03 2020 Revista PUBLICAȚIE DE LITERATURĂ ȘI DIALOG CULTURAL MONI STĂNILĂ: „GENERAȚIILE DE SACRIFICIU” CRITICĂ LITERARĂ „E incredibil modul în care ne-am trezit într-o altă realitate, una care mută și mai mult ac- centul de pe persoană pe individ. Acum totul e individual, nu personal. Spațiul e privat, dar nu și privilegiat. Suntem în autoizolare și în- cercăm să ne adaptăm la mersul/ statul lumii. E suficient să aruncăm un ochi pe fereastră ca să înțelegem că lumea s-a scindat în lumi. E cea de afară și cea dinăuntru. Nici una nu mai e a noastră. E una a nimănui și e una a mea. Atât. Și cu cât mai bine înțelegem acest lucru, cu atât mai mult avem o șansă la noua viață care ni se promite.” (P. 3) ANA BANTOȘ: „LEONS BRIEDIS ȘI TRISTA BUCURIE DE A FI POET” ALEXANDRU „De curând, Leons Briedis a plecat la stele. BURLACU: De acolo de sus el va continua să vegheze peisajul literelor letone, dar și al celor româ- ne, în care s-a simțit la el acasă, și, prin tot „LIVIU DAMIAN: ce a creat, va continua să risipească noaptea inconștientului, confirmând menirea sa de CERCURILE VERBULUI” poet, înțeleasă la modul lui Lorca, a cărui afirmație o cita: «Cea mai tristă bucu- rie, aceea de a fi poet».” (P. 11) ARCHIVARIUS „Dacă Vieru este un «tradiționalist mo- plinătate cu luciditate, într-un act nisipului, al mutului, al harnicului, 08 dern» (Mihai Cimpoi) în sensul refacerii, suprem de interiorizare orfică. [...] al săracului, al mării, al munților, al Memorialul Ipotești – Centrul Național cu inocența copilului, a unei plinătăți Pentru Damian poezia e viziune, dar personajului liric care, când verbul de Studii „Mihai Eminescu”. O prezenta- originare a lumii, a unei «estetici a prea- înainte de toate, ea este expresia îl minte, intră supus în infern, se re de Ala Sainenco. (P. 24) plinului», Liviu Damian e un promo- inedită a adevărului. Definită din teleportează în vremi ce demult au tor al structurii lirice moderne, care, diferite perspective, generată de apus, toate memorabile prin «ireali- cum s-a observat, recuperează această punctele de vedere al codrului, al tățile senzoriale» (Hugo Friedrich).” „ÎNȚELEPCIUNE CITIȚI ÎN ACEST NUMĂR: PRIMORDIALĂ” SELFIURI CU GULLIVER – P. 4 „Sunt o filă ruptă TEO CHIRIAC: „BUCURAȚI-VĂ, BUCURAȚI-VĂ, BUCURAȚI-VĂ!” din veşnicie IN SFUMATO – P. 6 pe acest tărâm EUGEN LUNGU: „SEPPUKU ȘI POEZIE” veşnic nearat, nesemănat, necultivat de poezie (...)” CRONICĂ DE CARTE – P. 14, 21, 22 DE MIRCEA V. CIOBANU, LUCIA ȚURCANU ȘI MARIA PILCHIN PROZĂ – P. 16 POEZIE ANATOL MORARU: „CUM AM DEVENIT COMSOMOLIST” de LEONS BRIEDIS VÂNTURILE, VALURILE... – P. 19 12 VAL BUTNARU: „DESPRE TITLURI ȘI GHINIOANE” ACEASTĂ PUBLICAȚIE ESTE EDITATĂ CU SPRIJINUL MINISTERULUI EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA 2 / REVISTA LITERARĂ #3 EDITOR: UNIUNEA SCRIITORILOR 03 DIN 2020 REPUBLICA MOLDOVA CUPRINS ANUL 6 | NUMĂRUL 3 (44) | MARTIE | 2020 EVOCARE | EMIL BRUMARU EDITORIAL FIRUL CU PLUMB de EMILIAN GALAICU-PĂUN de MONI STĂNILĂ de VASILE ROMANCIUC „ÎNGERUL CU CARTEA LA CAP” GENERAȚIILE „PROPOZIȚIE” 10 03 DE SACRIFICIU 23 SELFIURI CU PRETEXT LIRIC VÂNTURILE, 04 GULLIVER 11 „LEONS BRIEDIS ȘI TRISTA 19 VALURILE... „BUCURAȚI-VĂ, BUCURAȚI-VĂ, BUCURIE DE A