Muzeul Na io n a l d e Art⌘ Contem poran⌘ ____________________________ Raport de Activitate ____________________________ conform Anexei 4 la Ord. nr. 2799/2015 ____________________________ 2019 Falia europeană Acum un an scriam, în raportul pentru 2018: „MNAC a devenit, după un efort susținut de peste patru ani, un muzeu contemporan, european, cu programe, facilități și servicii competitive. Problema care apare imediat este cea a sustenabilității.” După parcurgerea încă unui an – al cincelea – din prezentul management, cele de mai sus capătă o dimensiune imperioasă. Realizările structurale ale anului 2019 au fost pe două planuri: 1. intrarea în faza decisivă a reglementărilor multiple pe care le cereau starea precară din punct de vedere legislativ, contabil și al conservării patrimoniul cultural mobil al Muzeului. În urma unor demersuri concertate ale secțiilor Colecții-Conservare și Curatoriat-Producție Expoziții, împreună cu compartimentele Evidența centralizată, respectiv Juridic, s-a ajuns în momentul când sunt cunoscute și controlate majoritatea informațiilor ce vor duce la rezolvarea unor probleme structurale, moștenite de către MNAC la înființarea sa (2001) prin preluarea unor colecții din anii ‘60-‘90 ai secolului trecut, și neglijate de atunci. Astfel, se lucrează în continuare la: - inventarierea finală, cu stabilirea lipsurilor, plusurilor și a modalităților contabile și legale de rezolvare a acestora; - consolidarea stării de conservare, cu demararea unor acțiuni punctuale de restaurare; - crearea unor depozite conforme, pe gestiuni; - recuperarea pe cale legală a lucrărilor aflate în custodia altor entități, sau – după caz – compensarea în cazul imposibilității de returnare; - stabilirea drepturilor conexe legate de fiecare lucrare în parte și găsirea unor strategii de extindere / ameliorare a acestora; - înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului a colecțiilor MNAC, clasarea lucrărilor de valoare patrimonială și re-evaluarea lor. 2. Definirea, creșterea și consolidarea unei comunități în jurul MNAC, al programelor și proiectelor sale. Prin activitatea de o creativitate fără egal a compartimentului Marketing- Relații cu publicul, devenit în realitate un colectiv care se ocupă pe multiple planuri de relația cu comunitatea, activitate combinată cu diversificarea programelor de educație, s- a ajuns la crearea unui profil nou al Muzeului, după cum urmează: - comunitate on-line, prin canalele de medii sociale și – important – prin accesarea noului sit internet al MNAC, un instrument de comunicare funcțional și dinamic; - programe educative care coagulează săptămânal grupuri importante de părinți și copii de vârste mici, adolescenți, tineri profesioniști; - programe de socializare în cadrul cafenelei MNAC-Dialog, reunind publicuri neconven- ționale, de la corporatiști la reprezentanți ai industriilor creative; - atingerea unor grupuri cu vulnerabilități economice, prin programul de vecinătate cu zona Ferentari-Rahova; - crearea unei platforme stabile pentru manifestarea identitară a minorităților de orice fel; - stabilirea unor programe și facilități adresate persoanelor cu handicap psiho-motor și/sau de comunicare, ce au transformat muzeul în destinația preferată pentru asociațiile care lucrează cu acestea; - definirea și creșterea unei micro-comunități de sponsori și suporteri care facilitează, prin diverse mijloace, de la prestări servicii la asistență și donații, buna funcționare a MNAC. În același Raport 2018, scriam mai departe: „Prin funcțiile nou create și prin facilitățile deschise, MNAC s-a angajat pe o traiectorie ascendentă a performanței instituționale, traiectorie care se poate menține doar cu investiții permanente în resursa umană, în infrastructură, în programe. Atragerea de fonduri extra-bugetare este o permanentă 1 prioritate, dar așa cum se cunoaște din practica internațională și din situația locală, finanțările din sponsorizări și din vânzare de servicii nu pot contribui decât cu un procent limitat la bugetul general al Muzeului. Fără o creștere la capitolele investiții, respectiv bunuri și servicii, MNAC se va afla în imposibilitatea de a-și respecta angajamentele față de publicul pe care l-a creat, sporit și fidelizat în ultimii ani.” Faptul că problemele structurale ale MNAC – legate de starea precară a sediilor instituției, de starea patrimoniului său mobil și de îndeplinirea misiunilor specifice – sunt constant puse sub semnul amânării și provizoratului, beneficiind cel mult de soluții punctuale, implementate în detrimentul altor urgențe ale Muzeului, dovedește că acea criză de creștere pe care o anunțam anul trecut s-a perpetuat și tinde să devină endemică. MNAC a devenit, printr-un efort constant și (aș îndrăzni să spun) de multe ori eroic din partea