iulie - septembrie 2005 Nr. 3(8) anul III EX PONTO TEXT/IMAGINE/METATEXT Nr. 3 (8), (Anul III), iulie-septembrie, 2005 EX PONTO text/imagine/metatext Revist` trimestrial` publicat` de Editura EX PONTO [i S.C. INFCON S.A. Director: IOAN POPIßTEANU Director general: PAUL PRODAN Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din Rom~nia, cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii [i Cultelor [i sus]inerea Filialei „Dobrogea“ a Uniunii Scriitorilor din Rom~nia, Direc]iilor Jude]ene pentru Cultur`, Culte [i Patrimoniul Cultur al Na]ional Constan]a [i Tulcea [i Universit`]ii „Ovidius“ Constan]a Redac]ia: Redactor [ef: OVIDIU DUNåREANU Redactor [ef adjunct: NICOLAE ROTUND Redactori: ANGELO MITCHIEVICI, DAN PERßA, ILEANA MARIN (S.U.A.) Prezentare grafic`: CONSTANTIN GRIGORU¥å Tehnoredactare: AURA DUMITRACHE Corectur`, schimb de publica]ii [i desfacere: SORIN ROßCA Colegiul: SORIN ALEXANDRESCU, Acad. SOLOMON MARCUS, CONSTANTIN NOVAC, NICOLAE MOTOC, RADU CÇRNECI, VICTOR CIUPINå, ENACHE PUIU, ION BITOLEANU, STOICA LASCU, ADINA CIUGUREANU, FLOREN¥A MARINESCU, AXENIA HOGEA, IOAN POPIßTEANU, OLIMPIU VLADIMIROV Revista Ex Ponto g`zduie[te opiniile, oric~t de diverse, ale colaboratorilor. Responsabilitatea pentru con]inutul fiec`rui text apar]ine \n exclusivitate autorului. Redac]ia: Bd. Mamaia nr. 126, Constan]a, 900527; Tel./fax: 0241 / 616880; email: library@bcu ovidius.ro Administra]ia: Aleea Prof. Murgoci nr. 1, Constan]a, 900132; Tel./fax: 0241 / 580527 / 585627 Revista se difuzeaz`: – \n Constan]a, prin re]eaua chio[curilor „Cuget Liber” S.A. – \n Bucure[ti, prin Centrul de Difuzare a Presei de la Muzeul Literaturii Rom~ne Revista Ex Ponto este membr` a A.R.I.E.L. (Asocia]ia Revistelor, Imprimeriilor [i Editurilor Literare) Tiparul: S.C. Infcon S.A. Constan]a ISSN: 1584-1189 SUMAR tInvitat „Ex Ponto” tVideo-clipuri din post-tranzi]ie MARIANA SIPOß – Mario Vargas Llosa [i LIVIU CAPßA – Cu limba rom~n` \n lume, noi (p. 5) ¥ara mur`turilor, Pasagerii iadului (p. 66) tEditorial tSt`ri de spirit OVIDIU DUNåREANU – Mirajul Dobrogei CONSTANTIN NOVAC — Reverii de (p.12) vacan]`, Jonci, Evanghelia (p. 69) tTraduceri din literatura rom~n` TEXT FLORIN ßLAPAC – Chez Le cœur enchanté. Traducere de JEAN PIERRE tPoezie CARDIN (p. 74) GHEORGHE ISTRATE (p. 14) tTraduceri din literatura universal` GEORGE CHIRILå (p. 16) IULIA PANå (p. 19) VELIMIR HLEBNICOV – Ora[ul Lubn\, DAN BOGDAN HANU (p.24) Fratele, V~n`torul Usa-Gali, Muntenii. TRAIAN POP TRAIAN (p. 29) Traducere de LEO BUTNARU (p. 79) DAN IOAN NISTOR (p. 32) ION CODRESCU (p. 34) IMAGINE tProz` MIHAIL GRåMESCU — Simetrik (p. 36) Reproduceri dup` lucr`rile lui NICOLAE MIRCEA IOAN CASIMCEA — C~ntecul de MAKOVEI (p. I-VI) leb`d` al dragostei (p. 43) VLAD T. POPESCU — Vorbind cu surzii CONSTANTIN ABåLU¥å – Un maestru al (p.49) artei virtuale (p. 87) GHEORGHE FILIP – Ilarion cel t~n`r (p. 55) METATEXT tMemorialistic` PERICLE MARTINESCU — Pagini de tEseu jurnal. Anul 1940. Bombe [i boem`. VII. Inedit. (p. 58) GIOVANNI ROTIROTI — Sinuciderea ratat` (I). Traducere de IULIANA CULICEA (p. 89) tOrizonturile esteticului tArtele – Muzic` / Teatru DUMITRU TIUTIUCA – Gloria – soarele MARIANA POPESCU – Floren]a-Nicoleta mor]ii (p. 101) Marinescu: Vr`jitorul de la Torre del Lago (p. 165) tCronica literar` VASILE COJOCARU – Manifest`ri cu caracter teatral \n Dobrogea (p. 169) NICOLAE ROTUND — Recuperarea existen]ei autentice (p. 105) tEtnosofie tCritic`, eseu PETRU URSACHE – Retorica Tu-ului sau despre tu-ul meu (p. 178) TITU POPESCU – Mirela – un paradox. (I) (p. 110) tIstoria cre[tinismului \n Dobrogea tComentarii Pr.prof.univ.dr. NICOLAE V. DURå – Reactivarea scaunului mitropolitan al CONST. MIU – Ironia destinului (p. 118) Tomisului (IV) (p. 182) DRAGOß VIßAN – Realismul fabulos [i fantastic \n proza lui Ovidiu Dun`reanu tArheologie (p. 124) V.H. BAUMANN – Amfore [i [tampile la tLecturi Histria (p. 189) CONSTANTIN CHERA [i VIRGIL LUNGU ILEANA MARIN — Adela Popescu \n – Camere funerare antice cu pictur` mural` cheie extrem oriental` (p. 130) din Dobrogea (p. 193) DAN PERßA – çngeri cu trup (p. 133) ION ROßIORU – Fic]ionalitatea discursului tIstorie total al lumii (p. 135) MARIAN DOPCEA – Poezia refuz` s` NICOLINA URSU – Evolu]ia demografic` a moar` (p. 138) Dobrogei (1878-1916) (p. 198) NINA NEGRU – Lecturi du[m`noase (p. 140) t Balcanistic` tProfiluri contemporane NISTOR BARDU – Biblia \n arom~n` FLORENTIN POPESCU – Gheorghe Pitu] (p. 203) (p. 143) Salonul Interna]ional de Carte „Ovidius” tLiteratura rom~nilor de pretutindeni (p. 207) LIVIU GRåSOIU – Revista „Galateea” (p. 147) Premiile Festivalului Interna]ional „Nop]ile de Poezie de la Curtea de Arge[” (p. 208) tGenera]ii literare Revista revistelor (p. 209) DAN PERßA – çn trecere despre literatura deceniului apocaliptic (p. 150) C`r]i primite la redac]ie (p. 213) tIstorie literar` ENACHE PUIU — Istoria literaturii din Dobrogea. Perioada postbelic`: 1944-2000. Scriitorii. Dezvoltarea prozei. Romanul: Constantin Novac [i Pavel Chihaia (p. 158) EX PONTO NR.3, 2005 invitat „ex ponto” MARIANA SIPOß Mario Vargas Llosa [i noi ario Vargas Llosa (n. 1936) [i c`r- Festivalul Interna]ional M]ile sale ne înso]esc pe p`mânt de mai bine de patru decenii. Cariera sa literar` „Zile [i Nop]i de Literatur`” a început în 1959 cu un volum de povestiri: (Bucure[ti-Neptun, ßefii. Autorul a dobândit o mare notorietate în 1963, când avea doar 27 de ani, cu roma- 16-20 sept.) \l are ca invitat nul Ora[ul [i câinii (roman tradus în peste 20 de limbi, printre care [i \n limba român`, pe marele scriitor peruan la Editura Humanitas – traduc`tor: Coman , Lupu). Au urmat o nou` culegere de poves- Mario Vargas Llosa tiri C`]eii – 1967 – [i apoi seria romanelor care este laureatul azi celebre, dintre care primul prezentat ci- titorilor români a fost Casa verde, din 1967, edi]iei 2005 a ap`rut, în traducerea Irinei Ionescu, înc` din Premiului OVIDIUS. 