Mihail Kooriniceanu

, .

. N. IORGA

MIHAIL KOORINICEANU

SCRIITORUL, OMUL POLITIC

5i ROMiNUL

Tara slt fie shipinti pe de- - MazdaC si in afai-d, si inl4- untru; Cravernul ferii sit izro- rased din Parlament is prin oamenii al,esi deMill".

MIA II-. EDITURA FUNDATIUNEI E I. V. SOCEC El 13 CI 0 0 CI EI 35, SPLAIUL KOGALNICEANU SUCURESTI 0 0 0 0 0 0-

www.dacoromanica.ro c ,

,: I.

COMEMORAREA LUI llUML KOGAL141P,EAMI IN 1918 LA ACADE A ROMANA .. $tiri4.1 rrlf4t r nsul, ;- . * In cuvintarea sa4. n care spiritul säu critic a introdus si observatii nona, ca aceia privitoare lalegaturile dintre ptogramul revolutionar moldovenese din 1848, al lui Ko- .galniceanu si al prietenilor si, $i dintre aceia dela islaz al lui Eliad si al sefilor miscarii din : Tara-Romaneasca, d. D. Onciul a adoptat pentru nasterea acelufa pe care, in grele v-remi, care tocmai pentru aceia lasa a se mai vedea si mai

' departe in viitor, 11 comemoreaza, astazi $i aici, la Iasi, Academia Romana, data aflata de din- sulpeceaslovul parintesc si cuprinsa in actul de . nastere: 6 Septembre 1817. Sh,semnalam o aparenta nepotrivire fatal de aceasta data, cuprinsa si in prefata la Letopi- ,sete" sd in cuvintarea tinutd la 1891 in mijlocul acestei institutii. In haosul de informatii, mai importante si mai de putind insemndtate, care sq cuprind in hirtiile kogalnicene$ti din Bi- blioteea noastrd, hirtii al caror studiu poate re- innoi supt mai mult decit un raport cunostinta vietii si operei marelui om politic si Orator, se, afla o petite a lui din 8 August -1847 prin care

www.dacoromanica.ro 4

cere a fi recunoscut ca alegAtor. Ea incepe asa: Implinind in luna trecutd"-7 deci in Julie -- ,,treizeci de ani"1). _ Se pare insil ca.' era la mijloc un interes: a- cela de a se capgita recunoasterea dorità a drep-

. tului electoral, chiar daca pentru aceastatre- .1 buiasäsi adauge doua luni la virst5., Ilie Kogalniceanu, fatal lui Mihail, era un bo- .'ier de modri-veche, priceput la minuirea banilor si proprii, ceia ce I-a facut mai tirziu sä aiba .in sama mai affacerile Vistieriei insesi a Moldo- vei. Intre el si fin n'au lost legaturi sufletesti, din toate scrisorile 13Q care acesta i le trimetea, foarte respectuoase, cu sau fAra nevoia de bam, din stra.inAtate, In timpul studiilor eaci Vor- nicul Ilie a apucat batrinete innaintate: Totusi, pentru a nu ni face o ideie prea slabd de dinsul, ,ni poate servi povestea pe care In Septembre- Novembre 1853 o dadea ca terna fiicei sale Ma- '. ria profesoara de francesä. E vorba intr'insa de _ ,,un Wier cu numele de Kogalniceanu, din orasul Botosani", care, intristat de miseria care omnia in ora$ de pe urma unui foc si unei lipsc aduse de xecOlta rea si de invasie" (cea rusea- ' sea din 1828-9), chiama fete ale lui, acuma märitate,i Ii spune ca se crede dator s. taic din prisosul lui ca sä ajute pe sgraci, adaogind cL farA a se stingheri, putea sd deie .10.000 de lei, dar ca nu vroia siti facd nimic fArd partici- parea br, ca SA nu le supere cumva". Si fetele, . bucuroase ca pot fi de ajutor, isi aduc si ele partea" 2). Mama,. Catinca Stdvild, BAsardbeancã de o- birsie cum, de altrninterea din Basarabia, de

1) Fatni hare, II,108. V. si aki, p. 27, not4 1. 2) Ms. Academie! RomineU72.

www.dacoromanica.ro pe Cogilnic, dintre razesii de acolo, era si-nea-' mul tatalui n'are nirnic a face de sigur cu singele italian al Genovesilor de la Cetatea-AIK

. cum i-a placut fiutui sau sa o spuie, prefacind, pentru aceasta, in Stavilla un asa de natural numeromAnesc. Dar cind Alecsandri punea sa zugraveasca in Coltul portretului_sau pastrat la , Academie embleina familiei venetiene Alessan- dri, si Negri, de origine greco-levantina, se pri- .via ca descendentul fard amestec al unei nobile familii din aceiasi Italie, intelegem aceasta ne-

vinovata nascocire genealogica. . Prin vciniltatea orfanei Catinca Stri

I vitt'cu mosia marelui boier Grigore Sturdza, sotul Marghiodlei, fiica a liii Grigore-Voda Cal- I. .-limachi, se stabilira legaturi carora copiltd nas- , cut in Iasi, la 1817, li datori numele de Mihail. care era si alfiii.lului Grigore Sturza sial. Marghioalei. Botezat .de o domnita, el trebuia safieocrotitulacestui Mihai Sturza,ajuns Domn, si tovarasul de studii al beizadelelorlui, pänà ce.luptele politice .facura din MihaiKoed- "niceanu, fost ofiter de ordOnanta si aghiotant al ,Domnului, principalul sari acusator in teribila

I ,-brosurica, de un spirit sarcastic, Acaftistul lui Mihal Sturza Voeved", impie contrafacere -irugaciunilor Disericii. catre- Precista Si catre sfintii facatori de ininuni.' Cum a fost cOpilaria lui Kogalniceanti in casa -parinteasa astazi complect refacuta, deci hi- -2ità, trivialisata, ca atitea altele, linga biserica Sf. Ilie, acum hangar de automobile, ni-a spus-o ' Alecsandri, un prieten din anii tineri. De la el aflam Partea pe care, Wand la trecerea in pc-n- sionulluiVictor Cuénim, o avu in cresterea copilului calugarul Vida, pe care-I cunoastem ca autor al unei gramatici francese din care mai rk

www.dacoromanica.ro 6

. . _ sar exemplare pe ale! prin Iai, dar si ca pas- trätor al manuscriptului lui Sincai. Nu gresirn deci spuind Ca simtul pentrti is-

. torie 1-a capatat Inca in fragedà vrista acest puiu de Basarabean de la Maramuraseanul pribeag pe pamintul liber 'al Moldovei, urmArind slova povestitoare de trecut a Ardeleanului.Ciu-- date potriviri ale vremii ! In jurul lui fetele.trei la numär, MArioara, Elencu si Profira, priiniau invatatura, ca externe, la pensionul lui Monsie si Madama Gait' (Garet) Inca din -1828. Ele vor capata", spunea contractul, o crestere aleasa si vor invata pe rind relighia ortodoxa si, dupd regule, limba greceascA, frantezd5igherMana, gramatica, caligrafia, aritmetica, gheografia, istoria, dese- nul si a damelor lucru de mind", pe lingA po- , ..vatuirea intru toate pentru deplina lor ImbunA- tatire"; musica, joculsialtele", aveau a se plati, in cas de dorinta, deosebit. Scoala era a- sezatd la 1829 in chiar casele AgAi Kogalnicea- nu, cumparate de la rnostenitorii Tudorescu ').

. Mai tirziu, ispravindu-se cu pensionul, lectii se- dAdeau fetelor aeasa la ele, de Polona Ana Ma- jewska (in 1833), invatindu-le a cinta in cla- .1 vecin" si ceia ce povatuieste spre ale gospoda- riei cuvenitä pentru dame". Teresa Koscicka, altd PolonA,, inlocui pe Majewska, $i ea facu loc (iermanei Teresa Wimmer, care cumula cu ftmctiunea de guvernantA europeana .siservi- ,ciile de cusAtoreasA (Wand la 1839). Cel mai rnal'e din bAieti caci era si un irate

.mai mic, Alexandru, a inceput scoala la Cue-

. 1), V. actul in Neamul Romin,,sc Literaldela14:: Novertilre 1917. . ,

www.dacoromanica.ro rim. Am dat impreunä cu contractele pe care se razima tiriie de mai sus, in Neamul Roma- nese literar" din 14 Octombre 1918, acela prin care Mihail a fost primit in Institutui de la Miroslava, uncle stAtu din lithe 1828 pAnd in 1832. Reproducem acest act interesant pentru istoria culturii : K Contract. .

, maigios icIFtu on mina me frantuzeste m'amal- cdtait cu dunmealui Aga line Cogliniceanu ca prii- rnasc no oon a dumisale in pansionul mieu, spre a-1 In- e taretrci limbi, adeca frantuzeste, la care am sa parado-' ; sesc insus eu, namteste igreceste, la care aceste doua limbi am sa locinesc dascal de afarä. precum si ce vor trebui la invataturaIMMOfrantuzesttot . eu mIndatoresc a i le da, iar pentru cele ce:1 vor tre- l.ul la invätatatra celorlalte doua limbi, dumnealui are si1:4 cumpere. Are sa unneze mogul a veni la mine la pansion in toata dimineata, a fi la zacusca si la vremea de 'masa tot la masa mea, Impreund cu mine, tar sara, duna east va isprävi paradosirea la cite trele limbile, proem): . s'au zis-, are sa marga acasa la dumnealuii sà doarma, si, asa urmindu-se, eu ma indatoresc a pane silinta cu- vtincloasil si a di bund educatie oopilulul. Pentru_ care, dupa build invoire ce am facut intre noit 'clunmealui are . sa-roi 1200, adeca o role cloud side, lei, plata dascd- litului mien intr'un an de zile; care Wail dunmealui se -Inklatorete a mi-i da in cloud vadele, adeca cite pe sase hmi Innainte. SI dat de alcatuirea ce s'au fAcut intre not. cu buna primirea antinduror partilor, s'au Scut"doua' asemenea candracturi, sl acesta de mine iscat s'au dat la dumnealui, iar celalult, de dumnealui iscalindu-se, s'au ,dat la mine ca sa se stk.. . . 1828, Julie 1. , , G. Cuirrim Foure." La Miroslava,, uncle asazi dupa" nouazeci de -ani se adupostesc,- mulamitä generoasei danii . a d-nei Olga Sturza, orfanli copii ai ostasilor

. dart au i.iptat pentru. -einstea terli lor o Ro- /. . . . -

www.dacoromanica.ro s, . . 1 manic unità dincolo si dincoace de munti 514 pentru dreptatea poporului lor,romanesc, afunci alti copii, de boieri cari puteau plati 1.200 de lei pe an, se deprindeau cu frantuzeste, greceste si chiar o inovatie nemteste. Sa adaugim la acest mediu de famine pe me- ritosul doctor Cihac. La 22 Decembre 1873, din Aschaffenburg, el incepe astfel o scrisoare ger- manA catre Kogalniceanit: Prea-onorate Prie- ten. Nu vei tinea in nume de rau,e sigur, pe un vechlu-prieten de casä al rdposatilor d-tale pdrinti suPt a carui ingrijire medicalA ai:crescut si d-ta si surorile d-tale, dacd un batrin de 74 de ani te numeste asa. Nu mai e nevoie sd-ti spun ce am Meat timp de 33 de ani pentru tara d-tale ca medic initiator (Förderer) si raspin- ditor al stiintei 1). In postscript el adauge: Ai fest anul acesta iara$i la Ems si ai.trecut-pe linga mine Fara sa mA vezi: Fd-mi placerea totusi si ma visiteaza daca te mai afli vre-odata acolo in vecinAtatea mea." .,

Il. , . . . Acesta e cel d'intalu mediu al aceluiacare trebnia sA, fie cea mai mare minte In ePoca de , regenerare a poporului situ: Aga Ilie,_Genovesa

.1)El- arataca venit in 1829 s'a.casiltorit din trim, cal voia lui Ghica-Voda, ca, la 1858, a lost roell.mat in paste; la statul-major, eä a redactat manned pentru cornpaniiie sanitare (1859), ca a fost numit protomedic, rar boala a4a impiedecat de a functiona, asa inc1 Cuza- Voda i-a ingadutt plecatea la bal...$i aid lucre. pentru. Romania, de care ea Plucrez de mai mufti ani la flora -Molciovei si la faunaRomaniei".- Inteo scrisoare eatre lIla sa, la 12 Mali 1855, Kegalinecanu spune ea' Czihak administreaza avesea acesteia, mosia, en 'enfantor- . g u eilleux".

www.dacoromanica.ro __9 dip Basarabia: cocoana Catinca, cele 'trei su- rorisifratele Alexandru, Majewska si Cuénim, :tar,un anume timp, la uncle ceasuri, .Vida, ea viciul lui de betiei eu visurile lui de libertate marire romaneasca, asa cum scrie slova la Sincai, alt nebun si alt pribeag. La 1834 calatoria in Apus cu fiiilui Voda Mihai Sturza. Intaiu la Lunéville, in Lorena. LocuieSte 4a un batrin, :Marta batrin emigrat in Moldova, care acum, supt Restauratie si supt regalitatea burghesa, se intorsese intre aisai, abatele Lhommé, lostul preceptor al Domnului moldovean de mai tarziu. Lectiile le urmeaza la un Colegiu de program iesuit. Acolo nu batea vintul vremii. Excelentul elev care a fost Ko- galniceanu doreste de un mare oras departat.c uncle atita revolutie isi lasase urmele in locuri v sioameni, dar nu la Paris era sa stramute Dom-. nul pe oei trei tineri, ci jaBerlin. Aici mai fusese, dacd nu tinarul Conachi, 1Tir cu poetul, Care trecu pe tla Lipsca si Halle, uncle voia sa inceapa studii, un Iancu Cananau, care nu se alese cu prea multe Cunostinti. El sta- -tuse la pastoral coloniei francese, Hauchecorne; tineri Moldoveni din 1835 se adapostird intAiu la Souchet, urmasul acelui Hauchecorne, apoi la alt pastor, German acesta, Jonas.,

. In acest Berlin, caruia omul de Stat de mai tirziu i s'a aratat asa de recunoscator, el gasi un idealism despretuitor de tot ce in realitatile politice cautasa-1impiedece onsä-1Ingradea- scA. Era doar Berlinul roniantic si filosofic, cii saloanele lui stralucitoare, imitate dupa ale Pa- risului,uncle si principii, ca sa-sIclesavirseasca educatia, apäreau dovedindu-si spiritul fail care nu putea fi pretuit nimeni, oricare ar fi lost rah- gul. Acel Berlin pe care-4 tunoa5tem din seri- sorile unei Rahel, din insemnarile zilnice, asa

www.dacoromanica.ro 10 'I . de sincere si de curagioase, ale sotului care n'a uitat-o niciodata, Varnhagen von Ense. Murise SchleiermAcher, un reformator filo- . sofic al religiei reformate, si din Hegel, care-si ispravise abia zilele, nu rAmasese decit imensa influentacarestrabateaviatanationalain; 'toate ramurile ei. Si Kogalniceanu, care-si a- .. duce aminte si de lectiile de drept ale unui Gans,

ale unui Savigny un adevarat creator , ftr 1 strabAtut de acest spirit, in antagonism hotarit cu vechile doctrine prusiene. : Ideiai realitatea nu sint cloud lucruri deOse- bite; ele par numai a fi astfel, si se confunda pentru cugetator intep unitate perfecta. Guyer- nantii au prins formula: ceia ce este trebuies5 fie, si s'au legitimat cu dinsa, facindu-se astfeI ,supt scutul noil filosofii mutt eau. Tineretul, a- prinsul tineret care era sa deie la 1848 in acest Berlin de stricta disciplinA idele din Mart" si sA sprijine, dupd ce cintase 1111 ideal de unitate germanA .fArA regi, actiunea Parlamentului liberal, republican de la Frankfurt, prefera re- versul formulei: ceia ce trebuie sd si fie!. Trebuiau insd unlade Rationale c,a si fiber- tatile publice. Germanii crescuti in aceastä at- rnosfera idealistä le-au dorit fierbinte pentru poporul lor,i caj diMii le-a dorit Si Kogdlni- ceanu, pentru intregimea propriului sdu popor.. . Si de la dinsul au invatat$i-alte generatii,- pe 1. rind, pindilanoi. Cine ne-ar putea tinea de rail, fiind asa de curat izvorul ideii ? Si Ranke, ca istoric, bredicd necesitatea des- voltdrii organice a natiunilor. Ca Jiinte vii ra- s4riau ele inaintea marelui invietor, si innaintea tindrului Moldovean rasaria tot asa de vie i-, coana unui vechiu neam, de nobila origine,bä- tut de nesfirsite nevoi, rabdator in mijlocul for,

www.dacoromanica.ro /_ -711,

de o statornicie de fier in apararea pämmnttdu ',-SaU 5i crezind in sfinta dreptate Ca in Dunineze.0 insusi, care fara dinsa n'ar fi avut niciunIn-

telesI . tar une ori, ascultind de la Ce mici inceputuri incep pe lame puterile cele mari, de la ce slabe licariri ale idtii ce abia mijeste, el va fi vaiut in casa de lingd Sfintut Ilie pe batrinul dascal caraghios plingind in anume ceasuri asupra slo- vei lui Sincai despre cronica Rominilor. 0 ininte de o 'curiositate nesfirsita, Alexandru de Humboldt, facu din acest student räsàritean un scriitor, cerindu-i note despre Tigani, des-. pre literatura romAneasca, despre intregul trecut al terilor noastre si aocuitorilor lor. Andel serise un copil de ,doudzeci de ani;, in limba -irancesd, cea d'intiiu istorie a tuturor Romini- lor in spirit hotarit national. In hirtiile lui Kogalniteanu am gasit scrisoa- Tea lui din 20 Februar 1837 catre Mihai-Voda, care, ternindu-se de o compromitere fata de Rust ori. de Turd, cautase a opri aparitia unei lucrari care de sigur nu era in prevederile sale:

. Sint trei ani de chid am Orbit Moldova. De atunci pana acum, sishiminnainteaplocarlimele din patria mea, singurul mien SCon,singurul mieu end, singura Mica ambitie a fost sa dau o prescurtare a istoriei terii mele. Aceastä istorie nu trebuie sa fie podded, nici jignitoare pentru Ourtille suveranäi protectoare; ea nu tre- bide sa zugraveasca decitlaptele, bune sirele, ale Domnilor, ferilci5-ea sau miseria poporului, care supt Dom- nia Altetei Voastre si-a reluat rangul nitre natiile neatirnate. Plecind din Moldova, avusem grija a qua cu mine toate documentele istorice ce-mi fusese cu patina a-mi Drocura, mai Waite manuscripte ale lui Miron, ale fru- -fetal (sic) sau, alti scriitori de letopisete(lithopistes), precum $i cintete istorice:Sosind in Franta, am pus toa- IAingrijirea mea, am iintrebuintat toate micile mele venituri (apfiointements) la cumpararea cattier care se ro- portal' la cede cloud Pr1acipate. Am inchinat noptile mele ; t

www.dacoromanica.ro S. 12

la cetireai extragerea a tot sce ziarele ziceau despr Moldova si Tara-Romfineasca. Para Sind Frantai vonind sà locuiesc la Berlin, ant avut la dispositia mea bogata Bibliotecd regal'a. Comoara mea istoricä a crescut foarte- mult, asa Inca se .1-idledla mai malt de 300 de volume. Toti istoñcill poloni,,unguri, bizantini, ardeleni fest dati; cand nu rinteilegeam lifinba in care erau scrise, pro,. fesori distinsi aiUniversitatiidin Berlin au incurajat- monad meai mi-au dat &manila pe care nu le aveam. Pe np: an inchin toate momentelane cart mi le laud celelalte Mudd ale mole ca sa aduc a indepliiiiire planul mien: toata istoria vechiri .Dacii, extrasa din autorii greet si latini, e ispravita, precum iistoria Terii-Romanesll pdnd h moartea lui Mihai Viteazal, in 1601. Aceste (haul pArti sinti tiparite. Chiar azi, am primit o. scrisoare de la fatal mieu.in care-mi scrie cAlteta Voastra nu-mi dà voie satipd- term. aceasta Istorie innainte de a o Ii cetit. Acoasta a si fost tothcleauna dorinta mea, dar, temindu-ml; sa nu VI supra, n'am indirdzinit a Va scrie despre aceasta.tra, lard indoia, foarte indräznet planul mieu de a scrieul- tirnele evenimente; insemneazd sa 'plutesc intre Scylla si Charybda: de o parte Turcii, de alta Rush. De aceia im voiam s5 tratez istaria mea dealt pdnd la 1800; de la a- ceastä apnea pdnd la 1834 nu violent sä spun decit doer citeva cuvinte asupra faptelor. Voiam sa and intind mai malt asupra binefacertior pacii dela Adrlanop&aconlate natiei moldo-valahe, asupra utilui,tàtii salutare a Regula- mentulai Organic, al carat autor sinteti Alteta Voasträ.. Voiam sri dau ca,ralotiv al acestei faced ca evenimentele petrecute in Tara-Roinaneasca si in Moldova de la 1800 incoace erau mai cunoscute .si cd aveau nevoie sli fie tra-' tate intr'un plan cu mult mai vast decit al mien. Iatd-mi planul. Alteta Voastra va putea judeca ,user cit ar ti cea mai formica' cea mai neagrd.penfidie dacii as indrdsni, in,orice chip: fac Td1.1 miet: nu stint niciun nerecunpsc5tor, niciun demon: sint un am cinstit, recunoscdtor. Pentru bunätatile Voastre si eaut?ml necontenit nrilejul: de a Va putea ariltatoata gratitudi- nea mea. 'Ma rog deed 'iloarte mult de Alteta Voastril sd-mi dea vole a LIMA o operA in care politica modernd are a juca an rol foarte Trine, cdici se vede chiar din istonie cll. Turcii nau fast apdsgtorii patriei nide, ci Vananioii. CIt despre Rusi, ei au fost asa de adesea ori binefleatorii MoklaveL mai ales prin pacea de la Adnianapol, incit pot face s5

www.dacoromanica.ro la

ic uite fgrresaffile lor De altfel, mI inclatorese a irk- mete &tete -VOastre manuscriPtul de la 1800 incoace : dupa.ce-1 yeti fi cetit, ii voiu da la tips, In 18?5 supt o atirmare mult mai strimsa de Turcia, (Irigore Rlesoianu. prolesor la. Bucuresti, tuna contra tiraniei Otomanilor; . am= la Cragnievat o culegere de poesil care desert, tazboini pentru neatirnarea Serbiei se tipAreste cu voia (Caveman's Ma rog mutt deci inca odata de Alteta Voastra- ca sa-mi ingaduie aceasta lucrare, cu care m'am undatorat - daca nu voiesc ca numele Mien sa aiunga batjocuraIumIi nu pot s'o Intrerup; un mare numar de jurnale au si a- nantat aceasta opera si m'ati Meet prin aceasta sa con- tractez datoria de a o publica. Oricum, suprernele Voa- stre ordlne vor it indepqinite, de-mi vor fi favorabile ori 15a. Chiar din acest moment fac sa Inceteze tiparirea, de sizece colislutsi- *kite si ma costa peste 50 'de gallivant suma imensa pentru mine, caci am inchinat pentru o carte leafa mea pe sase hmi inainte. leau in acelasi timp libertatea de a trimete Altetei Voastre o cootie.tiparita din opera mea. Duca Ministerial de Afaceri Straine se involeste la aceasta, Va voiu trimete toate cele zece colt; pentru ca Alteta sa pitatit vedea ca inten- tide mele stilt numai patriotice. Am orioarea de a fi cu cei mai adinc respect sia ai vierecunostintä al Altetei Voastre prea-umil si pre; ascultAtor supus: M. Kogalniceam 2) ."

Din ea se vede ea Inca' de la plecare ideias. cestei carti fusese in mintea celui care sehrä- nise din paginile lui Sineai, fiind ea ,singurul scop, singurul Mind, singura arnbitie". De aceia luase cu sine Cronicile, a lui Miron Costin,a lui Nicolae $i o'colectie de cihtece populare, KogAlniceanu. Bind deci, dupà Asachi,eel dintlin adunAtor al lor in Moldova,innainte de a $ti ceva despre culegerea lui Vac Caragici

1) Aici s'a suprimat in Neamul Romanesc Literar- o apreciere care in acel moment nu era tingaduita. N'am putinta de a revedea textul. 2) Bibl. Acad. Rom., mss. Kogainiceanu(inlimba . f rancesa).

www.dacoromanica.ro -1.4- Sirbul, care abia in anii de la Berlin incepu sa apara la Craguievat. Din micile lui venituri, sco- land cumpara si la Lunéville carti despre pa-. triai natia lui, si din ziare el culége; noaptea, ce se mai poate adaugi la trecut. In Biblioteca Regala din Berlin incepe a face dupa modelul lui Sincai excerpte, din toate izvoarele : un-- gurestio polone, bizantine chiar, cerindexMi- cattprofesorilor. Si astfel incepu a scrie, fara magulire, fàrä criticA, incepu a scrie in noul spirit istoric, a-; daugind la faptele Domnilor infatisarea fen- cirii sau miseriei poporului". Apucase a tipari partea pina la Mihai Viteazul la librarti Behr, editorul schitei despre Tigani, caruia trebuia sa-i deie tot materialul pina la I-iu Ianuar 1838, cerind sa apara la bilciul de Pasti (altfel, autorul va plati despagubiri). Oprelistea lui Voda II inspiaiminta. Asigura cä Puterile straine nu se vor formalisai aminteste casul lui Vuc, iar la noi al lui Grigore Plesoianu, care atacal pe Turci in l838 fàrä nicio suparare. .

9, HI: . ., Legaturile cu Oermania ale lui Kogalniceanu au continual de altfel. La 12 Februar 1870 lin dr: Brennecke, care-1 cunoscuse cu o treime de veac innainte ca institutor" al lui si CA1AriSe cu el la Koepenick si in imprejurimileBerli- nulul,trimitea din Posen o deseriere de card- -,torie facuta la 1868 In terile Dunarii-de-jos si la Constantinopol". Mania si sotia lui cunos- cusera si ele pe studentul moldovean de pe vremuri si, Multamind pentru o mijlocire care-i daduse Ordinul Megidie, Germanul, doria lui Ko-

1 www.dacoromanica.ro - , gitiniceanu viata pentru a indeplini misiunea lut istorica si providentialA". Tara dv.", addugi el, va avea un frumos viitor; toate fac sa se prevadà cA va insemna intr'o zi, cind resurse- , le-i imense se vor fi desvoltat, printre terile cele mai favorisate". La 1846 aceleasi cronici ale Moldovei dadeau istoricului materialul pentru Fragmentele" sale ' traduse in limba francesa, pe care le trimetea si regelui Suedieisi Academieidin ,Stockholm dupa jumatate de veac si mai bine, am reluat, cu aceleasi informatii, eu insumi relatiile cu invatatii suedesi si el li fagklula si mo- nede suedese ramase de pe urma lui Carol al XII-lea jri pamintul Moldovei. Acuma ji indeplinise visul petrecerii la Pa- ris, caci scrisoarea din Iunie a maiorului M. Kogalniceanu, fost adjutant al A. S. Domnul Moldovei", e dated din 39 Rue de la Chauss6e d'Antin. Peste multi ani, in 1852, KogAlniceanu, acum insemnat scriitori om politic de viitor, era chemat de Secretariatul de Stat sä publice, cu A- nastase Panu si Gheorghe Sion, cronica lui Sin- cai, si Vornicul Paladi vdnia sà cearä, pe lingA letopisetele publicate de vechiul cercetätor al lui Miron", si orice alte asemenea traduceri sau documente", pentru a pune basele unei ar- hive a Moldovei. Din aceste cronici Kogalniceanu atribuia una innaintasului sau Ienachi. Cercetari critice re- ! '-cente cauta a-i lua acest merit; se vede insA dintr'o scrisoare a lui Baligot de Bayne (Rugi- ,noasa, 5/17 Julie 1874) ca el atribuia lui Ienachi Koaniceanui cele doua bucAti de poesie din-

Ii r www.dacoromanica.ro lu

tre care una e relativa la uciderea dui loan Bog-Az dam si a lui Cuza (era vorba si de o versiune a- flätoare la lostul Domn, in care sotia celui ucis blastäma pe.ucigasi, cu naframa Singerata in mina). Se pare ca Baligot pregätia o istorie a fostului stilt prieten si ocrotitor, si el consulta analele Imperiului otoman. Mai tirziu tot Bali- got scrie lui Kogalniceanu despre corespondenta secretariului Stamaty (aflatoare la un erudit, Lair, si pe care era s'o publice Emile Legrand), si se cereau lamuriri lui Kogalniceanu (ca si lui Boliac). La 1860 inca, Ubicini-i senmala la.Biblioteca imperialadin Paris manuscriptul, de care-i vorbise cindva Balcescu, al celor dotta volume de croniti a1Moldovei prefacute in limba frau- cesa; dupa textul grec al lui Arnira, de Nicolae Grenier din-Smirna,daAngdra, in 1741: Cum).- ' scutul filoromin credea ca o tiparire imediata a lor se impune cum se impune si azi pentru a trezi 5i un interes nou in jurul chestiei nationale romanesti.

, Se stie Oe frumos Museu Ii MeuseKogalni- ceanu, adevdrat. descoperitor si al valorti artei na(ionale. Cu privire la el; N. Hurmuzaki scria la 25 Decembre 1874, din Cernauti: Tablourile bizantine nu le-am uitat: se allä cloud in biserica foastei mAnastiri Voronet, o Maica Domnului si un HristOs, care s'au scos ,de multi ani din ve-

chea catapeteasma si se aild depuse neintrebu- , intate in altarul bisericii numite. Am facut pasi de a-mi procura unul pentru d-ta, si voiu alege care va fi mai putin defect. Ele slut originale pe demn, insa negre, negrijite '." , 1) Aceastd stire si toate cede noi la care nu se aratii izvorud Sint 1iiate dinhirtiile,pastrate pios de d. C. Cru-

www.dacoromanica.ro 17

.- IV. , As semnala inca un drum in Spania, pe care se pare a-1 fi facut Kogalniceanu dupa miscarea de la 1848, dupa Impr4tiarea revolutionarilor din Iasi, dupa fuga lui in Bucovina si lunile petrecute linga familia liurmuzachi. D. V. M,. Ko- hgalniceanu mi-a aratat tin exemplar din Cronici destinat unei persoane feminine pe care o inti- taleazd prea iubitä a lui", muy querida. Atunci, in saloanele, vestite, ale contesei de Aliontijo ar fi cunoscut pe fiica ei Eugenia, viitoarea Im,pd- rateasa a r`rancesilor. Si nu cred ca ma Inseala , amintirea cind spun ca intre hirtiile lui KogalL niceanu pastrate la Academie estei tin manuscript de istorie a Spaniei, a anti tiparire, cind . se va lumina cerul si pentru noi, nu va trebui srt intirzie1). . Apoi a inceput marea epoca a Unirii. in care, Pentru Moldova, roll,' cel mare a fost al lui, eel mai mare om de -mama, cel Mai mare orator, eel mai mare cugetator politic. Se stie ce mutt a hotarit pentru indeplinirea unei opere coin- batute de uneltele intereselor strainesi batio- curite de coral neintelegatorilor Steaua Dundrii ahri,la care veniau subscriptii si de peste Mil- Coy, ca a dui loan Georgiu Marin, brutarul din Ploiesti." Nu se stie insa ca foaia trebuia sä se cheme intaiu Unirea, si abia in 1916 am dat la lumina programulei,care se compune dinaceste

nenschi, cäruia isotiei sale, nepoata de Ilia a lui M. Kogainiceanu, nu 11 not anulatni an de alarm pentru a-' rnabFle buna-vointa iverdant incredere. 1) Ms. 117727. El a lost analizat apoi n Anuariul Oinmasiului din Giargiu pe anul 1919. N. Iorga. Mihail Kogálniceanu. 2

www.dacoromanica.ro 18 , puncte, ce pot fii azi, in cea mai mare parte, crezul unei ziaristice oneste : -. Prga-inndltate Doamne, Cu mai multi llteratori m'ant asocial spre a publica. de la 1-in Ootomvrie viltor run jurnal politic. llterar si: oarnercial supt tidal Unirea. 1 Ppogramul acestui juxna1 va : 1. Politica generala. . 2. Apararea lknthii womanesti de spre exagerattide .logismului aildelensc,care in curind va face ca irn mai avem limba. 3. Desvoltareachestittorde economie politick,in- dustrie4 comert. care astazi formeaza una din basele cele mai mari a activitatii lumii civilisate. . 4: Desvoltarea .agriculturii ia industriel Priikcipa- telorI, In sfirsit. 5. Propasirea literaturli romanesti. . Malrgenirile ce 'din inceput redactia isi, impune sint.

urmMoarele : 1 1. Respect carte religiei moralä ; _ 2. Respect catre lonei ocinmnirea terii; 3. NeamestecareanunieluiDortmundStapinitorIn orice chestie si discutie ; 4. Perirea de personalitatii neintervenirea in ches-- tide vietii private: Penis: pazirea acestui program si respectarea mar- gads:11pr mai sus citate, ma fac rasounzator Odra (kir- mike si din inceput ma supun legilor tiparuld statorite- in Principat. - Plecat dar rog pre InnMtimea Voastra sa bknevoiti a porunci locurilor competente de a -se invoi libera pu- blicare a acelui jurnal. A Innaltinth Voastre , prea-plecata sluga: M. Kogainkeann1) 29 August 1855. Peste noua ani acela care salutase in neui- tate cuvinte pe Alexandru loan Iiu ca Domn aI. acelei Uniri Garcia nici pe nume nu i se putea spune in 1855, era-un politician disgratiat. $1, 1) BIM. Academiii Romine, 'ms.,1173.

www.dacoromanica.ro -- 19--- .

intr'o clipa de boald, de oboseala si désnddejde,

el isi fäcea, miniStru cazut, la Ripi, in ziva de. 15 August 1861,'si testarnentul, dupa douazeci si doi de ani de cind a servit terii sale", reco- mandindu-si familia Adunariiterii,-amicilor" ca si protivnicilor politici", si, la urma, si Dom- nului, pe care-I roaga sa se gindeasca la slujbele ce i-am Dent In timpuri grele". $1 el In7 cheie astfel: Adio, Romanie, fii unita macar dupa moartea mea"1). t. Peste trei ani soarta-i dadea favoarea de a impune unei clase politice fat% singui realitäti- lor ca si fara lumina unui ideal superior impro- prietarirea teranilor, marele sau titlu de glorie.

