1 2 EDITORIAL Practic, am bloca de tot ora[ul. Mai important ar fi s` eliber`m toate benzile de circula]ie, deci [i cea de AUTOBLOCAD~ RUTIER~, lâng` trotuar, transformat` în parcare. SAU RENUN}AREA Protejate istoric ar putea fi centrele istorice din ora[e precum Sighi[oara, Sibiu, Bra[ov, Baia Mare LA AUTOMOBIL? etc. Dar po]i, oare, obliga, de exemplu, câteva mii de proprietari de automobile din vechiul Cartier # D.D. RUJAN Schei, din ora[ul de la poalele Tâmpei, s`-[i lase autoturismul la 5- ste evident c` Bucure[tiul îl pl`te[te toat` lumea ce vrea s` 6 km distan]` [i s` vin` acas` cu devine, pe zi ce trece, cea ajung` cu automobilul prin zonele autobuzul? [i cam la fel stau lucrurile Emai blocat` capital` aglomerate, în orele de vârf pre]ul [i la Sibiu, unde m`car o [osea european` din punct de vedere rutier. acestuia ajungând la 4 euro. ocolitoare cu patru benzi, în locul S-au propus [i se propun tot felul de Modelul a fost preluat apoi în mult promisei autostr`zi, ar fi solu]ii, dar ce po]i s` mai faci într-un Hong Kong, pre]ul biletului descongestionat cel pu]in 40% din ora[ în care, statistic, unul din doi ajungând la 5 euro, în func]ie de... traficul citadin. Acela[i lucru, de fapt, bucure[teni este posesorul unui apropierea de zona central` ,in plus este valabil azi, cu [i mai mare automobil! stationarea pe anumite strazi fiind stringen]`, la Bra[ov, Ploie[ti, Dac` "privim înapoi cu mânie", strict interzisa! Craiova, Cluj-Napoca, etc. constat`m cu triste]e c` de fapt liniile Recent, la Olimpiada 2008, în De[i, conform angajamentelor de metrou sunt acelea[i ca [i în urm` Beijing au circulat o zi automobilele luate de premier în aceast` toamn`, cu 20 de ani, iar distan]a între av#nd num`r cu so], iar a doua zi, trebuiau inaugura]i primii 15 km ai "trenuri", chiar [i în orele de vârf, este celelalte. [i rezultatele au fost deose- Autostr`zii Bechtel, promisiunea tot de 5-7 minute. Dac` în acest bit de pozitive, mai ales din punct de guvernamental` nu a putut fi r`stimp de dou` decenii, traseele vedere al polu`rii, dar [i al aglome- respectat`, ca s` nu mai vorbim de metroului s-ar fi dublat, acoperind ra]iei. cei 54 km între Turda [i Gil`u, toate marile cartiere ale Bucure[- Pentru a-[i proteja centrele promi[i c` vor fi gata de c`tre tiului, în loc de un milion c`l`tori pe istorice de efectele nocive ale gazelor actualul Ministru al Transporturilor. zi, num`rul acestora ar fi crescut, ca de e[apament, marile ora[e turistice Întotdeauna motive exist`, iar mai [i în alte capitale, de trei-patru ori. ale lumii au instituit bariere auto cu nou, Compania de Drumuri [i Asta ar însemna tot atâ]ia locuitori puncte de trecere, unde pl`tesc chiar Autostr`zi se plânge de absen]a care nu s-ar mai deplasa cu reziden]ii... În alte p`r]i s-au instituit exproprierilor. automobilul, sufocând traficul. Dar str`zi cu plat` (road pricing), având {i atunci stai [i te gânde[ti dac` vorba primarului general Sorin [i scopul declarat de a devia traficul nu era mai bine ca vechile drumuri Oprescu: "Sunt o mie una de cauze din centrele istorice, prin alegerea s` fi fost l`]ite la patru benzi, sau s` care duc la blocarea rutier` a unor rute alternative de c`tre fie continuate acele drumuri rapide Bucure[tiului, dar [i tot atâtea automobili[ti. care, de bine, de r`u, mai fac propuneri de "deblocare"..." L`sând "pove[tile" la o parte, se posibil` circula]ia rutier` în România. Interesant ar fi s` vedem cum se poate aplica în Bucure[ti oare acest Un km de asemenea "[osea rapid`" întâmpl` în alte mari capitale care, sistem? Nici pomeneal`! În primul ar fi fost de zece ori mai ieftin` decât în plus, sunt n`p`dite de milioane de rând c`... nu avem un centru istoric un km de iluzorie autostrad`, care turi[ti anual (Londra, Bruxelles, pe care s`-l protej`m, iar cel care doar înghite bani f`r` s` se Roma, Oslo, Copenhaga etc.). Un trebuia ref`cut, conform promisiu- construiasc`. Din acest punct de model promovat de mul]i ani [i de nilor electorale de acum patru ani, a vedere, vinovat nu este un guvern sau Uniunea European` este cel din fost mai degrab` transformat în str`zi altul, un ministru sau altul, ci to]i cei Singapore, probabil cel mai înghesuit de parcare. care s-au perindat la putere în ultimii mare ora[ al lumii. Acolo s-a Ce-ar însemna în Bucure[ti s` 20 de ani. Iar p`gubi]ii r`mânem "inventat", în urm` cu 30 de ani, city bloc`m, s` zicem, Calea Victoriei sau doar noi, contribuabilii, în calitate de passpass, acel "bilet pentru ora[", pe care Bd.Magheru, ori Bd.Elisabeta? automobili[ti. DIRECTOR D. D. RUJAN ANUL XL Nr. 9 - 10 (476/477) ADRESA REDAC}IEI ART DIRECTOR Florin B~RBULESCU {os. Colentina nr. 1, Sector 2, REDAC}IA dr. Ilie GABRA Bucure[ti, OP 10 CP 103 0040-21-252 79 23 ing. Alin DROSU ¨ 0040-21-252 79 23 ec. Georgiana MOGA £ [email protected] Emil MUNTEANU ¡ www.acr.ro av. Carmen FÎNARU Rodica {TEFAN ISSN 1221 - 8502 Nicolae Dan POPA, Revista Autoturism Radu DRAGO{ are 51.000 cititori pe edi]ie Pentru membrii ACR, revista se difuzeaz` gratuit la domiciliu. 