Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Tili şca cap II. Analiza de poten ţial II.4.OBIECTIVELE GENERALE ŞI SPECIFICE DE DEZVOLTARE ALE COMUNEI TILI ŞCA PE TERMEN SCURT 2014 – 2020 ÎN STRATEGIA CONSILIULUI JUDE ŢEAN Obiectivele propuse în Strategia comunei Tili şca urm ăre şte cele 3 priorit ăţ i ale Strategiei Europa 2020 contribuind la atingerea celor 5 obiective ale Uniunii Europene privind: 1. ocuparea for țțței de munc ă (75% din popula ția cu vârsta cuprins ă între 20 și 64 de ani ar trebui să aib ă un loc de munc ă), 2. cercetarea șșși inovarea (3% din PIB-ul UE ar trebui investit în cercetare-dezvoltare ), 3. schimb ările climatice șșși energia (obiectivele „20/20/20” în materie de clim ă/energie ar trebui îndeplinite, inclusiv o reducere a emisiilor majorat ă la 30%, dac ă exist ă condi ții favorabile în acest sens), 4. educa țțția (rata abandonului școlar timpuriu ar trebui redus ă sub nivelul de 10% și cel pu țin 40% din genera ția tân ără ar trebui s ă aib ă studii superioare) și 5. combaterea s ărăciei (num ărul persoanelor amenin țate de s ărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane). prin – cre șșșterea inteligent ă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoa ștere și inovare; – cre șșșterea durabil ă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utiliz ării resurselor, mai ecologice și mai competitive; – cre șșșterea favorabil ă incluziunii : promovarea unei economii cu o rat ă ridicat ă a ocup ării for ței de munc ă, care s ă asigure coeziunea social ă și teritorial ă şi al obiectivului general al Strategiei comunei Tili şca , acela al dezvolt ării durabile a comunei Tili şca care s ă duc ă la cre şterea nivelului de trai al popula ţiei .

I.1.Infrastructura general ă şi servicii publice I.1.1.Infrastructura de transport Re ţeaua de c ăi rutiere Obiectivul general al Strategiei îl constituie dezvoltarea durabil ă a comunei, infrastructura de transport fiind considerat ă una din componentele de baz ă ce contribuie la dezvoltarea localit ăţ ilor. Comuna Tili şca este responsabil ă de dezvoltarea (între ţinerea, repararea şi modernizarea) drumurilor comunale şi a celor de hotar iar Consiliul Jude ţean Sibiu este responsabil de dezvoltarea drumurilor jude ţene avute în administrare, alocând o important ă parte din buget în aceast ă direc ţie. Obiectivul de dezvoltare a infrastructurii rutiere comunale va fi atins prin urm ătoarele ac ţiuni: -modernizare, refacere şi reabilitare de drumuri comunale, poduri şi pode ţe, între ţinere şi repara ţii constante ale celor existente şi construire a unor noi tronsoane, refacerea por ţilor de intrare în comun ă; -propuneri de reclasificare la nivel de drum jude ţean (DJ) a unor drumuri comunale (DC) importante (în principal a celor de interes turistic jude ţean şi a centurii ocolitoare a localit ăţ ilor Sibiu); Drumul comunal Tili şca – Apoldu de Sus a fost predat Consiliului Jude ţean Sibiu pentru modernizare -se vor c ăuta solu ţii şi se va solicita sprijinul Consiliului Jude ţean Sibiu pentru reabilitarea, refacerea şi modernizarea unor Drumuri comunale, de hotar, vicinale, agricole şi forestiere având în vedere planul de investi ţii pentru DJ pentru perioada 2010-2020, al Consiliului Jude ţean Sibiu şi Masterplanul în domeniul infrastructurii rutiere, finalizat la sfâr şitul anului 2009.

183 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Tili şca cap II. Analiza de poten ţial -în Strategia jude ţean ă de dezvoltare din domeniul infrastructurii rutiere a fost stabilit pentru anii 2014- 2020, Consiliul Jude ţean Sibiu o list ă de proiecte în domeniul infrastructurii rutiere, în func ţie de priorit ăţ i şi vor fi realizate acele proiecte prioritare pentru care vor putea fi atrase resursele financiare necesare. Astfel în bugetul propriu Consiliului Jude ţean Sibiu, şi-a propus realizarea urm ătoarei investi ţii, începând cu anul 2013 şi pân ă în anul 2016: Obiectivele propuse sunt în concordan ţă cu obiectivele generale ale strategiei na ţionale în domeniul infrastructurii de transport, strategie elaborat ă prin urm ărirea tendin ţelor şi direc ţiilor stabilite de Uniunea European ă, cât şi cu obiectivele generale reg ăsite în documentele esen ţiale programatice din domeniu şi anume Planul Na ţional de Dezvoltare 2007-2013, Programul Opera ţional Sectorial - Transport, Programul Opera ţional Regional 2007-2013, Programul Opera ţional Sectorial - Mediu, Planul de Dezvoltare Regional ă Regiunea Centru, ş.a. De asemenea s-a ţinut seama de: Strategia guvernamental ă de dezvoltare din domeniul infrastructurii rutiere şi implica ţiile ei asupra jude ţului Sibiu Dezvoltarea infrastructurii rutiere a Consiliului Jude ţean Sibiu nu poate fi separat ă de cadrul dezvolt ării infrastructurii na ţionale (respectiv autostr ăzile, drumurile europene, na ţionale şi exprese din administrarea Ministerului Transportului cu multe termene de finalizare incerte: • Autostrada Bucure şti-Bra şov-Făgăra ş-Br ădeni--Sighi şoara-Cluj-Bor ş (BH) , denumit ă şi „Autostrada Transilvania” , va trece prin nord-estul jude ţului, pe o por ţiune mic ă în zona Br ădeni – Hoghilag (posibil vor exista dou ă noduri rutiere corespunz ătoare celor dou ă zone); lucrarea se a fost estimat ă a fi finalizat ă pân ă la sfâr şitul lui 2013 (?). Aceast ă autostrad ă nu are un impact direct foarte mare asupra jude ţului în ansamblu, str ăbătându-l doar pe un tronson restrâns • Autostrada N ădlac-Arad-Timi şoara-Lugoj-Deva-Sibiu-Pite şti , aflat ă pe Coridorul IV Paneuropean travereseaz ă jude ţul Sibiu pe un traseu relativ paralel cu DN1 pân ă la Ve ştem şi cu DN7 de la Ve ştem pân ă la grani ţa de sud a jude ţului spre Râmnicu Vâlcea. Aceasta va avea un impact deosebit asupra drumurilor jude ţene şi comunale din zona de influen ţă , în special cele din zona de sud, sud-vest a jude ţului (DJ 105G,106, 106C, 106D, 106E, 106R, 143B, DC 56, 57, 61-68, 71, 72, 73 ş.a.), traficul estimat atras fiind de circa 15% pân ă în 2025. • Drumul Expres Sibiu-Făgăra ş va realiza o a treia leg ătur ă rapid ă între Coridorul de Transport Pan-European nr. IV (tronson Arad - Sibiu) şi Autostrada Transilvania şi o leg ătur ă vest-est în centrul ţă rii. În momentul de fa ţă , realizarea acestui proiect nu are cunoscut termenul de realizare. • Reabilitare de drumuri na ţionale : Pentru men ţinerea viabilit ăţ ii re ţelei rutiere, CNADNR deruleaz ă, ca parte a strategiei sale pe termen lung, un program de reabilitare a drumurilor. Acesta vizeaz ă cu prioritate infrastructura cuprins ă în re ţeaua Trans- European ă de Transport (TEN). Programul de reabilitare a drumurilor na ţionale a început în anul 1994, fiind e şalonat în 15 etape, astfel încât pân ă în anul 2014 s ă fie reabilita ţi 11.300 km. Pentru jude ţul nostru sunt prev ăzute urm ătoarele etape: - etapa a V-a - DN 1 tronson Bra şov – Sibiu - etapa a IX-a - DN 14 tronson Sibiu – Sighi şoara, etc • Realizarea centurii ocolitoare a municipiului Sibiu şi a autostr ăzii A1 Sibiu – Or ăş tie (finalizat ă în 2013), proiect guvernamental, cu importan ţă deosebit ă pentru traficul din municipiul Sibiu, unde acesta a fost substan ţial simplificat. În concluzia acestui subcapitol, se poate afirma c ă Programul de investi ţii a CNADNR a modificat şi va modifica structura infrastructurii rutiere, producând o reorientare a fluxurilor de circula ţie în re ţea. Prin pozi ţia lor fa ţă de jude ţul Sibiu, investi ţiile pot influen ţa direct sau indirect fluxurile de circula ţie. În jude ţul Sibiu re ţeaua de drumuri na ţionale în lungime total ă de 257 km este integral modernizat ă şi reabilitat ă, drumurile fiind situate în clasele tehnice III şi IV iar starea tehnic ă este considerat ă bun ă. Importan ţa drumurilor na ţionale de pe teritoriul jude ţului Sibiu (DN 1, DN 7, DN 7C, DN 14, DN 14A şi DN 14B) integral reabilitate cât şi a celorlalte infrastructuri rutiere ce vor fi construite (Autostrada Transilvania, Autostrada N ădlac-Arad-Timi şoara-Lugoj-Deva-Sibiu- Pite şti-Bucure şti-Constan ţa situat ă pe Coridorul IV Paneuropean terestru şi Drumul expres Sibiu-Făgăra ş) vor contribui la cre şterea importan ţei unor drumuri jude ţene şi comunale din zona de influen ţă . Costurile de modernizare ale drumurilor jude ţene şi comunale s-au evaluat considerându-se valorile medii de 36 Euro / m 2 fără TVA (4,2 Lei / Euro) pentru drumurile jude ţene şi 21 Euro / m 2 fără TVA (4,2 lei / Euro) pentru drumuri comunale, cât şi utilizând parametrii reglementa ţi de normative (OMT 43/1997) de minim 7 m l ăţ ime pentru DJ între localit ăţ i (în localit ăţ i l ăţ imea drumului utilizat ă a fost cea maxim ă posibil ă func ţie de dispunerea propriet ăţ ilor adiacente drumului pentru evitarea costurilor suplimentare cu exproprierea, pentru desp ăgubirea proprietarilor) şi de minim 5-5,5 m pentru drumuri comunale. Consiliul Jude ţean Sibiu aloc ă, în afar ă de investi ţiile în proiecte de modernizare, sume importante pentru între ţinerea şi repara ţiile drumurilor avute în administrare (cca. 87- 90% din totalul bugetului anual pentru infrastructur ă rutier ă). Masterplanul pentru mai prezint ă, printre altele, o analiz ă a st ării tehnice a DJ şi DC şi a podurilor aferente, o previzionare a impactului asupra re ţelelor de DJ şi DC a viitoarelor autostr ăzi care vor str ăbate Sibiul, o prognoz ă de trafic pentru 2010-2025, o evaluare detaliat ă a importan ţei DJ şi DC în func ţie de diver şi factori, o analiz ă a impactului proiectelor propuse asupra mediului înconjur ător, cel social, cel economic şi asupra turismului, precum şi o procedur ă de monitorizare şi evaluare a implement ării masterplanului. Toate proiectele de modernizare în domeniul infrastructurii rutiere vor ţine cont de normele impuse de protec ţie a mediului, patrimoniului cultural şi a ariilor protejate. Se va urm ări înt ărirea colabor ării cu S.C. Drumuri şi Poduri Sibiu S.A., societate care în prezent are ca unic ac ţionar Consiliul Jude ţean Sibiu, dar şi cu Aeroportul Sibiu, transportul aerian fiind indispensabil dezvolt ării industriale moderne şi a turismului, în special. Prin dezvoltarea infrastructurii rutiere se vor ob ţine, de asemenea, importante beneficii socio- economice, de mediu şi efecte pozitive asupra dezvolt ării turismului, mai greu de cuantificat în valori absolute. 184 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Tili şca cap II. Analiza de poten ţial Dezvoltarea, modernizarea şi extinderea drumurilor din comun ă trebuie s ă conduc ă la o dezvoltare economico- social ă a comunei Tili şca şi a jude ţului Sibiu în ansamblu, la o cre ştere a veniturilor popula ţiei şi a nivelului de trai şi calit ăţ ii vie ţii. Beneficii estimate sunt: ‹ angajarea de noi resurse umane (reducere şomaj) şi cre şterea ratei ocupa ţionale în comun ă; ‹ asigurarea accesibilit ăţ ii şi mobilit ăţ ii sporite a m ărfurilor şi c ălătorilor/turi ştilor ‹ fluidizarea traficului şi reducerea timpului de deplasare, a combustibilului folosit şi a uzurii mijloacelor de transport; ‹ reducerea num ărului de accidente; ‹ reducerea disparit ăţ ilor între diferite zone ale comunei; ‹ asigurarea unor leg ături mai eficiente a drumurilor locale cu cele na ţionale; ‹ atragerea de noi investitori şi investi ţii; ‹ cre şterea competitivit ăţ ii economice şi dezvoltarea economic ă bazat ă pe cunoa ştere; ‹ cunoa şterea mai bun ă a patrimoniului cultural şi turistic al tuturor zonelor jude ţului şi atragerea de noi turi şti; ‹ mai buna cunoa ştere şi punere în eviden ţă a obiceiurilor şi tradi ţiilor locale, respectiv de valorificarea diversit ăţ ii culturale din comuna Tili şca , ş.a. Ca parte a obiectivului general al Strategiei ce constituie dezvoltarea durabil ă a comunei dezvoltarea rela ţiilor de parteneriat ale comunei cu ora şul S ăli şte, municipiul Sibiu şi comunele vecine poate asigura cre şterea investi ţiilor str ăine pe plan local, dezvoltarea mediului de afaceri, valorificarea şi facilitarea pote ţialului turistic şi cultural, valorificarea pozi ţiei geografice extrem de favorabil ă a jude ţului şi accesul direct la c ăile de comunica ţie terestre şi feroviare, corelarea cu alte investi ţii din jude ţele limitrofe sau din regiune, asigurarea accesibilit ăţ ii la transportul aerian pentru toate segmentele popula ţiei jude ţului. Aici se cuvine a men ţiona c ă prin directa implicare a Consiliului Jude ţean s-a asigurat men ţinerea în exploatare a drumului jude ţean DJ 106 E cu impact semnificativ asupra comunei Tili şca , în condi ţiile în care alunec ările de teren a necesitat lucr ări de urgen ţă pentru consolidarea versantului surpat pe por ţiunea de teren dintre Tili şca şi satul apar ţin ător Rod. Priorit ăţ ile Consiliului Jude ţean Sibiu pân ă în 2020 sunt în momentul de fa ţă clar definite. Din bugetul propriu Consiliului Judeţean Sibiu, şi-a propus realizarea urm ătoarei investi ţii în drumuri comunale, începând cu anul 2013 şi pân ă în anul 2016: 1.Modernizare DJ106 N P ăltini ş – Rozde şti – Ştefle şti - Valea Frumoasei - DN67C km 0+000-34+500 Proiectul va avea un impact major privind dezvoltarea M ărginimii Sibiului, acest drum asigurând mai multor comune accesul la propriet ăţ ile comunale publice şi/sau private.

Infrastructura tehnico-edilitar ă şi serviciile publice I.1.1.1. Infrastructura de ap ă şi ap ă uzat ă La nivelul jude ţului Sibiu exist ă doi operatori regionali atesta ţi, S.C. Ap ă Canal S.A. Sibiu pe zona de sud şi S.C. Apa Tîrnavei Mari S.A. Media ş pentru zona de nord a jude ţului. La nivelul comunei Tili şca , respectiv sudului jude ţului Sibiu s-a derulat în parteneriat proiectul: “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de ap ă şi ap ă uzat ă în jude ţele Sibiu şi Bra şov”. Astfel, în baza Ordinului Ministrului Mediului si Pădurilor nr. 1194/04.04.2011 privind aprobarea finan ţă rii proiectului major “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de ap ă şi ap ă uzat ă în jude ţele Sibiu şi Bra şov” si a Deciziei Comisiei Europene C(2011) 1812 final din 24.03.2011 de la Bruxelles a fost semnat la Bucuresti, la data de 06.04.2011, Contractul de Finan țare nr. 121152 între Ministerul Mediului și P ădurilor - în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Sectorial ”Mediu” si SC Ap ă-Canal SA Sibiu - în calitate de Beneficiar. În Masterplanul privind Extinderea şi reabilitarea sistemelor de ap ă şi ap ă uzat ă din jude ţul Sibiu a fost dezvoltat ă o matrice care ia în considera ţie mai mul ţi parametrii grupa ţi în dou ă categorii: s ănătatea uman ă şi poluarea mediului. Prioritatea localit ăţ ilor este stabilit ă în func ţie de num ărul locuitorilor, cele mai mari fiind mai importante, şi de greutatea fiec ărui parametru. Analiza a fost f ăcut ă cu tehnicile GIS, rezultatul

185 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Tili şca cap II. Analiza de poten ţial identificând cele mai relevante localit ăţ i din jude ţul Sibiu în care trebuie s ă aib ă loc investi ţii pentru cele dou ă sectoare.

