CODRUŢA MARA LUISA GHENCEAN INTROSPECŢIUNI INTERPRETATIVE Cluj-Napoca 2019 Referenți: Conf. univ. dr. Veronica Negreanu Prof. univ. dr. Gabriel Banciu Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României GHENCEANU, CODRUŢA Introspecţiuni interpretative / Codruţa Ghenceanu. - Cluj-Napoca : MediaMusica, 2019 ISMN 979-0-9009871-4-3 ; ISBN 978-606-645-048-5 78 Design coperta: Ciprian Gabriel Pop © Copyright, 2019, Editura MediaMusica Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate. Reproducerea integrală sau parţială pe orice suport, fără acordul scris al editurii, este interzisă. Editura MediaMusica 400079 – Cluj Napoca, str. I.C Brătianu nr. 25 tel. / fax 264 598 958 2 CUPRINS: DON GIOVANNI de W. A. MOZART ................................................ 4 Mozart şi opera ................................................................................ 4 Opera Don Giovanni privit ă din perspectiva acompaniamentului 11 BELCANTOUL ŞI REPREZENTAN ŢII S ĂI DE SEAM Ă: ROSSINI, DONIZETTI, BELLINI .................................................... 62 Aspecte stilistice ale belcanto-ului italian ..................................... 62 GIOACCHINO ROSSINI (1792-1868) Crea ţia rossinian ă privit ă din perspectiva acompaniamentului .......... 66 GAETANO DONIZETTI (1797-1848) Crea ţia donizettian ă privit ă din perspectiva acompaniamentului .... 118 VINCENZO BELLINI (1801-1835) Crea ţia bellinian ă privit ă din perspectiva acompaniamentului ........ 132 GIUSEPPE VERDI (1813-1901) Crea ţia verdian ă privit ă din perspectiva acompaniamentului .......... 142 CONCLUZII .................................................................................... 234 BIBLIOGRAFIE .............................................................................. 236 3 DON GIOVANNI de W. A. MOZART Mozart şi opera Geniul s ău excep ţional îl situeaz ă mai presus de oricare maestru, în toate domeniile artei şi în toate timpurile Richard Wagner despre Mozart Pentru mine înainte de orice este opera W. A. Mozart Wolfgang Amadeus Mozart s-a n ăscut la 27 ianuarie 1756 la Salzburg, pe atunci capitala unui principat-arhiepiscopat (germ. Fürstbistum) ce f ăcea parte din Sfântul Imperiu Roman de Na ţiune German ă (dup ă 1804 devenit Imperiul Austriac). Tat ăl lui, Leopold Mozart, (foto) era un talentat violonist în orchestra de la curtea prin ţului arhiepiscop din Salzburg, şi era apreciat pentru aptitudinile sale pedagogice. În registrul de botez, noul n ăscut a fost înregistrat cu numele: Johannes Chrysostomus Wolfgangus Theophilus. Mai târziu, în Italia, şi-a luat numele de 4 Amadeus, traducerea latin ă a lui Theophilus ( Iubitorul de Dumnezeu ). Înc ă de mic copil, Wolfgang d ă dovada geniului s ău muzical. La vârsta de 5 ani, înainte de a şti s ă scrie, compune câteva piese pentru pian, transcrise imediat de tat ăl s ău. În ianuarie 1762, Leopold Mozart ob ţine de la arhiepiscopul Schrattenbach un concediu de trei s ăpt ămâni, pentru a ar ăta lumii acest miracol . Acest turneu va dura 9 ani! Prima apari ţie are loc la München, unde Wolfgang execut ă muzic ă la clavecin în fa ţa prin ţului elector de Bavaria, dup ă care familia Mozart pleac ă la Viena, tân ărul Wolfgang concertând în fa ţa familiei imperiale. Urmeaz ă un lung turneu european: Augsburg, Aachen, Bruxelles, Paris şi Versailles. R ămâne un an la Londra, apoi se întoarce în Austria, trecând prin Fran ţa, Elve ţia şi Bavaria. Între decembrie 1769 şi martie 1771 întreprinde un lung turneu în Italia: Verona, Milano, Floren ţa, Roma şi Napoli au fost principalele sta ţiuni de concerte. Peste tot publicul era fascinat de talentul acestui copil precoce, între timp devenit adolescent. În timpul acestor lungi c ălătorii pe care le face împreun ă cu tat ăl s ău în Munchen, Viena, Praga, Mannheim, Paris, Londra sau Haga, capitale ale culturii europene, ora şe în care Mozart are prilejul s ă cunoasc ă numero şi muzicieni importan ţi ai vremii, s ă studieze un num ăr impresionant de lucr ări apar ţinând predecesorilor şi contemporanilor s ăi. O influen ţă important ă este exercitat ă de c ătre Johann Christian Bach, întâi la Londra (1764-1765) şi apoi la Viena (1767- 1768), perioad ă în care Mozart se familiarizeaz ă atât cu lucr ările lui Johann Christian cât şi cu cele ale marelui Johann Sebastian Bach. De-a lungul întregii sale vie ţi, numeroasele sale c ălătorii îi ofer ă tot atâtea prilejuri de a auzi noi muzici, noi stiluri muzicale, tendin ţe prezente sau vestigii ale barocului şi rena şterii. Prietenia cu Joseph Haydn este prilej de comunicare şi de crea ţie, Mozart dedicând acestuia 6 cvartete de coarde. 