3 ACTUALITATEA AUTO CHARTA EUROPEAN~ A SIGURAN}EI RUTIERE prin ac]iuni proprii de anvergur`, la realizarea obiectivului Uniunii Europene de a salva 25.000 de vie]i anual, pe arterele de circula]ie. Cu acest prilej, dl.Constantin Niculescu, Pre[edintele Automobil Clubului Român, care a avut ini]iativa de a lansa ACR ca prim semnatar din România [i al 20-lea, între cluburile auto, din Europa a Chartei Europene a Siguran]ei RutiereRutiere, a fost invitat de Comisia European` de a sus]ine un discurs inaugural la acest eveniment, al`turi de Directorul pentru Transport Terestru al Directoratului General pentru Transport [i Energie al Comisiei Europene. Dl.Ludovic Orban, Ministrul Transporturilor, subliniind semnifica]ia evenimentului, a apreciat, la rândul s`u, importan]a ACR ca factor de ini]iativ` în seria de ac]iuni române[ti consacrate reducerii accidentelor rutiere. Acest fapt a determinat Comisia Constantin Niculescu, European` s` acorde ACR, în noiembrie 2007, la sediul s`u de la intervenind Bruxelles, Premiul de Excelen]` pentru Siguran]a Rutier`, primul în plenul reuniunii. de aceast` onoare câ[tigat de o institu]ie din România de la aderarea sa la UE. La 18 septembrie 2008, la Bucure[ti a avut loc un eveniment Este de remarcat c` imperativul UE de reducere a accidentelor marcant, cu multiple semnifica]ii în domeniul Siguran]ei Rutiere. În rutiere are o relevan]` puternic` pentru România, având în vedere prezen]a reprezentan]ilor Comisiei Europene, un num`r de 18 c` numai în 2007 [i-au pierdut via]a pe [osea 2.80 de persoane, institu]ii [i asocia]ii ale Societ`]ii Civile au aderat [i semnat Charta reprezentând 129 de persoane la un milion de locuitori, comparativ European` a Siguran]ei Rutiere, prin care s-au angajat s` contribuie, cu 86 persoane/un milion, media european`. În fiecare an, în Europa î[i pierd via]a în accidente rutiere circa 40.000 de persoane. A[adar, Constantin Niculescu, împreun` cu Virgil Vochin`, Charta European` a Siguran]ei rutiere reprezint` o mare comisar [ef, consilier al Ministrului de Interne, Radu provocare... Spirea, director general Vesta Investment, proasp`t semnatar al Chartei [i partener de baz` al ACR. Constantin Niculescu, într-o discu]ie cu Ludovic Orban. Cum se [tie, la mijlocul acestei veri, NOI AVANTAJE PENTRU taxa convorbirilor roaming pe telemobil s- a redus la aproape jum`tatejum`tate, a[a încât este mai comod s` apelezi din str`inatate MEMBRII ACR ÎN }~RILE UE direct Centrala ACR din Bucuresti, tel. 0040/745-382715 [i 0040/722- De regul`, românii care lucreaz` în Automobilului), asigur` celor r`ma[i în 382715 sau pe telefon fix: 004021/ strainatate [i posed` un automobil, (de obicei, dificultate, la prezentarea legitima]iei de 222 22 22. achizi]ionat ieftin, la mâna a doua) dar membru ACR, Asisten]` permanent` Membrii ACR astfel identifica]i pot înmatriculat acolo, Legitima]ia de membru (tehnic`, medical`, juridic`) [i Ajutor explica… în române[te locul exact unde au ACR trebuie s` fie unul din documentele RutierRutier, a[a cum o face [i ACR pentru ramas în pan` [i ce defec]iuni auto au, astfel absolut necesare când se aflâ la volan. Cum turi[tii str`ini cu automobilul, r`ma[i în pan` ca operatorii români s` poat` informa direct bine se [tie, asemenea autoturisme ramân pe toate drumurile [i [oselele din România, Centrala de Alarm` a Autoclubului partener frecvent în pan`, sau au diverse defec]iuni în baza unor clauze de reciprocitate. din ]ara respectiv`! Pentru membrul ACR, tehnice. Dar cel mai grav, în caz de accident, Pentru automobilistul membru al ACR chiar dac` locuie[te [i munce[te în Legitimatia de membru ACR se acum lucrurile sunt mult mai simple. Este str`in`tatestr`in`tate, exist` astfel o consemnare constituie [i în str`in`tate ca o asigurare de ajuns un apel telefonic la Centrala de dubl` a apelului telefonic pentru Ajutorul suplimentar`suplimentar`, ce poate fi de mare folos în Alarm` a ACR (sau la clubul din ]ara Rutier solicitat, ACR implicându-se direct toate ]`rile UE.