Comuna Tili şca este în sistemul infrastructurii de ap ă din jude ţul Sibiu Masterplan 2006

Reglement ări în domeniu la nivel jude ţean:

Prin derogare de la dispozi ţiile articolelor 5 alineatul 2 şi 8, precum şi ale anexei I p ărţile B şi C la Directiva 98/83/CE, valorile stabilite pentru urm ătorii parametri nu se aplic ă în întregime pe teritoriul României (implicit în jude ţul Sibiu) în condi ţiile stabilite mai jos: • pentru oxidabilitate (pân ă la 31.12.2010) în aglomer ările urbane cu mai pu ţin de 10.000 locuitori; • pentru amoniu, nitra ţi, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu şi pesticide (pân ă la 31.12.2015) în aglomer ările urbane cu mai pu ţin de 10.000 locuitori; • pentru amoniu, nitra ţi, aluminiu, fier, plumb, cadmiu, pesticide şi mangan (pân ă la 31.12.2015), în aglomer ările între 10.000 şi 100.000 locuitori. În Masterplan privind alimentarea cu ap ă şi evacuarea apelor uzate în jude ţul Sibiu sunt prezentate urm ătoarele investi ţii prioritare în ceea ce prive şte calitatea apei pentru consumul zilnic al popula ţiei, pentru care se au în vedere: • sistemele existente de alimentare cu ap ă potabil ă care din cauza sursei, lipsei tratamentului adecvat, calit ăţ ii slabe a apei, nu sunt conforme şi au un impact direct asupra s ănătăţ ii popula ţiei; • sistemele existente de alimentare cu ap ă potabil ă care din cauza deficien ţelor, sursei, facilit ăţ ilor de tratare sau pierderilor din re ţea, nu pot furniza apa potabil ă 24 h/zi; • zonele urbane care nu beneficiaz ă în prezent de o surs ă acceptabil ă de alimentare cu ap ă şi pot fi deservite de o surs ă existent ă; • extinderea zonelor deservite de surse de ap ă conforme care le elimin ă pe cele sursele neconforme existente; • comunit ăţ i ce nu dispun de o surs ă de ap ă potabil ă acceptabil ă şi care nu pot fi deservite din sursele existente; • înlocuirea re ţelelor, cu prec ădere a celor cu deficien ţe, cu num ăr semnificativ de interven ţii, cu întreruperi în alimentare, cu pierderi; 186 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Tili şca cap II. Analiza de poten ţial • înlocuirea ţevilor din azbest din cadrul re ţelelor. Obiective pentru infrastructura de ap ă Perioada Sursa Tratare Re ţea • Reabilitarea şi extinderea • Construc ţia unor noi • Extinderea sau ranforsarea conductelor facilit ăţ ilor de tratare existente facilit ăţ i de captare cu magistrale de ap ă potabil ă pentru a furniza acolo unde apa potabil ă nu este în priza de râu, acolo unde au apa celor noi conecta ţi; conformitate cu legisla ţia; nevoie urgent ă de • Începerea construc ţiei de re ţele noi de ap ă • Furnizarea de facilit ăţ i adecvate înlocuire; pentru comunit ăţ ile neconectate în prezent; de laborator pentru toate • Realizarea unor pu ţuri noi, • Extinderea re ţelei în zonele urbane pentru a facilit ăţ ile de tratare; în zone unde exist ă lipsuri realiza cel pu ţin o rat ă de conectare de 80%; 2008 – 2013 • Furnizarea de facilit ăţ i în alimentare sau fântânile • Începerea înlocuirii tronsoanelor cu suplimentare de tratare acolo existente trebuie înlocuite; probleme mari ale re ţelei; unde apa subteran ă şi de suprafa ţă • Reabilitarea surselor • Începerea înlocuirii conductelor din nu este conform ă cu legisla ţia (de existente de ap ă subteran ă azbociment; ex. eliminarea nitra ţilor); prin înlocuirea • Instalarea contoarelor de debit de mas în • Înlocuirea echipamentelor ă echipamentului electric şi toate re elele pentru a ajuta la reducerea mecano-electrice aflate în stare ţ mecanic. pierderilor. critic ă. • Continuarea extinderii re ţelei pentru a • Reabilitarea structurilor ajunge la o rat ă de acoperire de 100% în capt ărilor de râu existente; zonele urbane majore; • Reabilitarea /reînnoirea • Continuarea extinderii re ţelei pentru a • Construirea de facilit ăţ i noi de frontului de captare pe ajunge la o rata de acoperire de 80% în tratare ca parte a unui program pe baza programelor zonele cu comunit ăţ i mai mici; termen lung; convenite; • Ranforsarea magistralelor pentru a asigura o • Reabilitarea facilit ăţ ilor existente • Reabilitarea /înlocuirea alimentare adecvat ă cu ap ă acolo unde este 2014 – 2018 care nu au fost incluse în conductelor de aduc ţiune necesar; programul anterior; ap ă brut ă; • Finalizarea înlocuirii conductelor magistrale • Dotarea tuturor sta ţiilor de tratare • Înlocuirea echipamentelor din azbociment; cu sisteme de recuperare a mecano-electrice de la • Continuarea înlocuirii tronsoanelor defecte nămolului. fronturile de captare pe din re ţea pe baza rezultatelor programului baza programului privind pierderile de ap ă; convenit. • Începerea elabor ării unui model hidraulic al re ţelei pentru a optimiza performan ţa re ţelei. • Înlocuirea continu ă a • Înlocuirea p ărţilor majore ale echipamentelor mecano- echipamentelor mecano-electrice • Continuarea înlocuirii tronsoanelor defecte electrice de la fronturile de în conformitate cu programul din re ţea; captare pentru a convenit şi pentru a economisi • Efectuarea schimb ărilor necesare ale re ţelei îmbun ătăţ i eficien ţa energia electric ă; bazate pe rezultatele modelului hidraulic; 2019 – 2023 energetic ă; • Continuarea reabilit ării • Extinderea re ţelei atât cat este necesar în • Reabilitare continu ă a facilit ăţ ilor existente; conformitate cu planul urbanistic; fronturilor de captare pe • Dotarea cu facilit ăţ i suplimentare • Men ţinerea unei campanii proactive de baza programului de tratare acolo unde calitatea control a pierderilor de ap ă. convenit. apei nu este conform ă. • Reabilitarea • Reabilitarea componentelor componentelor majore structurale majore ale sta ţiilor de • Continuarea înlocuirii re ţelei pe baza structurale ale capt ărilor tratare; rezultatelor campaniei de control al 2024 – 2028 de ap ă de suprafa ţă ; • Analiza nevoii de capacitate pierderilor; • Înlocuirea sistemului suplimentar ă de tratare în • Analiza rezultatelor modelului hidraulic. SCADA pentru fronturile compara ţie cu schimb ările de captare. survenite în profilul cererii. • Între ţinerea • Înlocuirea echipamentului şi • Continuarea înlocuirii re ţelei pe baza echipamentului pentru a se 2029 – 2038 structurilor în conformitate cu rezultatelor campaniei de control al asigura faptul c ă nu exist ă programul convenit. pierderilor. lipsuri în alimentare.

În zona tratat ă de Masterplan, localit ăţ ile au fost grupate pentru a fi deservite de aceea şi surs ă de ap ă, acolo unde este posibil, pentru a folosi mai bine sursele de ap ă existente, care sunt în general conforme, şi sta ţiile de tratare. Pentru restul localit ăţ ilor, au fost identificate sursele de ap ă potabil ă considerate a fi adecvate aşa cum sunt definite de Directiva 98/83/CE. Cu toate acestea, nu au fost prev ăzute investi ţii pentru şase localit ăţ i (Albi şi P ădureni - , Crin ţ - Săli şte, Lotrioara şi Paltin - Boi ţa, S ădinca - Loamne ş) cu o popula ţie sub pragul minim de 50 persoane specificat de Directiv ă. Au fost identificate cinci sisteme zonale de 187 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Tili şca cap II. Analiza de poten ţial alimentare cu ap ă ce cuprind 56 de localit ăţ i (58,33%) din totalul de 96 de localit ăţ i, restul de 40 fiind incluse la rubrica Rural. Sistem Sta ţia de Localit ăţ i incluse zonal tratare a apei Sibiu Sud Sibiu, P ăltini ş, Cisn ădie, Cisn ădioara, R ăş inari, Prislop, Şelimb ăr, Bungard, Mohu, Ve ştem Sibiu Nord-Est Dumbrava Ro şia, Ca şol ţ, Daia, Nou, Corn ăţ el, Nucet, Şura Mare, Hamba Sibiu Sibiu Sibiu Nord-Vest Sibiu Sud Şura Mic ă, Rusciori, , Loamne ş, Mîndra, Al ămor, Armeni, Ha şag, P ăuca, Bogatu Român, Bro şteni, Presaca, Ludo ş, Gusu, , Dobîrca, Apoldu de Sus, , Sîng ătin, Amna ş, Aciliu, Cristian Avrig, Mîr şa, Bradu, S ăcădate, Racovi ţă , Sebe şu de Sus Avrig Tălmaciu Tălmaciu, T ălmaciu II (Colonia T ălmaciu) Nici una Săli şte Săli şte, Gale ş, Vale, S ăcel, Mag, Tili şca Săli şte Jina Jina, Jina (extras din Masterplan privind alimentarea cu ap ă şi evacuarea apelor uzate în jude ţul Sibiu, 2008)

Zona cu servicii de ap ă Etapa 2 (pân ă în 2015) Etapa 3 (pân ă în 2038) Sistem zonal de alimentare cu ap ă Sibiu • ST Dumbrava finalizat ă în 2009; • Captare de suprafa ţă râul şi • ST Sibiu Sud finalizat ă în 2012; • Între ţinerea şi reabilitarea re ţelei barajul de pe Râul ; • Conformare total ă cu articolele 1–7 din în curs de desf ăş urare; • Dou ă sta ţii existente de tratare ap ă: Directiva pentru Ap ă Potabil ă 98/83/CE; • Retehnologizare Sta ţiei de Dumbrava (în func ţiune) şi Sibiu Sud (în • Alimentare cu ap disponibil pentru ă ă Tratare; conservare); 100% din popula ţie din zona de • Măsuri active de control al • Popula ţie bran şat ă care beneficiaz ă de alimentare propus ă; scurgerilor. ap ă tratat ă estimat ă (2007): 184.455; • Zona de func ţionare extins ă şi la zonele • Popula ţie f ără acces la ap ă potabil ă rurale. (2007): 28.296. (extras din Masterplan privind alimentarea cu ap ă şi evacuarea apelor uzate în jude ţul Sibiu, 2008) Infrastructura de ap ă uzat ă Obiective Prin derogare de la Articolele 3, 4 şi 5(2) ale Directivei 91/271/EEC, cerin ţele pentru sistemul de colectare şi tratare apelor uzate pentru aglomer ări cu o populaţie echivalent ă mai mare de 2.000, nu se vor aplica în totalitate în România (implicit pentru jude ţul Sibiu) pân ă la 31 decembrie 2018, în conformitate cu urm ătoarele ţinte intermediare: • Pân ă la 31.12.2013, conformarea cu Articolul 3 va fi realizat ă în aglomer ările cu o popula ţie echivalent ă mai mare de 10.000; • Pân ă la 31.12.2013, conformarea cu Articolul 5(2) va fi realizat ă în aglomer ările cu o popula ţie echivalent ă mai mare de 10.000. România este obligat ă s ă asigure extinderea treptat ă a sistemelor de colectare prev ăzute la articolul 3 în conformitate cu urm ătoarele niveluri minime generale de locuitori echivalen ţi: • 80% la 31.12.2015. De asemenea, România este obligat ă s ă asigure extinderea treptat ă a trat ării apelor reziduale prev ăzute la articolele 4 şi 5(2) astfel: • 77% la 31.12.2015. • În Masterplanul privind alimentarea cu ap ă şi evacuarea apelor uzate în jude ţul Sibiu (zona de sud, nord- vest şi centru a jude ţului Sibiu) sunt prezentate urm ătoarele investi ţii prioritare în ceea ce prive şte tratarea apelor uzate, Canalizare Epurare Nămol • 2008 – 2013 • Reabilitarea/extinderea facilit ăţ ilor • Reabilitarea facilit ăţ ilor existente de • Extinderea re ţelei în toate zonele urbane pentru existente de epurare care trebuie s ă tratare a n ămolului în cadrul

188 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Tili şca cap II. Analiza de poten ţial

Canalizare Epurare Nămol a se atinge o rat ă de acoperire de cel pu ţin fie în conformitate cu cerin ţele facilit ăţ ilor centrale convenite; 80%; privind eliminarea nutrien ţilor / • Realizarea facilit ăţ ilor adecvate de • Instalarea conductelor magistrale pentru tratare avansat ă; tratare a n ămolului la noua sta ţie de schemele regionale de ap ă uzat ă (clustere de • Realizarea unor facilit ăţ i de epurare epurare; ap ă uzat ă); noi sau reabilitate pentru schemele • Asigurarea unui depozit ecologic • Instalarea tronsoanelor cheie ale re ţelei de de dezvoltare regionala privind pentru depozitarea n ămolului canalizare în localit ăţ ile care vor fi conectate la epurarea apelor uzate; provenit din procesul de epurare; schemele de dezvoltare regional ă (aglomer ări • Furnizarea de facilit ăţ i adecvate de • Achizi ţionarea de echipament pentru de ap ă uzat ă); laborator la toate sta ţiile de epurare evacuarea n ămolului pe teren sau • Înlocuirea tronsoanelor cu probleme grave ale importante. pentru folosirea lui în alte scopuri de re ţelei: reful ări/inund ări, infiltra ţii excesive sau mediu. cazuri clare de defectare. • 2014 – 2018 • Extinderea re ţelei în toate zonele urbane pentru a se atinge o rat ă de acoperire de cel pu ţin • Reabilitarea/extinderea facilit ăţ ilor • Realizarea facilit ăţ ilor de tratare a 90%; existente de epurare pentru o nămolului la toate sta ţiile de epurare • Continu ă instalarea conductelor magistrale popula ţie echivalent ă sub 10.000; noi; pentru schemele regionale de ap ă uzat ă • Realizarea unor facilit ăţ i de epurare • Realizarea unui program de (clustere de ap ă uzat ă); noi pentru p ărţile care au mai r ămas monitorizare a n ămolului pentru a se • Instalarea unor tronsoane non cheie ale re ţelei din schemele de dezvoltare regional ă vedea dac ă acesta poate fi folosit în în localit ăţ ile recent conectate; privind epurarea apelor uzate; agricultur ă; • Continu ă înlocuirea tronsoanelor cu probleme • Realizarea unor facilit ăţ i de epurare • Adoptarea unor metode alternative de ale re ţelei existente; noi în func ţie de realizarea noilor evacuare a n ămolului, ca de ex. • Instalarea tronsoanelor cheie ale re ţelei în sisteme de colectare a apelor uzate. uscare. localit ăţ ile sub 10.000 l.e. care nu sunt p ărţi ale schemelor de dezvoltare regional ă. 2019 – 2023 • Furnizarea pentru prima dat ă a serviciilor de canalizare în localit ăţ ile rurale care nu au 2018 ca termen de conformare; • Construc ţie complet ă a facilit ăţ ilor • Extinderea facilit ăţ ilor de tratare a • Continu ă înlocuirea tronsoanelor cu probleme adecvate de tratare pentru nămolului dup ă cum este necesar; ale re ţelei existente; comunit ăţ ile rurale, a şa cum se cere • Înlocuirea elementelor majore ale • Dezvoltarea unui model hidraulic pentru în prevederile Directivei; echipamentelor mecano-electrice în comunit ăţ ile urbane importante; • Înlocuirea elementelor majore ale conformitate cu programul convenit; • Realizarea unor lucr ări de îmbun ătăţ ire ale echipamentelor mecano-electrice în • Începerea evacu ării n ămolului pe deversoarelor conductelor de canalizare în conformitate cu programul convenit; terenuri în conformitate cu legisla ţia. sistem combinat; • Dotarea cu echipament care s ă colecteze materialul vidanjabil din fosele septice. 2024 – 2038 • Înlocuirea echipamentelor mecano- • Extinderea re ţelelor dup ă cum este necesar; electrice în conformitate cu • Între ţinerea facilit ăţ ilor; • Continua înlocuire a tronsoanelor vechi ale programul convenit; • Continuarea programului de evacuare re ţelei; • Analizarea performantei/eficientei ecologic ă a n ămolului pe terenuri. • Reconfigurarea re ţelei pe baza rezultatelor sta ţiilor de epurare existente şi modelului hidraulic al re ţelei. modificarea lor dac ă este necesar. (extras din Masterplan privind alimentarea cu ap ă şi evacuarea apelor uzate în jude ţul Sibiu, 2008) În zona tratat ă au fost identificate 20 de aglomer ări cu o popula ţie echivalent ă peste 2.000, în conformitate cu prevederile Directivei, din care: o 1 aglomerare care dep ăş eşte 100.000 l.e.; o 2 aglomer ări între 10.000-100.000 l.e.; o 17 aglomer ări între 2.000-10.000 l.e.; o 73 aglomer ări sub 2.000 l.e. Termenul de aglomerare nu trebuie confundat cu unit ăţ ile administrative. Limitele unei aglomer ări pot corespunde sau nu cu grani ţele unei unit ăţ i administrative, mai multe unit ăţ i administrative (învecinate) pot constitui o aglomerare sau, o singur ă unitate administrativ ă poate fi format ă din aglomer ări independente dac ă ele reprezint ă suficiente zone concentrate, separate în spa ţiu/teritorial. Aglomer ările care se afl ă sub inciden ţa Directivei sunt: • aşez ările umane (localit ăţ ile) cu o popula ţie echivalent ă > 2.000 l.e.; • localit ăţ ile al ăturate care dep ăş esc împreun ă limita de 2.000 l.e.