1) Aceasta e dorinta nice cea de pe urma. Mor sa- irac.,Deuazecii doi de ani am servitorii mele. Imi re- comand femeia $1 copiii Aduntirli terii. Rog, pe amid si prottruicii politici sä $1 fie mila de ,eopilasii. mei. Nu cer N de la tera mea alta decit ca sa cumpere fabrica mea de ,postav, dupa valoarea ei, asa ca sa se poata plat dato- rille mele si sa ramlie familia mele o casal o bucatica de .painint. Pe femeia mea o numesc epitropa deplina si -fara a avea a da sama cuiva de administratia putinei a- vert.Dorms ca casai anc7sla Mae sä ramlie la baieti. tarpartca fetei sa se Inchipniasca, in bani. Inca odata rog pe Adunare, macar dupa moartea men sa tie sama de_slujbele niele. Rog asemenea pe Alexandra loan sa gindeasca la sluibele . ce i-am facut In timpuri .grate.Adio, Ronianie, fii unita, macar dupa moartea mea! M. Koganiceanu,- 48 August 1861, satul Ripile.

' N. B. Cartile imanuscriptele Mele le ;las Universi- . -rata afara de toate aoede uvrajuri care sa se imparta in- -tre copal mei. Straiele mele sa -se deie jumatate camar- . - dinerului mieu si cealalta jumatate la celelalte shigi si vatasi. Puna sa fie a lai Coco, pistoalele lui Jan $1j Lucid. . Kogdiniceanu."

I I 4,1 www.dacoromanica.ro 20 --

, - Chid ii pbmenim astazi, innaintea amirlduror' . marilor probleme ale vietiiui, trezite innaintea noastrA peste morminte ai mine, avem nevoie mai mult decit oricind de spiritulliii. 0, de-am fi putut,contribui cit de putin la e- vocarea lui, necesara !

- Adaug, pentru a se vedea legaturile lui, 'cele adevarate cu partidul liberal muntean, aceasta foarte interesantA scrisoare: Bucurati, 12124 Oct. 1867. lubite amice. Tot te-mi Scrii este prea ade- Vdrat. Niciodata, chiar ,in timpul lui Canternir si Brincoveanu, dupa desfacerea lui Petru-cel- Mare ai cind Turcii erau si hotariti a preface in pasalicuri terile romine, nu erau in pericol aSa de mare ca astdzi. Din zi in zi, Ouvernul nostru ,coinite mai mari nebunii, care ne compromit cu desavirsire in ochii Puterilor garante si indri- tuiesc pre Statele vecine a interveni. Dar ce vo- iesti, frate, -sA facem cind bicisnicia este in capul trebilor $i cind si =pent$i institutiuni sint acute spre a parteni (?) anarhia? Stii cine este adevaratul Domtnal RomAniel ?EsteBerli- coco1). Stii unde este adevaratul Ouvern? In birourile Rominului". Stii cari sint bdrbatii de Stat, magistratii, prefectii cari ne administreaza? Redactorii colaboratorii, corespondentiisi chiar expeditorii ziarului Rominul." A schimba situatiunea terii pe calea legald cred cA este foarte cu greu, pentru cA insa$i Constitutiuhea este facuta asa incit nimene altii f decit oamenii desordinii nu wiate guverna.

1) Rosetti(N.R.).

www.dacoromanica.ro Mis'a propus Ministeriul nu odata,sfchiar acum am propuneri pe toata ziva. Am refusat ca de a doua zi voiu avea a varsa singe. Cad : destramatii cari astazi ocirmuiesc si chiar des- . ' tram?' tara s'au deprins a trai bine. si prinui- insai voiu refusa pentru ca am convictiunca mare cu una cu cloud nu vor primi a se rein- ioarce in neputere si in saracie. A varsa singe este lush' Pururea un ce dureros si mai ales pen- - tru mine,, care aril facut pe Dana Maiu Kira a se aresta un singur om. Dar sa zicem Ca spre a salva tara si*nationa-- litatea sä alb un mimit recurs la remedial ceL . mai extrem eel mai dureros, la varsare de singe. Prin eine sa o fac? Armata de la 11 Februar este cu desavirsire demoralisata. Ideia care in-. sufleteste o armata disciplinatd, virtuteamiii- tara,credintai juramint; nu.o mai insufla. Ea . singurasimtedegradatiuneasiumiliatiunea care datoreste regimului actual si pentru susti- nered lui o suta de oameni nu Nor da foc.. . Ti-am spus ca prin calea legald a indica rata este foarte greu; pe calea revolutionara este inca mai greu. Dintiiu eh, dupa ce si principiul prin- .' cipelui strain s'a festelit; ce-ideie mare ni-a rna rams spre a o pune in capul revolutiunii? Ce barbat mare mai este in tara carele -sa." coman-- dezei sh conduca revolutiunea? Cind Maria Sa Veda Cuza ne-a facUt pre toti-mici! El n'a voit sa lase dupa sine un singur oni cu rodul os- tenelidor sale, cu reputatiunea sa intactd. Si ur- . mete detestabilei sale politice, care 1-a detronat

. in 11 Februar mai mult decit Iradarea lui Leca, se gäsesc deci in Trompeta. Asa dar, nici revolutiunea neputindu-se salva, ba poate chiar ar precipita crisa, ce este de facut? Mdntea omeneasch nu o poate spune, ci se

www.dacoromanica.ro - 22-4 e

I snargeneste nuthai a zice: Dumneieu sa-si laza milAdenoi. lata pentru ce ti-am zis la inceputul acpstei scrisori ca iie aflam 'mai rau decit chiar in timpul lui Cantemir si Brincoveanu. Dar imi vei zice ea toti trebuie sä faceni ceva spre a scoate tara din potop. Dupa mine singura raza de speranta este tot in tall, in bunul ei simt. Ifni place a spera ca in fine tara isi va deschide ochii si_se Va conVinge ca ea are tre-7 buinta de o administratiune dreapta, forte si e- - nergica, ca, prin urmare, trebuie sä cheme la cirma trebilorbarbatiispititisi energici, ea Domnul singur va veni a se convinge ca nu fiind capul unei dice el poate a7si intari tronul. . Sintem in ajunul intrunirii Camerilor. Se vorbeste mult de disolutiunea dor; altii vad jn acea- . sta un rau: eu vad un bine. Cu Matt presiunea ce se va executa de Guvern, cred ca alegerile - Viitoare vor fi in favoarea partidului ordinii si ca atunci si Domnuli Rosii vor vedea ca tara aceasta are si ea 0' vointai ca nu va rabda mult tfmip puterea desmatatilor: Aceasta o vad din chiar ceia ce este astazi. . ,$tii cA Bucurestii din tot timpul a fost central puterii Rosilor. Ei astazi au tot in Mina, au Cm- vernal, armata, politia, comuna, cluburile, presa, etc. Ei bine, cu asemenea, mijloace cine n'ar ii crezut Ca puterile kir au 4sä creasca? Este din contra: cad din zi in zi. Simtul public se des- teapta, si cei mai devotati ai lor de alta data, mai ales dintre comercianti, incep acum a li se deSchide ochii si a intelege necapacitatea lor. Camerele au sa Se deschida in citeva zile. Ei se lauda ca le vor disolva. Pre cit stiu, Vera a incepitt a intrevedea; mi se asigura ca el sta pe ginduri de trebuie sa sacrifice Camerele. Multi asigura cA chiar este hotarit a cere majoritatii

;. www.dacoromanica.ro t. , 23 -, , Camerei un nou Ministeriu. De va face asa, situatiunea deocamdata este salvaU. Data, din contra, va disolva Carnerele, el este pierditt, si. cu dinsul poateiara. Cad Rosii, avind a face - noi alegeri, vot face toate atrocitatile spre a face a triumfa candidatii lor, si, pe cit cunose spiritele, sint incredintat ca nu vor izbuti,si

noua Camera va avea o opositiune cu:mult mai. . mare decit astazi. Si acea opositiune nu va mai fi ministeriald, ci dinasticd. Imi vorbesti de Conferinta; aceasta. se poate. Imi vorbesti .de Caimacamie ;aceasta lar se poate, dar te pociu incredinta Ca Ion Ghica trei zile nu va fi Caimacam. Caci, daca Rominii, in nestatornicia lor, nu rabda multa vreme nici macar pre Domnii alesi de ei insisi, cum credo Ion cä 1-ar rabda pre dinsul Caimacam await de straini ? Imi scrii sà ma pun la rind.Te inseli, Irate, si amicitia ce-mi porti te orbeste. Eu la 1859, de mi-as fi sacrificat opiniunea in chestiunearii- ralA, as fi fost Damn. Acum (?), daca n'am voit a primi puterea din chiar minge Rominilor, cum ma socotesti in stare de a o cersitori de la strd- ini? Numai un Ion Ghica poate sA viseze aceasta. Uitati ce au devenit toti acei Caimacami numiti de straini. In aceasta privinta, Rominii au facut un mare pas in' calea demnitatii nationale. Anexiunea poatesa-iloveasca si sa-i sub-r, juge. Cit de a rabda ei un Caimacam strain, a- ceasta va fi cu neputintd. Eu am dat o parte din scrisoarea ta spre a se publica in Natiunea, numai noutatea data supt toata reserva ca Ion Ohica ar alerga dupa Caimacamie a revoltat toata lumea. Imi scrii sd-ti trimit notitii despre mine. Ea pnn sint Gheorghe Asachi spre .a-mi scrie sin- ,- ,

www.dacoromanica.ro _ 24,-

gur biografia. Si-apoi la ce sa serve acele no- - titi?Am lucrat treizeci de ani pentru tara plea. , Nu este o singura reforma, un singur act national in care sa nu figure numele mieu. Toate legile Cele mai mail sint facute si contrasemnate de mine. Iata notitiile mele. Lasa la o parte, iasA dracului pe Caimacami, si, dacd ai ceya mijloace si cunostinti in lumea diplomatica,fa sa firn uitati silasatin pace! Numai lini- stei timp si crede-ma ca, dei ne aflam foarte ran, totusi vom gasi in noi energia trebuineioasi spre a ni indrepta vlitorui. Educatiunea noastra politica din zi in zi se formeazà.'si, cu 'cit in-. structiunea publica se va raspindi, cu atita vor

,cadea si sarlatanii... . Cu Steege ma pUsesem la cale pentru fitirtau, cind neintelegerile sale cu ,ceilalti ministri, mai ales in afacede Moldovei, 1-au indemnat sa-si .deie dernishniez. Ce este intirziat; nu este pier-

. dut. Nu stii ca prea-plecatul d-tale amic in toate 'zilele prirneste propuneri de ministru in fusiune cu omul zi1e. cu Ion Bratianit Am refusat si voiu refusa pana cind' mi se vor implini trei conditik. donä din partea lui Voda si una din partea Adunarii. Din partea lui Voda, iesirea lui C. A. Rosetti din tara si izgonirea FeVruaristi- lor din armata. Din partea Adunarii, amende honorable et pablique pentru excluderea niea din Camera si legatnint in ,scris, ca trei ani de zile m va sprijinl. Pinta la a doua scrisoare, la revedere.

t. www.dacoromanica.ro er

DERMA SI OPERA LITERAHA A LW MIHAIL KOGALNICEARI

Mihail Kogalniceanu se coboria din Constan- E tin StOlnieul, fratele cronicarului din a doua jumatate A veacului al XVIII-lea. Daca acesta; le- nachi Kogalniceanu, inseamnA faptele.Domnilor . din vremea sai suferintele terii in stilul celor cari treceau in condici socotelile Vistieriei, fra- . tele Constantin era se spune un sames de mare, talent, un deosebit mester in strinsul .banilor de la nenorocitii birnici; prin bunanfl- duialàinsa mai mult ca prin hräpire indatinatA, el facia in scurt timp, pe vremea cind Stava- rachi din Tarigrad stapinia averea terii si ho- iAria despre soarta Domnilor, ca izvoarele sa" curet' iarasi imbielsugate inteun Tesaur seed- tuit. % Fiul lui Constantin, loan, numit dupd unchiul 'cronicar, e putin cunoscuf El se insurd a 1780, gland nunta in, biserica lui Stefan-eel-Mare de la Rapauti, in margenea Botosanilor, cu Sma- randa Bantàs, din acest oras, in care-si va fi pe-

www.dacoromanica.ro 26

trecut cea mai mare parte din viata. La 1800; el era ingropat in biserica Sfintei Paraschiva, bi-

serica nobila, din mijlocul curtilor boiereSti. bo- , tusänene. Dupd mai multi copii cari nu traira, se nascu, in 1787, Ilie. Cdtva timp dupa moartea tatalui sau, intimplatA la 1800, acesta inträ in rindurile boierimii marmite,i, folosindu-se Si el de acest curent, care aducea spre locurile de sus oamenii .noi pe un lordachi Draghici, de pilda,ajunse cu vremea om influent,bogat si puternic, membru respectat al clasei de privilegiati creata de Regulamentul Organic. Se pricepea, ca.$i bu- nicul, foarte bine in rosturile de bani, sj competenta lui in aceasta privinta ii i cred o cariera insetnnata'). Din casatoria lui Ilie, care nu se innaltase Inca,-- asa de mult, cu .fata unui Medelnicer, altfel de origine genoVesa" pentru nepot, cu Ca- tinda Stavild, se nascu la 6 Septembre 1817, in Iasi 2), un fiu, care fu numit Mihail, dupd nu- mete lui Mihai Sturza, a carUi mama, domnita Marghioala, fiica lui Origore-Vodd Cajimiah, bo- teza pe prune,. Ilie se daduse pe langa acesti Sturzesti, $i de-aici yin si legaturile pe care el 'insasi le are cu Mihai-Voda si sprijinul pe care, , limp indelungat, acesta-1 dadu, ca fiului unui casnic al sau, lui Mihai. CApata InvätäturA de moldoveneste, in casa impreund cu cele trei surori :Profira, Maria, maritata apoi (1836) cu Leon, si Elena, de care a lost foarte strans legat totdeauna, apoi frantuzeste, de la calugarul Gherman Vida, Maramu-

1) dorga, Studiii doc., ILL. Pug. 66-68 2) ,;Desrobtrea tiganifor,. sterterea orivilegitew bolt- anti, emanciparea teranilor", discurs rostit fa Academia idorrifia.

www.dacoromanica.ro , 27 raSeanul si autorul de gramatica francesa, care statea in casa Vornicului Alecsandri, Scriitorul pomeneste mai tarziu scoala Treisfetitelor sau ' a dascalului", a loghiotalului dascal Gheorghe", precum si falanga parinteasca pe talpapicioa relor", in cas de lenevie sau neascultare. A- poi Mihai fu dat la scoala de frantuzeste a lui 1 Cuénim (1828), indata dupa aceia la scoala pro- 1 fesorilor Lincourt, Chefneuxi Bagarre,i anume la 1831, indata dupa ce familia sa se intoarse dela tata, unde o silis,e sa mearga helera; carc t insa isi nemeriai acolo jertfele 1) Pansionul", cel d'intaiu vrednic de acest nume, era asezat nu departe de Scaunul Ispravniciei, si avea, pe.t linga o livada cit un rediu" si inovatia unui pare engles". Se invata putina greceascA, si,, destul de bine, limba celor trei directori, In vor- bire, in lectura $i scris, cetindu-se cu sirguinta vestitele Aventures de Telémaque" si intrebu- intindu-se "rnetoda lui Jacotot; scolarii harnici capAtau si premii. KogAlniceanu fu, ni spune el insusi,celd'intaiu inscris,si,pina sa-i vie si alti colegi, intre cari si cel mai mare dintre fiii luiMihai Sturza, pe atunci numai Vistier. (lirigore,el ayu o tovarasa de invatatura, de primblari si de copilareasca dragoste, pe Niceta, fiica dascalului de greceste. Idila se desfasura dupa formula caValerului de Florian, scriitor la moda., in acele tirnpuri, cind atitia la noi se intreceau sa-1 traduca; tI- narul Mihai, Mihalachi, iubi cu aceiasicuviinta .,curata ,ca si pastorii liii Florian, Irnbracati in straie de matasa, cu peruci de pUdra, purtind,

1)InHusapierdute; cel dintre amor", Iasi1841, Kogalnieeanu da, gresit, anal 1833 -pentru intrarea sa in pension, adang6 inSa cA avt.a atunti 14-15 ani, ceia oe

corespundecu:1631-2. . . ..

www.dacoromanica.ro -- 28

.varai iarna, cununi de .centifolia, vorbind In- -tr'o limba mai curatà decit a filologilor nostri", pe cind Niceta, care era ceva mai Mare si avea oarecare praCtica, pricepindu-se a trimete 'bi- lete dulci prin batrine Tigsanci chioare, si a propune intilniri, samana deci, mai putin cu pas7 toritede lui, cu rochia de gaza si de blondA,cu ,ciubotele de prunela, Cu. noduri de cordele cumparate dela Miculi de pe atuncea, povatuind niste miei cu o lina mai delicata decit matasa, cari maninca numai 'livand, rosmarin si se a- dapd numai cu apa de rose si de milk fleurs".- fireste insa ca: eroina era irnbrAcata europene- ste. pe cind micul erou purta Inca straie asia- ticesW"). Precocele arnOrezat era la 1834, cind Meuse, luindi premii, trei ani de pansion" si ispravise.1.aLincourt ca si la Victor Cuénim, un tinar de septesprezece ani, in stare sa mearga si in lume. Intr'o schita pe care o dada el ;,Albinei", pe- ,.ste trecere de alti cinci ani, cind acuma se in- 'torsese din strainatate si era capitan de cava- lerie al ostirii moldovenesti supt un Domnce-i fuse:se totdeauna ocrotitor, KogAlniceanu zu- graveste in colori puternice Iaii, in cari si-a petrecut el, citeva luni de zile numai, cea d'in- iiutinereta eu amintirile din mahalaua Mun- tenimii,cu acelea despre Celestina fata bunA", despre cutare Fenix din Tirgul Cucului", care nu era Inca pe atunci cu desavirsire dopit de Evrei, despre anume musA bairghereasca')

...1)Kogalniceanu,/.c., p. 75. 2) ;,Soirees dansantes", duniiri dithtuitoare h Al- Nna" pe 11839, ni. 81 siunit 3)Burghesa-'

www.dacoromanica.ro 21 din Pascarie" sau de pe Ripa Pevitoaii"; el fixeaza tipul,pdpuserilor cu plete lungi pind la coate, cu barba de tap, cu doi coti de-postav rosu legat la git, cu jaletci rosii a la rêpubli- caine, cu o manta liliechie scurta pina la ge- nunchr. Obisnuia sä se clued si el la petreceri, , purtind cu mindrie ceacsirii cei rosii, galbenii papuci" si manusile europene, Lira a mai. po- meni podoaba capului, taclitul", a.cdruia coada, prin scoborirea sa pinä la pamint, facea Mira- rea tuturor babelor,' 5i fermeneaua cea rosie". , .

. La 1834, Mihai Sturza care pretuia dupä cu- yiinta foloasele unei invataturi in strainatate, de care el, care se cuitivase numai prin lectiile dascalului de clasa si prin indelungatele si feluritele sale lectiuni proprii, 'nu se putuse invrednici, se hotari a-si trimite amindoi fiji din casatoria d'intaiu,cu o Rominca de curiud el luase pe fiica atotputernicului Grec Stefanachi Vogoridi

in strainatate. Crescut frantuzeste, noul Dorm. nu se putea gindi, fireste, decit la o scoala din Franta. Dar Parisill, cu zgomotulsi placerile, cu scumpetea lui si cu aierul democratic Care stapinia dela revolutia din 1S30 incodce, II inde- Warta. Deci alese colegiul din Lunéville, uncle era profesor de latineste si retorica un batrin cleric frances care-i fusese Invatator in tine- Teta, abatele Lhommé. Pe lingä beizadele, se trimise ca insotitor, to- yards de distractii si indemnator la invatatura, isotul premiant la francesa alpansionului" din Iasi, finul domnitei Marghioala. Mihai al

- 1) El scrie: Privighiwaci".

www.dacoromanica.ro 7-30 7

. Vornieului Ilie, a carui bucurie pentru -aceasta hotatire a trebuit sa fie nemrgenita. Deci'iata-1pe adolescentul deprins a merge_

. la soarele, ca-si leapada slicul pentru, palArie si purpurii sacsiri pentru strimtii pantaloni", prinde iconita la git, isi saruta frätiorul eel mic Alecu, pe surorile tustrele, care, din parteador,. isi urmau la 1837 pansionul lor Profirita era eleva lui Cuenim si se pricepeau a scriera- vase frantuzesti destul de cuviincioase; mama e .moarta, si Mihalachi are de sarutat numai mina babacai, in acest ceas de plecare spre alte ternturi, uncle $tie acuma bine ca nu locuiesc nu-' .mai pastorii si pastoritile cavalerului de No- rian. Pleaca dela Curte chiar, si capetenia cetei de tineri calatori e insusi directorul scorn unde ei .11rmasera Rand atunci, Monsieur Lincourt, care si el era din Luneville, si se simtia bucuros de acest drum plural acasä cu banii lui Voda 2): Intr'un lung sir de scrisori, din fericire pastrate, care tin trei ani de zile, Kogalniceanu tinardl ne .. face sa vedem viata acestori baieti dtrsi la studiu, in imprejurari superioare mblt acelora in

,care mersesera inaintasii lor,tinerii munteni de dupa 1821 si elevii bursieri moldoveni dela Viena ai Mitropolitului Veniamin. La Cernauti aflä pe nepotii episcopului de Ro- rnan, Meletie, la Viena pe unul dintre Hurmuza- ;chesti si pe cocoana lui Costache Pascanu". Aid i se opreste fui Mihai, de cdrind sub-ofiter, hinede) in armata cea noua a Moldovei,portul uniformed Pind atunti mai fusesera laolalta si 1) Iii.mtnizaki, X, p. 629, No. LXx. . ! 21 ibid., p. 560, nota 1. Cf. A. A. Stourdza, Regne de Michel Stourdza", Paris 1006. 3) E Innaintat sublocotenent la 1835; scrisoare din 1/13 Julie.atre scrod. ,

'41.! www.dacoromanica.ro - 31.-

Inath Vogoridi, cumnatii Dormrului, pe cariti, närtilMoldovean cu bune sentimente rominesti ii numeste totusi, despretuitor, vite din Ore- chia"i). Drumul urmA apoi rapede si,in Decembre chiar, noul scolar, cam in vrista,al colegiului.' din Lunéville, noul oaspete al batrinului abate, Monsieur Michel" sau .Monsieur de Kocani- tchan", capata dela cele d'intdiu probe, facute in clasa a 1I1-a, unde-I primiserd, un témoignage . de satisfaction" pe care-1 trimetea aaask spre iinistirea parintelui '). Statea pe aceleasi band cu tinerii Sturza, dintre can cel mare arata si el instrsiri, cu nepotul iconomului Grigorie" si cu an PlaginO din Tara7Romäneasca. Se astepta si un nepot al Ruxandei Mavrogheni, nascutrt tot Sturza, sora dui Mihaf Vodá. In locul lui ye- ni, apoi, la 1836, copilul cuconului Lupu Bals"; fostul consul trances,Mimaut aduce si el pe ,,vita din Grechia" Vogoridi; e si un tinär Enu- ta, apoi 'un Nicu Casa '), o intreagd colonie romineasca. Costachi Pascanu veni apoi din Paris sa vadd pe scolari. Foureaux, cu trupa lui cea north', in care Mihadachi descopere si u- ncle fete foarte placute, tre.se si el prin acest Lu- néville al exilului sc,oldresc. Fabrical clantiritor cu sacsirii rosii", frumosul tune& tinär cu uniforma de croiald ruseasca, era acum un simplu scolar al colegiului. Acea- stanu-dnemultarnia de altminterea, si gindu-i era sa adune numai o bibliotecä din cartile cei se oferiau de pretutindeni, dar care erau cam

, 1) ,,Betes de Ita Cram" 2) Corespondenta la Academie pubLioatAtn Com- vorbiri Literare", de P. V. names (fsiseparat). 3) Scrisoarea din 7/10 Febtuar 1835.

www.dacoromanica.ro 32

scumpe pentru eine avea numai leafa de 150' franci pe sase luni, ceia ce-1 facea sa recurgä' dese ori la buzunarul bine pazit al Yornicului Ilie. Peste Putin numara 500 de volume pe raftu- rile sale. In 1836,el capätä prethiul Intaiu de

, limba germand si iea accesite de francesä, grea- cd, 4atina, desemn. Intra, peste putin, in clasa de retorica mare". De Pasti, merge sa vada orasul Nancy, care era in apropiere. 0 boala de ochi, o durere de piept ii trecusera, dar nu depiin,,caci peste multe luni de zile el se plinge iardsi de dinsele. E prins de dorinta sä vada Si Parisul, unde invata, supt paza Grecului Furnarachi, si Ufl prieten al sari, Vasilica Alecsandri"; acolo e minunea% lumii", scrie el, cu acelasi dor ca, odinioara, Pe- trachi Poienaru, 5j ar fl pdcat sä n'o vada, fiind totusi atit de aproape de dinsa. Ar invata In Pa- ris, nu numai stiintile din Lunéville, pentru care asteapta cinci premii, nu numai agricultura, pentru care incepe a se duce prin sate, ci si invd- taturile cele mai innalte: retorica, logica, filo- sOfia, dreptul 1). In vara insa, dupa dorinta guvernului rusesc, strecuratd in vre-o convorbire a poruncitorului'-

consul din Iasi, tinerii sint. luati de Tissot, tri- mesul Jul Voda, si dusi la Berlin, unde niciunul . nu se gindise ca va ajunge asa de curind. Ora$ sever si rece, dar fierbind de o viata intelec- tuala deosebit de puternica, punct central al u- nei miscari care va crea o viataintelectuald deosebit de puternica, o steducitd civilisatie mo- dernai va da lumii un Irnperid. Kogalniceanu se bucura Ca ailS aici viata mai linistita, in-

1).Scirkscarea din ,6h8 Junie,1.835 sf cea diin..1/13lvtie, amindou'a ciitre 1

www.dacoromanica.ro 33 . structie mai adinca, moravuri mai nevinovate siobiceiuri mai patriarcale, c. poate merge la biserica pravoslavnica ruseasca" si face exer- citii la ghimnazium", adecd lamureste el batrinului de.-acasa, o sold in care se invata a sari, a se- sui .pe fringhii, a trage armele, a se sui pe copaci". Are un apartament deosebit, el si beizadelele, pe Friedrichstrasse chiar,, pita' ce Domnuliidàin sama pastorului Sou- chet, care imparte sfaturi bune, primeste o societate Stearsa si opreste petrecerile. Mihai se plinge de babele care vorbesc de pisici si de cartofi, de domni$oarele care, farA macar sa fie frumoase, se dau in laturi, fricpase, innaintea tinerilor barbari; din cind ii1 cind, ei merg la epitropul cresterii lor, socrul lui A. de Sturza din Basarabia, Hufeland insusi, autorul Macro- bioticei", care da discrete serate de familie, cu cinei-sase persdane batrine", ce nu pot placea cuiva de vrista lui Kogdlniceanu: Aici profesorii vin acasa pentru a da lectii de linibile clasice si moderne (intre care si italiana si englesa);tinerii invata vioara, piatrul, can- to '). Acum se adauga la biblioteca operele marilor clasici germani. Ba sApatura pe alamA" chiar, pictura, calaria, dantul intra in programa studiilor. Mihai mergm, Cu voia lui Mihai-Voda, la teatru, $a yacht pe marile-antuitoareEIss- ler si Taglioni nta due cite odatd la teatru frantuzesc, pentru ca sa nti uittonal frantu- zescl,si el cere sa i se tiimeata din tara epoleturile, acsilbanturile, cusAturile in aur" ale uniformei sale de ofiter. Atunci incepe a face preziceri cu privire la

1) Scrisori1e din 4/16 Octambre 1835. -t 2) Scrisoarea din 3/15 Ianuar 1836. N. Iorka. Mihail kogrelniceantt.

www.dacoromanica.ro a 341.

chipul cite unei tinere actrite, al cArii portret 11 trimetea acasa, discret,surorilor, ea pe al Carlotei de Hagen. Printul de Hanovra, fiul su- rorii regelui Prusiei, ajunge a-1 cunoaste si-1 poftote adesea la dinsul, intr'o societate unde aflA, pa lingä Amfitrionul orb, fermecat de musica, personagii din vechi dinastii europene, si chiar pe fiii regelui frances Ludovic-Filip, pe cari-i judecd, din fugA, foarte amabili". Aduce arii moldovenoti, däruieste doamnelor papuci din Moldova, cheltuieste multi bani, invatä si mai mult, si se simte din ce in ce altul..: Un an petrecut in strainatate mi-a dat mai multà ext- perienjà decit septesprezece petrecuti in Mol- dova... Nu mai sint copil i)" . In vara anului 1836,KoOlniCeanusingur merse la Svitnemiinde si Heringsdorf, unde fu- . sese indreptat pentru oala lui de piept, ce se ivise din nou. Aid fAcea lungi plirnbari cu ro- mancierul Willibald Alexis, card indrägise pe acest ager tinAr strain. Auzi vorbindu-se de t pregatirea Germaniei nou5 si Vaal pe mottle contelui de Schwerin foloasele desrobirii teranului din lanturile serbiei. Tatalui ii scria, arAtindu-i cä nu-i trebuie loc la Curte, uniforma de militar, boierie ori functie, ci, pentru a-si 'Astra neatirnarea si intreaga libertate, vrea sa se faca agricultor. Dorote, spune el in Matt 1837, sA-se retraga undeva la tarA, singuri slobod, fail a ruga sau a sluji pe cineva, caci -slobozenia mi-i mai scumpa decit un rang mare de bogatie". In Ardeal, in Austria vrea sa mearga pentru a stringe cit mai inulte

1) Scrisoarea din 3/15 Novembre 1835. 2) Discursul, p.8. 3) Ibid.

- www.dacoromanica.ro 35--

cunostinti asupra felului modern de a lucrapa- mintul.Matasaria, -rachierla; cresterea oilor spaniolesti", ba chiar aborul", stiinta puterii ce- lernoua, apar,cel putin pentru tata, care trebuia sA se bucure foarte niult, intre indelet- nicirile iubite pe care tinarul si le pastreaza cu dor, pentru un viitor apropiat. . _ Dar, in acelasi timp, el asculta si mai departe cursuri teoretice la Universitate, intre altele pe acelea de istorie ale lui Rankeside -drept ale vestitului Savigny 1) si nu uita sa ceara si un de- sernn colorat al uniformei nouA, pentru a-1 tras- mite croitorului 2). Sederea in strainatate nu-i placuse niciodatä. Ii pria numai libertatea ce se rasufla pretutindeni. Iar, incolo,ii era jale de serbAtorile intre straini si-i era dor de oamenii, de- datinile, de locurile de-acasa. Despre Franta zicea acest copilandru, la 1834: O tail fru- moasà, bogata, civilisatA, puternica, dar, nefiind Frances, imi place mai bine tara mea; n'a$ schimba saraca Moldova pentru cel d'intaiu tron din lume". ii intereseazA zvonurile despre o a- propiata declarare din partea Puterilor a -nea- tirnArii ronitänesti si striga: Vomfisi noi un norod slobod, ocIrmuiti de Domnii nostri, neavind a ne pleca sub jugul Turcilor. Oindu-i merge 4a ai lui, carora Ii scrie des si Calduros, Vara niciun fel de pretentie sau de mindrie pentru ca se MIA in locuri de o innalta civilisatiej invata stiinti superioare. IntreabA de unchiul Iancu, de guvernanta Wimmer, de Cuenim, mai ales de

- 1) Scrisorile din 1113 April, 13/25 Jamie, 21 lithe, 2 Po- gust si 14/26 August 1837. . 2) Despre aceasfa societate de Romini vorbeste si Longfellow, marele poet american,in Hyperion", V. Conv. Liter.", XXXVIII, p. 866 si unn.

www.dacoromanica.ro 36 fotele cu care a jucat prin soarelele si balurilo lasilor,Pulheria Ohica, Garet, Cavacu si Ale- csandri, Catinca, sora lui Vasile, si-i pare --foarte rau ca s'au mAritat cele dota din urma, cu Procopie Florescu si cu Vojnescu. Cere sa i se trinTatA Albina lui Asachi, la care mergea odata cu copilareasca sfiaM, dus de mina de tata- ,

. sau, tablourile istorice ale aceluiasi, scrieri de- , ale lui Negruti si Stamati, poesia vestitä a lui-- Cirlova, caruianu-istie numele, versurile lui , Hrisoverghi, mort in acesti .ani, Biblioteca Ro- milneasca dela Buda, cintece de-ale Polonului Rojinski, caruia, innainte -de oricine, ii placuse ariile poporului romanesc din Moldova, ba chiar Arghir, Alexandria minciunilor celor mari, o . gramatica din cele pentru scoli si un Ceaslov pentru rugaciunile sale. Orice se petrecea in a- . cel Iasi departat, pe care nu-I poate despretui, are pentru dinsu un pret deosebit: nuntile, mor- tile, petrecerile, imprejurarile politice, intru cit . se pot discuta prin, scris, teatrul, cu privire la- , care el sfAtuieste pe surori sa nu tie mai mult Ia eel frances decit la acel al Moldovenilor, care se alcatuieste cu grea jertfA 1). Mai avind atitea si atitea näcazuri cu pedagogul care-I tinea din scurt cai pe beizadele, cu noua sa gazda,pastorul Ionas, ginerele contelui de Schwerin, cu pastorul, care-I umilia si cauta SA-1 sileasca a-si cere formal iertare ceia ce cu nici un chip n'a- voit--,oprit dela orice distractie intr'un oras care stia sa se bucure, cu toata severitatea lui aparenta, el nu cerea decit sa plece odata spre . tara. Nici nu vreau mai mult sa traiesc Idea a cistiga ceva 1". Plri cu privire la visitele oe face ,

1)Scrlsoareadin 21 Maiu (2 lunie). 2) Serisoariea din 10 Februar 1838.

www.dacoromanica.ro , 37

unei artiste dramatice imulte alte infruntäri din porunca Domnului ii amAriau si mai mult. . Astfel a fost o zi fericita pentru dinsul cind pastorul si Hide land n'au mai vrut sà mai alba de ucru cu aceLsti tineri focosi, asa de greu de stapinit, si Mihai-Voda a trebuit sd se hotA-. rascä la intoarcerea lor in tara fard multä zä- tranS(1838).

