CENTENARUL UNIRII ROMÂNILOR ȘI EUROPA DE AZI Religie și Geopolitică Referatele Simpozionului Internațional de Știință, Teologie și Artă (ISSTA), Facultatea de Teologie Ortodoxă, Alba Iulia, 14-15 mai 2018 – ediția a XVII-a Secțiunea: Biserica și proiectul național - o „Românie (U)Europeană” creștină? – riscuri, vulnerabilităţi și provocări la un veac de la Unire CENTENARUL UNIRII ROMÂNILOR ȘI EUROPA DE AZI Religie și Geopolitică Editori: Alin ALBU, Andrei DÎRLĂU, Oliviu BOTOI Vol. 2 Cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte IRINEU Arhiepiscop al Alba Iuliei Cluj-Napoca Alba Iulia Presa Universitară Clujeană Reîntregirea 2018 DTP & Layout: Nicolae ALOMAN, Andrei MOTORA, Alin V. GOGA Volum publicat de: • Facultatea de Teologie Ortodoxă din Alba Iulia • Centrul de Cercetări Interreligioase și de Psihopedagogie Creștină • Școala Doctorală de Teologie din Alba Iulia • Arhiepiscopia Ortodoxă Română de Alba Iulia Referenți: Dumitru A. VANCA, Mihail SĂSĂUJAN Director ISSTA 2018: Alin ALBU Secretar ISSTA 2018: Răzvan BRUDIU Lectori limba engleză: Ana ILTIS, Mark CHERRY ISBN general 978-606-37-0350-8 ISBN Presa Universitară Clujeană 978-606-37-0355-3 ISBN Reîntregirea 978-606-509-391-1 © ISSTA 2018 International Symposium on Science, Theology and Arts Autorii din acest volum își asumă exclusiv autenticitatea și originalitatea textelor publicate. Simpozionul Internațional de Știință, Teologie și Artă, ediția a XVII-a ORGANIZAT DE Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia și partenerii săi: Arhiepiscopia Ortodoxă Română de Alba Iulia Episcopia Ortodoxă Română a Devei și Hunedoarei Ministerul Cercetării și Inovării Secretariatul de Stat pentru Culte Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” Bucureşti Consiliul Județean Alba COMITETUL ȘTIINȚIFIC Alin ALBU, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, România Mihai HIMCINSCHI, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, România Valer MOGA, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, România Mark J. CHERRY, Universitatea „St. Edward”, Austin, Texas, SUA Ovidiu PANAITE, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, România Corinna DELKESKAMP-HAYES, Freigericht, Germania Mariyan STOYADINOV, Universitatea „St. Cyril & St. Methodius”, Veliko Tarnovo, Bulgaria Lucian COLDA, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, România Ana ILTIS, Universitatea „Wake Forest”, Winston-Salem, Carolina de Nord, SUA Adrian Nicolae PETCU, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității Răzvan BRUDIU, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, România Oliviu-Petru BOTOI, Arhiepiscopia Ortodoxă Română de Alba Iulia Dragoș URSU, Muzeul Național al Unirii, Alba Iulia Andrei DÎRLĂU, cercetător, teolog, scriitor, editor, translator COMITETUL ORGANIZATORIC Alin ALBU (președinte), Mihai HIMCINSCHI (co-președinte), Răzvan BRUDIU (secretar), Ovidiu PANAITE, Lucian COLDA, Oliviu-Petru BOTOI, Andrei DÎRLĂU, Dragoș URSU, Tiberiu APOLZAN (secretar, Facultatea de Teologie) Volum publicat cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte Institutului „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni GEOMETRIA INTERIOARĂ A ROMÂNISMULUI. INCONȘTIENTUL COLECTIV ROMÂNESC ÎN ABORDARE PSIHANALITIC-PASTORALĂ † Gurie GEORGIU Abstract: The inner geometry of Romanianism. The Romanian collective unconsciousness in the psychoanalytic-pastoral approach. Starting from the motto I love you not only for what you are but also for what I become when I am with you and for what I feel I become when I relish your depths and tend to your wounds!, this study aims to draw an outline of the collective unconsciousness of the Romanians from a pastoral perspective, resorting to the tools of personal development and psychoanalysis; the research seeks to expand and interpret, collectively, some of the unconscious emotional wounds that dictate a certain behavioural reaction. The study does not resort to statistical or cognitive-behavioural reading methods but is limited to the universe of symbols and cultural-aesthetic analysis, having essayistic rather than demonstrative-programmatic claims, while other researchers will advance on the path of the sketched intuitions. We propose a relevant sketch in terms of its overall coherence and fidelity to the outlined typologies, but quite demanding in shaping the details and following a demonstration of maximum accuracy: Who are we and why are we who we are? Who is our deepest self? What ‘Country Project’ suits us? Keywords: national history, apparent traditionalism, identity exile, manipulation through seduction, community abandonment. Inconștientul colectiv românesc (acea România „adâncă”) poate fi deductibil, recurgând – precum o face Prof. Daniel David1 – la cinci Episcop al Devei și Hunedoarei, profesor universitar doctor, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, România. 