5 Nenum ăratele sale voiaje, aceast ă continu ă mi şcare în centrele muzicale europene se reflect ă în versatilitatea şi fluiditatea stilului mozartian. Mozart cre şte practic deodat ă cu stilul clasic, transform ările şi evolu ţiile genului reg ăsindu-se pas cu pas în crea ţia mozartian ă. Primele lucr ări sunt exerci ţii dup ă modele baroce, copilul compozitor absorbind ca un burete tot ceea ce ofer ă realiz ările trecutului. Sinteza între diversele direc ţii şi influen ţe se împlete şte cu gustul propriu, cu acea sclipire de geniu, acea u şurin ţă de a imagina linii muzicale, construc ţii simple dar ingenioase. Claritatea şi particularitatea stilului mozartian se accentuează cu fiecare nou ă lucrare. In anii 1769-1771, Mozart împreun ă cu tat ăl s ău, fac prima călătorie în Italia unde scrie prima sa opera seria, intitulat ă Metridate re di Ponte (Metridate, regele Pontului), reprezentat ă cu mare succes sub conducerea lui, la teatrul Scala din Milano (1770). Cu ocazia celei de a doua c ălătorii în Italia, Mozart compune serenada balet Ascanio in Alba , compus ă pentru nunta arhiducelui Ferdinand. Între timp, la Salzburg se urc ă pe tronul principatului, arhiepiscopul Hieronymus 1, prin ţ de Colloredo, un om care îl trateaz ă pe tân ărul compozitor în rând cu servitorii cur ţii. Mozart compune pentru ocazia însc ăun ării, o serenad ă Il sogno di Scipione (Visul lui Scipione), iar la comanda teatrului Scala, Mozart termina opera Lucio Silla care nu a avut succes din cauza textului prea conven ţional. Cea mai reprezentativ ă lucrare din tinere ţea lui Mozart, este opera buffa în trei acte La finta giardiniera (Gr ădin ări ţa pref ăcut ă), compus ă pentru carnavalul din München (1775), al ături de opera Il re pastore (Regele p ăstor), compus ă în aceea şi perioad ă. Familia Mozart revine la Salzburg la 15 decembrie 1771. Wolfgang împline şte 16 ani şi pleac ă pentru câteva luni la Bologna, unde 1 Hieronymus Joseph Franz de Paula, Graf Colloredo von Wallsee und Melz, F űrsterzbischof von Gurk und F űrsterzbischof von Salzburg 6 studiaz ă cu Giovanni Battista Martini (1706-1784), renumit pedagog în arta compozi ţiei. La întoarcere este angajat ca maestru de concert (Konzertmeister) de c ătre noul arhiepiscop din Salzburg, contele Colloredo, cu un salariu de 150 de guldeni pe an, ceea ce constituia o sum ă apreciabil ă. În aceast ă func ţie r ămîne timp de şase ani, de şi rela ţiile cu noul arhiepiscop nu sunt din cele mai bune, acesta tratându-l de servitor şi interzicându-i s ă p ărăseasc ă ora şul Salzburg. Nemaiputând suporta umilin ţele, Wolfgang î şi d ă demisia în 1777 şi pleac ă, înso ţit de mama sa, la München, unde solicit ă un angajament la curtea prin ţului elector Maximilian III. Acesta îns ă îl refuz ă. Dup ă o alt ă tentativ ă nereu şit ă la Mannheim, se hot ărăş te să-şi încerce soarta la Paris, unde-în timpul turneului din 1763- avusese mult succes. Publicul parisian nu-şi mai amintea îns ă de copilul minune de atunci şi Mozart se love şte de multe greut ăţ i. La toate acestea se adaug ă moartea mamei, care îl înso ţise peste tot. Starea lui moral ă se amelioreaz ă cu greu, compozi ţiile sale încep s ă fie apreciate la cur ţile domne şti. Lipsurile materiale îl constrâng totu şi s ă p ărăseasc ă Parisul şi iat ă-l la 15 ianuarie 1779 din nou la Salzburg, unde r ămâne doi ani. Între timp compune opera Idomeneo , cu care înregistreaz ă un mare succes. Se decide totu şi în 1781 s ă plece la Viena, capitala Imperiului. Sosirea lui Mozart în Viena in 1781 marcheaz ă o accelerare în dezvoltarea şi cristalizarea stilului clasic. Aici Mozart absoarbe fuziunea între stilul italian spumos, briliant şi stilul german caracterizat prin o puternic ă coeziune a formelor. În aceast ă decad ă, Mozart compune operele sale cele mai faimoase şi ultimele 6 simfonii, lucr ări ce redefinesc genul simfonic, deschizând drumul simfoniei beethoveniene şi mai târziu al celei romantice, al ături de o serie de concerte pentru pian, concerte a c ăror form ă şi construc ţie reprezint ă o sintez ă şi reform ă a genului. Viena era în acea epoc ă capitala mondial ă a muzicii clasice. Mozart se simte în sfâr şit independent şi î şi creeaz ă un cerc de 7 rela ţii, con ştient de faptul de a fi un virtuos f ără egal al pianului. Înregistreaz ă primul mare succes cu opera Răpirea din serai , fiind felicitat de însu şi împ ăratul Iosif II cu cuvintele: o muzic ă prea frumoas ă pentru urechile noastre. Mozart d ă numeroase concerte publice şi private, executând din propriile compozi ţii, improvizeaz ă spontan pe teme date; aplauzele nu contenesc, publicul este în extaz. Redescoper ă operele lui Bach şi Händel, pe care le face cunoscute publicului vienez. La 4 august1782 se c ăsătore şte cu Constanze Weber (foto). La 1785 este vizitat de tat ăl s ău, Leopold, care- pân ă atunci foarte reticent- constat ă cu satisfac ţie reu şita lui Wolfgang. Este încântat să aud ă din gura lui Joseph Haydn: Fiul Dumneavoastr ă este cel mai mare compozitor pe care l-am cunoscut . La sfâr şitul unui concert în Burgtheater, dup ă interpretarea concertului nr.