189 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Tili şca cap II. Analiza de poten ţial Ţinând cont de faptul că economiile de scar ă sunt necesare în sectorul de colectare şi epurare a apei uzate şi acolo unde este fezabil din punct de vedere tehnic, aglomer ările au fost grupate în clustere de aglomer ări (fie între ele, fie cu aglomer ări sub 2.000 l.e.) care sunt deservite de aceea şi sta ţie de epurare. În cadrul Masterplanului privind alimentarea cu ap ă şi evacuarea apelor uzate în jude ţul Sibiu, s-au stabilit şi prioritizat investi ţiile ce vor avea loc în partea de sud a jude ţului Sibiu în func ţie de ordinea priorit ăţ ilor pentru faza I (2008-2013) şi s-au prezentat investi ţiile pe localit ăţ i pentru perioada 2008-2038. În concluzie: Proiectul “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de ap ă şi ap ă uzat ă în jude ţele Sibiu şi Bra şov” presupune investi ţii în extinderea şi reabilitarea sistemelor de ap ă potabil ă, precum şi în sistemul de colectare a apelor uzate. Este în curs de implementare pentru aglomer ările Sibiu-Şelimb ăr, Cisn ădie, R ăş inari, Mohu, Avrig, Mâr şa, Ocna Sibiului şi F ăgăra ş, de c ătre Operatorul Regional "S.C. Ap ă - Canal S.A Sibiu.". Obiectivul proiectului este reabilitarea şi extinderea sistemului de alimentare şi tratare a apei şi a sistemului de colectare şi tratare a apei uzate în aglomer ările mai sus men ţionate, în scopul conform ării cu obliga ţiile privind calitatea apei prev ăzute în Tratatul de Aderare, precum şi cu obiectivele Programului Opera ţional Sectorial de Mediu. Proiectul const ă în principal în m ăsuri de reabilitare a surselor de ap ă, extinderea şi reabilitarea conductelor de aduc ţiune şi a sta ţiilor de tratare a apei, extinderea şi reabilitarea re ţelei de distribu ţie şi a rezervoarelor de ap ă, construc ţia şi reabilitarea sta ţiilor de pompare, construc ţia sta ţiilor de clorinare, precum şi reabilitarea şi extinderea re ţelelor de canalizare, inclusiv construc ţia sta ţiilor de pompare, construc ţia şi reabilitarea sta ţiilor de epurare. Popula ţia beneficiar ă a proiectului va fi de aproximativ 246.500 locuitori. Obiectivele specifice ale Proiectului au fost împ ărţite în doua sec ţiuni ce acoper ă aria de proiect aferent ă jude ţului Sibiu-Sud şi ora şului Fagaras, Judetul Sibiu – Sud: Pentru ap ă: • Asigurarea conform ării cu cerintele Directivei 98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman în aria de proiect; • Imbunatatirea accesului la servicii de alimentare cu apa de calitate in conformitate cu Directiva de Apa 98/83/CEE in aria de proiect, de la 90.8% in 2008 la 99.7% la sfarsitul anului 2013; • Asigurarea furnizarii de apa potabila partii de nord-vest a judetului unde 14,000 de locuitori sunt fara o sursa regulata de apa; • Asigurarea furnizarii apei potabile la o presiune adecvata si fara intreruperi; • Asigurarea accesului la servicii de alimentare cu apa de calitate pe baza principiului maximizarii eficientei costurilor, calitatii in operare si afordabilitatii populatiei; • Reducerea pierderilor de apa din aria de proiect prin reabilitarea retelelor de distributie, in medie cu 10%; • Finalizarea statiei de tratarea Sibiu-Sud ce va permite o mai mare siguranta in furnizarea de apa potabila la o calitate acceptabila pentru 21,000 locuitori in localitatile situate in apropiere de Sibiu, precum si imbunatatirea alimentarii cu apa pentru zona mai mare. Pentru ap ă uzat ă: • Asigurarea conformarii cu Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orasanesti in aria de proiect; • Cresterea gradului de acoperire cu servicii de colectare a apelor uzate de la 87,8% in anul 2008 la 99,6% la finalul anului 2013 la nivelul ariei de proiect; • Cresterea gradului de acoperire cu servicii de epurare a apelor uzate in conformitate cu Directiva privind Apele Uzate Urbane 91/271/CEE de la 0 % in anul 2008 la 99.6 % la finalul anului 2013 la nivelul ariei de proiect; • Reducerea nivelului infiltratiilor in aria de proiect cu aprox. 26% in urma reabilitarilor la reteaua de canalizare; • Facilitati de tratare a namolului la Statiile de epurare Avrig si Ocna Sibiului; • Extinderea SE Sibiu Mohu pentru a fi conforma cu Articolul 5 al Directivei 91/271/CEE, si noi statii la Avrig si Ocna Sibiului. Re ţelele de ap ă modernizate din Tili şca suntîn exploatarea AP Ă-CANAL SA Sibiu, care desf ăş oar ă investi ţii în modernizarea Uzinei de ap ă aflate pe teritoriul comunei Tili şca; în planul de investi ţii pe anul 2015 (a se vedea www.apacansb.ro ) s-au inclus urm ătoarele lucr ări: -lucr ări în continuare contorizare consumatori S ăli şte, Tili şca, Gale ş, Vale (poz.1.6) etc. 190 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Tili şca cap II. Analiza de poten ţial I.1.1.2. Alimentare cu energie electric ă Programul “Electrificare 2007-2009” a asigurat cofinan ţarea proiectelor de investi ţii pentru electrificarea localit ăţ ilor, prin acordarea de transferuri c ătre bugetele locale din bugetul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative (ulterior redenumit Ministerul Administra ţiei şi Internelor), în limita fondurilor alocate de la bugetul de stat cu aceast ă destina ţie. Jude ţul Sibiu este considerat produc ător de energie electric ă printr-o serie de hidrocentrale amplasate pe râurile Sadu, Olt, Cibin, microhidrocentrale şi minihidrocentrale pe râurile Cibin, Sadu, R ăş inari, Sebe ş, Racovi ţa. În jude ţul Sibiu distribu ţia pe medie tensiune se face la 20 kV. În mediul urban se întâlnesc re ţele subterane (LES 20 kV – 354 km) iar în mediul rural re ţele aeriene (LEA 20 kV – 1.494 km). Aceste re ţele sunt destinate aliment ării cu energie electric ă a consumatorilor casnici, edilitari, ter ţiari, inclusiv a consumatorilor industriali de puteri reduse. Re ţelele urbane din jude ţ (LEA 0,4 kV) sunt subterane în zonele centrale şi aeriene în cele periferice. În mediul rural sunt numai re ţele aeriene pozate pe stâlpi de beton.

I.1.1.3. Salubrizarea localit ăţ ilor Principalele obiective tehnice care constituie strategia general ă a jude ţului Sibiu pentru gestionarea de şeurilor se pot sintetiza, astfel:

Strategia general ă a jude ţului Sibiu pentru gestionarea de şeurilor Obiectiv Termen Promovarea şi aplicarea principiului prevenirii la consumator permanent Promovarea trat ării n ămolului rezultat de la epurarea apelor uzate or ăş ene şti în vederea permanent valorific ării Asigurarea unui grad de acoperire cu servicii de salubrizare de 100% în mediul rural 2013 Finalizarea şi realizarea de noi sta ţii de sortare pentru de şeurile reciclabile colectate selectiv 2010 – 2016 Implementarea sistemului de colectare selectiv ă a de şeurilor reciclabile astfel încât s ă se 2013 asigure atingerea ţintelor privind valorificarea de şeurilor de ambalaje Închiderea depozitelor neconforme conform prevederilor avizelor de închidere emise de 2013 A.P.M. Sibiu Asigurarea de capacit ăţ i de tratare a de şeurilor biodegradabile municipale (compostare, fermentare, tratare mecano-biologic ă ş.a.) astfel încât s ă se asigure atingerea ţintelor privind 2012 – 2015 reducerea cantit ăţ ii de de şeuri biodegradabile depozitate Preg ătirea pentru reutilizare şi reciclarea de şeurilor menajere şi asimilabile hârtie, metal, 2020 plastic şi sticl ă la un nivel minim de 50% din masa total ă Gestionarea corespunz ătoare a de şeurilor din construc ţii şi demol ări astfel încât s ă se asigure un grad minim de valorificare de 70% din cantitatea total ă a de şeurilor din C&D 2020 nepericuloase cu excep ţia codului 17 05 04 (extras din Masterplan privind alimentarea cu ap ă şi evacuarea apelor uzate în jude ţul Sibiu, 2008)

Pentru atingerea ţintelor este propus acest sistem integrat de gestionare a de şeurilor solide municipale şi un plan de investi ţii aferent, dup ă cum urmeaz ă: V implementarea unui sistem de colectare selectiv ă a de şeurilor menajere pe categorii: hârtie+carton, plastic+metal+lemn, de şeuri biodegradabile, de şeuri reziduale; V colectarea selectiv ă a de şeurilor verzi de la casele individuale din Sibiu şi Media ş; V construirea unei sta ţii de sortare lâng ă Sibiu, care, ad ăugat ă capacit ăţ ilor de sortare realizate prin PHARE (, Săli şte, Cisn ădie, Media ş), s ă asigure materia prim ă pentru reciclarea cantit ăţ ilor stabilite prin ţinte; V construirea unor capacit ăţ i de compostare a de şeurilor biodegradabile şi a celor verzi care s ă asigure reducerea cantit ăţ ilor depozitate la Târnava; V utilizarea sta ţiilor de transfer ce se construiesc prin proiectele PHARE pentru transportul de şeurilor la depozitul Cristian; V închiderea în 2013 a ultimelor 5 depozite municipale de de şeuri. În cadrul strategiei, jude ţul a fost împ ărţit în cinci zone în func ţie de proiectele PHARE CES implementate şi în func ţie de distan ţele de transport şi transfer, astfel: Zona 1 Sibiu, Zona 2 Avrig, Zona 3 Agnita, Zona 5 S ăli şte.

191 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Tili şca cap II. Analiza de poten ţial Zona 1 Sibiu Din aceast ă zon ă fac parte 20 unit ăţ i administrativ teritoriale (UAT) pe teritoriul c ărora serviciile de salubrizare sunt prestate de 5 operatori economici; Măsuri pe termen scurt: Pentru fiecare din cele 5 zone în parte a fost stabilit un Plan de ac ţiune pe termen scurt, având în vedere urm ătoarele: • UAT f ără contract de salubrizare – în cel mai scurt timp vor încheia un contract de salubrizare cu un operator licen ţiat, care s ă expire la data deleg ării activit ăţ ii de colectare şi transport de c ătre ADI ECO Sibiu; • UAT în cazul c ărora exist ă contracte de salubrizare încheiate direct cu locuitorii – din punct de vedere legal, al rela ţiei între UAT şi operator, aceste UAT sunt în aceeasi situa ţie de la punctul precedent, respectiv f ără contract de salubrizare (deoarece contractele dintre operator şi utilizatori nu pot ţine loc unui contract de delegare a gestiunii). De aceea solu ţia aplicabil ă va fi aceea şi ca la punctul anterior; • UAT cu contracte de salubrizare care expir ă în perioada 2011 – 2012 – în cazul în care nu a fost realizat ă o prelungire anterioar ă, aceste contracte vor fi prelungite, conform legii, pe o perioad ă de maxim 2 ani; • UAT cu contracte de salubrizare care expir ă în perioada 2014 – 2021 (asupra acestor contracte nu se va interveni; dup ă expirare, activitatatea de colectare şi transport va fi preluat ă de operatorul zonal c ăruia i s-a delegat gestiunea activit ăţ ii de colectare şi transport ; în acest sens, contractul de delegare va fi încheiat de ADI ECO Sibiu şi pentru aceste UAT, înca din 2013, dar pentru aceste UAT contractul atribuit de ADI ECO Sibiu noului operator va intra în vigoare la data la care le expir ă contractul actual ; pân ă la acea dat ă, aceste contracte existente vor fi modificate doar în sensul preciz ării sta ţiilor/depozitului unde vor fi transportate de şeurile colectate de operatorul actual, pentru a respecta fluxul planificat al de şeurilor din jude ţ şi a fi astfel integrate în Proiect, precum şi, eventual, în vederea regulariz ării lor, conform prevederilor legale aplicabile, dac ă este cazul; • UAT cu contracte de salubrizare care expir ă în perioada 2029 – 2058 – asupra acestor contracte nu se va interveni; ele vor fi modificate doar în sensul preciz ării sta ţiilor/depozitului unde vor fi transferate de şeurile colectate de operatorul actual, pentru a respecta fluxul planificat al de şeurilor din jude ţ şi a fi astfel integrate în Proiect, precum şi, eventual, în vederea regulariz ării lor conform prevederilor legale aplicabile, dacă este cazul; • UAT cu contracte care expir ă la data atribuirii serviciului de c ătre ADI ECO Sibiu – asupra acestor contracte nu se va interveni, încetând de drept la data deleg ării activit ăţ ii de colectare şi transport pentru zona respectiv ă; • UAT cu contracte pe perioad ă nedeterminat ă– aceste contracte vor fi modificate pentru a fi regularizate conform prevederilor legale aplicabile, iar având în vedere ca durata contractului este o clauza obligatorie a contractelor de delegare (conform Legii nr. 51/2006) si nu poate fi mai mare decât durata necesar ă amortiz ării investi ţiilor, f ără a dep ăş i 49 de ani (conform Legii nr. 101/2006), prin act aditional va fi stipulata durata acestor contracte conform celor de mai sus; • În situa ţia în care mai r ămâne o perioad ă foarte scurt ă de timp între data expir ării contractelor existente şi data preconizata la care gestiunea serviciului va fi preluat ă de c ătre noul operator desemnat prin procedura organizată de ADI, operatorul actual va continua s ă furnizeze serviciul, in vederea asigurarii continuitatii acestui serviciu, insa doar pana la data intr ării in vigoare a noului contract, încheiat de ADI cu noul operator desemnat. Colectare Colectarea de şeurilor reziduale În prezent gradul de acoperire cu servicii de salubrizare este de 100% atât în mediul urban cât si în mediul rural, cu mici excep ţii (5 localit ăţ i din mediul rural) toate localit ăţ ile fiind deservite de operatori de salurbizare licen ţia ţi ANRSC. În conformitate cu Studiul de fezabilitate revizuit in anul 2012, sistemul de colectare separata a deseurilor, care urmeaza a fi implementat incepand cu anul 2013 la nivelul judetului cuprinde diferen ţiat mediul urban şi mediul rural. Se prezint ă: : Mediul rural • de şeurile de hârtie şi carton, de şeurile de plastic şi metal şi de şeurile reziduale se vor colecta în puncte de colectare în containere de 1,1 m 3. Fiecare container va deservi 250 locuitori; • de şeurile de sticl ă se vor colecta pe o singur ă culoare în puncte de colectare în containere de 1,1 mc. Fiecare container va deservi 1.500 locuitori, fiind asigurat îns ă cel pu ţin câte un container în fiecare localitate (inclusiv sate). Frecven ţa propus ă de colectarea de şeurilor reciclabile colectate separat în mediul rural: • Hârtie - o dat ă la dou ă s ăpt ămâni, plastic şi metal - de 2 ori pe s ăpt ămân ă, sticla - o dat ă la dou ă săpt ămâni. În mediul urban, un recipient pentru colectarea separat ă va deservi 110 locuitori sau 250 locuitori (depinde de tipul de de şeu). În mediul rural un recipient pentru colectarea separat ă a de şeurilor de hârtie şi carton va deservi 250 locuitori, iar un recipient pentru colectarea separat ă a sticlei va deservi 1.500 locuitori.

Implementarea Colect ării Separate A De şeurilor Reciclabile În cadrul etapei de implementare a proiectului (Asisten ţă Tehnic ă şi Supervizarea Lucr ărilor de Construc ţii în Sprijinul Consiliului Jude ţean Sibiu), echipa de exper ţi împreun ă cu reprezentan ţii ADI ECO SIBIU si UIP a realizat o analiz ă detaliat ă a: 192 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Tili şca cap II. Analiza de poten ţial

• contractelor de salubrizare existente la nivelul fiec ărei unit ăţ i teritorial administrative în parte; • situa ţiei existente în ceea ce prive şte recipien ţii de colectare separat ă a de şeurilor reciclabile şi unit ăţ ile de compostare individual ă; • proiectelor implementate la nivelul jude ţului Sibiu, prin care s-a realizat achizi ţia de recipien ţi de colectare separat ă şi unit ăţ i de compostare individual ă. Astfel, au fost organizate o serie de întâlniri directe cu factorii implica ţi în gestionarea de şeurilor municipale (reprezentan ţii prim ăriilor, a operatorilor de salubrizare precum şi reprezentan ţii ECO-ROM Ambalaje) şi au fost primite din teritoriu datele necesare. În ceea ce prive şte situa ţia existent ă a recipien ţilor de colectare separat ă si a unit ăţ ilor de compostare individual ă, au fost centralizate şi acolo unde a fost cazul, verificate, datele primite din teritoriu. În urma analizei tehnice şi institu ţionale realizate s-au desprins urm ătoarele concluzii: • S.C. ECO-ROM AMBALAJE S.A. a asigurat par ţial dotarea cu containere de 1,1 mc pentru colectarea de şeurilor reciclabile în municipiile Sibiu şi Media ş în ora şul Dumbr ăveni şi în 9 comune din jude ţul Sibiu; • Prin proiectul “Sistem zonal de gestionare a de şeurilor urbane” finan ţat de c ătre Ministerul Mediului (aprobat prin HG 537/2006), au fost achizi ţiona ţi recipien ţi de colectare separat ă pentru ora şul Cop şa Mic ă şi alte 5 comune partenere; • Proiectele PHARE CES implementate au suferit modific ări fa ţă de cererile de finan ţare ini ţiale, luate în considerare la realizarea Studiului de fezabilitate. Sunt situa ţii în care nu au mai fost achizi ţionate toate echipamentele de colectare separat ă prev ăzute; • Modul de calcul a recipien ţilor necesari pentru colectarea sticlei în mediul rural nu a luat în calcul alc ătuirea administrativ ă a comunelor (sunt comune cu cate 4 – 5 sate) ci numai num ărul total de locuitori din comun ă; • Containerele de metal propuse pentru colectarea separat ă a de şeurilor de sticl ă au greutate ridicat ă, fiind dificile în operare, fapt semnalat de operatorii de salubrizare regionali existen ţi în jude ţ; • Exist ă localit ăţ i rurale şi urbane, care au achizi ţionat deja prin proiecte PHARE CES unit ăţ i de compostare individual ă. De asemenea, în urma discu ţiilor cu reprezentan ţii municipiului Sibiu s-a concluzionat c ă exist ă probleme foarte mari în identificarea spa ţiilor pentru amplasarea punctelor de colectare pe de o parte, iar pe de alt ă parte, Având în vedere toate aspectele men ţionate anterior, s-a considerat necesar ă actualizarea sistemului de colectare separat ă a de şeurilor reciclabile dup ă cum urmeaz ă. Mediul rural • de şeurile de hârtie şi carton, de şeurile de plastic şi metal şi de şeurile reziduale se vor colecta în puncte de colectare în containere de 1,1 m 3. Fiecare container va deservi 250 locuitori; • de şeurile de sticl ă se vor colecta pe o singur ă culoare în puncte de colectare în containere de 1,1 mc. Fiecare container va deservi 1.500 locuitori, fiind asigurat îns ă cel pu ţin câte un container în fiecare localitate (inclusiv sate). Frecven ţa propus ă de colectarea de şeurilor reciclabile colectate separat în mediul rural: • Hârtie - o dat ă la dou ă s ăpt ămâni, plastic şi metal - de 2 ori pe s ăpt ămân ă, sticla - o dat ă la dou ă săpt ămâni. Pentru a stabili num ărul necesar de puncte de colectare, s-a hot ărât ca, în mediul urban, un recipient pentru colectarea separat ă va deservi 110 locuitori sau 250 locuitori (depinde de tipul de de şeu). În mediul rural un recipient pentru colectarea separat ă a de şeurilor de hârtie şi carton va deservi 250 locuitori, iar un recipient pentru colectarea separat ă a sticlei va deservi 1.500 locuitori. Implementarea colect ării separate a de şeurilor biodegradabile menajere/compost ării la domiciliu S-a propus colectarea separat ă a de şeurilor biodegradabile menajere din municipiile Sibiu şi Media ş, cu compostarea la sta ţii de compostare, iar pentru zonele rurale, o colectare separat ă pentru 60% din gospod ării, cu compostarea individual ă. Multe dintre locuin ţele rurale vor fi dotate cu unit ăţ i individuale de compostare a de şeurilor biodegradabile. Se estimeaz ă ca 7.800 de tone de de şeuri biodegradabile s ă fie reduse de la depozitare în fiecare an prin compostarea corespunz ătoare a de şeurilor menajere în 25.000 de unit ăţ i de compostare. Prin proiectul Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Sibiu se va realiza o statie de compostare la Sura Mica cu o capacitate de 20.000 t/an, care va asigura sortarea deseurilor reciclabile colectate separat din municipiul Sibiu si localitatile invecinate, asiguranduse astfel o capacitatea necesara a nivelul judetului.Statia de sortare este estimata a intra in operare in anul 2013. Compostare In ceea ce priveste compostarea deseurilor municipale, in prezent exista in judet o statie de compostare la Avrig de capacitate mica, realiza prin proiect PHARE CES. Prin proiectul Sistem de management integrat al deseurilor se vor 193 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Tili şca cap II. Analiza de poten ţial realiza inca doua statii de compostare: o statie de compostare la Sura Mica cu o capacitate de 15.000 t/an in care vor fi compostate deseurile biodegradabile colectate separat in municipiul Sibiu si o statie de compostare la Tarnava cu o capacitate de 7.000 t/an in care vor fi compostate deseurile biodegradabile colectate separat in municipiul Medias. Odata cu darea in fuctiune a celor doua statii se va asigura atingerea tintei prevazuta pentru anul 2013 privind reducerea la depozitare a deseurilor biodegradabile municipale. Transfer Sta ţia de transfer cu containere deschise este cea mai potrivit ă solu ţie din punct de vedere economic în cazul unor cantit ăţ i mici de de şeuri de pân ă la 100.000 t/an (274 t/zi). Astfel: • pentru zonele rurale cu o cantitate de de şeuri de pân ă la 10.000 t/an sunt recomandate sta ţiile mici din zona rural ă cu containere de capacitate mic ă; Alternativa 1 consider ă în prezent folosirea sta ţiilor de transfer planificate în proiectele PHARE CES aflate în faza de implementare. Locurile planificate pentru sta ţiile de transfer economisesc costurile globale de transport şi reduc necesitatea de a construi mai multe depozite mai mici dar mult mai costisitoare: Celelalte dou ă zone (Cisn ădie şi M ărginimea Sibiului) nu necesit ă sta ţie de transfer deoarece sunt situate la o distan ţă foarte mic ă de depozitul conform al comunei Cristian. Depozitare În prezent, toate de şeurile municipale generate sunt depozitate la depozitul conform de la Cristian. Depozitele urbane neconforme clasa „b” si-au incetat activitatea urmand sa fie inchise in cursul anului 2013 in cadrul proiectului SMID. Depozitul conform pentru depozitarea de şeurilor municipale este amplasat pe teritoriul administrativ al comunei Cristian. Operatorul acestuia este S.C. TRACON S.R.L. Br ăila. Anul de punere în func ţiune a depozitului a fost 2004, iar anul estimat de închidere este 2034. Toate spatiile de depozitare din zona rural ă au sistat depozitarea începând cu 16 iulie 2009. Se va men ţine, în continuare, interdic ţia de construire de incineratoare de de şeuri pe teritoriul administrativ al jude ţului Sibiu , interdic ţie ce va fi prev ăzut ă în toate documenta ţiile de urbanism şi amenajarea teritoriului şi a regulamentelor de urbanism aferente acestora al ături de interdic ţia de a permite dezvoltarea unor activit ăţ i industriale poluante (PATJ - Planul de Amenajare a Teritoriului Jude ţean, PUG - Planurile Urbanistice Generale).