III.Cele d'intaiu lucrari ale lui Kogalniceanu. Mihai Kogalniceanu avea abiadouazeci de ani cind putu sA vada iaasidorituloras al nasterii si copildriei sale. Era insä un om pe deplin format, o inteligenta matura, un talent des- , -Murat, un caracter si o vointa-. Dar acel care aducea din strainatate asemenea daruri scunipe,-- era, in acelasibrim,si un scriitor care se Meuse, cunoscut prin trei lucrari care, la noi si oriunde, 11 Puteau decreta cercetator istoric. Chiar de pe cind ajunsese la Lunéville, a- cest tinr, cAruia nici acasa, nici la ghinvnasiul frances nu i se vorbise de trecutul-terii sale, cerea o istorie a Rominilor, vechea carte aui Petru Major, Dicio Sin-Martin", zicea el chinatitlul de riobilitate al protopopului din Re- t ghin, pe care, ca multi alti boieri din amin- doug Principatele, o avea si Vornicul Ilie. Sco- . pul pentru care-i trebuie cartea nu-I ascunde a- cast scolar de septesprezece ani: Imi propun sascriu, cind voiu avea vreme, istoria Moldo- veil". Apoi planul se largeste; vrea sä trateze des-

II Ms. citat, p. 54.

www.dacoromanica.ro 38 pre faptele si asezamintele, cultura, datinile Re- minilor de'Oriunde; se gindeste si la o colecti a cintecelor moldovenoti, din care citeaza u-- ncle inprovisatii proaste de läutari: Aidefi, fra(i, strdim bine pe dë rose). Dupa dorinta printului de Cum- berland, el cere, la 21 April, 'si lamuriri cu privire la graiul Tiganilor de pe la noi. Vrea balada despre uciderea lui. Origore-Voda Ohica de la 1777 si cea pentru predarea Hotinului, Is- toria lui Dimitrie Cantemir, Pravilele, Cronica lui Ureche, de la cunoscutul sau parintele Ste- fan", proclamatii de la 1821, ponturi de legi- ferare, amintiri dela Cuénim si de .1a maul lancu", statastice2). La inceputul anului 1837 el avea gata trei lu- crAri,doua in nemteste si a treia, cea mai intinsa, In frantuzeste. Macar cloud din ele ar ff datorite,. spune Koggilniceanu la batrinete,In- demnurilor Iu Alexandru de Humboldt insusi, care Vr Oia sa alba cunostinte despre noi 3). Le ham dupa insemnatatea lor. - Vestitul filolog Eichhoff scrisese, la 1836, In Paralela limbilor Europei si Indiei", ca limba noastra e inculta si de putin interes". Aceasta. face pe Kogalniceanu, care iscaleste ntimai Un Moldovean",sa-iraspunda in Magazin fiir die. Literaiur des Auslandes", al lui Lehmann 4) 1) Scrisaarea din 8 April 5i cea din -1-in Septenibre 1835. 2) V._ si scrisoarea. c6tre Asachi, pe care-I intreaM. asupra fetului cunt a fast alcAtuit Regulamentul Organic, in Reyista Ateneutui", ni. 2. 3) biscursul, p. 8-9.

41 Anal 1837, No. 8. 4.

www.dacoromanica.ro . - 39 -

E o calduroasa apArare a culturii rornAnesti (mice, a cArii intindere din Tisa pina in Nistru si, in jos, pand in Macedonia, in Tracia", ii create insemnAtatea. Se aminteste de vechea vi- ejie a lui Stefani Mihai Viteazul, de eroismul femeilor din acele vremi, de mAsurile de libe- ralism social ale lui Constantin Mavrocordat. Se proolamA latinitatea limbii, abia atinsa de infiltratii strAine. Se insird toate gramaticile si dictionarele alcatuite dela inceperea miscarii filologice ardelene. Autorul trece la vechimea, exagerata, a documentelor si la desvoltarea car- tilor bisericesti, pe care el a schitat-o cel dintaiu, si urmeaza cu Pravilele si Nomocanoanele tal- macite la noi, innaintind apoi pinA la Regula- mentul Organic si la culegerea din 1833-4 a lui Costachi Sturza. $;, urmarea cronicarilor, Inca de la Ureche, pe care-I socoate a fi Nestor, e bine datA; isi aduce chiar aminte de Sincai, In- ca netiparit, al carui nume nu-1 poate spune, a- ratind insa ca Oheorghe Vida actun monahul Merman tipareste la Iasi cartea .unuia care a lucrat la ea treizeci de ani, facind-oastfel o capodopera de istoriografie" ;merge pane la Plesoianu si la-Bojinca, cu AntichitAtile Roma, 'tailor",face loc unei notiteclespre, fabuloasa Alexandriei alte carti populare, pe care le stie bine, intelegindu-li si rostul; daca-i scapa din minte titlul cArticelei Leonat si Dorofata", o noteaza asa incit se recunoaste indatA. In poesie drept al earn IncepAtor e dat Mi- -tropolitul Dosofteiu, Asachi e recunoscut a fi cel mai mare din poetii in viata ai Romini- tor", si se traduce -1rumos Oda la Italia, aleasa pe drept intre toate celelalte scrieri aleini- tiatcrului rroldovean. Numai dunk dinsul vine

Ellad,despre care Kogalniceanu spune ca pre-.

www.dacoromanica.ro 40 J gäteste o mare epopee ntionala" inchinata lui Mihai Viteazul. Abia peste Stamati si Hrisover- ghi se ajunge la Iancu Vacarescu, Anacreon- tele Rominilor", care a tradus si din Gerusalem-

me liberata; çle altfel el a fAcut sA se inchine in- . naintea lui Beldiman, din ale caruia lucrdri Ko- galniceanu a avut in mindi traducerea lui Ho- - mer si Jainica Tragodie. Vin 1a rind teatrul si ziaristica, impreuna cu calendarele, apoi cArtile de scoald si de instructie rnilitara chiar, brosu- rile populare, baladele. Se imprumutd de la un calator german din 1832, Schneidewind, caracte- risarea laudAtoare a poesiei poportgui '). Stiri despreco1i, societati stiintifice si tipografii in- -cheie mica ducrare 2). Oricine va recunoaste ca a da la o atit de mate departare, cu asa de putine mijloace la in- - demina, la o vristA atit de frageda si fdra nici- o pregatire sisternatica, un conspect asa de cu- prinzator, asa de bine impartit si de un tact a- tit de perfect, in judecatA ca $1, in stil, e una din acele minuni care vestesc rdsdrireaunei -mintigeniale. Scrierea despre Tigani nu era plAnuitA'cao lucrare independentA ;ea trebuia sa facrt parte din capitoIele despre poporatia Principatelor, cu total de a fi 5i datinele deosebitelor neamuri a- clause pe vremuri pe linga Romini. Kogalniceanu cetise cartea, publicata la Er- furt, in 1835, a lui Graffunder, care incercase o gramaticd a limbii tiganesti. El insusi g;tia o sit- 1) 7"aschenbibliothek der Reisen, von J. H. Jock, vol.. 85, Nurnberg. , 2) Traducere in Arhiva", V. n-1e'9-10. Retipdri:re,.

cu traducere de V. M. KogUnioeanu. . .

4 www.dacoromanica.ro 417

ma de cuvinte din dialectal moldovenese al Ti- ganilor, caci la tail la Vornicul Ilie, in satul Ripile, din Tinutul 1ä1cUu1ui, fuseserä awzate" vre-o epte-opt familii de Tigani", care se de- prinsesera cu Plug Aria si trAlau aceiasi viatA ca si sAtenii ceilalti. Cunostea foarte bine tostui rudarilor, de cari auzise numai, al ursarilor, la teatrul popular al carora se va fiuitat cu interes de atitea ori,al lingurarilor, ce se vor fi oprit adesea si la curtile din Ripi, ca si lAiesii, inca mai lesne de studiat, ale vAtra- -silor, in sfirsit, motesugari de toatefeint-he, slugi si lAutari, de cari erau pline toate casele boieresti de atunci. In sfirsit, el doria sA ridice, ca un iubitor de libertate ce era, ca un- sprijini- tor al denmitatii omenesti, un glas de protes, tare impotriva robiei in care mai erau tinute a- titea mii de oameni in amindOuA Principatele. lath' cum sint Europenii! Alcatuiesc socie- tAtifilantropicepentru inlaturarea,robiei din A- merica, pe cind, in mijlocul continentului lor, chiar in Europa, sint 400.000 de Tigani robi si 200.000 altii acoperiti de intunerecul nestiintii Si barbariei2)". Schita" asupra Tiganilor 2) are ceva mai pu- -tin de 50 de pagini. 0 parte d'intAiu, istorica, nu cuprinde dealt o rapede prelucrare dupä citeva cart! anterioare. Cea din urma, gramatica, incercarea de dictionariu, e luatA in cea mai mare

1) G. 5.i. serisoarea din 1/13 Januar 1837: adevarata civihsatie stA in iubireapatrie iaproapeltd, inres- pectul legilor, in abolireasclavlei,in egalitatea persoa; nelor". 2)Esauisse sur l'histoire, les mceurs, et la langue des Cigains,connus en France sous le nom de Bohemiens sutried'un recueil de sept cents mots cigains, Berlin 1837. ,

www.dacoromanica.ro -42- parte duPa Graffunder. Dar descrierea Intins a categoriilor tiganesti, lucratA cu pricepere si intr'o forma foarte atrAgatoare, face din cArti- cica dela 1837, nu numai o cetire placuta, dar Si un folositor izvor de informatie pentru orice vreme. Istoria Rominilor era plAnuita asa cum pana .atunci nu indraznise nimeni dintre ai nostri. Tre- buia sa deie laolalta istoria Principatului muntean si a Principatului Moldovei, ocupindu-se, in acelasi timp, si de vicisitudinile Macedonenilor, ale Rominilor de peste Dunare" asa cum do- rise, Inca dela sfirsitul veacului al XVII-lea, Stol- nicul Constantin Cantacuzino. Avea carti trimise de acasa: Albina", Biblioteca Rornaneascal"- Petru Maior, Radu Oreceanu chiar, capatat, intr'un manuscript neintreg, nu se stie pe ce cale, cumi Nicolae Costin, Grigore Plesoianu. Apoi hicrari in limbi straine, pe care le putuse afla la Berlin: Cantemir; Carra, Engel, Filstich. Geb- hard:, Fotino, cronicii culegeri de- documente pehtru tulle vecine: loan si Wolffgang Bethlen, . cronicile Ungariei din culegerile lui Schwandt- ner, extrasele din Bizantini dela Stritter, Bon- finiu,istoricul lui Mateias Grand,i Dlugosz, marele povestitor al veacului al XV-leasi at XV-lea, in Polonia, Codicele diplomatic al lui Dogiel. Istoria turceascA a lui Hammer si Istoria: .regatului unguresc a lui Fessler. Apoi descrieri- . de-ale calAtorilor, Bauer, pe care-4 lauda pentru nepartenirea fata de noi, Hauterive, care in a- ceastA privinta e pus alaturi de Bauer, vechiut Del Chiaro din vremea lui Brincoveanu, Peys- _ sonel, consulul frances din Crimeia veacului at XVIII-lea, Raicevich, cu descrierea luiclasicg

1) Cu Viata hil MJhai VIteazul, de Bojinea

' www.dacoromanica.ro 43 din aceiasi vteme, criticul" Sulzer,Zallony, dusmanul Fanariotilor, precum si o Amid de o- puscule rare. Astfel ii injghebase el, cu o rape- ziciune de mirare, cea mai mare parte din opera de avintj indrazneala, prin care void sa ne a- pere de toate invinuirile ce le aduc, cu despret, strainii. Facea o parte larga, pentru intliasi data institutiilor", moravurilor, vietii vechilor Mol- doromini". 0 impartire metodica fixa pentrufie- care Principat o epoch de libertate '), alta a su- punerii supt Turci, dar cu Domni de tail, o a treia, a Fanariotilor,i o a patra pina la tratatul din Adrianopol, dela 1829, smuls Turcilor de Ingerul OcrotitOr", care e Tarul Nicolae. Istoria Principatelor. trebuia sa fie expusä in deosebi pina la 1792, iar de acolo innainte la un loc, ,pentru ca, in acest timp, ele sint strins . legate intre ele". Partea culturald era sd formeze singurd o a cincea impartire, poate in proportiile unui volum intreg'). , Inca din 1836 Kogalniceanu vesteste acasa cà si-aaflat un editor, dar el mai lucra la volumul d'intaiu. La sfirsitul anului, e sigur ca in trei luni acesta va aparea, si asigurd pe tata, care cAzuse pe ginduri ca fiul umbla sd-1 compromita fata de Cirmuire, cum ca n'a scris o scirnävie si o cartea rea". Alexandra de Sturza cease insu5i manuscriptul si se aratase multamit de dinsul. Nu e, spune_scriitorul, in Februar 1837, nimic impotriva Turcilor, nici a Rusilor, si doar FotinO, care era un raid, a putut scrie in voie

1)InTara-Romneaseä Dana laomorul ml Mihai Vitenul, in Moldova .p5n5 la apusal lui $rtdan-eel-Mare. .21 Prefata.

www.dacoromanica.ro -7 44 =

Istoria Daciei", pe care au cetit-o atitia 5i n'a oprit-o nimeni. E- gata, de altmintrelea, a su-". pune in manuscript lui VocItoatA partea mai noua, dela 1800 incoace. Chestiile diplomatice" le-a. inlAturat 5i are constiinta cà n'a scris an libelle diffamatoire", uh punnet de defaimare. La inceputul dui Mart erau tipArite zeceCoh, dar autortd nu era Inca sigur ca Mihai Sturza ii va da voie sA iasala ivealA cu aceasta lucrare bänuita. In zAdar se jura el ca pentru bpoca mo- -dernä va scrie numai lucruri care sA placaAO, riei Sale lui VodA 2)". El putu, in adevAr, sA dea iyüblicului voluinut intAiu, de introducere daco-romana si de istorie munteana panA la 1792 :in lunie cartea aparuse,i tinarul istoric linisteste pe tatal sgu, ni- stiintindu-1 ca s'au cernt exemplare si din Ru- sia 8). Vornicul Ilie trebui sa-si iea partea de cheltuieli. Si, din acest 'moment, KogaIniceanu, care lucrai mai departe, putind anunta, in Fe- -bruar 1838, cA Istoria Moldovei ii e aproape de sfirsi de a scrie", nu mai putu sa urmeze cu tiparirea calla in care intrupase, intr'o forma ne- asteptat de strAlucitoare4), ambitia nobilti de a folosi terii sale. Volumul intaiu, pe care singur ii avern innainte, aratà lard indoialà cA e opera unui ornti- när de tot, crescut intr'o tart uncle invatAmin- .tul nu era nici complect, nici sistematic. Auto- . rug stie numai foarte putin istoria universa15.si- _ 1) Scrisoarea din 10122 ale lunii. 2) Scrisoarea din 1/13 April 3) Sorisoarea din 21 Main (2 ;runic). 4) Un Prances, Prévost, profesor privat in Berlin. co- rectase, Pentru 60 de taleri,stub); scrisoarea din 25 No- vembre (7 Decembre).

www.dacoromanica.ro 45- . . lipsesc acele cunostinti care ,i-ar fi ingAduit sit dea o perspectivd istoriei poporului sdu si sd cistigedin partea strdinilor 'oarecare ,interes pentru dinsa. Enunta pAreri in care se vede ne- incercarea stiintifica a tinui incepAtor care n'a lost destul de bine pregatit si caruia insusiri superioare ale mintii nu-i pot da ceia ce scoala- nu i-a pus la indemina. Vede in orasul.Rdman Ca- pitala Moldovei romane, admife cA tauturmea- za viata depdrtatd a unui Municiplum1assiorum; crede cd Ardealul medieval a avut drept centre romdnesti cetatile Fagaras si Maramurds (Ma- ramos"); ca Passarowitz, pe care-1 scrie Bas- sarowitza", are a faee cu Basarabii; in negusto- mlmoldoveanDara, din Vremurile mill, descopere un urmas de Cesar roman omonim; in aventurierul bularesc Brdocba simteun Mol- ,dovean, si toti Tarii bulgaresti, pinA la sfirit, sint pentru el buni si adevarati Romini; in po-

, vestirea lui, la sfintirea mAndstirii din Arges, 'e. L- de fatd si un patriarh ecumenic din lanina". - Dar trebue sa se spuie cmultele citatii sint Si ex4cte si potrivite, ca datele sint luate cu ingrijire si cä prolucrarea dupd Fourth si mai ales dupd Engel se face, nu nuniai cu pricepere, dar si, in ceia ce priveste forma, chiar cu libertate, cu vioiciune. E de mirare cum acest scolar, a- bia inscris la citeva cursuri de Universitate, stie sa intrebuinteze materialul sau, sa-1 supuie unei critici personale, sa-1 stdpineascd. StingIcille sint de tot rare, iar lucruri ridiculenu se aflà. KogAlniceanu e dipsit de orice sentimentali- tate, de orice idealism romantic. De atunci Inca se arataorn de fapte, de lucruri, de judecati si- gure, cumpdnit in scrisul sau,.care nu cuprinde nici lucruri exagerate,nicilucruri zadarnice. Atinge chestiile. marl ale istoriei Rominilor, dar

www.dacoromanica.ro *46 .,

se fereste a le discuta prea mult, simtindu-si in- Competenta; nu-si opreste insa judecata, care nu se desparte niciodata de bunul simt. Nu crede in stirpirea totald a Dacilor de catre Romani, nici in pArdsirea locurilor, din stinga Dunarii, de catre coloni, nici in despartirea prin acest riu a doua societati deosebite; intelege cd poporatia de lirnbd romanicd IdsatA fart ocrotire in partile noastre n'a putut fi urmarita cu dus-

ramie si prigonitA sistematic de harbari. . Nu da Rominilor säi, pe canii numeste astfel: Romans", un loc in viata omenirii pe care nu I-au avut. Se multameste a face sa se va- dä ca ei sint un popor curat, in ceia ce priveste obirsia teranilor, un popor, care pastreaza vechi

I datine latine, in sfirsit,ca sä intrebuintAm cuvintele lui chiar, o natieaparte,pastrind moravurile si obiceiurilestramosilor,nepier- zind nimic din viata si curajul cetatenilor re- mani". Geia ce este destul, caci noi n'am cuteza sa afirmam astAzi toate aceste incheierifru- moase, care insa puteau parea niendestulatoare batrinilor din scoala dui Petru Major. E o carte scrisd en multi paza, pentru ca prin ea sa nu se sfarme cariera tindruluiscriitor. Dacd osindeste dusmania invidioasa dintre cele doua Principate, rare ori va mai lasa astfel inima svorbeascd. De sigur cd Turcii nu sint crutati, dar nici nu era prea multä nevoie de a- ceasta pe atunci. Planul unirii terilor carpatice si balcanice supt egida Austriei Ii raspinge ho- tdrit: Antipatia care exista intre papoarele de la Dunare si Austria face acest .pdan cu neputinta de indeplinit, si, chiar daca protectoratul 1) El admite sogiroa necontena in timpuri pasnice, a unor elemente de poponatle venite de peste Dun Are.

www.dacoromanica.ro 47

s'ar intemeia, el n'ar fi pentru fericireanoa-

strd1)... . UrmAre$te cu ochii visul, facut de alte gene- 'ratii, al unei singure Dacii neatirnate re- _gatul Daciei ar fl lost de o mare greutate in cumpana Europei" i nu uitä sä aminteasca intentiile Ministeriului frances Martignac de a invia acest proieCt diplomatic 2). Dar se grabeste saadauge ca, odata ce este Rusia, Rominii pot sa nu mai poarte grija viitorului lor, caci intentiile curate si priernice ale Imparatului rusesc sint o chezasie sigura a fericirii si neatir- narii Principatelor"2-). Odatd, el se plinge ca afla in izvoarele sale numai date, nume si locuri de lupte, si ca nu poate afla si o carte care sa zugraveasca viata si datinile poporului". Cullegind icisi colo si, mai ales, amintindu-si de ce a vazut insusi sau i-au spus altii, mai in vristä decitdinsul,el schiteaza de mai multe ori, chiar in paragrafe speciale, asezamintele, dregatoriile, formele de organisatie, Obiceiurile trecutului 4) De sigur ca era inriurit de Fotirth si de unele cetiri germane, de lucrari din scoala lui Waitz, Pertz, Dahl- mann, Ranke, dar si instinctul lui sigur de om 2 care intelege cari sint factorii reali si temeiurile adevdrate ale unei istorii nationale, si acela-1 ca- lauzeste si-1 face a cAuta si altceva decit cro- nologia si analele militare ale Rominilor 5).

1) P. 180.

2) P. 185. . 3) P. 185, nota 2. 4) V. pp. 74 si urm., 110 si urm., 223 si urm., 329-30, 438 si urm. 5) Cartea a fost 'rasa in vinzare din nou, cu un atilt in care e schimbat numai anul, in timpul rdzboinlui Cri- meii.

www.dacoromanica.ro 48

IV. Archiva roinaneasca." TipArirea ." cronicifor. Intors cu aceasta experienta pe lume, cu a- ceste cunostinti, cu asemenea lucrari si cu principii- ca acelea pe care le cunoastem acum, Ko- gAlniceanu, inaintat indata capitan si ajUns a- ghiotant a1 Mariei Sale, incepu sa publice, prin Albina", arnintiri,ca articolul despre soarele", in care stie sA arunce rapezi raze de ironic ca- pricioasa asubra unor obiceiuri a caror expunere in prosa obisnuita ar fi fost sarbada Si obositoare. De sigur ca acest stil aVea in el mai Inuit spirit, mai multä viatA si energie tinerea- sea, de sigur ca el era mai plin de vibratie, cä inviora, pe de o parte, si punea pe ginduri, pe de alta, mai limit ca stilul lui Negrut, decit care rand atunci nimeni nu scrisese mai bine prosa aleasa si nobilA. Traducerile din Schiller Si Goethe, iscalite de altfel numai Klumn", trecura nebagate de samA ;versul era ran construit, de si mai tirziu, la intimplare, tot Kogalniceanu stie sa a- runce lesne o gluma poetica, mcurn o face in aceste versuri catre o calugArita : Cind a sfintul paraclis Cu glasu-ti cel ingeresc- Impdratului cerese Te rogi pentru paradis, Pe un tindr porneneVe, Care, dacd-i pacdtos, Este pentrn Ca rivneste Miresele lui Hristos"1).

% I)Floarea Darurilor", I,p.20.,

www.dacoromanica.ro 4d

. . In prosa inSA, in solemna prosd de istorie, in zglobia prosa de croniCar, in cumintea prosd de propoveduitor al adevdratei culturi a Apusu- lui, despre care avea o inalta conceptie, in a- ceasta stAtea viitorul literar. Cumpdrindu-si materialul trebttincios pentru o tipografie, KogAlniceanu era in mAsura, inca din1840,. sa-sicheltuiascdtalentul,sprijinit pe o largd cultura, pentru folosti stiintii si literaturii, deci al constiintei si educatiei morale a poporului sau. Rolul lui Eliad ii iu. asuprd-si, dar Cu alta orientare, cu aiit Suflet si cu alt i- deal. Un tindr cu total apusean, avind strata- cite legaturi in taiä si straindtate, un scriitor neobosit, al cArtil condeiu glumet parea cA merge dela sine, fail a rani, un autor cu reputatie acolo unde cArtile nu se judeca dupd legaturi personale, un om harnic cu initiativafericita _lua locul de organisator cultural, pe care-I avu-

I se Eliad, acum desgustat,i Asachi, care nici °data nu se putea avinta. ' Ca istoric el void; dacA era oprit sa duca mai departe opera de povestire a ceiei d'intliu tinereti sa dea -la lumina. acele izvoare pe cari numai atit de greu si de desAvirsit 4e-a putut COMA. la Berlin ;ca scriitor beletristic, el voia sä intemeieze o noua revista literara; ca editor, sä inceapà un sir intreg de publicatii, in- grijite, frumoase si ieftene, care sd creeze un public pentruiliteratura noud. Si, in aceasta intreita activitate a sa, el era calAuzit, pe lingA iubirea pentru culturd, singura mintuitoarede &Linos- ' tinta, manifestatA si in tot ce scrisese la Berlin. cAacesta e un neam, unul singur, fireste unic in manifestarile sale mai innalte si mai trainice. Ca Romin, nu ca Moldovean, privind, nu numai N.Iorga. Mihail KogiViligeans. 4

www.dacoromanica.ro r,o

Moldova, ci Dada intreaga, se puse el la Inert!. Archiva Romaneascd, al carii volum intliu, cu data de 1840, apare in 1841 e o publicatie istorica, de Povestiri, insa mai ales de izvoare, cronicij docurnente. Incalzit Inca de strabaterea faptelor unui intreg trecut de lupte, de silinti catre neatirnare siluxnin mladita de stejar ce cauta o raza de soare pentru a se inzdraveni si innalta ti- nArul ofiter vorbeste inteun chip cu totul nee- . bisnuit catre contemporani, deprinsi a 11 se a- duce laude, ca intemeietorilor unor vremi bune si ,fericite,prin pace si rinduiala.Iivede, nu cum se cred ei, ci cum sint: mici in starea de azi", ,nesiguri, de ziva de mini,. care poate va pastra neamul, poate-1 va sfärma frica de cucerire, prinRust slabi in viitor", caci nu indraznesc a-si avea sperantele lor, si des- pretuind trecutul". Din partea lui, el nu desna- dajduieste: cercetind vremile, a gäsit virtuti care n'au perit cu totul si, chiar. in acest timp subred de azi, el simte la orice atingere miscin- du-i un singe vioiu,-care e final- pentru ea este ninon in nenorociri". Rominii pot trai, dar trebue pentru aceasta ca eisa-sidea sama c,a orice neam menit la viata are, mai intAiu, sa-si re- cunoasca solia. Si pentru aceasta se cade a stra- bate un trecut, care cuprinde in sine totdeauna taina viitorului, cAci el aratä ce e trainic si ce e subred, ce poate intarii ce poate aduce, fiindCA a mai adas-o, slabiciunea. Suvenirurile stramosesti nu pot sa ni strice... Daca ne-am lepAda si de slava ce riureazd din ele si pänä azi asupra noastra; cu ce ne-am infatisa innaintea marelui judecator?... SA ne tinem de cele trecute:

1 ) V. p. 279.

www.dacoromanica.ro - 51 ele pot sa ne scape de peire. Sä ne tinem de obiceiurile stramosesti, atit cit nu sint impotriva dreptei cugetari. Sa ne tinem de limba, de istoria noastra, cum se tine un om in primiejdie de a se inneca de prajina ce i se armed spre scapare. Istoria romaneasca mai ales sa ni fie cartea de capetenie, sä ni fie paladiul nationalitatii noastre 1)." Era tin intreg program de activitate literara, culturald si, pentru un viitor apropiat,politicä. Fata de injosirea unor vremuri de epitropie a strainilor, de desbinare, de scadere a energiei, contemporanii, luminati in sfirsit asupra sea- derilor br, sunt indreptati catre acele timpuri cind singuri Rominii isi fauriau soarta sau cind macar ei mai incercau a dobindi iarasi puterea . de a, hotari singuri asupra intereselorlor. In margenea pustiului moral al epocei Regu- lamentului Organic, se descoperise un departat izvor de viata vie, si spre dinsul indrepta acela care capatase puteri neasteptate din el, pe toti cei cari se pierdeau atuncea in lipsa lui.'

Kogalniceanu declara ca s'a hotarit a tipari.- cu orice osteneli, acele cronici ale Moldovei, pe care numai de curind, dupd intoarcerea sa din - Berlin, cu multä greutate ajunsese a le stringe: ba Inca va uni cu ele consecvent cu sistemul sau de a nu desparti niciodata viata culturald a Rominilor, pregatind astfel unirea lor politica , si cronicile Valahiei". Cind va veni ceasul, fie sigur publicul ca aceasta lucrare, asa de mare si grea, va fiindeplinitl. Deocamdata insa, el va da in fiecare an volume de cite 24 de coale format mic, care vor impartdsi. celor ce vreau sà stie de uncle ye- 1) R. V.

www.dacoromanica.ro - 132 --; nim 5i deci incotro se cuvine a ne indrepta, alte izvoare istorice, hrisoave si urice", care sint imprastiate pe la unii si pe la altil, adesea cu totul neintelegAtori al rostului lor. Si-i pare rAu, de sigur, cA nu poate face cunoscute si atitea urine ale istoriei neamului, a cAror insemnatate 111.1 scapA de ochiul ager al acestui om in adevar., modern:- traditiile poporului, movilele ne- numarate care impestriteazA intinsele noastre cimpii, manAstirile ce cuviosii nostri Domni au ziditin aducerea aminte a biruintilorcisti- gate". In aceste cuvinte, cu atita intelegere, sim- tire si superioara poesie, 1111 vorbise Inca nimeni despre vremurile Voevozilor luptAtori: Archiva" da, in adevar, diplome traduse din latineasca secretarilor regali unguresti, din greceasca logofetilor Patriarhieiconstantinopoli- lane, ori, in sfirsit, din vechea slavonA a celor d'intaiu Domni stapinitori ai Moldovei Mai comunicA extrase din Pravila, corespondente diplomatice, stralucita cuvintare anonima intru pomenirea lui Stefan cel Mare intemeietor aT Putnei, alte vechi discursuri, documente romA- nesti intr'ales, actul prin care Constantin-Voda Mavrocordat desfiinteaza serbia in Moldova, cA- lAtoria MAzAreanului in Rusia, analise de con- did mAnastiresti. In al doilea volum iesit numai la 1845 urmeazA apoi cronica expe- ditieiTurcilor in Moreia,lainceputul veacului al XVHI-lea, pArti din calAtoria patriarhu- lui Macarie de Alep, care a vazut Moldova lui Vasile Lupu si Tara-Romaneasca a lui Mate Basarab, una din operele marunte aleluiDimi- trieCantemir, un tarif vamal de dupA 4750,

1) Aid apare hrisovul balriruthiiuga, fratele luiAIe .. xandru-cel-Bum.

www.dacoromanica.ro sihirtii rAtacite din Moldova si ajunse la Mu- seul din Odesa, ba chiar ravase rare, ca ale Mitropolitului Leon, si cele d'intaiu inscriptii dela Putna, redate in slavoneste si in traducer& romaneasca. In afarà de aceasta, Kogalniceanu dadea un capitol, tradus in rornaneste, din nia- nuscriptul frances al Istoriei Moldovei, acel care priveste lupta dela RAzboieni. Scotind -citeva acte din bogatul material pe care-1 cuprindea fironicul lui Sincai, asa de mult doritj cerut pe cind era la Berlin, si aflat in sfirsit la calugarul Vida, redactorul Archivei" aveasi citeva note despre viata tragica a marelui su innaintas; el anunta publicatiile sau planurile de, publicatii istorice si filologice ale lui At Popo- vici, lui Laurian arhitect din Viena, Romin de natie" si corespondentul lui Kogalniceanu. ba chiar ale lui.Eliad, oprindu-se si asupra unui re- cent plagiat savirsit, in dausa sa, de Francesal Oa llice,tovarasul lui Asachl la tiparirea unei timid foi, romino-francesa aceasta;.menita a duce in streinatate -vestea lucrurilor roMdnesti, Spicuitorul, Le Olaneur moldo-valaque". Pentru alcatuirea Archivei romanesti" Ko- g6Iniceanu nu putea sA gaseasca multi ajutAtori. Gel mai harnic i-a fost Constantin Hurmuzaki, pe care-I cunoscuse Inca dela Viena. Nu numai ca fiul patriarhalului si pritnitorului boier din Cernauca, ruda prin neaml Sturzestilor 1), i-a trirnis insusi materiale pretioase ca documentele din Odesa dar a indemnat la aceasta si pe alti Bucovineni, precum e Sev. Oheor- ghiescul, eclisiarhul dela Putna, care copie si-

1) V.Prefatala vol.Ide Fragmenle zur Geschichte der Rurndnien, de budoxia de Hurmuzach!.

www.dacoromanica.ro - 54 -

traduse inscriptiile mai sus pomenite. Se mai asteptau contributii dela inginerul Popovici, pe care Kogalnicanu IIi decretase cel mai invatat dintre toti Rominii in stiinta istoriei na- tiOnale", si de la August Laurian, care declarase, intr'o scrisoare din 25 Iunie 1841, cAtre editorul Archiver, ca se uneste in pareri cu dinsul, intelegind ca fiece limba are o viata proprie, pe care n'o poti sill in legile" ei, cum au fAcut toti bietii nostri de gramatici, ce fiestecare .au inceput ca legislatori, dupA a sa fantasie, a prescrie cum rniseaua sclava sa joaca". In legdtura cu aceasta revistä istorica e, cum s'a si spus, planul lui Kogalniceanu de a stringe laolalta, intr'o culegere criticA, razimata pe cercetarea mai multor manuscripte, atit cronicele Moldovei, cit si ale Terii-RomAnesti, opera de rabdare, de stiinta, de intelegere a limbil vechi, dar, mai presus de orice, opera de bun simt si masura. La 1845, lucrarea era aproape pe sf1rsit, si Kogalniceanu arata cà, dupa zece ani de munca, intrerupta insa adesea oride grijile si furtunile tineretilor",are nevoie numai de citeva luni de liniste pentru a face sa apara cursttl sau de ,Letopisite". Aoeste declaratii se aria in prefata unei culegeri de extrase, privitoare la istoria univer- sala, din aceleasi cronice. Kogalniceanu dadu, in dotia volume foarte elegante, pe care le ti- pAri tot in Iasi, si in aceiasi tipografie a sa, o buna traducere francesa din Neculce, Nicolae Costin, Radu Oreceanuj alte izvoare, ale is- -toriei veacului al XVIII-lea, intitulind aceasta editie partiala pentru Apuseni: Fragments des

www.dacoromanica.ro 55

chroniques moklaves et Valaques pour servir Al'histoire de Pierre-le-Orand, Charles XII, Sta- nislas Leszczynski, 1Xtnetre Cantemir et Con-

stantin Brancovano". . Textele sint intovarasite de note scurte, si din ele se vede, nu numai deplina stapinirea materialului dat de cronici, dar si cunoaste-

rea unor scrieri , rare, ca ,Oenealogia Can- tacuzinilor", dupd exempla;u1 aflator in Ru- ..r sia, la Rudolf Cantactizino 1), sau a unor acte, precum corespondenta Rusilor din vremea lui Petru-cel-Mare cu familia munteana a Can- tacuzinilor, care se afla la Archivele de Stat, abia organisate,dinBucuresti,unclefusese- ca intaiu director traducatorul Iordachi Ra- ,sti. Prefata,, destul de intinsa, are iarasi sco- pill de a ne recomanda siinnalta in ochii strainilor ea popor osebit, finitar, vrednic si im- podobit cu o veche cultura. Kogalniceanu vorbeste de vechile noastre ostiri orinduite" altii au zis rnd tirziu perthanente" , de sca- parea ucrurilor Europei prin destoinicia noa-- stra razboinica fatal de barbarii Rasaritului, de aSezamintele noastre pall& cu un caracter particular, de serviciile ce s'au adus de calm Romini chiar stiinteisiartei. Aici se atrage pentru IntIiai data luarea-aminte asupra fru- mOaselor lucruri de mina ale trecutului roma- nese Si caligrafiei diecilor de dernult,aratindu-se ca adevarate capodopere se pastreaza la Treisfetitele in Iasi, la manastirea din muntea Slatinei, la Putna bucovineana, lacasul de o- dihna al lui Stefancel-Mare, si la minunata Su- cevita a MoVilestilor,--'--ceia ce arata ca tina-

1) Oncin1, in Prinos Sturdza, p: 330iUT111.

www.dacoromanica.ro - 56- rul scriitor, care statuse, de curind, in Bucu- resti, stràbatuae, ca drumet pios,i margenea de cAtre Moldova a Bucovinei pierdute. Cit priveste textul romAnesc al Letopisitelor, un volum al II-lea, cuprinzind partea originala a tlui Nicolae Costin si toata cronica lui Ne- cake,o stralucita auto-biografie de om cuminte si experientsi de mosneag bucuros de vorba, aparea chiar in 1845. 0 mare publicatie seri- oasta, cu paginile in -8° mare, cu slovele des- lusite pe hirtie aspra, cam intunecatä, dar foarte trainicAsipotrivita pentru o lungA intrebuin- -tare. In anul urmator se impart volumul a4 III-lea, in care se cuprindeau Povestitorii, mai modesti si mai slabi inzestrati, ai veacului al XVHI-lea. Volumul intaiu, care trebuia sil deie pe Miron Costin si pe Ureche, impreuna cu 1muririle bio- grafice aSupra tuturor cronicarilor, mai zabovi citiVa ani. Costul intregii culegeri trebuia sa fie de sese galbeni, si putini se gAsira sä-1 platea- scA. De alminterea intarzierea era produsa si de neplacerile politice, care intrerupsera, cum se va vedea, pentru un timp, cariera de scriitor a Jul Kogalniceanu si-i sfärimarä avintul cu care el incepuse. , Aceasta activitate de istoric a lui Kogalni- ceanu avu un rasunet in Tara-Romaneasca, pro- ,vocind o revista de istorie si publicatii de cm- nici in Bucuresti. VI) Dacia Literarg". Planul si colaboratorii ei. Inca .din primavara anului 1840, aparuse revista de beletristicA a lui Koaniceanu, Dacia 'Literard.

www.dacoromanica.ro - 57 -

Aceasta publicatie o legitimeaza el prin faptul ca este acum o literatura romaneasca, ce se numara cu mindrie intre literaturile Europei", ea ea nu poate sa aiba decit un caracter national unitar-si cu totul.general. Dar, pentru aceasta, lipsote o foaie care sd adune publicatiile Rominilor de pretutindeni :Albina este prea moldoveneasca, Curierul, cu dreptate po-ate, nu prea ne baga in seama. Foaia pentru minte, din pricina unor greutati deosebite, nu e in putinta de a avea o impartasire de innaitarileintelec- tuale ce se fac in ambele Principaturi." Apoi toate au prea mute stiri, prea multa politica." Trebuie deci o alta, carea, facind abnegate, de loc, ar fi numai o foaie romaneasca, 5 i, prin urmare, s'ar indeletnici cu productiide romanOti,

, fie din orice parte a Daciei, numai §d fie bune".

