Nr. 4 (476) www.ateneu.go.ro [email protected] • Anul 46 (serie nouã) • aprilie 2009 • 3,50 lei • Antonio Patraº Adevãratul Sanielevici pagina 3 • Viorica Farkaº - Ciuperca uriaºã Prozã de Doru Kalmuski Mãrturisirea (fragment din romanul „Apocalipsa esticã“ pagina 10 Dan Perºa Canonul Simuþ Pãrerea mea e cea din urmã (cum s-ar putea altfel?). Nu poþi exporta literaturã cu succes, dacã nu ai expor- tat întâi ceva culturã. Un cititor strãin, care n-are habar de istoria noastrã, de cutumele noastre, de stilul nostru de viaþã (sau mai bine zic „modul de viaþã”, ca sã nu sune prea pretenþios), de necazurile noastre, de felul în care iubim, urâm, ne îngropãm morþii, ne jeluim sau ne bucurãm – cum ar putea Leo Butnaru, din Basarabia... Marius Manta sã aprecieze literatura nãscutã aici? E lipsit cu totul de repere, deoarece reperele sunt valorile respectate de noi, iar lui îi sunt strãine. E limpede Veranda deci, Ion Simuþ aglutineazã în cartea Carnet polonez sa mai multe straturi de idei, unele fãrã obiect, dar bune pe piaþã. cu frangipani pagina 12 pagina 19 pagina 20 breviar Sintagme ºi paradigme europene Cultura Europei Cultura Europei1 este ca o vãrat armonia nuanþelor într-o II-lea rãzboi mondial, a investit þesãturã cu douã feþe: una mul- broderie inegalabilã; altfel, totul în educaþie, sãnãtate ºi cul- ticolorã, cealaltã, într-o nuanþã pare un amestec ciudat ºi turã? Mai este oare necesar sã unicã, bogatã ºi profundã …” superficial de culori. traducem strategia japo- afirmã, metaforic, scriitorul ital- În al doilea rând, mai cred cã nezilor? Doar dacã nu vrem sã ian Alberto Moravia. Nu trebuie supremaþia culturii tehnice care înþelegem, atunci nu am vedea sã mai adãugãm cã limbile sunt invadeazã acum spaþiul euro- cã toate cele trei domenii materialul din care este alcãtu- pean ne îndepãrteazã tot mai vizeazã dezvoltarea sãnãtoasã itã aceastã complexã broderie. mult de soliditatea unei con- a individului, ºi cã numai printr- Ce facem însã cu aceastã strucþii durabile în Europa dar o astfel de vizionarã strategie bogatã culturã a Europei în ne apropie, rapid, de piaþa este asigurat ºi progresul Anul European al Inovãrii ºi obiectelor expuse pe tarabã. tehnologic. Creativitãþii? Este ea o victimã Adevãrata culturã este cea Doina Cmeciu sau un beneficiar al inovãrii în care reuºeºte sã dezvolte Europe Direct Bacãu procesul europenizãrii ºi al tehnologii prin creativitatea ___________________ globalizãrii, proces pe care-l individului, prin unicitatea actu- 1 Cãrþi primite la redacþie trãim acum ºi care mãreºte lui creator ºi nu cea care Pe data de 14 aprilie 2009, teama individului cã ºi-ar putea impune serializarea ºi comer- Leonard Orban, Comisar Doru Kalmuski – Formula Doru Ciucescu – Grecia, pierde identitatea în vâltoarea cializarea unor astfel de pro- European pentru multilingvism, supravieþuirii, Ed. Ed. Didacticã ºi duse (acestea din urmã fiind, a conferenþiat, la Universitatea impusã de atâtea transformãri Deºteptarea, Bacãu 2009 Pedagogicã, Bucureºti din Bacãu, pe tema „Tradu- brutale? dupã pãrerea mea, ade- 2009 vãratele ameninþãri aduse cul- cerea ºi cultura în spaþiul euro- Angela Scarlat – Drumul În primul rând, cred cã ar tre- Bogdan