I.1.2.SERVICIUL VOLUNTAR PENTRU SITUA ŢII DE URGEN ŢĂ TILI ŞCA

Serviciul voluntar pentru situa ţii de urgen ţă este constituit în comuna Tili şca prin H.C.L. şi func ţioneaz ă în subordinea consiliului local f ăcând parte din structura organizatoric ă a acestuia. Serviciul voluntar pentru situa ţii de urgen ţă îşi îndepline şte atribu ţiile legale şi presteaz ă servicii într-un sector de competen ţă stabilit cu acordul Inspectoratului Jude ţean pentru Situa ţii de Urgen ţă . Sectorul de competen ţă cuprinde obligatoriu teritoriul localit ăţ ii: a) Desf ăş oar ă activit ăţ i de informare şi instruire privind cunoa şterea şi respectarea regulilor şi a m ăsurilor de ap ărare împotriva incendiilor; b)Verific ă modul de aplicare a normelor, reglement ărilor tehnice şi dispozi ţiilor care privesc ap ărarea împotriva incendiilor, în domeniul de competen ţă ; c) Asigur ă interven ţia pentru stingerea incendiilor, salvarea, acordarea primului ajutor şi protec ţia persoanelor, a animalelor şi a bunurilor periclitate de incendii sau în alte situa ţii de urgen ţă ; d) Execut ă, cu for ţe proprii sau în cooperare, opera ţiuni şi activit ăţ i de în ştiin ţare, avertizare, alarmare, alertare, recunoa ştere, cercetare, evacuare, ad ăpostire, c ăutare, salvare, descarcerare, deblocare, prim ajutor sau asisten ţă medical ă de urgen ţă , stingere a incendiilor, depoluare, protec ţie N.B.C. şi decontaminare, filtrare si transport de ap ă, iluminat, protec ţie a bunurilor materiale şi valorilor din patrimoniul cultural, acordare de sprijin pentru supravie ţuirea popula ţiei afectate şi alte m ăsuri de protec ţie a cet ăţ enilor în caz de situa ţii de urgen ţă ; e) Serviciul voluntar pentru situa ţii de urgen ţă particip ă la interven ţii nu numai pe raza administrativ- teritoarial ă ci şi în sectorul de competen ţă stabilit de c ătre I.S.U.J. Sibiu. În localit ăţ ile din sectorul de competen ţă costul interven ţiilor este suportat de c ătre consiliile locale ale acestor localit ăţ i şi se calculeaz ă conform devizului de lucr ări efectuate, în func ţie de num ărul de kilometri parcur şi, num ărul orelor de func ţionare cu utilajul din dotare şi num ărul persoanelor participante din cadrul serviciului voluntar. f) Serviciul voluntar pentru situa ţii de urgen ţă poate presta contra cost servicii c ătre popula ţie precum: transport ap ă, evacuare ap ă din subsoluri, fântâni conform devizului de lucr ări efectuate.

194 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Tili şca cap II. Analiza de poten ţial Rela ţia cu Inspectoratul pentru Situa ţii de Urgen ţă "Cpt. Dumitru Croitoru" (I.S.U.) Obiectivele I.S.U. se reg ăsesc în legisla ţia în vigoare şi în planurile de ac ţiune ale institu ţiei. Obiectivele pe termen scurt: - implementarea sistemului de în ştiin ţare alarmare de tip electronic în bazinul hidrografic Cibin; - completarea bazei tehnico – materiale necesare în procesul de instruire a efectivelor; - intensificarea colabor ării cu jude ţele membre ale Regiunii Centru în domeniul de cooperare, servicii comunitare de urgen ţă civil ă şi interven ţie la dezastre; - sprijinirea administra ţiilor publice locale în implementarea, dezvoltarea şi modernizarea sistemului de voluntariat în procesul de gestionare a situa ţiilor de urgen ţă ; - reorganizarea sectoarelor de competen ţă a serviciilor voluntare pentru situa ţii de urgen ţă , în func ţie de situa ţia rezultat ă în urma definitiv ării procesului de profesionalizare a inspectoratului pentru situa ţii de urgen ţă ; - continuarea activit ăţ ii de achizi ţionare de materiale şi echipamente în limita fondurilor alocate, pentru îndeplinirea eficient ă a misiunilor; - asigurarea particip ării la cursurile de preg ătire pentru salvatori (în ălţime, înec) a subofi ţerilor selec ţiona ţi; - implementarea re ţelei metropolitane la nivelul inspectoratului. Obiectivele pe termen mediu: - reorganizarea sectoarelor de interven ţie prin deta şarea de autospeciale în punctele nodale, pentru scurtarea timpului de r ăspuns şi interven ţie şi sus ţinerea unor unit ăţ i mobile de interven ţie (Avrig, S ăli şte, Dumbr ăveni,T ălmaciu, R ăş inari, , Ocna Sibiului şi altele) - este de a şteptat ca îmbun ătăţ irea dot ărilor cu echipamente, s ă conduc ă la cre şterea gradului de siguran ţă a popula ţiei şi la primirea ajutorului de urgen ţă calificat într-un timp mai scurt; - înlocuirea tuturor autospecialelor pentru interven ţie, uzate fizic şi moral cu autospeciale moderne şi performante, cu caracteristici tehnico-tactice care s ă corespund ă necesit ăţ ilor şi situa ţiilor de risc din zona de competen ţă ; - reorganizarea şi finalizarea constituirii dup ă caz, a serviciilor de urgen ţă private, potrivit legii, la operatorii economici şi institu ţiile care desf ăş oare activit ăţ i cu risc de incendiu; - actualizarea documentelor operative la nivelul zonei de competen ţă în vederea îmbun ătăţ irii raportului cost – eficacitate, a sistemului de organizare, conducere, coordonare şi control a misiunilor; - eficientizarea şi profesionalizarea procesului de preg ătire a întregului personal, în func ţie de necesit ăţ ile reale pentru îndeplinirea atribu ţiilor func ţionale; - implementarea unui climat de munc ă angajant şi redefinirea raportului ierarhic, pe temeiul responsabilit ăţ ilor profesionale şi regulamentare la toate e şaloanele; - eficientizarea activit ăţ ilor de coordonare, control şi îndrumare în scopul gestion ării eficiente a modului de îndeplinire a activit ăţ ilor; - reevaluarea activit ăţ ii de men ţinere la un standard ridicat al ordinei şi disciplinei şi prevenirea oric ăror evenimente ce ar putea aduce prejudicii imaginii inspectoratului jude ţean pentru situa ţii de urgen ţă . Rela ţia comunei Tili şca cu Autoritatea Teritorial ă de Ordine Public ă are urm ătoarele obiective în perioada 2012 - 2016: • Informarea cet ăţ enilor despre misiunea A.T.O.P. Sibiu. • Formarea unui grup de lucru în cadrul A.T.O.P., în care s ă fie invita ţi şi reprezentan ţi ai O.N.G.-urilor care s ă analizeze informarea prezentat ă de reprezentan ţii Inspectoratului de Poli ţie al Jude ţului Sibiu pe linia activit ăţ ii de peti ţionare. • Întocmirea, de c ătre Inspectoratul de Poli ţie al Jude ţului Sibiu, a unei evalu ări a activităţ ilor desf ăş urate şi a rezultatelor ob ţinute, pe principalii indicatori de performan ţă , conform obiectivelor generale şi specifice ale M.A.I. şi Poli ţiei Române. Subsecvent, va fi prezentat şi un plan de ac ţiune, cu m ăsuri concrete, cu termene şi responsabilit ăţ i, pentru eliminarea deficien ţelor constatate.

I.2. ASISTEN ŢĂ SOCIAL Ă Scopul strategiei este s ă creeze un sistem func ţional de servicii sociale la nivel local în comuna Tili şca racordat la cel jude ţean, capabil s ă asigure dezvoltarea capacit ăţ ilor indivizilor şi/sau comunit ăţ ilor pentru 195 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Tili şca cap II. Analiza de poten ţial solu ţionarea propriilor nevoi sociale, precum şi cre şterea calit ăţ ii vie ţii şi promovarea principiilor de coeziune şi incluziune social ă. Obiectivul general: Dezvoltarea unui sistem competitiv de asisten ţă social ă care s ă r ăspund ă nevoilor beneficiarilor. Obiective specifice: 1. Prevenirea institu ţionaliz ării care s ă conduc ă la reducerea costurilor, aflate în continu ă cre ştere şi s ă scad ă intr ările în sistem, obiectiv ce presupune crearea unor re ţele locale care s ă ofere o gam ă larg ă de serviii alternative OBIECTIV STRATEGIC 1: - Dezvoltarea de servicii cu caracter primar • Obiectiv operational 1.1 : Dezvoltarea activitatilor de identificare si evaluare initiala, a nevoii sociale individuale, familiale si de grup • Obiectiv operational 1.2 : Dezvoltarea activitatilor de informare asupra drepturilor si obligatiilor • Obiectiv operational 1.3 : Diversificarea actiunilor de constientizare si sensibilizare sociala OBIECTIV STRATEGIC 2: - Crearea si dezvoltarea serviciilor alternative adaptate nevoilor persoanelor cu handicap grav • Obiectiv operational 2.1 : Cresterea calitatii serviciilor prestate de asistenti personali pentru persoanele cu handicap grav • Obiectiv operational 2.2 : Intocmirea unul plan de urmarire si control privind respectarea drepturilor persoanelor cu handicap. • Obiectiv operational 2.3. : Prevenirea institutionalizarii persoanei cu handicap OBIECTIV STRATEGIC 3: Dezvoltarea serviciilor de prevenire a separarii copilului de familia sa • Obiectiv operational 3.1 : Prevenirea separarii copilului de familia sa prin intocmirea planului de servicii OBIECTIV STRATEGIC 4 : Dezvoltare servicii pentru prevenirea institutionalizarii persoanelor varstnice • Obiectiv operational 4.1 : Prevenirea institionalizarii persoanelor varstnice

Managementul în domeniul asisten ţei sociale în jude ţul Sibiu se asigur ă de c ătre Consiliul Jude ţean Sibiu prin intermediul D.G.A.S.P.C. - institu ţie cu personalitate juridic ă aflat ă în subordinea sa - şi a altor institu ţii din subordinea C.J.S., unele servicii fiind prestate în colaborare cu Consiliile Locale şi SPAS-urile acestora.În cadrul sistemului de asisten ţă social ă de la nivelul jude ţului Sibiu, D.G.A.S.P.C. are rolul de aplicare a politicilor sociale în domeniul protec ţiei copilului, familiei, persoanelor singure, persoanelor vârstnice, persoanelor cu handicap, precum şi a oric ăror persoane vulnerabile sau aflate în nevoie si rolul de coordonare a activit ăţ ilor SPAS-urilor conform competen ţelor conferite de legisla ţia în vigoare. Managementul în domeniul asisten ţei sociale se va asigura de c ătre Consiliile Locale şi de primari prin intermediul SPAS-urilor. Şi din punct de vedere al asisten ţei sociale, jude ţul Sibiu va organiza şi coordona activit ăţ ile pe 5 zone geografice: Zona Sibiu, zona Mărginimea Sibiului , zona Valea Oltului, zona Podi şul Seca şelor - Podi şul Tîrnavelor, zona Valea Hîrtibaciului. În perioada 2013 – 2016 se are în vedere dezvoltarea a câte unei re ţele în fiecare zon ă. O re ţea va fi constituit ă din institu ţii, organiza ţii şi furnizori de servicii din zon ă care pot încheia parteneriate. Fiecare zon ă va avea baza de date comun ă, reguli şi proceduri care s ă asigure printr-un sistem unitar de abordare, o interven ţie personalizat ă şi individualizat ă, în func ţie de nevoile beneficiarului, o responsabilitate partajat ă, parteneriate active şi altele. Aceast ă re ţea va cuprinde un complex de servicii sociale formate din centre de zi, centre de consiliere, servicii de îngrijire la domiciliu, centre de plasament, ateliere protejate şi altele. Conform noii Legi a asisten ţei sociale nr. 292/2011, serviciile sociale reprezint ă activitatea sau ansamblul de activit ăţ i realizate pentru a r ăspunde nevoilor sociale, precum şi celor speciale, familiale sau de grup, în vederea dep ăş irii situa ţiilor de dificultate, prevenirii şi combaterii riscului de excluziune social ă, promov ării incluziunii sociale şi cre şterii calit ăţ ii vie ţii. Acestea pot organiza şi acorda în sistem integrat cu servicii de ocupare, de s ănătate, de educa ţie, precum şi cu alte servicii sociale de interes general. O aten ţie sporit ă se acord ă în noua Lege a asisten ţei sociale serviciilor de îngrijire personal ă - se adreseaz ă persoanelor dependente care, ca urmare a pierderii autonomiei func ţionale din cauze fizice, psihice 196 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Tili şca cap II. Analiza de poten ţial sau mintale, necesit ă ajutor semnificativ pentru a realiza activit ăţ ile uzuale ale vie ţii de zi cu zi. Situa ţia de dependen ţă este o consecin ţă a bolii, traumei şi dizabilit ăţ ii şi poate fi exacerbat ă de absen ţa rela ţiilor sociale şi a resurselor economice adecvate. Vulnerabilit ăţ ile pot fi legate de s ărăcie, de vâst ă, de s ănătate mintal ă sau fizic ă, de munc ă, de analfabetism, de loca ţie, de societate divers ă. Ajutorul acordat pentru îndeplinirea activit ăţ ilor uzuale ale vie ţii zilnice prive şte dou ă categorii de activit ăţ i: a) activit ăţ i de baz ă ale vie ţii zilnice, în principal: asigurarea igienei corporale, îmbr ăcare şi dezbr ăcare, hr ănire şi hidratare, asigurarea igienei elimin ărilor, transfer şi mobilizare, deplasare în interior, comunicare; b) activit ăţ i instrumentale ale vie ţii zilnice, în principal: prepararea hranei, efectuarea de cump ărături, activit ăţ i de menaj şi sp ălătorie, facilitarea deplas ării în exterior şi înso ţire, activit ăţ i de administrare şi gestionare a bunurilor, acompaniere şi socializare. Îngrijirea persoanei care necesit ă pe o perioad ă mai lung ă de 60 de zile ajutor pentru îndeplinirea activit ăţ ilor de baz ă şi instrumentale ale vie ţii zilnice este definit ă ca îngrijire de lung ă durat ă. Orice persoan ă dependent ă (din categoria persoane vârstnice, persoane cu dizabilit ăţ i şi bolnavii cronici) are dreptul la servicii de îngrijire personal ă. Îngrijirea de lung ă durat ă se asigur ă la domiciliu, în centre reziden ţiale, în centre de zi, la domiciliul persoanei care acord ă serviciul şi în comunitate . Se pot organiza şi acorda integrat cu servicii de îngrijire medical ă, de reabilitare şi amenajare a ambientului, cu alte servicii de recuperare/reabilitare şi pot fi acompaniate de servicii de consiliere social ă, juridic ă şi de informare. Tendin țele recente privind structura popula ției Uniunii Europene reliefeaz ă un num ăr de provoc ări pentru sistemele de bun ăstare social ă. Având în vedere nevoia de adaptare a serviciilor publice pentru o popula ție european ă în curs de îmb ătrânire, a fost adoptat ă pe 9 septembrie 2010 la Strasbourg Rezolu ţia Parlamentului European referitoare la îngrijirea pe termen lung a persoanelor vârstnice, prin care PE “invit ă statele membre s ă ia în considerare evolu ţiile demografice din ultimii ani, în special îmb ătrânirea popula ţiei, care au condus la presiuni bugetare sporite și la o cerere mare în ceea ce prive ște o infrastructur ă mai bun ă pentru servicii de asisten ţă medical ă și îngrijire social ă”. La nivelul UE27, raportul de dependen ță se va dubla în urm ătorii 50 de ani, de la curentul 25,2 la o proiec ție de 53,47 în 2060 pentru o popula ție care va cre ște sensibil, numai de la 501,25 milioane la 505,71 milioane de persoane. Acest fapt clarific ă faptul c ă schimb ările constau nu doar în îmb ătrânire, dar și de reducere a volumului popula ţiei. Îngrijirile la domiciliu reprezint ă cea mai eficient ă strategie de îngrijire a persoanelor vârstnice în situa țțție de dependen țțță, nu numai pentru c ă este o metod ă cu un cost mai redus decât îngrijirea în institu țțții, dar şi pentru c ă este preferat ă de toate persoanele în cauz ă, reprezentând un atribut esen țțțial al asigur ării cre şterii calit ățțții vie țțții.