FI POET” „DESPRE TITLURI ȘI GHINIOANE” BUCURAȚI-VĂ!” DE ANA BANTOȘ DE VAL BUTNARU DE TEO CHIRIAC CÂMPUL ALB, PLURALIA DIVANUL 14 OILE NEGRE 20 TANTUM 05 ÎNȚELEPTULUI „SCENE EROTICE ÎN PROZA „JURNAL ÎN MARGINILE „UNIREA SE AMÂNĂ? UNIREA SE CONTEMPORANĂ” (II) ISTORIEI LITERARE” (XXIV) FACE! UNIREA E APROAPE!” (VII) DE MIRCEA V. CIOBANU DE LEO BUTNARU DE VLADIMIR BEȘLEAGĂ ARCHIVARIUS PROZĂ RAFT IN SFUMATO de ALA SAINENCO 16 „CUM AM DEVENIT 21 „MIROASE-A CARTE NOUĂ/ 06 „SEPPUKU ȘI POEZIE” COMSOMOLIST” MIROASE-A CARTE PROASPĂTĂ” DE EUGEN LUNGU „DIN PATRIMONIUL DE ANATOL MORARU DE LUCIA ȚURCANU 24 MEMORIALULUI IPOTEȘTI” (I): CRITICĂ O PREZENTARE A BISERICUȚEI FILTRE POETAE NOVI 08 LITERARĂ FAMILIEI EMINOVICI 18 „SERVICII COMUNALE VS 22 „POEZIA CA «O ARICIOAICĂ „LIVIU DAMIAN: SERVICII DE UTILITĂȚI PUBLICE” CE-ȚI IESE ÎN CALE»” CERCURILE VERBULUI” (I) DE VALENTIN GUȚU DE MARIA PILCHIN DE ALEXANDRU BURLACU Revista PUBLICAȚIE DE LITERATURĂ ȘI DIALOG CULTURAL Director: Arcadie Suceveanu Concepție grafică: Romeo Șveț Publicație înregistrată la Ministerul Justiției Redactor-șef: Teo Chiriac Paginare computerizată: Adrian Ciubotaru al Republicii Moldova în data de 03 martie 2015. Redactor-șef adjunct: Adrian Ciubotaru Numărul de înregistrare: 297. Redactori asociați: Eugen Lungu, Leo Butnaru, Sediul redacției: ISSN: 2345-1777 Mircea V. Ciobanu, Lucia Țurcanu MD-2004, or. Chișinău str. 31 August 1989, nr. 98 Format A3. Tipar: ofset. Colegiul de redacție: Vladimir Beșleagă (Chișinău), Tiraj: 1000 de exemplare. Această revistă apare cu sprijinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova. Matei Vișniec (Paris), Ana Blandiana (București), Tel: (+373 22) 234724 Tipărit la Casa Editorial Poligrafică „Bons Offices” Ion Pop (Cluj), Cassian Maria Spiridon (Iași), Fax: (+373 22) 237118 MD-2005, or. Chișinău Adresa electronică: www.mecc.gov.md. Ștefan Hostiuc (Cernăuți), Vadim Bacinschi (Odesa) E-mail: [email protected] str. Feredeului 4/6 Textele publicate în „Revista literară” nu reprezintă pozi- Textele și imaginile inserate în paginile Colaboratorii sunt invitați să-și trimită textele la adresa electronică afișată mai sus. ția oficială a Ministerului Educației, Culturii și Cercetării publicației „Revista literară” nu pot fi reproduse Textele vor avea format A4, nu vor depăși 10 000 de semne, vor fi paginate în Word, al Republicii Moldova. Responsabilitatea pentru conţinu- și nici distribuite fără acordul scris al redacției. Pages sau alt program compatibil cu sistemele de operare Windows sau MacOS. tul articolelor le revine în exclusivitate autorilor. REVISTA LITERARĂ #3 / 3 EDITORIAL de MONI STĂNILĂ SENECA DESPRE ATITUDINEA GENERAȚIILE ÎN FAȚA NENOROCIRII DE SACRIFICIU „1. Iată că te afli acum într-o împreju- incredibil modul în care ne-am trezit om nefericit care află într-o bună zi că Am convingerea că ne vom revedea rare neplăcută şi, fără să-ţi dai seama, într-o altă realitate, una care mută și are o boală incurabilă. Plânge, se sperie, cândva. În vară, cel mai devreme. Dar grija pentru soarta obştei sau a ta mai mult accentul de pe persoană pe dar la un moment dat e silit să facă față știu că acest timp nu va fi nici mort, nici personală te-a prins într-un