id11134406 pdfMachine by Broadgun Software - a great PDF writer! - a great PDF creator! - http://www.pdfmachine.com http://www.broadgun.com – „AVANT LA LETTRE” GHEORGHE ASACHI UN SEPARATIST ãrãbuº Gheorghe Gabriel C ãscut în târguºorul Herþa, la 1 martie 1788, în ziua Sfintei „homonimã cu N Dochii*, ”1 ât dupã mamã, cât ºi dupã tatã, din înain ºi de Dochia sau Dacia , Gheorghe Asachi se trage, at ta ãneanã2 origine transilv . ãl sãu, Lazãr Asachi (sau Asachievici, cum mai era cunoscut), cleric, originar din Tat „bãrbat învãþat, apreþuind o educaþie clasicã”3 ºi „un preot cum puþini se gãseau în Ardeal, era , ”; cunoºtea mai multe limb ãlãtorise mult ºi era „om citit”, iar pentru cultura sa, vremea aceea i, c „mitropolitul Veniamin Costache îl avea în mare cinste”, lucru dovedit ºi de faptul cã în toamna ºi, la 6 septembrie, l anului 1803 acesta l-a chemat de la Lemberg (sau Lvov, Lwow) -a numit „proto în alte materiale, «protopresviter»] a toatã Moldova”, dându însãrcinarea de a iereu [ -i ã ºi întregul cler ieºean4 ã moartea soþiei sale, Lazãr Asachi se supraveghea totodat . Dup ãlugãreºte (probabil prin 1820), luând numele de Leon, ºi dupã numai un an „ca ãtã” funcþia de c p însã acest lucru nu va dura pentru mult timp fiindcã a murit arhimandrit al mitropoliei Moldovei, ºi el curând (mai exact, în 1825)5 În ceea ce priveºte mama lui Gheorghe Asachi, pe numele de . ã Elena Nicolau, aceasta era fiica lui Nic ârnãuca, dar originar tot fat ulai Ardeleanu, preot din T în urma unor tulburãri cauzate din Ardeal, mai exact din satul Teaca Oltului, de unde pribegise ã de la începutul secolului al XVIII 6 ãtirea educaþionalã a de o invazie turceasc -lea . Preg „tânãrului” Gheor început astfel „chiar din familia pãrintelui sãu, de la care va fi ghe Asachi a – ã obiceiul timpului – învãþãturile începãtoare”, ºi se presupune cã el a urmat chiar primit dup „ºcoala începãtoare din Herþa”, unde funcþiona dascãlul ªtefan Raerezul7 . ºi ºcoala din Herþa nu puteau însã oferi un sistem închegat de Mai departe, familia ºtinþe, iar Lazãr Asachi, ca sã dea fiilor sãi Gheorghe ºi Petru o pregãtire de mai mare cuno ândit la un centru cultural de peste hotare, întrucât Academia domn ã din Iaºi prestigiu, s-a g easc þiona monoton, cu profesori greci ºi având ca limbã de predare greaca. În aceste condiþii, el a func ã poatã urmãri îndeaproape pregãtirea celor doi, în vara anului ales Lemberg-ul. Ba mai mult, ca s întreaga sa familie începând din anul urmãtor, de la o vârstã deci 1795 s-a mutat acolo cu . Astfel, ºi în limbile polonã, latinã ºi germanã la un de 8 ani, Gheorghe Asachi -a continuat studiile ã absolvirea gimnaziului, urmeazã în cadrul gimnaziu din Lemberg, iar mai apoi, dup ãþii de acolo ºi cursurile Facultãþii de Filozofie, Litere ºi ªtiinþe – ºi anume, logica, Universit ã, fizica, metafizica ºi etica, urmând ºi un curs special de arhitecturã8 matematica, istoria natural ; ãºurate în perioada anilor 1802 întreru înainte de a desf -1804, studiile universitare vor fi pte în totalitate ºi examenele anilor al doilea ºi al treilea, ºi, în consecinþã, neterminând promova ânãrul Asachi „nu a putut obþine titlul de doctor în filozofie ºi