Lucian Giura Maura Geraldina Giura StephanStephan LudwigLudwig RothRoth ssi, i rromâniiomânii ~~~ AntologieAntologie ~ Ediiadiia a doua,doua, revizuitrevizuit ă șiși adăugităadăugită Lucian Giura Maura Geraldina Giura Stephan Ludwig Roth și românii - Antologie - Lucian Giura Maura Geraldina Giura Stephan Ludwig Roth și românii - Antologie - Ediția a doua, revizuită și adăugită Studiu introductiv, selecția textelor, comentarii, note și tabel sinoptic de Lucian și Maura Geraldina GIURA Sibiu - 2019 Titlul: Stephan Ludwig Roth și românii - Antologie Copyright © 2019 Toate drepturile aparţin autorilor. Reproducerea integrală sau parţială a textului sau a ilustraţiilor din această carte este posibilă numai cu acordul prealabil scris al autorilor. Autorii îşi asumă întreaga răspundere asupra conţinutului. Tehnoredactare: Editura Techno Media Copertă: Editura Techno Media Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României GIURA, LUCIAN Stephan Ludwig Roth și românii : Antologie / Lucian Giura, Maura Geraldina Giura ; stud. introd., selecţia textelor, comentarii, note şi tabel sinoptic de Lucian şi Maura Geraldina Giura. - Ed. a 2-a, reviz. şi adăug.. - Sibiu : Techno Media, 2019 Conţine bibliografie ISBN 978-606-616-369-9 I. Giura, Maura Geraldina 94 Editura Techno Media este editură cu prestigiu recunoscut de către CNATDCU: http://www.cnatdcu.ro/wp-content/uploads/ 2011/11/A2_Panel41.xls Tipar: Editura Techno Media 550074, Sibiu, str. Dimitrie Cantemir nr. 22 tel./fax: 0269/21.19.83 www.technomedia.ro; e-mail: [email protected] Motto Ceea ce constituie originalitatea acestui om capabil de a se exprima într-un stil personal de un adânc adevăr, găsite în cetirea sa desigur, dar și în propria sa intuiție, e, într-o epocă de formule și formalism, desfacerea de „lucrurile din afară”, căutarea sinceră a soluțiilor în jurul său însuși, prin observație și iubire. N. Iorga Notă asupra ediției a doua La scurt timp după apariția lucrării noastre dedicată lui Stephan Ludwig Roth (2016), aceasta s-a epuizat; era o dovadă certă a in- teresului pe care marele erou al neamului său și un sincer prieten al românilor ardeleni, cel care a fost pătruns de o mare iubire creștinească în suflet, continuă să stârnească interesul contempo- ranilor noștri și acum la mai bine de 180 de la condamnarea sa la moarte. Roth a fost o mare personalitate a secolului al XIX-lea, cel mai înțelegător, mai conștient și mai hotărât partizan al apropierii cât mai stânse de poporul românesc. Filoromânismul său, profund și sincer, n-a fost numai de ordin sentimental, ci a izvorât din con- vingerea adâncă că, în Ardeal, poporul românesc reprezintă ade- vărata realitate politică. A fost o personalitate vulcanică dotată cu un spirit ager, cu o adâncă vocație de educator, o înaltă conștiință cu un larg orizont intelectual. Prin comportamentul său, prin ceea ce spunea și scria, Roth constata împilarea ce se făcea poporului român de către cârmuirea maghiară. El sublinia cu tărie că româ- nilor trebuia să li se dea „hrana dreptății și băutura răcoritoare a unui tratatament uman” și „să li se ofere îndestularea tuturor nevo- ilor”. Este, totodată, cel care înfruntă moartea cu o admirabilă și neclintită bărbăție. Mențiunile de mai sus sunt câteva din argumentele care ne-au îndriduit și obligat moral să publicăm această a două ediție a to- mului Stephan Ludwig Roth și românii. Antologie. Sibiu, noiembrie 2019 Autorii 7 Stephan Ludwig Roth în conștiința românilor Militând pentru egalitate națională și fraternitate între români, sași și unguri, Stephan Ludwig Roth și-a meritat pe deplin un loc de cinste în istoria poporului român, istoriografia țării noastre în- cadrându-l printre cei mai distinși fii ai acestui pământ. Stephan Ludwig Roth face parte cu cinste din galeria condu- cătorilor Revoluției de la 1848-1849 care au bulversat puternic teritoriile românești alături de Avram Iancu1, Eftimie Murgu2, Ion Ghica3, Mihail Kogălniceanu4, frații Golescu5 și Simion Bărnuțiu6, George Barițiu7, Ion Ionescu de la Brad8, Alexandru Ioan Cuza9, 1 Avram Iancu (1824-1872), avocat, cel mai mare erou național al români- lor din Ardeal, prefect al legiunii Auraria Gemina, la 1848-1849. 2 Eftimie Murgu (1805-1870), reprezentant de frunte al mișcării naționale și sociale din Transilvania și Banat. Jurist, om politic, profesor, adept al ideii de republică, luptător pentru desființarea relațiilor feudale, dar și pentru unitatea națională a românilor. 3 Ion Ghica (1816-1897), matematician, om politic, economist, sociolog, prim ministru al guvernului României, figură marcantă a mișcărilor de la 1848. A susținut apariția unei industrii și a unui comerț național; ambasa- dor al României la Londra. 