In memoriam ION VÃDAN NIUNEA SCRIITORILOR din România, Filiala Cluj, anunþã cu Udurere încetarea din viaþã, în 22 octombrie, a poetului, pro- zatorului ºi editorului ION VÃDAN. Nãscut la 1 octombrie 1949 în localitatea Gelu, judeþul Satu Mare, a absolvit Facultatea de Filologie a Universitãþii „Babeº-Bolyai“ Cluj (1973). Debut absolut în Drapelul roºu, 1967. Debut editorial în volumul colectiv Popas printre poeþii tineri, 1975. Fondator al revistei C Pleiade (1990) ºi membru fondator al revistei Poesis, a con- dus, în ultimii ani, Editura Dacia, respectiv Dacia XXI. Pentru opera sa (amintim volumele Borgum centenarium, 1983; Izvor A regãsit, 1988; Laudã pãmântului, 1990; O trãsurã cu pitici, 1992; Litera T, 1996; Don Juan în provincie, 1996; Iarba mag- neticã, 1997; Fuga din urbe, 1997; Elegii din cariera de mar- murã, 1998; Lupta cu îngerul, 1999; Scrisori cãtre Edith Söder- F gran, 2 vol., 2000; Week-end în infern, 2000; Elegii din Nordburg, 2001; O poveste cu pictori, 2005; Noapte cu Fernando Pessoa, 2011 etc.) a fost rãsplãtit cu Premiul pentru prozã al É revistei Tribuna, Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Cluj. Transmitem condoleanþe ºi gânduri de îmbãrbãtare familiei. A P O S T R O F Odihneascã-se în pace! Comitetul Filialei Cluj a USR ANDREI ªERBAN la Iaºi ELAIaºi, unde mon- Un poem de ION VÃDAN Dteazã un spectacol pentru Operã, Andrei ªer- ban ne trimite la redacþie Oraº dublu o dovadã cã s-a plimbat în Copou. Iar în celebrul Oraºul Nordburg din când în când parc, datoritã lui Nichita E un oraº fantomatic Danilov, care a organizat Evaporându-se din propria lui realitate un program de audiþii din Proiectându-se invers într-un spaþiu celest printre nori poeþii români contempo- Printre pãsãri ce zboarã concentric în somn printre suflete rani, poeþii stau de-a drep- Nedumerite tul în... copaci. ªi dintr-odatã libere Îi mulþumim marelui regizor pentru insolita lui Oraºul Nordburg în acele momente hilare prezenþã în Apostrof. Nu e decât o proiecþie halucinantã de fante un joc al laserelor Deasupra bãtrâneþii mormintelor deasupra timpului netrãit Un fel de abur urcând sã acopere vãzul ochiului singur Ce plânge • Foto: Dana Dima ªi oamenii curg unii prin alþii Se întrepãtrund ºi se cuprind într-un fel de tristeþe neverosimilã Nu-ºi mai coordoneazã miºcãrile nici dimensiunile MARTA PETREU, Corpul lor intrã în logica unei mecanici reglabile Ionescu în þara tatãlui, ed. a 3-a, revãzutã Mâna stângã mângâie coapsele arãmii tolãnite pe nisipuri de ºi adãugitã, Aur Iaºi: Editura Polirom, 2012. Mâna dreaptã palpeazã linia linã a focilor din estuarele bocnã ªi simþurile lor cãlãtoresc singure ºi se bucurã ºi urlã ºi tac În urma lecturii unui mare numãr de Apoi cad în starea aceea de contemplaþie difuzã texte – de la operele lui Ionescu ºi corespondenþa acestuia cu diverºi Liniºtindu-se brusc scriitori, pînã la istorii ale literaturii sau Eliberaþi de inhibiþii de frica de propria lor dorinþã lucrãri de criticã literarã –, Marta Petreu De a nu muri încearcã sã surprindã semnificaþia încifratã de Ionescu în rinocerii sãi Jos – cu numãr niciodatã precizat de coarne. Textele despre filosofia ºi ideile politice Pe galantarele frescelor în pieþele publice prin birouri ale marelui scriitor ºi despre raporturile Viaþa îºi împinge clorofila în frunze acestuia cu ideologia generaþiei ’27 sau Iar