Oana Furdea BALADA BLONDELOR IUBIRI 46 Daniela Fulga POEME PENTRU CEI CE CITESC ÎN LINIªTE 47 revistã lunarã editatã de Uniunea Scriitorilor din România ºi Constantin Cubleºan LUMINà AMARà 48 Redacþia Publicaþiilor pentru Strãinãtate Isidora Ora LUMILE IMAGINARE 50 anul LXI * nr. 10-11 (744-745) * octombrie - noiembrie 2010 Mario Barangea SCRIEREA CREATIVà – EXPERIMENT LUDIC, TERAPEUTIC ªI COGNITIV 53 Adrian Popescu CULTURà ªI IDENTITATE Marius Conkan FÃPTURA DE HÂRTIE SAU ROMÂNEASCà 333 GEOMETRIA HIMERICULUI UNU 56 Mihai Barbu ION D. SÎRBU: CONVORBIRI 5 Florin Mihãilescu CU DL. ÞULI SCRIITORUL ªI LIMBA 57 Ionel Popa ELIBERAT DIN DETENÞIE 11 Ruxandra Cesereanu POVESTAªII ARDELENI ªI MOLDAVI FAÞà ÎN FAÞà CU NEWORLINEZII 14 Lucian Dan Teodorovici UN RÃZBOI-SPECTACOL ALEXANDRU GEORGE CU FANTEZIE 16 Bogdan Odãgescu Ovidiu Pecican A TREIA CALE LAISSEZ LES BONS TEMPS A ISTORICULUI: ROMANUL 59 17 ROULER literarã Doru Pop O, MAMÃ, ABJECTà MAMà 60 Florin Lãzãrescu PRINTRE 63 BUTOAIE DE WHISKEY Alex Goldiº REZISTENÞA PRIN FEMINITATE 19 Victor Cubleºan TITLURI, ISTORII, ªI VRÃJITOARE 64 cronica MÃSCÃRI Marius Conkan RECHINUL DIN NEW 20 ORLEOLAND Ancuþa Bodnãrescu TOATE SE ÎNTÂMPLà 66 Florin Balotescu ARCA LUI NEO 22 ÎN BLOC 67 Aurel Rãu LEVANT HISPAN 24 Marcel Mureºeanu O ALERGARE DE POMINà Ion Pop AUREL RÃU 25 Ruxandra Bularca ROMANELE DE TELEFON PRINTRE STELIªTI MOBIL: CELE MAI PORTABILE BEST-SELLER-URI 69 Petru Poantã SCHIÞà DE PORTRET 26 Olga ªtefan NOSTALGIE ªI TRAUMà 72 Cãlina Bora DE CE LUPUL DE STEPà ESTE O CATEGORIE 74 ªtefan Damian CAPRA LUI SABA DUPà DINU FLÃMÂND 76 Diana Adamek SUNT KATHARINA GULDENMANN 27 Liviu C. Þîrãu O RADIOGRAFIE AMERICANà A ORAªULUI CLUJ ÎN ANUL 1958 (II) 78 Ion Cocora VERSURI 31 Constantin Hrehor DE VORBà CU un cristian INTERVIU CU ION CUCU 32 DIMITRIE VATAMANIUC 83 Felix Nicolau MARMELADÃ, GLOBALIZARE, Georgeta Orian CÂTE POVEªTI, ATÂTEA COLIVII 88 ªI TENTATIVE DE GUST 34 Elena Butuºinã CINCI AUTORI 90 Ovidiu Pecican MODERNITATEA ÎNTRE CÃRÞI PARADIS ªI UTOPIE 36 Bogdan Odãgescu PARCà E ªI PARCà NU E; MICI Horia Bãdescu IN MEMORIAM APOCALIPSE VESELE ªI TRISTE * Alexandra MIRCEA GHIÞULESCU 38 Georgescu CARTEA LUI KOCH; GLASUL RÃDÃCINII; 39 ZODIA NEDREPTÃÞII * Mara Semenescu DACà UTO- Adrian Grãnescu LACRIMI, VISÃRI, AMINTIRI PIA E „CAPUL“ ATUNCI ABSURDUL E „PAJURA“ * Francis Jammes, Andre Gide VERSURI (traduceri Florin Pavel ÎNAINTÂND PE DRUMUL PROZEI * de Corina ºi George Holobâcã) 42 Alexandra Georgescu FEMEIA LUI YERUTONGA; FÃPTURA / THE CREATURE / L’ÊTRE * Constantin Tudor Ispas MEMORIILE UNUI CÃSCAT – Buiciuc UN VOLUM ANTOLOGIC * Ribana Moº RAPUNZEL 43 ELEGIE * Antonela Suciu TUTUNGERIA; Sà CITIÞI BINE 94-100 Vistian Goia IOAN GROªAN, UN OM DIN EST 45 Mircea Ioan Casimcea AJUSTAREA DESTINULUI 101 1 Ion Buzaºi FOLCLORIªTI SOMEªENI LA Olesea Ciobanu LIVIU DELEANU 121 ªCOLILE BLAJULUI 104 Elena Maria ªorban FESTIVALUL DE MUZICà Ioan Pop-Curºeu MADAME BOVARY ON THE VECHE DE LA MIERCUREA CIUC 124 SCREEN 106 Virgil Mihaiu TÂLCUIND Petruþ Pârvescu DINCOLO DE LIZIERA MÂINII 110 FUZIUNI ÎNTRE 111 BELLE-ARTE Horea Porumb DEªERTUL ªI JAZZ (I) 125 Constantin Cubleºan CONVORBIRI CU PROF. UNIV. OCTAVIAN ªCHIAU (IV) 116 Nãstase