INDEPENDENŢA ŞI EU-L LA DOUĂ SĂPTĂMÎNI 4 ARMENESC Mihai Stepan - Cazazian Al 42-lea 21 septembrie ZIUA NAŢIONALĂ A REPUBLICII E oficial. Delegaţii, 6 veniţi din toată ţara, la ARMENIA Congresul Eparhial de la Bucureşti, au propus Anna Mayilian Patriarhului Catolicos Karekin II ca PC Arhimandrit Datev Agopian să fie Etno - Vocal Trio numit Eparh al Bisericii Armene din 8 în România România. Răspunsul Ecimiadzinului a fost afirmativ astfel că, la data cînd „Arta nu ar Dialog cu citiţi aceste rînduri, Arhimandritul Datev este, probabil, la Bucureşti. trebui să Serj Poate nu întîmplător această alegere a 10 aibă graniţe“ TANKIAN avut loc în preajma Zilei Independenţei Armeniei ca un semn al faptului că DECENIUL dorinţele dar şi credinţa noastră sînt CEL MAI puternic legate de existenţa Patriei anul 1923 Mamă. Alegerea noului eparh s-a 14 LUNG făcut, după cum am scris, în urma 1913-1923 pelerinajului pe care trei prelaţi l-au Actorul Al Pacino a cîstigat un premiu făcut în România la propunerea Pa- Emmy pentru interpretarea controversatului triarhului Catolicos. Nu putem spune medic că ceilalţi doi candidaţi, în comparaţie 18 Jack Kevorkian, în filmul HBO “You Don’t cu Arhimandritul Datev, au avut un Know Jack”. prestaţie, să-i spunem, mai slabă doar că, în biografia celui ales, am găsit o serie de acţiuni şi motivaţii ce credem Amintirile lui ar putea influenţa în bine şi comuni- 22 tatea noastră. Să recunoaştem, deşi Iacob Vartan numărul armenilor de pe aceste me- leaguri se află într-un puternic declin Conferinţa “Diaspora în avem încă un mare potenţial, dacă ne cercetarea ştiinţifică şi învăţămîntul gîndim la valorile pe care le posedăm. superior din România” Bucureşti, Am mai spus-o şi o repetăm. Această 24 comunitate poate exista, încă mult 21-24 septembrie 2010 timp de acum înainte, prin acţiunile culturale şi de spiritualitate pe care Preacuviosul Părinte le propune dar şi prin glasul sonor al reprezentanţilor ei care vorbesc per- 26 Arhimandrit manent despre armenii din România Dadev Agopian a şi istoria lor. Un astfel de glas a fost fost ales Eparh al /este şi şeful spiritual al comunităţii. Să-i urăm succes în noua s-a mi- Bisericii Armene siune celui de-al 42-lea reprezent- din România ant al Bisericii Armene din Româ- nia, PC Arhimandrit Datev Agopian. unor regimuri de asuprire ce greu pot fi imaginate, a dus, în decursul veacurilor, la distruge- rea demografică ireversibilă a armenilor, proces ce a culmi- nat cu genocidul din 1915. Pe lîngă eroziunea demografică, în mentalul armenesc se anco- rase şi sentimentul defetist, al neputinţei de a-şi relua des- tinul în propriile mîini. Toate manifestările progresiste ale spiritului armenesc se puteau exprima doar în coloniile împrăştiate din India pînă în Ţările de Jos. Printre ele şi vi- sul refacerii independenţei ţării, o ţară în care armenii începeau să devină minoritari. Speranţa independenţei era legată tot de intervenţia externă, de lumea creştină, occidentală sau rusă. Diplomatul armean Israel Ori a încercat, în zadar, să atragă sprijinul Vestului, dar era la un pas să reuşească să obţină Tapiserie de Grigor Khandjyan intervenţia Rusiei. Rusie care, INDEPENDENŢA ŞI EU-L pînă la urmă, a intervenit, dar o sută de ani mai tîrziu (şi ARMENESC nu ca să refacă independenţa Armeniei), smulgîndu-i Persiei pămînturi armeneşti în care ar- menii reprezentau mai puţin de Vartan Martaian un