Oamenii veseli (Shrek), (c) DreamWorks 2001 PRO-SCRIS Revistã româneascã de criticã, teorie ºi istorie literarã science fiction An 3 nr. 1-2 (11-12) martie-iunie 2002 Arhiva on-line numãr curent din perioada 04.03 - 10.06.2002 PRO-DUS Cãtãlin Ionescu - Un altfel de editorial PRO-TEZE Cãtãlin Ionescu - Principiile teoretice PRO-TEST Györfi-Deák György - Pre-Text PRO-DOMO Györfi-Deák György - Pre-Scris (cuvânt înainte) (elõszó) (prologue) PRO-EMINENÞE Györfi-Deák György - Conu Iancu faþã cu ºtiinþificþiunea Mircea Opriþã - Tendinþe actuale (Lucian Ionicã) Lucian Ionicã - Antologii ºi culegeri SF Lucian Ionicã - Ce-i de fãcut ? (Literaturã ºi paraliteraturã SF) Lucian Ionicã - Chestionar SF (1985) Lucian Ionicã - Rezultatele chestionarului din Almanahul Anticipaþia 1986 Lucian Ionicã - Elemente SF în literatura generalã (I, II, III) Lucian Ionicã - Explicaþii necesare Lucian Ionicã - Fantezie ºi naivitate în literatura de anticipaþie Lucian Ionicã - Însemnãri despre ideea SF Lucian Ionicã - Justificãri ºi argumente Lucian Ionicã - Natura literaturii SF - contribuþii ºi poziþii teoretice româneºti Lucian Ionicã - Privire ipoteticã asupra devenirii literaturii SF. Lucian Ionicã - Schiþa unei posibile structuri Lucian Ionicã - Tinerii ºi literatura SF Stanislaw Lem - O convorbire la sfârºit de mileniu Radu Bãrbulescu de vorbã cu Gheorghe Sãsãrman Cãtãlin Ionescu de vorbã cu Radu Pavel Gheo PRO-GRESII Cornel Robu - Istoria contrafactualã în floare Liviu Radu - Fantasy ºi science fiction PRO-POZIÞII Ovidiu Bufnilã - Asupra misiunii Ovidiu Bufnilã - Magicienii secretului Ovidiu Bufnilã - Economia rãzboiului ºi rãzboaiele economice Ovidiu Bufnilã - Imaginea celuilalt ºi deconstrucþia autoritãþii Voicu Bugariu - Fragmente critice (VI) : Ars combinatoria Györfi-Deák György - Crucificarea lui Moreaugarin Györfi-Deák György - Un "copil teribil" printre femei Cãtãlin Ionescu - Rollerball 2002 PRO-FILE Remus Cernea - Societatea culturalã NOESIS PRO-TON Ovidiu Bufnilã - Câmpuri magnetice Radu Pavel Gheo - La o bere... Roberto R. Grant - Ucigaºul melcilor Györfi-Deák György - Livada Cãtãlin Ionescu - Troia, întâmplãtor Liviu Radu - Mesagerul Gheorghe Sãsãrman - Varianta balcanicã PRO-PORÞIE Arhiva on-line Index de autori Link-uri alese PRO-NUME Au trudit la alcãtuirea acestei ediþii... PRO-SCRIS Va urma... PRO-DUS UN ALTFEL DE EDITORIAL Cãtãlin Ionescu Pro-Scris 11-12 nu ar fi trebuit sã existe. Sau, mai curând, nu acum. Din simplul mo tiv cã de aici, de unde mã aflu acum, nu am nici o posibilitate sã mã ocup de revista ac easta. ªi pentru cã, din principiu, nu-mi place sã vorbesc despre mine, nu vã mai dau al te detalii. Mã simt totuºi obligat la alte câteva precizãri. Pro-Scris 11-12 are un nou editor, în persoana lui Györfi-Deák György. Cu tot ceea ce decurge logic din aceasta afirmaþie. E ste o nouã ediþie Pro-Scris. Altfel decât celelalte. Face un pas mare înainte, publicând, pentru prima oarã de la lansare, prozã science fiction. Este gânditã, realizatã, finisatã ºi u pload-atã de altcineva decât subsemnatul - ºi aºa este normal sã fie, dar, din pãcate, în þara sta suntem încã obiºnuiþi sã ne mirãm când ceva este normal... Ar trebui poate sã spun câteva cuvinte despre Gyuri. Dar nu prea ºtiu cum s-o fac , fãrã sã-l supãr - pentru cã sunt convins cã nici lui nu-i place