nici diploma de inginer facultatea, t ºi arhitect, cum va afirma el mai târz ”9 iu . ã deci, în primul rând, Astfel, bazele culturii enciclopedice a lui Asachi se datoreaz þa unora dintre profesorii universitãþii, i acestui mare centru cultural european, unde, sub influen înfiripat ºi concepþiile sale iluministe. Drept consecinþã, chiar ºi fãrã obþinerea diplomelor s-au þionate mai sus, Gheorghe Asachi a fost cel care „la începutul secolului al XIX în men -lea poseda întinsã culturã”10 Moldova cea mai . ã vinã în 1804 la Iaºi, unde, dupã cum am vãzut, tatãl sãu fusese chemat ºi Nevoit s între timp, de cãtre mitropolitul Veniamin, prim ânãrul numit -protopop al mitropoliei Moldovei, t ãmâne aici decât pentru foarte puþin timp. Îmbolnãvindu ºi fiind Asachi nu v-a r -se de friguri ãtuit de medicul Welther sã schimbe clima, ºi dorind totodatã sã îºi continue studiile, dupã sf îndemnul tatãlui sãu ºi al mitropolitului Veniamin, care i -a asigurat mijloacele materiale ându ã din partea Eforiei ªcoalelor, el plecã, la 16 iulie 1805, la Viena11 acord -i o burs . Aici a „Codrul Cosminului”, nr. 10, 2004, p. 185 -206 ãrãbuº 186 Gheorghe Gabriel C ºi matematicile super ürg, precum ºi studiat astronomia ioare cu celebrul astronom Tobie B ânã în aprilie 1808, ºi, de asemenea, a avut ocazia de a vedea intrarea armatelor pictura, p ºi chiar pe împãratul Napoleon. Nu în ultimul rând trebuie menþionat ºi faptul cã, franceze „evenimentele petrecute între 1805 înlesnit lui Asachi sã cunoascã la Viena -1808 i-au îndeaproape ideile revoluþiei burgheze din Franþa ºi sã ºi însuºeascã unele dintre ele”12 - . În acest context al invadãrii Austriei de cãtre francezi ºi al rãzboiului dintre aceºtia din ã, pe d ºi ruºi ºi austrieci, pe de altã parte, meritã de reþinut cã, deºi amiralul urm e o parte, ºti de ocupaþie din Moldova, i Ciceagoff, comandantul armatelor ruse -a oferit gradul de ºi un post în corpul inginerilor, totuºi, Gheorghe Asachi a preferat sã ºi continue locotenent - 13 ºi plecat la 13 aprilie 1808. ªi asta cu toate cã oferta studiile clasice la Roma , unde, de altfel, a îi fusese fãcutã chiar la insistenþele tatãlui sãu. În drumul sãu spre „cetatea eternã”, Asachi ºi îndestulãtor ca sã vizite -a rezervat timp ze îndelete localitãþile prin care trecea – þia, Padova, Ferrara, Bologna ºi Florenþa. pe Triest, Vene þie în dimineaþa de 11 iunie, el va rãmâne doar pentru douã luni, la 19 august Ajuns la destina îndreptându „din oraº în oraº”, va ajung „Neapole”) ºi Pompei14 -se spre sud, unde, e la Napoli ( . ºi abia sosit la Neapole, Asachi nu a putut rezista tentaþiei ca, împreunã cu un grup De altfel, de ºti ºi artiºti, sã viziteze ºi Vezuviul, al cãrui pitoresc ºi grandoare l ã ia de turi -au determinat s ãrârea de a coborî singur în craterul fumegând, „în entuziasmul privitorilor ce hot -l aclamau cu « »”. În astfel de condiþii, „emoþia trebuie sã fi fost mare ºi, dupã propriile Vivo il Moldavo! -i þii, […] la coborâre, el a semnat într ã, cu numele de «Georgie Moldo »”15 afirma -o condic veanul . În sfârºit, înapoiat la Roma, de unde nu va mai pleca pânã în 1812, începe sã studieze ºterii ºi cea clasicã (luministã, preromanticã