sfert din locuitori. Interesul expansiunii ruseşti s-a împletit cu cel naţional armenesc şi COMENTARIU Armenia devenită rusească s-a ulte sute de ani repopulat cu armeni veniţi din armenii au fost un Persia şi Imperiul Otoman. Pe Mpopor fără stat. Încă această fărîmă din Armenia dinainte de căderea formală a istorică, rearmenizată datorită regatului Armeniei Ciliciene, ocupaţiei ruseşti, a renăscut statul armean se prăbuşise statul armean, sub forma 4 sub loviturile externe. Statu- celor trei republici. Fatalitatea tul de popor ocupat, supus genocidului a fost, în parte, compensată de cea a expansiu- republică. mentalităţii naţionale: nii ruse, două procese istorice 21 septembrie este ziua independenţa din 1991 nu a la care, deşi au fost principalii naţională a Armeniei, Ziua mai fost o fatalitate, ci rodul “beneficiari” ai consecinţelor, Independenţei post-sovietice. strădaniei colective, o aspiraţie armenii au asistat destul de Dar independenţa aceasta nu a pentru care armenii au înfruntat pasiv. Sau, poate, după puter- fost obţinută dintr-o dată, într-o Moscova lui Gorbaciov, pe ile lor. Puteri pe care în 1918 singură zi. Ea a început să se fondul agresiunii azero-soviet- le simţeau atît de reduse, încît clădească de la Sartarapat, mo- ice din Karabagh. În paralel cu puţini îşi imaginau că pot ment care marchează începutul obţinerea independenţei, reuşita trăi într-un stat independent. unei rupturi în mentalitatea luptei pentru libertatea Karaba- Imediat după victoria eroică armenească. Poporul oprimat ghului a spulberat defetismul de la Sartarapat (fără de care şi masacrat timp de sute de ani din mentalul colectiv, lăsînd loc Armenia ar fi dispărut de- era capabil de fapte eroice de unor accente de triumfalism. finitiv de pe hartă) şi disoluţia care nu se mai credea în stare. Armenii rămîneau un popor federaţiei transcaucaziene prin Sentimentul defetist începea, masacrat, dar nu înfrînt. Geno- proclamarea independenţei încetul cu încetul, să dispară, cidul a început să fie privit Gruziei, Armenia, atîta cît se iar bolşevismul şi sovietizarea, nu ca o urmare a slăbiciunii înghesuia în jurul Erevanului, în ciuda crimelor comise, nu naţionale, ci ca o consecinţă a s-a trezit singură şi nevoită să au blocat acest proces mental: împrejurărilor istorice. Armenii procedeze la fel: s-a declarat indiferent de cum era, sovietică rămîn victimele acţiunilor gen- independentă. Dar era o ţară sau nu, Armenia era ţara arme- ocidare ale guvernului otoman, fără cap, mare parte a elitei nilor şi ocupa un loc pe hartă, dar devin un popor puternic, armeneşti se afla la Tiflis şi era spaţiul în care armenii neînfricat, greu de supus. Iar nu credea în viabilitatea noii se simţeau stăpîni, se puteau această transformare mentală republici. Lipsa de convingere reface măcar în parte (în primul şi de conştiinţă colectivă are o şi defetismul deveniseră esenţa rînd demografic) şi puteau să-şi bază şi o justificare cît se poate spiritului armenesc, esenţa facă auzită vocea în lume. Voce de reală: victoria din Kara- mentalităţii unui popor decăzut ce nu mai avea nici o legătură cu gloria Armeniei antice sau medievale. Şi totuşi, indiferent de dezas- trul ce a urmat, de pierderile teritoriale ale primei republici şi căderea sub jugul bolşevic, armenii marcaseră un punct important în istorie: Sartara- pat, acel moment al destinului armenesc în care armenii s-au salvat