I Nu era o arma de luptä Dacia literarr, dar ea intelegea sa represinte o directie nouä, por- nitä dela o nina generate si de la conceptiiie moderne superioare ale dui Kogalniceanus Acest repertoriu generalal literaturii romanoti", care va stringe in jurul aceluiasi altar de ideal pe Moldoveni, Munteni, Ardeleni, BA- n'ateni,Bucovineni", nu va opripe nicio ra- murk' a Rominilor dea-sipasta ideile,limbo, chipul". Kogainiceanu, noul Apo lion Musagetul. nu vrea sa, fie datator de decaloage dingvistice, unificator cu sila al graiurilor, strivitor -al personalitatii in legatura cu deosebite tinuturi ce-si au viata raspicata si, tocmai de aceia, pretioasä. Atita numai ca morala va fi tabld de legi" si se va opri scandalul" ce vine din critica perso- oath", cum o faceau de ani de zile, supt pretextul Iimbii literare unitare, aproape toti. Literatura are nevoie de unire, iar nu de desbinare.:'

www.dacoromanica.ro - 58 -

Indreptarea nona e in altheva, cu totul deosebit de vechile tendinte personaliste, tiranice :si violente.KogAlniceann intelegeCa- fiecare popor are sufletti sau, format in sutei mii de ani, din firea pAMintului, din freamAtul codri- lor, din floarea albA a primAverii, din raza soa- mini, din ceata toamnelor si gerul iernilor, din toate frArnintärile, suferintile, si4inta, gloria, din .nesfirsit de multe amintiri ingramAdite pe urma mortilor cari astfel n'au murit intregi, ci din adincul zacerii lor sprijind rdsfatarea la lumina a urmasilor ce au venit din ei si traiesc dupà dinsii. Acest suflet e pretul, mare sau mic, al -fiecarui popor. El se vadeste insa i, in acelasi timp, se alege, se innalta, se impodobeste prin literaturA. Aceasta nizmai e prin urmare o distractieco- recta de societate, un joc copilAresc de artA mart ori un mijloc de predica, precum fusese Pentru veacurile al XVII-lea si alXVIII-lea,ori un capriciu personal, eroic, sentimental, tragic, violent, cum intelegeau romanticii, cari nu-i re- cunosteau nicio inriurire asupra societatii, privind-o ca o emanatie dumnezeiasca, sAvirsitä -prin artistul divinisat Si lipsit de orice rspin- dire. Nu, ci literatura, radacini nationale, are o 'innaltA misiune sociala si moralA, ajutind la va- direa intusirilor; superioare ale omenirii si, in acelasi timp, lucrind pentru fericirea ei. Deci, la o parte traducerile care n'au innainte modele clasice! La o parte chiar imitatia, (*Ina care atingea si pe Cirlova, pe Alexan- .drescu, dar nu pe Negrut, singurul al cArui scris n'avea caractend general, potrivit cu orice viatA omeneasca si orice societate a oamenilor; Ne- grut din Aprodul Purice", din schitele sociale

www.dacoromanica.ro - moldovenesti, di a.*pc -d i tablourile de trecut. Traductii zr1.,a,literatura". Nu, si 'nul nici imitatiile. Cele 4 trAiesc numai si pre- . gatesc, trezesc arnbitii innalte. Imitatiile insA, acelea sint in adevar mania uciatoare a gus- tului original, insusirea cea mai pretioasa a unei literaturi". . Din istoria plink' de fapte eroice", din frumuseta terii, din obiceiurille pitoresti si poe- tice", din acestea trebuie culeasa' inspiratia,(15."=- . rà averrt pentru aceasta trebuinta säe irn-' prumutam de la alte natii". De aid yin corn- punerile originale" pe care le va da reviSta cea Ilona, care va mai cuprinde reproduceri din celelalte jurnaluri romAnesti", crifica, vesti'literare si culturale. In sfirsit", incheie prefata din 30 Ianuar 1840, tot ce poate fi vrednic de insemnat pentru publicul romin." Acesta era programul: nou, mdret si binefa- cator. . Din Dacia literard" iesira cloud numere, pe - mart si April, avind mai multe coli decit se a- nuntaserA, apoi un al treilea, ceva mai tirziu. Dunn acesta revista fu intreruptà, din motive De care nu le cunoastem bine, dar le putem gici. In adevar, unul din colaboratori dadea tract"-

tului domnesc o taimAcire democratica, dustud- . noasA boierilor,äsind o indreptatire si pentru neomeniile ,savirsite de un Alexandru LApas- neanu impotriva lor si insistind asupra insusirit for de jafuitori ai säracimii. Altui facea ca fa- bula sA vorbeasca de areatorii cari fura, de puternicii cari hrapesc, de parvenitii cu decoratii- si ranguri, cari nu si-au -ridicat, in acelas timp

cu situatia soCialä, si valoarea lor persnoald .si . idealul lor de viata, de puternicii cari dau affara

www.dacoromanica.ro - 60 - :adevärul cind se infatiseaza fara vesmintele fic- tiunii care ascundej impaca intru citva. capitanul Kogalniceanu era pretuit si privit bine la Curte, dar VodA intelegea, cu vioiciunea lui,ca libertatea lui de actiune, deprinsd in A- pus, sa aiba hotare. I se va fi dat sfatul de a- nu merge mai departe cu incercarea sa, care, de altmintrelea, se kwia si de greutati banesti, neputind sa se intreaca munatul fatal de o seta de cetitori. Numerele apärute formeaza insa un frumos volum, eare avu mai tirziu, mult mai tirziu, la 1859, dud puterea era acuma cu totul in minile prigonitilor politici de la 1840-2, o nouA editie. . .

VI. Scrieri ale lui Kogälniceanu in legAturA cut aleatuirea Daciel Literare". Ideile lui despre francomanie. Potrivirea cu ideile lui Eliad. Legkurile intre acesti doi scriitori. Sà urmarim manifestarea literara a lui Ko- galniceanu, ca si desvoltarea scriitorilor cunos- cuti pasta acumi ivirea de talente nouS, ce se a- dauga la numarul celor cari prin cultura inteleg I sä atingai o schimbare detnocratica si nationala, in ordinea politicasiin viata societätii -insesi. Kogalniceanu da un foarte frumos articol despre datinele poporului nostru , despre castele sezatori de iubire in muntele Mbldovei, articol de o mare frumuseta poetical, prin care pen- -tru intaiasi data se afirma instirile morale deo- -sebite, fineta aristocratica a neamului nostril: El avea, apoi, la indemina, partea netiparitA din Istoria Rominilor,i -stia sa o intrebuinteze la intimplare,ca atuncea cind, vorbind de un ta-

www.dacoromanica.ro 1 - 61 - blou, desemnat de Germgnwl Hofmann si tip4- nit de Asachi, tablou care infati$a pe Alexandru- cel-Bun, el schiteaza in linii puternice, cu un deosebit avint patriotic, chipul- batrinului orin- duitor al Moldovei. In domeniul istoric, el mai da note despre Sincai, care au fost tuprinse Si in Archiva Romaneasca". . Face observatiisi cu privire la Daci, cind Asachi tipdreste balada sa, a Dochiei. Da, In traducere foarte bunk calatoria Rusului Demi- dov prin terile noastre, ii adauge o introducere in care inseamnd ce stia atunci despre strainii cari s'au ocupat de noi, poporul despretuit Vara . dreptate, crede si spune Inca odata acest tindr itnmes, care sirptia mai multa durere pentru jignirile aduse neamului salt ; strecoara note de-rectificare, aratind ca Bucurestii au cladiri. de care se poate mindri orice Capitala, si, ex-. primindu-siideile cunoscute :Cind nu vom Mai fi arlechini?", striga el °data, inaugurind lupta irnpotriva imitatiilor nesdbuite ale strai- natätii. Si cind strainii nu ne vor mai nurni : natie impestritata?" Alta data, cind caldtorul strein se sperie de micimea parriintului Supus. Domnilor: Cite regaturi au o intindere mai mica decit Valahia si Moklova !". Protesta impotriva calificarii de provittcii tur- ce$ti, data acestora. Raspinge sorocul lung pe care-I da strainul pentru civEisarea Principa- telori sptme, care oam/erii cari, din nenorocire,ii intelegeate numai prea putin : SA lucram cit avern vreme. Si, apoi, sa ne imprumu- tarn de la straini? Da, dar, pe linga galop, ca- (frile Si costume, sa ne Imprumutam si cu eekra mai serios. Ceva patriotisni mai serios, adecd infapte, asa-i Ca n'ar strica ?". Critica se impleticeste, de alminterea, cu tot

www.dacoromanica.ro 62 ce spune el. 0 afilarn si mai pronutitata, intr'o si mai frumodsa miscare indignata, atunci.cind da o Prefata indreptatoare calatoriei aceluiasi Demidov prin Moldova. Iarasi se pune pe tapet chestia traditiei culturale proprii si a imprurnuturilor din strainii- tate, care nu trebuie sa inlocuiasca un capital serios, risipit cu neprevedere sau uitat in vre-un colt despretuit. El insira pe toti scriitorii fara noroc, stinsi tineri sau färA a-si fi dat pe deplin masura, ai literaturii romanesti moderne: Ionia Tautu, mort 4a 25 de ani, färsfi inteles cineva cum trebuie talentul ce scinteià din el; Cirlova, apArut ca sa dispara indata.; Hriso- verghi, silit a se face curtisan de muieri" si, astfel distrus rapede, ba chiar ScaVinschi, care se otraveste '). Acesti scriitori yin dupA un in-. treg sir de innaintasi, vrednici de a fi pomeniti in toate timpurile. Dar cine-i tine 'n seama, pe unii ca si pe ceilalti, se intreaba acest om cu sufletul de o mindrie apuseanA, care suferia pentru intreaga literaturànationalä,a carii va- Mare nu era inteleasa si al carii folos nu fusese in de ajuns recunoscut. -Xenomania literarä" bintuie: in biblioteci de mu de volume abia de-si afla locul o carte ro-.. mAneasca. Publicul n'are mai mult decit o suta de cititori. CArtile se tipAresc prin chemarea de proriumeranti, care i se pare lui un fel de pomana". Fiecare-si cauta de cele trebuincioase tru- polo!äu servit in toate viciile si pacatele lui. ,.Un autor frantes, numai sa aiba putin merit si nmlfaarlatanie, e cetit dela un pol la altul,.

1) Koggnirceanu, oarre-1 pretula, dada o elegantaedi- lie a traducerii sale ,Pemocrit", teems! pe acest tImp.

so. www.dacoromanica.ro -63 -- . tradus in toate limbRe", Rominii nu sint ma-- car imbratisati de ai lor, cari au saritde-odata din cusca grecismului in a frantuzismului, .ne- simtindu-se bine in aierul libertatii culturale. Orice vinturatec strain" are, multdmitä acestui scirnav obiceiu" de rob, care trebuie sa-si afle totdeauna un stapin pentru a-i scarpina talpile, lumea toata la picioare. Calatorii vad aceasta si cer tot mai mult, bat- jocurindu-ne, la urma, cu siguranta. A fi Ro- min eintre Romini o scadere. De vrea dar . cinevasa-sifacil cariera, de vrea sa se imbo- gateasca, sa-silepede neamul,sa-siuite limba, sä se facd Armean, Sirb, Jidan, si, mai. ales, Frantuz !" Si de aiurea rasund atunci aceiasi dureroasa plingere, de mindrie ranita, care se sprijind pe o intelegere curninte a rosturilor unui popor; plingere care se Mica innaintea unei societati nesimtitoare si astazi, mergind, data aceasta, ping la rascoala impotriva celor ce nu voiesc sà ,inteleaga cu binelei primejduiesc prin aceasta rostilrile unui neam, care nu li-a fost dat doara de nimeni cu drept de mostenire, ca o turmd exploatata si batjocurita;Eliad se arnestecase in discutia provocata de Mihail Ohica, intemeie- torul scolilor lancasteriene pentru sate, al noului invatamint muntean, menit sA inlocuiasca sistemul lui Stirbeiu. Pe lingä multe amanunte interesante despre viata sa literard, pe-linga propuneri curioase, care nu se puteau realisa 5i nu trebuiau sa se realiseze, el porneSte impotriva Intronarii limbii francese, grea inortografie, sa'raca in vorbe, bogata in frase", avind ca- racterul unui om ce putin se gindeste si Vor- beste mult", limbii, care, pe linga aceasta,, .:/

www.dacoromanica.ro 64

dat mijlocul de exprimare unui scriitor ca Ho- mer, Vergiliu, Dante, Milton si Goethe in rangul de a doua limba, de limba aristocratica' si stiintifica a terii. Si el spune un cuvint de pro- testare impotriva acestei limbi ce a ajuns o manic in toate casele si in toate cercurile". In articolul sau despre Paralelism apoi, iesit tot in 1840, regentul literar din Bucuresti sem- naleaza cu minie boala Frantei in toate arti- colele sau inchieturile limbii", insistind asupra -- faptului ca, in franthzeste, limbo cocheta", Med insusiri. de matrona", limba care nu aduce cii sine si solidele moravuri ale burghesieifran- cese, se scriu atitea carti desfrinatoare si a- prinzatoare de duhul si inima omului", ca A- venturile lui Faublas", pe care le-a cetit el, Hind copilandru, in acelasi timp rasa cind nasul san I, C. Maurudi Ii povestia,tiinduzlpe genunchi, scenele razboinice din 1-lenriada "). Exage- rind, el vede in limba francesa raspinditoarea

I unei libertati pe care tinerii din tara o inteleg ca desfriui nesupunere la legi", ca preparatoare a unei revolutii: SA fereasca Dumnezeusi pc biata tam noastra de a Se inmulti intr'insa ro mina frantoziiX !. Dar el are toata dreptatea cind infiereaza astfel pe momitele nationale":Sice poate astepta cineva de la un norod care isi despre- tuieste limba, obiceiurile si tot ce este pAmin- tesc, ca sa invete pe jumAtate alte obiceiuri si altà limba, prin care vede cele mai lesne, adeca cele mai rele ?"

: 1) Curierul de ambe-sexe,perMdul HI, pp. 44 si ann.. 2 1S. , , rt.

www.dacoromanica.ro e5 9

Kogalniceanu, care, in cronica sa, Telegra- ful Daciei", are numai cuvinte de laudA pentru ,;Curierul" moderat in fägdduintille salesi a- tit de folositor totusi", reproduce aceasta seri- . soare despre- invätAtura publica". El vAzuse pe Eliad la Bucuresti, se intelesese cu el; primise de la prietenul $i colaboratorul sau Negrut respectul pentru gramaticul si editorul din Bu- curesti, pentru opera mare sävirsitä de acesta: , Nici intr'un chip nu trebuie sA se creadd insä CA noua miscare din Iasi era numai un räsunet al aceleia pe care o trezise si o condusese Eliad. Iucrul se vede foarte deslusitsi din aceasta scriere pe care Kogalniceanu o tipareste, oe e dreptul, färd observatii, dar de sigur nu., impar- taseste toate vederile cuprinse in ea. Caci pa- tronul literar bucurestean are acuma cu total alt gind decit al neamului, osebit de allele, a- vind datini ale sale, in grain si scris, menit u- nui viitor pe care sa nu-1 impartcu alii si/ sprijinit intru aceasta pe o adevAratA cultura nationald. Irinainteatinaruluinationalistde scôatá germand, cu spiritul critic, supus unei discipline aspre, aceta apare ca filosoful" 'din al XVIII-leaveac, umanitar irinainte de toate, ca- pricios da fin poet roinantic de la Paris si in- crezut_ca un autodidact. Patriotismul", scrie Eliad, potrivit cu judecata vremii cind isi Meuse invätatura si-si primise ideile conducAtoater nu este alta decit un . t egoism, un fel de fanatism, pentru'ca, Oita deo- .sebire este de la egoist pAnd la patriot, aceiasi deosebire este si de la patriot pänä la cosmo- polit sau crestin in adevarata insemnare a vor- bei". I se pare cA graiul nostru nu e decit un dialect superior al limbii italiene, care, din parte-i, e prività de acest extraordinar filolog"ca N. Jorge. Mihail KoVilniceanu 6

° Y . V.4 .. www.dacoromanica.ro 00 ,'!. , ..

,.. . . o forma superioara, potrivita unei mint ma- tore", a dialectului nostru". Limba italienea- sea numai in relatie cdtra celelalte dimbi este O limba, catra a noastra insá e dialectul rorni- - nese cel cultivat." Eliad mergea si mai departe si incerca sa co- boare in iracticä ideile sale. 0 parte din mate- riilescoliisuperioare trebuiau predate, dupa parerea lui,cel putin ciudata, in limba straina ; astfel s'ar fi intrebuintat francesa pentru alge-' bra si trigonometrie, pentru dreptul criminal. pentru literatura moderna si filosofia generalà;

1, cursul de drept roman s'ar fi facut latineste, eel de drept comercial si de mitologie inlimba italiana, iar cel de literatura veche &eceste. Cit priveste istoria, limba de predare ar fi a- tirnat de profesorii ce vom avea si limba pe care o vor cunoaste mai bine". In acelasi timp, limba germana era pusa alaturi cu cea slavona, cu turceasca ebraica, printre cele slobode sau neindatorate". Tot odata,in Paralelismul intre limba romina, si italiana" lunga expunere, cu tabele de vorbe corespunzatoare nu mai putin de 1.303, socoate el cu mindrie! , de cuvinte roma- nest posibile, formate prin derivatii savante 1), Eliad lupta din rasputeri pentru italienisarea limbii, care i se pare de o potriva cu desvoltarea ei,literara. Pe Greci iisocoate vrednici de lauda pentru ca si-au creat o limba invatata, ar- . tificiala. Ei au fost mai cu minte si acum ca si in totdeauna ca noi, ca au stint sa vaza ce este' al lor si al mosilor lor, si,e nu este, si in loath' vremea cei cu invatatura au avut de norma lim-

1) Studiul ocupà mai multe n-re dela inceputul pe-. riodului al JII-lea din Curierul (le ambe-sexe.

X T www.dacoromanica.ro 67 ba elenica cea veche, si astfel au adus in ziva de astazi limba lor vorbitoare, incit cu aceiasi gramatica sä invete pe amindQua". Era acolo si innalta filologie, ca aceia care punea in legatura interjectia iii cu goticul vechiu invi si cu forma romineasca dialectald ii (pentruvii)sau pe veac al nostru cu vecu al Francesilor si cu week din englezeste. Iar, la urma, pentru a se dOvedi si mai bine paralelismul, cutare poesie italiand era astfel redactata in limba ca si in ortografia lui romaneasta : . . Quind va resbumba ultima trumbd, Quare quele mai inchise morminte investe Si Idef ence, Sifie-quare sbura-va, si corbu, si columba, In vale.a quea.mare la vecinica pace au durere...

Gine judeca, eine ajunsese, din nenorocire, a -; judeca astfel, nu putea sa mai fie tovarasul de- activitate si de lupta al unei tinerimi care se *. ridicase acum, multAmita lui Kogalniceanu, la conceptia de realitate si de folos cultural a nationalismului in datini, asezaminte si forme de cultura. Cel putin Eliad nu arata dusinanie a- , cestor Moldoveni dintr'o nota generatie, el care declarase, de 'curind, ca numai prin Moldoveni se tine revista sai chiar ziarul 1) Cu totul altfel era insa cu Asachi. _

, 1) Cullen& de ambe-sexe", daca este sl pe al doilea an, este dator rivneii patriotismului Moldovenilor. A- proape de clout sute de abonati au fost gata a sprilinl aceasta foaie si a o priml cu bucurie. Pentru care perio- dul acesta al doilea dupä tot dreptul se trichina Molda- viei"; an. 1838. ;

www.dacoromanica.ro - 68 -

Acesta era deprins sa fie privit ea incepatorul, ocrotitoruli judecatorul suprem al tuturor manifestatiunilor literare. Lip Sit de sentimente märinirnoase si de un ideal mai innalt, el intelegea ca nimic sa nu se faca in afard de dinsul $i ca nimic din cele acute de el sa nu fie supus criticei. Insa Kogalniceanu concepea in chip a- pusean menirea criticei. Hotafit a nu da in vi- leag prin revista' sa vrajbi mite si a nu arunca atacuri personale", el aVea de gind insa a nu 'se supune decit legilor adevarului.". Nu ma tern de nimeni", scria e4, pentrucacugetut imi este curat $1 cA singura mea vointa este de a face bine". Odata admitea si el ca trebuie indemnat sit scrie oricine si ca trebuie laudat, pentru bunele intentii ale scriitorului, orice. Acuma insa s'a schimbat situatia; doar navalesc la o glorie u-. soarA si tined de pe bancile scolilor".'Chematii trebue alesi dintre acei cari'n'au nicio chemare., - Si chiar celor d'intaiu trebuie sa.dise dea necontenit sfatul de a munci serios, sapind pina la izvorul datator tle viata in sufletul lor pro- priu si in Viata poporului lor, in loc sa dea flea- ..curi" pripite si o contrafacere care infati$eazA tinara literatura a Rominilor ea- spuma altarn literaturi". , De la inceput chiar, Asachi se supara. Se re- producea doar mai multe din Curier" decit :din Albina" lui. Se critich valoarea artistied a unui tablou editat si conceput chiar de dinsul ;- in cronica, Eliad lua locu4 de rfrunte. El avu cuvinte reci pentru apatitia foii de concurenta. In zAdar facu KogalniceanU, fostul colaborator al lui Asachi, spre care in cea d'intaiu tine-

, reta a lui se uitase cu atita admiratie, declaratii 'care ar fi multAmit si pe cel mai pretentios din- ,

ty,

www.dacoromanica.ro , ") -69= tre oameni. In zadar, laudind peste masurd balada Dochiei, calificael pe autor ca un barbat care in vremi grele s'a stradAnuit pentru hi- minarea neamului-sau", ca acela carele pentru literatura Roldaviei a Mart singur mai milt decit toti Moldovenii impreuna"; in zAdar asigura-- ca nu voeste a se tupta cu acest innaintas me- ritos: Nu voiu ridica condeiul asupra d-sale".

Asachi, neiertator si neinduplecat, tipdria seri- . sori jignitoare pentru Kogalniceanu, de la pic- torul Hofmann, de la directorul teatrului, inlocuit, "cum stim, prin treimea tinara a colabora- , torilor de capetenie al ;,Daciei Literare". Aceas- tä revista se opri atunci cind un rAzboiu lite-- rar parea gata sa izbucneased. Kogalniceanu lusese silit a scrie ca Albina", care a cules miere desi nu prea timp de unsprezece ani, incepe a se preface intr'un su- parAtor si netrebnic trintor, care va fi tratat in consecinta, si se incepuse scoaterea la lumina a ratacirilor lui Asachi, prin critica foarte nein- destulAtorului Lexicon de convensatie"; in care : se prindeau greseli de traducere din nemteste si caruia i se obiecta ea e neadmisibil ca despre Basarabia sA se vorbeascA in 41 jumatati de rinduri". VII. Kogalniceanu si ,PropAsirea".

Opera lui culturalä pane la 1848. , In prograniul noii reviste PropAsirea", a lin Ion Ghica, Se pastrase nn loc insemnat pentru istorie, adeca, dupa imprejurdrile timpului, isto- nanationald singurd. ,\ Dintre Moldoveni putea indeplini sarcina de istoric numai unul,caresiincepuse misca- Tea cea noua, trecind-o indatd, multarnif6 mintii

t ,

www.dacoromanica.ro .

. - 70 - lui selastiee si bogate, si asupra altor terenuri Kogalniceanu. Colaboratiaitilla revistä constd si intr'o suma de notite märunte. Astfel, chiar in cel dintiiu numar se da o schita puternita a personalitatii lui Petru-Vodd Rares, citeva pagini scinte- ietoare, asemenea cu acelea pe care, in Dacia literarA", el le consacrase armoniosuluii seni- nului Alexandru-cel-Bun. Altä data Kogalni- i- ceanu vorbeste, tot asa intr'o notitA scurta, despre mestesugul zidirii in vremea lui Stefan-eel- Mare, oprindu-se mai ales asupra celei mai marl din manastirile Domnului ,bogat in prinoase, Patna 1. Cu alt prilej, el face lauda Mitropoli- tului Veniamin, care se afla Inca in viata, ard- find in citeva linii rolul acestui orn sfint si vrednic carturar bisericesc in miscarea culturald a. timpului 2) 0 stand de insemnari, care.formeazd cronica" reyistei, siht de el. Din cutare notita a lui despre Andreas Wolf, medicul sas care a

- petrecut citiva ani in Moldova la inceputul yea-

1 cului al XIX-ilea, se scoate Inca o schita, pe care oricine o poate ceti cu o deosebita placere :-. .Doftorii lui Moliere :in Moldova" 3) Un sir de tablouri istorice adevarate, cu to- . tul noud, fixate cu o déplina sigurantd, in amd- nuntele politice ca si in cele culturale, si, in acelasi timp, imbogatite prin acea imaginat'e care creiazd din nou si inlocuieste o realitate dispa- , rutA prin scene verosimile ce fac aproape ace- iaSi impresie, se cuprind in povestirea intreita pe care KogAlniceanu o numeste simplu: Tref 'zile din istoria Moldovei", si pe care, din neno-

1) Pp.262-4: 2) P. 80. 3) P. 256.

1"4,2". www.dacoromanica.ro -7.1 Tocire, n'avu prilejul de a o tipäri intreaga, pierzindu-se si sfirsitul manuscript:Wu'. Celd'in- tàiutablou e al uciderii lui Grigore-Vodd Ghica. pe care Kogalniceanu 11 putea privi Inca, dupd cuno$tintile de atunci, ca pe un mucenic cazut pentru apararea drepturilor incalcate ale Mol- dovei; attt vicleanul trimes al Sultanului, cit si Dortmul insusi,infatisat ca om increzator in -dreptatea sa $ i cu deosebire marinimos,shit loarte bine zugraviti, si numai cineva cu un superior talent literar putea sa invie cu atita adevar tragic fapta de omor savir$ità la Beilicul din Iasi. A doua tragedie e uciderea boierilor Bogdan si Cuza, de catre urmasul lui Ghica-Voda, Con- stantin Moruzi. Kogalniceanu socoate cd Ghica a fostrapus pe urma unei intelegeridintre Turci, Moruzi, care-si astepta Domnia, si unii dintre fruntasii Moldovei. Am avea astfel, dupa

. un act care incepe fatalitatea tragica, un al doilea care cuprinde in sine pedeapsa rasplatitoare. Actul acesta n'a fost mintuit insä, $i nu stim ce era sa cuprindä cel de al treilea,pe care scriitorul intelegea sa-1 consacre, de sigur, altei fapte de singe. Si in aceste descrieri curat literare, asternute pe un fond de adevdr istoric, KOgalniceanu a- ilase prilej s. apere discret idealul sAu de libertate si constitutionalism parlamentar. El pomeneste de Adunarea Obsteasca, definind-o astfel, potrivit cu directia sapolitica:Acea care in zilele Domnilor paminteni era singura putere datatoare de legisi de 'nnaintea cdreia Insist Domnii se supuneau". Si, cind vorbeste cu des- . pret de seizi jurati ai Domnului", el stie foarte bine unde tinteste.Prilejul de a inriuri insa asupra generatiei celei mai nota, tragind inna-

- www.dacoromanica.ro '72 . N

intea ei din trecut invataturi care sa poata servt 1.; la intemeierea unui viitor european, crezu Ko- _ galniceauu Ca 1-a capatat atunci cind i se ingadui sa tie la Academie un curs innalt, liber, in . care .sä vorbeasca despre istoria Rominilor priviti ca un singur popor. . ,*4

Cursul a inceput la 24 Novembre 1843 si, foar- . te cercetat, a fost urmat mai multe luni. El ar fi putut merge si mai departe daca ochiul consulului rusesc n'ar fi veghiat. Astfel insa profe- : sorului extraordinar nu-i ramase decitsa pu4- blice in Propasirea" stralucita IlecOe de des- chidere, in care, daca. censura, acum obosita,nu..' mai gasi nicio ideie, nicio expresie jignitoare pentru intelepciunea politica a regimului, consu7 . lul rusesc vazu rapede o indreptatire pentru a , cere $i suprimarea acestei reviste. 0 indrazneata biota preliminard vorbeste despre oprirea invatamintului istoriei nationale la cea mai innalta award romaneasca astfel: ,Deo- sebite imprejurari m'au silit sa-1 intrerup. Dom- nul stie cind ele nu vor mai fi,pentru ca sa poata urma o materie atit de importanta, mai ales in vremile de fate" Era, de siguro o provocare, la care se si raspunse destul de rapede. Lectia insäi e, totusi, foarte cumpatatä si cu- ,prinde o multime de lucruri care pareau menite sa indeparteze de la vorbitor lovitura de teas, net a cirmuirii. Astfel, daca se blastama Fana- riotiii jugul Osmanllilor" e vorba, in ce pri- ve$te pe Rmi, de figura cea mai mareata din .