4 Mihail Kogălniceanu (1817-1891), om politic, istoric, scriitor, jurnalist și ora tor român; membru al Academiei Române. Autor al programului mișcă- rii revoluționare moldovene: „Dorințele partidei naționale din Moldova”. 5 Fiii lui Dinicu Golescu: Dinu, Iordache, Ștefan și Nicolae. 6 (1808-1864), revoluționar la 1848, om politic, profesor de pedagogie, psi- hologie și drept la Academia Mihăileană din Iași. 7 (1812-1893), istoric și publicist, fondator al ASTREI, președinte al Academiei Române (1893). 8 (1818-1891), revoluționar pașoptist, agronom, economist, jurnalist, mem- bru al Academiei Române. 9 (1820-1873), a fost primul domnitor al Principatelor Unite, participant activ la mișcarea revoluționară de la 1848 din Moldova și la lupta pentru unirea Principatelor. 9 10 Lucian Giura, Maura Geraldina Giura C.A. Rosetti1, Vasile Alecsandri2, maghiarii Petöfi Sándor3 și Táncsics Mihály4, Gábor Aron5, Anton Kurz6 și mulți alții. Nicolae Iorga7 consemna încă în anul 1925 că: „Între sași n-a răsărit niciodată omul care să-i poată fi comparat”8. Peste patru de- cenii, Vasile Maciu9 afirma: „Viața și opera acestui înaintat uma- nist merită să fie mai bine cunoscute astăzi... Locul său în istorie este alături de acela al deschizătorilor de drumuri din prima jumăta- te a secolului al XIX-lea, care au făcut să rodească și să se dezvolte pe pământul țării noastre ideile înaintate ale timpului”10. Regretatul academician clujean Camil Mureșanu11, referindu-se la captivantul subiect istoric ce îl reprezintă viața și activitatea lui Roth, notează: „Pătruns de spiritul cuvenit față de toate valorile trecutului, popo- rul nostru a comemorat în mai multe rânduri, cu diverse prilejuri, 1 (1816-1885), om politic, publicist, fruntaș al Revoluției de la 1848 din Țara Românească și al luptei pentru Unirea Principatelor, ministru și Președinte al Camerei Deputaților. 2 (1821-1890), poet, dramaturg, folclorist, om politic, diplomat, membru fondator al Academiei Române. 3 (1823-1849), de origine sârbo-slovacă (născut Alexander Petrović), poet național și revoluționar maghiar. 4 (1799-1884), scriitor, profesor, jurnalist și politician maghiar (tatăl sârb și mama slovacă), fruntaș al revoluției ungare de la 1848. 5 (1800-1849), revoluționar secui, participant la Revoluția de la 1848 din Transilvania. Figură populară în literatura secuiască. 6 (1779-1849), născut la Viena; istoric și publicist german din România. 7 (1871-1940), istoric, critic literar, documentarist, poet și scriitor, memori- alist, ministru, parlamentar, prim-ministru, profesor universitar și mem- bru al Academiei Române. 8 Iorga, N. Un cugetător ales al sașilor din Ardeal. Stephan Ludwig Roth, în „Ramuri”,anul XIX, 1925,nr.1, ianuarie, p. 2. 9 (1904-1981), istoric român, membru corespondent al Academiei Române (1963), profesor universitar la București; director general al Arhivelor Statului (1953-1956), specialist în istoria modernă. 10 Maciu,V., Prefață, în: Carol Göllner, Stephan Ludwig Roth. Viața și ope- ra, Editura Științifică, București, 1966, p. 5 11 (1927-2015), antropolog, lingvist, jurnalist, filozof, critic literar, biograf și valoros istoric român, membru titular al Academiei Române. Stephan Ludwig Roth și românii - Antologie 11 această remarcabilă personalitate a istoriei Transilvaniei, asupra gândirii și activității căreia merită să se revină mereu”1. În cursul vieții sale opera și activitatea lui Stephan Ludwig Roth nu s-au bucurat de aprecierea pe care ar fi meritat-o, figura sa atrăgând pe oamenii de știință mai ales după moartea lui, lista bi- bliografică a acestor lucrări despre viața și opera sa depășind 700 de titluri, dintre care un număr însemnat a rezultat din pana unor istorici, pedagogi, filozofi și literați români2. Încercând o periodizare a luărilor de poziție ale istoriografiei față de Stephan Ludwig Roth, distingem trei etape: cea a generației de la 1848, care l-a cunoscut direct și apreciat ca pe un militant pentru progres, echitate socială și națională3. Urmează apoi o perioadă destul de lungă, până la generația reprezentată de Nicolae Iorga, Ioan Lupaș4, Silviu Dragomir5, în care istoricii români, a căror arie de cercetare cuprindea revoluția de la 1848, nu s-au referit decât sporadic la opera și activitatea lui Roth. Abia după ce Otto Folberth6 a profilat, prin valoroasa sa ediție de scrieri și documente, poziția remarcabilă umanitară a pașoptis- tului în contextul mișcării sociale și naționale, Roth reintră în 1 Mureșanu, C. Stephan Ludwig Roth (1796-1849), în „Făclia” (Cluj) 24, 1969, nr. 7.004, din 14 mai. 2 Stephan Ludwig Roth. Bibliographie, unter Mitarbeit von Fr. Csikeli, C. Göllner, M. Kroner und M. Wellmann, erstelt von O. Folberth, în „Sieben- bürgische Archiv”, vol. X, Böhlau Verlag, Köln-Wien, l974, p. 109-196. 3 Barițiu, G. Părți alese din Istoria Transilvaniei, vol. I, Sibiu, 1889, p. 623-624. 4 (1880-1967), istoric