Anul X ePaper Seria a III-a 28 de pagini Nr. 1 (557) Apare s`pt`m#nal joi 5 ianuarie Se distribuie 2017 gratuit DIRECTOR: AUGUSTIN BUZURA www.revistacultura.ro GEORGE APOSTOIU Rigoare și sobrietate Eșecurile în politică, oriunde se produc, conduc la schimbări drastice. La noi, în ciuda evidenței rezultatelor din alegeri, politicienii se ostenesc cu tot felul de combinații care să permită o posibilă aritmetică a alianțelor alta decât cea fi- rească. Ne obișnuim greu cu legea, risi- pim ușor omenia, democrația rămâne o idee. / pagina 3 IOAn-AUREL POP Minunea numită Roma În România contemporană, latinitatea și romanitatea sunt concepte și realități aproape complet ignorate de unii sau considerate demne de rușine de alții. / pagina 10 DOSAR Ion Vinea revizitat Se poate spune că Ion Vinea a făcut, avant la lettre, autoficţiune, încercând să as- cundă în cărţi, dar și să dezvăluie (cu o ambivalenţă ce este proprie, cred, genu- lui) secretele periplului său sentimental (ambiguităţile, minciunile, presiunile și avânturile, trădările care se află în propria viaţă amoroasă). (SANDA CORDOŞ) / paginile 11-15 NICOLETA SălCUDEANU Scări în spirală Angela Martin este un bun conducător de cultură și un bun însoţitor. În ambe- le aceste calităţi ni se înfăţișează în cea mai recentă carte a ei, „Ascensiuni inte- rioare”, o carte de interviuri și portrete. / paginile 17-19 2 sumar CULTURA / seria a III-a / nr. 1 / 5 ianuarie 2017 COPERTA ȘI Ilustrația DE număR CONSTANTIN KOROVIN // 1861-1939 / Pictor și scenograf rus, Constantin Korovin este cunos- cut ca artist impresionist și unul dintre promo- torii acestui stil în Rusia. Totuși, lucrările sale oscilează între simbolism și realism, pictorul în- suși aderând la grupări artistice contradictorii: după școala din Moscova, unde a avut ca profe- sori reprezentați importanți ai realismului și ai romantismului, studiază în Franța, unde trece www.revistacultura.ro CULTURA la impresionism, mai târziu va prelua influențe Art Deco, ceea ce nu îl va împiedica să adere și Publicaţie editată de ANTROPOLOGICĂ la grupări rusești neoromantice, folclorice și cu Fundaţia Culturală Română un pronunțat mesaj antipozitivist și antimoder- VIRGIL șTEFAN nist. Această căutare permanentă este caracte- NIţuleSCU ristica principală a pânzelor sale, care alternea- Președinte: Arhipelagul ză tușele ample, încărcate de pastă, preluate AUGUSTIN BUZURA de la impresioniști, cu pasaje desenate strict, muzeelor // aproape grafice, și cu suprafețe lipsite de orice Redacţia România și desen, frizând abstractul. Tensiunea rezulta- tă din acest contrast compozițional și cromatic Polonia: este remarcabilă și reușește să capteze efecte de Redactor-șef: o privire asupra iluminare spectaculoase. Inegală valoric, opera ANGELA MARTIN sa este vastă și cuprinde, totuși, multe lucrări achiziţiilor de calitate muzeală. S-a remarcat prin scene de muzeale / 27 gen, portrete, peisaje pariziene și peisaje nordi- Secretar general de redacție: ce. (N.I.) / Pe copertă: Pe ţărmul Mării Negre. CARMEN CORBU Echipa redacțională: EDITORIAL DOSAR // Ion Vinea CULTURA SPORTULUI ȘTEFAN BAGHIU GEORGE APOSTOIU revizitat HORIA ALEXANDRESCU COSMIN BORZA Rigoare și sobrietate / 3 In corpore sano // Moș NICU ILIE Crăciun... Țiriac / 22 CULTURA ECONOMICĂ Redactori asociați: ALEX GolDIȘ TEODOR BRAteș VIRGIL ȘTEFAN NIŢULESCU Integrarea europeană a VALENTIN PROTOPOPESCU României. Convergenţe ION SIMUȚ și… divergenţe / 4 Assistant Manager: CULTURĂ ŞI SOCIETATE VALERIA PAVEL Coordonator: MONICA Layout & Digital Publishing: SăVULESCU-VOUDOURI COSMIN BORZA SC VIZUAL GRAFICANTE România din diaspora // Semnează: PUNCT RO Când n-am client plâng, SanDA CORDOș / 11-15 CULTURA PSI fiindcă mi-e dor de mama / 5 Adresa: șTEFAN BaghiU CALEA 13 Septembrie NR. 13, Perspective // Autopsia ADRIAN RoșAN CULTURA IDEILOR SECTOR 5, BUCUREȘTI Cenzurii / 16 Despre „Efemeridele” lui HORIA PăTraşCU Yalom și alte povești de E-mail: Hic sunt leones / 6-7 NICOLETA SăLCUDEANU psihoterapie... / 23 [email protected] Scări în spirală / 17-19 VALENTIN ISSN 2285 – 5629 COSMIN BORZA CULTURA SUNETELOR PROTOPOPESCU ISSN-L 1584 – 2894 // Ruina Prin oglindă // Întâmpinări OTILIA CONSTANTINIU Lectură, imagine și istoriei, temelia literaturii Scurtă introducere în istoriografia Revista CULTURA interpretare / 8 / 20 naţionalismului muzical promovează diversitatea de opinii, DAN BURCEA iar responsabilitatea afirmațiilor CULTURA ISTORIEI / 24-25 Medalion parizian // fãcute în cuprinsul ei Frédéric Vitoux de la IOAN-AUREL POP CULTURA SPECTACOLULUI aparține autorilor articolelor. Elogiu latinităţii // Academia Franceză / 21 Minunea numită Roma / 9 ALEXANDRA DIMA Orașul și oamenii săi / 26 PARTENER CULTURA LITERARĂ CULTURA VIZUALĂ Texte și contexte // CONSTANTIN COROIU NICU ILIE Un mit cultural: 