DACIA Nr. 102-103 (anul X), iunie - iulie 2014 magazin I. EDITORIAL CEL DE-AL XV-LEA CONGRES INTERNAŢIONAL DE DACOLOGIE 18 - 19 iulie 2014 - Oradea, România Dr. Napoleon Săvescu preşedintele Societății Internaționale „Reînvierea Daciei” (”Dacia Revival”) CUVÂNT DE DESCHIDERE Dragi prieteni daci şi simpatizanți ai curentului dacic din Dacia/România şi din dias- pora, Ne reîntâlnim în 18 şi 19 iulie 2014, în mu- nicipiul Oradea, la cel de-al XV-lea Congres Inter- național de Dacologie, fiind mai hotărâți şi mai încrezători ca oricând că demersurile noastre vor duce la restabilirea oficială a adevărului privind rădăcinile dacice ale neamului căruia şi noi îi aparținem. Încă de la început, aş dori să aduc mulțumir- ile mele cele mai profunde tuturor acelora care, de ani şi ani de zile, cu pasiunea izvorâtă din înalta da- tre anuale din cadrul congreselor de dacologie şi, de torie de a promova adevărul, cercetează istoria asemenea, spre compatrioții mei de peste Ocean noastră străveche, care scot la iveală, prin cercetări care participă cu entuziasm la întâlnirile lunare care multidisciplinare, vestigii valoroase ale civilizației au loc în Statele Unite, la New York. Vă asigur că dacice şi comunică rezultatul cercetărilor atât în suportul dumneavoastră este întotdeauna apreciat plenul congreselor de dacologie, cât şi în mass- la înalte cote de valoare. media din România şi din străinătate (vezi Congresul Le mulțumesc redactorilor revistei ”Dacia Internațional de la Kalamazoo, Michigan, USA). magazin” şi tuturor acelora care, cu dragoste pentru Este o deosebită onoare pentru mine să adevăr şi dreptate, publică materiale deosebite cu mulțumesc personalităților municipiului Oradea şi ale caracter istoric şi creații personale de omagiere a județului Bihor datorită spijinului cărora putem să ne înaintaşilor noştri. desfăşurăm în condiții optime lucrările congresului. Definiția lui Nicolae Bălcescu: „Istoria este O mențiune aparte se cuvine să o aduc cea dintâi carte a unei nații: într-însa îşi vede trecu- domnului Constantin Păunescu, cel care a fost - şi tul, prezentul şi viitorul” ne călăuzeşte în efortul de continuă să fie - aproape de noi, de 15 ani. a reaşeza istoria noastră pe drumul pe care se află Mulțumirile mele se îndreaptă apoi spre adevărul, căci, aşa cum spune un alt mare om de dumneavoastră, dragi participanți la întâlnirile noas- cultură, „istoria lumii este tribunalul lumii”. Ex- trapolând, putem spune cu mâna pe inimă: ”Istoria 1 DACIA Nr. 102-103 (anul X), iunie - iulie 2014 magazin dacilor de altădată este istoria românilor de azi”. Ur- torice, cântece, galerii cu fotografii, toate edițiile re- maşii ne vor judeca pentru ce am făcut bine sau rău. vistei „Dacia Magazin” aspecte de la cele 14 con- Noi, membrii şi simpatizanții curentului dacic din grese de dacologie desfăşurate până acum (la România şi din diaspora, credem cu tărie că am Bucureşti, Alba Iulia, Târgu Jiu, Buzău, Chişinău) şi făcut bine şi că urmaşii ne vor aprecia, aşa cum se multe altele, dar şi pe www.facebook.com. cuvine, munca şi efortul. Ne bucură faptul că, după 1989, în țara Dovezile despre înaintaşii noştri daci sunt nu noastră are loc o continuă revigorare a curentului numai de natură arheologică, dezgropate din prodacic prin asociații, publicații, emisiuni de radio pământul țării, de la nord la sud şi de la est la vest, şi de televiziune, toate având ca scop final re- dar au suportul de netăgăduit şi al altor ştiințe, cum cunoaşterea oficială a rădăcinii noastre dacice ca este biologia. Toate aceste dovezi deosebit de im- popor şi evidențierea aportului major al străbunilor portante le-am prezentat în cartea „Noi nu suntem daci în făurirea întregii noastre istorii. Societatea urmaşii Romei”, volumul al doilea, intitulat „Noi, „Reînvierea Daciei” salută şi încurajează aceste dacii”. Analiza genomului uman a dus la concluzia manifestări. ştiințifică potrivit căreia noi, românii, suntem urmaşii Cel de-al XV-lea Congres Internațional de legitimi ai dacilor cu care ne înrudim genetic. Am Dacologie, care are loc în inima Transilvaniei noas- spus-o nu o dată şi o repet: „Noi nu suntem urmasii tre, la Oradea, şi-a propus ca temă principală „Dacis- Romei”. Chiar şi cei mai recalcitranți istorici sunt mul la George Coşbuc”. Poetul ardelean a înțeles nevoiți să recunoască (în gând sau printre rânduri...) istoria neamului său şi i-a omagiat pe aceia care au prioritatea limbajului dacic în spațiul carpato- pus temelia neamului nostru, dacii creatori de civi- dunărean, limbaj care a fost scânteia de dezvoltare lizație. Lucrările dumneavoastră vor contribui plenar a multor limbi europene. la mai buna înțelegere a istoriei străvechi şi a imag- După cum se ştie, Societatea Internațională inii mărețe a dacilor de-a lungul vremurilor. „Reînvierea