1 Daniel DAVID, Psihologia poporului român. Profilul psihologic al românilor, Iași, Edit. Polirom, 2016. Simpozionul Internațional de Știință, Teologie și Artă (ISSTA 2018) paradigme: (1) Cum suntem? (profilul psihologic de suprafaţă); (2) Cum am putea fi? (profilul psihologic de adâncime/potenţialul pe care îl avem); (3) Cum credem că suntem? (auto-stereotipurile2); (4) Cum cred alţii că suntem? (hetero-stereotipurile) şi (5) Cum vrem să fim? (modelul psiho- cultural ideal); dar acesta este relevant și sub aspectul raportării la emoționalul colectiv, expresiv formulat în maximele populare. 1. Tipologia „respinsului” și aventura comportamentală a pribegirii O primă rană, care îl poate marca profund negativ pe un copil în momentul venirii pe lume, este cea de refuzare, de respingere, atunci când copilul nu este bine-venit în lume, din diferite motive (fie vine într-un moment considerat inoportun de părinți, fie provine dintr-o relație instabilă, dintr-o aventură trecătoare a părinților, fie nu are sexul dorit de aceștia etc.). Ea se instalează încă din faza prenatală a existenței umane, de la zămislire și până cam pe la împlinirea vârstei de un an, și se activează – de obicei – în raport cu părintele de același sex, motiv pentru care copilul respins va căuta, pe parcursul întregii sale vieți, iubirea acestuia3. Pentru a nu suferi excesiv, copilașul, de îndată ce devine conștient de propria durere, reacționează printr-un comportament anume: de fugar, de rătăcitor, de pribeag. Pentru că se simte refuzat, el rătăcește, pleacă, se întoarce, nu-și găsește ușor locul. Când, totuși, găsește un loc mulțumitor, nu îl mai lasă, conștient fiind cât de greu este să ai un loc al tău, unde să te simți protejat și acceptat. Pentru acest comportament specific, unii folosesc termenul de „mască”. Aceasta va fi o reacție obișnuită a acestui om: el se va simți respins și atunci când nu este, pentru că își reactivează constant trăirile primei copilării; cu alte cuvinte, interpretează totul prin filtrul propriei sale răni. Acest om are 2 Stereotipurile se referă la credinţe despre generalizarea unor atribute la un grup de indivizi care se bazează pe experienţe limitate şi/sau exemplare ilustrative, astfel încât adesea nu sunt adevărate, fără ca asta să însemne că unele stereotipuri nu pot fi adevărate şi/sau nu pot conţine elemente de adevăr. Profilul psihologic al românilor este unul statistic, care nu poate fi aplicat la un individ, ci poate fi utilizat în situaţii în care se doreşte a se face politici publice şi proiecte relevante pentru ţară şi/sau grupuri mari. Ibidem. 3 Lise BOURBEAU, Cele cinci răni care ne împiedică să fim noi înșine, București, Edit. Libris, 2017, p. 11. 8 Centenarul unirii românilor și Europa de azi. Religie și geopolitică sentimentul că nu are dreptul de a exista, se simte respins în ființa sa, are tendința de a fugi în lumea lui, inventează modalități de a nu fi prezent – cu adevărat – la ceea ce se întâmpă, este adeseori absent psihic. Acest tip de om va fugi de cele materiale, pentru că acestea îi împiedică fuga; el privește de sus tot ceea ce este material; se întreabă adeseori ce caută în această lume; îi este greu să creadă că poate fi fericit aici! Așa că se detașează de cele materiale și se refugiază – adeseori – în cele intelectuale, optând pentru o carieră de intelectual. Dacă ar fi să facem un caleidoscop al trăirilor lui, vom mai spune că el crede că tot ceea ce face este lipsit de valoare și că el însuși nu este suficient de important pentru a-i deraja pe alții; este un perfecționist, căutând perfecțiunea pentru a nu fi respins; sentimentul care îl bântuie cel mai des este cel de frică4, de panică (este predispus fobiilor), se teme de imprevizibil; vrea dulciuri pentru că frica îl golește de energie; un sentiment al lui specific este rușinea, prelungită din adâncurile copilăriei, rușinea de a exista fără acordul de început al părinților, în ciuda respingerii explicite a unuia dintre ei. După ce am trasat conturul acestei tipologii, să vedem în ce măsură neamul nostru românesc, ca entitate colectivă, suferă de o durere asociată acestei răni de respingere. În istoriografia cunoscută de noi, originile noastre sunt legate de un teritoriu anume, spațiul carpato- danubiano-pontic, populat de o populație dacică și de un personaj de prim rang al Imperiului Roman, împăratul Traian, cel care a colonizat acest spațiu, transferând aici valori ale civilizației de vârf ale lumii de atunci, făcând o ofertă de noi valori, impunând o nouă limbă, un nou mod de inter-relaționare etc5. 4 De exemplu, subiectul aparținând acestei tipologii, dacă este orator sau profesor, este bântuit de următoarele temeri: de a nu fi interesant; de a nu fi înțeles