,-. ! "#$% &' ! "#$% &' ()* *" + ! ()* *" + ! Dimitrie Poptămaș, Remus Mircea Birtz, Cristian Butaru Keller Operațiunea Mureș 21 (1988) Coordonator: P. DDr. Remus Mircea Birtz OBSS EDITURA NAPOCA STAR CLUJ-NAPOCA, 2021 1 Editura NAPOCA STAR Strada Ploieşti, nr. 35, ap. 11 e-mail: [email protected] www.napocastar.ro tel.: 0264/432.547 mobil: 0740/167.461 Director de editură: Dinu Virgil-Ureche Coperta: DINU VIRGIL, folosind surse de pe pagina cibernetică multihobby.ro „Cărți poștale din Târgu Mureș”, și Memoriile Părintelui Iosif Pop ISBN 978-606-062-240-6 Citarea este liberă, cu respectarea tuturor normelor academice, indicând corect sursele folosite!!! © Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin autorilor 2 Prefață Un nou studiu însoțit de anexe documentare privind istoria recentă a Bisericii Greco-Catolice din România, din ultimii ani ai persecuției, s-ar părea că nu-și mai are rostul. Prioritățile momentului de față, confuzia doctrinară majoră la care s-a ajuns în structura vizibilă a organizației supuse Curiei de la Vatican (Vatican și nu Sfântul Scaun, distincția este astăzi obligatorie), mesajul cenzurat sau răstălmăcit al Evangheliei, toate aceste elemente distrag atenția asupra unei situații de acum 30, 40 de ani. Condițiile de acum nu sunt decât consecințele stărilor de atunci. Falsificarea istoriei recente eclesiastice, evidentă pentru toți cei ce răsfoiesc scriptele bisericești sau legate de Biserică, mai vechi sau mai noi, își are cauza tot în acel timp, protagoniștii măsluirilor sau cenzurărilor unor evenimente, profanării memoriei unor adevărați eroi ai credinței fiind condiționați de opțiunile proprii din acea vreme, din ultimii ani ai prigoanei. Este firesc deci ca triumfalismul găunos să primeze, consecința firească fiind alterarea și propovăduirea distorsionată a Credinței. Alte culte din România au beneficiat de istorici curajoși, care au disecat trecutul recent, oferind studii valoroase, repere academice pentru cercetătorii istorici care doresc să cerceteze Istoria așa cum a fost, evitând ideologizarea sau asumarea rolului de simplii propagandiști ai unor mode / persoane/ personaje efemere. Ne gândim la preoții catolici prepozitul Ferenc Léstyán și Dr. Imre Tempfli cu lucrările sale dedicate Bisericii Catolice din România, pastorul și teologul reformat Dr. János Molnár, autor al unor studii istorice esențiale legate de persecuția recentă a pastorilor și credincioșilor Bisericii reformate din România, la istoricii baptiști Dr. Marius Silveșan (cu numeroase și dense studii) sau Daniel Mitrofan („Pigmei și uriași”, „Pași”) pastorii penticostali Vasilică Croitoru („Răscumpărarea Memoriei”) și Dr. Valeriu Andriescu („Istoria Penticostalismului Românesc”, tratat de istorie în 2 volume), pastorii adventiști Iozsef Váradi și Dr. Gheorghe Modoran („Biserica prin pustiul roșu”, în mai multe volume), sau la memorialiștii eclesiastici din diverse confesiuni care au scris despre tribulațiile trăite, aducând și suport documentar aferent, evitând tributul triumfalismului ieftin. Avocatul Dr. Vasile Marcu, fost juristconsult al Mitropoliei Blajului, autor al unor cărți importante privind istoria greco-catolică recentă („Drama Bisericii Române Unite cu Roma: greco-catolică: documente și mărturii”, și „Biserica Română Unită încă în suferință”) și preotul profesor Dr. Anton Moisin au abordat curajos anumite evenimente din istoria recentă greco-catolică, motiv pentru care lucrările lor au fost trecute sub damnatio 3 memoriae! Lista este desigur incompletă, dar ne putem explica vitalitatea unor comunități religioase care altfel reacționează în condițiile anormalității contemporane! Trecutul recent necosmetizat ne oferă destule lecții celor „nerefuzați de spirit” cum scrie Blaga (Lucian) pentru a nu îl repune în discuția celor fără prejudecăți. Așa poate unii din confrații noștri vor abandona ideologia și se vor apropia totuși de Teologie, cât mai este timp.... Volumul pe care îl coordonăm se bucură de colaborarea distinsului profesor Dimitrie Poptămaș, odată director al Bibliotecii Județene din Târgu-Mureș, care ne evocă figura preotului protopop și vicar episcopal Iosif Pop și activitatea acestuia în condițiile grele din Nordul Ardealului anilor 1940-1944. De menționat că persecuția etnică asociată șicanării apartenenței la Bisericile Românești era actuată de unii membri ai administrației unui stat ce își asumase un statut confesional și etnic clar, integrarea în aceste coordonate abrogând măsurile vexatorii. Cu totul alta era calitatea regimului comunist, care având la bază ideologia marxist leninistă și modelul stalal și social sovietic era adversar oricărei credințe religioase, statul comunist nefiind ateu, fiind anti-teist. Până în Decembrie 1989 Securitatea, organ represiv al