BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A REPUBLICII MOLDOVA IMAGINEA BIBLIOTECII NAŢIONALE A REPUBLICII MOLDOVA ÎN MASS-MEDIA DIN STRĂINĂTATE (1991-2011) Chişinău 2012 CZU 027.54(478-25):070(082) I-47 Director general: Alexe RĂU, doctor în filosofie Alcătuitori: Aliona TOSTOGAN, Taiana LUCHIAN Coperta: Dragoş POPA MIU Lector: Raisa PLĂIEŞU Procesare computerizată: Diana STOIAN Descrierea CIP A Camerei Naţionale a Cărţii Imaginea Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova în mass-media din străinătate (1991-2011) / Bibl. Nat. a Rep. Moldova; alcăt.: Aliona Tostogan, Tatiana Luchian. – Ch.: BNRM, 2012. – 328 p. 50 ex. ISBN 978-9975-4368-1-6. 027.54(478-25):070(082) I-47 © Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2012 Către cititor Tot ce a făcut, ce a gândit, ce a cucerit şi ce a fost umanitatea este păstrat ca prin minune în paginile cărţilor. Tomas Carlyle Biblioteca a fost, este şi va fi mereu lăcaşul spiritualităţii, templu al culturii şi înţelepciunii, locul sacru al păstrării celui mai inestimabil tezaur – Cartea. Ea întruchipează în sine moştenirea lăsată şi transmisă cu sfinţenie, din generaţie în generaţie, a experienţei şi înţelepciunii acumulate de omenire pe parcursul mileniilor. Principalul tezaur de înţelepciune umană, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova – una dintre cele mai mari biblioteci din republică, împlineşte frumoasa vârstă de 180 de ani. Ea are de- plinul drept de a fi venerată, păstrată cu o deosebită grijă şi înţelepciune de toţi cei ce-o deservesc şi mai ales de cei, care-i calcă pragul, pentru a-şi îmbogăţi cunoştinţele spre a le transmite semenilor săi de orice vârstă, neam, credinţă. Istoria BNRM reflectă într-un anumit sens şi evoluţia vieţii spirituale din Basarabia în epoca modernă şi cea contemporană. Înfiinţarea Bibliotecii Naţionale reprezintă o realizare importantă a culturii basarabene, chiar dacă aceasta iniţial purta amprenta politicii rusificatoare a administraţiei ţariste, iar fondurile de carte erau consultate de un cerc relativ îngust de cititori. Rolul BNRM este remarcabil nu numai prin răspândirea cunoştinţelor ştiinţifice şi a valorilor culturale, ci şi prin contribuţia sa la acumularea şi păstrarea unor surse documentare inedite pri- vind istoria Basarabiei. Începutul activității Bibliotecii Naţionale întâlnim în 1832, fiind succesoarea bibliotecii publice din Basarabia (Chişinău), înfiinţată în acest an conform unei circulare a Ministerului de Interne al Imperiului Rus. Doctor în drept, Petru Manega, venit de la Bucureşti, a fost omul care timp de aproape un de- ceniu a căutat în oraş case potrivite pentru localul bibliotecii şi banii necesari pentru arendarea sau cumpărarea lui. Primul bibliotecar a fost Gavriil Bilevici, profesor la Gimnaziul nr. 1 de băieţi din Chişinău, unde a şi fost găzduită un timp biblioteca. La baza fondului iniţial de carte a fost biblioteca particulară a colonelului Liprandi (428 de vol- ume, majoritatea în limba franceză), constituită din trei compartimente: • Operele clasicilor antici; • Cărţi de istorie, geografie, statistică, călătorii şi alte ştiinţe; • Cărţi de artă militară, despre diferiţi comandanţi de oşti şi campaniile lor militare. A. I. Sorokunski, guvernatorul civil al Basarabiei, a cerut ajutor şi de la Bucureşti pentru forma- rea fondului iniţial de carte. Cărţile procurate pentru bibliotecă la Bucureşti au fost trimise pentru examinare la comitetul de cenzură din Odesa. Ca urmare a demersurilor repetate ale curatorului P. Manega, abia la 8 august 1832, doar 36 de cărţi din 76 au fost „permise pentru circulaţie”. În 1831, pentru suma de 600 de ruble anual, negustorul Bogaciov pune la dispoziţia Bibliotecii Publice din Chişinău una din casele sale. La 15 octombrie 1832, negustorul I. Kriukov cumpără casa lui Bogaciov şi propune bibliotecii să prelungească contractul până la 15 octombrie 1853, în aceleaşi condiţii. După ce Petru Manega a obţinut, la 18 noiembrie 1832, banii necesari pentru reînnoirea arendei casei lui Kriukov, biblioteca a rămas acolo până în 1834, în trei camere mici, ticsite cu dulapuri. Locul unde se afla biblioteca acum nu se cunoaşte, deoarece Bogaciov avea mai 3 multe case în oraş. În 1835 Petru Manega închiriază o clădire nouă, construită de acelaşi negustor Bogaciov vizavi de bulevardul orăşenesc, dar fără să aibă intrare din stradă. Următorii bibliotecari – Kozlov, Saburov, Tanskii – , încearcă, fără să reuşească, o îmbunătăţire a condiţiilor de funcţionare a instituţiei. Presa vremii consemna în acei ani că sediul bibliotecii era în fosta clădire a Administraţiei Guberniale. Abia după 1857, noul bibliotecar Venedict Beller, profesor de germană şi matematică la Gim- naziul nr.1, a reuşit să-l convingă pe guvernatorul Fonton de Verallon că biblioteca nu mai poate rămâne în casa lui Bogaciov. În 1860, numit