Revista apare cu sprijinul ■ „Un popor nu se caracterizează atât prin oamenii Academiei Române, din mari pe care îi are, ci mai ales prin felul în care îi Fondul Recurent al Donatorilor recunoaşte şi îi stimează pe aceştia.” Friedrich Nietzsche Revistă naţională de cultură, politică şi ştiinţă Anul XXX · Nr. 6 (807) • Iunie 2019 Lecţii de demnitate George Apostoiu. Mircea Vulcănescu, o excepţie ameţitoare Irina Airinei Fotografie de Andrei Potlog Puterea mărturisirii ■ Nicolae Breban. Ţara strămoșilor ■ Emil Cioran. Scrisoare către Viorica Maria Elena Vulcănescu ■ Ioan-Aurel Pop. Din nou despre studiul istoriei ■ România citește: Cluj, Sibiu, Brașov Adrian Lesenciuc. Brașovul și conștiinţa naţională în lectura unei hărţi a incluziunii ■ SOS literatura română în școală! Ion Simuţ. Introducere în subiect Maria-Ana Tupan. Moștenitorii memoriei Mircea Platon. Ministerul Educaţiei Artificiale Theodor Codreanu. Homo europeus sau analfabetismul funcţional Mircea Braga. Un atac la adresa fibrei cultural-spirituale a naţiunii române ■ Festivalul internaţional goEast de la Wiesbaden Dana Duma. Estul fascinat de Vest ■ Mirel Taloș. Julián Marías despre experienţa vieţii ■ O carte în dezbatere: Decoct de femeie de Sorin Lavric ■ Corespondenţe din Austria, China, Ţara Sfântă, Suedia ■ Aura Christi. Masculinitate versus feminitate. O apologie crescută din negare Editorial NICOLAE BREBAN ● ŢARA STRĂMOŞILOR/ 3 Lecturi MARIAN VICTOR BUCIU ● GÂNDIREA ÎNŢELEGERII, ÎNŢELEGEREA GÂNDIRII, ÎN FRICA, DE NICOLAE BREBAN/ 4 Polemice IOAN‑AUREL POP ● DIN NOU DESPRE STUDIUL ISTORIEI/ 5 Lecţii de istorie ALEXANDRU SURDU ● TRIANON. O PACE PLINĂ DE ÎNVĂŢĂMINTE/ 6 Cronica literară ŞTEFAN BORBÉLY ● CROMOZOMUL ANALITIC/ 7 Cronica literară Senatul Contemporanul: CONSTANTINA RAVECA BULEU ● NOIR DE TIMIŞOARA/ 8 Lecţii de demnitate S Ştefan BorBély, nicolae BreBan, GEORGE APOSTOIU ● MIRCEA VULCĂNESCU, O EXCEPŢIE AMEŢITOARE/ 9 Antologiile Contemporanul aura christi, Victor iVanoVici, EMIL CIORAN ● SCRISOARE CĂTRE VIORICA MARIA ELENA VULCĂNESCU/ 11 andrei Marga, Virgil neMoianu, Polemice BasaraB nicolescu, duMitru radu PoPescu, MAGDA URSACHE ● PUTEREA CĂRŢII/ 12 Profil eugen siMion, ion siMuţ, eugen uricaru BOGDAN CREŢU ● SFERA SEMANTICĂ A RELIGIOSULUI/ 13 Clubul Ideea Europeană aura christi (redactor‑şef) SOS LITERATURA ROMÂNĂ ÎN ŞCOALĂ! andrei Potlog ION SIMUŢ ● INTRODUCERE ÎN SUBIECT/ 14 MARIA‑ANA TUPAN ● MOŞTENITORII MEMORIEI/ 18 carMen duMitrescu MIRCEA PLATON ● MINISTERUL EDUCAŢIEI ARTIFICIALE/ 18 Mihaela daVid THEODOR CODREANU ● HOMO EUROPEUS SAU ANALFABETISMUL adrian ionuţ Preda FUNCŢIONAL/ 20 U lorin floarei MIRCEA BRAGA ● UN ATAC LA ADRESA FIBREI CULTURAL‑SPIRITUALE A f a NAŢIUNII ROMÂNE/ 21 Eveniment Corespondenţi din străinătate: ROMÂNIA CITEŞTE LA CLUJ, SIBIU ŞI BRAŞOV eMil raţiu (italia) ADRIAN LESENCIUC ● BRAŞOVUL ŞI CONŞTIINŢA NAŢIONALĂ ÎN LECTURA UNEI HĂRŢI A INCLUZIUNII/ 23 PhiliPPe Palini (franţa) O carte în dezbatere dana oPrica (sPania) SORIN LAVRIC. DECOCT DE FEMEIE EDITURA IDEEA EUROPEANĂ, 2018 HORIA VICENŢIU PĂTRAŞCU ● ŞASE TIPURI DE FEMEI, ŞASE EXPERIENŢE SPIRITUALE (I)/ 24 Rubrici: Surâsul prinţului Mîşkin iulian Boldea, Ştefan BorBély, AURA CHRISTI ● MASCULINITATE