ºi romanticã) latinã ºi italianã, literatura Rena ºi sculptura16 În cei patru ani cât a sta în Italia, Asachi a dedicat picturii “o arheologia, pictura . t ãu”, însã, cu toate acestea, el nu a intenþionat niciodatã “sã se consacre în mare parte a timpului s întregime picturii”, iar dacã la Roma a avut totuºi, “ca executant”, o activitate în domeniul ã decât în þarã, aceasta s ã acolo “n ºi plastic mult mai bogat -a datorat faptului c -a fost prins ãþi care sã împiedice”; ba mai mult, se afla “într absorbit de alte numeroase activit -l -un mediu ” ºi s întâmplat sã se iveascã, î þa sa, ºi artistic care-l predispunea spre manifestare -a mai n via ºi refugiat la Roma, ºi ea cu Bianca Milesi, fiica unui negustor bogat originar din Milano ãri culturale ºi artistice17 în anul 1809 la Vatican, într preocup . Cei doi s-au cunoscut -un magazin ã din Piaþa Spaniei („Piazza d ”). Tânãrã (nãscutã în mai 1790), cu articole de pictur i Spagna ã, inteligentã, instruitã ºi cu educaþie aleasã (studiase matematicile, filozofia ºi pictura), frumoas ºi frecventând, ca ºi Asachi, atelierele unor artiºti precum pictorul Michele Keck sau renumitul ârni în inima acestuia simþãminte de dragoste sincerã ºi sculptor Antonio Canova, Bianca va st ã, care deºi va rãmâne însã „absolut platonicã, spiritualã”, totuºi va dãinui „prefãcutã în profund ã idee” pânã în 1849 (în ciuda faptului cã ea avea sã se mãrite în 1825 cu pur doctorul francez ând aceasta avea sã se stingã din viaþã la Paris, fiind atinsã Mojon, cu care va avea trei copii), c ã18 ã iubire avea sã îl înalþe sufleteºte, trãgându „din vulgul de holer . Astfel, aceast -l þilor” ºi reuºind „sã ã din pictor po ”19 însã, dupã cum el însuºi va recunoaºte, i compatrio -l fac et , -a þãminte poetice, ci „i ºi dragostea de þarã ºi de neam. Abia acum a trezit nu numai sim -a insuflat ân conºtient de chemarea lui”20 În aceste condiþii, entuziasmantele sale devenit el un daco-rom . ãrat patriotice, au atras atenþia italienilor, care îi poezii, pline de sentimente cu adev ã meritele prin acordarea distincþiei de „membru extraordinar” al Societãþii Literare recompensar „Società letteraria romana”)*. din Roma ( în acest „leagãn al þiei clasice”, Asachi a vãzut ºi studiat De altfel, la Roma, civiliza ãstrat, ºi încã mai pãstreazã, „gloria ºi mãrirea Romanã”, cum ar fi, toate monumentele care au p – ã ºi concludent edificiu Roman ce pãstreazã spre exemplu, Columna lui Traian cel mai de seam ân21 „aºa cum îl îndemnase tatãl sãu” vie dovada originii poporului rom . Astfel, el a luat contact, – ât studiind arheologia, cât ºi fãcând cercetãri în Arhivele Vaticanului, pentru a gãsi at – „România, chiar la uricul ei”22 ºi, animat fiin ºi de lupta documente privitoare la Dacia cu , d ªcolii Ardelene, ale cãrei idei „îi dãdeau impulsul unui contact cât mai direct ºi mai intens cu ã ºi culturalã a Romei”, a citit „cu asiduitate” cãrþile din biblioteca Vaticanului, latinitatea istoric – „avant la lettre” Gheorghe Asachi un separatist 187 ãrind problemele legate de istoria pat þii în care a descoperit, în traducere urm riei sale, condi ã, manuscrisul „ ” al lui Dimitrie Cantemir23 englez Istoria Imperiului Otoman .