c y m k Revistã de culturã ORAª REGAL Anul XII Nr. 9 (130) Septembrie 2021 Trăinicia întru neam Gheorghe PĂUN veam în minte două titluri (deci două subiecte) pentru editorialul lunii septembrie, cel de Adeasupra, mai optimist şi mai preţios, epitetul de pe urmă venind dinspre termenul cel plin de miez, întru, preluat de la Constantin Noica, precum şi mai apropiatul de realitate „Suspinul din jurul graniţelor”, vădit mai trist şi mai conjunctural, dar şi mai urgent într­un anume sens. Situaţiile acoperite de cele două sintagme, chiar dacă la prima Române), pe de alta, slaba implicare vedere diferite, sunt însă legate din a României în ajutorarea românilor din plin, în adâncime aş zice, de aceea afara ţării, cu precădere a celor din jurul am ales un titlu, dar vor începe prin graniţelor, unde lucrurile sunt mai grave. a­i da substanţă celui de­al doilea, care Românii din Serbia sunt numiţi vlahi, a şi declanşat de fapt intervenţia de faţă. unii îşi zic ei înşişi astfel, uneori cu Un concurs de împrejurări, pe un variante, prin Bulgaria situaţia este fond mai general – căci am mai vorbit şi mai tranşantă, cei din Ucraina au tot în revistă despre puterea, manifestată mai puţine grădiniţe, şcoli şi publicaţii uneori sau, în mare parte, potenţială, în limba română – despre încetarea a ceea ce numim, nu tocmai potrivit, sprijinirii revistei Mesager bucovinean diasporă românească (prefer mai de către Comisia DRP/MRP este vorba exactul, chiar dacă mai puţin expresivul în scrisoarea dlui Ştefan Hostiuc. RP „exil economico­psihologic”, pentru înseamnă, desigur, „românii de pretu­ a aminti motivele risipirii în lume a tindeni” (altă sintagmă ciudată, nu ştiu aproape cinci milioane de concetăţeni), cum s­ar putea spune mai bine, dar asta despre românismul, ca să nu spun chiar sună… „împrăştiat”), iar textul este direct patriotismul, românilor plecaţi subintitulat, literar­ironic, „Cuvânt de mulţumire în loc de contestaţie, prin de­a lungul şi de­a latul lumii (a se reciti care redactorul­şef al publicaţiei căzute textul de luna trecută), despre dorul în dizgraţia Domniilor Voastre a răspuns de ţară, de limbă, de familie (dacă aveţi la primirea Marelui Premiu Bucovina îndoieli, reascultaţi­l pe Tudor Gheorghe al Societăţii Scriitorilor Bucovineni Monumentul eroilor rezistenţei anticomuniste dând glas Colindului celui fără de ţară, din Făgăraş (foto Constantin Pele) (Suceava) pentru activitatea desfăşurată al lui Adrian Păunescu, şi imaginaţi­vă în vederea promovării spiritualităţii că vă aflaţi undeva unde nu este iarnă, bucovinene în paginile revistei Mesager sau nu este Crăciun, sau nu sunt bucovinean”. Să ne reamintim că este Din sumar: colinde de Crăciun, colinde ca la noi – vorba de Cernăuţii atâtor nume sonore şi, vă asigur, mai peste tot este astfel). ale culturii române, de la Aron Pumnul Horia Bădescu: Diavolul locuieşte Dintre „împrejurări”, menţionez două la Paul Celan, cel de­al doilea dat şi în Silicon Valley care vor parcă să probeze încă odată în Scrisoare ca exemplu al vremilor, că „nimic nu este întâmplător”, dese­ ce par duse de­acum, de toleranţă Paula Romanescu: Cel mai de preţ dar nând o diagonală peste hartă, peste multiculturală în Bucovina. harta României grăniţuite, vorba Afrodita Iorgulescu: Invitaţie la lectură, inspirată a regretatului academician u ştiu raţiunile pentru care reflecţie şi acţiune Alexandru Surdu, dinspre Serbia până MRP sistează sprijinul pentru în Bucovina de nord, din Voievodina revistă, chiar după ce redac­ torulN ei şef fusese premiat, nu ştiu multe Ion Coja: Şcoala Basarabeană la Cernăuţi: articolul seniorului Ion Mihai Vinereanu: A cui este, de fapt, Andreiţă publicat chiar în numărul alte lucruri, dar am în minte câteva de faţă, referitor la capătul de sud­vest evidenţe. Alte ţări îşi promovează şi palinca? al diagonalei amintite, şi o Scrisoare îşi ajută activ, pe alocuri chiar agresiv, deschisă către „Onorata Comisie DRP uneori la propriu, conaţionalii din afara Gheorghe Olteanu: La semicentenarul de evaluare a proiectelor pe anul 2021”, graniţelor. România nu numai că nu face semnată de Ştefan Hostiuc, „membru asta, deşi este înconjurată de români Electroargeş (N. Iorga), deşi are cea mai numeroasă al Uniunii Scriitorilor din România, fost emigraţie din Europa, dar, de dragul Elis Râpeanu: Neuitatul Părinte Galeriu redactor­şef al fostei reviste Mesager Europei aşa­zis unite sau al altor inte­ bucovinean cu public ţintă Comunitatea Eugenia Bulat: Deşteptarea prin datină. rese conjuncturale, părelnice multe, istorică românească din Ucraina”. cedează, semnează, acceptă, trece cu De vorbă cu Ion Hadârcă vederea, uită. Sigur, se adaugă şi mole­ Lia Maria Andreiţă: Spovedania crisoarea circulă şeala statului român, parazitat de politi­ pe internet, merită cianism, oengisme, comoditate, medio­ lui Bazil căutată, pentru că critate. Mai am în minte şi scrierile altui semnaleazS ă, pe de o parte, mare român plecat în lumea de lumină, Florian Copcea: Alex. Ştefănescu: situaţia mereu mai grea Nicolae Dabija, despre suferinţele enigmă şi paradigmă eminesciană a românilor din partea românilor din Basarabia, pe vremuri, Bucovinei rămase în Ucraina trimişi în Siberia sau chiar împuşcaţi (a se vedea, în numărul din pentru că vorbeau româneşte, puşi Revista apare sub egida Centrului octombrie 2020 al revistei, în ultimele decenii în faţa diversiunii­ de Cultură şi Arte „George printre altele, încercările aberaţie cu „limba moldovenească” Topîrceanu” din Curtea de Argeş, prin care a trecut şi trece (şi Stalin era citat ca „mare lingvist”, scriitorul cernăuţean Vasile nu­i aşa?). sprijinul Asociaţiei Culturale Tărâţeanu, membru de „Curtea de Argeş”. onoare al Academiei (Continuare la pag. 2) www.curteadelaarges.ro Curtea de la Argeş Domnul Eminescu scris­a Toate­s vechi şi nouă toate... ura lex, sed lex, zice Românul? Nu legile închiriază, asemenea catârilor şi cailor de birjă, că subprefecţii maghiari sunt însă de vină la toate acestea, ci cu luna şi cu ziua. trebuie să fie prezentaţi starea societăţii. Când vedem deasupra (Timpul, 3 august 1882) de călău, spre a se păstra unuiD popor sărac, incult şi nenorocit, superpuin­ unitatea de principiu în du­se milioane de mijlocitori şi de cocote, când ată să constatăm că, mai cu seamă eticheta maghiară de Curte. vedem luxul şi desfrânarea unei clase întregi, în momentele actuale, o mai rea laudă Spre caracterizarea a cărei singură cunoştinţă constă în a scrie nu i se poate face unui ministru român furiei de persecuţiune decâtC aceea de a­l proclama amic al Austriei ce­a cuprins pe maghiari neortografic şi a citi, când socotim sutele de milioane cu care se întreţin clase improductive şi al părţii ei de dincoace de Leita, a Ungariei. în contra naţionalităţilor şi şi netrebnice, cată să deducem neapărat că pensii În săptămânile din urmă ungurii au umplut în contra românilor îndeo­ reversibile, câştiguri din răscumpărări, misiuni, cupa amărăciunilor pentru o jumătate a poporului sebi, care sunt naţionalita­ diurne, cumul, toate trebuie plătite în ultima linie românesc. Nu mai vorbim de călătoria arhiducelui tea cea mai numeroasă, prin sudoarea omenească, prin muncă omeneas­ moştenitor în Ardeal. Ziarele ungureşti au falsi­ reproducem următoarele că. Şi fiindcă producţiunea actuală nu mai ajunge ficat până şi numele localităţilor din Hunedoara; după Telegraful român spre a acoperi bugetul Sodomei şi Gomorei, spre numele munţilor, ca Retezatu şi ca Negru, au din Sibiu. (…) a întreţine lenociniile stăpânitorilor, de aceea fost transcrise fals în ziarele ungureşti; s­au 1. Numai acela poate se scoate la mezat până şi persoana ţăranului. maghiarizat nume de râuri şi de sate – toată fi preot şi învăţător care Şi­n acest popor nenorocit nu se mai află descrierea vânătorii seamănă a se fi petrecut în are simţăminte patriotice destulă energie morală pentru a ridica securea Tartaria sau în Turkestan, nu în ţinutul Corvinilor, şi ştie perfect ungureşte. a acelei familii române care le­a dat ungurilor Nu poate fi prin urmare şi a se scăpa de asupritori. În toate provinciile Monumentul lui Daciei lui Traian poporul autohton e o vită menită pe cel mai bun rege al lor. preot cine nu ştie ungu­ Mihai Eminescu a ţine în spate populaţii străine. (…) Episcopii români au fost prezentaţi arhidu­ reşte şi despre care se va de la C. de Argeş Şampania băută cu comunarzii din Paris, celui nu de­un om superior în rang, bunăoară dovedi prin fapte că este mătasea ce îmbracă cocotele capitalei, monoclu­ de mareşalul Principelui, ci… de­un subprefect. panslavist. (…) rile ce armează ochii pornoscopilor, toată mlaşti­ După asemenea formalitate ierarhică credem 6. Limba adunărilor protopresbiterale pe viitor na aceasta etnică şi morală, toată adunătura asta va fi exclusiv numai cea ungurească. Cititorii noştri ştiu ce înţeleg ungurii politici scursă din câteşipatru unghiurile lumii trăieşte sub „patriotism” şi „simţăminte patriotice”. în ultima linie din vânzarea de braţe omeneşti cu Ştiu cu câtă furie s­au pus ungurii politici luna şi cu ziua, căci orice braţ care nu produce pe maghiarizare. Ne simţim dispensaţi de la nimic trăieşte de la braţul ce produce ceva. comentarea concluziilor reproduse mai sus şi, Iată în adevăr încă o frunză de laur în coroana ca o curiozitate, reproducem comentariul ziarului lui Carol Îngăduitorul. din care le­am extras. Despotismul, oricât de odios ar fi, totuşi are Era timpul suprem să se facă pasul acesta. mai multă îngrijire de popor decât republica Ţara aceasta trebuie să fie ungurească şi totodată străinilor din România, cu eticheta ei monarhică. liberă.