angajaților, o instituție cu structura, facilitățile și ofertele oricărei organizații similare din Uniunea Europeană. Ceea ce ne îndepărtează însă de această apartenență este lipsa de previzibilitate și discrepanța de scară a bugetelor. Chiar și cel mai mic efort de colaborare internațională relevă faptul că raportul economic între instituțiile din România și cele din vestul Uniunii este, ca și în zona salarială, de cel puțin 1:4. Dacă acest dat economic poate fi acceptat și rezolvat la nivelul proiectelor curente, problema lipsei de fonduri va duce la o criză sistemică în zona administrării sediilor și a patrimoniului cultural mobil, două domenii în care reversibilitatea crizei este greu de gestionat după atingerea unui anume punct de inflexiune. Rămâne la aprecierea decidenților dacă acest punct a fost atins, sau nu încă. Călin DAN 2 Stadiul de realizare al sarcinilor specifice asumate prin contractul de management pentru 2019 a) adaptarea ofertei culturale a muzeului în urma realizării cercetării prevăzute la punctul c) din anul 2018 (realizarea unei cercetari de marketing privind perceptia publicului asupra serviciilor oferite de MNAC, avand ca scop identificarea opiniei consumatorilor asupra activităților Muzeului); → realizată În 2018 a fost realizat „Studiul privind satisfacția vizitatorilor MNAC București” (15 noiembrie 2018), în cadrul parteneriatului de lungă durată dintre Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală și Muzeul Național de Artă Contemporană al României. Pe lângă datele care au permis o mai bună cunoaștere a profilului consumatorilor și beneficiarilor MNAC, studiul a relevat sau a confimat și câteva puncte sensibile, unele foarte bine cunoscute de Muzeu, altele mai puțin. Astfel, aspectele cel mai puțin apreciate din partea celor care au participat la vernisaj au fost: etichetele și textele informative, gradul de accesibilitate și utilitățile pentru persoane cu dizabilități, website-ul muzeului și cafeneaua. În consecință, MNAC a luat următoarele măsuri de adaptare a ofertei culturale: a.1) Etichetele și textele informative caută calea de mijloc între nivelul publicului larg și cel al publicului specialist, dezvoltând în paralel metode alternative de comunicare a conținutului: online – prin postări social media care prezintă simplificat lucrări din Colecția MNAC; și offline – prin tururi ghidate propuse lunar și comunicate ca atare. (v. punctele A3-A6). Ca urmare, se observă o îmbunătățire a receptării de către public în 2019, 70% considerând că etichetele și textele informative sunt excelente, față de 47% în 2018; (v. punctul A.4; doar 4,3% le consideră necorespunzătoare față de 11% în 2018). a.2) Faptul că doar 49% apreciau cafeneaua în 2018 ne-a dus la concluzia că publicul își dorea un loc activ, prezent în oraș prin evenimente complementare ofertei culturale a Muzeului. Venind în întâmpinarea acestei așteptări, Muzeul a reformulat caietul de sarcini pentru închirierea spațiului cafenelei, solicitând un plan de evenimente și o strategie de vizibilitate a operatorului comercial în colaborare cu MNAC. În urma acestei modificări, aprecierea cafenelei a crescut la 68,9% în 2019 și doar 5,3% o consideră nepotrivită față de 15% în 2018. a.3) Accesibilitatea a înregistrat o apreciere considerabilă, crescând de la 55% care o considerau bună în 2018 la 70,9% în 2019. Aceasta este, de altfel, principala vulnerabilitate a Muzeului, care trebuie, încă de la înființare, să ducă neîncetat aceleași lupte zilnice pentru negocierea între regulile de securitate care guvernează incinta Palatului Parlamentului și libertatea de mișcare pe care o așteaptă publicul oricărui muzeu contemporan. În același timp, eforturile de atragere a publicului sunt considerabil mai mari din cauza poziției excentrice în raport cu traseele urbane curente și cu infrastructura de transport public. Aceste date au rămas constante, însă, iar în anul 2019 au existat doar două variabile externe și una internă care ar fi putut determina creșterea menționată. Cele două externe sunt: refacerea parțială a pavajului pe drumul de acces în cadrul incintei Palatului Parlamentului, fapt care a îmbunătățit considerabil experiența venirii la Muzeu; și intensificarea folosirii trotinetelor electrice disponibile în oraș. Iar cea internă se referă la comunicarea de către Muzeu a condițiilor de acces într-un mod onest și deschis, pentru a pregăti vizitatorii și a-i incita să privească drumul până la MNAC ca pe o aventură urbană. a.4) În aceste condiții, creșterea cu peste 13 procente (de la 43% la 56,6%) a aprecierii utilităților pentru persoane cu dizabilități este cu atât mai importantă! Aici trebuie avut în vedere faptul că răspunsurile la chestionare provin în general de la persoane tipice și aprecierea lor poate avea