ACADEMIA DE TIINE A REPUBLICII MOLDOVA INSTITUTUL DE FILOZOFIE, SOCIOLOGIE I TIINE POLITICE REVIST DE FILOSOFIE I DREPT * * * UVFHF Revist tiinific, fondat în 1953. Apare de 3 ori pe an, din 1990, în limbile român i rus. S , 1953 . 3 , 1990 , . 1-2 (140-141) 2006 Chiinu 2006 COLEGIUL DE REDACIE REDACTOR – EF Gheorghe Bobân, doctor în filosofie REDACTORI – EFI ADJUNCI Ana Pascaru, doctor în filosofie, Gheorghe Costachi, doctor habilitat în drept SECRETAR RESPONSABIL DE REDACIE Victor Juc, doctor în filosofie COLEGIUL DE REDACIE Alexandru Babii, doctor habilitat în filosofie, Valeriu Bujor, doctor în drept, Vitalie Cumir, doctor în drept, Dumitru Grama, doctor în drept, Constantin Marinescu, doctor habilitat în politologie, Alexandru Roca, doctor habilitat în filosofie, Vasile apoc, doctor habilitat în filosofie, Teodor îrdea, doctor habilitat în filosofie, Pantelimon Varzari, doctor în filosofie, Alexandru Zavtur, doctor habilitat în filosofie Aprobat i recomandat pentru editare de ctre Consiliul tiinific al Institutului de Filozofie, Sociologie i tiine Politice al Academiei de tiine a Moldovei Autorii poart întreaga responsabilitate pentru coninutul tiinific al textelor. © Institutul de Filozofie, Sociologie i tiine Politice al Academiei de tiine a Moldovei, 2006 Redactor: Tamara Osmochescu Procesare de text i machetare: Nicolae Bodean CUPRINS CONTENTS FILOSOFIE I TIINE POLITICE PHILOSOPHY AND POLITICAL SCIENCE pag. Ion Rusandu, Elita politic moldoveneasc; între deziderat i realitate 5 Panteleimon Varzari Dumitru Isac Prezena kantian în filosofia româneasc 12 Valeriu Capcelea Dimensiunea filosofic a categoriei „tradiie” 21 i funciile ei sociale Alexandru S. Roca Consideraii privind modalitile dominante 31 ale definirii sectorului trei Veaceslav Matveev o ! 36 Alina Egorova , 47 Victor Juc Statutul ontologic al tiinei relaiilor internaionale 54 DREPT LAW pag. Cojocari Eugenia, Libertile în dreptul succesoral: realiti i perspective 60 Meriescu Anica Natalia Chirtoac, Statutul juridic al organizailor internaionale 73 Leonid Chirtoac Marian Foca Drepturile sindicale fundamentale ale cetenilor. 78 Aspecte teoretice Iurie Tîcul Aspecte juridico-penale ale no$iunii „splarea banilor” 84 Boris Sosna 91 Alexandru Sosna V 103 60 de ani ai AM 60th Anniversary ASM pag. Ana Pascaru Semnificaia instituionalizrii cercetrilor din domeniul 110 filosofiei în contextul societii moldoveneti Gheorghe Clcâi Secia Sociologie: retrospectiv, actualitate i perspective 117 Lilia Braga, Secia 1tiine Politice: retrospectiv i actualitate 122 Elena Balan Gheorghe Paladi, Centrul de cercetri medicale i socio-demografice ale familiei 128 Olga Gagauz U COMUNICRI TIINIFICE RESEARCH COMMUNICATIONS pag. Igor Prisac Potenialul teoretico-metodologic al sinergeticii 132 pentru tiina contemporan Carolina Grefarea terminologic a conceptului sine: fuziunea interdisciplinar 136 Dodu-Savca CRITIC I BIBLIOGRAFIE CRITICS AND BIBLIOGRAPHY pag. Ion Rusandu Petru Rumleanschi. Societatea postmodern: probleme filosofice i 144 metodologice actuale. - Chiinu, 2006 Victor Saca Unele considerente privind abordarea problemei adaptrii populaiei 149 Pantelimon Varzari alolingve a Republicii Moldova la mediul etnic autohton VIAA TIINIFIC SCIENTIFIC LIFE pag. Lidia Troianowski Nicolae Sptarul Milescu – modern la 370 de ani 153 Ana Pascaru Conferina tiinific: Filosofia i perspectiva uman 156 ANIVERSRI ANNIVERSARY pag. Lidia Troianowski V. Ermuratschi: segmente ale creaiei 157 V FILOSOFIE I TIINE POLITICE PHILOSOPHY AND POLITICAL SCIENCE Ion Rusandu, Pantelimon Varzari ELITA POLITIC: MOLDOVENEASC:: ÎNTRE DEZIDERATE 1I REALITATE Recenzent: Victor Juc, doctor în filosofie, confereniar cercettor. In the present article it is analyzed the place and the role of the Moldovan political elite into the process of the democratic transition. The current piece of writing makes a close study of the aspects of edification and consolidation of the new elite, studies the quality and the professionalism of the leaders, and emphasizes the criterions of efficacy and functionality of the political class. These and other problems are investigated from the Republic of Moldova’s European integration perspective. Elita politic are o importan deosebit în determinarea vectorului dezvoltrii societii, fiindc în mâinile acestui grup de persoane se afl concentrat influena politic i întreaga putere decizional. Transformrile social-economice i politice ale oricrei societi depind în mare msur de activitatea i comportamentul elitei politice, de calitatea ei (de profesionalismul, de competena, de abilitile membrilor acesteia), iar în unele cazuri sunt condiionate i de schimbarea elitei puterii (termen apud Ch. W. Mills), care ar propune o nou ideologie de aciuni politice. La rândul