I.3. TURISMUL ÎN COMUNA TILI ŞCA Dezvoltarea durabil ă a turismului în comuna Tili şca reprezint ă una din priorit ăţ i pentru perioada 2014 – 2020. Pornind de la legisla ţia în vigoare (Legea administra ţiei publice locale nr. 215/2001 cu complet ările şi modific ările ulterioare şi Ordonan ţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desf ăş urarea activit ăţ ii de turism în România) misiunea Consiliului Local în domeniul turismului const ă în: interven ţii directe pentru siguran ţa turismului, participarea la proiecte de investi ţii cu efect asupra dezvolt ării durabile şi echilibrate a turismului, implicarea în parteneriate pentru dezvoltarea infrastructurii în turism, promovarea poten ţialului turistic pe plan intern şi interna ţional prin participarea la saloane de turism în ţar ă şi str ăin ătate, elaborarea de materiale de promovare. Pentru realizarea misiunii s-au identificat cinci obiective generale de dezvoltare a turismului şi anume: 1.Siguran ţa: Siguran ţa practic ării turismului reprezint ă unul din obiectivele generale ale comunei, cu atât mai mult cu cât aceasta este o obliga ţie prev ăzut ă de lege, astfel comuna Tili şca să poat ă fi perceput ă ca o destina ţie sigur ă. Obiectivele specifice în acest sens sunt: ° aplicarea ferm ă şi consecvent ă a m ăsurilor legale pentru eliminarea riscurilor privind siguran ţa şi s ănătatea turi ştilor;

197 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Tili şca cap II. Analiza de poten ţial ° prevenirea incidentelor/accidentelor prin cre şterea nivelului de informare a turi ştilor şi locuitorilor, în special asupra pericolelor şi m ăsurilor de securitate; ° ini ţierea, între ţinerea corespunz ătoare şi marcarea unor trasee între localit ăţ ile comunei şi cu alte localit ăţ i învecinate, de drume ţie şi culturale, inclusiv pe plaiurile comunale; 2.Calitatea: Comuna Tili şca va interveni prin extinderea, modernizarea şi reabilitarea infrastructurii şi re ţelelor de utilit ăţ i publice ce deservesc zonele centrale ale localit ăţ ilor – zone cu poten ţial turistic; aceast ă interven ţie va avea impact direct asupra îmbun ătăţ irii experien ţei turistice în comun ă, cu reflectare în cre şterea num ărului de turi şti. Obiectivul general al acestei priorit ăţ i este cre şterea calit ăţ ii serviciilor turistice în comun ă având ca obiective specifice: ° modernizarea drumurilor de acces c ătre zonele turistice ° realizarea, încurajarea şi sprijinirea investi ţiilor în infrastructura turistic ă; ° atragerea şi absorb ţia finan ţă rilor din instrumente structurale şi fonduri complementare; ° dezvoltarea unor produse turistice noi care s ă fructifice punctele tari eviden ţiate în analiza SWOT; 3.Patrimoniul cultural: Comuna Tili şca are poten ţial mare în ceea ce prive şte turismul cultural, fiind comuna ce de ţine şi pune în valoare a monumentelor istorice dar şi patrimoniu imaterial reprezentat de memoria unor personalit ăţ i marcante na ţionale (bazat ă pe unicitatea culturii), ca o component ă esen ţial ă a experien ţei turistice. Obiectivul general al acestei priorit ăţ i este mai bun ă valorificare turistic ă a patrimoniului cultural material şi imaterial , având ca obiective specifice: ° reabilitarea, conservarea şi valorificarea turistic ă a patrimoniului cultural construit; ° cre şterea atractivit ăţ ii turistice a actului de cultur ă şi promovarea acestora; ° sprijinirea actorilor culturali locali şi jude ţeni/na ţionali în realizarea evenimentelor culturale reprezentative, cu impact asupra atractivit ăţ ii turistice. 4.Accesibilitatea informa ţiei turistice locale/jude ţene şi na ţionale prin avantajele oferite de noile canale de promovare: internetul, etc. Obiectivul general al acestei priorit ăţ i este îmbun ătăţ irea accesibilit ăţ ii comunei ca şi destina ţie turistic ă, având ca obiective specifice: ° încurajarea unei prezen ţe cât mai mari a ofertei turistice locale pe Internet; ° oferirea de informa ţii cât mai complete despre comuna Tili şca atât prin metodele tradi ţionale cât şi prin cele moderne; ° îmbun ătăţ irea informa ţiilor existente în punctele de intrare (aeroporturile, g ările, autog ările). ° Promovarea valorilor locale şi jude ţene prin consolidarea brandului Sibiu şi Transilvania, acesta beneficiind de o bun ă reclam ă interna ţional ă ob ţinut ă începând cu 2007, odat ă cu lansarea Programului "Sibiu – Capital ă Cultural ă European ă 2007”. ° realizarea unei abord ări integrate a brandului la toate nivelurile industriei turistice; 5. Parteneriate : Comuna Tili şca va acorda aten ţie modalit ăţ ilor de valorificare a poten ţialului turistic al comunei, de creare a infrastructurii necesare sus ţinerii acestuia şi de sprijinire a sectorului privat pentru a face fa ţă cerin ţelor pie ţei. Obiectivul general al acestei priorit ăţ i este dezvoltarea unei colabor ări eficiente în cadrul sectorului public şi între acesta şi sectorul privat având ca obiective specifice: ° dezvoltarea de parteneriate cu ONG-uri şi actorii interesa ţi la nivel na ţional, regional şi local pentru promovarea şi dezvoltarea turismului; ° dezvoltarea activit ăţ ii Centru de Informa ţii Turistice al Comunei Tili şca , un centru de acces la informa ţie – CLUBUL MUN ŢILOR - care s ă deserveasc ă atât cet ăţ enii (servicii turistice şi educa ţionale) cât şi turi ştii şi interconectarea acestuia cu alte centre din M ărginime şi din jude ţul Sibiu (pentru rezervarea locurilor de cazare, etc); ° încurajarea implic ării comunit ăţ ii locale în dezvoltarea şi promovarea turismului; ° asigurarea unui cadru strategic adecvat care s ă permit ă realizarea de parteneriate;

198 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Tili şca cap II. Analiza de poten ţial ° sprijin actorilor locali în promovarea turismului, preg ătirea profesional ă, dezvoltarea economic ă, conservarea mo ştenirii culturale; ° minimizarea impactului turismului asupra mediului înconjur ător. ° încurajarea dezvolt ării unor produse „icoan ă” care sa fie reprezentative / distincte pentru Sibiu (5 trasee turistice tematice: Drumul brânzei, Vămile F ăgăra şilor, Drumul fortifica ţiilor, Drumul s ării, Drumul verde al V ăii Hârtibaciului, sta ţiunea balneo-climateric ă , bisericile fortificate, arhitectura săseasc ă, marca Brukenthal, P ăltini şul, Bâlea, Transf ăgărăş anul, Muzeul Civiliza ţiei Populare Tradi ţionale în aer liber din Dumbrava Sibiului, ş.a.). ° sprijinirea îmbun ătăţ irii preg ătirii în domeniul turismului prin organizarea de seminarii, dezbateri, acord ări de premii, diplome, recunoa ştere şi mesaje publice ş.a.; ° încurajarea unor leg ături puternice între educa ţie şi turism, prin implicarea şcolii comunale ° încurajarea preg ătirii continue şi dezvoltarea aptitudinilor a celor ce activeaz ă în industria turistic ă local ă. Comuna Tili şca va colabora cu Consiliul Jude ţean Sibiu, Asocia ţia Jude ţean ă de Turism Sibiu, Asocia ţia Turismul Sibian precum şi cu alte ONG-uri specializate în turism pentru creşterea capacit ăţ ii institu ţionale proprii în domeniul turismului şi dezvoltarea infrastructurii turistice în comun ă şi în general în M ărginimea Sibiului.

I.4. DEZVOLTAREA ECONOMIC Ă, AGRICULTURA ŞI DEZVOLTAREA RURAL Ă

Dezvoltarea economic ă a comunei Tili şca se încadreaz ă în dezvoltarea general ă a jude ţului şi în priorit ăţ ile stabilite de Strategia Europa 2020 privind: - Cre şterea inteligent ă – economie bazat ă pe cunoa ştere şi inovare; - Cre şterea durabil ă – economie mai eficient ă din punct de vedere al utiliz ării resurselor, mai ecologic ă şi mai competitiv ă; - Cre ştere favorabil ă incluziunii – economie cu o rat ă ridicat ă a ocup ării for ţei de munc ă, care să asigure coeziunea social ă şi teritorial ă. Dezvoltarea mediului economic (de afaceri) reprezint ă piatra de temelie a procesului de creare a unei culturi antreprenoriale dinamice şi implicit de creare a resurselor materiale, atât pentru comunitatea local ă, cât şi pentru mediul de afaceri implicat, în scopul îmbun ătăţ irii calităţ ii vie ţii întregii colectivit ăţ i. În acest proces complex sunt implica ţi reprezentan ţi din diferite medii sociale care cuprind atât sectorul public, mediul de afaceri, dar şi sectorul non-guvernamental. Buna colaborare a tuturor acestor factori importan ţi în dezvoltarea economic ă va duce la crearea de noi locuri de munc ă şi cre şterea veniturilor popula ţiei şi, implicit la cre şterea nivelului de trai al popula ţiei şi al veniturilor bugetului jude ţean.

I.4.1. Dezvoltarea economic ă În comuna Tili şca şi în întreg mediul rural din jude țul Sibiu activit ățile economice sunt diversificate pe urm ătoarele ramuri: - mica industrie inclusiv industria casnic ă: industria textil ă și înc ălțăminte, industria alimentar ă, construc ții metalice și produse din metal, industria de exploatare și prelucrare a lemnului etc.; - agricultur ă: cultura plantelor şi zootehnie; - turism şi servicii. Una din priorit ăţ ile de dezvoltare ale jude ţului Sibiu pe termen mediu şi lung, pe lâng ă infrastructura de transport, de s ănătate, de asisten ţă social ă, de educa ţie şi dezvoltare a resurselor umane, de turism, cultur ă şi sport o constituie cre şterea competitivit ăţ ii economice a jude ţului prin stimularea inov ării şi sprijinirea IMM-urilor, mediului de afaceri şi de cercetare ştiin ţific ă, prin sprijinirea agriculturii, silviculturii şi dezvolt ării rurale. Obiectivul strategic de dezvoltare îl constituie promovarea şi dezvoltarea unei economii moderne şi competitive, orientat ă tot mai mult pe cunoa ştere, creativitate şi inovare, în m ăsura s ă asigure dezvoltarea durabil ă, echilibrat ă, coeziva şi solidar ă a întregului jude ţ. Pentru aceasta, politicile publice vor asigura o cât mai bun ă valorificare a istoriei, tradi ţiei şi culturii locale, atragerea investi ţiilor moderne şi competitive în domeniul produc ţiei şi serviciilor, dezvoltarea unui sistem de educa ţie şi înv ăţă mânt adaptat cerin ţelor pie ţei

199 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Tili şca cap II. Analiza de poten ţial locale şi regionale, astfel încât s ă fie creat unui cadru economic atractiv şi flexibil, orientat spre profitabilitate şi crearea/men ţinerea de locuri de munc ă, în măsura s ă asigure un nivel mai bun de prosperitate pentru cet ăţ eni. Pentru realizarea acestui obiectiv strategic se au în vedere urm ătoarele obiective specifice : 1. Cre șterea coeziunii teritoriale Mărginimii Sibiului prin sprijinirea dezvolt ării localit ăţ ilor (parteneriate active între CL Tili şca , CJ Sibiu şi al ţi factori interesa ţi), prin dezvoltarea infrastructurii tehnice (transport, telecomunica ții, utilit ăți, energie) și a infrastructurii sociale (educa ție, cercetare, sănătate, social ă) din jude ţ – tratat la capitolele de infrastructur ă de transport, ap ă, s ănătate, educa ţie şi asisten ţă social ă din Strategie; 2. Cre șterea competitivit ății economice a Mărginimii Sibiului prin valorificarea mai bun ă a poten țialului zonal şi jude ţean, prin stimularea inov ării și a economiei orientate spre cunoa ștere, prin dezvoltarea unor instrumente specifice (parcuri industriale, depozite agroalimentare, infrastructura de afaceri, de transfer tehnologic, clustere, re țele de afaceri, centre de cercetare ştiin ţific ă etc) și prin crearea unui mediu atractiv pentru investi ții; Pentru realizarea acestui obiectiv, Comuna Tili şca are în vedere realizarea um ătoarelor proiecte: - Încurajarea şi sprijinul pentru vânzarea direct ă a produselor realizate din ferma / gospod ăria proprie, în acest mod asigurându-se trasabilitatea produselor (încurajarea consumului local şi eliminarea intermediarilor); - Dezvoltarea / deschiderea unor depozite agroalimentare / centre de colectare pentru p ăstrarea produselor agroalimentare (specializare pe produse: animaliere) sau de alt tip, în vederea desfacerii acestora prin lan ţuri mari de magazine; 3. Protec ția mediului înconjur ător, conservarea biodiversit ății, diminuarea efectelor schimb ărilor climatice și prevenirea riscurilor naturale, extinderea utilizării resurselor alternative de energie, îmbun ătățirea eficien ței energetice în sectorul economic și în cel casnic; 4. Valorificarea superioar ă, într-o manier ă durabil ă, a poten țialului agricol și silvic a comunei, cre șterea atractivit ății economice și sociale a localit ății, reducerea decalajelor economice și sociale fa ță de localit ățile din mediul rural, respective fa ţă de cele din mediul urban; 5. Dezvoltarea turismului în comun ă şi în M ărginimea Sibiului prin punerea în valoare a patrimoniului turistic natural și antropic, prin extinderea și modernizarea infrastructurii turistice, prin îmbun ătățirea și diversificarea serviciilor oferite precum și dezvoltarea infrastructurii cultural- recreative și sportive din comun ă; 6. Cre șterea coeziunii sociale la nivelul comunei – zonei şi jude ţului prin valorificarea resurselor umane (extinderea accesului locuitorilor din jude ţ la servicii de educa ție, de s ănătate, sociale și ale administra ției locale, diversificarea și cre șterea calit ății acestor servicii), prin facilitarea preg ătirii profesionale pe tot parcursul vie ţii şi reinser ției sociale a persoanelor dezavantajate social (inclusiv a reinser ţiei pe pia ţa muncii) și prin contracararea efectelor declinului demographic.

I.4.2. Agricultura Din analiza SWOT s-au identificat ca obiective generale : 1. Promovarea agriculturii extensive montane - ecologice prin cre şterea competitivit ăţ ii sectoarelor agricol şi forestier şi adaptarea la cererea şi oferta de pia ţă . 2. Înfiin ţarea asocia ţiilor şi grupurilor de produc ători prin dezvoltarea economic ă durabil ă a fermelor şi a exploata ţiilor agricole. 1. Promovarea agriculturii extensive - ecologice prin cre şterea competitivit ăţ ii sectoarelor agricol şi forestier şi adaptarea la cererea şi oferta de pia ţă . „Agricultura ecologic ă”, termen protejat şi atribuit de U.E României pentru definirea acestui sistem de agricultur ă este similar cu termenii „agricultur ă organic ă” sau „agricultur ă biologic ă” utiliza ţi în alte state membre. Acest sistem de agricultur ă este un procedeu „modern” de a cultiva plante, de a cre şte animale şi de a produce alimente, care se deosebe şte fundamental de agricultura conven ţional ă. Rolul sistemului de agricultur ă ecologic ă este de a produce hrana mai curat ă, mai potrivit ă metabolismului organismului uman, dar în deplin ă corela ţie cu conservarea şi dezvoltarea mediului în respect fa ţă de natur ă şi legile ei. Unul dintre principalele scopuri ale agriculturii ecologice este producerea de alimente cu gust, textur ă şi calit ăţ i autentice şi atractive. Aceste alimente se ob ţin în etapa produc ţiei la ferm ă prin interzicerea strict ă a utiliz ării organismelor modificate genetic (O.M.G.-uri şi derivatele acestora) şi prin restric ţii drastice privind folosirea fertilizan ţilor şi 200 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Tili şca cap II. Analiza de poten ţial pesticidelor de sintez ă, a stimulatorilor şi regulatorilor de cre ştere, hormonilor, antibioticelor şi sistemelor intensive de cre ştere a animalelor. Agricultura ecologic ă are o contribu ţie major ă la dezvoltarea durabil ă, la cre şterea activit ăţ ilor economice cu o important ă valoare ad ăugat ă şi la sporirea interesului tinerilor pentru spa ţiul rural. Obiective specifice: • cre şterea volumului produc ţiei destinate comercializ ării pentru ca fermele de semi-subzisten ţă s ă devin ă viabile economic; • procesarea şi promovarea pe pia ţă a produselor agricole ecologice, tradi ţionale, naturale; • protec ţia mediului în interac ţiune cu agricultura (inclusiv conservarea peisajului rural); • îmbun ătăţ irea calit ăţ ii vie ţii în mediul rural. Ac ţiuni : - acordarea de subven ţii de c ătre stat, pentru semin ţe selec ţionate şi rase de animale omologate; - înfiin ţarea de I.M.M.-uri specializate pe mecanizare, colectare şi distribuire a produselor agricole; - respectarea normelor comunitare de ecocondi ţionalitate; - promovarea m ăsurilor active din PNDR, privind accesarea fondurilor comunitare şi guvernamentale nerambursabile prin proiecte depuse de tinerii fermieri. 2. Înfiin ţarea asocia ţiilor şi grupurilor de produc ători prin dezvoltarea economic ă durabil ă a fermelor şi a exploata ţiilor agricole Obiective specifice: • cre şterea num ărului de asocia ţii profesionale viabile şi a grupurilor de produc ători; • cre şterea veniturilor membrilor grupurilor de produc ători. Ac ţiuni: - sprijinirea înfiin ţă rii şi func ţion ării administrative a asocia ţiilor profesionale şi a grupurilor de produc ători specializate pe cre şterea de animale, procesare, sau comercializare de produse agricole; - încurajarea instal ării tinerilor fermieri prin m ăsuri active din PNDR. I.4.3. Silvicultura Asigurarea conserv ării şi utiliz ării durabile a fondului forestier este un obiectiv prev ăzut şi în Planul de Amenajare a Teritoriului Jude ţean Sibiu 2012. Obiectivul specific este m ărirea suprafe ţei fondului forestier, asigurarea integrit ăţ ii şi gestionarea dup ă principiul durabilit ăţ ii, constituind direc ţii prioritare ale programului de dezvoltare a teritoriului jude ţului Sibiu şi de cre ştere a calit ăţ ii vie ţii popula ţiei. De asemenea, conform principiilor anun ţate prin Codul Silvic (Legea nr. 46 din 2008) gestionarea durabil ǎ a p ădurilor urm ǎre şte: • promovarea practicilor care asigur ă gestionarea durabil ă a p ădurilor; • asigurarea integrit ăţ ii fondului forestier şi a permanen ţei p ădurii; • majorarea suprafe ţei terenurilor ocupate cu p ăduri; • politici forestiere stabile pe termen lung; • asigurarea nivelului adecvat de continuitate juridic ă, institu ţional ă şi opera ţional ă în gestionarea p ădurilor; • primordialitatea obiectivelor ecologice ale silviculturii; • cre şterea rolului silviculturii în dezvoltarea rural ă; • promovarea tipului natural fundamental de p ădure şi asigurarea diversit ăţ ii biologice a p ădurii; • armonizarea rela ţiilor dintre silvicultur ă şi alte domenii de activitate; • sprijinirea proprietarilor de p ăduri şi stimularea asocierii acestora; • prevenirea degrad ării ireversibile a p ădurilor, ca urmare a ac ţiunilor umane şi a factorilor de mediu destabilizatori. Din analiza SWOT s-au conturat ca obiective generale : 1. Conservarea şi dezvoltarea resurselor forestiere în vederea amelior ării condi ţiilor de mediu şi de via ţă .