lanţ pe E individ. Acum totul e individual, nu perso- schimbărilor care vin inevitabil peste el. paralizat. Ca angajat al Uniunii Scriitori- care nu poţi nici să-l desfaci, nici să-l rupi. Ia aminte la sclavi: cât de anevo- nal. Spațiul e privat, dar nu și privilegiat. Așa suntem astăzi. Trăim cu o amenin- lor din Moldova, am vorbit chiar cu unii ie îşi poartă la început povara şi mai Suntem în autoizolare și încercăm să ne țare prezentă în stradă, ne adaptăm, ne dintre colegi și luăm în calcul, la nevoie, cu seamă lanţurile prinse de picioare! adaptăm la mersul/ statul lumii. E sufici- schimbăm întregul program și încercăm organizarea Anului Literar online. Oricât ar Mai târziu, când s-au deprins să nu se ent să aruncăm un ochi pe fereastră ca să să înțelegem cum putem munci de acasă. părea de straniu și de înțepenit totul acum, mai răzvrătească, ci să rabde, nevoia înțelegem că lumea s-a scindat în lumi. E Pentru mine e ceva mai simplu, am mergem de fapt mai departe. Lucrurile se îi învaţă mai întâi să îndure cu tărie, cea de afară și cea dinăuntru. Nici una nu muncit de acasă în presa scrisă și în do- mișcă, găsim noi și noi variante. apoi obişnuinţa îi învaţă să ia viaţa mai e a noastră. E una a nimănui și e una meniul literar destul de multă vreme, când Librăriile merg acum pe livrări la do- mai uşor. Orice fel de trai ai alege, vei a mea. Atât. Și cu cât mai bine înțelegem nu mă silea nimeni. Am avantajul de a miciliu, editurile se axează pe promova- afla în el încântare, plictis sau plăcere. Condiţia este să socoteşti nefericirea acest lucru, cu atât mai mult avem o șansă stăpâni destul de bine instrumentele care re, uniunile de creație se mută în spațiul mai uşoară şi să nu ţi-o faci un chin. la noua viață care ni se promite. îmi permit mutarea activității în spațiul virtual, pregătind și elaborând diverse 2. Suntem datori naturii recunoştinţă: Foarte mulți ne spun că vom aprecia virtual. Însă nu toți au aceste calificări. scenarii pentru evenimentele care ar fi ea a prevăzut căror necazuri suntem altfel ceea ce avem. În cazul meu acest Ca să nu mai vorbim de așa-zisul proces trebuit să ne adune laolaltă. Chiar dacă hărăziţi din naştere şi ne pune la postulat nu se aplică. M-am bucurat mereu de învățare online pentru elevi. Pentru e o muncă mai greu observabilă de către îndemână spre uşurare obişnuinţa. Ea de soare, gâze, floricele, pădure și mai ales care elevi, mă întreb? Pentru cei din fami- ceilalți, e una absolut necesară, care ne face ca şi cele mai crunte nenorociri păsări. Nu mi se va schimba percepția, lii bogate? Pentru tinerii din oraș? Să ne va reuni nu în același haos în care ne-am să pară simple. Nici un om n-ar putea să ţină piept nefericirii, dacă ar simţi doar că bucuria va exploda. îndreptăm puțin atenția spre sate. Spre trezit aruncați de această pandemie, ci necontenit zguduirea de la început. Ce e de făcut? E simplu. Stăm în casă. copiii din familii social vulnerabile. Care organizați, pregătiți să le ducem pe toa- 3. Cu toţii suntem legaţi de soartă: unii E ceea ce auzim, mai mult decât orice sunt șansele lor să participe la procesul te mai departe, așa cum ar fi fost în alte cu un lanţ lung şi poleit, alţii dimpo- altceva.