RELAŢIA DINTRE GEOMORFOLOGIE ŞI PLANIFICAREA TERITORIULUI ÎN COMUNA MĂNECIU, JUDEŢUL PRAHOVA Masterand Elena-Alexandra IVANOV Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Geografie, Bd. Nicolae Bălcescu, nr. 1, cod 010041, Bucureşti, E-mail: [email protected] The relationship between geomorphology and territorial planning in Măneciu commune, Prahova County. Since the ancient times, the natural landscape has been shaped, more or less efficiently, in order to serve the human use, whether for agricultural uses (for example the terracing proces of steep slopes, such as in Machu Picchu) or for social, religious or cultural uses (a good example is the city of Setenil de las Bodegras, built underneath a rock). The interconnections between geomorphology and territorial planning have been determining for centuries the development of the human communities and also the characteristics and the means of construction of the buildings constituting them. These relations that are forming through time as geomorphological processes (landslides, erosion, deposition, mass movement) are more and more important to territorial planning as the altitude increases, so that the most affected areas are the highlands, the Subcarpathians and the Carpathians. In order to see the cause-effect relations between geomorphology and territorial planning, is it important to study in detail how the environment influenced through time the evolution of human settlements. Key words: terracing, geomorphology, territorial planning, geomorphological processes, the Subcarpathians, the Carpathians. Introducere Marile unităţi de relief au imprimat, de-a lungul timpului, anumite caracteristici distincte comunităţilor umane care le populează şi au însuşiri demografice diferite. Astfel, dacă trasăm o axă care să parcurgă toate unităţile de relief existente pe teritoriul ţării, se pot observa disparităţi în ceea ce priveşte numărul locuitorilor, al gradului de ocupare, al densităţii populaţiei, etc., ce au ca principal factor însuşi relieful şi resursele ce sunt disponibile locuitorilor acestuia. În planificarea teritorială, factorii naturali (relief, geologie, condiţii climatice, resursele de apă, solurile, vegetaţia) ar putea fi restrictivi pentru unele activităţi sau ar putea fi favorabili pentru alte activităţi (Grecu, Palmentola, Posea, 2003, Josan, 2006, Zahra, Alimohammad, 2011). Unul dintre obiectivele principale ale geografiei fizice este de a determina cum elementele naturale produc tipare teritoriale specifice (Franch-Pardo et al., 2017). Totodată, geografia fizică oferă contribuţii substanţiale în planificarea teritorială pentru o dezvoltare sustenabilă (Franch-Pardo et al., 2017). Ca urmare, cel mai important lucru este de a cunoaşte în detaliu elementele de cadru natural pentru a duce la buna îndeplinire a obiectivelor propuse şi de a evita producerea de pericole induse (Josan, 2006). Relieful este un factor restrictiv în special în zona montană, declivitatea, fragmentarea scăzută a reliefului din anumite zone şi, nu în ultimul rând, accesibilitatea faţă de resurse (apă potabilă, terenuri pentru cultivarea alimentelor), dictând modul de dezvoltare al satelor. Climatul în care se situează, fundamentul geologic, elementele pedologice predominante, la fel ca unele caracteristici precum hipsometria, densitatea fragmentării reliefului, energia de relief şi expoziţia versanţilor, au avut un rol decisiv modul de evoluţie, de construcţie şi de amplasare a unităţilor teritoriale componente ale localităţilor urbane şi rurale (Săndulache, 2014, Albă, Mititelu-Ionuş, Boengiu, 2017). 63 Elena Alexandra IVANOV - Relația dintre geomorfologie și planificarea teritoriului în Comuna Măneciu, județul Prahova Relieful este, deci, cel care dictează, de multe ori, amplasamentul construcţiilor, al funcţiilor şi al modului de utilizare a terenului. Utilizând o hartă hipsometrică, a densităţii fragmentării reliefului, a energiei de relief şi a expoziţiei versanţilor planificarea teritoriului poate fi uşurată, iar terenul poate fi utilizat la valoarea maximă, dacă se utilizează şi altfel de analize (pedologice şi climatice, spre exemplu). O astfel de analiză complexă conduce la elaborarea unor studii interdisciplinare care au rolul de a răspunde necesităţilor impuse de evoluţia civilizaţiei, determinând în acelaşi timp o permanentă aprofundare (Rădoane, Rădoane, 2004). Relaţia dintre geomorfologie şi planificarea teritorială reprezintă o direcţie a geomorfologiei aplicate care presupune pe baza unor predicţii referitoare la dinamica reliefului, prin prezentarea potenţialului geomorfologic al unui teritoriu (…), să devină utilă în rezolvarea unor situaţii social-economice (Rădoane, Rădoane, 2004, p. 24). În ceea ce priveşte comuna propusă studiului, alegerea a fost făcută