201 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Tili şca cap II. Analiza de poten ţial 2. Men ţinerea şi intensificarea func ţiilor de produc ţie, de protec ţie şi sociale ale ecosistemelor forestiere. 1. Conservarea şi dezvoltarea resurselor forestiere în vederea amelior ării condi ţiilor de mediu şi de via ţă . Obiective specifice: • valorificarea superioar ă a lemnului şi a altor produse ale p ădurii, în concordan ţă cu principiile şi exigen ţele eficien ţei economice, dar şi a exigen ţelor de protec ţia mediului; • accentuarea şi diversificarea func ţiilor socio-economice ale ecosistemelor forestiere în raport cu cre şterea cerin ţelor societ ăţ ii fa ţă de p ădure. Ac ţiuni: - cre şterea suprafe ţei acoperite cu p ăduri în situa ţiile în care acestea sunt importante pentru asigurarea condi ţiilor de mediu şi de via ţă ; - extinderea suprafe ţei p ădurilor în special pe terenuri degradate preluate improprii culturilor agricole. 2. Men ţinerea şi intensificarea func ţiilor de produc ţie, de protec ţie şi sociale ale ecosistemelor forestiere Obiective specifice: dezvoltarea exploat ării, transportului şi prelucr ării lemnului; conservarea şi ameliorarea diversit ăţ ii biologice. Ac ţiuni: - îmbun ătăţ irea şi dezvoltarea infrastructurii în domeniul forestier; - încadrarea cu stricte ţe a volumului de recoltat din p ăduri în limitele posibilit ăţ ii stabilite prin amenajamentele silvice; - ini ţierea unor ac ţiuni sus ţinute de valorificare a de şeurilor din lemn, inclusiv a rumegu şului, pentru diminuarea polu ării mediului; - valorificarea produselor forestiere prin înfiin ţarea de centre de colectare. Vân ătoarea şi pescuitul Din analiza SWOT s-a identificat ca obiectiv general gospod ărirea fondurilor de vân ătoare şi pescuit pe baz ă de planuri de management cinegetic şi piscicol. Obiective specifice: • combaterea eficient ă a braconajului cinegetic şi piscicol; • conservarea şi ameliorarea biodiversit ăţ ii ecosistemelor. Ac ţiuni: - constituirea de noi arii protejate vizând conservarea biodiversit ăţ ii şi gestionarea lor pe baza unor planuri speciale de management; - identificarea tipurilor de ecosisteme şi habitate valoroase din punct de vedere al biodiversit ăţ ii, în vederea supunerii lor unui regim adecvat de conservare; - identificarea şi oficializarea coridoarelor de leg ătur ă pentru prevenirea fragmentării habitatelor, cu eviden ţierea lor în amenajamentele silvice. I.4.4. Dezvoltarea rural ă Din analiza SWOT s-au conturat ca obiective generale: 1. Cre şterea competitivit ăţ ii sectoarelor agro-alimentare şi forestier. 2. Îmbun ătăţ irea mediului şi a spa ţiului rural prin utilizarea durabil ă a terenurilor agricole şi forestiere. 3. Cre şterea calit ăţ ii vie ţii în mediul rural şi încurajarea diversific ării economiei rurale. 4. Demararea şi func ţionarea ini ţiativelor de dezvoltare rural ă, LEADER. 1. Cre şterea competitivit ăţ ii sectoarelor agro-alimentare şi forestier Obiective specifice: • sprijinirea fermierilor care î şi desf ăş oar ă activitatea în zona rural ă; • încurajarea fermelor de semi-subzisten ţă s ă intre pe pia ţă ; • modernizarea exploata ţiilor agricole; • adaptarea fermelor din punct de vedere economic;

202 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Tili şca cap II. Analiza de poten ţial

• sprijinirea industriei agroalimentare specific ă; Ac ţiuni: • formarea profesional ă privind retehnologiz ării activit ăţ ilor economice agricole şi promovarea inova ţiei; • furnizarea de servicii de consiliere şi consultan ţă pentru agricultori; • sprijinirea fermelor de semi-subzisten ţă ; • adaptarea produc ţiei la cerin ţele pie ţei prin îmbun ătăţ irea managementului exploata ţiei; • înfiin ţarea grupurilor de produc ători; 2. Îmbun ătăţ irea mediului şi a spa ţiului rural prin utilizarea durabil ă a terenurilor agricole şi forestiere Obiective specifice: • introducerea sau continuarea metodelor agricole de produc ţie prietenoase cu mediul, promovarea biodiversit ăţ ii, a solului şi calit ăţ ii mediului; • compensarea fermierilor prin implementarea re ţelei Natura 2000, pe baza obliga ţiilor ce revin din directivele P ăsări şi Habitate; • plantarea cu p ăduri a terenurilor agricole pentru prevenirea eroziunii şi a schimb ărilor climatice; • extinderea suprafe ţelor forestiere pe terenurile non-agricole; • amenajarea exploata ţilor forestiere; • producerea de puie ţi forestieri în pepiniere silvice. Ac ţiuni: • pl ăţ i agro-mediu pentru conservarea peisajului rural tradi ţional; • pl ăţ i compensatorii Natura 2000 pentru compensarea dezavantajelor prin accesarea programului Natura 2000; • înfiin ţarea de planta ţii noi; • prima împ ădurire a terenurilor neagricole; 3. Cre şterea calit ăţ ii vie ţii în mediul rural şi încurajarea diversific ării economiei rurale Obiective specifice: • cre şterea veniturilor adi ţionale ale fermelor de semi subzisten ţă ; • cre şterea atractivit ăţ ii zonelor rurale prin crearea, îmbun ătăţ irea şi diversificarea infrastructurii turistice, a facilit ăţ ilor şi atrac ţiilor turistice; • îmbun ătăţ irea calit ăţ ii mediului social, cultural, natural şi economic în zonele rurale; • cre şterea atractivit ăţ ii spa ţiului rural prin renovarea şi dezvoltarea integrat ă a satelor. Ac ţiuni: - înfiin ţarea de ateliere me şte şug ăre şti în mediul rural; - crearea unor trasee turistice tematice - organizarea manifest ărilor din Zilelor culturale ale jude ţului Sibiu - investi ţii legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferat ă şi amenajarea de poteci rurale; - investi ţii de producere, procesare, marketing al produselor fermelor; - ridicarea standardelor de via ţă a comunit ăţ ilor de romi, a comunit ăţ ilor defavorizate prin construc ţia de locuin ţe sociale, diversificarea ofertei de servicii sociale; - sprijin pentru extinderea şi modernizarea re ţelei de ap ă şi canalizare; - extinderea re ţelei de iluminat public; - reabilitarea drumurilor comunale şi a drumurilor jude ţene de acces; - reabilitarea cl ădirilor în vederea continu ării şi func ţion ării corespunz ătoare a programului „Şcoal ă dup ă şcoal ă”; - crearea infrastructurii necesare pentru activit ăţ i recreative, joac ă în cadrul comunit ăţ ilor rurale;

203 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Tili şca cap II. Analiza de poten ţial - dezvoltarea unui mediu adecvat de petrecere a timpului liber / de joac ă în rândul copiilor din mediul rural – terenuri de joac ă; - crearea infrastructurii necesare desf ăş ur ării activit ăţ ilor sportive în cadrul comunit ăţ ilor rurale – terenuri de sport; - promovarea unor solu ţii alternative de petrecere a timpului liber pentru men ţinerea s ănătăţ ii popula ţiei din mediul rural; - cre şterea accesului popula ţiei din mediul rural la informa ţie şi cultur ă; - înfiin ţarea / reabilitarea / modernizarea l ăca şelor de cultur ă: c ămine culturale, biblioteci, biblionet-uri, cluburi de internet; - activit ăţ i de con ştientizare a comunit ăţ ilor şi autorit ăţ ilor locale atât asupra valorilor perene ale civiliza ţiei populare române şti cât şi asupra strategiilor şi mijloacelor ce trebuiesc aplicate pentru salvarea de la dispari ţie a acestor valori; - renovarea, dezvoltarea satelor, conservarea şi îmbun ătăţ irea mo ştenirii rurale. 4. Func ţionarea şi extinderea ini ţiativelor de dezvoltare rural ă, LEADER Obiective specifice: • cre şterea competitivit ăţ ii sectoarelor agricol şi forestier, a calit ăţ ii vie ţii şi diversificarea activit ăţ ilor economice din spa ţiul rural; • încurajarea ac ţiunilor inovative-solu ţii noi pentru probleme vechi; • promovarea cazurilor de bun ă practic ă între GAL-urile na ţionale şi transna ţionale. Ac ţiuni: - func ţionarea şi dezvoltarea G.A.L Mărginimea Sibiului, dobândirea de noi competen ţe pentru animarea dezvolt ării teritoriului; - implementarea strategiilor şi proiectelor integrate în dezvoltarea rural ă; - favorizarea cooper ării între G.A.L-uri na ţionale şi interna ţionale. I.4.5. Colaborarea cu Camera Agricol ă a Jude ţului Sibiu Problema fundamental ă a agriculturii române şti, în stadiul actual al tranzi ţiei, o constituie contradic ţia dintre proprietate, ca mijloc de existen ţă social ă şi exploata ţia agricol ă, ca unitate tehnologic ă şi entitate economic ă. Din aceast ă perspectiv ă, strategia Agen ţiei Na ţionale de Consultan ţă Agricol ă (ANCA) – organism coordonator al camerelor agricole jude ţene, a avut şi are în continuare ca obiectiv general, îmbun ătăţ irea cuno ştin ţelor şi aptitudinilor produc ătorilor agricoli priva ţi, pentru a-i face capabili s ă ia decizi eficiente într-un context economic concuren ţial, realizându-se trecerea de la exploata ţia de subzisten ţă (semisubzisten ţă ) la exploata ţia performant ă economic. Întreaga strategie a ANCA se realizeaz ă şi implementeaz ă în teritoriu, prin re ţeaua institu ţional ă creat ă, la nivel jude ţean prin speciali ştii Camerei Agricole Jude ţene, iar la nivel comunal/local prin speciali ştii celor 7 Centre Locale de Consultan ţă Agricol ă (CLCA) şi a unui Centru Zonal de Consultan ţă Agricol ă Media ş. În vederea îndeplinirii atribu ţiilor ce-i revin, Camera Agricol ă a Jude ţului Sibiu are ca obiective generale urm ătoarele: I. Asigurarea securit ăţ ii alimentare prin cre şterea produc ţiei agricole. II. Sus ţinerea financiar ă şi fiscal ă a agriculturii prin programe şi bugete multianuale. III. Accelerarea procesului de dezvoltare rural ă. IV. Sus ţinerea cercet ării agricole şi form ării profesionale. I. Asigurarea securit ăţ ii alimentare prin cre şterea produc ţiei agricole Obiective specifice 1. Sprijinirea cre ării de ferme comerciale moderne, de unit ăţ i de industrie alimentar ă şi cre şterea competitivit ăţ ii acestora. Ac ţiuni: • Organizarea de ac ţiuni de popularizare, promovare şi informare a fermierilor. • Organizarea de întâlniri cu teme agricole. • Întocmire de modele tehnico-economice. • Identificare de ferme model. 2. Stimularea comas ării voluntare a terenurilor şi a exploat ării lor eficiente – promovarea formelor asociative.

204 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Tili şca cap II. Analiza de poten ţial Ac ţiuni: • Sprijinirea înfiin ţă rii de asocia ţii ale fermierilor pe domenii de activitate. 3. Dezvoltarea cu prioritate a zootehniei şi cre şterea ponderii acesteia în totalul produc ţiei agricole, îmbun ătăţ irea p ăş unilor, a pomiculturii, legumiculturii şi viticulturii - sectoare mult r ămase în urm ă. Ac ţiuni: • Realizarea de cursuri de calificare în meseriile agricole. • Realizarea de loturi demonstrative. • Organizarea de expozi ţii agricole. • Acordarea de consultan ţă şi asisten ţă tehnic ă de specialitate. • Organizarea de demonstra ţii practice. 4. Promovarea produselor cu randamente şi calitate ridicate ob ţinute prin tehnologii moderne şi biotehnologii Ac ţiuni: • Organizarea de simpozioane şi seminarii. 5. Promovarea continu ă a produc ţiei ecologice Ac ţiuni: • Prezentarea sistemelor de produc ţie, tehnologii şi practici agricole durabile privind agricultura ecologic ă. • Realizarea unor întâlniri de informare privind implementarea Codurilor de bune practici şi reglementari pentru agricultura ecologica. • Organizarea de vizite şi schimburi de experien ţă între fermele ecologice. • Realizarea de materiale publicitare, pliante, bro şuri. II. Sus ţinerea financiar ă şi fiscal ă a agriculturii prin programe şi bugete multianuale Obiective specifice: 1. Promovarea schemelor eficiente de finan ţare a agriculturii pentru absorb ţia integral ă a fondurilor europene în comuna Tili şca - din PNDR Ac ţiuni 2. Acordarea de consultan ţă în vederea asocierii pentru realizarea de ferme comerciale competitive Ac ţiuni: • Sprijinirea fermelor pentru a deveni competitive. 3. Acordarea de consultan ţă şi întocmirea de proiecte de finan ţare pentru accesarea de fonduri în comun ă. 4. Promovarea politicilor stimulative pentru produc ătorii care produc total sau par ţial pentru pia ţă Ac ţiuni: • Realizare de cursuri de management şi marketing. • Informare şi consiliere privind întocmirea de proiecte cu finan ţare pentru construirea şi modernizarea spa ţiilor de depozitare. III. Accelerarea procesului de dezvoltare rural ă Obiective specifice: 1. Sus ţinerea instal ării tinerilor fermieri în mediul rural – prin promovarea programelor de finan ţare din fonduri europene FEADR Ac ţiuni: • sprijinirea întocmirii de proiecte de finan ţare pentru instalarea tinerilor fermieri. 2. Sus ţinerea fermelor de semi-subzisten ţă pentru trecerea la ferme comerciale – prin promovarea programelor de finan ţare din fonduri europene FEADR, Ac ţiuni: • Întocmire proiecte de finan ţare pentru fermele de semisubzisten ţă . IV. Sus ţinerea cercet ării agricole şi form ării profesionale Obiective specifice:

205 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Tili şca cap II. Analiza de poten ţial Sprijinirea Programului na ţional de cercetare-dezvoltare agricol ă, împreun ă cu partenerii implica ţi, în jurul unor obiective comune: productivitate, calitate, rezisten ţă la secet ă, boli, d ăun ători etc. Ac ţiuni: • Participarea la organizarea de cursuri de instruire. • Colabor ări şi parteneriate cu Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu - Facultatea de Ştiin ţe Agricole Industrie Alimentar ă şi Protec ţia Mediului, Liceul Agricol.

I.5. EDUCA ŢIA I.5.1. Înv ăţă mânt preuniversitar Obiectivul general: Cre şterea calit ăţ ii şi eficien ţei educa ţiei, în vederea preg ătirii tinerilor pentru o societate bazat ă pe cunoa ştere. Acest obiectiv este în concordan ţă cu obiectivul general enun ţat în Planul de Dezvoltare al Regiunii Centru pentru perioada 2007-2013 (care este conform cu Planul Na ţional de Dezvoltare 2007-2013) şi anume: Îmbun ătăţ irea calit ăţ ii preg ătirii resurselor umane din regiune prin crearea condi ţiilor pentru facilitarea accesului la educa ţie, ocupare şi integrare social ă a grupurilor dezavantajate. Obiective specifice: 1. Îmbun ătăţ irea infrastructurii şcolare prin lucr ări de consolidare, reabilitare şi dotare Prin îmbun ătăţ irea infrastructurii şcolilor şi a dot ărilor existente se asigur ă copiilor condi ţii bune pentru desf ăş urarea procesului instructiv – educativ. Dotarea cabinetelor şcolare trebuie s ă r ăspund ă necesit ăţ ilor de preg ătire şi de instruire ale elevilor în concordan ţă cu standardele europene. 2. Cre şterea gradului de participare la educa ţie, reducerea abandonului şcolar prin derularea de programe de sprijin Una dintre cele mai importante direc ţii de ac ţiune ale Inspectoratului Şcolar Jude ţean Sibiu trebuie s ă fie reducerea fenomenului de abandon şcolar pân ă la dispari ţia complet ă a acestuia mai ales în cadrul înv ăţă mântului obligatoriu (de 10 clase). În acest sens I.S.J. Sibiu a derulat programe de sprijin pentru cei proveni ţi din grupuri dezavantajate: „Euro 2000”, „Bani de liceu” cu scopul de a veni în sprijinul acestor copii. 3. Realizarea unor cursuri de perfec ţionare pentru cadrele didactice care s ă acopere necesit ăţ ile sistemului şi s ă duc ă la cre şterea nivelului de preg ătire al elevilor O calificare şi o perfec ţionare continu ă a cadrelor didactice duce la o calitate sporit ă a nivelului de cuno ştin ţe al elevilor în ob ţinerea de performan ţe şcolare. 4. Realizarea unor parteneriate între unit ăţ ile de înv ăţă mânt şi mediul economic pentru sus ţinerea tinerilor capabili de performan ţe Pentru sus ţinerea copiilor cu performan ţe care nu au posibilit ăţ i financiare de afirmare este benefic ă realizarea unor parteneriate între unit ăţ ile de înv ăţă mânt şi firmele private. 5. Asigurarea unui climat de ordine public ă, siguran ţă public ă şi s ănătate public ă în şcoli Pentru prevenirea actelor antisociale şi a comportamentului deviant în cadrul şcolii este benefic ă asigurarea unui climat de ordine şi siguran ţă public ă în şcoli prin intermediul personalului de paz ă şi ordine calificat. Toate aceste obiective sunt obiective ce se doresc a fi atinse în perioada 2010 – 2013, urmând ca în func ţie de modul în care acestea se îndeplinesc s ă mai fie ad ăugate şi altele. La nivel jude ţean exist ă un proiect pilot „Fiecare copil în gr ădini ţă ” care se dore şte a se extinde la nivelul întregului jude ţ cu cofinan ţare de la Consiliul Jude ţean Sibiu.

