Institutul Diplomatic Rom ân Caiete Diplomatice Anul II, 2014, nr. 2 DIN SUMAR: ♦ Relaţiile bilaterale România-Israel (1948-1959) ♦ Jurnalul de călătorie al arhiducelui Rudolf de Habsburg în Transilvania ♦ Situaţia emigraţiei române din S.U.A. şi Canada ♦ Recenzii şi note de lectură www.idr.ro ISSN 2392 – 618X ISSN-L 2392 – 618X INSTITUTUL DIPLOMATIC ROMÂN CAIETE DIPLOMATICE Anul II, 2014, Nr. 2 COMITETUL DE REDAC ŢIE : Mioara ANTON, Bogdan ANTONIU, Ovidiu BOZGAN (redactor şef), Lauren ţiu CONSTANTINIU, Alin CIUPAL Ă, Antal LUKÁCS (redactor şef adjunct), Andrei ŞIPERCO, Delia VOICU (responsabil de num ăr). A mai colaborat la apari ţia acestui num ăr: Constantin CONSTANTINESCU. © Institutul Diplomatic Român Reproducerea integral ă sau par ţial ă a textelor publicate în revista „Caiete Diplomatice”, fără acordul Institutului Diplomatic Român, este interzis ă. Responsabilitatea asupra con ţinutului textelor publicate şi respectarea principiilor eticii profesionale revin în exclusivitate autorilor. 3 SUMAR STUDII Florin C. STAN , Rela ţiile bilaterale România-Israel (1948-1959). O cronologie....................................................................................................................... 5 Iulian TOADER , Participarea României la consult ările preliminare pentru C.S.C.E. şi M.B.F.R. (noiembrie 1972-iunie 1973).......................................................... 44 SURSE DE ISTORIE DIPLOMATIC Ă Antal LUKACS , Jurnalul de c ălătorie al arhiducelui Rudolf de Habsburg în Transilvania (comitatul Hunedoara) din anul 1882......................................................... 86 Andrei ŞIPERCO , Fragmente din relat ările lui Ion Vin ţe, fost ambasador al României la Budapesta................................................................................................... 122 Ovidiu BOZGAN , Situa ţia emigra ţiei române din S.U.A. şi Canada în anul 1968................................................................................................................................ 126 Constantin MORARU , Evelyn de Rothschild într-o misiune de informare în România (ianuarie 1980)................................................................................................ 168 RECENZII ŞI NOTE DE LECTUR Ă........................................................................ 191 Recenzii. Boris Buzil ă, De-a v-aţi ascuns. Destin basarabean , Editura Curtea Veche, Bucure şti, 2009 (Delia VOICU); Daniela Osiac, România şi conflictul din Orientul Mijlociu 1948-1989 , Editura Aius, Craiova, 2011 (Ovidiu BOZGAN); Rudolf Dinu, Adrian Bogdan Ceobanu (editori), Alexandru Em. Lahovari, Note, amintiri, coresponden ţă diploamtic ă oficial ă şi personal ă (1877-1914). Paris, Petersburg, Bucure şti, Roma , Editura Universit ăţ ii „Alexandru Ioan Cuza” , Ia şi, 2013 (Theodor SMEU); Lucian Boia, Primul R ăzboi Mondial. Controverse, paradoxuri, reinterpret ări , Editura Humanitas, Bucure ști, 2014 (Mihai Nicolae VL ĂDU Ţ). Note de lectur ă. Ioan Aurel Pop, Ioan Bolovan, Istoria Transilvaniei , Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2013 (Alin CIUPAL Ă). LISTA CONTRIBUTORILOR.................................................................................. 209 4 CAIETE DIPLOMATICE, Anul II, 2014, nr. 2, pp. 5-43. STUDII Rela ţiile bilaterale România–Israel (1948–1959) O cronologie Florin C. STAN Abstract: Romania-Israel bilateral relations since 1948 were characterized by continuity. In 2014 we celebrated 45 years since, on 17 August 1969 diplomatic representation between the two countries was raised to the rank of ambassador. We consider necessary to remember the most important landmarks of the Romanian-Israeli relations, in the first decade after the establishment of contacts between the two countries. Among the most important are recorded in this interval, we note: reaching the peak of Jewish emigration from Romania to Israel in 1950, with a total of 47,071 persons emigrated; raising diplomatic representation in 1956, bilateral relations with a slight sweetening, while the Zionist organizations were banned and suffered Jewish emigration. Keywords: zionism, emigration, Israel, bilateral relations, diplomacy. Cuvinte-cheie : diploma ţie, emigrare, Israel, rela ţii bilaterale, sionism. Imediat dup ă înfiin ţarea Statului Israel, în 1948, autorit ăţ ile de la Bucure şti au recunoscut noua forma ţiune statal ă. De-a lungul timpului, în pofida unor asperit ăţ i recunoscute (persecu ţia împotriva adep ţilor sionismului, limitarea emigr ării cet ăţ enilor români de origine evreiasc ă), rela ţiile bilaterale dintre România şi Israel au fost caracterizate de continuitate, înregistrând, în anumite perioade, un curs ascendent. În anul 2014 s-au împlinit 45 de ani de când, la 17 august 1969, reprezentarea diplomatic ă