din punctul de vedere al complexităţii geografice existente pe întreg teritoriul. Pot fi formulate trei idei principale legate de dezvoltarea comunei. Principala idee luată în considerare este că întreaga comună s-a dezvoltat în funcţie de formele de relief întâlnite pe teritoriul său administrativ, de la sud către nord şi dinspre luncă spre versanţi, acolo unde condiţiile au fost prielnice dezvoltării aşezărilor omeneşti şi unde puteau avea acces către materiile de care aveau nevoie pentru a supravieţui. O a doua idee este că prezenţa unei reţele hidrografice bogate, cu râuri principale ce nu seacă niciodată, şi a pădurii a reprezentat un factor ce a participat activ la creşterea continuă a comunităţii pe parcursul mai multor secole şi au fost favorabile locuirii continue a zonei. O ultimă idee este că potenţialul comunei poate fi valorificat astfel încât să aducă venituri populaţiei, investiţii viitoare în infrastructură şi în centre de agrement putând reprezenta un punct de pornire pentru a face cunoscută staţiunea Cheia şi chiar toată comuna nu doar la nivel local, ci şi judeţean şi chiar local. Comuna Măneciu este situată în extremitatea nordică a judeţului Prahova, la limita cu judeţul Braşov. Aceasta se află la o distanţă de 18 km faţă Vălenii de Munte, la 46 km de reşedinţa de judeţ, municipiul Ploieşti, şi la 67 de km de municipiul Braşov. Din punct de vedere geografic, comuna este localizată la intersecţia meridianului de 26° (longitudine estică) cu paralela 45° (latitudine nordică) şi este amplasată atât în zona Carpaţilor de Curbură, cât şi a Subcarpaţilor de Curbură, subdiviziunea Subcarpaţilor Interni ai Teleajenului (parte a Subcarpaţilor Prahovei). Trecerea dintre cele două unităţi de Fig. 1. Limitele zonei de studiu relief se face la nivelul lacului de acumulare din comună, în zona fostului sat Plăieţu. Un reper geografic important ce caracterizează comuna este prezenţa râului Teleajen, care izvorăşte din munţii Ciucaş, mai precis din culmile Zăganu şi Bratocea, aflate în nordul comunei Măneciu (Costea Teleajen, 2007, p. 86). Totodată, comuna este amplasată pe terasele râului, în special pe terasele malului său drept de la intrarea în Măneciu Ungureni până la ieşirea din comună. Favorabilitatea amplasării 64 ANALELE ASOCIAŢIEI PROFESIONALE A GEOGRAFILOR DIN ROMÂNIA, Vol. X, nr. 10/2019 comunei pe terasele râului constă în faptul că acestea pot fi considerate unele dintre cele mai fertile zone pentru practicarea agriculturii. De asemenea, terasele sunt unele dintre cele mai sigure locuri pentru construcţii prin prisma stabilităţii terenului şi a improbabilităţii unor inundaţii cauzate de revărsarea râului. Metodologie Pentru realizarea lucrării s-a lucrat pe mai multe etape de cercetare. Prima etapă a constat în analiza literaturii de specialitate, fiind axată în special pe geomorfologie şi descrierea formelor de relief majore pe care se află zona de studiu – Carpaţii de Curbură şi Subcarpaţii de Curbură, subdiviziunea Subcarpaţilor Interni ai Teleajenului. De asemenea, a fost consultată şi literatura de specialitate înscrisă în tematica planificării teritoriale, urmărind în mod deosebit relaţia dintre elementele de geomorfologie şi planificarea teritoriului. Documentarea a presupus şi consultatea studiilor dedicate comunei Măneciu, de la cele istorice, la cele de geografie fizică şi umană. A doua etapă a presupus colectarea datelor secundare pe baza rapoartelor instituţiilor de specialitate, a documentelor şi imaginilor satelitare. Pentru realizarea hărţilor am folosit date luate, în special, de pe site-ul Geo-spatial, date ce au fost prelucrate astfel încât să deservească scopului şi obiectivelor stabilite în cadrul studiului. Prelucrarea a fost efectuată în programul ArcMap, extensia 10.4.1. De asemenea, am efectuat mai multe campanii de teren pentru a analiza situaţia reală din cadrul teritoriului analizat, atât cât era accesibil, realizând şi o arhivă fotografică. De asemenea, am folosit metoda observaţiei, cercetarea calitativă şi pe cea cantitativă pe baza cărora am prelucrat atât date primare, cât şi date secundare, cele din urmă fiind predominante. Rezultate şi discuţii Localizarea comunei este, pe cât de idilică şi de dorit în special din punct de vedere turistic sau chiar estetic, pe atât de problematică în privinţa planificării teritoriale. Mai mult, din pricina faptului că există o îndelungată istorie a locuirii teritoriului ocupat de comună, analiza modului de formare a satelor actuale poate reprezenta un mod de a înţelege care au fost cele mai favorabile şi cele mai restrictive areale de locuire. Începuturile istoriei comunei Măneciu se pierd în negura veacurilor, urme de viaţă apărând aici încă din comuna primitivă. Prezenţa unei aşezări aparţinând culturii Ciomortan, semnalată