Ulmu – Codul bui sã facem distincþia între cul- turii autentice). pean”. Articolul cuprinde câte- alternativ/ Le chemin alter- manierelor elegante, Ed. tura de tarabã ºi cultura pro- De ce nu urmãm exemplul va impresii personale dupã natif, Ed. Alma-Mater 2008 Japoniei, care, dupã cel de-al audierea acestei conferinþe. Opera Magna, Iaºi 2008 fundã, autenticã produsã Cornel Nistea – Ritualul naþional, ºi nu în spaþii Anton Petrovschi – transnaþionale; acest tip de cul- Bijuterii sonore bestiei, Ed. Teognost, Cluj- Talismanul negru sau turã, care are forþa de a explo- Napoca 2008 marele secret al fericirii, Paginile muzicale care descriu priveºte Fiul rãstignit – suferinþã dis- ra identitatea unei comunitãþi ºi Gavril Cornuþiu – Idear, Ed. Ed. Rovimed Publishers, de a o reda într-un limbaj sim- rãstignirea lui Iisus sunt zguduitoare. tilatã în sonoritãþi de o inimaginabilã Biblioteca Familia, Orade Bacãu 2009 bolic, prin creaþii artistice, ar În Sãptãmâna Mare catolicã, ma- gravitate ascunsã în sonuri celeste ci estrul Ludovic Bacs, dirijor care l-a ºi durerii stãpânite de certitudinea cã 2008 Petre Iosub – Alexandru trebui tradusã ºi promovatã în slujit o viaþã pe Johann Sebastian aºa trebuie sã fie! N. Roºioru – Otrava, Ed. Boboc sau Intrarea în per- spaþiul european. ªi pentru a Bach - din creaþia cãruia a orchestrat Aceste pagini muzicale au fost cunoaste cu adevãrat cultura magistral Arta fugii ºi Ofranda muzi- însufleþite de mezzosoprana Ana Egal, Bacãu 2008 manenþã, Ed. Thalia, celuilalt, ar trebui trãitã prin calã - a pregãtit pentru simfonicul Rusu, o distinsã cântãreaþã, profe- N. Roºioru – Unde mai eºti, Vaslui 2008 limba acelei comunitãþi. bãcãuan câteva lucrãri de referinþã soarã universitarã la Academia de iubire?, Ed. Egal, Bacãu Paul Sân-Petru – Alchimia Contactul direct cu oamenii, ale literaturii muzicale universale. Muzicã din Cluj, cu un bogat pal- muzelor, Ed. ART XXI, Iaºi perceperea /cunoaºterea lim- Suita a III-a în Re Major pentru mares. Vocea sa caldã, ºtiinþa cu 2008 2009 bajului metaforic al unei comu- orchestrã de coarde de J.S. Bach, care a ilustrat sublimul muzical a Petre Iosub – Lucian Blaga - lucrare ce conþine acea minunatã impresionat publicul sãlii „Ateneu”. Eugen Verman – Miezul nitãþi, asimilarea pânã la trãirea metafizica, Ed. Thalia, genuinã a felului de a fi al Arie ºi Stabat Mater de Antonio Imensa creaþie bachianã, cele 5 vieþii. Oameni ºi destine, Vivaldi, impresionantã nu numai celuilalt, ar putea crea cu ade- Patimi, lucrãrile de orgã, întreaga Vaslui 2008 Ed. Corgal Press, Bacãu datoritã suferinþei Mamei care îºi gândire muzicalã, tehnica componis- ticã ºi concepþia filozoficã Bach le-a Vasilica Grigoraº – Petre 2009 topit sub forma unui testament artis- Iosub – un destin Constantin Creþan – Album, tic cunoscut ca Arta fugii. Unii exemplar, Vaslui 2008 Ed. Pastel, Braºov 2009 comentatori au vãzut în structura acesteia o tematicã religioasã presãratã difuz. Emoþia s-a transmis ºi în partea a doua a serii muzicale în care orches- tra, sub bagheta maestrului Bacs a interpretat Simfonia a VIII-a în si minor „Neterminata”. Aceastã capo- doperã muzicalã a fost creatã în 1822 ºi uitatã timp de 43 de ani. Cele