1) P. 292.

www.dacoromanica.ro I

73 -

1 toate, a iui Petru-cel-Mare" '). Cu altprilej: revista arsese, tot prin minile lui Kogalniceanu, putina tämIie moldoveneasca innaintea icoanei . rusesti a lui Chiselev:Dei lauda pe cei trei mari Ardeleni ai veacului precedent, numind activi7 tatea lor curat eroica o Itmga luptasi o intreaga jertfa", el raspinge orice exagerare a contemporanilor si, fard a cruta pe nimeni, declard cA nit va zburda, ca altii, pentru idealele romane, care, acum, impiedecA in unele priVinti, fara sa fie macar de un adevarat ajutor in altele. In mine", spune el, yeti gAsi un Romin, insa, fllClO data pana acolo ca sa contribuiesc là sporirea romanomaniei, adeca maniei de a ne numi Ro-

mani, o patimti care domneste astazi mai ales, in Transilvania si la unii scriitori din Valahia" '(stoala lui Eliad, represintatA in chipul cel mai11 comic de Rornanul" Aristia).Fapte, nu lau- dele goale, plebuie sA indreptateasca glorioasa coborire din cel mai virtuos neam al antichitatii. Ii e scirba astfel de anume Romani noi cari, far' a-si sprijini zisele cu faptele, socot ca trag . respectul lumii asuprA-li si cind striga ca Se.t trag din Rbmani, cA sint Romani si prin urmare: eel d'intaiu popor din lume". Orice obirsie a- ,lunge nobila pentru un neam care, in depling intelegere, cu o tibia statornica, de civilisatie simorala superloarL, innaintea sa,flupta,cu in- telegerei simt al imprejurarilor, in fiecare clipa, pentru a o atinge. Daca", scrie el, dind cea mai buna invatatura, vrednica de un am care vazuse incordata mind, deplin conscienta si ar- monica a Apusului, dacA, izgonind demorali- satia si neunirea obsteascA care ne darma spre peire. ne vom sili cu un pas mai sigur a ne hi-

1) P. 298.-

www.dacoromanica.ro - 74 -

drepta pe calea fratiei, a patriotismului, a unei civilisatii sanatoase, si nu superficiale, cum o avem, atunci voni fi resPectati de Europa, chiar daca ne-am trage din hordele lui Gengis-Han." El nu se arata nici cu acest prilej ea un ra- dical fall crutare, care nu intelege a pastra ni- . mic din trecut, ci a crea din nou dupd ratiunea purd sau dupa aplicatiile, acute aiurea, ale a- celeiasi ratiuni: Acel trecut', afirma el,din potriva, nu era asa de rau, asa de barbar precum se plac Link si altii a ni-1 infatisa." Si, in acelasi alto el lagaduieste fatis a nu urmari niciun tel ascuns" si a nu face critica pe sama contimporanilor, cari se temeau asa de malt de aceasta, a nu fi, deci, censorul convietuito- rilor sai". Lectia e, de fapt, o minunata cuvintare, me- nitä sa insufleteascd,din aceasta revistä si din fruntea Letopisitelor, uncle a fost asezata la a- paritiavolumalui I-iu,ramas intirziat,dupa 1848,mai matte generatii romanesti moderne. Ea cuprinde, de sigur, si invataturai da atitea [ indreprarifolositoare, inteun-sens pe care-1 cunoastem si dupa lucrari anterioare ale scriitorului. Kogalniceanu deplinge neindestularea izvoarelor si indreapta, pentru imbogatirea lor intiiasi data se face acest hicru la arhivele, Inca necercetate, din Ardeal, Ungaria, Vie- na, din Po Ionia, din Rusia, si chiar la arhivele suedese. Fagaduieste a se tinea de largul plan pe care-1 proolamase si alta data, introducind, in el, dupa modelul marilor istorici germani, si istoria culturala intreaga, cu starea socialàsi morala" a trecutului, cu obiceiurile, prejude- tele, cultura, negotul si literatura vechilor Ro- 1) P. 330. ,

N -4.4. www.dacoromanica.ro 75

mini". Dar ceia ce este mai insemnat consista in simtirea calda, in avintul oratoric ce misca icoane vii si comparatii stralucitoare. eine nu cunoaste comparatia, ramasa clasica, intre luptele manale omenirii, cintate de poetii tuturor neamurilor, 'si intre biruintile modeste, ra- ,zimate pe cea mai innalta jertfil insa, pe care le-acistigat si neamul putin, atit de fail noroc, al Rominilor. Din acest trecut romanesc vrea sä incerce si el o Made in prosa, si, la cercetarea veacurilor disparute,ise desface intaiu chipul maret, ca al lui Ahil, al lui Mihai Vi- teazul, singurul Voevod ce ajunge a uni partile , Daciei vechi si a se putea intitula: Mihail, cu mila lui Dumnezeu Domn Valahiei, Moldaviei si Transilvaniei". Unirea tuturor Rominilor, chiar si in aceiasi forma politica, i se pare si lui un lucru firesc. , Dar el n'o mai astepta de la arme, dindu-si sama de slabiciunea desavirsita in care ajunsese nea- m-ul sau, ci de la cultura liberatoare, de ia constiinta ce imprästie prin lumina ei stapiniri care, de fapt, nu sint decit timbre rele, izvorite din intunerecul barbariei desbinate si neputincioase. El nu se simte Moldovean, ci Romin, numai Ro-' min, Inca de pe atunci. Ce e pentru dinsul, de unde priveste deosebirea dintre Moldovean, Muntean, Ardelean, Banatean,-7caci de Ba- sarabean si Bucovinean nu pomeneste nimic, a- . cestia neputind fi priViti decit ca niste adevarati Moldoveni, pe cari o smulgere trecAtoare-i impiedeca de a fi impreuna cu ceilalti! Toti Ro- minii fac o singura si aceiasi natie", spune, prin cel mai chentat represintant al ei, genera- iaceanoua. Si, mai departe, despre Tara-Ro- maneasca, despre patria reald a neamului acestnia: Privesc ca patria mea toatà acea intin- ,

www.dacoromanica.ro I - 76 _ dere de loc uncle se vorbeste romaneste, si ea istorie nationalä istoria Moldaviei intregi innainte de sfisierea ei, a Valahiei si a fratilor din .. Transilvania." Zice: frati"" pentru ea' toti Ro- minii ii par frati, in adevar, de cruce si de singe, de limba si de degi", spune el in cuvInte

I care sunk' ca un vers energic. Pentru intarirea acestor legaturi firesti printr'un duh de unire mai de aproape intre toate ramurile neamului romdnesc" cuvintuleste , intelegea-si cheltui si dinsul silintile in cursul nbu pe care-11 deschide. Nu numai acest curs era sä fie intrerupt insa, si un numai, peste putin, era s'à fie oprita revista care raspindise asemenea idei mintuitoare, dar intreaga cariera de istoric si scriitor a lui Ko- galniceanu avea sa fie .sfarmatd. Luptatorul cu armele scrisului pentru indeplinirea celui Mai innalt si neaparat ideal era sa cadà, in thpa cind infatisarea lui razboinica fusese mai frumeasa Cind se ridica de la pamint, el merse din nou spre aceiasi tintsà, dar pe alt drum,i drumul d'intaiu rdmase, de acurn innainte, pärasit pen- trudlnsul. 1 In corespondenta lui Kogalniceanu sint doua scrisori care, de sigur, nu erau menite sa fie publicate yre-adata. Inteuna, care poartà data de Viena,1/3.3Maiu 1844, fostul aghiotant dom- nese si profesor la Academia Mihaileand apare ea un fugar, care, ne mai putind sta in Moldova politieneasca a unui :Damn ce fusese, oricum, ocrotitorul sau, a cautat, printr'o plecare pripita si ascunsa, sa gaseasca aierul curat si viu, orizOnturile largi ale Europei unde i se formase .spiritul. Data aceasta, voia sa rasbata pina la

1 - www.dacoromanica.ro '

, .1^ -7117- 11' ./ . Paris, si, pentru ca sa aibd bani de drum_,si sord-sa, bolnava, 11 intovarasia pentru a-si face operatie la Viena , el desfacuse averea sa personala, afara de tipografie, si-si daduse de-' misia din oaste. Avea un singur gind: sa am ' atit ce are cel de pe urma Moldovan: sat fiu slobod". Am'privit", larnureste el, aceasta carla- torie ca neaparatä pentru orice tinar ce doreste a-si inmulti ideiei cimostintile, a-si desavIrsi educatia prin privirea tuturor descoperirilor si, propasirilor ce a Mutt duhul omenesc in acea tara fericita si, 3n sfirsit, a nu raminea in urma veacului sau".

Se gasira insa mirsavi clevetitori" cari in- ' fatisard acest drum ca o uneltire politica impotriva lui Veda',j acesta fku sd se iea pasapor- tul supusului sail, de catre politie, la Viena. De si se temea ca va fi infundat inteo imanastire' pentru toata viata", conducatorti vietii culturale aMoldovef trebui sa facA, desnadajduit, drumul- eel greu innapoi. , De fapt, Kogalniceanu fu ridicat din casa ta-,' talui sau, fard judecata, fara vina, in contra tuturof Oravililor", pe la inceputul lui Novem- -..bre 1844 si gusta placerile inchiderii in mana- stire. Statu acolo mai multe saptamini decite, :cu toata fagaduiala Domnului de a-i da drumul la intoarcerea lui de la Foosani. 0 a doua serisoare catre tatal sAu, din 22 ale lunii, e scrisa inteun ton cu totul desnaidajduit. Sint bolnav, sufar de picioare, de piept... Toatd. averea mi `se risipeste latipografie, daca n'oiu fi 1Inga dinsa"; indatoririle ce le are in alta privinta. cu Cirinuirea nu se pot executa fara presenta lui. Fagaduia ca, daca i se va da drumul, se va

'- r'1.9!r 1 . www.dacoromanica.ro 78

destera pentru totdeauna si nu va mai incurca pe nimeni"1). Nu stim precis la ce data Mihai-Voda Sturza, pe care KogAlniceanu-1 numeste, in scrisoarea citata, un barbat care judeca si care intelege" el sfärimase si ifinainte o hotarire a censurii, care, pentru un proverb prins in adnotatia lui. Kogalniceanu Ia calatorialiii Demidov, inchi- sese Dacia Literara 2) , ingadui intoarcerea la Iasi a prisonierului politic. Precum am spus insa, cu aceste imprejiträri nenorocite, rostul lui Kogalniceanu era incheiat 5i, prin aceasta, miscarea insäsi a tinerilor, cari, in avintul lor increzator si naiv, daduserd, jucindu-se a- , proape, capodopere, era lovith de moarte. Totusi mai intilnim, de Kogalniceanu, in Ca- 'lendarul pentru poporul romanesc pe anul 1845", minunat tiparit si ilustrat cu chipurile, fin lito- grafiate,ale lui Stefan-eel-Mare,lui Bogdan, fiul SàU, cu vederile ruinelor de la Baia si de la Cetatea Neamtului, cu privelisti de monumente sicu tipuri din viata Iasului 8), citeva insemnate articole. El publica aici Inca un dapitol din Istaria Moldovei, cu o caracterisare clasica a lui Stefan-eel-Mare, asa cum trdieste el, ca zeu atotputernic al vitejiei si bunatAtii binefacatoare, ;in mintea poporului. Cele citeva pagini despre civilisatie cuprind vederi neobisnuit de largi, in frase de o- splendidä desfAsurare oratorica : Cind, dind undelor un slab vas, omul a orin- duit vinturilor sa-1 umfle valurile sisa-1impinga spre termuri deprtate, nu s'a pus el prin aceas-

1) Cf. si Cartoian, in Cony. Literare pe 1907. 2) Ibid., pp. 1215-6. 3) S'au reprodus uncle din ele in SaIrnAnatorul", V.

www.dacoromanica.ro ,

I I -79- -* P ta mai sus de departare si nu: a nitnicit spa- iul?".Prin scris fusese biruit timpul; de curind näscocirea aburului a desävirsit biruinta asupra spatiului. CivMisatia e deci o culegere de biru- inte asupra naturii. Dar ea cuprinde o parte in care e intiparitä alfa biruintA, impotriva altor puteri brutale, altor inertii masive: biruinta a- supra nedreptatii prin libertate.Astfel nu se poate civilisatie deplina lard izbindirea driturilor omului ca cetAtean"; cercul- ei creste Cu nurnarui cetAtenilor chemati ia imparteala comuna a driturilor toate". Una din cele mai innalte idei de civilisatie e aceia care chiamä- pre toti oamenii sä vie sa ieie loc in marea obstime socialA, in alte cuvinte ideia ca toti trebuie sa fie de o potriva". Era, Inca odata, propovadui- rea de o minte superioara, avind la dispositie graiul frumos si energic care convinge, a ideilor Revolutiei francese. In domeniul istoric, Kogailniceanu mai da o traducere a nuvelei Tunsul", de Radul Curd- lescu de la Cismeaua Väruità", din Almanahul" de Odesa pe 1840 de Al. Donici schita lasilor in 1844" de Alecsandri, notite despre ,Palatul Ocirmuirii din Iasi", in care nu se mai afla,din trecut,nicio statuie,niciun tablou, nici un fresc, nicio inscriptie" rams filo-rus, Kogalniceanu bere sa se atiine de pAreti si un chip al generalului Chiselev ; un fragment de cAlAtorie prin muntii Moldovei, tradus de un D. C. Botezatu, citeva rinduri ale lui Negrut pentru a explica portretul lui Bogdan-Voda sau Trei-Ierarhiiui Vasile Lupu, ceva despre portul nationalsi despre pauperismdeKogAlni- .

1) P. 147.

www.dacoromanica.ro so .. . ceanu insusi. Si s'ar putea nuindra ,intre buca- tile de cuprins istoric si acel Hai la vorba" al lui Corradini, in care se a fabule ale ,.prea- ,inbitului Donici" 1); se ieau in zeflemea povesti- rile, ajunse popOrale tla noi, in traduceri vechi san noud, Ahil",Canarul", Bianca Capello", -Spaimele vrAjitoresti", ba chiar lienriada lui Voltaire, si in care intarindu-se ideile lui Ko- .galniceann despre adevarata civilisatie se a- rata cd ed:111stil In fracuri, in drosci, in bo- nete, in tttjur si monser", nici in darecare e- , chipagii ce se \rad la ,Copou, cu Arnauti in coada, cu hamuri rusesti, cu'vezeteu in tlivrea fran- tuzeasca sinurnai cu car sicu stapini din. tara" 1). -1 .VIII. Kogalniceanui anul 1848. Kogalniceanu a scriS brosuraMihailStur- za, partida nationalasicomisia". Aceasta o dovedesc unele foarte frumba)se expresiica: Imparatii nu-s niciodata aSa de departe ca sa nu afle in sfirsit crimele, si Dumnezeu asa de sus, ca sa nu le poata fulgera", apoi felul ata- curilor oe se aduc beizadelei (Irigore. El a dat insa critica cea mai bogatd, spriji- nita pe cele mai puternice argumente de drept si de istorie, formularea cea mai precisA si cea mai luminoasa tilcuire a dorintilor care, in Mart 1848, eran sa se infatiseze- de catre tineri lui Mihai Sturza, in carticica sa: Dorintile partidei . 1) Corradini, fitu al unul Italian si al unei Romince si nevolutionar aventuros, a tipäriti un volum de frumoase versuri romautice francese, Chants du Danube", Paris 1841. Cf. Alecsandri, Prose, pp. 570-1. Profesorul dr. T. Stamati are, In Calendar, ceva despre Barn". Se a- nunt5 $i tin Calendar pe 1846, care n'a apkut InsA.

.{ n www.dacoromanica.ro SI

. .

na(ionale.in Moldova; o adevkrata Evanghelie ,a nationalismului moldovenesc '). 0 parte d'intaiu din acest indignat si adonis . raspunslanota din Julie a Rusiei, care ne numia o pretinsa nationalitate",careiatinerii fArd minte ar vrea sa-i creete o tara cit yechea Da- cie, cuprinde atacuri generale si, de sigur, exagerate: e vorba de suferinti de care niciodata., si in timpurile Cele mai barbre, stramosii n'au cugetat,macar", de moartea, banana de scriitor ca silnicà,a Mitropolitului; mai 'departe, -Sturm. e tratat de zaraf invalit in haine dom- nesti", de crocodil, serpe, stirv, mirsav., vain- pir, prigonitor al culturii, profanator al manas- tirilor, din care face temnite, ocrotitor de biu-7 rocrati" si de spioni. Se apara Adunarea din Mart, care e Pentru autor o Constituanta, menita sa aduca reasezarea in legalitate", potrivit CU o suveranitate"'care niciadata n'a fost pierduta. .. Dovedirea acestui fapt ocupa ,o bunk parte a 'earth.Pentru intaia oara se atacd fAtis, consta- tindu-se ca Turcia e cu mult mai dreapta si

. mai marinimoasa", politica Rusiei, care n'avea alt drept decit acela de a ne sprijini ca tovarasi intru crestiralate. Si o interventie de acest fel am platit-o de ajuns cu jertfe de bani si singe, facind cu putinta, prin supunerea de Nina' voie a terilor noastre, innaintarea ostirilor Tarblui in RAsarit. Gad Rominii, cu fratii lor in dureri si in nAdejde" din Balcani, au fost piedestahi) pe care Rusia si-a intemeiat colosala putere impilatoare. Innaintarile rusesti, noi le-am platit cu insesita pustiire a terilor noastre, cu singele 1) Asupra legAturilorcu programu1 =Mean v. D. !Oncial, Mihail KogtilnIc'earia, Bucureti 1916, 11,17i urm. N./aria. Mihail.

www.dacoromanica.ro 11 - S2 - , ;

P nostru, cu saracia familiilor noastre, cu primej- duirea terii $i a driturilor noastre", cu sfisierea teritoriului national. Pierderea Bucovinei catre

. Austria e pusa totin sama Rusiei, care si-a rasplatit astfel eu avere strainaaliata. Smul- gerea )3asarabiei, a toata Moldova din a stinga Prutului", e infierata ea protivnica principiilor a once .drept public si privat". Regulamentul . Organic, care nu poate nici intr'un chip sä fact fericirea terii", e reprobat, ca unul ce ni rapeste dreptul, ,desavirsit, de a rindui singuri lucrurile noastre. Vorbote cu minie de ;,consulii cen- sori", cari jignesc si apasa, Ora sa apere macar de birurile platite de cite opt oil. In zadar s'au pus, pand in urma de tot, atitea sperante Iii Tar, al carui nume venia doar, pentru noi, dupa al lui Dumnezeu. Precum e si indreptatit, neamul isi va da6 altä orinduire. Ceia ce a pretins in 1848 e numai cea mai simpla forma a aspiratiilor sale: respectarea momentand a unei legi impuse, care va trebui intregita intäiu, pana va putea fi inlatu- rata la urma, in toate elementele ei pe care nu: ,le-atn voit. In aceasta opera nu se va pleca de la principii generale, de la entitati metafisice si postu- late de filosofie politica. Nu, Regulamentului; chiar i se inseamna pacatul ca ,ni-au taiat-toatA relatia cu trecutul". 0 noua COnstitutie va trebui sa le innoade iarasi: a ne intoarce la acele institutii a caror origine este din pamintul no-., stru", adaptindu-le numai altei vremi Hind, in acelasi timp,expresia naravurilor si nevoin- telor terii". Caci, din studiile sale, serlitorul stie ca am avut Domni mult mai nationali decit cei de astAzi, Ouverne mult nai neatirriate decit a- celea de acum, libere numai cu numele".

www.dacoromanica.ro 53 -

Se va atinge cu hotarire chestia maid, tillS- turindu-se once untie de vecindtate, de serbie. Sa inceteze odata sprijinirea Statului intreg numai pe acel mai sdrac, pe aCel ce n'are al lui decit trupul sau, adecd pe locuitorul satean", care numai acesta pläteste pe Domn, care nu stie de dinsul, pe d. administrator, care-41 furA, pe judecAtor,la care niciodata nu cere dreptate, pe slujitor, care-1 tine supt biciu, pe militar, care n'are cesa-iapere, caci teranul n'are nimicd al lui supt soare, nici macar bordeiul unde isi o- dihnesteobositelemadulari". Numai asase poate garahta si viata terii chiar,caci iubirea de dinsa nu se poate intimpina decit acolo unde patria isi trateazA fiii cu o de o potriva dreptate si dragoste, supuindu-i ,la acelesi indatoriri si . drituri". 0"natie care numArd numai 3:000 de oameni inzestrati cti drituri si averi, singurii a- - devarati cetateni, nu merita acest nume." Ca si robia, boierescul trebue desfiintat, f- cindu-se proprietari pe toti gospodarii sAteni", cu despagubire pentru proprietarii mosiilor, che- - mind astfel la o adevaratA viata pe aceia cari au fost oPuS acuma doar instrumente de mun- ea in minile Guvernului, a' proprietarilor si a'; posesorifor de mosii, in practica lipiti Inca pamintului, pe care de sute de ani 11 lucreazd in - folosul altora", si facind din ei prin dreptate si ocrotire, generoasà si harnicA, in adevAr na- dejdea si puterea patriei". Proprietarii insiida- cd nu,voiesc ca aceasta chestie sä se hotarea- sea Fara de noi si cu varsare de"inge" vor kilos!din Imbunatatirearadicalà a acestei stari", care a Inrodif parninturile su sudorile Mr".Ar trebui citate In intregirne. mai ales azi, aceste ribduri/de adevAratA si curagirasa inte- lepciune politica. - , rt.

www.dacoromanica.ro 84

Unirea e ,cununa tuturor, cheiaboltii",Dar ea nu va'tinde deocUmdath sA cuprindA Provin- cilleluate de Puterile cele mari, spre a se re- constitui vechea Dacie". Ajunge nediscutabila unitate a unei nationalitäti de 8.000.000 de Ro- iiimni,pe care o avem de optsprezece 'veacuri $i, care a _resistat tuturor-viforelor ce au trecut pesteterilenoastre inteaceasta hingime de,

timp"1). . Domnul va fi ales. I se va scadea lista civila, acum uria$A. 1I vor incunjura ministri respon- sabili. Adunarea nu v,a mai cuprinde functionari sfiosi sau lacomi. Ea va avea dreptul de initia-

. tivA si va putea singurA sà impartä rasplatiri. Se cer, fireste, toate libertatile de care se bu-' curd neamurile ajunse la o desvoltare modern& Ca si Vasile Boerescu, Kogalnioeanu vrea for- . me noi de organisare in tdate ramurile. Primeste

. juriul si chiar garda civica, si e cel d'intaiu care

\ .

1). Se pare ca prin Nicolae Istrati ()averred 1u Mihai Sturza a Incercat sä lada'rnibeascä efectul cuvintelor lW Kogalniceanu. 0 brosura, care se da a fi tiparita !a Bu-

coma i poarta, pe Hand initialele N. I., si altele: M. K.,.. 3 pentru a se parea cä istrati s'a intovaräsit cu Kogälni- ceanu ca s'o scrie: Cdinta increderiiin.boierii aris- tocrati si Mott hotdrier de a 1w-i mai crede--.incearca a Inf4tbsa toata miscarea numai ta efectul nemultamiti- lor unei aristocrat.' ambitioase. Koalniceanu protests indata, aratincl cä scrierea e a vre mai ticalbs splon, cine care mused' iwis". Sint Interesante strife despre el' cuprinsein aceastä Senteie, de desteptare". (Viena 1848): Petrec o viata cu totul romantica, insA foarte putin oclihnita. iMä allu in Moldova intors,-..sanatossi. slobod Inca."

.1 . ' www.dacoromanica.ro S5 .

, propune inlaturarea pedepsei cu moartea si a trebue judecatori inamdvibili. Prevede . si impositul proportional. Cu scrierea lui Kogalniceanu nu numai ca.' re- volutionarii moldoveni isi exprimau dorintile inteo forma sistematica si desavirsita, dar se 0- dea si un program intreg pentru prefacerea in '4 sens modern.a terilor noastre. .

, IX.Sdrisul lui Koaniceanudiva.1848. .; Duna intr'un moment, la 1850, Ga- zeta de Moldavia ramasese chiar singura foaie

pentru literatura in Moldova: Uitind vechi po- . lemice I nedreptati dureroase, Kogalniceanu incepu in folletonul ei tiparirea unei lucräri, care, daca am avea-o intreaga, ar fi unul din cele mai insemnate produse ale scrisului romanesc in aceasta epoca. Supt fitful de TaineleLuminii, el cauta sa infatiseie intreaga viatä sociala a 1asu1ui prin 1850, puind In acelasi timp p bu- zele personagiilor sale exprimarea ideilor care se ciocniau intre ele atunci. Din nenorocire, romanul nu fu continual, 'si nu ni e cu putinta ma- -1oar sa deosebim liniile lui generale. Iscalitura lipseste, dar prosa lafga,expresiile colorate, spiritul vioiu, ,cunostinta adincd a civilisatiei a-., pusene, mentiunea studiilor facute in Germa-_. nia '), nu ni Ingaduie a admite alt autor. Ceia ce ni s'a pastrat, cu expunerea imprejurarilor in care train mult treptaluita socie-- , 1) Pentru petreCerea lPrusia a autorului: Aid in- 'tree, am putut observa de. aproape Domnia celai de pe -until din cei trei1iati ai anilor 1814 si 1815, Friedrich- Wilhelm a Prusiei, umblind si mai sins* in train decit cel thai neInsemnat al sith general".

, . r I. www.dacoromanica.ro 86 tate" a timpului, in care butcele din vremea lui Ipsilant, drostele lipovenesti si daradaicele de la Radduti" treceau pe linga trdsurile de mo- ,da 1849, in care un oras cu lux de Paris si Colomeia era incunjurat de locuri pustii, cu pa- une pentru bivolii boierilor, vacile Jidovilor, call slujitorilor Agiei si magarii ldiesilor" si cu locul de putrezire al cailor morti ai poster, si .in care -Ioeanul purtat prin strainatate repre- sintd alt tip uman decit provincialul si acesta decit teranul neschimbat de veacuri, formeaza pagini pretioase de moravuri contemporane1). Negrut publicA aici putinele pagini pe care nu le dadea foii sale pentru sate. De altmintrelea, el, colaborator alluiAsachi, traducator, in 1854. de imnuri luate din Abeille du Nord" de la Pe- -tersburg : 4' -Asia masin' are dar -" SA o miste trei cuvinte: S. Dumnezeu, Patrie, Tar", . se desfAcuse cu totul din rindurile tinerilor, pen- t tru a duce o batrineta obscurA si isolata 2). Kogalniceanu, IncepAtorul de odinioard al mis- aril, aparea, apoi, din nou in Romania lite-

rarA", represintatA prin doul generatii de scrii-. tori, unde dA si o schita a vietii Mitropolitului lacov Stamati, dupa biograful lui contemporan, medicul sas Andreas Wolff. Lucrarea nu e ispravita: o frumoasa scriere, plind de pietate si . de adinca intelegere istorica. Laturea politica nu pare a-ilipsi,si,tinind

1) Gazeta de Moldavia, 1854, n-1 17. 21Pare cA de el e si Necrologul Carnavaltdul, ibid., n-1 18. Cu dinsul se intrecea in imnuri pewit Rusi doar , . . . r I s. ' Si www.dacoromanica.ro -7. 87.!

sama de dinsa, credem cä autorul avea biogra- . .fia Mitropolitului lacov gata Inca din vremea cind Mihai Sturza,izgonise pe Mitropolitul Ve- niamin. Frase ca: Istoria Moldovei ni-a pas- - trat in toata cruzimea adevarului toate mijlo- cirile si vicleniile ce se intrebuintau de Domnii greci cind voiau a se desface de un Mitropolit" aveau, astfel, un ascutis. Sã fi oprit censura din 1855 cele ce urmau ? Se poate. E curios ca prefata lui Kogalniceanu la Coliba lui Mos To- ma"-11 nu e data nici aceia in intregirne. Ea se opreste la capitolul ce priveste serbia la noi, si tiparitura de la 1853 in fruntea traducerii lui Codrescu era si ea Intreruptd.in mijlocul acestui capitol, acolo unde se vorbia de cele ce urmara dupa desrobirea" teranului de Constantin-Vo- da" Mavrocordat. Acuma Kogalniceanu lasai la o parte si acest inceput de expunere a chestiei terdnesti, a calif discutie se vede ca nu voia s'o ingaduie censura moldoveneasca din 1855. Intareste mai Mull In- ca in aceasta parere faptul ca articolul, e intitu- lat Sclavie, vecinatate si boieresc", de si aceste lamer, functionara Consulat. pe care-I Inalzeste in . deosebi rnanifestul imperial din 9 Fevruarie"; ibid., no. 19; cf. A/bina,,1849, no. 35. V. si un imn Ia trecerea

Rusilor peste Danare: .,0 -0 , 0 zi de mdrire, o zi stralucita, De tot orto'doxtil atit de dorild, F ibid., no. 24. Pentru colaborarea lui Negrutla Ga- ' zeta de Moldavia v. anul 1850, 26. Calendarul ti- pografiei rontino-francese a tinerilor are ins'd de Negrut Pelerinagiulla Tirgu-Ocnei"$i..Moarteasr Amormil".

1) V. p. 119. 11' .

I II www.dacoromanica.ro - 88 - din urma doua forme ale aservirii muncitorului de ogoare nU sint de loc atinse. Kogalniceanu mai da c apreciare a calenda- rului ca valoare literara si culturald, avind o me- fire folositoare in raspindirea notiunilor de a- devarata civilisatie moralai nationala. Colaboratia lui are insa si mai multä insemnatate prin aceia cd el deschide Mora impotriva jargoanelor savante care inlocuiserA limba obisnuita, macar in unele privinti, trecind in cele (loud provincii romanesti nelibere si care ame- ninta acum, prin scoala lui Laurian, bunul stil traditional, in Principate chiar. Dar despre a- ceasta, mai departe. , !, Despre indepartareajulNegrut de vechii lui tovarlsi, la cart se alipise trecind Pesteoa- recare deosebire de virsta,a fost vorba mai . sus 1). , Staruintile lui Alecsandri ii aduc i pe.dinsul la Romania Literara". Aici dA el Jidaniisi florile", o lacrimal pe mormintul vechii poesii a orasului sau; patat, pe linga tina ulitelor, de tina etnica a Bulgaro-Sirbo-Orecilor" si mai ales a grosolanei prese iudaice. Ce sa facem dar ? SA gonim Jidanii ca sa avem flori, sau Sa gonim florile ca sa avem Jidani ?", e splrituala inche- iere a finului umorist: se stie cA am ales ultima alternativa. 0 amintire glumeata din vremea zavergiilor si a Turcilor cari i-au potolit, venindi ei tot pe spinarea noastrA, ,e subiectul Istoriei unei...pla- cinte." Se dA Inca ó schitA din acea vreme. in citeva paginisuggestive,apoi, Negrut invie tot trecutul Moldovei dela Dragos pina la Con-

1) Cf. p. 86.

I s www.dacoromanica.ro . 8k)

stitutia" cea noua, privind dela_ Cetiltuia Jawl beat de vuiet, culcat pe costisa lui, .Ca sa-si odih- neascA madularele cele- de granit" .in giulgiul oetii de yard. La rindul, sau, cind vorbeste de calendarele e timpului, Koaniceanu, care lauda pe Asachi,.a-. lid pentru calendarul lui Barit numai recunoasterea cä da articole de folosintä publica", iar in

. cel din Bucovina el criticastOatlatino-polono- ruteno-ungaro-gennano-romänesc", adAugindca' el a caracterisat totdeauna literatura Bucovi- nei", afara de foaia cu acest nume din' 1849 1). Fara.' intentia de a "stirni o polemica, se pa- blicd apoi suptiscalituraduiKogalniceanu o scurta apreciere- a jurnalismului romänesc in 1855", precedatä de stiri asupra celor d'intaiu gazete scoase de Romini. Cu pArere de rail scriitorul ii aminteste de vremurille entusiaste ale bimei intelegeri, prin anii 1840, pe cind astazi greutAtile imprejurArilor politice care au trceim peste terile noastre, materialismul vristei coap- te,visurileambitieineimplinite sau orgoliul positiilor cistigate ne-au despartit, au pus intre noi diversitati de interese si de idei". Se urma- Tesc cu induiosare toate incerearile, rapede in- nabusite sau cazute prin nepasare. Se insira- foille din pribegie, dintre care unele ni sint astazi pecunoscute sau se afla foarte cu greu, ca Albu- . mul Peregrinilor", al lui Bolintineanu si Juni- 'mea Romina" a lui Balcescu, uncle s'a publicat si cuvintarea lui din Ardeal la 1848 2). Se dau in villeag faptele rele ale censurii, careia i se brunc.ti vina de a fi oprit Romania Literara" . . - 1') P. 212. 2) V. Romania literara,p. 66. Foala iesta [flea,in large, ca no. 2. Cf. Rasa, Opere, p. 67, nota 1. - , ,

. ,. ' 4. t www.dacoromanica.ro . 90 ,

Innainte de aparitie chiar: crima sa innaintea diplomatilor straini era pentru ca purta titlul de «RomdniaD". Salutindu-se liberiatea cea noud, fie si relativd, le judeca Sumar cele sese foi politice romanesti: Telegraful Romin" al lui Sagu- na are pacatul de a se märgeni prea mult si a nu :tine seama, poate din neputinta, de ce se petrece in Principate, iar Gazeta de Transilva- nia", pe care Barit a trecnt-o lui Idea Murd- - sanu, este in mare decadenta" fata de un stralucit trectit, in care, o clipà, fusese foaia despre toti Rominii si pentru ei toti. In Ardeal ea tine,4 seama nurnai de ,interesele materiale" si pentru Moldova ori Muntenia redactorul ei tipdreste extrase din foile oficiale ori corespondente de-ale oamenilor Ouvernelor. Indata dupa cuvintele dui Kogalniceanu urind atacul violent si nedreptallui Alecu Rusu im- t potriva jsternelor de lintba ale Ardelenilor2). Kogalniceanu el insusi tu violent si nedrept fati de Murasanu. , - ., .

. X. Steaua Dunärii". Zimbrul este cam spdriet",scrie Kogalni- ceanu in 18532); desi isi aratà cornitele in toate zilele, el s'a facut cu total mititel. Lui ii trebuia o altfel de foaie atunci, eind agitatiile pentru Unire luau un caracter tot mai puternic. razboiul Ctimeii Hind pe sfirsite si chestia Prin- cipatelor avind sa fie infatisata innaintea Eu- ropei, iar Rominii in curind intrebati cu pxivire la soarta lor ,viitoare.

-1)V. mai departe. 2) Romania Literml, p. 77.,

Si .

I 11 www.dacoromanica.ro '-91 '- Foaia politica pe care o doria Kogdlniceanu, pentru a sprijini cu priceperei energie causa Unirii,n'o putea da decit el insusi. In Romania Literard", judecind gazetele in fiintd, el ardta nevoia ce este de a se infiinta un jurnal serios,

neatirnat, supus numai legilor adevdrului, care . zilnic sa proclame Si sa apere driturile Princi- patelor..., dind Ocirmuirii un sprijin credincios si desinteresat, sa-i desvaleasca abusurile ce se fac lard stiinta sa $i in paguba terii, care sa-si. puie de singur scop aI staruintelor sale de a forma, nu numai educatia noastra politicà, dar Inca de a ni cultiva natura morald, intemeind nobi- fele credinte, desvoltind in inimile noastre sen- timentul frumosului si al onestului si fiind in toate aparatorul si sprijinitorwl bunelor moravuri". , Olase politice uitate ar putea fi chemate 'ast-- fel la constiinta si la o munca luminata in folosul terii, ce trebuia neaparat, in scurta vreme, sa-si schimbe infatisarea. Cu toate ca Zimbrul, reaparut la 17 Januar 1855, merse pina lasfirsitulanului cu re- , dactorii obisrmiti si alcatuirea veche, cu toate ca Asachi urma inliniste cu foaia lui yes- nic guvernamentald, färà sä mai loveasca acum 4n Puterile prielnice innaintarii noastre, sa pro- faneze credintele,simtirile,interesele si chiar nationalitatea Rominilor, fie si plingind sara", in tn'jlocul prietenilor, pentru ce fusese silit o .. tipari ziva, Kogdlniceanu, cu citiva tovarasi mai tineri, incepu a publica Steaua Dundrii", care fagaduia sa fie, nu numai comerciald", dar si literard". Putina literaturd-si aflà locul in a- ceastä gazeta de format mare si de redactare foarte ingrijita, care intelegea, innainte de toate, a-si indeplini dremarea politica, asa de insem- .

. -

www.dacoromanica.ro Sr . 92

nata. Scriitori nu prea colaborau la dinsa, AVM= du-si publicatile lor literare, si Alecu Rusu facu Ste lei" critica frantuzismelor, pe care, in graba.