I.6. SĂNĂTATEA Prioritatea strategiei în domeniul s ănătăţ ii este de îmbun ătăţ ire a st ării de s ănătate a popula ţiei comunei Răş inari şi în general la nivelul jude ţului Sibiu şi de realizare a unui sistem de s ănătate modern şi eficient, compatibil cu sistemele de s ănătate din ţă rile Uniunii Europene. În acest sens, comuna R ăş inari sus ţine şi particip ă la realizarea urm ătoarele obiective (în limita competen ţelor şi a disponibilit ăţ ilor) din cadrul proiectului de strategie al Direc ţiei de S ănătate Public ă a Jude ţului Sibiu: Obiective generale: 1. Cre şterea calit ăţ ii vie ţii prin cre şterea calit ăţ ii serviciilor medicale Obiectiv specific: 206 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Tili şca cap II. Analiza de poten ţial o Cre şterea calit ăţ ii structurii sistemului de s ănătate, a calit ăţ ii actului medical şi a îngrijirilor furnizate în cadrul serviciilor de s ănătate 2. Colaborarea pentru îmbun ătăţ irea managementului sistemului public de interven ţii în situa ţii de urgen ţă Obiective specifice: o Eficientizarea managementului sistemului public de interven ţii în situa ţii de urgen ţă prin protocoale de colaborare între I.S.U., Serviciul Jude ţean de Ambulan ţă , SMURD, 112, Serviciul Public Salvamont, operatori priva ţi; 3. Colaborarea cu institu ţiile jude ţene pentru dezvoltarea re ţelelor comunitare de asisten ţă medical ă: centre de permanen ţă, centre de s ănătate multifunc ţionale, centre de s ănătate mintal ă Obiective specifice: o Identificarea zonelor în care este necesar ă func ţionarea centrelor de s ănătate multifunc ţionale / centrelor de s ănătate mintal ă; o Întocmirea listei cu serviciile existente şi serviciile de baz ă propuse: cardiologie, medicin ă intern ă, pediatrie, obstetric ă - ginecologie, ecografie, laborator; 4. Dezvoltarea sistemului de îngrijiri medicale la domiciliu 5. Activit ăţ i în parteneriat pentru redresarea şi dezvoltarea asisten ţei medicale în mediul rural Obiective specifice: o Dezvoltarea re ţelelor de asisten ţă comunitar ă; Ţinte propuse: - cre şterea num ărului de asisten ţi medicali comunitari şi a num ărului de mediatori sanitari angaja ţi de c ătre autorit ăţ ile publice locale; - formarea echipelor medicale comunitare: medic de familie, asistent medical comunitar, mediator sanitar, asistent social ş.a.; - cre şterea num ărului de comunit ăţ i deservite de asistentul comunitar şi / sau mediatorul sanitar; - dezvoltarea re ţelei de îngrijiri la domiciliu. 6. Activit ăţ i în parteneriat pentru dezvoltarea serviciilor de asisten ţa medical ă în mediul rural Obiectiv specific: o Dezvoltarea re ţelei de supraveghere a s ănătăţ ii mamei şi copilului; dezvoltarea sistemului de asisten ţă comunitar ă pentru îngrijirea gravidei, mamei şi copilului; Ţinte propuse: - înfiin ţarea re ţelei de supraveghere medical ă activ ă a bolilor cardio – vasculare; - deschiderea de puncte farmaceutice în mediul rural 8. Prevenirea şi controlul bolilor cu impact major asupra st ării de s ănătate a popula ţiei din jude ţul Sibiu şi implementarea programelor na ţionale de preven ţie şi de depistare precoce a bolilor Obiectiv specific: Îmbun ătăţ irea st ării de s ănătate a popula ţiei din comuna Tili şca şi în general a popula ţiei din jude ţul Sibiu Ţinte propuse: - reducerea impactului asupra s ănătăţ ii publice a bolilor transmisibile cu impact major (boli care pot fi prevenite prin vaccinare, HIV / SIDA, tuberculoz ă, ITS infec ţii nosocomiale); - prevenirea complica ţiilor, decesului prematur şi cre şterea calit ăţ ii vie ţii la pacien ţii cu afec ţiuni cronice, prin controlul şi monitorizarea bolilor netransmisibile; - îmbun ătăţ irea st ării de s ănătate a mamei şi copilului, prin m ăsuri specifice cu impact asupra principalelor probleme de s ănătate ale acestui grup popula ţional; - cre şterea nivelului de educa ţie pentru s ănătate a popula ţiei pentru adoptarea unor comportamente s ănătoase, în scopul prevenirii îmboln ăvirilor; deplasarea accentului c ătre serviciile preventive de s ănătate.

207 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Tili şca cap II. Analiza de poten ţial Odat ă cu preluarea de c ătre Consiliul Jude ţean Sibiu a managementului celor trei spitale ( Spitalul Clinic Jude ţean de Urgen ţă Sibiu, Spitalul de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” Sibiu şi Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu), fiecare dintre acestea şi-a stabilit propriile obiective generale şi specifice, corelate cu obiectivele strategice prioritare ale conducerii C.J.Sibiu. Unul din obiectivele Consiliului Jude ţean Sibiu este: Crearea de centre medico – sociale în mediul rural Un obiectiv prioritar este înfiin ţarea de Centre medico – sociale la nivel de sat / comun ă care s ă cuprind ă: cabinete de medicin ă de familie, cabinet stomatologic, farmacie uman ă, cabinet veterinar şi farmacie veterinar ă. Not ă: Consiliile locale care şi-au manifestat interesul pentru a participa la acest proiect au fost comunele: Loamne ş, , Sadu, Şura Mare, Turnu Ro şu, şi ora şul S ăli şte pentru satele apar ţin ătoare, lista rămânând deschis ă şi altor localit ăţ i interesate; o biectivul general: Furnizarea de asisten ţă medico – social ă uman ă şi veterinar ă la standarde de înalt ă calitate la nivelul jude ţului Sibiu. În prezent se analizeaz ă posibilitatea reabilit ării şi moderniz ării dispensarului uman în vederea transform ării într-un: CENTRU MEDICO-SOCIAL DE EXCELEN ŢĂ ÎN SPA ŢIUL RURAL DIN JUDE ŢUL SIBIU.

I.7. CULTUR Ă, CULTE, SPORT , TINERET În urma analizelor realizate în acest domeniu au fost identificate urm ătoarele obiective, toate integrate obiectivului general de: „Cre şterea calit ăţ ii vie ţii în comuna Tili şca prin îmbun ătăţ irea accesului şi particip ării cet ăţ enilor la cultur ă” prin : • Implementarea sistemului de asigurarea calit ăţ ii ISO 9001-2000, la nivelul administra ţiei publice comunale; • Reabilitarea/reconstruirea c ăminului cultural Tili şca şi modernizarea c ăminului cultural Rod; • Actualizarea şi adaptarea la legisla ţia în vigoare a documentelor de func ţionare a c ăminului cultural şi a celorlalte institu ţii culturale locale (muzeul etnografic, casele memoriale, etc) • Încurajarea func ţionarilor publici de a participa la cursuri pentru dezvoltarea abilit ăţ ilor manageriale – participarea la cursuri • Încurajarea persoanelor din structura prim ăriei de a participa la cursuri pentru accesarea fondurilor europene • Asisten ţă la scrierea de proiecte pentru finan ţarea reabilit ării infrastructurii şi organiz ării de activit ăţ i culturale diverse • Asigurarea patrimoniului cultural mobil şi imobil din comun ă de c ătre proprietarii patrimoniului; • Evaluarea şi punerea în valoarea a patrimoniului cultural local; • Promovarea imaginii patrimoniului şi artei române şti, în lume, prin participarea la festivaluri, concursuri şi turnee, respectiv târguri interna ţionale, prin intensificarea schimburilor culturale; • Păstrarea şi valorificarea patrimoniului cultural pentru cre şterea accesibilit ăţ ii mai multor categorii de public; • Promovarea lecturii şi valorificarea patrimoniului istorico – cultural al Bibliotecii comunei Tili şca şi integrarea bibliotecii/biblionet în via ţa comunit ăţ ii locale; I.2. Inventarierea, evaluarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural din jude ţul Sibiu, prin: • Cre şterea nivelului de digitizare a patrimoniului cultural • Introducerea în programa şcolar ă local ă a unor cursuri „Pro Patrimoniu” sau „Educa ţia pentru Patrimoniu” precum şi ac ţiuni educa ţionale adresate publicului (expozi ţii, ş.a.); • Instruirea pentru elaborarea de proiecte de accesare a fondurilor pentru protec ţia patrimoniului I.3. Cre şterea rolului social – educativ al cultelor la nivel local, prin: • Sprijin pentru elaborarea de proiecte pentru consolidarea, restaurarea şi modernizarea monumentelor istorice din patrimoniul cultelor, • Sus ţinerea financiar ă a proiectelor de consolidarea, restaurarea şi modernizare a monumentelor istorice, finan ţate din fonduri nerambursabile

208 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Tili şca cap II. Analiza de poten ţial • Sus ţinerea cultelor în derularea unor programe sociale, educa ţionale, caritabile, de orientare socio- profesional ă şi formare continu ă, în cooperare cu Consiliul Local

Pentru ducerea la îndeplinire a obiectivelor propuse în domeniul culturii, se consider ă oportun ă şi necesar ă realizarea urm ătoarelor tipuri de ac ţiuni: -coordonarea dezvolt ării şi promov ării în cadrul unei Agende culturale locale anuale a manifest ărilor culturale legate de p ăstrarea şi valorificarea tradi ţiilor la nivel comunal; elaborarea şi monitorizarea unei agende anuale culturale şi sportive a comunei, prin integrarea agendelor c ăminului cultural şi al şcolilor, respectiv cu a ONG-urilor locale; -încurajarea mi şcării sportive în comun ă şi în M ărginimea Sibiului, -înfiin ţare de trasee turistice tematice; acest proiect va fi corelat cu un alt proiect strategic nou din domeniul turismului privind Promovarea traseelor turistice tematice pe cele 5 zone etnografice ale jude ţului care promoveaz ă elementele culturale şi turistice ale zonelor: Drumul verde al V ăii Hârtibaciului, Drumul Brânzei, Drumul Fortifica ţiilor, Drumul s ării şi V ămile F ăgăra şilor ; -înfiin ţarea unui centru cultural multifunc ţional la nivelul comunei, -amenajarea unor terenuri de joac ă şi terenuri de sport în toate localit ăţ ile (inclusiv în Rod), etc.; - asigurarea dialogului inter-institu ţional şi a comunic ării cu societatea civil ă; - asigurarea unui sistem informa ţional transparent şi accesibil tuturor factorilor interesa ţi pentru promovarea eficien ţei sistemului administra ţiei culturale comunale; - impulsionarea dezvolt ării activit ăţ ilor culturale şi promov ării imaginii jude ţului Sibiu atât la nivel na ţional cât şi interna ţional; - amenajarea de terenuri de joac ă pentru copii în comuna Tili şca; - amenajarea de terenuri multifunc ţionale de sport şi petrecere a timpului liber; - participarea în parteneriat la dezvoltarea unor strategii de conservare şi valorificare a culturii şi civiliza ţiei alimenta ţiei tradi ţionale, care promoveaz ă o nutri ţie bazat ă pe consumul produselor tradi ţionale şi ecologice, protec ţia mediului şi rela ţii economice solidare între mediul rural şi urban; -participarea în parteneriat la organizarea Zilelor Culturale ale jude ţului Sibiu în lunile mai şi septembrie ale anului, în M ărginimea Sibiului -promovarea parteneriatului cu institu ţiilor de cultur ă şi celor sportive şi cu Inspectoratul Şcolar Jude ţean, respectiv şcolile din jude ţ şi alte institu ţii; se are în vedere un proiect care î şi propune Încurajarea mi şcării sportive în jude ţ prin sprijinirea campionatelor de popice, volei, şah etc. la nivel local, zonal şi jude ţean; -promovarea utiliz ării patrimoniului cultural şi conservarea acestuia; -promovarea voluntariatului în domeniul culturii şi sportului; -valorificarea spa ţiilor din institu ţiile publice prin galerii expozi ţionale şi activit ăţ i culturale; -organizarea de spectacole şi concerte în parteneriat cu institu ţii de cultur ă jude ţene/na ţionale în spa ţii publice ce valorific ă patrimoniul cultural şi natural; patrimoniul cultural este, de mult timp, un factor important în cre şterea şi dezvoltarea industriei turismului în România contribuind la dezvoltarea unor variate sectoare de turism; -continuarea proiectelor de semnalare şi inscrip ţionare a monumentelor şi siturilor istorice precum şi a circuitelor de vizitare comunale ce valorific ă peisajul cultural şi natural; -semnalizarea principalelor atrac ţii culturale şi de petrecere a timpului liber; -se recomand ă promovarea de investi ţii adecvate în între ţinerea şi conservarea preventiv ă a siturilor şi monumentelor pentru a nu deveni un model negativ de promovare a patrimoniului cultural care s ă altereze dorin ţa de vizitare a turi ştilor; -se recomand ă ca în campaniile de publicitate pentru promovarea turismului cultural s ă se bazeze pe produsul cultural autentic; - integrarea profesioni ştilor din sectorul patrimoniului cultural pentru a ajuta la cre şterea nivelului calitativ în domeniul cultural şi va juca un rol important în stimularea cre ării unor noi metode de cercetare şi crearea unei industrii culturale durabile. -crearea bazei de date cu creatorii şi furnizorii de servicii culturale locale; -dezvoltarea de parteneriate de marketing pentru diseminarea produc ţiilor culturale locale;

209 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Tili şca cap II. Analiza de poten ţial -sprijinirea O.N.G.-urilor care au drept obiective promovarea ocupa ţiilor şi me şte şugurilor tradi ţionale, încurajarea parteneriatelor cu institu ţiile culturale jude ţene (C.N.M. ASTRA, Centrul jude ţean de crea ţie, Şcoala Popular ă de Arte şi Meserii “Ilie Micu”). -dezvoltarea de parteneriate de marketing şi colaborare cu societatea civil ă pentru promovarea imaginii comunei Tili şca; -implementarea unui program de regenerare a parcurilor, pădurilor limitrofe drumurilor na ţionale şi jude ţene, a râurilor şi lacurilor şi a perdelelor de protec ţie a localit ăţ ilor -regenerarea spa ţiilor de loisir a comunit ăţ ii din Tili şca -elaborarea unui Ghid privind protec ţia şi punerea în valoare a peisajului din comuna Tili şca.

I.8. PROTEC ŢIA MEDIULUI ÎN COMUNA TILI ŞCA I.8.1. Biodiversitate, protec ţia peisajului natural, arii protejate Având în vedere situarea par ţial ă a teritoriului comunei în situl Natura 2000 Frumoasa , se impune parteneriatul cu factorii interesa ţi pentru dezvoltarea cadrului de management şi administrare a ariilor protejate, cu scopul stop ării degrad ării biodiversit ăţ ii şi a resurselor naturale şi riscurile asociate pentru mediu şi dezvoltarea durabil ă, legisla ţia în domeniu prevede ini ţierea şi/sau derularea unor importante ac ţiuni, cum ar fi: V îmbun ătăţ irea/înfiin ţarea structurilor administrative adecvate; V dezvoltarea/revizuirea planurilor de management pentru ariile protejate; V realizarea infrastructurii specifice; V întocmirea studiilor specifice, inventariere, cartare; V realizare de campanii de informare şi de con ştientizare a publicului; V înt ărirea sistemului institu ţional în vederea asigur ării controlului, aplic ării legisla ţiei şi a capacit ăţ ii institu ţionale corespunz ătoare preg ătirii şi implement ării planurilor de management (programe de între ţinere); V preluarea ariilor naturale protejate de interes comunitar şi na ţional în administrare sau custodie; V elaborarea planurilor de monitorizare pentru speciile şi habitatele de interes comunitar; V elaborarea planurilor de management pentru ariile naturale protejate de interes comunitar şi na ţional; V evaluarea st ării de conservare a speciilor şi habitatelor de interes comunitar; V elaborarea documenta ţiei ştiin ţifice în vederea propunerii de noi arii naturale protejate de interes na ţional; V con ştientizarea şi informarea factorilor interesa ţi cu privire la necesitatea protec ţiei ariilor naturale protejate şi conservarea speciilor şi habitatelor de interes comunitar; V accesarea de fonduri pentru proiecte de protec ţia/conservarea naturii.

I.8.2. Resurse naturale Necesitatea utiliz ării surselor alternative de energie şi încurajarea utiliz ării acestora prin finan ţă ri europene nerambursabile se bazeaz ă pe urm ătoarele argumente: V nu provoac ă ploi acide; V nu produc iradierea (ca în cazul substan ţelor radioactive); V nu produc schimbarea climei; V nu elimin ă gaze cu efect de ser ă; V sunt practic nelimitate; V rezolv ă par ţial problema de şeurilor; V pot fi utilizate practic pretutindeni; V pot înlocui energia tradi ţional ă; V reduc dependen ţa energetic ă; V creeaz ă noi oportunit ăţ i pentru mediul de afaceri; V creeaz ă noi locuri de munc ă; V promoveaz ă inova ţia în tehnologiile moderne verzi.