VERSUS FEMINITATE. O APOLOGIE Marian Victor Buciu, constantina raVeca CRESCUTĂ DIN NEGARE/ 25 Buleu, irina cioBotaru, Bogdan creţu, DRAGOŞ GRUSEAM ● ABCRONIA PERIHORETICĂ/ 27 FLORIN ARDELEAN ● PERICOPA ŞI ERETICUL/ 28 constantin cuBleŞan, dana duMa, Lecturi Boris Marian, gelu negrea, IRINA CIOBOTARU ● VIAŢA CA TRUDĂ A ORDONĂRII/ 29 adrian dinu rachieru, Maria‑ana tuPan, Eveniment Magda ursache IRINA AIRINEI ● PUTEREA MĂRTURISIRII/ 30 Profil ADRIAN DINU RACHIERU ● „OCHIUL HIPNOTIC” AL POETULUI‑CRITIC/ 31 Vignetele rubricilor – laura Poantă Lecturi Viziune grafică – Mircia duMitrescu 2 VALENTIN CIOVEIE ● REDESCOPERIREA CONTEMPLAŢIEI/ 32 Nouă mii de semne MIREL TALOŞ ● JULIÁN MARÍAS DESPRE EXPERIENŢA VIEŢII/ 33 Imprimat la Dea Print Teatru Math Express srl DANA POCEA ● CORIOLANUS, VICTIMĂ A MANIPULĂRII/ 34 Cealaltă scenă A ALEXA VISARION ● EVENIMENT TEATRAL NAŢIONAL LA TÂRGU JIU/ 35 Editor: Asociaţia conteMPoranul Festivalul internaţional goEast de la Wiesbaden Cod fiscal: 26718854 DANA DUMA ● ESTUL FASCINAT DE VEST/ 36 Cont Lei: O61RNCB0072115479360001 Corespondenţă din Austria HANS DAMA ● DOUĂ SECOLE DE TEATRU LIRIC LA TIMIŞOARA/ 36 BCR Filiala Sector 1 Bucureşti Corespondenţă din China n Romane pe‑un picior ISSN print 1220‑9864 CONSTANTIN LUPEANU ● AI CARTE (ŞI CE DACĂ?), N‑AI PARTE!/ 37 ISSN online 1841‑0685 Corespondenţă din Ţara Sfântă DRAGOŞ NELERSA ● EUROVISIONUL CA LECŢIE DE PATRIOTISM/ 38 Bref Revista este înregistrată la Oficiul de Stat 18 EVENIMENTE ORGANIZATE DE INSTITUTUL CULTURAL ROMÂN LA pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) SALONUL DE CARTE DE LA TORINO, EDIŢIA 2019/ 38 Adresa: Asociaţia Contemporanul Corespondenţă din Suedia O. P. 22, C. P. 113, Sector 1, Bucureşti ARINA STOENESCUR ● DIN POVESTE MULT MAI ESTE… BIBLIOTECA ROMILOR PENTRU COPII/ 39 Cod 014780 Tel./Fax: 021. 212 56 92 Evenimente • Academia Română Tel.: 021. 310 66 18 Sediul central: Casa Academiei, „125 de ani de la naşterea lui Hermann Oberth. Calea 13 Septembrie, nr. 13 O istorie a rachetelor în România” Bucureşti, sector 5, 050711 omitetul Român de Isto‑ preşedinte şi director executiv al Bartoc, şi ing. Dănuţ Şerban, vicepre‑ Revista este membră a Aso ciaţiei ria şi Filosofia Ştiinţei şi Agenţiei Spaţiale Române, „Spaţiu şedinte al Diviziei de Istoria Tehnicii. Publicaţiilor literare şi Editurilor Tehnicii din cadrul Aca‑ C 3S: Ştiinţă, servicii, securitate”, şi Temele abordate tratează atât din România (APLER) demiei Române a organizat luni, 20 Alexandru Mironov, senior editor istoria şi dezvoltarea aeronauticii ro‑ E‑mail: [email protected] mai 2019, cu începere de la ora 12, se‑ la revista Ştiinţă şi Tehnică, „2060: mâneşti, cât şi personalitatea ştiinţi‑ siunea tematică „125 de ani de la naş‑ Rachetiştii sindicalizaţi vs UBER‑ul fică a profesorului Hermann Oberth şi www.contemporanul.ro terea lui Hermann Oberth. O istorie galactic”. În program au fost înscrişi statutul său de pionierat în acest do‑ a rachetelor în România”. Evenimen‑ prof. univ. Pamfil Şomoiag, conf.univ. meniu. Conferenţiarii au vorbit despre Contemporanul. Ideea europeană tul a avut loc în Amfiteatrul „Ion He‑ Cristian‑Emil Moldoveanu şi dr.ing. rolul şi contribuţiile