douã secþiuni ale Simfoniei netermi- nate sunt un univers în sine, în care primeazã melancolia, profunzimea ºi graþia. Maestrul Ludovic Bacs, dirijor cu o imensã experienþã muzicalã, care a înregistrat mii de minute la Radiodifuziunea Românã, fondator al ansamblului „Musica rediviva” a oferit orchestranþilor din preaplinu-i sufletesc ºi artistic, ceea ce a însem- nat în final, o frumoasã searã de muzicã. Ozana KALMUSKI – ZAREA • Denisa Mihãilã - Facerea þuicii Salonul de primãvarã al Artei Naive 2009 Muzeul de Artã Contemporanã al Centrului Bucureºti, Iaºi, Galaþi, Reºiþa, Teleorman, Internaþional de Culturã ºi Arte „George Apostu” Timiºoara, Vaslui. Invitat la vernisaj a fost ºi rap- din Bacãu a gãzduit, la sfârºitul lunii martie, cea sodul Petru Alistar, care a susþinut un moment de-a XVIII-a ediþie a unei manifestãri devenite muzical apreciat de cãtre vizitatorii Salonului. tradiþionale. Este vorba despre „Salonul de Preºedintele juriului, cunoscutul pictor Ilie Boca, primãvarã al artei naive“ organizat de Centrul a apreciat actuala ediþie pentru „calitatea ºi Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea diversitatea formulelor în care se exerseazã Culturii Tradiþionale Bacãu ºi Consiliul Judeþean autorii“. Cei trei laureaþi ai ediþie 2009 a Bacãu, în parteneriat cu instituþia mai sus- Salonului sunt Valer Gãlan (Bistriþa), Mircea amintitã. La aceastã ediþie au participat artiºti Cojocaru (Galaþi) ºi Salomeia Andronic din Argeº, Bacãu, Bistriþa-Nãsãud, Brãila, (Rãcãciuni-Bacãu). 2 aprilie 2009 comentariu Cãzut în uitare chiar din timpul vieþii, Antonio PATRAª de perfecþiune ºi eleganþã. Într-adevãr, pentru a fi mai apoi îngropat de-a drep- o anumitã artã a distanþãrii, specificã tul în bezna totalitarã (volumul cu ca- omului de ºtiinþã, apare mai ales în racter de antologie editat de Z. Ornea cazul definirii fenomenelor majore: în 1968 n-a stârnit niciun ecou în lumea curentele ºi ºcolile literare, legile care intelectualilor noºtri selectaþi pe criterii guverneazã evoluþia literarã sau speci- de origine sãnãtoasã ºi lecturi strategic Adevãratul Sanielevici ficitatea unor literaturi naþionale. orientate), Henric Sanielevici (1875- Interesul pentru înþelegerea globalã a 1951) a rãmas totuºi în memoria unor procese pare a preceda expozeul puþinilor supravieþuitori din interbelicul cãlinescian din Clasicism, romantism, intrat în legendã ca o figurã excentricã, baroc. Pare doar, pentru cã problema contaminate de entuziasmul arheologu- de pamfletar cu preocupãri diverse, plagiatului n-are cum sã intre în dis- lui în cãutare de vestigii preþioase. pretins enciclopedice, trecând câteo- cuþie, în ciuda a ceea ce sugereazã Valoarea descoperirilor rãmâne, totuºi, datã drept critic inteligent ºi cultivat, în interpretul în câteva note de subsol. discutabilã. Nu e mare lucru sã constaþi genere însã doar un autodidact cu pre- Cãlinescu s-a hrãnit din alte surse, mult tenþii exorbitante de uomo universale ºi timbrul eminescian (i.e. pamfletar) al publicisticii lui Sanielevici. Justã în mai temeinice ºi mai creditabile. De aere nesuferite de sacerdot decadent, aceea, analiza procesului receptãrii îl ºi cu morala la purtãtor. Îi revine lui mãsura