Îmbun ătăţ irea eficien ţei energetice se poate realiza prin: V construirea de noi capacit ăţ i de producere a energiei electrice şi termice, retehnologizarea, modernizarea şi reabilitarea celor existente, în scopul cre şterii eficien ţei energetice; V extinderea şi modernizarea re ţelelor de transport şi distribu ţie/furnizare a energiei electrice şi a gazelor 210 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Tili şca cap II. Analiza de poten ţial naturale, în scopul reducerii pierderilor în re ţele şi realizarea în condi ţii de siguran ţă şi continuitate a serviciului de transport şi distribu ţie/furnizare; V interconectarea re ţelelor de transport al energiei electrice, gazelor naturale cu re ţelele europene. Principalele direc ţii pentru cre şterea eficien ţei energetice sunt: V optimizarea termic ă a cl ădirilor; V optimizarea energetic ă a proceselor de produc ţie; V optimizarea consumului casnic de energie; V optimizarea transportului local de tranzit prin utilizarea unor mijloace de transport

I.8.3. Zgomot Prin integrarea României în UE, autorit ăţ ile din sistemul de protec ţie a mediului precum şi celelalte autorit ăţ i cu responsabilit ăţ i în probleme legate de domeniul zgomotului şi vibra ţiilor, se afl ă într-un proces complex de colaborare în scopul armoniz ării legisla ţiei române şti cu cea european ă şi adopt ării unor standarde şi norme europene. Parlamentul European şi Consiliul au adoptat Directiva 2002/49/EC în 29 iunie 2002 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, a c ărei principal ă sarcin ă este aceea de a crea o baz ă comun ă pentru administrarea urban ă a zgomotului ambiant, prin: o monitorizarea problemelor de mediu prin solicitarea autorit ăţ ilor competente ale statelor membre s ă realizeze h ărţi strategice de zgomot pentru drumurile principale, c ăile ferate principale, aeroporturile mari şi aglomer ările urbane, zonele industriale şi porturi utilizând indicatori de zgomot armoniza ţi precum L zsn şi Lnoapte . Aceste h ărţi vor fi utilizate atât pentru evaluarea num ărului de persoane afectate de zgomot în întreaga UE, cât şi pentru realizarea planurilor de ac ţiune pentru gestionarea zgomotului şi a efectelor acestuia; o informarea şi consultarea publicului despre expunerea popula ţiei la zgomot, efectele sale asupra popula ţiei şi m ăsurile ce se pot lua pentru limitarea nivelului de zgomot; o lansarea de teme locale prin solicitarea autorit ăţ ilor administra ţiei publice locale şi a unit ăţ ilor prev ăzute la art. 4 alin. (3) din H.G. 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiant, republicat, de a realiza planuri de ac ţiune pentru gestionarea zgomotului ambiant şi a efectelor acestuia, ţinându-se seama de h ărţile strategice de zgomot. Directiva nu stabile şte limite pentru indicatorii de zgomot şi nici pentru m ăsurile ce trebuie luate prin planurile de ac ţiune, astfel, valorile limit ă de prag şi m ăsurile care se pot lua în cadrul planurilor de ac ţiune se stabilesc de fiecare stat membru în parte. Câteva exemple de metode de reducere a zgomotului ar fi: o redirec ţionarea traficului pentru ob ţinerea unei diminu ări din punct de vedere al emisiei de zgomot pentru str ăzile unde este necesar acest lucru coroborat cu o cre ştere suportabil ă pentru str ăzile care preiau traficul redirec ţionat, acest lucru realizându-se prin stabilirea de sensuri unice pentru anumite str ăzi, sincronizarea între semafoare pentru stabilirea undei verzi, restric ţii de vitez ă, introducere de asfalt poros cu caracteristici de absorb ţie a emisie zgomotului provocat de rularea autovehiculelor ş.a.; o interzicerea total ă a circula ţiei unor categorii de vehicule în intervalele orare în care se înregistreaz ă un nivel al indicatorilor de zgomot peste limitele admise, acolo unde se pot introduce astfel de m ăsuri (centrele istorice ale ora şelor); o interzicerea circula ţiei anumitor categorii de vehicule pe anumite artere din interiorul aglomer ărilor; o amplasarea local de panouri fonoabsorbante şi/sau zone verzi; o insonorizarea locuin ţelor din vecin ătatea liniilor de cale ferat ă cu trafic mare, drumurilor principale din afara aglomer ărilor dar care se afl ă amplasate în apropierea unor locuin ţe; o insonorizarea fa ţadelor cl ădirilor care se afl ă pozi ţionate pe arterele mari de circula ţie din aglomer ări, (aceast ă m ăsur ă poate fi combinat ă cu un program de izolare termic ă a acestor cl ădiri); o crearea unei re ţele func ţionale de piste de biciclete care s ă poat ă fi utilizat ă pentru deplasarea în toat ă aglomerarea, reducând astfel num ărul de cet ăţ eni care utilizeaz ă autoturismele personale pentru deplasare;

I.9. Dezvoltarea resurselor umane Una din priorit ăţ ile administra ţiei publice locale o constituie dezvoltarea şi valorificarea resurselor umane prin preg ătirea continu ă a for ţei de munc ă şi crearea de noi locuri de munc ă, pentru a reduce şomajul şi a cre şte veniturile popula ţiei şi, implicit, pentru a cre şte nivelul de trai al popula ţiei. 211 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Tili şca cap II. Analiza de poten ţial Obiectivul general: Valorificarea poten ţialului uman pentru dezvoltarea socio – economic ă a comunei Tili şca şi în localit ăţ ile componente. Obiective specifice : 1. Cre şterea competitivit ăţ ii, prin corelarea educa ţiei şi înv ăţă rii pe tot parcursul vie ţii cu pia ţa muncii prin: - Dezvoltarea resurselor umane din educa ţie şi formare profesional ă; - Facilitarea accesului la educa ţie şi formare profesional ă ini ţial ă de calitate. 2. Asigurarea de oportunit ăţ i sporite pentru participarea pe o pia ţă a muncii modern ă, flexibil ă şi incluziv ă prin: - Promovarea unor m ăsuri active de ocupare prin acordarea unor facilitate pentru angajatorii care angajeaz ă personae vulnerabile; - Derularea unor parteneriate pentru îmbun ătăţ irea accesului şi particip ării grupurilor vulnerabile pe pia ţa muncii. 3. Promovarea calitatii sistemului de educatie si formare profesionala initial ă si continua, inclusiv a invatamantului superior si a cercetarii prin: - Dezvoltarea unor parteneriate transna ţionale pentru o pia ţă incluziv ă a muncii şi schimb de bune practice; - Sprijinirea profesioni ştilor în educa ţie şi formare prin calific ări europene şi programe doctorale şi post - doctorale în sprijinul cercet ării ştiin ţifice şi inov ării. 4. Promovarea culturii antreprenoriale şi îmbun ătăţ irea calit ăţ ii şi productivitatii muncii prin: - Formare şi sprijin pentru întreprinderi şi angaja ţi pentru promovarea adaptabilit ăţ ii, flexibilit ăţ ii şi securit ăţ ii în munc ă. 5. Facilitarea inser ţiei tinerilor şi a somerilor de lung ă durat ă pe pia ţa muncii prin : - Facilitarea accesului şi a particip ării la cursuri de formare profesional ă continu ă ; - Promovarea culturii antreprenoriale; - Dezvoltarea şi implementarea unor m ăsuri active de implementare şi integrare pe pia ţa muncii. 6. Promovarea (re)insertiei pe piata muncii a persoanelor inactive, inclusiv in zonele rurale prin : - Dezvoltarea unor oportunit ăţ i de ocupare în mediul rural care s ă vizeze atât domeniul agricol cât şi cel non – agricol ; - Preg ătirea profesional ă continu ă / calificarea for ţei de munc ă din mediul rural şi mic urban. 7. Îmbun ătăţ irea serviciilor publice de ocupare: servicii de consiliere, cursuri de formare, evenimente de promovare a locurilor de munc ă; 8. Facilitarea accesului la educa ţie şi pe pia ţa muncii a grupurilor vulnerabile prin : - Măsuri active pentru prevenirea şi corectarea p ărăsirii timpurii a şcolii; - Imbun ătăţ irea accesului şi particip ării ghrupurilor vulnerabile pe pia ţa muncii prin promovarea egalit ăţ ii de şanse şi a economiei sociale.

I.10. CAPACITATEA ADMINISTRATIV Ă ŞI LEG ĂTURILE INTERINSTITU ŢIONALE Obiectivul general : îmbun ătăţ irea serviciilor publice oferite de c ătre Comuna Tili şca , prin dezvoltarea capacit ăţ ii de solu ţionare şi gestionare, în condi ţiile legii, a problemelor comunit ăţ ii locale pe care o reprezint ă. Obiective a)îmbunătăţ irea managementului resurselor umane prin respectarea standardelor de calitate specifice : b)actualizarea Regulamentului de organizare şi func ţionare şi regulamentului de ordine interioar ă, în func ţie de legisla ţia specific ă; c)îmbun ătăţ irea managementului documentelor prin dezvoltarea comunic ării şi circuitului informa ţiilor între compartimente, între nivelurile ierarhice şi cele func ţionale; d)asigurarea codului de control intern şi a standardelor de management conform OMFP 946/2005 prin introducerea unui sistem de management informatizat e)îmbun ătăţ irea managementului privind conducerea şi coordonarea procesului bugetar; f)îmbun ătăţ irea modalit ăţ ilor de realizare a inventarului domeniului public şi privat al comunei Tili şca g)gestionarea eficient ă a investi ţiilor prin introducerea unui sistem performant de control al proiectelor şi de urm ărire a contractelor încheiate; h) accesarea de fonduri europene nerambursabile i)reforma sistemului intern şi eficientizarea rela ţiilor de colaborare între consiliile locale şi alte 212 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Tili şca cap II. Analiza de poten ţial

institu ţii publice sau private din ţar ă şi str ăin ătate; j)înt ărirea parteneriatelor în diferite domenii cu administra ţii publice locale, cu ONG-uri şi IMM-uri, care s ă conduc ă la dezvoltarea durabil ă a comunei Ţinând cont de necesitatea actual ă de cre ştere a capacit ăţ ii administrative a autorit ăţ ii publice locale, şi în deplin acord cu valorile europene ale administra ţiei, Comuna Tili şca şi-a propus îndeplinirea unor obiective strategice proprii care se bazeaz ă pe principiul transparen ţei, responsabilit ăţ ii şi eficien ţei. Pe baza evalu ării st ării administra ţiei publice jude ţene şi a identific ării unor probleme critice au fost formulate obiectivele: îmbun ătăţ irea managementului resurselor umane, reorganizarea sistemului informatic, consolidarea rela ţiilor de colaborare eficiente cu C.J. Sibiu, Institu ţia Prefectului, Consiliile Locale din Mărginimea Sibiului şi jude ţele limitrofe (Vâlcea şi Gorj) şi alte institu ţii publice deconcentrate, respectiv cu alte administra ţii publice locale, cre şterea capacit ăţ ii de planificare şi îmbun ătăţ irea managementului privind conducerea şi coordonarea procesului bugetar, de dezvoltare comunitar ă durabil ă a comunei Tili şca . În rela ţia cu cet ăţ eanul, va fi monitorizat ă periodic gradul de satisfacere a nevoilor de servicii publice a acestuia, rezultatele trebuind s ă fie folosite prin ac ţiuni corective şi preventive pentru îmbun ătăţ irea rela ţiilor cu cet ăţ enii. În ceea ce prive şte patrimoniul institu ţiei, va trebui f ăcut ă o evaluare şi o permanent ă monitorizare a gradului de folosin ţă a resurselor şi îmbun ătăţ irea prin m ăsuri a acestuia. O importan ţă mare trebuie acordat ă şi planului de instruire care trebuie atent elaborat şi monitorizat. Astfel, orice instruire trebuie monitorizat ă pentru a-şi dovedi eficien ţa. Resursele umane, vor fi folosite, pe lâng ă procedurile de selec ţie, angajare şi evaluare, şi o monitorizare a angajatului pentru identificarea exact ă a nevoilor de instruire, astfel încât s ă poat ă fi urm ărit ă eficien ţa şi eficacitatea fiec ărui angajat. Aceste îmbun ătăţ iri şi altele nespecificate aici, ce vor ap ărea în func ţionarea sistemului de management, se pot face doar cu ajutorul angaja ţilor din institu ţie, pentru aceasta fiind necesar ca ei s ă cunoasc ă sistemul şi s ă con ştientizeze importan ţa lui prin discu ţii şi chiar instruiri. Un alt obiectiv este îmbun ătăţ irea managementului documentelor, dezvoltarea comunic ării şi circuitului informa ţiilor între compartimente, între nivelurile ierarhice şi cele func ţionale. Se va implementa un sistem informa ţional şi informatic de management al documentelor ce va asigura colectarea, stocarea, prelucrarea, actualizarea şi difuzarea a datelor şi informa ţiilor de conducere în cadrul institu ţiei publice. Sistemul informatic pentru conducere, trebuie s ă fie astfel construit încât s ă permit ă un bun control asupra acestora, în vederea atingerii obiectivelor prestabilite. Procesul de proiectare şi implementare a sistemului de control intern al oric ărei entit ăţ i publice trebuie s ă aib ă la baz ă standardele de management/control intern, aprobate prin Ordinul ministrului finan ţelor publice nr. 946/4 iulie 2005 pentru aprobarea Codului controlului intern, cuprinzând standardele de management/control intern la entit ăţ ile publice şi pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial. – TABLOUL DE BORD Managementul ob ţinerea unei direc ţii precise de evolu ţie a organiza ţiei în urm ătorii ani strategic Managementul -eviden ţiaz ă situa ţia financiar ă pe organiza ţie dar şi-n cadrul fiec ărui compartiment; financiar -permite responsabililor de la diverse nivele ierarhice s ă-şi realizeze bugetul, s ă-şi gospod ăreasc ă fondurile şi s ă le coreleze cu strategia şi activit ăţ ile atât din propria responsabilitate cât şi cu cele din alte entit ăţ i organizatorice din institu ţie. Managementul resurselor umane Managementul -ob ţinerea certific ării ISO a sistemului de asigurare şi control al calit ăţ ii calit ăţ ii Managementul -asigur ă transpunerea în practic ă a obiectivelor cuprinse în strategia fiec ărui programelor de compartiment activitate -Ajut ă conduc ătorii institu ţiei (conducerea prim ăriei) s ă-şi stabileasc ă activit ăţ ile în acord cu obiectivele ce decurg din strategii, s ă urm ăreasc ă abaterile şi s ă le corecteze, s ă colaboreze eficient şi s ă-şi coordoneze activit ăţ ile cu alte entit ăţ i organizatorice din aceia şi institu ţie şi din alte institu ţii, s ă stabileasc ă termene şi responsabilit ăţ i precise şi s ă le urm ăreasc ă eficient. Managementul asigur ă abordarea profesionist ă a marketingului produselor/serviciilor şi la marketingului transpunerea în practic ă la toate nivelurile ierarhice ale unei institu ţii.). 213 ETAPE Advertising

Strategia de dezvoltare durabil ă Uniunea European ă – România Strategia de dezvoltare a comunei Tili şca cap II. Analiza de poten ţial

Managementul eviden ţiaz ă gradul de utilizare al patrimoniului organiza ţiei dar şi al fiec ărui patrimoniului departament Managementul ata şate fiec ărui obiectiv reie şit din strategia departamentului şi implicit a institu ţiei riscurilor publice . Pentru cre şterea capacit ăţ ii de planificare şi îmbun ătăţ irea managementului privind conducerea şi coordonarea procesului bugetar, sunt încurajate şi sprijinite autorit ăţ ile publice locale în elaborarea bugetelor pe baz ă de programe astfel încât resursele financiare să fie gestionate cât mai eficient iar costurile s ă fie direct propor ţionate cu rezultatele şi a fost consolidat auditul financiar Sunt aprobate normele metodologice proprii, ghidul procedural, carta auditului intern şi codul privind conduita etic ă a auditorului intern.

Un document important, Planul de Urbanism General al Comunei Tili şca este în curs de actualizare, urmând s ă fie supus dezbaterii publice, procedurii de ob ţinere a avizelor, urmând a fi aprobat în form ă final ă, corespunzând PATJ-ului. Documenta ţiile PATJ sunt destinate cu prec ădere administra ţiilor publice locale, care vor putea lua, pe baza acestora, decizii cu caracter strategic în dezvoltarea durabil ă a teritoriului jude ţean. PATJ-ul este redactat în conformitate cu prevederile “Metodologiei privind cadrul con ţinut al documenta ţiilor de amenajarea teritoriului în concordan ţă cu Legea nr. 305 / 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul ” Pentru consolidarea autonomiei locale se prev ăd rela ţii de colaborare eficiente cu Consiliul Jude ţean, consiliile locale din M ărginimea Sibiului şi alte institu ţii publice din jude ţ, fiind sprijinite constant autorit ăţ ile publice jude ţene locale atât în vederea îmbun ătăţ irii capacit ăţ ii administrative cât şi în implementarea proiectelor de dezvoltare local ă. În vederea înt ăririi leg ăturilor interinstitu ţionale şi pentru îndeplinirea unor obiective de interes jude ţean vor continua s ă fie dezvoltate parteneriatele existente şi încheiate noi acorduri de parteneriat jude ţene, regionale, na ţionale sau interna ţionale în diverse domenii de activitate (dezvoltare rural ă, turism, cultur ă, formare profesional ă continu ă, ş.a.). De asemenea, vor fi dezvoltate rela ţii deschise şi active cu mass-media pentru diseminarea informa ţiilor şi realizarea transparen ţei actelor administrative şi activit ăţ ilor de modernizare a institu ţiei, în acest sens creându-se pe pagina web a institu ţiei o rubric ă dedicat ă mass-media.

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A G.A.L. MĂRGINIMEA SIBIULUI Prin Strategia de Dezvoltare a MĂRGINIMII SIBIULUI (2008 – 2013 – în curs de implementare) s-a urm ărit impulsionarea şi coordonarea dezvolt ării zonei prin valorificarea poten ţialului local, pentru a ob ţine o dezvoltare teritorial ă zonal ă echilibrat ă. Strategia r ăspunde cerin ţelor Programului de Dezvoltare Rural ă – axa 4 LEADER. Aplicarea strategiei (2008-2013) a impus şi va impune fără echivoc cooperarea între actorii locali: administra ţia public ă local ă, celelalte institu ţii de la nivelul nordului jude ţului, agen ţii economici, organiza ţiile non-profit şi societatea civil ă în ansamblu, cât şi o intens ă colaborare cu al ţi parteneri din ţar ă, europeni şi interna ţionali. În cursul anului 2015 se va elabora noua strategie a GAL Mărginimea Sibiului şi va cuprinde principalele direc ţii de dezvoltare viitoare ale zonei. Comuna Tili şca face parte din punct de vedere istoric şi etnografic din Mărginimea Sibiului având deja accesate o serie de proiecte.

214 ETAPE Advertising