, unui scris care incepea a-si pierde din frumu- '.. seta, Kogalniceanu insusi.nu mai cauta sä le in- lature. Steaua" iesi un timp de doua ori, apoi de. trei ori pe saPtamina; de la al doilea an se TA, de Nicolae Ionescu, si 0 traducere francesäre- sumata, pentru informatia strainatatil: in curind el nu mai aparu la Iasi, ci la Bruxelles 1) ' De si se pastra un ton foarte 1inititj obiectiv, nelMelegerile cu censura nu lipsiau,i data' vorbind de prigonfrile ce avuse a indura ca publi- 1/4 cist. Kogalniceanu spunea in Camera') :,La 1848 s'a piiispref pe capul mieu 700 de galbeni: si astazi pastrez decrebil, iscalit de Postelnicul -Vasile Beldiman! In vremea 1ui Grigore Ghica am fost pirit c voiam sa-1 fac calugar. Desi toa-, : ta domnia lui am fost pfigonit, dupa ce a cant, dupa ce a murit, eu i-am aparat Domnia si nie- moria in Steaua Dunärii", de si Steaua Du- dare a fost inchisa de cinci ori supt acest Domn" 2), V. Malinescu, V. Alecsandrescu siI. M. Codrescu erau dupa 1859 redactorii foii. . ., r

'" p- ' - I

.. 1) La 1850.se dadea $i o Correspondance de l'Etoile s du Danube". 2) Pentru ziarul galatean Patria", al Ind Vrabie, ,oce nu putea publIca nimica patriotic" $1 cAzu pentru ca au .avea pentru ce a fi spnijinita ;v. Kogalniceanu, in Ro- mania Literara". p. 66. ,

www.dacoromanica.ro 4.

. .

- , a t -

, I

HAULPOLITIC : _ Aici se opreSte cariera de scriitor a lui Ko- -galniceanu: dupd aoeasta el va dh numai la 1870, o noud editie cu litera latina a Letopisitelor",- carora voià sa Ii adauge crOnicile muntene, si brosura din 1875 Rdpirea Bucovinei. Nu e azi locul sa se arate cit a facut M. Ko- galniceanu, ca scrEtor, ca agitator politic in. 1848; apoi ca ziarist si ca membru al Divanului ad-hoc pentru inceperea in Romania trezita' la

o viatA libera a unui cutent de nationalism mo- . dern, nesfirsit superior prin conceptia sa orga- cnica si prin realismul ski gata de fapte politicei de formule francese a liberalilor munteni. Cele trei scurte treceri ale lui 'la putere, in 1860-1; in1863-5 1)siin1877-8 inseamna pentru desvoltarea noastrA modernA: ridicarea

. 1) V. Cuvint in contra Adresei, rdstit in.csedlnta Adu- ndrii generale a Rombilei din 9 rebruar 1863", Bucu- resti 1863. ,

www.dacoromanica.ro - I 9-1

chestieiterdnesti,resolvireaeisiafirmarea dreptului nostru la independenta. SCrisorile care vor urma la capat, arata pen- , tru intlia oara intimitatea acestui mare cuget. Aici credem nemerit a-i da, adesea, cuvintul lui insusi, pentru a-I face sa vorbeascd Innaintea cetitorilor in chestiunile pentru a caror resol- ,vire, in sens prielnic desvOltärii poporului sau, si-a trait viata intreaga.

. , Mihai Kogälniceanu a fost amestecat Inca foarte tinär In rosturile politice. - . La 1834, avind mai putin ca saptesprezece ani, el merse la Galati, ca membru din deputa-. tia de boieri batrini si tineri insarcinata a intimpina pe Iritàiul Domn romin numit pe viatä, MihailGrigore Sturdza":admira vapoarele Companiei Szechény 1). - Aici era sd se intoarcA in suita Domnului care [dem din vechiul sVpe jumatate ruinatul si pus- Wail Gq.lati, Marsilia Dunàrii". . In tinereta mea", spunea el la Galati in 1855, am fost smuts din casa parinteasca pentru ci am apärat orasul Botosanilor in contra unui ca- . lugAr grec: am fost inchis in manastirea Risca trei luni" 2). Kogalniceanu vorbeste apoi, la, 1875, de tineretul ce se aduna a Raducanu Rosetti, la Min- - jina lui Negri, de influenta lui asupra lui Mihai Sturdza, care vedea viitorul terii in junime" si ii ceda emancipind pe Tigani ori alegind pe .Mitropolitul voit de dinsii 3) , V 1) Chestia Dundrii, p. 88. \ 2) ,;Alianta partidului national-liberal ou partidul libe ral-conservator", Galati, p. 56. .'3) CuvInt la Athes5", pp. 14-5.

. .

www.dacoromanica.ro 1 - 97)

Activitatea lui Kogalniceanu in Domnia lui Origore-Vodd Ghica, de care s'a alipit, n'a fost pind acian relevata. Ea n'a fost insA lard im- - portanta. In adevär, la 1877, intr'o interpelare, el putea sa scrie asa: Am luat parte sla legea din 1851 alAturea cu Ralet,cu Lascar Roseti cu Hurmuzachi, en Vasile Alecsandri, cari toti ve- deau in invatamintul public viitorul natiunii noastre. Scoala de pictura, Conservatoriul de musica din Iasi, ferma model. Universitatea, toate poartà in decretele lor de fuldatie si mica mea subsemnaturA." Instructia publicA a fost o statornica grijä a ornului politicei na(ional-culturale, si in aceeasi interpelare el vorbia asa : Nimeni nu va tAgadui ca nenorocirea terii noastre este_ cA nu avem o educate nationala: unii am crescut in Germania,altii am invatatin Franta, altii in Italia, altii in Grecia, altii chiar fin Rusia,j asta face, d-lor, cA, dupdse ne in- J.. toarcem in taxa, venim fiecare cu deprinderile noastre, cu simpatiile noastre, cu prejuditiile noastre,.luate de unde am crescut, ceia ce face ca apoi, in virsta coapta, diferim atit de mult unii de altii si ca politica si societatea noastra samäna cu Turnul Babilonului" '). Vorbind despre legAturile lui cu Ghica, el pu tea spune.la 1863 cuvintele, citate si mai sus : In vremea lui Grigorie Ghica am fost pirit cà voiarn sa-1 fac cAlugdr, de si Maid Domnia lui am fost prigonit; dupà ce a cazut, dupa ce a murit, eu i-am apdrat Domnia si memoria in ,,Steaua Dunarii", dej Steaua Dunarii" a fost inchisd de cinci ori supt acest Domn" 2). 1) Chestia UniversitTdii de Iasi., p. 33.

2) P .31.- 3) ,CuvInt In contra Adresei", pp. 14-5.

www.dacoromanica.ro k. - -- , ` : In Divanul ad-hoc al Moldovei Kogalniceanue

ales ca deputat de Dorohoiu. Inca de la 7 Octorn- .

, brie 1857 el venia cu propunerea, de o importanta capitald, de a se proclama pe basa dovezilor istorice din bielsug aduse de dinsul ',Juntapoll- tiedsi nationalà" a Principatelor, dritul lor de State suverane"si necesitatea Unirii care ar Igaranta aceste drepturi 1)) fiind In acelasi timp forma naturald pentru acelasi popor, omogen, identic ca niciun altul, pentru ea avern-acelasi :inceput, acelasi nume, aceiasilimba, aceiasi re- ligie, aceiasi istorie, aceiasi civilisatie, aceleasi institutii, aceleasi legi si obiceiuri, aceleasi te- meri si aceieasi sperante, aceleasi trebuinti de indestulat,aceleasi hotare de pazit,aceleaSi dureri in trecut,acelasi viitor de asigurat si, insfirsit,aceiasi misie de implinit": Tot o- dataelcerea dinastia unui printstrain, a- : les, cu parasirea dreplului traditional alterii, deglotiosiimonarhi cari au luat in minile lpr soarta Principatelor". El ar fi domnit intr'o netk, , tralitate garantata de inarile Puteri. Domnita- rul" ar avea linga el o Adunare obsteasca, thcà , vechea datind, care sä fie astfel compusa belt sa cuprindä in sinul ei toate marile interese ale natiei". Si, contra episcopuilui de Roman, Her- meziu, si a latifundiarului Alecu Bals, el lua, inteuna din cele mai frumoase ctivintari ale sale. apararea acestor principii, sprijinindu-se pe fru-- móasele deolaratii naive ale teranilor din Adu- nare. Numai cei doi represintanti ai trecutului votard contra prog-ramului integral desvoltat asa de stralucit prin graiul sefului politic al tinere- tului Moldovei. Qa sa nu se faca din taranici o

China, nici o republica socialr, ci 6 sotietate .

1) Siurdza, Acte si documeate VP, p. 63 ai urm. .

' .

www.dacoromanica.ro 17 :

uropeana, tiind la conditide unei societati in cale de progres: la abertateaconstiintei, la egalitatea innaintea legii, 4a respectul individului, al domiciliului si al proprietati", el lua din nou cuvintul, pentru a intäri si pe altd cale valabi- litatea principiilbr emise '). In legatura cua- ceasta, el facea sa se raspinga un amendament al lui P. Carp, care ingusta libertatea cultelor straine 2), afara de cel mohammedan, inexistent siputind avea un sens politic neadmisibill. Tot de dinsul trebuie sa fie si cereréa .de a se desfiinta la cereri si biruri neegalitatile soCiale, si spiritul actiunii sale se recunoa$te hr sensul,de a se admite dreptul individului la o libertate in margenile legilor, in programul de conciliere intre datinile yechi, trebuintile de fatà si cererile veaculni"). Nu lipsianici dorinta de a avea omagistratura independentasi Alisiunea adunarilor de atunci, spunea el, a , lost in,tram ca o clued, sä ieiTrn ca o nate" '). Descentralisarea scoala de sat gasira intr'in- sul un apdrator energic 6). El cerea hotarit inlaturarea Senatului pentru a fi ca in timipii stra- vechi o singura si adevarataAdunare generala - nationala", aleasd pe basa unei largi partici7 ;.ariapopulatiei 7). Senatul fu raspins cu una-, nimitatea voturilor 8). . ,p Ibid., pp. 96-8. 2)Ibid.,pp: 42siurm., 157-8, 218-20. 222 siarm.. 227 si.unn. 3) Ibid., pp. 117-8. 4) Ibid., pp. 129-30. 5) Ibid.,p.136. , 6)Ibid., jo. 268. ;7) P. 279. 8) Ibid., p. 299. De relevati raportui despre tribut, p. 303 si urm. Si asupra hotaruhti Dua5rii, p. 325. , N. lo4a. MibaU Xogidlncanu.. 7

www.dacoromanica.ro . 98 '

Astfelse puneau temeliile Romaniei care _ trebuia säfie care si azi Inca trebuie sa fie, caci e mai nsor a vota un lucru intr'o clipa decit- a-1 duce la indeplinire intr'o vikA. Si chestia drepturilor noastre la Dunare a ridicat-o el eel dintiiu, acolo 1). . Dar, credincios invAtäturilor culese in Anus. Kogalniceanu afirma sus si tare ca patriotismul de olopotnita a fost peirea multor natii mari Sivestite 2). Discursul lui pentru nationalitAti, pentru Armeni in special, e unul din-cele mai nobile ca tendinteidealiste,din cele mai curagioase ca principii de drept, pe care le-a tinut. Si relevAm din el mindra sigurantä a viitorulu; natiei noastre. In chestia meta, arAtind ca IncA din tinereta a avut aceleasi pareri in aceastd problemA ca- pitalA caci.ce ar fi natia,.ce ar fi tara, dacA teranii nostri ar fi nenorocitir, el cere sä se amine, fatd de agitatia spiritelor, resolvarea u- nei probleme ce se tirdste de cloud sute de ani. Adevarat CA teranii nu sint nici prinsi pe cimpul bittàliei,nici cumparati cu bani, ci sint insusi ele- mental cel mai puternic al nationalitatii romine"; a indeplini InsA cererea deputatilor terani:rids-- cumpArarea boierescului, de unde ar iesi im- proprietarirea obstilor sAtesti" caci proprietatea libera nu existä la noi,i trebuie creata, si pentru terani e Inca prematur 3) Se evita astfel o hotdrire in sensul boierese. Violenta Cu

1) P. 202. 2)Ibid., p, 227. 3) P. 409 si urm., 506,, 512, 515-6. 517-9. .Propunereia pentru orgardsarea- olerului (cu fond cle- rical"), pp. 433-5.

L www.dacoromanica.ro 99

I care ftisese atacat comunistul" ii dadea dreptate. La 21 Dedembre, incheindu-se seria propu- nerilorsale,Kogalniceanu primi sarcina de a comunica intr`o resolutie solemna dorinta Aduna- "rii de a se admite invierea Romaniei unite si autenomia". . . In acest moment poate s'au rostit pentru in- lain oara cuvintele de natie romind" si de Ro- manie". Sa fim drepti", striga el, pentrutOti fiii Romaniei." , La 15 Ianuarie 1859, Koaniceanu invoca a- poi dorintile Divanului ad-hoc formulate dupa propunerea sa si cerea, ca sa nu impiedece Uni- rea, stergerea sa dintre candidatii la tron 1) A idoua zi, el era in fruntea celor cari cereau printul strain 5). El face sä se admitä votul pe fata pentru persoana Domnului 3). La 17 el avea bueuria de a saluta pe ales; prietenul sau Alecu Ctiza. Cind Unirea se savirs1 in persoana acestuia, Rominur propunea ca natia sa dea lui Kogalniceanu o mosie de 50.000 de galbeni, care i-ar purta numele 4) El redacta insusi raspunsul la meSagini domnesc al Uni- rii5). Si, in primele momente de suprem entusiasm. ol inaugufa noua Domnie, iesità si din sacrificiul ambitiei sale celei mai firesti prin aceste neui- tate cuvinte: O, Doamne, Mare si frumoasa iti

1)PP. 432-6. El care persoana moralä" a comunelor, cu consilii alese (pp.-498-9). 2)Actei documgnte; VIII, pg. 286-7 3)Ibid., pp. 314-6, 331-3, 325. *4) Ibid. . - 5)Ibid., p. 496.

. _

www.dacoromanica.ro 4 , 100

[. este misiunea !Constitutia din 7 August niin- semneaza o epoca noua, si Maria Ta esti che: mat sa o deschizi. Fii dar omul epocei! Fa ca Domnia Ta sä fie -ea totul de pace si de dreptate, impaca pasiunile si urile dintre noi si 're- introdu in mijlocul nostru stramoseasca fratie."- Si el vorbi, la 14 Februar, in Adunarea munteana, ca sol al Moldovei, mitre sora cu care pentru totdeauna se legase. Cind ati ales", spunea et, pe alesul Moldovei, domniiie voastre n'ati 'that numai Domnul ei, ci ati luat Mol- dova intreaga. Mqldova, de azi inainte,face parte din Romania ')". Amintind cà aceasta Moldova e sfasiata" sipresintind actul Unirir ca o chestie de jude-: cata si de logica", el spunea clasei dominante Ca,-dupa sacrificarea tuturorprivileglilor,i-au . ramasdoua:privilegiul patriotisrnului si al vir- tutilor cetatenesti." 0 armata, spunea el, e nece- . sara: DestUl soldatii nostri au servit de sen- tinela la mile strainildr. Destul, steagurile romane s'au urnilit innaintea navalirilor. Sä mai fil- file Inca odata liber aceste stindarde si pentru apararea patriei." In minile noastre sta sa fa- cern sa'zica posteritatea ca supt pietrele supt bilecare 2). avernt a fi culcati, zac inimi mari si no-

Tot el chemase pe delegatii AdunariiUtica- restene la comisiunea mixtA din Focsani. In aceasta comisiune de la Focsani, insarci- nate! sa elaboreze Constitntia si legile de bass6 ale terii, fostul deputat la Divanul ad-hoc si la Adunarea efectiva avu prilejul de "a dovedi prin-

. I 1) Ibid., p. 694 oiarrn. 2)Ibid., p. 1003 si urm. . ...N :::::' . . . s .. . . N..-!' ..

www.dacoromanica.ro 1.''' e.:.. "r\

teo luptA zilnica impotriva elementelor reactio- nare, ca Grigore Sturdza, obisnuitul si vehe- mentul sdu adversar, larga si multipla ,sa corn- petinta ca si unitatea de conceptie a unui spirit luminat, in sensul apusean al cuvintului, Incepind, la sfirsitul lui Julie, cu lauda porn- pierilor jertfiti la 1848 in Dealul Spirei si cu afirmarea necesitatii de a nu se, crea exceptii ;in materie fiscalä, el discutd noua organisatie a Pudetelor, cu care prilej rostia profetiZele cuvinte: Chestia Basarabiei si a Bucovinei este lasata deschisa de catre Divanul ad-hoc." El a- para pe rind dreptul fiecaruia de a fi adus inaitn- tea l'udecatorilor sal firesti, rostul Statului'fatd de manastirile decdzutei instrainate de viata nationala, nevoia de a intinde cetatenia la toate riturilecrestine 1)Staruiacapedeapsa- cu . .moarte sa nu fie aplicata nici militarilor, si cuprindea parerea sa despre ce trebuie sa represinte o armata modernA in aceastd formula me- morabila :Cit pentru ostirea wasted, eu nu voiest sa fie un trup exceptional in tara noastra,- ci sa fie un trup omogen, care sa sirntd, sà sufere, sa se -bucure impreuna cu natiunea din "care trebuie sä facA parte" 2). Se rOstia apoi,in Septembre, pentru, casatoria cMli, pentru ras- pundefea mini5tr51or si a functionarilor; se o- cupa de compunerea juritylui si de prekriptiile legii electorate ;recomanda crearea unei dco- ratii nationale. , Chid fu irorba de a se hotari Capitala, el, Ie- peanut, amintind ca in Capitala MoldoveiSi linga dinsa isi are traditiile de famine, prop_rie-

1) Sedinta din 5 August. --: 2) Sedinta din 24 August. Cf. si cea de la 30 Sep- tembre. -. - . ,..: . . - I www.dacoromanica.ro 102 --

interesele, se declara, hotarit si elocvent, inteun frumos discurs,pentru Buctiroti, ca fiind lingä o apa mai mare, aproape de Dunare,,

. ca avind titluri cistigatei prin elaborarea a- colo a- Regulamentului Organic si prin lucrari4e mai recente ale delegatilor Europei. Dar mai ales el pretuia aid existenta unei burghesii romanesti si putinta de a avea, pentru orice guvern, controlul unei opinii publice reale(cepa- cat -ca de atunci s'a facut total pentru a o dis- . trug sis'aizbutit !). Cind se ceru votul pentru Constitutia elabo- rata nu fàrä o munca onesta, el starui convin- gator sa i se dea intdrirea morala a solidari- tatii partidelor, si-comisiunea se desparti in stri:-. gdtele de Traiasca" Romania".

- In tot acest timp, Kogalnlceanu, care afirma insa ca opositia facutd ministrilor nu atinge persoana Domnului, era in opositie fata decele d'intaiu guverne moldovenesti ale lui Alexandra

I loan I.

. Et insusi lukputerea la 3 Maiu 1860, pen- : tru a fi atacat violent si darimat'). Sf Iatain oe- chip, luptind contra unor ad- versari interesati unul era boierul reactionar 1:Origore Bals arata el, la 15 Februar 1861; I. ratiunea de a fi a cehti d'intaiu Ministeriual sau in Moldova: Dam textul intreg pentru importanta lui explicativd si datatoare de directie! Momentul acesta dureros, momental eind interesele materiale domineaza' principiile, au sosit in Moldova,In anul 1860, an in care noi rita avut nenorocirea de a veni la cirma berth Noi am fost chemati a aplica cei intiiu in Mol-

%Pr P. : 1) V. Xenapol, Cuza-V odd (Iasi: 1903); passim. : 2 .

www.dacoromanica.ro -103 - , dova acele principii,principiileanului 1789 ! Oare majoritatea terii dra pregatità pentru a le.- primi? Toti le doriau, si le doresc; InsA, lipsiti de studii pregatitoare,lipsiti de oamenispe iaIiceruti de nouale reforme, despArtitiprin patimile politice, multi ar fi dorit a intarzia $fettul de oara al lui Rabelais, punerea in lu- crate practica a acestor principii. De aiéine- multamirile care au luat locul entusiasmului din 1857. Ca sa intelegeti mai bine aceasta,- tra voiu pune singur in joc. Cind, dimpreuna cu colonelul Cuza, am propus adoptareaprincipiilor'din 1789, cind aceste principii s'au primit in una- nimitate de Adunare, am zis si eu, cu toti,Ca ziva de 29 Octombre -1857, era ó mare, o frumoasa zi ;dar, va spun drept, cind, sint acum citeva luni de zile, am vazut venind la mine un. subprefecti un comisar de politie invitindu-ma Plätesc vre-o cinci dari: darea pentru sosele pe anul 1859, darea pentru sosele pe anul 1860, capitatid, darea fonciara pentru doua mosii, darea pe casa, patenta unei mosii in posesie, pa- tentele lucratorilor fabricei mele, dari care toate se sine la suma de 350 de galbeni, vA martu- 9 risesc ca entusiasmul mien de la 1857 mi s'a tacit foarte rnult. Duca m'a durut si Inca ma doare pe mine cind m'am vazut supus la acoste dari, pe mine carele am proclamat principiul egalitatii innaintea därilor, cum sa nu doara si pe acei cari nu erau legati in chestie ca mine, sicari pana la 1860:au avut cel mai frumoSpri- .cel de a nu plAti nimica ! , Cunosc mai multi boieri ce au.socotit caa plati capitatia, birul terdnesc, era o injurie, o in- sultd pentru dinsii si pentru copiii bor. D. Teodo- ru, de la Roman, a dat Ministeriului de Finante , . -

N www.dacoromanica.ro ,..- 104

o hirtie prin care declara ca ar prefera mai de grabS moartea decit sä i se faca rusipea de a plati birul pe cap. Un altul a läsat sä i sc, iea cd- ciula, sA se scoata in vinzare,i a trimis un Ji- dan ca sA o cumpere pe contul lui la licitatie, Patti la una mie galbeni, mai degrabd ,decIt a plAti birul de tiff galben. Va ark acestea toate pentru a va dovedi ca astazi interesele mate- 'riale au luat local entusiasmului din 1857. Aceas-

ta a facut, domnilor, ca in alegerile trecute mai .

_toate Colegiile electorale au incredintat manda- tul lOr acelora pe cari ii socotiau mai lipiti 'la in-, teresele materiale. Pe IMO aceasta, oamenii earl au 'aims la putere la 30 Aprilie, din inceput nu au putut a- vea in Adunare multi amici politici, din causa mai ales a opiniilor flor cunoscute in chestia im- bunätätirii soartei teranilor. De aice, in contra noastrA gara terii legale, gara terii primilegiate! Nu faptele noastre, ci opiniile noastre sintcri- molenoastre. Iata pentru ce noi, cari am fost chematiaaplica era cea noua -aegalitatii sarcinilor, a egalitatii innaintea 4egilor, sintem- astAzi aratati cu degetul de tot ce poartà surtuc! . Lath pentru ce ni se impUtd, ca am calcat lega- litatea si moralitatea, Ca am introdus in tara . terorismul. 1 Domnilor, eu socot si cred in cugetul mieu cA noi am respectat silegalitateasi moralitatea,cii n'am lost tradatorii Iibertäii. Ba tocmai am pAzitlegalitatea,pentru cA am indraznit a supune legii pe toti aCei ce erau deprinsi a se pune pururea de-asupra sau alatu-.- rea cu legea. Am avut moralitate, pentru ci am avut curagiul de a demasca coruptiaor- unde o am gasit, chiar cind ea era ascunsA supt valul ipocrisiei,i, fara a ne mai uita la .cuvinte

www.dacoromanica.ro - 105 -.,-

. frumoase, am vroit ca legea sä fie lege, si mo-, ralitatea moralitate. Ni se zice ca am fost teforisti, pentru ca am 0 vroit sà spargem regimul patriarcal, sau, mai , bine zicind, regimul feodal, ce tinea si tine Inca in apasare si lipsiti de driturile de cetateni pe cea mai. mare parte a poporului romin, pe terani; pentru cA am voit ca ei sa nu mai fie supusi la alte indatoriri decit la acele prevazute de lege. Am comis crime de a vol ca puterea executivk care pina la Conventie se intindea numai pinA la barierele oraselor, sa se intinaa astdzi'si mai departe, si sa vada ce se face si prin sate. Stiti, domnilor, ca supt Regulament tOata puterea Guvernului in fapla se compunea,, intr'un ocol, numai dinteun privighetor si din vre-o cinci jandarmi, cari si acestia erau -acolo pentru a apasa pe terani mai mult decit a-i a- para. Am voit, zic, intinderea puterii executive in toatatara,pentru -ca numai Guvernul sä poata sti'apara si pedePsi; si iata pentr.0ce ni se zice ca sintem comunisti, socialisti, teroristi si Dumnezeu stie ce !' Si, dupA spulberarea unor acusatii nedrepte, dar mai ales meschine, el se infatisa astfel ca restabilitorul drepturilor clasei de jos apasate: Vin acum a atinge fondul adevArat al terii: tema cea mare, aceia care, cu toate variatiunile Mute spre a o masch, se zareste supt Hecate period si cuvint. Aceasta tema este doteptarea ce- am vroit a face claselor de jos, prin circularele mele. Stiu ea aceste circulare n'au avut fericirea de a plaCea la multi, mai ales acele scrise cu buchi marl; cu buchile trecutidui. Acestea, fiindca se puteau ceti de mai multi, in- suflau o deosebita oterire tocmai acelora car: pe buze n'au debit cuvintul de scoli prin sate.

www.dacoromanica.ro .; -106-

. Lisa,domnilor, dati-mi voie de a VA ziceca tocmai instructiile, reglementele, circularele sint atributal principal al unui ministru, . . Chiar dupa Regulamentul Organic, atributele unui ministru nu sint de a se ocupa eu chestii locale si personale, de a forma dosare intregt de corespondenta pentru interesul d-lui A sau datoria d-lui B, ci de a organisa tara pe te- meiul legilor, de a da povatuiri obsteSti, de a imboldi administratia. Numai atributul autoritatilor locale este de a se oCupa cu chestiile locale sau personale. O tara merge spre progres, cu cit Ministe- riile se desarcineazd mai mult de competenta- de a interveni in trebile individuale, lasind interesele locale in apreciatia autoritatilor locale si margenindu-se ninnai a exercita o salutara privighere asupra mersului trebilor publice. . Numai aSa se poate ajunge la cea mai buna forma de administratie, la aceia ce se numeste .in Anglia self-government".. In principate,din nenorocire, s'a urmat un drum cu totul contrariu. Centralisatia trebilor mari si miCi in minile ministrilor si mai ales in ale ministrului din Launtru, a ajuns o adevarata calamitate, si pentru ministru, si pentru antori- raffle locale, si mai ales pentru particulari. Din . aceasta resultä ca ministrii nostri sint aslant si . prefecti,simunicipali,si comisari de politie si ca, ocupindu-se Area milt cu frebile ce pre- tutindene aiurea sint de atributul instantelor . de jos, ministrii au ajuns a nu mai avea vreme de a se ocupa de interesele generale, care sint-- adevaratul lor atribut. 1. Ce resultà din aceasta? Binevoiti a face nu- 1. mai un pas in camera' ministrului din Launtru. Ea a devenit o -adevarata piata de iarmaroc ;

www.dacoromanica.ro -107 - . sute de supleanti se adund in toata ziva spre a dobindi de la ministru resolutii, in chestii ce sint cele mai multe de competehta comisarilor sau a subprefectilor, mult a prefectilor de dis- tricte. Asta face ca ministrul isi pierde toata vremea spre a cerceta cause pare nicairea nu sint de atributul unui sef de departament. In starea actuald a lucrurilor, un ministru de la moue oare de dimineata si pang. la cinci oare dupa amiazd este silit sa nu faca altadecit sa -resolve suplici: din.numärul de patruzeci de mu de hirtii ce iese in tot anul din Ministeriul de Interne, nu stiu daca sint cloud mil care sa fie de adevärata competenta a Ministeriului de Inter- ne; celelalte toate sint de interes local, si care, daca lucrurtle ar fi bine organisate, nici ar trebui si ajungA pe biroul unui ministru. Acest rau al administratiei romine s'a constatat de insasi comisia internationala din Bucuresti, din 1857. Ea a recunoscut, in protocoalole sale, ca una tdin cele mai mari rane ale organismului nostrn este excesiva centralisare a tuturor trebilor si intereselor terii in sale ministrului de Interne, carele, chiar astazi, are niste puteri mai mari decit ale insisi vechilor Domni. Ajce -este un mare ran, d-lor, si care trebuie cit mai degraba a se vindeca. 'Daea, tiind orga- nisatia actuald, aS vroi insa ca totusi trebile sa mearga mai bine,ar trebui sa avem doi-ml- nistri: unul pentru a selocupa cu imbunat:4.tirea ' adniinistratiei, a-oraselor si satel6r, a agricul- -turii, a comertului si altul carele sa, fie la dispositia particularilor si la cercetarea suplicilor;-- ce vin cu mile. Spre a'vindeca rain, in marge- nilecoinpetinteimele, m'am, silitdara,intru

. cit se putea, sa desteptautoritatile locale la adevaratole lor atribute, sa desbentralisez ad- , _

www.dacoromanica.ro - 108 ,- - ininistratia, si. fac ca tot ce se poate face la fata locului sa se hotdrasca de autoritAtile locale : aceasta nu o puteam face decit prin instructii, regulamente si circulare. .Departe dar de a renega una macar din ele, eu toate le recunosc si le primesc supt responsabilitatea mea. Ele sint fAcute in oarele mele de noapte, cAci, cit am fost ministru, lucram zi si noaptea; eu le privesc aceste circulare ca proprietatea mea cea mai scumpa, ca titlul eel . mai frumps al administratiei mele. Prin circularele mele eu am rAspindit in popor mai truite idei de nationalitate, de progres si de libertate decit s'au facut in douateci de ani trectiti. Pri- mesc data toath. responsabilitatea circularelor) mele, si, cind patimile se vor alina, cind ziva dreptatii va sosi, atunci sint siguf ca si aceste lucrari se vor pretui dupa adevaratul simt cu care si eu le-am cugetat si scris. Departe de a fi o hull pentru mine, ele imi vor fi un titlu de 'recomandatie innaintea terii." Iar; la sfirsit, el tidied in aceste cuvinte, contra boierimii oligarhice, dreptul de proprietate al teranului : Vin acurn la a doua gard ce s'a ridicat 'in . contra mea, adeca ca vreau sd atac proprk- tatea. Domnilor; proprietatea este basa 'socie- CAUL j niimeni nu cred ca ar putea sa-i contes- te stintul si mintuitorul principiu.Insä la noi cuvintul de proprietate a ajuns a se Intrebuinta . si in bine si in Tau. Vrea cineva imbunatätirea serioas a soartei teranului ;el este un dusman al proprietatii. Este, din contra, un om carele nand mai aunAzi era at-Mat cu degetul, cazut in despretul public, uitat supt ruinele trecutului, si care vroieste a reveni de-asupra apei, el n'are decit a lua drept dranel cuvinful de proprie- .

www.dacoromanica.ro -109 , tate,si iata-1 din lionannul,zilei,iata-1 popular, iata4 orrial partidel Domnitorului. Insä multi din acest partid, supt numele de aparatoriai proprietatii, urmaresc cu total alte interese decit ale proprietatii. Si en sint proptietar, si eu am femeie si copii, si pe mine m'ar durea cind m'as vedea despoiat de mosia mea..Insd intre- a yroi imbundtatirea soartei teranilor, intre a vroi prin insusi aceasta a siguripsi proprietatea si intre a predica rapireai. impartirea mosiilor este o mare, foarte mare dtosebire. Ni- meni nu vroieste despoierea proprietarilor; insa stint_ multi p,roprietari,dintre cari_ sintsi en unul, cari socot ca oara concesiilor a sosit, cari cred cä este patriotic, ca este prudent, Ca este fodositor chiar pentru proprietar, de a nu amina necontenit aceste concesii, de a nu. rasa Sa" fim surprinsi prin ciivintul fatal :prea tirziu !, ca intelepciunea ced mai simpla cere sa nu nenä- tingim, ci, din contra, sä ne folosim de ispita altor teri. Va voiu cita cloud teri cu care pArintil nostri an fost adesea in razboiu, cloud tu-i" care

. astazi zac supt jug-ul strAinilor: Ungaria si Po- Ionia. Si unai alta din aceste teri au fostcite- mate a se ocupa cu solutia chestiei teranKor ; si vedem-ce rol in aceasta au jucat nobleta ma- ghiarài nobleta pollond. Nobleta maghiard a avut tactul .si patriotismul de a preveni raul, de a lua insasi initiativa emancipärii teranilor. Rasplatirea i-a fost mare si frumoaSà. Cercetati, domnilor, in Pesta si prin. alte tirguri .unguresti cu ce entusiasm, cu ce bucurie, cu ce respect se incunjurdu nobilii unguri de catre popor.. In mRocul miscarii na- 2, tionale din Ungaria, cari sint capii natiei? Nu- mete cele mai stralucite ale aristocratiei ma- . .

www.dacoromanica.ro - 110 - ghiare :Banffi,Batthydnif,Telekii,Karolyi, Zrinyi si alte asemenea nume scumpe. Nobleta maghiara si-a pierdut, dela .1848, pri- vilegiile ;dara uprivilegiu nimeni nu i1-a putut si nici ca poate a i-1 ridica: acel al patriotismului,al inteligentei,al abnegatieipentru binele conum. lata cu ce priviciegii nobilii ma-, ghiari se tin in capul natiei lor! Uitati-va,' din contra, la nobilimea polonA din Galitia,,care n'a stiut a se folosi de toate desteptarile ceis'au facut, care a läsat cu nepasaresa-irasune cuvintul: Prea tirziu! Gele late la 1846 va sint cunoscute. Uitati-va chiar astazi in ce positie se .afla proprietarii din Oalitia. In Ltd cu . teranii lor, de si emancipati, ei, pentru a putea petrece jn castelele lor, au nevoie de apararea soldatilor austriaci. Ce deosebire ,intre soarla Polonieij Intre acea a Ungariei! Cea d'intdiu e mai mult decit problematical, cind YiitorulqUn- gariei din ce in oe deyine realltate. Aceasta di- gresie am facut-o, domnilor, spre a-mi justifica opiniile rnele de om liberal, iard rut actele mele de ministru, acte care au fost pururea basate pe legalitate. Aceasta am dovedit-o prin cea in- - tliu circulara diva intrarea mea In Ministeriu.". Incheierea e vrednica de acest superb discurs. El spunea adYersarilor :.Cunosc opinia, cunosc chiar votul fiecaruia din dv. Este o lurid de cind multi dintre dv nu se stapinesc de a se rosti si a striga: Cu mice chip sa scapam de dinsul, sa-,1 rdsturnam astfel Melt sa nu se mai poata ridica." Nu v'ati intrebat insa de voiesc eu a ma mai ridica. Nu m'am ridicat niciodata cu ajutorul acelora ce m ataca."

-.."