singuri, în ultima din care, după 1965, cea de a 50-a bagh. O victorie cu nimic mai ultimele clipe, cînd nimeni marcare comemorativă a geno- prejos decît cea de la Sartara- şi nimic din afară nu îi mai cidului, s-a auzit înzecit mai pat. Transformarea conştiinţei putea salva de la distrugerea puternică şi revendicativă. armeneşti începe la Sartarapat totală. Victoria de la Sartara- Chiar dacă dezastrele prin care şi se încheie în Karabagh. Iar pat a fost cea care a făcut au trecut armenii au făcut ca independenţa este un ingredient posibilă renaşterea statului Armenia de astăzi să pară slabă şi, în acelaşi timp, suportul noii armean, cu cele trei stări de în faţa unui viitor incert, cea de mentalităţi naţionale armeneşti. agregare politică ale sale: a treia Republică a Armeniei prima republică independentă, se deosebeşte fundamental republica sovietică şi Arme- de precedentele şi marchează nia de astăzi sau cea de a treia desăvîrşirea transformării 17-18 / 2010 21 septembrie ZIUA NAŢIONALĂ A REPUBLICII ARMENIAArmenia în România a primit numeroşi oaspeţi veniţi printre care, mem- bri ai Corpului Diplomatic acreditaţi în România, personalităţi culturale, precum pianista Ilinca Dumitrecu, baritonul Dan Iordăchescu şi mezzo-so- prana Mariana Nicolesco, politicieni şi membri ai comunităţii armene din în- treaga ţară. A fost prezentat şi un micro-recital susţinut de Marţi, 21 septembrie trio-ul “Anna Mayilian” armenii din întreaga Di- invitate special din Armenia, aspora, precum şi cei din ce a cuprins prelucrări din Patria-mamă au sărbătorit creaţia marelui compozitor 19 ani de la proclamarea Komitas, precum şi cîn- independenţei celei de a tece medievale şi religioase treia Republici Armene. Cu armeneşti. De asemenea a această ocazie în întreaga fost prezentată o expoziţie de lume, ca şi la Erevan au fotografii realizate de către avut loc diverse festivităţi Andreea Tănase ce a su- de mai mică sau mai mare prins în obiectiv lăcaşuri de amploare. cult armeneşti din România. Şi la Bucureşti în Numeroşii oaspeţi ACTUALITATE foaierul Operei Naţionale prezenţi, dar şi gazda, Amba- Ambasada Republicii Ar- sada Republicii Armenia în menia în România a organi- România s-au simţit excelent zat si a fost gazda acestui , atmosfera fiind relaxantă important eveniment. E.S. în această zi importantă de Domnul Hamlet Gasparian, sărbătoare. Ambasador Extraordinar si La Mulţi Ani, Armenia, 6 Plenipotenţiar al Republicii La Mulţi Ani, Patrie Mamă! Doamnelor şi lul strămoşilor noştri comuni, a celor care, domnilor, trăind la mii de kil- Dragi prieteni, ometri de Armenia, au păstrat viu spir- Aşa cum am spus itual armenesc, au deja, din momentul visat la independenţa în care am ajuns în Armeniei şi la Arme- România, de aproape nia de astăzi. cinci luni, potrivit Aşadar astăzi, protocolului, am fost această seară primit de înalţii dem- consacrată Sărbătorii nitari ai României, Naţionale a Armeniei cu care am schimbat o dedic simbolic şi idei pe tema chest- acestora şi urmaşilor iunilor importante lor. din agenda bilaterală armeano-română. În Spécialement pour acest scurt răstimp cette circonstance am avut posibili- nous avons invité de tatea de-asemenea l’Arménie le Trio să vizitez o serie de ethno-vocal de Mme regiuni şi oraşe ale Anna Mayilian, la României, m-am întîlnit cu cu românii, împreună cu aceştia mezzo-soprano arménienne, aleşi regionali şi municipali.