dintre cele dou ă state a fost ridicat ă la rang de Ambasad ă. Consider ăm necesar un remember al celor mai importante repere ale rela ţiilor româno-israeliene – sub aspect diplomatic, cultural, economic – din primul deceniu dup ă stabilirea contactelor dintre cele dou ă state. Consemn ăm c ă, de şi la 11 iunie 1948, printr-o decizie a C.C. al P.C.R., mi şcarea sionist ă din România a fost interzis ă, adep ţii sionismului fiind supu şi în perioada urm ătoare unei represiuni concertate, în anul 1950 s-a atins vârful emigr ării evreilor din România în Israel, cu un num ăr de 47.071 emigran ţi. Rela ţiile bilaterale vor r ămâne îns ă reci pe parcursul întregului deceniu. Anul 1953 a fost marcat de deschiderea la Bucure şti, la 7 iulie, a primului proces din seria proceselor sioniste intentate în România (procesul lotului sioni ştilor revizioni şti). Reac ţia în Israel fa ţă de persecutarea adep ţilor sionismului a fost pe m ăsur ă. La 5 Rela ţiile bilaterale România–Israel (1948–1959) ini ţiativa cet ăţ enilor israelieni originari din România, la Tel Aviv a fost organizat ă, în perioada 23–27 mai 1953, o grev ă a foamei, la care au participat 48 de persoane. Dat ă fiind anvergura problemei, ministrul de externe israelian a considerat oportun ca aceasta ,,s ă nu fie discutat ă în parlament, dat fiind caracterul grav şi ie şit din comun al subiectului”, propunând să fie trimis spre discu ţie comisiei de politic ă extern ă a Knesset -ului. Însu şi prim-ministrul David Ben Gurion s-a solidarizat cu grevi ştii, iar pe plan extern pre şedintele S.U.A., Dwight D. Eisenhower, a transmis o declara ţie c ătre un miting organizat la New York, din ini ţiativa Congresului Mondial Evreiesc, în care ar ăta c ă ,,Guvernul S.U.A. este îngrijorat de suferin ţele conduc ătorilor evrei”, subliniind c ă ,,Guvernul României se afl ă pe banca judec ăţ ii în fa ţa opiniei publice din lume pentru c ă a violat drepturile omului şi prin aceast ă ac ţiune nou ă el a dovedit înc ă o dat ă c ă regimul s ău brutal se cuvine a fi condamnat de to ţi iubitorii de dreptate şi libertate”. În pofida acestei atmosfere tensionate, la 9 septembrie 1954, la Ierusalim, a avut loc semnarea unui Acord Comercial şi a unui Acord de Pl ăţ i între România şi Israel, în care era prev ăzut un volum de m ărfuri în valoare de 2.550.000$ de fiecare parte. Valabilitatea acordurilor a fost apoi reînnoit ă anual, schimburile comerciale între cele dou ă state desf ăşurându-se potrivit clauzelor stabilite în fiecare an. Procesul emigr ării a fost redeschis abia în anul 1958, în cadrul unei şedin ţe a Biroului Politic al C.C. al P.M.R. din 31 mai, hot ărându-se aprobarea cererilor de plecare definitiv ă din R.P.R. a unor cet ăţ eni, cu excep ţia cazurilor în care plecarea unui anumit cet ăţ ean ,,ar putea aduce prejudicii securit ăţ ii statului”. În acest context delicat al rela ţiilor româno-israeliene, Liga de Prietenie Israel– R.P.R. , înfiin ţat ă în anul 1952, a derulat în Israel o activitate cu o slab ă consisten ţă . La Bucure şti va fi editat îns ă, începând din anul 1956, publica ţia ,,Revista Cultului Mozaic”, con ţinând şi o pagin ă în limba ebraic ă, fapt unic în lumea comunist ă. De re ţinut c ă în anul 1956, prin acordarea, la 17 septembrie, a agrementului de c ătre autorit ăţ ile române noului Trimis Extraordinar şi Ministru Plenipoten ţiar al Israelului în România, dr. Arieh Harell, a fost ridicat ă reprezentarea diplomatic ă de la îns ărcinat cu afaceri la ministru , rela ţiile bilaterale înregistrând o u şoar ă ameliorare. Spre sfâr şitul decadei, în decembrie 1959, rememor ăm numirea lui Yitzhak Ben- Aharon ca ministru al Transporturilor, fiind primul israelian originar din România care a ocupat un portofoliu în guvernul de la Tel Aviv. * * * 6 Florin C. STAN Începuturile Dup ă proclamarea statului Israel, la 14 mai 1948 1, într-un cadru organizat la Muzeul Dizengoff din Tel Aviv, a fost format primul guvern al ţă rii sub pre şedin ţia lui David Ben Gurion. În aceea şi zi, S.U.A şi U.R.S.S. au recunoscut acest act. La 16 mai, Haim Weizmann a fost ales pre şedinte al noului stat, iar Israelul a fost recunoscut, în zilele urm ătoare, de Polonia, Cehoslovacia şi Uruguay, la 18 mai, iar la 11, respectiv 13 iunie, de România şi Finlanda 2. România a recunoscut Israelul printr-o telegram ă din 11 iunie 1948 semnat ă de Ana Pauker, în calitate de ministru al Afacerilor Externe, r ăspuns la o notificare transmis ă, la 9 iunie, de Moshe Shertok, ministrul israelian al Afacerilor Str ăine 3. La 3 iulie 1948, ministrul de Externe român a transmis omologului israelian, ca r ăspuns la o telegram ă din 21 iunie, acceptarea stabilirii la Bucure şti a Lega ţiei Israelului, iar la Tel Aviv a Lega ţiei României, ar ătându-se c ă s-a transmis viza de intrare în ţar ă a emisarului Mordechai