Daciei” (Dacia Revival) are filiale atât în Atitudinea recalcitrantă sau răuvoitoare, în România, cât şi în multe alte țări din Europa, Aus- materie de istorie, a oficialilor, lipsa de interes sau tralia şi Statele Unite ale Americii. Activitățile filialelor deformarea adevărului din partea unor istorici români au un larg spectru de manifestare şi un puternic im- actuali nu ne vor opri din drumul nostru, căci ade- pact asupra oamenilor prin filme documentare şi vărul este unul singur şi, mai devreme sau mai artistice inspirate din fascinanta istorie străveche a târziu, va ieşi la suprafață. Cel mai mare poet al neamului nostru, întruniri periodice cu membri şi sim- Basarabiei, Grigore Vieru, atrăgea atenția asupra patizanți ai societății noastre, deplasări instructive la caracterului violent al istoriei şi asupra necesității de obiective istorice şi în muzee în care dacii sunt a-ți apăra, cu orice sacrificii, identitatea şi libertatea: prezentați într-o lumină maiestuoasă, aşa cum, de „Cine nu şi-a scris istoria cu sângele, acela sau n-a altfel, merită cu prisosință. avut-o nicicând sau crede că poate trăi pe contul is- De mulți ani, filiala din New York a societății toriei altora”. Această înțeleaptă cugetare ar trebui „Dacia Revival” a devenit o tribună de lansare a celor să dea de gândit acelor istorici care continuă să mai noi descoperiri în domeniul istoriei noastre ridice osanale agresorilor şi să nege sau să minimal- străvechi. Aspecte semnificative din cadrul acestor izeze rolul înaintaşilor daci în plămădirea neamului întâlniri sunt prezentate frecvent în emisiunile nostru. româneşti de televiziune, Romanian Voice Television Noi ne vom continua nobila cercetare şi vom şi în paginile ziarului Romanian Journal, al căror continua să spunem lumii întregi adevărul: suntem fondator şi director este domnul Vasile Bădăluță. daci din moşi-strămoşi şi vom rămâne ... daci! Pe site-ul nostru, www.dacia.org, publicăm În încheiere, permiteți-mi, dragi prieteni, să reportaje, recenzii de carte, articole despre scrierea urez succes deplin lucrărilor celui de-al XV-lea Con- dacilor, traduceri din lucrări istorice şi contemporane gres Internațional de Dacologie, 2014, de la Oradea! despre trecutul poporului nostru, poezii, filme is- 2 DACIA Nr. 102-103 (anul X), iunie - iulie 2014 magazin ELEMENTE DE CONTINUITATE DACICĂ ÎN VREMEA LUI CONSTANTIN BRÂNCOVEANUL BASARABA (rezumat) Gheorghe Şeitan crucea în cioc, flancată de cei doi luminători cereşti – Soarele şi Luna iar deasupra, în centru, coroana voievo- dală, întregul ansamblu simbolic fiind aşezat pe spada şi buzduganul încrucişate. Că pasărea respectivă nu este vul- tur ci corb o spun foarte clar versurile ipodiaconului tipograf Mihai Iştanovici, din prefaţa octoihului apărut în 1706 şi ded- icate voievodului martir: Corbulu ţiindu crucea-n gură tot omulu să crează Că buna credinţă Ţării Rumâneşti însemnează Însemnează şi puterea ce are de păzeşte Pre Constandinu Basarabă ce acumu domneşte. Copaciulu înrădăcinatu pe care corbulu şade Ilu arată spre cei supuşi cu milă cumu să cade Iară soarele şi luna strălucindu cu mari raze Bunele Măriei-sale fapte adeverează. Aşijderea buzduganulu împreună şi spata, Ilu arată vrăjmaşiloru cu răsplătire gata. Păzească-lu dară Dumnezeu ani mulţi ca să domnească, Şi-n ceriu cu sfântul Constandin parte să dobândească. 2. În arhitectură a fost remarcat faptul că stilul brâncovenesc constituie o dezvoltare şi o maturizare a unui stil autohton care exista deja înaintea lui Constantin Brân- coveanul. Pridvorul deschis, susţinut pe stâlpi de lemn sculptaţi, uneori cu prispă, este specific caselor ţărăneşti Voievodul martir Constantin Brâncoveanul care la rândul lor păstrează tradiţia dacică cea mai auten- Basaraba continuă un lung şir de voievozi valahi autohtoni, tică. Satele şi nu cetăţile sunt forma de organizare civică în urmaşi ai elitei dacice conducătoare, care a rezistat de-a care dacii şi-au păstrat fiinţa etnică până în zilele noastre, lungul mileniului întunecat tuturor valurilor migratoare, fie iar arhitectura rurală valahă stă la baza stilului brân- prin conducătorii locali ai ţărilor din depresiunile munţilor, covenesc. fie prin pătura avută a boierilor, dar întotdeauna sprijinindu- 3. În titulatură, Constantin Brâncoveanul se con- se pe credinţa creştină, religie care, în Dacia, nu a apărut sideră a fi un Basaraba, ceea ce arată că el se situează de- pe un teren gol ci, dimpotrivă, a preluat şi valorificat pozitiv a lungul unui lanţ de conducători cu ascendenţă în casta valorile spirtuale ale moşismului zalmoxian. dacică ,,Zarabos Tereos”, din care se recrutau regii şi pre- 1. Originea stemei voievodatului Ţara oţii. Dosarul mitului Sarabha rămâne în continuare deschis Românească trebuie căutată în heraldica dacică şi nu în ipotezelor