lor, modificrile din sistemul politic al societii genereaz nu doar schimbri în compoziia elitei politice, dar modific i procesul de activitate politic al acesteia sau chiar remodeleaz comportamentul ei în funcie de circumstanele create (cazul fraciunii parlamentare majoritare a PCRM la ultimele dou alegeri parlamentare). Procesul politic din Republica Moldova reprezint o gam bogat de interaciuni politice ale subiecilor, purttorilor i instituiilor puterii. Acetia acioneaz pe baza anumitor roluri i funcii prescrise în actele i normele legislative ale rii, dar i imprimate în cultura politic, în tradiii, în mentalitatea societii, în particularitile ei de dezvoltare etc. Subiecii procesului politic, precum i instituiile puterii posed un comportament politic difereniat i chiar contradictoriu dat fiind motivele acestui comportament, obiectivele i sarcinile urmrite. Elita politic moldoveneasc, unul din principalii subieci din câmpul politic autohton, întruchipeaz în mare msur procesele i contradiciile obiective ce caracterizeaz realitatea noastr politic, economic i social. Este vorba despre dificultile realizrii vectorului dezvoltrii rii noastre, despre gsirea mecanismelor dialogului social între putere i societate, despre problemele compromisului social-politic între diferii actori ai procesului politic. Contradiciile amintite vizeaz i dezamgirea cetenilor în promovarea unor reforme economico-sociale, pierderea încrederii majoritii populaiei în transformrile democratice reale, creterea prpastiei între cele dou poluri ale societii – bogai i sraci – cu toate consecinele ce reies de aici i discrepana care a aprut între societatea politic i societatea civil. Factorii enumerai complic i mai mult formarea i consolidarea unei noi elite politice, influeneaz negativ asupra mecanismelor dezvoltrii i recrutrii ei, asupra eficacitii activitii întregii clase politice moldoveneti. De aceea calitatea elitei depinde, în primul rând, de derularea tranziiei democratice (economice, politice i sociale) în ara noastr, de nivelul bunstrii societii i de calitatea vieii cetenilor. La W Elita politic moldoveneasc: între deziderate i realitate rândul su, calitatea elitei exercit o influen deosebit asupra strii societii i dinamicii ei de dezvoltare. Aceast interrelaie între elit i societate determin, în cea mai mare msur, funcionalitatea elitei politice i, totodat, eficacitatea procesului tranziional în ara noastr. Rolul elitei politice este sporit în perioada actual de tranziie democratic a societii moldoveneti, în perioada când actuala guvernare politic încearc de la 2001 încoace, nu fr succes, s realizeze mai multe prioriti naionale. Desigur, clasa politic guvernant în activitatea sa ia în calcul rezultatele obinute de primele elite politice de pân la sfâritul anilor ’90 ai secolului XX, dar i lacunele comise de acestea. Amintim c Republica Moldova, ca i alte ri postcomuniste[1], a declanat mai multe tranziii, îns trei dintre ele sunt mai semnificative pentru configurarea unui nou tip de organizare a societii noastre. Prima este tranziia politic, care a înlocuit sistemul politic comunist, bazat pe partidul politic unic, cu sistemul politic democratic, bazat pe pluripartidism i alegeri libere i a reconstruit instituiile politice i administrative ale statului. A doua este reprezentat de tranziia economic, cel de-al treilea tip al tranziiei este cea social, în care instituiile economiei de pia au înlocuit fostele instituii ale economiei centralizate i planificate, proprietatea privat i-a redobândit drepturile sale legitime de funcionare, reformele structurale îns nu au prea avut sori de izbând, iar politicile sociale promovate de cele zece guverne care s-au perindat în 15 ani de independen a rii noastre bat deocamdat pasul pe loc. Toate aceste trei tranziii (tranziia politic spre o democraie viabil, tranziia economic i cea social spre economia de pia funcional) au fost coordonate politic, principalul actor fiind elita politic. Aflându-se sub impactul anumitor factori interni i externi, aceasta a iniiat transformri radicale pe cele trei dimensiuni ale tranziiei posttotalitare. Mai muli autori din ara noastr au depistat i au argumentat cauzele ineficacitii tranziiei democratice[2]. Incoerena i tergiversarea în promovarea reformelor democratice, lipsa competenei i a profesionalismului din partea structurilor de putere în realizarea lor, absena unui control strict din partea societii civile asupra îndeplinirii deciziilor adoptate, necoordonarea aciunilor între structurile puterii de stat, predominarea intereselor egoiste personale, de grup, clientelare asupra celor obteti etc. sunt principalele motive subiective ale ineficacitii amintite. Pe lâng acestea, pot fi invocate i cauze obiective, care au avut un impact negativ asupra