învăţământului are 40 de pagini liade‑Rădulescu” al Bibliotecii Aca‑ Alin‑Constantin Sava, de la Acade‑ politehnic militar la dezvoltarea sis‑ Unica responsabilitate a revistei demiei Române, din Calea Victoriei mia Tehnică Militară „Ferdinand temelor de rachete, programele indus‑ Contemporanul. Ideea europeană nr. 125. Manifestarea a fost deschisă I”, ing. Vlaicu Dinu Constantinescu, triale şi de dezvoltare pentru rachete de cosmonaut dr. ing. Dorin Dumitru CEO la „Electromecanica” Ploieşti, româneşti, cercetările teoretice şi ex‑ este de a publica opiniile colaboratorilor ei. Prunariu, membru de onoare al Aca‑ dr.ing. Cristina Mihăilescu, Faculta‑ perimentale în domeniul micro‑lansa‑ Responsabilitatea pentru conţi nutul CONTEMPORANUL. IDEEA EUROPEANĂ CONTEMPORANUL. IDEEA demiei Române, care a susţinut pre‑ tea de Inginerie Aerospaţială, prof. toarelor spaţiale. Evenimentul a fost fiecărui text, conform Art. 205‑206 Cod legerea „Hermann Oberth – aspecte univ. Teodor‑Viorel Chelaru, direc‑ însoţit de expoziţia „Hermann Oberth Penal, revine exclusiv autorilor din viaţă şi activitate. Omul, aşa cum torul Centrului de Cercetări pentru – părintele zborului spaţial”, curator: l‑am cunoscut”. Aeronautică şi Spaţiu, prof. emerit Liviu Pintican‑Juga. La eveniment au participat Virgil Stanciu, Alexandru Dan Bar‑ ■ Număr ilustrat cu fotografii realizate de cu alocuţiuni dr. Marius‑Ioan Piso, toc, preşedintele Fundaţiei Culturale Biroul de presă al Academiei Române Aura Christi la Veneţia ANUL XXX t Nr. 6 (807) t 2019 Eram, se pare, liberi. Dar ce bine n Editorial ne‑ar fi prins atunci, tuturor, în mijlocul nostru, prezenţa unui înţelept care să ne înveţe că acest cuvânt, poate cel mai vehiculat CONTEMPORANUL. IDEEA EUROPEANĂ CONTEMPORANUL. IDEEA în Europa luminată în ultimele secole, cel de libertate a persoanei, Nicolae Breban a grupurilor, a naţiunilor, nu se potriveşte adeseori şi în nici un fel Foto: Cristina Breban Ţara strămoşilor cu ceea ce, de la greci şi latini, noi înţelegem prin individ liber dată învins Decebal şi ai săi, nu‑ poate că apăream drept un fel de, să‑i zicem, „arie‑ miţi daci, care au ţinut piept Impe‑ rat” mental, cum m‑a categorisit în tinereţea mea, riului Roman vreo două secole (să iute, o tânără fermecătoare, influentă şi isteaţă sus citata definiţie a lui Hegel despre libertate „ca ne amintim că Cezar Caius Iulius scriitoare în anii cincizeci, anii teribili ai stalinis‑ o formă a necesităţii înţeleasă”, noi, în anii ’90 şi este Opoignardat, sfârtecat de egalii săi, senato‑ mului românesc. Aşa cum mânuiesc uneori feme‑ după aceea, până azi, încă o dată, am uitat com‑ rii romani în acelaşi an, 35 î.Ch., ca şi Burebis‑ ile tinere şi atrăgătoare pentru mulţi o vorbă ca o plet acest al doilea epitet, cel de înţeleasă! Am ră‑ ta al traco‑geto‑dacilor, ce‑şi va fi avut reşedinţa lucioasă spadă, care lasă apoi urme, ani, decenii, mas, ciudat, mi se pare, cantonaţi la cel care‑l pre‑ în cetatea Arcedava, în pusta satului din sudul în memoria unui astfel de „retardat”, cel care voia cede, cel de necesitate, şi ni s‑a părut, multora, că Banatului care se cheamă azi Vărădia, unde eu, să devină literat, ba chiar şi romancier, nici mai ne ajunge şi