ROMANIAN ACADEMY NOEMA Romanian Committee of History and Philosophy of Science and Technology ISSUE XI (2012) Articolele se regăsesc în format .pdf. Pentru a vizualiza aceste materiale trebuie sa fiti de acord cu punctele prezentate la "Termeni si conditii" Consiliul Ştiinţific Colegiul de redacţie Drăgănesciana • Ionel NECULA - Mihai Drăgănescu - Pretext al schimbului epistolar cu C. Noica • Laura PANĂ - Filosofia, ştiinţa şi ingineria conştiinţei la Mihai Drăgănescu • Gorun MANOLESCU - O primă discuţie pe marginea inelului lumii materiale, a experimentului conştienţei şi afiirii la Mihai Drăgănescu • Ana BAZAC - Conceptul de societate a cunoaşterii: anamneză şi semnificaţii Epistemologie, interdisciplinaritate, transdisciplinaritate • Gorun MANOLESCU - De ce este Reducţia fenomenologică o Meditaţie radicală? • Geo SĂVULESCU - Diferenţialele divine. Punct de vedere • Ana BAZAC - Materia - observaţii epistemologice cu prilejul aniversării modelului atomului al lui Rutherford (I) • Florin MOLDOVEANU - Journey towards physics axiomatization Istoria ştiinţei şi tehnicii • Ştefan IANCU - Nicolae Tesla - Magician al ştiinţei • Eufrosina OTLĂCAN - Din istoria unui concept matematic: simetria • Nicolae P. LEONĂCHESCU - Şcoala Naţională Superioară de Mine din Paris • Vladimir-Alexandru ŢICOVSCHI - Întoarcere la Hipocrat - Elogiu chirurgiei • Mirela-Adriana ANGHELACHE - Un punct de vedere geologic asupra patrimoniului construit • Angela REPANOVICI, Liliana ROGOZEA - Momente istorice considerabile în dezvoltarea scientometriei • Lenuţa ALBOAIE - Evoluţia prelucrării şi transmiterii datelor în societatea umană • Marian RIZEA - Repere ale evoluţiei învăţământului de petrol şi gaze - Mari personalităţi ale industriei petroliere româneşti (I) • Petre VARLAAM - Adevărata istorie a introducerii televiziunii în culori în ţara noastră • Andrei CIONTU, Mihai GHEORGHE - 50 de ani de la fabricarea primului televizor în România • Nicolae POSTOLACHE - Un eveniment al anului: 100 de ani de la crearea primului for central al mişcării sportive şi olimpice din România • Petru ROTARU - Creaţiile şi creativitatea • Denisa-Oana PĂTRAŞCU - Istoria reglementării agenţiilor de ocupare a forţei de muncă la nivelul Organizaţiei Internaţionale a Muncii • Cristina-Maria DABU - Istoria utilizării modelării şi simulării asistate de calculator în ştiinţă • Alin M. OLĂRESCU - Evoluţia gospodăriei rurale de pe valea Vâlsanului, judeţul Argeş • Mihai OLTENEANU - O sută de ani de la lansarea cursului "Despre petrol" (1911) • Gheorghe BULIGA - Cercetarea geologică pentru hidrocarburi în România Mare Personalități • Alexandru S. BOLOGA - Memorandistul Rubin Patiţia (1841-1918) • Elvira BOTEZ - Doi astrişti astronomi amatori: Gavril Todica şi Ioan Corbu • Garabet KÜMBETLIAN - Maxwell şi Mohr - Doi mecanicieni celebri uniţi prin destin • Constantin CHERAMIDOGLU - Amédée Alléon - Un savant francez la Constanţa • Sidonia TEODORESCU - Arhitectul Ion D. Berindey (1871-1928) • Liviu-Mihai SIMA - Un pionier român al tribologiei: academicianul Virgiliu N. Constantinescu • Gheorghe MOHAN, Gheorghe POPESCU - Omagiu profesorului universitar dr. Nicolae Toma la împlinirea vârstei de 75 de ani Altă generaţie • Cristi STOICA - Modern physics, determinism and free-will • Mihai-Cătălin NEAGOE - Operatori psihologici în modelarea comportamentului uman Varia • Garabet KÜMBETLIAN - Academia de ştiinţe a Republicii Armenia • Elena CERCEL - Marea frescă de la Ateneul Român - Creaţia pictorului Costin Petrescu • George ARGHIR - Unele Aspecte tehnico-ştiinţifice privind metodele de realizare a monedelor romane • Teofil GRIDAN, Silviu GRIDAN - Enuma Eliş - Epopee sumeriană care descrie formarea Sistemului Solar (I) Semnal editorial, recenzii • Ana BAZAC - Ioan Biriş: Conceptele ştiinţei (2010) • Gorun MANOLESCU - Cornel Mărginean: Eseuri despre înţeles (2010) • George-Dan MOGOŞANU - Honorius Popescu: Profesori şi studenţi în Facultatea de Farmacie din Cluj de-a lungul timpului • Niculina MITREA - In memoriam prof. dr. doc. farm. Petre Ionescu-Stoian (1909- 1985) Instrucţiuni pentru autori M ihai DRĂGĂNESCU – PRETEXT AL SCHIMBULUI epistolar CU C. NOICA Ionel NECULA1 [email protected] ABSTRACT: This short paper sketches out the figure of the Romanian philos‑ opher Constantin Noica and his opinion concerning Mihai Drăgănescu’s first philosophical essay of ontology, Ortophysics. KEYWORDS: Constantin Noica, Mihai Drăgănescu. Am avut într‑o vreme, în anii 1986–1987, o corespondenţă epi‑ sodică, dar bogată în înţelesuri cu filosoful păltinişan, Constantin Noica. N‑am imprimat schimbului epistolar o tematică anume, dar aduceam în discuţie problemele filosofice ale timpului, eventuale sen‑ suri derivate ale lucrărilor sale, anumite evenimente editoriale. Noica era de o punctualitate