Leonte PORTRETE DE SCRIITORI 128 Coperta ºi ilustraþiile numãrului: Iurie Matei Redactor ºef: Adrian Popescu Secretar general de redacþie: Octavian Bour Publiciºti comentatori: Ruxandra Cesereanu, Ioan Pop-Curºeu, Teodor Tihan redactori asociaþi: Virgil Mihaiu, Victor Cubleºan Consiliul consultativ: Aurel Rãu, Leon Baconsky, V. Fanache, Ion Pop, Gheorghe Grigurcu, Petru Poantã, Nicolae Prelipceanu, Camil Mureºanu, Nicolae ªarambei, Ion Vlad [email protected]; www.revisteaua.ro Revista se gãseºte de vânzare la sediul redacþiei din Cluj, str. Universitãþii nr.1 ºi la Librãria Muzeului Literaturii Române din Bucureºti. Abonamente se pot face la Uniunea Scriitorilor din România, Calea Victoriei nr.133, Bucureºti (contact: [email protected] ºi Dl. Eugen Criºan tel. 0212127988 sau 0727872276) Revista Steaua încurajeazã dezbaterile de idei, polemicile principiale, dar nu se identificã neapãrat cu opiniile exprimate de acestea. Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor aparþine autorilor. 2 ISSN 0039 - 0852 Înainte de revoluþia din 1989, fizicianul ºi eseistul Basarab eram mândri cã douã capodopere Nicolescu. Cântãreþele române de ale literaturii anonime, populare, operã, în mare vogã, odatã, la ORIAL Mioriþa ºi Meºterul Manole ne Paris, Hariclea Darclée, Elvira conferã un specific naþional Culturã ºi Popescu, sau la Roma, Mariana intangibil, ireductibil, incontestabil, Nicolescu, pânã la cele de azi, EDIT printre alte naþiuni, o identitate semnificã recunoaºtere talentelor recognoscibilã unanim, aºa cum identitate acestor locuri, dar nu o identitate Eminescu ridica lirismul nostru la culturala specificã, gen Maria cotele înalte ale romantismului Tãnase. Numai pãtrunºi în lumea european, deºi, e drept, cu o româneascã culturalã de dincolo de graniþele întârziere de mai multe decenii. þãrii ne dãm, noi românii, mãsura Brâncuºi, prin modernitatea deplinã a capacitãþilor noastre limbajului sãu plastic, avangardist, intelectuale, artistice. Sau e vorba la vremea sa, ori Eugen Ionescu, Adrian Popescu de eterna indiferenþã a românilor cu invenþia teatrului absurdului, faþã de valoarea artiºtilor lor, unde este cel puþin egal cu preþuiþi acasã doar dacã-i Samuel Beckett, irlandezul, ca sã preþuiesc strãinii. Sau e vorba în nu mai vorbim despre Mircea Eliade, istoricul aceste cazuri de succes internaþional de o religiilor universale, dar ºi al unor comentarii „revãrsare” în apele marine ale culturii universale, aplicate celor douã legende formatoare, amintite unde culoarea valurilor noastre dunãrene, sau mai sus, ne propulsau pe scena mare a culturii conturul crestelor munþilor noºtri carpatici, înseriaþi universale. lanþului alpin, trec pe un plan secund, dar desigur nu dispar. Autorul, savant sau pictor, muzician sau Dupã 1989, contestate virulent, baladele au uneori scriitor, unul care e copios tradus, Kafka, devenit calul de bãtaie al multor intelectuali, un fel Kundera, Kadare, sã rãmânem la cei trei K de patã identitarã, de care e bine sã nu mai amintim internaþionali, ajunge, astfel, la o dublã identitate, în Europa unitã. Mioriþa fiind, în opinia acestora, confruntatã cu standardele cele mai dure. El are o purtãtoarea unei forma-mentis