1970, la Editura Univers. A fost prima mea întâlnire cu opera acestui scriitor extraordinar. Eram student`, aveam op]iuni clare si definitive – credeam eu atunci, la vârsta tuturor entuziasmelor, dar constat cu bucurie c` a[a au r`mas pân` azi – pentru opera a doi scriitori (Faulkner [i Marin Preda) [i iat` c` îmi c`dea în mân` acest roman al unui scriitor sud-american necunoscut [i îmi amintesc c` nu încetam s` m` minunez la fiecare pagin` ca în fa]a unei risipe de aur ap`rut brusc în nisipul din albia unui râu. Atât am vorbit despre aceast` carte tuturor prietenilor mei, atât de mult am împrumu- tat-o în dreapta [i în stânga, încât nu mai [tiu unde a disp`rut definitiv din biblioteca mea. ßi de[i am acum în bibliotec` toate c`r]ile lui Mario Vargas Llosa, în român` sau în spaniol`, simt nevoia versiunii române[ti a romanului Casa verde, cu atât mai mult cu cât ea este [i azi o dovad` incontestabil` a meritelor Editurii Univers care – cu un sim] al valorii [i o bun` cunoa[tere a pie]ei mondiale de carte, cu toate limitele impuse de cenzur`, f`cea tot posibilul [i imposibilul pentru a oferi cititorului român, EX PONTO NR.3, 2005 5 cu promtitudine, traducerile celor mai importante c`r]i ap`rute în Occident [i senza]ia sincroniz`rii cu lumea civilizat`, cel pu]in în privin]a accesului la lectura unor c`r]i de referin]`. Rândurile de mai sus se vor un omagiu adus redactorilor de atunci ai editurii [i mai ales conducerii ei, profesorului Romul Munteanu, de care, cu câ]iva ani în urm`, la s`rb`torirea unui num`r de ani de la înfiin]area Editurii Univers, nimeni nu [i-a mai adus aminte pentru a-l invita m`car la festivitate. ßi vreau s` adaug c` tot Editurii Univers îi datorez [i descoperirea unui alt titan al literaturii sud-americane, Ernesto Sábato, al c`rui roman Despre eroi [i morminte a avut aceea[i soart` ca [í Casa verde: numai c` de data aceasta [tiu în care bibliotec` a poposit f`r` a se mai întoarce în a mea: a lui Eugen Simion, c`ruia [i eu [i Marin Preda îi vorbisem în termeni mai mult decât elogio[i despre acest roman, academicianul de azi l`sându-se convins s` îl citeasc` [í cerându-mi-l cu împrumut. Dar dac` Despre eroi [i morminte a fost reeditat` de c`tre Humanitas, nu acela[i lucru s-a întâmplat [i cu Casa verde: de[i anun]at` de mult printre „noile apari]ii” în catalogul editurii, în seria complet` Mario Vargas Llosa, romanul nu a fost reeditat nici pân` ast`zi, din câte mi s-a spus, din cauza unor întârzieri privind perfectarea drepturilor de autor ale traduc`toarei, azi stabilite în Fran]a. Pân` în 1989, Mario Vargas Llosa a avut timp s` devin` foarte cunoscut [i iubit în România, gra]ie traducerilor semnate de traduc`tori de excep]ie ca Mihai Cantuniari [i Coman Lupu. Astfel, în 1982, Editura Cartea româneasc` public` R`zboiul sfâr[itului lumii (traducerea: Mihai Cantuniari). La guerra del fin del mundo ap`ruse doar cu un an înainte la editura spaniol` Plaza&Janés; 531 de pagini care nu au constituit un obstacol, nici calitativ, nici cantitativ, pentru admirabilul traduc`tor ([i om) care este Mihai Cantuniari. M` aflam, în prim`vara lui 1982, pentru a doua oar` (prima fusese în 1978) la Madrid [i, împreun` cu prietenii mei spanioli, comentam în redac]ii [i în libr`rii boom-ul latino-american, eu exprimându-mi preferin]a clar` pentru Mario Vargas Llosa [i privind cu jind pre]urile c`r]ilor la care nici prin vis nu a[ fi avut acces din suta de dolari (ob]inut` legal ca dona]ie din afara ]`rii), f`r` de care regimul comunist nu permitea nim`nui s` c`l`toreasc` în Oc- cident pe cont propriu.