sã se vorbeascã despre el. A utea, mai bine, sã luaþi "Dicþionarul SF", sã-l deschideþi la pagina... nu ºtiu care, cã eu l- am rãsfoit pe internet ºi sã vedeþi acolo, Györfi-Deák, György, nãscut la..., membru..., premi .., etc. Date certe, dar date reci. Sigur ca "Dicþionarul SF" este un lucru bun ºi u til, dar nu la modul absolut... Sã lãsãm deci cãile oficiale ºi sã purcedem pe cele netradiþio nale. Admir la Gyuri 2 lucruri: felul cum stãpâneºte ºi mânuieºte limba românã (deºi de etnie iarã, dã lecþii multor, foarte multor români în privinþa asta!) ºi felul cum îºi cultivã, pasi dacã mi-e îngãduit s-o spun, pasiunile. Culmea, nu am avut pânã acum plãcerea sã-l întâlnesc rietenul meu Gyuri. Ne cunoaºtem doar din scrisori ºi multe, foarte multe mail-uri. Gyuri este, mã vãd nevoit sã repet, o figurã aparte în lumea strâmtã ºi mult prea orgolioasã a ence fiction-ului românesc, prin mãiestria, modestia ºi consecvenþa cu care scrie prozã ºi e seuri, cu care traduce din ºi în maghiarã, cu care trimite "Bârfele sf" pe internet, cu care promoveazã punþi de legãturã cu reviste ºi site-uri din Ungaria, specializate pe scie nce fiction ºi lista asta improvizatã este departe de a fi completã... Dacã ar fi fost d upã mine, l-aº fi ales senator, în locul... altcuiva, sau mãcar l-aº fi obligat sã se mute în Cluj, pe post de Primar... Curios, dar în cele din urmã firesc, Pro-Scris existã în continuare pe internet, da torita... internetului. Este poate lecþia cea mai importantã pe care revista aceasta a încercat sã o promoveze chiar de la primul numãr, atunci când s-a precizat cã este anim atã de SPIRITULUI LIBER AL INTERNETULUI. Nu este un simplu slogan. Este o realitate pe care nici acum mulþi dintre noi nu-i înþeleg toate sensurile. ªi este pãcat, ca într-o lume în care libertatea este una din dimensiunile majore, sã preferi viaþa înconjuratã de pereþii apãsãtori ai nostalgiilor trecut ului. Deci, sã nu o mai lungim, Pro-Scris 11 - 12 existã. ªi, în maniera sa - inconfundab ilã, îndrãznesc sã spun - merge mai departe. Houston, 18 februarie 2002 PRO-TEZE PRINCIPIILE TEORETICE Cãtãlin Ionescu Pro-Scris este o revistã periodicã independentã de criticã science fiction româneascã. Accesul la site-ul Pro-Scris absolut gratuit, fãrã nici o restricþie. De asemenea , semnatarii articolelor nu beneficiazã de nici o recompensã materialã, pãstrându-si însã drep tul de copyright - ºi implicit rãspunderea - asupra textelor proprii. Toate material ele sunt publicate cu acordul autorilor. Adresa de internet a revistei Pro-Scris este http://proscris.port5.com Pro-Scris vã oferã posibilitatea de download a fiecãrui numãr apãrut anterior, pe car e îl veþi gãsi într-un fiºier comprimat (*.zip) în Arhiva on-line. Regimul electronic al publicaþiei este de tip freeware. Cititorii sunt încurajaþi sã trimitã prietenilor materialele preluate din revistã sau chiar revista la pachet (ar hiva completã obþinutã la cerere), dar cu douã condiþii: sã transmitã textul (arhiva) integral (ã) ºi sã nu îl (o) modifice în nici un fel. Textele nu pot fi folosite în nici un fel pentr u a se obþine vreun profit material în urma lor, fãrã acordul autorilor. Pro-Scris este o revistã deschisã tuturor celor interesaþi. Nu se acceptã materiale sub standardele de calitate promovate de revistã. Pro-Scris nu publicã (deocamdatã) p rozã sefe. Materialele ºi comentariile se primesc la adresa de e-mail proscris@mail. portland.co.uk Pro-Scris este o publicaþie animatã de Spiritul Liber al Internetului. © 2000 - 2002 Editorul PRO-TEST PRE-TEXT Györfi-Deák György Întotdeauna am privit internetul ca pe o mare a cunoºtinþelor umane, o imensã bibli otecã publicã, unde oricine e dornic sã citeascã intrã fãrã sã plãteascã vreo taxã, fãrã sã i ermis, fãrã sã i se impunã un termen de restituire, fãrã sã se teamã cã i s-ar putea fura, ar a strica sau ar putea pierde ceva. Poate cã unora le place sã vorbeascã cu oameni aflaþi la mare depãrtare, pe alþii îi atrage explozia de culori a imaginilor ce pot fi prelu ate cu gãleata, unii preferã sã trãiascã emoþiile jocurilor de reþea sau sã asculte muzica pe re nu ºi-o pot permite sã o cumpere. Nu discut despre gusturile sau culorile prefera te ale altora. Eu privesc internetul ca o bibliotecã globalã ºi acest lucru transpare ºi din acest numãr al Pro-Scris, care e un raft dintr-un dulap dedicat SF-ului. Iar menirea bibliotecilor e sã selecte>ze valorile, sã le conserve ºi sã le punã la dispoziþia c elor aplecaþi spre cercetarea foilor de hârtie. Ori celor care mai au timp pentru "d ulcea zãbavã" care o constituie "cetitul cãrþilor" ºi vor sã se deconecteze. Cãrþi au fost tipãrite secole de-a rândul în China pânã când Gutenberg a scos de sub teas prima sa Biblie. Întocmai ca ºi în cazul prafului de puºcã, locuitorii Imperiului de Mijlo c (cel dintre Cer ºi Pãmânt) n-au recurs la latura distructivã a invenþiei lor, ci le-au f olosit doar pentru distracþie. Praful de puºcã pentru artificii, iar cãrþile pentru romane le populare (iatã un paradox semantic, bun sã arate mãrginirea gândirii ºi a limbii: chine zii sunt niºte analfabeþi - doar nu cunosc nici o literã din alfabet -, care ºtiu cu toþii sã citeascã - ce-i drept, ideograme). Existã însã un lucru care leagã cele douã civilizaþii a ate la capetele diferite ale aceleiaºi întinderi de pãmânt: cu toþii au aruncat în foc cãrþile are n-au corespuns unui moment politic dat. Subiectul a fost tratat în cheie extre mã de Ray Bradbury, care în "Fahrenheit 451" ºi-a imaginat o societate unde pompierii sunt chemaþi sã rãscoleascã locuinþele în cãutarea unor cãrþi ºi sã le ardã. Internetul reprez e ignifugare totalã a volumelor azvârlite de fanatici în vâlvãtãile rugurilor. Textele inter zise capãtã astfel o existenþã imaterialã, ele nu mai au un suport care sã poatã fi pipãit, câ , sfâºiat. În ultimã instanþã, ele se transformã în niºte spirite ce capãtã proprietatea ubicu pot fi simultan în mai multe locuri. Mai trebuie oare sã ne temem de fantomele care strãbat Europa? Gutenberg ºi-a pus invenþia în slujba protestantismului. Traducerea Bibliei în limb a vulgarã a poporului, cãruia i s-a oferit posibilitatea sã-ºi caute singur calea cãtre mânt uirea sufletului, a constituit o armã politicã ce a împãrþit pentru a doua oarã lumea creºtinã tabere diferite ºi a pârjolit Europa. Un singur colþ de lume, un principat independent aflat la intersecþia a trei mari imperii, punct de status quo în balanþa puterii, a s cãpat neatins de râvna neiertãrii aproapelui, întrucât cuminþii ºi înþelepþii principi ardelen secolele XVI-XVII au considerat cã toþi cei care nu se pun împotrivã, lucreazã în folosul tu turor.