An. IX, nr. 3 (97) MARTIE 2020 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR Revistă de istorie şi cultură Anul IX, nr. 3 (97), martie 2020 Editată de Asociaţia Culturală MEMORIA OLTULUI Director: Ion D. Tîlvănoiu Comitetul de redacţie: Mircea Şerbu, dr. Nicolae Scurtu, Ion Andreiţă, Ion Lazu, Dumitru Botar, Ioan Smedescu, Jean Lupu, Cornel Manolescu, Floriana Tîlvănoiu, col. (r.) Dumitru Matei Planşele noastre 1. Dumitru Caracostea (n. 10 martie 1879, Slatina- m. 2 iunie 1964, Bucureşti)- istoric literar, teoretician şi critic literar, stilistician, folclorist, membru al Academiei Române şi ministru al Educaţiei Naţionale. 2. Declaraţie a lui Dumitru Caracostea din 1946 prin care arată că nu a făcut politică (Arhiva C.N.S.A.S., dosar P 17 225). 3. Declaraţie a lui Dumitru Caracostea din 1954, dată la ieşirea din închisoare, prin care îşi dă acordul ca fiul său să primească lucrurile confiscate la arestarea sa (Arhiva C.N.S.A.S., dosar P 17 225). 4. Şcoala de Agricultuă de la Strehareţi într-o imagine de epocă. ISSN 2284 – 7766 Tiparul executat la Editura Hoffman www.EdituraHoffman.com Tel./fax: 0249 460 218; 0740 984 910 www.memoriaoltului.ro 1 An. IX, nr. 3 (97) MARTIE 2020 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR Cuprins 1. Ion Andreiţă- Steagul din jurul inimii................................................................./3 2. Ion Lazu- Amintirile unui scriitor slătinean (XLIII).........................................../6 3. Marin Petran-Vlădila- Din actele moşiei Vlădila-Avramovici (III)................./20 4. Dumitru Nica- Mihai Popescu- profesorul nostru de matematică..................../25 5. Ion Tîlvănoiu- Istorie sau telenovelă? Amintirile Eleonorei Florescu din Caracal (VII)......................................................................................................../32 6. Nicolae Teică- De Sfânta Maria Mică în târgul Balşului................................../36 7. Lt. col. Constantin Savopol- Cu călăraşii romanaţeni în drum spre Kerci (II)........................................................................................................................./38 8. Sabin Lungoci- Muzeul Romanaţiului la ceas aniversar.................................../60 9. Cornel Manolescu- Şcolile primare din Slatina în anul şcolar 1863-1864......./64 10. Ion Tîlvănoiu- Dumitru Caracostea în argivele C.N.S.A.S. (I)......................../71 11. Floriana Tîlvănoiu, Nica Marcela- Pictorul Gh. Teodorescu-Romanaţi în corespondenţă cu profesorul Pătru Crăciun (I)................................................../83 12. Ilie Dumitru- Vinovaţi fără vină........................................................................./90 13. Calendarul Memoriei Oltului şi Romanaţilor- martie......................................../97 14. Pătru Crăciun- Numismaţi caracaleni din trecut: Nicolae V. Ionescu............./99 15. Traian Zorzoliu- Fântânile Drăgăneştiului...................................................../101 16. Jean Lupu- Coruri numai pentru concursuri sau prezenţe artistice permanente?......................................................................................................./105 17. Nicolae Fulga- Naşu’ Marin Constantin........................................................../107 18. Ion Tîlvănoiu, Nicu Petria- Eroi şi monumente din Olt şi Romanaţi: - Eroii satului Giuvărăşti, judeţul Olt (fost Romanaţi)..................../109 - Eroii comunei Gostavăţu, judeţul Olt (fost Romanaţi)................../111 - Eroii satului Ianca, judeţul Olt (fost Romanaţi).........................../114 www.memoriaoltului.ro 2 An. IX, nr. 3 (97) MARTIE 2020 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR Steagul din jurul inimii Ion Andreiţă „Când s-a produs o înfrângere, steagul nu se predă, ci pânza lui se înfăşoară în jurul inimii”. (Nicolae Iorga) În capitala patriei noastre, Bucureşti, s-a produs un fapt de o gravitate foarte mare; intolerabilă. Urechea opiniei publice, deschisă pâlnie la şuierul sirenelor politice, cu sau fără coadă şi solzi, dar solzoase de atâta îmbâcseală, a înregistrat dramaticul eveniment la fapte diverse, ce se uită imediat după aflarea lor. Câteva consemnări pe facebook şi în nişte ziare de provincie, cu circulaţie locală. Şi cam atât. Ce s-a întâmplat? Un grup de tineri români din judeţele Covasna şi Harghita, în special elevi însoţiţi de dascălii lor, dar şi de vârste mai mari, alcătuiţi în formaţii artistice, au venit să prezinte la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Capitală o manifestare culturală intitulată „Români despre Români”, să mai afle şi alţii despre traiul lor (străin) în propria ţară. Au venit organizat, 200 de participanţi, cu patru autocare; s-au îmbrăcat frumos, cu straie de sărbătoare, naţionale, având cu ei steaguri şi orchestră. Potrivit ziarului „Mesagerul de Covasna” (13 iunie 2017) ei au sosit în Bucureşti sâmbătă, 10 iunie, după ce porniseră în miez de noapte din Tulgheş, Livezi, Doboi, Miercurea Ciuc, Breţcu, Mărtănuş, Tg. Secuiesc, Zăbala, Voineşti-Covasna, Zagon, Hăghig, Vâlcele, Sf. Gheorghe, „având întipărite în minte, dar mai ales în suflet, bucuria şi importanţa participării la evenimentele ce urmau să se desfăşoare în capitala României”. În Piaţa Universităţii au fost întâmpinaţi cu flori şi un baner pe care scria „Bine aţi venit fraţi români din Harghita şi Covasna!”