vântul îºi spune povestea cu aceeaºi iscusinþã benevolentã cu România sînt completate de o Purtând miresmele pe coclauri addenda în care autoarea rãspunde obiecþiilor formulate de Marie-France Pierzându-le putrede pe canale Ionesco la adresa volumului Ionescu În nãrile câinilor vagabonzi în þara tatãlui. Iar incintele se încing în damful lenevos al tangoului Unica responsabilitate a revistei Apostrof Pe terase flirtul arde fitile strategice este de a gãzdui opiniile, oricît de diverse, Baroul cu ferestre enorme îºi ºterge urmele ºi se aprinde De la un chiºtoc de þigarã… ale colaboratorilor noºtri. Responsabilitatea pentru conþinutul fiecãrui text îi aparþine, în exclusivitate, autorului. APOSTROF 2 • APOSTROF • Dumitru Þepeneag Foto: Sarah Moon Stimate domnule nicio dificultate de contact, sau Ion obscurã ºi fãrã difuzare, s-a angajat sã Barbu, Arghezi etc. În disputa dintre publice autorii menþionaþi. Daþi-mi DUMITRU ÞEPENEAG, E. Lovinescu, apãrãtor al sincronismu- voie sã insist asupra acestui punct: se lui în literaturã, ºi G. Cãlinescu, prede- -AM AUZIT, de cînd am avut, la înce- poate gãsi oriunde, în orice þarã, un putul anilor 1990, bucuria sã vã cu- cesor al protocronismului izolaþionist, editor à compte d’auteur, dar, odatã pu- V cel de al doilea a avut din pãcate câºtig nosc ºi pînã astãzi, vorbind despre cît de blicat în aceste condiþii, un scriitor nu de cauzã. greu este sã publici traduceri din litera- se bucurã nici de difuzare ºi cu atât mai Apoi au venit rãzboiul, comunis- tura/cultura românã în Franþa. Cum vi puþin de comentariile presei. Singura mul, ceauºismul, izolarea s-a accentuat. se pare cã stau lucrurile în acest moment? lui satisfacþie e sã-ºi vadã cartea tipãritã Este mai uºor astãzi sã publici un autor Paradoxal, tocmai în aceastã perioadã ºi frumos aºezatã în biblioteca perso- român în Franþa? Care sînt mecanisme- s-au fãcut ºi primele încercãri de sin- nalã ºi, eventual, a prietenilor. le prin care literatura/cultura românã ar cronizare: ªcoala de la Târgoviºte, gru- În pofida greºelilor care i se pot putea ajunge sã fie tradusã, cunoscutã, pul oniric etc. imputa, ICR-ul condus de Patapievici difuzatã, comentatã în Franþa? Ce ar Dupã 1989, ieºind din izolarea for- a reuºit sã publice zeci ºi zeci de scrii- trebui sã facã România pentru a ajun- taþã, scriitorii români s-au nãpustit tori români. Niciodatã literatura româ- ge, din punct de vedere cultural, în rîn- optimiºti ºi egoiºti în Europa, fiecare nã n-a fost atât de prezentã în vitrinele dul lumii, ca sã zic aºa? (Marta Petreu) declarându-se unic ºi genial. Am asistat librãriilor europene. Sper ca noua con- la câþiva ani ridicoli. Pe plan instituþio- ducere a Institutului Cultural Român nal, nici aici nu s-a acþionat cum tre- sã corecteze greºelile ºi abuzurile, dar buie, cei desemnaþi sã organizeze pro- UMITRU EPENEAG sã pãstreze aceeaºi linie de promovare D Þ movarea culturii ºi literaturii nefiind la scriitor ºi traducãtor a literaturii române. înãlþimea misiunii lor. Va ajunge literatura românã „în rân- Abia în 2006, Institutul Cultural UEuºor de publicat literaturã ro- dul lumii“, aºa cum spuneþi? Va fi foar- Nmânã în Franþa, dar e mai puþin Român, care a luat locul Fundaþiei Cul- te greu, va trebui multã rãbdare ºi, mai dificil decât în alte pãrþi, decît în SUA, turale, ºi-a propus sã treacã la o acþiu- ales, o