4. www.dacoromanica.ro 111

Tronul ce arn-intemeiat in zilele de 5, 24 lanuar 1859 sa auda adevarurile ce au a se rosti la aceastd tribuna"spunea Kogalniceanu, in opositie acum, la 9 Decembre 1861, discutind a- legerea ca deputat a cneazului Mexandru Mo- ruzi, president al Consiliului de ministri moldovenesc, *ales, din Zvoristea lui dorohoiana, de razesii de pe Racdva si Vasluier prin presie ispravniceasca"., . , Si, dovedind ca adversarul sae strain ne- impaniintenit, oratorttl 11 arata absent din clipa cea mare a pregAtirii terii celei noua, iar a- ceasta-i dadea prilejUl sa descrie astfel acel mordent: A venit in sfirsit un timp ce trebuie sli destepte orice nepasare, orice indiferentism! Trecuse Domnia lui Mihail Sturza, trecuse Dom- nia lui Origore Ghica; tratatul din Paris se incheiase, si natia rominA era chematade Europa spre a-$i exprima dorintile in privinta viitorului ei: Atunci mari,intinse friguriapucatoata tara; orasele $1 satele furd in picioare; de la Dornn pana la teran, la toti ii batea o singura inima. Era miscarea unei natii ce se destepta dupa un somn de doua secole. Era invierea Ro- rnaniei. Ce mare, ce intinsa, ce frumoasa lupta electorala am mai avut! Unionisti, sepatatiSti, conservatori, progresisti, clase privilegiate si ne- privilegiate, boieri, oameni de orase $i de sate; toti am luat parte la mareata Iuptä. Viata poll- tea curgea in toate vihele. Piecare din noi se ostenia, vorbia, scria, cheltuia, alerga neobosit, in tail si afard din tara,, spre a face a triumfa steagul sau, credinta sa politiea. Europa, plina de admiratie si uitnita, stau ochii pironiti asupra Romaniei. Europa facea cel intau experi- ment al consultarii dorintilOr nationale, si cele

www.dacoromanica.ro . -.4 . .

I , 112-- , . d'intaiu cuvinte ce rosti Romania doteptata din -seculara sa letargiefura:Unire si Libertate ! I.Care insa ocasie mai frumoasasi mai priin- - cioasa putea fi pentru o inima mare,- pentru o inteligentä innalta, spre a se drata pe scena po- liticaSispre a-si merita numele de Romin ? Acum nu era vorba de servicii domriesti, de Adunari calcatesisiluite: acum se atingea de reorganisatia Patriei, de rena5terea Natiei. Napoleon al III-lea luase in mina causa Ro- minilor;libertateaisi intinsese aripilepeste- toata tara,i fiecare cetatean socotia de cea mai sacra datorie a-si depune pietricica la ridicarea noului edificiunational, fiecare dupa cugetul , siu,dupa steagril credintii sale Marne luii insusiri de cuvintatori prevederea omului de Stat nu s'au vazut insa niciodata cu atita putere ca in ziva clod, revenind la ordinea zilei solutia de dat chestiunilor pe care celd'intaiu le intelesese deplin si le formulase lapidar, in 1848 Ca si in 1857, el se suia la tribuna, in ziva de 25 Maiu 1862,. urmind apoi si la 1'-iu Iunie, ca sa lea apararea dreptului teranimii noastre la pamint. El dadea lupta si contra conservatorilor lati- fundiari, cari erau strins legati de mosia lor si contra liberalllor doctrinari, pe cari-i incatusa o formula -de imprumut. Acestóra din urma, dusmanii-cei noi, el li imputa atitudinea lipsith

I de simt ,realdinConitisitmea Centrala de la . Focsani, ca si felul ingust si ,crud cu care in Divanul din Bitcuresti cereau. ,;libertatea" fe-

ramilut despoiat de pAtnint. .

1)Cuvint incontra alegeriij aeligll,ilifdiid-lul Alexandra C. Meant, pp. 17-8. - :-

, ,

t -1 www.dacoromanica.ro --113 Represintind pe cei taxati de comunisti, socialisti, mincatori de mosie", Kogálniceanu re- suma istoria silintilor facute in ultimii douazeci de ani, pentru a e ajunge la o solutie mulami- toare, si opera lui Voda-Stirbei, pornità de la teoria sateanului chirias", era tratata Cu as- prime ; dar mai ages se arata lipsa de soliditate, absenta spiritului de progres in lucrarea, infg- tisatä acum desbaterilor, a Comisiei Centrale de la Focsani. Conditiile in care Apusul,i chiar, . Rusia, isi faceau reformele si pentru Ardeal, Bucovina si Basarabia sint puse in fata a- cestei pripeli superficiale.Conditiile presintarii proiectului erau si ele cu totul insuficiente. Se asigura satenilor doar libertatea pasarilor care se gonesc de pe un copac plin de fructe pe un copac cu crengi goale". Teradii, spune el, sint locuitori; ei au locuinta" si deci usufructul pe paminturi literate de ei, de sute de ani, stropite si rodite cu su- doarea, ba chiar adesea si cu singele lor". Ac- - tele aduse innainte o dovedesc din destul. De un simplu usufruct nu se poate vorbi; nu (era- nnl e serb ftl pdmintului, ci pmIntul e seri)"

1- teranului.Conform cu unobiceitfalterii, care cuprinde atitalibertate realà, fie si supt forme care pot insela, trebuie sä se faca. nu a- tita o reformA,,cit oprecisare a situatiei teranului devenit proprietar pe o parte din teritoriul aservit de fapt intrebuintarii sale. Parnintul e liberat prin servitutea ce apasA asupra lui,r singura care ar trebui rgscuanparatà. Contra ultimei reglementäri muntene se ridica, nu numai cea moldoveneasca, mult mai- libera,16,ci si dreptul insusi al clasei rurale, care, e drept, n'are represintanti in Parlament, dar e supt paza lui Duinnezeu insusi si a blästilmu- V. Thrzi. Mihail Knzalnicesn.

.11.

r www.dacoromanica.ro ,-114 _-.

t . . lui innaintasilor cu inima mai buna." caträ dinsa- .Folosul proprietarilor insii trebuie sa-i indemne: Vai de noi clack am socoti cii, soarta terani- *. lor fiind rea, soarta terii, soarta noastra va pu- k tea fi si raminea bunA!" Noi, Rominii, eu un Ouvetn romemesc Si intr'o tarä rorndneaspd, noi; mandatari 'ai natiunii routine, prin reforma ce ni_se propune, am face ca teranii nostri, ca fratir noVri, in propria lot lard, sA se afle mai räude- ellshit teranii rontini in Bucovina, in Transil- vania, in Basarabia, supt jugul Nemtilor, al Un- . gurilorsial Rtailor. Dar aceasta ar fi pentru noi o rusine neStearsa; dar aceasta.ar fi un pacat de mbarte, care ar pica pe capul nostru, pe capul fiklor nostri. Dar Dumnezeu si natiunile lumii ne-ar lovi cu Ufl blasfam care in secoli nir s'r sterge !" Astkl,.,departe de a desvolta simtulpa- triotic in inima gloatelor, Vara de care o natiune nic;odata nu estetare,nu slarface decit a deslipi clasa cea mai numeroasa a po-' pulatiei noastre dela sinul-Patriei, pentru ca, de- legind pe terani cu niciun interes la apArarea pamintului stramosesc, i-am face splint in pro- pria4ortara si poate i-am sili, in desnadejdea lor, ori la o pustietoare emigratie peste hotar; ori la o grozava resistentainlauntrul, terii." Teranii cari au- ochii tintiti asupra Dealului Mitropoliei ca asupra soarelui mintuirii", spune peroratia calduroasä a primului discurs, ei cart au dus greul trecutului, ci cari s'au luptat alaturea cu parintii nostri pentru. salvarea terii si a altarului", ei lard cari nu se poate apara patria intre hotarele careia au suferit in ceasurile- cind membrii olasei privilegiateisi aflau sca- parea peste hotare, ei au un drept sacru peste . care nu se poate trece si e pacat ca nu se afla

7 www.dacoromanica.ro '1 115

tinurmas de-al vechii nobilimi luptatoare in- . sesi, de-al dinastiilor gloripase, pentru a sprijini drepiele lor cereri, care meritä unanimita- tea. Dommdur insusii se arnintia ca era legat prin chiar cuvintele in care el, Kogai1niceanu,.,11 _salutase la alegerea lui in Moldova. - , r. Atacat violent ca sectator al lui Proudhon, - de trei printisi trei ministri", Kogalniceanu rAspundea peste o sdpramina, faspingind invinuirile personale, Fara a face o singurA concesie de principiu. Eu afirma Inca (Math cA rascum- pararea priveste numai claca i inchidea poarta unor nota exproprieri, aceastai pentru a risipioarecum ingrijorareaadversarilorsAi conservatori '). Proprietateaindividuala era a- . parata cu hotArire contra propunerii de a se im- ...proprietAri, contra obiceiului terii, comuna.RèI- ze51.11 moldovean, dirz in scutirea mosiei lui. era pus ca dovadà in fata mosnenilor munteni, .

; gata sa primeascA orke incalcare a milli drept prea risipit asupra tuturora, pentru ca fiecare sa aiba in adevar simtul lui, pentru ca sa-I prefaca intr'o parte integranta a propriului sArt sutlet. l $i vorbitorul adaugia profelic ca in acel - ment chestiunea Orientului era la usile noa- tre", fArA ca o organisatie, o armatA,. finante . sa fie la indemina pentru a nu pierde, in resolvirea ei, partea noastra. Se trateaza", spunea, el, facind ca un fior sa treaca asupra Adunari:. un schimb al Romaniei pentru o provincie a ltaliei". Teranul singur, cu arma in minA; poaie, apAra, daca va fi multamit, pitrnIntului din ncu -- 1) Totusi In 1877 (Ceslianea Univ. de Iasi, p. 37) el cerea snu se practice ,Improprietkirea Insuräteilor pe propriefati particulare". . .

www.dacoromanica.ro - 116 -

athenintat: prin teraniisailiberati, Prusia a scapat; cu o jumatate de veac in urma, de robia strAinä. Sd sacrificarn", striga el, intoe- mai ca Prusia, din mosiile cele mici, ca sà putern pastra mosia cea mare, Romania." . . Peste doi ani, lovitura de Stat era sa acorde, prin insasi mina comunistului" atacat cu atita - vehementä, teranilor ceia ce era pentru ei un drept din trecut, iar pentru societate o asigurare in viitor. .. Pand atunci, discursul din 1863 al, deputatului de Focsani incepea cu declaratia formala cao- ratorul e pentru guvernui constitutional repre- sentativ in toata puterea,cuvintului" si Ca, deci, chipul cel mai bun de a ocirmui o tara nu e de , a tagadui Adunarii drepturile sale cf; din contra, a i le recunoaste." - Si, apasind mai tare opositia fata. de Domn, el spunea odatä: Douazeci si trei de ani ai vietii mele am fost in luptil, aparind libertatea; nu acum, cind sunt in virsta coaptä, voiu voisa-mi adapostesc capul la umbra despotismului". Si Domnul are dreptut de a cere ,.ca iade- varul care i se spune sa i se spuie cum se spune cane acela care tine in,rninA suveranitatea na- -tiunii, ca deposit sacru". Acest adevar e cii nu- se poate tolera Guvernul Unirii depline, presi- dat de Barbu Catargiu, care cuprindea totusi intre membrii sai pe Ion Ghica, dar Ca intrigile pentru'grabirea printului strain, tesute de Gri- ! gore Sturdza, de Grigore Brincoveanu, nu sint sprijinite de ,tara. s Unirea, spunea el, a facut.:o intreaga natie routine. Nici chiar Domnirtorului, darInca unui singur particular,nu-irecunosc si nici nu-i voiu da dreptul de a .zice ca el a facut singur

www.dacoromanica.ro - 117- Unirea"; atribuirea ei numai lui Vodd o rdspin-): sese si el in proiectul intäii comisiuni de la Foc- Domnitorta e om, nimic mai multdecit un om;_ nur are pretentie de a fi un barbat mare. ,Saminta barbatilor mari s'a pierdut de la Ste- fan=cel-Mare iMihai Bravul"; poate ei sunt undeva supt surnane !

. Si, in dispositia sa de atunci, Kogalniceanu despretuia, odata. cu tronul, si tribuna, spuind: Cind"va veni, acel barbat mare, fiti sigurica atuncea se va ocupa foarte putin de tribunA si de Parlament. Sabia si steagul ntiunii vor fi singurele sale legi:`,` Regimul constitutional il cere ef, acela care 2,face din. stapinitor o fiinta care nu poate sa faca decit binele si niciodata rAul." Si el mustra pe ministrii cari nu-i dau. Ii mustra si pentru _ nuniele de Principatele-Unite; care a inlocuit_ stravechiul nume de Romania". . Si duvintele de la urma sint deosebit de frumoase. Aditceti-va aminte", scant el ministrilor, vorbind despre Domn, cA, la intlia sa in7

, trare in capita1a Romaniei, Bucurestii iau dat un steag. Spuneti-i ca acest_drapelsa-1desfa- sore la hotarele Romaniei, sa-i ridice dernni- tatea in afara,iar inlanntru sä desvolte print cipii4e de dreptate si de libertate ale Conventiei

_ pentru toti de o potriva: pentru cei marl si pentru cei mici, si, atunci rugaciunile ce din 10.000 de biserici se innalta in toata ziva spre cer pentru pastrarea sa, se vor ridica din toate inhnile Rominilor,j Dumnezeu va pune supt picioarele = sale pe toti vrasmasii si pizmasii sal." Duna discursul din Februar 1863, in Septem- bre, Kogalniceanu fu chemat de Cuza si de

www.dacoromanica.ro 118

Doamna, pentru a i se arata intentia de a-I -chema la guvern. El ceru resolvarea irnediatA a chestiei rurale, propusd Inca din 1860. Dom- mul", aratä el la 1875 in discutia la-Adresd, mi-a fost zis ca nu era Inca momentul sosit pentru o asemenea lege", si lucrul se opri aici. Propunerea de lege rurala adoptatà de Adu- nare, supt impresia asasinatului lui Barba Ca- targiu a carui moarte a deplorat-o Kogalni- -ceanu intr'undiscurscare a facut admiratia -contemPoranilOr slit, dar pe care nu-41 avem cuprindea,dupaelinsusi,stergerea tutu- .1-ordrepturilorteranilor,luareadinminile lor a ogoarelor muncite de ei,dindu-lidrept- mingliere,capAmint rural, trei pogoane la mo- -sii de pimp, doukpogoane la mosii de miiloc si un pogon si jumatate la mosiile de munte, si a- ceasta Inca, nu ca proprietate absoluta, ci numai ca pamint arendat cu o chirie perpetua, Care, urmà mai tarziu a se hotari de entre Consiliul judetean Legea n'a primit niciodatA sanctiunea Dom- :nului :nici Arsachi, Inlocuitorul lui Catargiti, nici Nicolae Cretulescu nu o infatisard acestuia. Astfel Kogalniceanu e chemat la guvern, din non, apoi; si cel d'intaitytuyint care mi 1-a zis Alexandru Idan, cind am intrat in Palat, a fost cA acurn momentul era sosit de a se deslega chestia rurala si ca mie-mi apartined de a Q face." Voind a face presedinte pe un Muntean, Bozianu, el se lovi de resistenta aCestuia. Kogalniceanu luase astfel local Ministeriului Cretulescu,doboritdeasa-nutnitaCoalitie monstruoasA", si el, primi :tumid cu multa greu- .

1) Discursul la Jubileul Aoademiel.

www.dacoromanica.ro 110 tate, furat" de la mosia sa din Moldova 1),c) ' sarcina delicata si grea. ' Ma ajunge el, dupd propria mIrturisire, sef al guvernului. De la inceputi .se presinta de: Domn proectul noii Constitutii si noii legi elec- tOrale, scrise de o mind foarte 'dibace pe care- am cunoscut-o" si comunicatesi laPoartA. Constitutia era cesarismul ;legea electorala. crea in fie care judet cite treizeci de alegatori pe viata, cari alegeau cite doi candidati,din cari Domnul avea dreptul sa numeasca deputa- tul judetului". Proiectul, ca. si interventia Su- . veranului, se zdrobird de opositia Ministeriu- lui, care credea sa se poata intelege cu Adu- narea. Intimii lui Voda si chiar uniidiberali,-ca Panu, erau aceia cari lucrau in sensul despotic. La caderea lul Koaniceanu pe dhestia impru- mdtului sau pc alta, era sa urmeze lovitura de Stat, pentru care erau gata ofiterii colonelului Pisoschi, cdrutele de posta ale surugiului,pa- turtle la Arnota, in numar de treizeci. Valid si banchetul .cu musicai iluminarea palatuluie= rau pregatite. In Consilbil de ministrii Steege- obtinu itisä prin rugaciunile sale ca masura sd nu fie luatd.-Cu decretul de disolvare in buzu- nar, Kogalniceanu se cobori ca_sA dea contra-- ordihele. PAnd la resolvirea chestiei gelei mari insd, cc- rind unei Adunari putin generdase $i de loc pre-' vazdtdare putinta de a lucra impreuna, noul presedinte al Considiului presintase proiectul de lege pentru iniAturarea proprietaii mAndstiri- lor inchinate si apoi acela peritru organisarea pe base istorice, cu armarea terii.si garda na-

1)Cestiunea Universittitii de Iasi,Bucure5ti1877,p.4..

www.dacoromanica.ro -120- tionalk a sistemului militar. Cu acest din urma prilej fusese nevoie sa-se apere Ministeriul con- '.tra propunerii liberate de a, se forma garzi ora- senesti ea mijloc de aparare contra puterii exe- cutiVe.Cattail, votat,restituia natieio larga parte din pamintul sail, care fusese däruit lui Dumnezeu supt ocrotirea strainilor calugari, iar nu calugarilor straini supt ocrotirea lui Durn- nezeu. , Si, cu privire la armata, la 1866, ca ministru, va cuteza sa spuie in Camera, fata de invinuirea Ungurillor -ca se creste cu intentii ofensiye armata noastra: Vecinii nostri unguri sä nu ceara de la mine ca eu pentru frptii nostri de acelasi singe, pentru Rominii de peste Carpati, sa am mai putine simpatii decit cele ce in 1860 le-am aVut pentru Unguri". Legea hwald, o spune-el sus si tare, ii apar- tine. Se stie ca ea a fost primita cu votul de blam. Revenind cu legea electorala, in Vederea unor noi alegeri, i se refusa colaborarea Came- rei. Atunci veni disolvarea, Doua Maiu", ci decretele de iniproprietarire si statutul", inlo- cuind Conventia impusa de Puteri. Conform cu ..noul vot larg, pe care el II numia sufragiul universal", se va alege, cif abtinereaprivilegia-_. tilor,noua Adunar. . Legea rurala a lui Kogalniceanu fu, presentata intaiu in Cdnsiiul de Stat, de creatiune recenta. El era compus din Bozianu,Bolintineanu, Papa- ;dopol Calimah istoricul, Oh. Vernescu, A. Cre- tescu, P. Orbescu, Oh. Apostoleanu. Se adusera .unele schimbari proiecplui,dar se hotari, cu .voia Domnului, care presida, aminarea pe trei ani a aplicarii, deia ce insemna anularea de fapt a reformei. Presintindu-si demisia, Kogal- niceanu capata de la Cuza-Voda permisiunea

7 www.dacoromanica.ro . :,- 1.2t / de a se presinta din nou innaintea Consiliului de Stat, care fixa ca data de .aplicare 23 April alanului urmator. PrOrnulgarea s'a factit la 14 August, cu o proclamatie datorita Domnului insusi. In noua Comerd, el putu sä se mentie partial , de la Decembre la 24 Ianuar 1865. Atunci curti- sanii -gasird c. Arapul isi Meuse datoria sieh' Arapul era timp sa se duca.,Si, asa fiind,- eu m'am dus", facind loc lui Bozianu, pe citeva saptamini, pina sa se gateasca amicii intimi" ai Domnului, cari-1 duserd la peire Schimbarea Ouvernuh.ii Kogalniceanu s'a facut, dupe insäsi marturisirea acestnia, pentru Ca Domnul socotia c momontul a sosit ca sa impace durerile lui 2 Maiu, caci 2 Maiu schim- base fata.terii, si negresit Ca aceasta a trebuit sA dome"; inlocuitorul venise ca un om im- paciuitor, un om blind, in- cheasuire de impa- care". Mai tirziu, .potolindu-se toate patimile, Ko- galniceanu aprecia astfel, la 1885, politica Dom- nului sau: Cuza facea politica personalä, tiind sus drapelul terii si o singura data Domnia sa n'a umilit tam"). Dupa caderea lui Voda, el, seful celor de la :1 2Maiu, se uneste,-la Concordia'', cu partidu liberal, din care nu fAcea parte si cere a se fixa _ in program ca si 2 Maiu a fost un rnijiloc de a .. . -

1) Devisa :untilintru toti pe vesela_domneasca";

p._ 15. , , ; 2)Chestianea Universitd(ii de la*, p. 4. 3) Alianta", p. 69.

www.dacoromanica.ro 122-L 4 conduce tara Ia democratie"1).Ministerial lui Ion Ghica a cazut indata supt loviturile alia- Von Supt Ministerful Dimitrie Ohica )Kogalni- ceanu joaca un rol foarte stars. lar de la 1869 inainte, glasul celui mai mare :orator romin nu se mai aude aprope de loc in Adunarile noastre. ApArarea din interes de partid cad,- cum aril spus, seful partidului natio-

nal era legat d6 interesele lui_I.C. Bratianu, -seful liberalilor munteni a concesiei Struss- berg, asa de nenoroeità, e tot atit de slaba in .. 1871 cum fusese supt Ministeriul ,rosu" al ye- chiului sail prieten si coleg la AcademiaMih- ''Ieanà, Ion Ghica. Pasiunile erau atit de exas- -perate atunci, supt Ministeriul LascAr Catargi, Inch, urmind une,circulAri secrete,. KogAlni-,_ -ceanu era sA fie arestat la Ptah, in cursul ca- Tatorieii de 'la Iasi la Bucuresti Din partea lui, el credea cA o politica de legalitate si impa- ,care singurri poate salva situatia din lAuntriP4)

-1) Programa de la Mazar-Pasa", Bucuresti1883. p. 6: 2) Asupra iutrarii lui in Ministeriu (1877) el spunea la 1885: Nu exam liberal cad se incurcase politica cu -ocasinnea ultimului razbeiu ielan(1. C. Bratianu) se adresase la mine saA ieu...,_de6e? Voiu i parlamentar si void zioe: ieau de subtiori easa nu se poticneasca in calea rataciril" (Alianta par- = .tiduluiliberalenpartidulliberal-conservator,Galati, .Pg. 59). 3) Discursul in chestia .Strussberg, Iasi 1872, p. 26. --Chigore Sturdza striga ln Camera: Rau a faun ca nu -te-ainchis7. Si un domn I. lamandi se ralia la aceasta plrere. .. 4) ibid.,. p.37.

111;er:' www.dacoromanica.ro 123

Raportul Cornisiei Europene (1857), catre con-. greSul din Paris, publicat de el 'la 1869 ca ministru de Interne, e o pledparie pe atit de cOm- plecta, pe cit de calduroasä pentru drepturile romanesti 1): Ea e inspirata in larga masura de ideile lui, pe care le reproduce in chestia tera- neasca. La 1868, Stefan Golescu inca fiind la Guvern, el amintialn Camera rolul Moldovei pentru rea- lisarea Unirii,- al Moldovei micsorate prin luarea Basarabiei si-a Bucovinei" si stabilia ca nu in sala batrinului Mihalachi Cantacuzino de la Ceplenita", un bun boier si franc ROITlin", _s'a facut ced d'intaiu manifestatiune in favoarea Unirii", ci prin petitia scrisä de N. lonescu si isCarlitä de atitia 2), care, trimeasä lui Napoleon al' III-lea,, a fost readusä impreuna cu curierul de jandarmi austriaci arlui Coronini. Vorbia si de prigOnirea moderatilor tholdoveni cari ce- repu numai pazirea Regulamentului Organic, de .- fuga lui insui, prin munti, in haine de calugar, urmarit cu gloante, punindu-se ca pret pe Ca- pul lui 500 de galbeni" 3) si un rang de bole- rie". Discursul la Mesagiu din acelasi an, supt noul Ministeriu, facea lauda tinarului Domn Carol. dar se deolara impotriva Guvernului, a carui operadeprogres n'o vedea. Doria, totusi, o po-

1) Rapport sur l'etat des principautés de Moldavia et de Valachte. Bucuresti 1879. 2) Radu I.Ioriescu, Chinezu, etc. V. Ciwintul" din

1863, p. 15. .: . . 3) In Discursul de la 1863 la Adresà, el vorbia de 700 de galbeni: si astNzi pAstrez decretul subscris de Postelnioul Vasile Beldiman" (p. 14). .-., ,. - ' .. .._ .. -.. ,. l 4 .. . . www.dacoromanica.ro -124- litica de irnpaciuire, 5i raspingea invinuirea ca ar exista, si cu, stiinta lui, un partid cuzist", cu atit mai mult, cu cit nu se simtia a fi fost Ve- niaminul" Domnului cazut. Eu ma falesc si pri- ,vesc ca un titlu de glorie pentru Mine de a fi fost ministru energic si credincios al fostului Domnitor, si cu atit mai mult, cA eu nitiodata n'am foSt Veniaminul sau, n'am fost in stare sa ant simpatiile lui: am venit ca necesitate, m'a chemat." El se declara gata a opri la hotare pe vechiul sau prieten daca r incerca o aventura.:. La 1875 discutindu-se adresa, el ataca pe Mi- nistri, si nu Camera aleasa sUpt presiunea lor. Arata ca Inca un protect, ultimul, din programul de la 1857, e de indeplinit: adevaratul constitu- . r-El e in traditiile terii. Alegerile false trebue sã dispard. Si el indeamna luptä pentru fiber- tatile publice. Noi, bàtrinii,sintem", spunea dinsul, dintr`o generatie de otel: fiecare puu- tarn pe noi stigmatul inchisorii, al surghiunului, al fringhiilor, al gioantelor." Astfel cuteza sspuie sefului Guvernului, in aplause, ca pe Domni nu-i rastoarna pdpoarele, ci ministrii cei ra" . Tot la 1875, in Alegiitora liber, Kogalniceanu discuta limpede chestia Dinastiei: reculToStea ca ea poate insemna numai stabilitate" si progres", dar imputa lui Carol l-iu ca domnia büi constitutionalà; nu rdspunde aSteptarilor,caci se doria de la dinsul o ratiune,--o inteligentä si o vointa", garantate prin insusi furamintul salt. A lasa tata In prada unor ministri de partid nu

. Inseamnd insa aceastai. Domnul e garantul apli- card Constitutiei, iar nu ocrotitorul color cari o mica. Altfel se trAiete In minciuna permanenta , _

r www.dacoromanica.ro ;

125

distruge Statul. Era o rechemare la rolul constitutional firesc al. Suveranului. .)

Inca din1876sediscutain Camera cu .nult lux de argmnente atitudinea noastra in _ rAzboiulce izbucnise in Balcani. Kogalniceanu era, in acel moment, din nou ministru, la Ex,- terne. ne putern.intindem intinde asupraac- tivitatiisale in aceasta calitate, dar desfacein din Politica externa a regelui Carol" Ce am publicat in 1916, pasagiile care-41 privesc. Un act mult mai insemnat decit orice decla- _ ratii si declamatii ale Ministeriului Manolachi Costachi care nu-1 putu retinea, -este acela pe care, cu o luna fara o zi innainte de plecarea sa de la un Ministeriu pentru care era singural . chemat, II adresa Kogalniceanu. Inca la 30 Apr'l (apoi la 5 Main) el garantase cu trecutul säu o neutralitate stricta si onestä, sincera siloiala, derrind de o plina si intreaga reciprocitate" 1) A- alma, la sfirsit, el declara limpede ca, daca este vorba sA ni pastram neutralitatea, ceia ce in-.` seamna. sa. nu "ajutam peSirbi, pevecinii cu cari traisem totdearina in cele mai strinse si iubi- toare legaturi si cu cari ImP-reitna visasemdotal-

[ -zeci de ani a resolvi, pentru noi, si nu pentru altii, chestia OrierituluiPoarta trebuie sa faca, ne- apdrat. concesii, pe care Romania nu vrea sale smulga armele. El oerea si lista e foarte intercsanta'si foarte potrivita: Recunoasterea Statuluio romin inumelui sau istoric", Romania, dreptul de a avea represintanti diplomatici intocmai ca, 5i celelalte State,

1/Mon passe bien connu est, le meilleur gage que la politique de neutralité et du respect des traités est ala:,

softie et sera religiensement suivie." .

, A...

www.dacoromanica.ro r - - -126- admiterea jurisdictiei consulare la Constanti- nopol si in toata Turcia, inviolabilitatea teritoriului romin si delimitarea insulelorDunarii", . cu privire la care se ivisera contestatii, de si cu oarecare dibacie puteau fi evitate , conventie de comert, drept de-extradare, conventie postala si telegrafica, pasapoarte 5i renun- tarea Turcilor la dreptul de a trata prin consulii lor afacerile lor in straindtate, in sfirsit admiterea talvegului ca hotar la gurile Du- ,- . naj-H. SiKogalniceanu adaugia ca neadmiterea ce- l..rerilor noastre va compromite in cele din ut- maraporturilecele bune`,` cu Turcia. Erau atunci, la 1876, oameni cari, din doriuta de a nu jigni interesele Puterilor, ar fi fost in stare sa faca si concesiuni Turciei slabite, a caril mentinere parea problematica perrtru unii si a ea- rii mina parea sigurd pentru cei mai multi. Ko- galniceanu nu putea fi dintre acestia; era, prin studiile sale din Franta, partisan al unei actiuni alaturi cu Crestinii si nu intelegea, deci, .sä nu porneasca in anume imprejurari $i alaturi de- 1_Rusia. El,. care a mamas ulna 4a sfirsit, in fun- dul sufletfilui sau,Prietenal crotinilor orto- docsi si al Rusilor, s'a gasit de acord cu opinia publica din acest punct de vedere. De pe la 1830, cind scria lucrarea sa franctsä despreIs- toria Rominilor, si pana la sfirsitul carierei sale politice,faral a fi fost rusofil, era un om care considera posibile legaturile noastre cu Rusia; avea, prin urmare, alt punct de vedere decit al oamenilor crescuti -la Berlin sau al oamenilor crescuti la Paris, cari, chiar dupà caderea lui Napoleon al III-lea, imparrasiau toate temerire Imparatului de odinioara fatà de Rusia. De si ntt r,

. 1 - www.dacoromanica.ro - 127 -

stia poate, el, care stia multe lucruri , in intregime tot acel sir de incalcari de care Poarta . se Meuse vinovata fata de noi, toate tentativele-i care fusesera parasite indata ce IntäMpinaserd oarecare resistenta din partea noastra. La sfirsitul lui Julie, activitatea ca ministru a lui Kogalniceanu se apropia de sfirsit; si, apro- piindu-se de sfirSit,el a crezut ca se putea ca Romania, care fusese tratata atit de ofensator de diplomatia europeana, sä iea o atitudine in ce. priveste suferintile populatilor crestine de -dincolo -de Dundre, Acesta este un moment foarte important, nu numai in evolutia sufle- teased a lui Kogalniceanu insusi si in atitudinea lui diplomatick.dar, in acelasi timp, in crearea acelei constiinte de mindrie si de datorie fata de consingenii si coreligionarii sai, pe care Ro- minia incepea s'o aibd. Actul este foarte frumos si foarte important, de si el n'a avutnici- unresultat practic. , La 20 lulie(I:iu August) ministrul de Externe al Rornaniei multameste pentru sprijinul deose-. bitelor Cabinete in chestiunea neutralisdrii Du- narii intre gurile Timocului si Virciorova. Pro- fad de ocasie ca sa-comunice Europei si altlu- cru.Aminteste ca Romania nu intelege sa oace un rol provocator, ca ea nu va face ceia ce a Scut Franta lui Ludavic al XIV-lea iii America, In viitoarele State-Unite, pe care tle-a aiutat in 41upta pentru independentä. Totusi, Spune el, nu putem sa." ascundem preocupatile si simpatia pe care ni-o inspira Starea catorva provincii ale Turciei", Aminteste de ororile din Bulgaria, in-- teadevar extraordinare, de care pomenia cu indignare toata Europa, de care se vorbise in Par- lamentul engles, o intreaga populate fiind ma-= sacrata, orase distruse, sate perind fart urma, ,

--irrr www.dacoromanica.ro . ' 7- 12S

oameni spanzurati apoi cu gramada la Adriano- pol, supt ochii consulului rusesc, adevarate grozdvii Fara nume, care se faptuiau impotriva unei populatii ce nu mai putea sa lupte. Se so- coteste, spune Kogalniceanu, la peste ó suta de orase,,distruse, 25.000 de oameni omoriti foile turcesti spuneau ca numärul mortilor s'ar ridica la 40.000 ; au fost o mie de copii vinduti Stim de aiurea ca se vindeau pe 4-10 lei unul copiii de crestini. Sint in masurd s afirm ca scene de revoltanta salbatacie au avut doc. mai in toate orasele isatele Bulgariei." Sint rapoartelesideclaratiileBulgarilorfugiti la noi, dar el preferd sà intrebuinteze numai actele pe care Europa le-a admis Ca autentice, cum era deolaratia Mouth' la 10 Julie in Parlamen- ..tul engles. Nu acusa Guvernul turcesc: sint in el oameni luminati;cu principii umanitare" aceasta era partea de crutarefatade anume- sentimente pe care puteau sa le mai aibd unii fata de Turcia dar organele subalterne" au intrecut orice margine: In Romania", spune el, sint sute de mii de Slavi, foarte multi Bul- pari, cari au drepturi politice, si emotiunea a- ceasta poate screeze dificultäti Ouvernului. Natiunea noasfrd intreaga se poate emotiona de aceasta, Pentru ca, precum stiti, noi avem mai malt de200.000de Romini stabiliti pe malul drept al Dunarii si cari au Inca relatiuni multiple cu patria nittina.." Si diplomatia romaneasca indraznia sa von- beasca asa in Iulie 1876: Strigatele de indig- _nare si de protestatie se aud din toate parttle, si lumea crestind orientald ne acusa cu glas tare. Casanctionam prin neutralitatea noastra si prin tacerea noastra acele crime hidoase care se comit aproape la portile noastre".

www.dacoromanica.ro 129 L. " Astfel rechemd Koalniceanu Europa la datoria ei fatA de crestinatatea care suferia la granitele terii noastre: este cel mai mindru apt al RomAniei vasale, si el poate fi un model pentru ce se cuvine a-si permite Romania independen- . ta.Aceasta situatie", se zicea mai departe, este plind de primejdii: ar fi imposibil sa-i faca cineva in aceasta privinta cea mai mica ilusie, Caci nu stiu care ar fi guvernul ce ar putea SA resiste mai multä vreme la sentimentele de re- volta ale unei populatii care vede pe fratii sAisi pe coreligionaril sai masacrati .si averile lor distruse. Neavind nici o intentie ostila fatä de Turcia, si dorind viu ca rAzboiut sä ramjie pe terenul uncle se ciocnesc interesele care I-au facut sa se prodoca, m este totusi imposibil veti recunoaste, col dintiiu,, domnule Agent, sA rabinem indiferenti la strigatele de durere care pleaca de pe malul drept al DunArii. Gontunicindu-vd im- presiile de durere care ne dOmind pe toti.in Ro- mAnia, Ouvernul, ca si opinia publica, niar 1! imposibil sa nu ni punem dureroasa intrebare: Cum Europa civilisata si crestind Ware un glas de ridicat decit in favoarea Evreilor ? Inteadevar, adUceti-vA aminte de minia Europei care eddea asupra Romäniei in 1867, cind citiva Evrei, cari fusesera condamnati de tribunalePle noastre ca vagabonzi jcari, neapelindcontra sentintei, .- fuseserA indreptati la nalati pentru a fi expor- tati In Turcia, fiind transferati de cealalta parte aDunA.rii, au fost rdspinsi de Turci, aruncati in riu iscapati de agenti romini, -afara de doi. cari s'au inecat. Aceiasi minie nu ni-a fast cru- _ tata acum citiva ari pentru-cainteucolt ;so lat al terii noastre populatia rotudneascA lovise: trei, patru Evrei, Pari comisesera un sacrilegiu Y.lorja.7M hail KogitInkeenu 9

www.dacoromanica.ro 180 .

in catedrala din Ismail, sacrilegiu constatat in toata forma de autoritatile competinte. $i, as- täzi, cind mii de Bulgari si chiar de Romini, cind mii de crestini sintomoriti, cind atrocita- Vilecele mai grozave se comit in Bulgaria ziva mare, Europa crestina nu gaseste in puterea sa, in regulele civilisatiei sale,in legile Umani- tatii alte mijloace pentru a veni in ajutorul a- cestor nenorocite populatii decit o tacere instil- tatoare? Aceasta tacere Romania, asa modestg cum este positiunea sa, n'ar putea sá o pastreze mai multa vreme. De aceia, vi rog, donange , Agent, binevoiti a fixa atentiunea guvernului, X asupra posifiunii penibile si pline de primejdie in care ne gasim; faceti sa se stie ca agitatia in sinul populatiei noastre creste din ce in oe, ca un mare partid politic" partidul liberal , s'a pronuntat categoric in favoarea crestini- lor, c armata rominà ea insasi freamata sub- juguldisciplineisale, dorind sa iea parte la luptd. Pentru a preveni eventualitatile si a impiedeca raul de a lua proportii din ce in ce-Mai Intinse este ifiteresul si datoria Marilor Puteri ale Europei crestinei civilisate de a usa cu un moment mai curind de toata greutatea lor pentru a face sa se respecte d armatele Turciei principiile dreptului giniior, datoriile de umanitate si pentru a nu da Europei o astfel de priveliste de - barbarie si exterminare de care e intiparit astazi razboiul sfint indreptat impotriva populatiei cre- . stine din Bulgaria." , -

La Consiliul de Coroana din 3 April 1877, Ion- Bratianu find acum ;la guvern, Kogalniceanu in- :- h cepedeclarind Mii regretasieldisolvaree Senatului,cadesaproba atitudinea Ouvernu- luiin ulfimul timp :e partea deputatului de

www.dacoromanica.ro , 131

opositie. Nu Stie care e starea noastra tarn de celelalte Puterisiin special propunerile ces'arfifacut de catra Rusia. Crede, in lipsd de alte elemente cunoscute, cii Rusia vic- torioasa ar opri Basarabia ce is'a luatprin tratatul de la Paris. Asemene s'ar crea,dincolo de Dunare, State slave puternice, ceia ce ar fi, precum a zis d. Bozianu, strain intereselor noastre. Nu este in interesul Romdniei a face alianta politica cu Rusia sau sa coopereze cu dinsa." De altminterea, observa el, Turcii ar ajunge mai curind la Bucuresti decit sä se poatä indreptatruperusestiimpotrivalor.Prin urmare, dacd este ,sa" se incheie o conventie, sa fie numai pentru trecereai indestularea os- tilor, fara caracter militar". D. Kogallniceanu se unote cu principele Ghica ca sa lucreze la Viena, spre a obtinea poprirea Turcilor de a trece la noi, de a face din Romania teatrul ras- boiului." De oare ce se credea ca vor trece Tur- cii la Calafat, de fried sä nu treaca altiitope- triva Vidinului, e de parere sä se declare neu- tralitateapunctelor ocupate de trupele noastre, care puncte urmau a fi aparate impotriva Turcilor ca $i impotriva Rusilor, ceia ce era extrem de greu'). Situatia Ministeriului se facuse insä din zi in zi mai grea. Se sirati astfel nevoie de a se aduce pe Kogal- niceanu, antipatic fara indoialà, dar singurul in adevar themat pentru aceasta misiune. La 4 April st. v. el instiintleaza astfel pe Agen- tii nostri in strainatate despre luarea Ministeriu- lui de Externe de dinsul: Imprejurari grave au facut ca am -cedat staruintilor Printultd nostru 1) Sä se apehre contra ambelor Wilt"

www.dacoromanica.ro 132-7: .

