NICOLAE IORGA Oameni cariau fast Antologie, editie Ingriptd, note ;i comentarii de VALERIU ;i SANDA RAPEANU Studiu introductiv de VALERIU RAPEANU EDITLIR A MILITAR A 1975 Oameni canau fost C 0 L U M N A Ilustrat la copertel ARMAND CRINTEA Oameni cari au fost,. in contextul operei luiNicolae lorga Personalitatea lui N. Iorga nu are in istoria culturii romanesti inaintasi.El nu poateficomparat cu marii savanti §i carturari de tipul lui Dimitrie Cantemir, Nico- lae Milescu, Ion Eliade-115dulescu, B. P. Hasdeu, alaturi de care numele ii este rostit intotdeauna, deoarece enci- clopedismul era doar una din dimensiunile fiintei sale. Formula in cazul sau este mai degraba constringatoare, folositl ca un automatism, din considerente pur didactice, ea determinind genul proxim, dar nu si diferenta speci- fics a personalitatii sale unice si nerepetabile. Pentru ca nimeni n-a intrunit asemenea lui darurile plurivalentei in- telectuale, ale omniprezentei publice, ale abordarii simul- tane a tuturor domeniilor scrisului. Omul proteic, tempe- ramentul vulcanic ce irupea cu fulgere in fiecare fraza si in ifiecare gest, spiritul justitiar ce s-a considerat intot- deauna purtator al unei misiuni nationale si morale, cer- cetatorul care cu o abnegatie monahala s-a cufundat in intunericul arhivelor, scriitorul care stapinea tainele ver- bului ca cei mai desavirsitiartistiaiacesteitari,zia- ristulcaruia nu-i scapa nimic din tumultul vielii spu- nindu-si cuvintulfie asupra unor probleme capitale ale omenirii, fie asupra unor intimplari cotidiene si sanctiona flea crutare raul, oratorul ce fiti dadea sentimentul ubi- cuitatii in timp si in spatiu, profesorul pentru care cate- 5 dra era o adevarata magistrature civics de la inaltimea careia fascina studentii, nu numai prin cunostintele sale neobisnuite, dar si prin darul re,invierii vremurilor apuse, de parts ar fi lost contemporanul tuturor secolelor, omul politic creind planuri himerice de reforrne inadecvate tim- purilor moderne, animatorul la tindemnul caruia tineretul a iesit in 'stracla pentru a infrunta aristocratia cosmopo- lite, cel care a infiintat particle, sau vremelnic a si coalizat unele dintre ele, cel care a treat societati si insti- tutiisustinute uneori numai prin puterea entuziasmului sau care din aceste ipostaze si ma tem ca am orris atitea altele it reprezinta cel mai armonios si cel mai deplin pe Iorga ? Unde 61aflam pe adevaratul Iorga ? Inlinisteaarhivelorsia ;bibliotecilor sau intumultul confnintarilorparlamentare ;in solemnitatea sedintelor academice, ale celor mai inalte iforuri de cultural univer- sari: inconjurat de stima unor personalitati de prima ma- rime a stiintei si culturii sau in vacarmul adunarilor poli- tice uncle trebuiasa, domine o clientele nu o data insa- lubra moral ;la masa de scris cufundat in marile sale lucrari stiintifice ce imbratisau in vaste fresce istoria lu- mii si a poporului roman sau la biroul ministerial preocu- pat de grijile zilnice ale unei tari sfisiate de criza mon- diala economics ;la catedra universitara pe care a ilus- trat-o ca un adevarat primes inter pares sau in fruntea cortegiilor si a demonstratiilor pe strazile capitalei ;in ca- drul colocviilor stiintifice discutind cu colegi care ilres- pectau ca pe un magistru sau in conciliabulele politice cu parteneri ce profitau abil de buna sa credinta folosindu-i numele ? Unde este adevaratul Jorga s-au intrebat contem- poranii care cunosteau simultan atitea infatisariale ace- leiasi personalitati, care stiau ca dupe ce citisera zilnicul salt articol, dupe ce inainte chiar de a ispravi ultima sa carte aflau despre iminenta aparitie a alteia, stiind 6 ca Intre tinip el fusese profesorul, oratorul in parlament, omul politic primit sau primind audiente, raportor la aca- deinie, conferentiar la cutare cerciiaifi,participind la o intrunire sau la convorbirile pentru injghebarca unei coalilii politice etc. Undesi-1regasim pe ademiratul Iorga se intreabagiposteritatea, cautind un punt de sprijin intr-o opera: atit de ramificata inoit nu se lass nici usor cunoscuta nicilesne supusa unei sistematizaririguroase, pricini pentru care a parut unora lipsita de o conceptie fundamentals, de o celula germinative,despletitaca o delta ce serevarsaera incetare dar in care surpnizele fats de imaginiconstruite cu prea multa usurinta de comentatori to Entimpina la tot pasul. Unde sa-I regasim pe adevciratul Iorga si care dintre ramurile vietii noastre spirituale va trebuisa-1revendice cu precadere pentru a pane in evidenta dimensiunea .majors a personalitatii sale ? Cui apartine mostenirea sa spirituala :gtiintei, isto- riei,literaturii(aici Entrebarile se multiplica :a fost cri- tic,istoric,scriitor,toate laolalta sau numai animatorul unor miscariculturale)pedagogiei,oratoriei,vietiipo- litice ?Iata intrebari care au dezarmat pe multi dintre cei cc s-au apropiatiericaPastazi de personalitatea lui preferind cel mai ades privirile partiale asupra opere- lor curente. Deci uncleit vom afla pe adevaratul Iorga pentru a sesiza dominanta personalitatii sale ?Acestei in- trebari nu-i putem da deoit un singur raspuns :pentru not N. Iorga esteo personalitateunitard, pe care n-o putem intelege decit privind-o in integritatea multiple a fiin ;ei sale. Nu unul sau altul din domeniile pe care le-a ilustratitreprezinta indeosebi, ciintreaga saactivitate, intreaga sa prezenta in viata romaneasca timp de o ju- matate de secol. Cu tot ceea ce a avut nobil gi desinte- resat sufletulsau,dargicu tot ceea ce a fostexpresia 7 slabiciuniiomenesti de care, vai, nici el n-a fost scutit gi i-a marcat de atitea on actele vietii sale ; cu vizionaris- mul sau social, dar gi cu contratimpul in care s-a aflat in raport cu evolutia societatii ; cu sublimul pe care opera sa literara 1-a atins de atitea ori, dar si cu paginile ei didactice gi moralizatoare ce nu si-au aflat echivalente ar- tistice ; cu orizonturile inedite, deschise de elculturiisi stiintei romanesti, si cu obstinatia cu care s-a opus mai ales dupa pnimul razboi mondial noilor curente artistice ; cu puterea de a patrunde in ascunzisurile cele mai intu- necate ale suiletului eroilor istorieisicarturarilor trecu- tului, si at de elocvente sint in acest sens portretele reunite sub titlul Oameni cari au fost de a leexplica reactiile dar §i cu neintelegerea pe care a dovedit-o fats de realitatea sufleteasca atit de diversa si atit de contra- dictorie contemporan5. lui ;cu marile iluminari in expli- carea fenomenului artisticgicu opacitatileagresive cu care a intimpinat opere ce au devenit nemuritoare ;cu intransigenta sa morals care ii confers un statut de ex- ceptie in istoria noastra si cu inclementa ce a dovedit-o fats de gregelilereale dar si imaginare ale altora ;cu simtul etic atit de inradacinat in fiinta sa si cu un mo- ralism ce trece dincolo de limitele normalului, cu acuita- tea cutremuratoare cu care gi-a dat seama de flagrantele nedreptati sociale romanesti si cu solutiile preconizate ce s-au dovedit total inadecvate siin flagranta contradictie cu dragostea sa nestramutata pentruceinapastuiti pe care i-a iubit cu daruire fara margini ;de la minutia cu care cerceta si patrundea in miezul doctunentului pins la usurinta cu care comitea elementare erori. De aceea am putea spune ca unicitatea personalitatii lui lorga nu o da numai enciclopedismul situ, nu numai uriasa lui putere de a acumula cunostinte, nu numai fantastica lui capa- citate asociativa, dar gi unitatea celor mai flagrante con- 8 traste care s-au ingeananat vreodata in fiinta unui omsi i-a crest un statist aparte, ascomanator doar cu un ade- varat monument alnaturii omenelti. nu-i vorba aici de opinia discipolilor rnaruntiiobedianti care din pacate au gravitat in jurul sau pierduti in banalitati gratuite, in paienjenisul adjectivelor de circumstanta, ci a unor spirite lucide care aveau in chip acut sentimentul faptuluica.N. Iorga transcende contemporaneitatea,ca prezenta luiatilt de implantata in actualitatea cotidiana nu se poate incadra intr-un sistem obisnuit de compa- ratii. De aceea bibliografia scrierilor dedicate lui cuprinde cu exceptia citorva studii de sinteza, mai cu seams cronici sau recenzii la cartile sale si raspunsuri polemice. Contem- poranii sad au fost prea legati de activitatea sa, de per- sonalitatea sa pe care au acceptat-o sau au respins-o pen- tru a se ridica la priviri generale. Pentru oniciterezerve am formula asupra uneia sau alteia din operele sale, oricit s-ar incleparta de not citeva din ideile sale, oricit de depasite ar fi unele din interpre- tarile lui pe trim istoric,literar, filosofic, oricit de ve- tuste ni s-ar parea unele pagini, impresia fundamentald dominantii este aceea a unei opere monumentale nu ma gindesc in nici un fel la dimensiunile ei scrisa la valtajul genialitatii, Ia incandescenta snarii arte, la fla- cara unor convingeri nestramutate ce au mers pinsIa supremul sacrificiu.Pentru ca viatais-a confundat cu opera nu numai in paginile de stricta reconstituire auto- biograficasinotatiememorialistica :Iorga s-aimplicat in fiecare din lespezile care au inaltat-o ca o culme a spiritualitatii romanesti. Om si opera nu mai sint la el doua notiuni distincte sau care se interconditioneaza doar, ele reprezinta un tot comun, indestructibil. Opera sa nu reprezinta o proiectie a pe:lonalitatii lui, ci o confine in- 9 tegral, dupes cum personalitatea sa este o expresie perfectO a operei. Nu numai in lucrari programatice, nu numai in lucrariautobiografice, nu numai inmanifestepolitice sau estetice, dar pretutindeni omul este prezent. Pentru ca fiecare paging a sa reprezinta