condamnabile prin identitate naþionalã ºi, simultan, nu exclusiv, una pasivitate ºi fatalism, cea de a doua concentrând universalã, o condiþie greu de dobândit, dar nu în versurile sale blestemul unui început promiþãtor, imposibilã. dar nefructificat, mai apoi o construcþie mereu surpatã ºi reluatã, o mai generalã stare de Lucian Blaga, recunoscut ca poet precaritate ºi neînchegare, un, la limitã, „neant reprezentativ al spaþiului românesc, cultiva în valah” clamat de profetul întunecat din Rãºinari, volumele sale dimensiunea metafizicã, fabulosul, eseistul pesimismului mizantropic, aºa de gustat religiosul la limitã cu erezia, cea bogomilicã, catarã, de contemporani. Cu ce am rãmas, atunci, care sau albigenzã cum e cunoscutã în Occident, dar sunt numele care ne certificã identitatea culturalã, ºi expresionismul de sursã germanã, asemeni unui azi? Nu Dracula, deºi mulþi asta cred, nici Georg Trakl. Deºi Blaga nu este prea prizat ca Draculescu, cum îl botezase pe defunctul dictator filosof al culturii, cu toate cã nu este inferior lui prin anii 80 un prieten al meu, sicilian, profesor Gaston Bachelard, are neºansa cã nu a fost universitar de literaturã francezã modernã, la cunoscut la timp, tradus, dincolo de Cortina de Fier, Palermo, ci Eminescu. Puterea românilor de a simþi comentat, valorificat. Noica, eminent filosof, infinitul ºi de a lãuda franciscan natura, cosmosul, logician, de asemenea, netradus nici el la timp, elanul sideral ºi panorama deºertãciunilor umane, briant în unele pagini ca un Eugenio d’Ors sau lirismul absolut strãlucind orbitor în lumea profund ca Unamuno, suportã o eclipsare relativismelor, altfel exprimat... E adevãrat, ºi acest nemeritatã, datoritã unui decalaj istoric, contextului simbol ce pãrea inoxidabil, în faþa vremii ºi a nefavorabil etc. O marcã identitarã esenþialã ne vine adversarilor, a fost contestat, dar mai ales pentru cu toate acestea din poezia ºi filosofia lui Blaga. convingerile sale politice. La numele celebrilor Desigur, lui i se adãuga toatã pleiada de poeþi noºtri interbelici, Tristan Tzara, sau Paul Celan, interbelici, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Bacovia, pânã toti afirmaþi în Occident, dupã un start românesc la generaþiile mai noi, Nichita Stãnescu, Ioan impetuos, se pot adãuga multe altele, de pildã, Alexandru, Ana Blandiana, care ne-au redat marile Vintilã Horia, premiul Goncourt, 1960, neacordat teme umane, ne-au redeschis izvoarele vii ale din raþiuni ideologice, ori Monica Lovinescu, Virgil lirismului autentic, ce pãreau pierdute sub crusta Ierunca, exilul parizian militant, deci, sau Mircea ideologizantã a retoricii oficiale. Cultul pentru Popescu, exilul literar italian, cu Societatea poezie, la noi, dar ºi alte popoare din Est, e un Academicã Românã, de la Roma, sau sculptorul semn de persistenþã a concepþiei cã arta are o româno-francez Ion Vlad, compozitorul româno- funcþie soteriologicã, îl salveazã pe omul italian Roman Vlad, artistul plastic Camelian contemporan de tiranie ºi de pierderea sufletului. Demetrescu, care trãieºte aproape de Viterbo, sau Regres mental, zic unii, naivitate în era inventatorul transdisciplinaritãþii contemporane, Internetului,