în presa vremii “anul bibliotecii lui Beller”, se găseşte o clădire pe măsura importanţei instituţiei. Din 1876, conform rezoluţiei Dumei orăşeneşti, sediul bibliotecii se mută în cladirea acesteia. În perioada interbelică, biblioteca rămâne în continuare în clădirea Primăriei, fiind cea mai importantă după numărul de volume şi lucrători. Prin Decizia Consiliului Comisarilor Norodnici (din 29.09.1944) se înfiinţează Biblioteca Centrală a RSSM, prin comasarea bibliotecii Primăriei cu Biblioteca Centrală din Tiraspol care şi aduce numele, “N. K. Krupskaia”, pe care biblioteca din Tiraspol îl purta din 1939. Era o simplă casă, ale cărei cele mai bune camere au fost ocupate mai mulţi ani de tot felul de locatari, unii din- tre ei bibliotecari sau femei de serviciu în bibliotecă. În vara lui 1961 pe timpul directoratului lui A. Chirtoca, biblioteca s-a mutat într-o clădire nouă pe str. Kievului 78 A (actualul bloc principal al Bibliotecii Naţionale de pe str. 31 August 78A.) În 1986 Biblioteca Naţională a mai obţinut şi o parte din fosta clădire a seminarului teologic, (actualul bloc II al instituţiei). Istoria BNRM a păstrat numele multor bibliotecari care au activat în ea. Cu un sentiment adânc de recunoştinţă ne gândim azi la acei care au îmbrăţişat profesia de bibliotecar şi au muncit în pere- ţii acestei instituţii. Un omagiu aparte se cuvine adus memoriei primului ei director, Gavril Bilevici (1832-1835), persoană care a pus piatra de temelie la ceea ce a devenit azi Bibliotecă Naţională, altor persoane care au activat la cârma bibliotecii: Nicolae Kozlov (1835-1846), Mihail Saburov (1846- 1847), Ivan Tanskii (1848-1855), Platon Globaciov (IX-XII, 1852), Botean (1855-1856), Petru Şuşchevici (1856-1857), Venedict Beller (1857-1871), Kurkovskaia (1871-1877), Daria Harjevskaia (1884-1924), Maria Arionescu (1931-1934), Elena Niţescu (1934-), Adeli Cernoviţkaia (1944-1946), Iguatie Teleuţă (1946-1948), Alexandr Suhomlinov (1948-1955), Ion Borş (1956-1959), Alexandru Chirtoca (1959-1963), Gheorghe Cincilei (1963-1964), Petru Ganenco (1965-1983), Grigore Su- dacevschi (1984-1987), Tatiana Levandovskaia (1987-1992), Alexei Rău (din 1992). Cărţile sunt acei martori lipsiţi de grai care, dacă ar putea, ne-ar povesti multe despre mâinile grijulii ale bibliotecarilor care le-au ţinut în palmă, le-au pus la îndemâna cititorilor, le-au şters praful şi mucegaiul. Este imposibil să-i numeşti pe toţi lucrătorii BNRM. Încercăm a readuce doar câteva nume: Ion Madan, Ion Şpac, Tamara Isac, Nina Matei, Elizaveta Cozic, Alexandra Cnea- zev, Larisa Coreaghin, Raisa Căldare, Alexei Rău, Tatiana Costiuc, Elena Sănduţă, Elena Conţescu, Vera Osoianu, Svetlana Barbei, Raisa Melnic, Nina Negru, Elena Turuta, Zinaida Culea, Maria Soltan, Ludmila Corobco, Antonina Poleacov şi alţii. În cuvântarea sa la deschiderea Conferinţei IFLA-2001 prima doamnă a SUA – Laura Bush – menţiona următoarele: „Menirea bibliotecii e să furnizeze societăţii concomitent informaţie, destinde- re, inspiraţie şi comunicare. Inima şi sufletul acesteia este bibliotecarul, adeseori anonim, dar a cărui muncă se regăseşte şi în rezultatele studentului, doctorandului, cercetătorului cu titlu ştiinţific...” Ajunşi la indicatorul 180 de ani al traseului BNRM, încercăm să facem o recapitulare, o evaluare a rea- lizărilor obţinute de Biblioteca Naţională în ultimii 20 de ani, ani de Independenţă a statului moldav. Aliona TOSTOGAN 4 NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Bunul renume se cere întreţinut ca o flacără veşnică. R. A. Gran Biblioteca este singura redută de acces, prin care omul obişnuit şi specialistul contemporan poate intra în contact cu ceea ce semenii noştri au creat în domeniul respectiv de activitate. Cu cât acest acces este mai larg şi mai complet, cu atât şi rezultatele urmărite şi obţinute sunt mai bune şi mai eficiente. În final, dacă informarea şi documentarea noastră sunt bune, numai atunci putem lua cele mai bune decizii, în deplină cunoştinţă de cauză. În orice domeniu de ac- tivitate umană, cu cât suntem mai informaţi, avem posibilitatea practică de a hotărî pe ce cale să mergem mai departe, cu cele mai bune rezultate. Către frumoasa aniversare de 180 ani a Bibliotecii Naţionale s-a elaborat volumul Imaginea Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova în mass-media din străinătate, ideea aparţinând direc- torului general al BNRM, doctorului în filosofie, Alexe Rău. În această lucrare au fost acumulate materiale publicate în presa de peste hotarele ţării noastre, cuprinzând perioada anilor 1991-2011, ce ţin de Bibloteca Naţională şi-i împărţită în următoarele compartimente: • Pagini din istoria Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova; • Teorie şi practică în biblioteconomie; • Studii şi cercetări; • Cronica reconstrucţiei; • Bibliologia Moldovei pe făgaşul reformei; • O