statului, având trasat și rol ideologic clar (fiecare ofițer, era preocupată de subminarea cultelor și confesiunilor religioase, fie ele formal legale sau puse în afara legii. Contribuția Dlui. Cristian Butaru Keller, cercetător acreditat al CNSAS, care a reușit identificarea, copierea și transcrierea unor documente ce atestă intenția represivă este majoră, necesitatea prezentării acestor documente în circuitul științific fiind imperativă. Ultimul autor care și-a asumat și coordonarea materialului a adus anumite clarificări sau completări bibliografice de neevitat. „Veți cunoaște adevărul, iar adevărul vă va face liberi.” (Ioan 8, 32). Soli Deo gloria! P.ddr. Remus Mircea Birtz, OBSS Cercetător științific la Institutul de Istorie „George Bariț” al Academiei Române, Filiala Cluj 4 Fruntar din partea unui ziarist teolog... Am pus la dispoziţie o parte din cercetările mele pe zona Mureş, privind Biserica Greco-Catolică din România pentru a ajunge în „lumina adevărului”adică la voi cititorii. Ca să aveţi in faţa ochilor „un ceva scris”, întrucât dezinformarea în general creată prin „măsuri specifice şi combinative” afectează faţa istoriei prezente, şi să nu uităm, „verba volant, scripta manent”. Am botezat activitatea aceasta a mea „Operaţiunea Mureş 21”, ceea ce am dăruit azi este un capitol. Avem destule surprize noi cei de la „Agenţie”, Agenţia Independentă „Dalban Press”. Este o muncă de cercetător şi de ziarist care mulţi, mulţi ani (neîntrerupt in perioada ianuarie 1990 – 2005) a realizat „anchete si investigaţii” fără argumentul „sănătos”al procurorului, miliţianului, securistului, deşi şi noi suntem „organe de informaţii », da, dar de informaţii deschise publicului. De multe ori munca în anchete si investigatii se face tot printr-o „reţea informativă”de multe ori numai temporară, formată din oamenii ce spun adevărul, care aduc documente iar prin documentele de arhivă sau oficiale, începe apoi munca de „sinteză”. Asta denota că „noi” suntem oricum mai buni decât spionii diverselor regimuri …numai sa vrem şi să avem curaj şi mai ales, aş zice eu, credinţă. Surprizele sunt foarte mari dacă doreşti sî studiezi evenimentele aşa cum ele de fapt au fost, cu menţiunea că ceea ce dau securistele arhive sunt doar o parte din viaţa reală a zecilor de mii de personaje implicate. Nici demonica hârcă numită Securitatea nu putea cuprinde tot şi nici alte servicii din lume nu vor putea niciodată ajunge la acest obiectiv, desi asta încearcă să facă acum prin „digitalizare”, oamenii vor sfârşi atunci când vor să facă ceva …să uite de elementul digital şi vor „dispare”din demonicele „vizoare”. Orice drum între Nordul si Vestul Ţării sau spre Sud, spre Esticul Iaşi, spre Vatra Dornei, oricum trece prin zona Mureşului, Târnavelor, Scaunelor Secuieşti, Mureşul devenind un loc nodal de comunicaţii în clandestinitatea greco-catolică. Era normal ca oamenii să se caute, să încerce să ţină legătura unii cu alţii, să menţină Biserica Greco-Catolică vie, activă, prezentă. Este suprinzător să afli că numărul celor din cadrul BRU care ajunseseră să colaboreze direct sau indirect cu demoniaca Securitate comunistă a ajuns in 1988- 1989 la procentul de 40%!!! Enorm, incredibil aproape, nu toţi erau nişte colaboratori „normali”, dar aceasta contează mai puţin. Am putea spune ca fie numai şi teama insuflată celor 40 % a asigurat ca acea astrală clipă numită „1990” sa fie un moment ratat al Bisericii Greco-Catolice Române şi un success a BOR în special în Transilvania. Colaborarea cu serviciile şi cu BOR a unor conducători din rândul I, II, 5 III al BRU după 1990 a făcut să apară adevărate fenomene imobiliare deja semnalate în precedenţă (vezi cartea autobiografică a lui Ovidiu Palcu – Renaşterea Bisericii Durerii sau in articole ce apar periodic în presa locală (« Gazeta de Cluj » bunăoară). Totul însă a început în anii Securităţii RSR si se definitivează în anii modernelor servicii, devenite partenere nord-atlantice, etc. Din păcate însă constatăm că avem în ultimii ani reţele de tip fabrici financiare, turism aşa zis religios, chiar şi afaceri de sorginte sexuală, apucături anormale firii, magie neagra. Îmi asum şi scriu cu tărie acestea pentru ca „ei: să ştie că noi ştim, scriem dar mai ales ne şi rugăm pentru Biserica Catolică Tradiţională, cea dintotdeauna. Rezistenţa Catolică există, acesta este mesajul speranţei. Între toate relele apar însă şi personaje deosebite precum numele de cod „Vlădica”adică preotul protopop şi vicar episcopal (pentru Iuliu Hossu până la sfârşitul vieţii lui, din spusele acestuia) dr. Iosif Pop din Târgu Mureş, la care m-a frapat crezul şi porunca sa de o duritate fără seamăn (consemnată şi în documentele Securităţii...), deşi el era un om blând: „ceea ce e permis oamenilor, nu este permis vouă