nesperată, nu mi‑a lăsat nici o scri‑ soare fără răspuns, ba chiar, făcând inventarul scrisorilor primite de la Păltiniş, constat că la una dintre ele am primit două răspunsuri. Fi‑ losoful uitase, probabil, că mi‑a răspuns şi, ca să fie sigur că n‑a rămas îndatorat, mi‑a răspuns încă odată la aceeaşi epistolă. In ochii mei, Noica trecea drept prototip al intelectualului de altă dată, nedeprins cu telefonul sau cu internetul. În acea perioadă a apărut cartea lui Mihai Drăgănescu, Ortofi‑ zica, pe care am devorat‑o imediat şi cu mare curiozitate. La vremea respectivă, cărţile de filosofie adevărată erau rare aşa că nu mi‑aş fi iertat un eventual eşec în procurarea ei. N‑aş zice că m‑a entuziasmat. Dimpotrivă, aveam unele rezerve faţă de noile categorii introduse de autor în partitura filosofiei, dis‑ ciplină care avea, de bine de rău, un ansamblu conceptual bine ve‑ rificat în istoria gândirii filosofice. Cum nu eram sigur că am desci‑ frat‑o bine epistemic, cu modestia învăţăcelului, i‑am scris lui Noica şi mi‑am exprimat şi reticenţele sus‑amintite vis‑a‑vis de valoarea 1 Profesor de filosofie, Tecuci. NOEMA VOL. XI, 2012 12 IONEL NECULA gnoseologică şi propulsivă a noilor categorii propuse de autor (lumi‑ naţie lumatie, ortoexistenţă, informaterie) pentru revigorarea actului filosofic. Am transmis toate aceste gânduri la Păltiniş şi‑am mai adă‑ ugat că intenţionez să scriu câteva rânduri marginale asupra acestui eveniment editorial. Intr‑un fel aşteptam de la filosof unda verde pen‑ tru ceea ce‑mi propuneam să fac. N‑ar fi fost, Doamne fereşte, o cronică negativă în mod abso‑ lut, dar ar fi conţinut şi aceste câteva rezerve stânjenitoare irizate de perspectiva îmbogăţirii ansamblului de concepte filosofice cu termeni transplantaţi din ştiinţă şi dintr‑o posibilă epistemologie. Rămăsesem la sistemul celor 12 categorii kantiene şi le consideram suficiente pen‑ tru orice discurs filosofic. Altminteri ştiam, fireşte, că filosofia evoluează în ritmica desco‑ peririlor ştiinţifice, că numai ştiinţele, evoluţia lor, poate impulsiona zbaterea pentru nou şi‑i poate optimiza funcţia tutelară pentru între‑ gul demers gnoseologic. Temeritatea mea, oarecum abrazivă, avea nevoie de girul filoso‑ fului şi‑i aşteptam răspunsul cu o nerăbdare nereprimată. A venit mai repede decât mă aşteptam, la 17 martie 1986 şi con‑ ţinea şi încurajarea aşteptată. Iată textul; Vă sfătuiesc să faceţi recen‑ zia cărţii, după câte îmi dau seama nu sunteţi lipsit de idei, nici de con‑ dei – spre a face o cronică excelentă. Cu un cald gând colegial, al Dtră Constantin Noica. Bănuiesc că la data când îmi scria aceste rânduri stimulatoare nu citise lucrarea în discuţie şi nu ştia prea bine despre ce este vorba. Mă încuraja mai mult dintr‑o generozitate solară, cum proceda cu multă lume care‑l căuta la Păltiniş şi n‑am dat curs imboldului său. Prins în alte proiecte, mi‑am tot amânat intenţia unei cronici desfăşurate, până când a devenit caducă. Altceva m‑a surprins la autorul devenirii întru fiinţă. Că la câteva luni după acest schimb epistolar, după lectura cărţii lui Mihai Drăgă‑ nescu, filosoful de la Păltiniş va da seama despre ea în Contempora‑ nul, nr. 25 din 20 iunie1986, semnând o cronică mai mult decât elo‑ gioasă, cu un titlu bine căutat, „O operă ce s‑ar putea înscrie în veac”, cu multe reflecţii admirative la adresa ei şi, fireşte, la adresa autorului. A fost singura dată când un proiect amânat sine die şi neîmplinit a avut un efect benefic ferindu‑mă de ridicol. Mihai Drăgănescu este un gânditor paideic, bine implicat în epistemologia contemporană. Conexarea sa la trendul ştiinţei contemporane este o garanţie că are de unde să‑şi extragă seve convingătoare şi viguroase. Cred că Noica a intuit bine. Filosofia sa s‑ar putea înscrie în veac. Filosofia, ştiinţa și ingineria conştiinţei la Mihai Drăgănescu Laura PANĂ1 [email protected] ABSTRACT: The paper is designed to identify the philosophical foundation built by Mihai Drăgănescu for the Science of Consciousness and discusses, with this aim, subject matters such as the Infra‑conscious matter, Informatter, Information, Fundamental Consciousness of Existence and the Law of Fundamental Consciousness of Existence. The intension of some very abstract terms and ideas as those of The Sense in Existence and Conscience, The Sense peculiar to a conscience or The Sense and the Essence of Existence is also explored in this context. Some topical areas of technical research and engineering, grounded on the scientific and philosophical study of consciousness are later introduced, in accord with the general drăgănescian ontological model that shows a hierarchical structure of multiverse, in which the technical, artificial and informational universe is anticipated and described. The main philosophical