2016 pe piaţa de artă din cafeneaua literară / 10 România / 28 editorial CULTURA / seria a III-a / nr. 1 / 5 ianuarie 2017 GEORGE APOSTOIU După un an atât de frământat, Rigoare și sobrietate a sosit timpul să părăsim senini terenul de dispute politice mărun- omenia, democrația rămâne o idee. Gu- 78 de miliarde de euro; cu doi-trei ani în te și să gândim viitorul nostru în vernarea cere responsabilitate și rigoare, urmă depășiserăm suta de miliarde. Cât această lume mereu în schimbare. înțelepciune și sobrietate. Experiențele de va mai fi fiind, oare, acum? Unde s-a dus Prea multele campanii ne-au sle- până acum ne obligă să punem diagnosti- 8 Indiferent acest munte de credite? Suntem contrari- it puterile și ne-au îndepărtat de cul corect bolilor prin care a trecut politica de locul unde ați de șirul nesfârșit de anchete, procese, esențial. Avem un parlament nou românească și să le găsim leacul. România arestări, întemnițări de politicieni. Vor fi și, când scriu, se duc bătălii pentru și-a pierdut glasul în noile familii în care a trăiesc, de fiind și procese politice, cu siguranță, dar constituirea unui guvern nou. Îl intrat, cea militară reprezentată de NATO, vinovățiile vecine cu crima economică nu vom avea, în final, pentru că țara cea economică – de Uniunea Europeană. munca pe care pot fi iertate. trebuie guvernată. Să încercăm să redevenim optimiști. Avem o fac, întrebați, o șansă să construim altfel viitorul. Româ- Obsesia regionalizării Rătăciți în capitalism nul este inventiv, țara este (încă destul de) bogată, în istoria lor, și românul, și țara lui românii Proiectul de țară va stârni patimile ,,au- Indiferent de locul unde trăiesc, de mun- au trecut prin mari răscruci. răspund tonomiștilor” noștri. Curentul populist din ca pe care o fac, întrebați, românii răspund Statele Unite și din Europa le dă curaj. că țara nu se află pe un drum bun. Ei și-au Proiectul de țară că țara nu Pentru speranțe, vorba românului, să-și pierdut încrederea în politică, iar drama pună pofta în cui! Cum, pentru ei, euro- pe care au trăit-o a fost produsă de golirea O obsesie a unor cârmuitori de azi este se află pe un peni convinși, Constituția României este de sens a ideii de democrație și de liberta- cea a unui nou proiect de țară. A fost aleatorie, le recomand să citească Tratatul te. Întoarcerea la capitalism s-a făcut prin lansat unul, pentru care s-au găsit doar drum bun. de la Lisabona, Constituția Europei, adică, distrugerea fundamentelor morale ale so- câțiva lăudători, care trimite la nevoia Ei și-au unde se vorbește de suveranitatea statelor cietății. Avem democrație, dar nu mai știm de modernizare a țării. O astfel de nevo- în probleme teritoriale, nu (doar) pe cel de la ce ne este de folos. Avem libertate, dar ie este veche și imperativă. Să nu ne sfiim pierdut la Maastricht. Acest tratat le convine pen- alegem să fim supuși. De fapt, ne-am tre- să recunoaștem că stadiul în care se află tru că a instituit principiul subsidiarității, zit în capitalism când acesta începea să acum societatea românească impune ca încrederea preluat din doctrina socială a acelei Bise- nu le mai dea satisfacții nici capitaliștilor orice proiect să pornească de la refacerea rici care cere ,,centrului” să intervină în- vechi. Se spunea cândva că mai degrabă demnității naționale. Ţara trebuie așeza- în politică, iar tr-o manieră subsidiară în raport cu colec- aștepți sfârșitul lumii decât pe cel al capi- tă pe temelia legii și autorității statului. tivitățile. („Dicționarul explicativ trilingv talismului. Se schimbă și lumea, și capi- Nu putem reforma statul dacă nu ne îm- drama pe care al Uniunii Europene”, Polirom, 2009). Un talismul. În volumul „Le capitalisme a-t-il păcăm cu propria noastră istorie. În 1989, au trăit-o a astfel de principiu cade mănușă pe pre- un avenir?”/ „Are capitalismul un viitor?” România avea visteria plină. După numai tențiile de ,,regionalizare”. Bruxelles-ul a (Poche, 2016), apărut sub îngrijirea lui Im- 20 de ani, datoria publică se ridicase la fost produsă creat un Comitet al Regiunilor, dar gân- manuel Wallerstein, sociolog, istoric al ca- dește regionalizarea pentru statele mici. pitalismului, și Randall Collins, profesor de golirea de Germania, Franța, Italia, Spania, Marea la Universitatea din Pennsylvania, univer- Britanie (Brexitul nu schimbă nimic) nu sitari prestigioși analizează limitele atinse sens a ideii de acceptă să fie fărâmițate. Mai important de capitalism în societatea contemporană, democrație și decât Comitetul Regiunilor, for cu rol con- limite produse de contradicțiile și dezar- sultativ, de altfel, este Tratatul de la Lisa- ticulațiile sistemului politic mondial, de de libertate. bona care consfințește ,,respectarea func- fenomenul externalizării costurilor socia- țiilor esențiale ale