. Oaspeţii au depus o coroană de flori la Crucea Eroilor Revoluţiei. Toată suflarea a cântat Imnul Naţional „Deşteaptă-te Române”. O altă coroană de flori a fost depusă la statuia lui Mihai Viteazul, primul Întregitor de Ţară. Apoi, oaspeţi şi gazde au mers la Biserica Sf. Gheorghe Nou, lăcaşul de cult al martirilor Brâncoveni, în curtea căreia a fost amplasată Troiţa Românilor din Covasna şi Harghita, anume adusă de oaspeţi. Străbătând oraşul de la sud la nord, s-au îndreptat cu toţii spre Muzeul Satului, unde urma să se desfăşoare Şezătoarea călătoare „Femeile din Ţinutul Căciularilor cos ie”, căreia avea să-i ţină isonul ansambluri folclorice şi coruri. Dar… acum apare blestematul dar – şi nenorocitul cadou cu care aveau să fie întâmpinaţi oaspeţii în poarta Muzeului: Interdicţia de-a pătrunde înăuntru cu un steag mare, desfăşurat. Cadou făcut (parcă anume) cu câteva zile înainte de sărbătorire Zilei Drapelului Naţional, din 26 iunie. Pe motiv că sunt prea multe drapele tricolore, care ar transforma manifestarea culturală într-una naţionalistă. www.memoriaoltului.ro 3 An. IX, nr. 3 (97) MARTIE 2020 MEMORIA OLTULUI ŞI ROMANAŢILOR Incoruptibilul cerber: muzeograful Eugen Ţepeş Stroia (sau ce-o învârti el pe acolo, prin incinta sfântă a neamului). Îi sare în ajutor însăşi directoarea Muzeului, conf. univ. dr. Paula Popoiu, adresându-se celor din poartă: „Stimaţi domni şi doamne, eu fac parte din conducerea Muzeului Satului şi nu îmi amintesc să fi dat indicaţiile pe care le spuneţi, eronat şi rău intenţionat….; dacă nu aveţi o dovadă scrisă în acest sens, aş putea spune, fraţi români, că tare bine mai calomniaţi pe cei care v-au primit cu drag… Colegul meu Ţepeş a venit duminica de acasă ca să fie alături de dumneavoastră. Dacă nu a fost de acord să dezlănţuiţi naţionalismul pe teritoriul muzeului unde nu se face politică, atunci bine a făcut”. Stupefiante declaraţii. Batjocoritoare – de la modul elitist al adresării la insinuarea acuzaţiei de calomnie. Dar acuzaţii au prezentat actul prin care Muzeul (e-mail primit chiar din partea lui Eugen Ţepeş Stroia) le punea în vedere să nu vină cu prea multe drapele ale României la şezătoare. O suită întreagă de reguli mai ale dracului decât dacă ai solicita să intri la Scutul de la Deveselu. O citez pe cea necunoscută de directoare, cu litera cu care am descoperit-o redactată: „SUNT INTERZISE CU DESĂVÂRŞIRE !!!!!!!! (8 semne de exclamare!) lozinci, înscrisuri sau alte acte de patriotism (!mirarea mea!) ce ar putea prejudicia identitatea etnicilor maghiari atât din zona Covasna-Harghita, cât şi a altor grupuri etnice din România. Însemnele tricolorului vor fi folosite în limita bunului simţ (!!!) fără prea mari exagerări”. Abominabil! Pricepând gravitatea situaţiei, doamna directoare încearcă să dreagă busuiocul, dar mai rău se afundă în mocirla din care ar trebui să iasă fără funcţia identitară: „La mica şedinţă pe care am făcut-o chiar acum privind evenimentul semnalat de dumneavoastră, am citit şi eu textul care a ieşit din muzeu fără aprobarea mea (!!!) la iniţiativa muzeografului de serviciu. Într-adevăr, pentru acel text trebuie să-mi cer scuze (numai atât? – n. n.) şi să vă spun că nu a fost văzut sau aprobat de cineva din conducere” (!!!). Şi totuşi. Manifestarea românilor din oropsitele judeţe Harghita şi Covasna s-a desfăşurat, în aplauzele unui public numeros. Ea s-a bucurat de participarea şi susţinerea unor personalităţi care ştiu să facă deosebirea dintre monstruoasa coaliţie ce s-a înscăunat la Muzeul Naţional al Satului din Bucureşti şi frumuseţea cântecului în limba română, a nepieritoarelor tradiţii ale poporului acestei limbi. Amintesc, astfel, pe dr. Constantin Secară, etnomuzicolog, cercetător ştiinţific la Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, pe jurnalistul de înaltă conştiinţă naţională Dan Tănasă şi pe colega domniei sale de condei, Maria Creţu-Graur, directoarea cotidianului „Mesagerul de Covasna”. Îl am, de asemenea, în vedere pe inimosul şi competentul dr. Mihai Târnoveanu, preşedintele Asociaţiei „Calea Neamului”-Braşov, organizatorul acestei manifestări, care, aducând într-o trăistuţă câţiva pumni de pământ, a spus: „Am aici o mână de pământ din Harghita şi Covasna amestecat cu