solidaritate sporitã în rândul de pildã. Literatura românã e conside- ne de promovare cât mai sistematicã. scriitorilor români, care trebuie sã înþe- ratã ca fiind o literaturã marginalã, ve- Nu fãrã idei greºite, favoritisme, chel- leagã cã nu au decât de pierdut dacã, în nitã târziu, mult mai târziu, la ospãþul tuieli exagerate etc. De pildã, faimoasa afara þãrii, continuã sã se bârfeascã ori literar european. N-am înþeles niciodatã listã „a celor 20“ n-a stârnit numai chiar sã-ºi spunã sincer pãrerea unii de ce, în perioada dintre „cele douã rãz- gelozie în rândul celorlalþi scriitori, dar despre alþii... boaie“, când nu exista nicio restricþie a demonstrat cã nu s-a înþeles cã edi- de circulaþie a scriitorilor ºi a operelor, torii occidentali vor sã aleagã ei autorii nu a încercat niciunul dintre marii noº- ºi nu acceptã sã li se impunã. De altfel, tri poeþi sã se facã tradus ºi publicat în în ciuda subvenþiilor generoase, lista a þãrile pe care le frecventa fãrã nicio fost respinsã de majoritatea editorilor opreliºte. Un Lucian Blaga, de pildã, europeni sau americani; o singurã edi- care a studiat în Germania ºi nu avea turã universitarã din sudul Angliei, Anul XXIII, nr. 11 (270), 2012 • 3 Ancheta SALONUL CÃRÞII DE LA PARIS, martie 2013 ªtim cã, în luna martie 2013, România este þara invitatã la Salonul Cãrþii de la Paris. Mai ºtim, vag, cã, atunci cînd are loc un eveniment cultural în care este implicatã România, existã un grup de specialiºti/cunoscãtori ai culturii româneºti ºi de traducãtori, oameni care sînt consultaþi de oficialitãþile franceze în vederea pregãtirii evenimentului. Aþi putea sã ne spuneþi cîte ceva despre pregãtirile care se fac acum la Paris? Care sînt proiectele pe care le aveþi în vedere pentru acest eveniment? Apostrof LINDA MARIA BAROS cat deja în limba francezã 13 volume, cãro- în luna noiembrie în prestigioasa revistã scriitoare ºi traducãtoare ra li s-au adaugat câteva dosare ºi grupaje francezã Bacchanales. ªi tot în noiembrie de versuri apãrute în paginile unor reviste urmeazã sã fie publicatã, pentru prima datã din diferite þãri; în total, aº putea sã spun, în Maroc, o Antologie a poeziei române con- ARTICIPAREA ROMÂNIEI în calitate de þa- Prã invitatã de onoare la Salonul Cãrþii dacã tot am ajuns la cifre, cã am tradus ºi temporane (14 autori), care va fi prezentã, de la Paris din martie 2013 trebuie sã fie publicat peste 70 de poeþi români. Mã aº- þinând cont de dimensiunea sa francofonã, conceputã, cred, în termeni de marketing, tept, aºadar, sã fie prezente la Salon, de la Salon. exemplu, Necuvintele ºi alte poeme de Nichi- Prin urmare, sunt douã proiecte duse la ca o gherilã literarã! O gherilã literarã ba- ta Stãnescu (traducere realizatã în colabo- bun sfârºit (BT-ul a fost deja dat!) ºi ºapte, zatã pe talent, entuziasm ºi forþã, pe tehnici rare, Éditions Textuel, 2005), Antologia în plinã desfãºurare. ªi când spun în plinã energice ºi lucide de promovare – care sã poeziei române contemporane (20 de autori, desfãºurare, nu înseamnã cã anumite deta- þinã cont de orizontul de aºteptare al publi- Confluences poétiques, 2008) sau alte anto- lii editoriale privind aceste publicaþii sunt cului francez – ºi pe strategii de finanþare logii poetice, printre care ediþiile bilingve încã neclare ºi cã ar trebui, prin urmare, ºi de difuzare bine conturate.