, iGuvernalui Sau pentru a primi portofolial Mi- nisteriulai de Externe. Trecutul mieu e ceamai-, buna garantie a politicei prudente si a neutrali: tate deci: ca la 1876 pe care mi-am fi xat-o." Si el continua, spunind ca, dacA rdzbo,- r iul izbucneste, trebuiesaconsacram toate si liiltile noastre pentra ca Romania sa nu devie teatrul razboiului".- Dar la 5 April el instiinta Puterile ca o invasie turceasca va aduce Roma- nia ja hotariri desnadajduite, iar la 10 el facea responsabile Puterile insesi de urmari. $i el-era pentru flegatura noastracu Rusia. Era de aceasta parere, odatace neutralitatea nu ni fusese recunoscuta. A doua zi el declara cA incheiase conventiia si, mergind la ba- ronul Stuart, o arata pregatita Inca de -mult, färd stirea nimanui.: Dar el va constata lipsa garantiei formalea integritat-ii teritoriale.Inlocul frasei ,Gu- vernal imperial garanteaza in timpul rdzbOittlui mentinerea institutiilorsiteritoriuluiRoma- niei", el face sa se adopte acest text: M. S. -imparatul Rusiei garanteaza Romaniei Institu- tiilesalesiintegritatea fruntariilor sale ac tuale"1). Indata se adresä nota circulard de la 2/14' Maiu catrA Puteri. In circulara aceasta,care pleca in ziva chiar cind Principele visita la Plo-- iesti pe Marble-Dace Nicolae, se amintia neutralitatea pe care o observam de atitaVreme, cuasa de.mari sacrificii, intre care principalul era sacrificiul moral, Romania avind dragoste fireascA pentru populatiile crestine de dincolo

de Dimare'). Ma de mare era insa grija ei de ,

1) Alian(a, pp. 77-8. , , 2) Au d4trirrnerit de nos relations morales et maid-- (idles. avec les populations de la rive droite."

www.dacoromanica.ro 0 I 133

,. pace, inch renunta sa le sprijine: ea se distruge astfel in sufletul acestei populatiii numaica sal nu contribuie la turburarea 1mprejurarilor generale europene. Romania, spurte Icogalniceanu,spera o corn- pensatie, care ar ,fi stat intr'o definirea situatiei sale de neutralitate lucru &ilia care UM:- blase in tot cursul anului 1876pe linga Puteri, Siele spusesera cd au proiectul lor, incare nu intrai conditiile noastre. Cind razboiulruso- turc s'a apropiat, devenind o eventuafitate imi- nenta", spunea ministrul de Externe al Princi- pelui Carol, Romania s'a adresat la Puterisi la Poarta, cerind sa se prefaca si sase ridice la innaltimea unui drept formal obiligatiunile derivate pentru noi dintr'o neutralitate necesara tufurora si al carii exercitiu '14 admisesern noi, fard niciun avantagiu pentru Romania"). Dar cererile romanesti intimpinat o buna primire. Sublima Poarta,- intrebuintindun sis- tern de zabovire pe care propriile ei interesear fi,trebuit sa o faca a-I repudia de mull, s'a inda- ratnicit 'a nu vol sa-reguleze chestiije pendinte de zeci de ani intre Guvernul Imperialsi au- vernul Princiar", neadmitind macar singur titlul national de Romania pentru o tara care-iera asa de utfla totusi. , Ma fiind lucrurile, inteun moment Romania-;

1) Compensation dans le règlement définitif de notre -neutralité." 2) La question de tropportunité de transformer et d'elever 4 la hauteur d'un droit formel les obligations denivées podr nous d'une néutiralité necessaire a tout la inonde et dont nous avons admis l'exercice sans aucun ..avantage pour la Routnanie".

www.dacoromanica.ro .-:134 - 4 : a trebuit sä aleagA: Puterile o paraisiserd, pres-- criptiunile tratatului din Paris, care o asigurau, disparuserA, si atunci ce putea sa facd acest Stat slab Intre necesitatea trecerii Rusilor Si hi- tre negatiunea absolutà din partea Turcilor a drepturilor sale ? Cineva, care a lasat o opera stiintificA in domeniul dreptului si care era a- tunci representant al Romaniei la Berlin, Degre, spunea si el cd declaratiile pe care le fdcea Ko- gdlniceanu da 2 Maiu 1877 nu erau in contra tratatului din Paris, ci derivau din insesi prescrip- tilelui,erau ultimele consecinte trase din situatia nouà fixata prin acel tratat. Eram in lega- 1 tura si cu Turcia si cu Rusia, care fäceau parte de o potriva din Puterile garante; dar, dacA eve- -. nimentele adusesera un conflict intre datoriile noastre fatal de una si cealalta din aceste Puteri si daca Europa refusa sä deslege conflictul, nu ni mai ramdnea decit sa-1 deslegam noi insine Insa conflictul intre doud"datorii se resolvd fi- reSte in folosul uneia siin paguba celeilalte;- prin urmare chiar situatia fixata de Europa pentru Principatele romAnesti, la 1856, adusese, fa- fa ea Rorninii sà fi introdus un element nou, situatia aceasta de desfacere fireascd de interesele Turciei, pentru moment, inainte de a veni là cealalta desfacere, din insusi corpul politic al Impdratiei. De altmintrelea, facea sa se bbserve Kogalniceanu ceva mai departe in a- cest act, Rusia nu intervenise dusmaneste. Pur- tarea Rusiei a fost cavalereascd, si ea a tinut - sama de demnitatea Romaniei, de sentimentele firesti pe care poate sa le aiba un popor liber _-

[ cind o armatA sträina se aproprie de granitele` ,sale. Principele Gorceacov declarase apoi ea Ta- rul este mandatar al Europei. Si avea dreptate

www.dacoromanica.ro [35 inteun sens. Europa zisese: nu atacati Turcia, fancied vom gasi mijlocul de-a o aduce la sen- timentul realitatii., Europa nu putuse s'o adua la sentimental realitatii, de si muncise o juma- tatede an Vara folos, inviersunind pe Turci, in locsa-iconvinga. Si atunci ? Atunci Rusia nu putea zice oare: de vreme cesilintilenoastre n'au izbutit si n'aveti nici disposiia, nici mij- loacele de a o face- sa-si inteleaga datoriile lala de supu$ii crestini, eu, care sint hotarità si am si puterea de-a interveni, intervin, nu in numele meu, ci in al Europei intregi ? Si ultim argument oare- se putea resista for- tei care era sa fie deslantuitä astfel ? Conven- tia pdrea sa fi salvat cel putin principiul pas- trarii'institutiilorsial integritatiiteritoriale. De alminterea, addugia actul, nu s'a rapt cu Poarta; dar a incheia si cu dinsa o conventie ar insemna a deschide hotarele si a stramuta razboiul pe teritoriul nostru, si se stie,,dupd e- xemple recente, ce pot face in asemenea imprejurari avangardele nedisciplinate" ale ostirilor Sultanuhri. Propunerea de a conlucra militar cu Turcii e calificata de necugetata" (irréfléchie). 0 interventie militara romäneasca nu era sa se produM insa. fard provocare din partea Tur- ciei"'). Dar, spune Kogalniceanu mai departe,s'au savir5it atitea acte dusmanoase impotriva Ro- maniei,,incit chiar o actiune mai indrazneata. mai dusmanoasa a acestei teris'ar indreptati. Si el pomenia: navalirea basbuzucilor si a Cer- chesiior pe teritoriul nostru, sechestrarea cora- biilor, a iluntrilor care manta provisii-si alto 1) A moins que la Romanic ne f5t provoquée par la Turquie elle-même.

www.dacoromanica.ro 3 186

marfuri, indiferent de steagul ridicat pe dinsele, intrarea pe gurile riurilor noastre a corablilor turcesti pentru a devasta imprejurimile" sau a cauta inijloace de hrana, destituirea agentuluf romänesc la Constantinopol 1), etc. Astfel Poarta ins'asi a declarat razboiul cui nu daduse .niciun motiv pentru aceasta; ea e aceia care a rubt legaturi pe care, altfel, le-am fi pastrat. Si documental se isprävia asa: Sprijiniti pe dreptul nostru si dreptatea causei noastre si contind Pe grija Puterilor garante fata de noi,. vom face tot ce datoria noastra fata de tara ni - impune, pentru a apara solul nostru" era pus la inceput teritoriul romanesc", dar is'a pärut lui Kogalniceanu cà ar iesi din margenile impuse de tratatul din Paris si ca solul nostru" e mai modest, caci n'are un caracter politic, ci numai geografic pentru a apara in- stitutiile noastre" nu zice: Statnl nostru" si a asigura existenta noastra politica" 2). 1) Pentru ideia de a considera pe Print insusi ca déchu", v. raportul din Roma al lui Obedenaru, 8/80 Main. 1877. 2) [CeS faits] 1ne nous laissent plus aucun _douta. que nous sommes en guerre avec la Turquie pt que oette guerre nous a été déclaree par la Sublime Porte elle-- mem.- C'est la Sublime Ports elle-même qui la roinpir les liens existant entre elle et la Roumanie et que par consequent nous ne pouvons que lui reuvoyer la Tespon- mabilite qu'elle essaye de faire peser sur nous par sa depache du 2 mai (sters: pour_ toutes consequences qui resulteraient de cet étatle choies).... [On prendral des mosures telles que les compute la situation ere& par la Turquie elle-même afin de repousser par la force le actes d'agression auxquels la Romanic est en butte_ de:

1 '

www.dacoromanica.ro I. ", --- 137

UrmA proclamarea independentei. Trebuià sL Sedomunice acest act si agentilor Romaniei in strainatate. Atunci s'a scris frumoasa nota cir- ..culara a lui Kogalniceanu din 22 Maiu, in care el aratä cunt-agresiiunile neincetate si nedrepte ale armatei otornane, (pe tot parZursul frontierei noastre dela Dunare, au produs in toata tarao mare surescitare. Corpurile noastre legiuitoare au adoptat atunci spontaneu o motiune tinzind sapuie Romania in positie de independenta fran- ca si determinata fata de imperial otoman, ale cgrui drepturi suzerane, trebuie sä o recunoas- tern, n'au avut nici odata un caracter bine de- finit. Ouvernul Altetei S. Principelui Carol nu s'a crezut in drept sa reprime aceastä micare" (contra abusurilor stzeranului turcesc). Tentativa1 ar fi fost de alminteri in acest moment pe atit de zadarnica, pe cit de contrail sentimentelor de legitima indignare pe care Suveranul Roma-- niei le Imparteln intregime cu supusii sai 1)".

4a part des armees anomalies(Igers:de la part des- Tures). Forts de notre droit et -de la justice de notre cause 4et comptant sur la sollicitude des Puissances garantes ..notre égard, nous lemons tout ce que notre devoir envers le pays nous impose pour défendre notre sol(sters: leterritoire -rournain) pour sauvegarder nos institutions. ,.et pour assurer notre existence politique." 1) Les agressions incessaMes et iniques de l'armec; cttcnnane sur tout le parcours de notre frontiere du Da- nube... Nos Corps legislates out sPontanément adopté une -motion tendant a mettre la Roumanie dans une position d'independance franche et determiner vis-à-vis de (sters: vane ancienne suzeraine". Apoi, de aka scriSoare: ,,l'Ent- pire Ottoman,dont,11 faut le reconnoitre,lesdrafts- (sters:rapports) suzerains n'ont jamais en de caractère

' . www.dacoromanica.ro . 13.-3

Nu se poate ceva' mai potrivit decit ca,in- . tr'un act diplomatic, sä se afirme inaintea lumei, intregi aceasta unitate de sentimente intre Su- veran, Guvern si Tara intreaga. Aceasta dadea dreptu4 si altuia dintre represintantii Romdniei in strailnatate -sd spuie, in cuvinte miscate. cA nui lipseste tlerii in momentele acestea nimic, din acea unitate abSoluta, din acea ciiidura deo- :sebitA a tuturor inimilor, din care resultd neap& rat bitruinta. Independenta absoluta a Romäniei a kist deci proclamata de toate glasurile auto- risate ale terii. Suveranul si poporul au That hotarirea ierma sa o apere cu arma in mina ca si integritatea teiitoriului cu care se gaseste de a- cum innainte identificata in ochii intregii populatii" 1). . Lucrul acesta trebuia adus si la cunostinta tuturor Puterilor. ;,E un articol de credintd in existenta noastra nationalä care nu sufere discutie. Nu era_un punct care sa-poata fi stunts

bien défini (putin schimbat apoi). Le gouvernement de S. A. le princes Charles s'est pas cru en droit de re-, primer ce nouvement. La tatatIve en efit été, du reste, en ce moment, aussi vaine que contraire aux sentiments, de légitime indignation que le Souvrain de la Roumanie partage 9ntivement avec ses suits."(Cf. V. Kogaini- ceanu, Documente, II, p. 98 sinrm.). 1) L'indépendance absolue de la Roumanie fat done proclamee par toutes les yobt autofisées'-du pays .SouL verain let peuple ont pris la ferme resolutions de la 16- fendre, les armes a la main, au meme titre que l'intégrite, denotre territoir,a laquelle elle se trouve-dorenavant identifies aux yeux de toute la population roumaine." 2) Cat acte, qui a pris le caractere d'un article de loi dans notre existence nationale."

w www.dacoromanica.ro 139 _ . parerii altora: era o afirmatie absoluta, irevo- cabild, pana la moarte, a unui popor intreg.

. -- Deocamclata. Kogdlniceanu isida sama de laptul ca toate chestiunile resolvite prin tratatul din Paris sint puse din nou in discutie, dar ca

. .nimeni nu va putea interveni liana nu se va Sti :ce hotarasc altii, si ca hotarirea atirna de biruinta sau de infringere. Prin urmare -numai inteun tratat de pace s'ar putea lua o hotarire in ce priveste aceasta schimbare totala a situatiei internationale a Romaniei. De aceasta si-a dat sama, zicem Kogalniceanu, de si incerca, precum am aratat putin mai inainte, s. deduca independenta din tratatul de la Paris sau din forma de suzeranitate turceasca fixatd.prin Puterile europene la 1856. El califica independenta de act la care circumstante imperioasei cu totul in- dependente de actiunea noastra proprie ne-au adus in chip fatal si pripit", adaugind cd el ,nu ..era decit consecinta fatala a acelei protec(ii eficace1). Romania doreste un singur lucru: ca actul sa fie bine vazut" (bien vu), chiar dacd". urmeaza deolaratia lui Kogalniceanu;complicatiile,- actuale ar zabovi. recanootei.ea lui oficiald na-. nA la epoca pe care evenimentele si buna vointa Puterilor pot singure sa o apropie. Pretuim la dreapta sa valoare resdrva pc care 0 impun fie- ciruia ctrcumstantele exceptionale ie astäzi. Dorintile noastre modeste se reduc, pentru moment, la aceia :.sa capdtam din partea Mi-

. 1)L'acte =suet les circonstancesimpérieuses et Indénendantes de notre propre action nous a fatalentent t hâtivement amends aujourd'hui n'étaitque la cons& quence obligee de cette protection efficace."

www.dacoromanica.ro .. , .. 140

nisteriului o sirnP11à recunoastere tactica acquiescement a liniei de conduitä pe care am- 1. urmat-o, supt apasarea unor dificultAti a 54 de1.. grave 5i pe care, tinem sa o afirmam sus si tare, am luat-o in afara de price inflttenta straina'). Aceasta ca sa nu se confunde chestia ridica- tà de Rusia, prin razboiul ei, cu chestia, cu total ; deosebitä,ridicatä de noi. Mai, presus de toate aspiram, dornnule A- -.gent, sa cistigati de la bine voitorii protectorit ai nostri fagaduiala ca in nici un cas nu se va face violenta natiuniti rornine in scopul de a o,, consttinge sa inoade din nou legaturile sale anterioare su Sub lima Poarta. 0 comunicatie -de felul acesta ar avea ca urmare a circumscrie intr'un cerc bine determinat activitatea de astazi. .'a terii noastre", si, dindu-i incredere in 'siiitor ar insemna o cretere de autoritate acordata ac- tului ce a indeplinit acuma 2)". De altfel, Roma- nia n'a facut si nu face decit ,o politica de con- servatie". Nu e atita unrazbOiu impotriva Tar-

.ciei, cit o desfacere de dinsa, -putinta de a ne misca liberi". In resinnai, ori o aprobare in- 1) Quand meme les complications actuelles en ajour- 'neraient Ia reconnaisance officiefLlea une epoque que. les evenements et le bon vouloir des- Puissances pen- vent seuls rapprocher. Nous apprécions a sa juste valeur a reserve qu'imposent a chacun les circonstances exception-nelles de ce jour... Nos voeux modestes -se re- duisent pour le moment a obtenir de la part du Ministere un simple acquiescement a la ligne de conduite que nous avons suivie, sous le polds de bien grandesdifficultes

. et, nous tenons Al'affirmer..hautement, en dehors de. tante influence extérieure." 2) Par dessus tout nous aspirons, Monsieur ragent. itgagner de nos bienveillants protecteurs la promesse ,qu'en aucun cas 11 ne sera fait violence a la nation rou-

www.dacoromanica.ro - I' 141,

. treagr la care de alminteri nu spera ministrul insusi ori, cel putin, o adesiune prea- iabilA i)". ti - 1 - , .

RAzboiul alaturi de Rusi se dovedi insA nedo- te --rit de acestia. De almintrelea, la 15 Maiu st. n., Kogalnicea- nu spusese ilamurit lui Balaceanu Ca armata noastrA va ocupa deosebi Oltenia si ca nu ne gindiam nuicar la un rdzboiu of ensiv" 2)., Dorin- ta de participare la räzboiu era a Principe lui.. Se urmase sfatul Vienei. ( Si macar daca sprijinul austriac arfifost real si posibil! Dar Kogälniceanu el insusi vedea de ce va trebui sä se loveasca , in momentul acesta chiar Agentud Romaniei la Viena prevedea in viitor rázboiul necesar cu Unga- .: ria atunci cind, la cererea de a se extrada cei bieti sase Ardeleni cari voiserà sa intre in oastea noastra, el amintia asprimile neexpll- cabile la care sint supusi Rominii din Ardeal de catre autoritatile unguresti", care au mers pand la oprirea stringerii de contributii volun- -tare din partea fernellor romince pentru ambu- lantele ostirii Principelui Carol. _

niaine dans le but de la contraindre A renouerjarnals ses rapports antérieurs avec la Sublime Porte. Une com-

! munication de oette nature aurait pour- effet de circons-

[ crire dans un cercle bien determine l'activité présente de notespays...Un surcroit d'autorite accorde a l'acte que vient j'accompHr la Roumanie." .1) Une approbation entiere ou, au tout moins, une

adhesion préalable." .

2) Tout ce que le dois ajouter pour notre gouverne, - east que notre armee occupera (Vers: cooperera) A part fa Petite Valachie et que nous ne songeons pas mettle - a la guet.,e offensive."

I www.dacoromanica.ro ' i 142

; Supt niciun pretext nu vom comite inichi- tatea de a da autoritatiior unguresti, lard nici- tin delict calificat, Pé (mice fink ROmin din Ar- deal care, in aceste din urna vremi, ar fi venit, in tara noastea 'pentru vre-un interes". El whin- tia cA,la 1860,soniat,de Austria, ,ca prim- ministru al MoldOVei, sa dea pe fugarii unguri, el a refusat. Domnul conte va judecai vasirn- ti mai bine ca aceia ce n'am Omit pentru Ma, ghiarii rascUlati, nu voiu face azi .pentru Ro- mini" '). . .

La Viena umblau zvonUri. ea" ofiterii ruSj cearca pasurile ardelenel. .

. . . . . 1) Serisoare din 13. Cline:. C'est avec le plus vif re- gret que .nous avons ete informes des rigueurs inexpli- cables auxquelles sant somnis les Roumains, de Tran- . sylvanie de 1a part des autórités hongroises(sters:rigueurs qui ont ete poussees au-della meme des timites de d'humandite). Chose natal! On a eroPeche les femmes u- maines .d'outre-Carpathes de fake des quetes pour les ambulances de notre armee. Sous aucun pretexte nous n'irons commetre ilnliquite de livrer aux autorites hongroises, sans aucun delftqualifies',taut jeune Roumain de Transylvaniequi, dans ces 'derniers temps, serait venu dans notre pays pour intéretquelconque. L'esprit-", de malveillance que manifestent si ostensivementces au- lorifes ^mitre tout ce qui est element rouniailn \nous met pour le moment dans une bien legitime defiance contre l'acte de condescendence que tron reclaim de nous.. M. le comte Andrassy lasers et sentira bien que ce que je n'ai pas fait en 1860 pour les Magyars persecutes (.7ters:et en qualite de president du Conseil des ministres de Moidavie), je ne le ferais pas aujourd'hui pour les Roumains (comme ministre de Romanie; sters)." 2) Bblaceanu .a.tre Kogrilniceana.18lithe: On a appris ci que des officiers russes sant aides reconnaftre les defiles qui menatit en Transylvanie."

www.dacoromanica.ro - 143 -

Se cunoaste räspunsul mindru al Principelui fata de cererea Rusilor ca soldatii nostri sa es- .

Icorteze pe prisonierii turci facuti de Rusi. . H 0 observatie fata de ce Se stia despre acest incident: nici prisonierii nu figurau, de la inceput;. explicit,nici cererea ca armata noastra sa in- deplineasca Jurictiunea de jandarmi pe linga dinsii: este vorba de material, de ocuparea Ni- opolei. Dar, pentru a fi cu totul drepti, trebuie spunem ca ideia aceasta ca trupele romanesti nu pot sä indeplineascä functiunea-de gardieni de penitenciar sau de jandarmi rurali, i-a venit intdiasi data lui Kogalniceanu. Kogalniceanu este acela care a intrebat pe Principele daca lucrul acesta este admis si a protestat impotriva itleii ca s'ar putea admite. Si termini! chiar in cari Principele Carol a comunicat refusul sau Rusilor, Sint aceia de cari s'a servit Kogalni- ceanu. Si rnotivarea n'a fost absoluta, fiindca s'au adus si alte motive de explicatie: ca trupele romanesti sunt putine, ca au de indeplinit un scop anumit, ca prin urmare nu s'ar putea desface atitea elemente Melt sa foloseasca si Rusilor si,- in acelasi timp, planul prirnordial in actiunea Rominilor sa tillfie impiedecat In é- xecatia sa. _ Din partea lui, Principele credea ca nu_pulem otepta. La 12 Iulie, el primise cele dintiiu stiri despre infringerea Rusilor, cari- se plingeau' cL prin refusul privitor a Nicopol, Kriidener a fost impiedecat sa alerge la Plevna in sprijinul lui Schilder-Schuldner. A doua zi, prin generalul Ion Ghica, Lenit din Biela, i se aduce lui Carol I-iu cererea directd" a Taralui ca Rominiisal-- treaca Dundrea là Nicopol. Biruinta lui Osman- Pasa Iniäturase scrupulele trufase ale lui for-, ceacov, care si el, in acelasi timp, la Bucuresti,

www.dacoromanica.ro -144 - -

de si in forma cea mai grosolana,cerea ace; .; Iasi lucru. Totusi Kogalniceanu, care n'avea a= , nii Principelui, stated pe ginduri. El pomenla

in telegrama lui din aceeasi zi catre Suveran de . imensa sensate" ce va fi In Europa sise infor-/ ma atent dacd cererea impardteascd i-a fast, fdcutd verbal sau in sCris,cdci, in orice cm? toate piesele care se ref era la dinsa trebuie sti fie pdstrate -ea ingrijire". Avem rdspunsul. Kogalniceanuera trimes la - generalul Ghica; fiind vorba de o chestiepur militara, nu trebuie sa i se acorde mai multa importanta decit o are in adevar"; de alminterea, a fost vorba totdeauna ca divisia a IV-a trecind Dundrea pe pod,sa" formezearip4 dreapta a Rusilor, pentru a se intoarce apoi la.- dreapta si a stabilli capul podului ce.trebuie sa serveasca la trecerea grosului armatei noastr Instantele personale" ale Imparatului si infr" gerea ruseasca au hotarit ocuparea Nicopolei de Manu.Kogalniceanu Smearga la Viola , pentru a pipai terenul fata .de noul pas facut e Romania. La '16/28 August, trupele sale trecind pe la Corabia Princilpeleinsusise grabia pe la Zimnicea, catre cartierul-general. In telegrama sa catre Kogalniceanu, el arata ca, in urma instantelor nona ale Imparatului,s'a hotarit sa piece insusila cartierulgeneral rusesc",iar Kogalniceanu anunta lui Balaceanu ca-nu s'a incheiat nicio conventie noud, ca nici n'o dorote", ca a fast nutlili o explicate intreIm- parat si presedintele Consiliului" si ca, In urma acestei explicatii, armata noastra, dooperind a- -; laturi cu armata ruseasca, pastreaza individua- Iltatea ei si comandamentul ei suprem". . Kogalniceanu se ardta Mark ingrijorat de

www.dacoromanica.ro 145

aceasta hotarire. Opinia publica din Bucu- resti",scria el Principelui, e foartenelinis- ,tita,foarte agitatd", si din causa stirilor rele, Inca neyleslusite. Si 'It& Bratianu el ii explicau-. nul din motive: Toata lumea nu vede lucrurile ca noi: numirea Principelui in calitate de co- mandant al trupelor rusesti a facut o foarte rea impresie innauntru, cai in strainatate",neui- tind sa pomeneasca Si consternatia" dela Viena. Sifata de BalAceanu nu se sfia sä afirme cA a- ceastä masura pripita s'a luat Para ca Guyer- nul sa fi avut timp a-si da parerea", si mime: ,,pentru a evita si mai mari complicatii".

IncadinJulie1877,rAspindindu-se vestea unui armistitiu, ba poate chiar a unei pact apropiate", Principele cerea lui Kogalniceanu, care se gatia de drumul -la Viena, sa afle de la Oorceacov daca aceasta pace sau acest armis-- titiu ar trebui sa se intinda si asupra armatei ro-- manesti, in indoita eventualitate: cind am fi si trecut Dunarea, sau eind ne-am multami a pas-' tra ofensiva, rAminind pe malul romanesc". Du-

,narea va fi trecuta, victoria citigatä, situatia sal- . vata pentru crestinatate, fail ca grija d'intaiu sa fidisparut. . . Cind se aim-Ise la negocierile de pace cu Tur- cii, la 11 Ianuar 1878, Kogalniceanu comunica Agentilor Romänieideclaratiile arnenititAtoare ale diplomatului rus Nelidov. El insista asupra- faptului ca Romania a inceput doar un razboiu al ei, afardsocotinta Guvernului Imperial, - si chiar contra ei", ea Nelidov aratase formal, la Ploiesti, cum ca Guvernul,Imperial nu apro--. ba declaratia aceasta de razboiu n'avea nicio - evoie de cooperatia armatei noastre", cA tre-

N.Iorgn. Mihail Kagalnicaann. . '0 ..

. www.dacoromanica.ro - 146 - .1 cerea DUtarii de Roniini s'a facut dupa cererea expresd a lui Gorceacov s'a suprimat frasa' care vorbia de cererea din partea Tarului insusi, ca ostii romanesti is'a recunoscut in-, dividualitateaj calitatea de aliata. Daca Rusii au uitai in preocuparile lor toate acestea, Gu- vernul romin are neaparata datorie de a si le

aminti. . Totusi Rusii merserd mai departe pe aceasta cale. Pe cind Rominii, carora comandamentul- general rusesc, la 19 Februar, ii cerea, telegra- fic, sa ocupe Vidinul si Belogragicul, se adresau TurCilor pentru a hotari thestia ocupatiei celor rcloud cetati, generalul Nepocoicitchi comunica. . lui Kogalniceanu ca Mare le-Duce a poruncit luarea lor in stapinire de trupele rusesti, pentru.. Romini lucrul fiind prea oneros" si el gasia r prilej sa blameze legdturile cu Turcii ale Gu- vernului romin in aceasta chestie, legaturi can se reduceau la o interventie de umanitate, ce- rufd de locnitorii musulmani de acolo. . Niciodata politica de drept si ideal pe care Kogalniceanu o invatase in Germania lui Sa- ' vigny si a lui Ranke n'a gasit accente mai pu- .'ternice pentru a infiera o nedreptate decit in, notele din acest timp ale lui Kogalniceanu. La S/15 Februar, in aceiasi zi cind cerea Rusiei sa iea initiativa propunerii de a se primi un representant romin ga viitoarea conferinta, el setn- nala, inteo circulara destinata a asocia Im- perial Otoman la demersulsolicitat Puterilor garante in favoarea noastra", parted. Romania in razboiu si infatisa tara ca ajunsa %la un grad de civilisatie, care_o autoriseaza a se asimila st a permite sa fieasimiilata cu alte State in- dependente" si Insufletita de acea energié care singura asigura popoarelor flit* lor si demon-

. t-- www.dacoromanica.ro - 147 -

streaza in acela$ timp nevoia pentru ele de a avea o individualitate distincta si fortnald." La-."'

23 Februar. el cerea prin generalul Ghica sä i se . Spuie daca, in 'adevar,- Ouvernul rus vrea sa-si ocupe Basarabia si se "ruga, in numele dreptatii, in nurnele Sacrificiilor pe care Romania le-a facut $i a singelni ce a varsat pentru O causa care se intoarce contra noastra., sa spuie franc ce vreau sa" facd cu noi, ce au de gind a face cu Basarabia: ni-o lasa, vreau s'o ceard la congres on sa ni-o iea cu sila." La 2./14 Mart, Kogalniceanu anunta, in adevar, la Viena, ocuparea timor puncte principale ale Basarabiei romanesti" si la Vio, in alta scrisoare catre. Balaceanu, el cerea Austriei liberarea Dunarii: - Principele Carol insusi Insista in Metnoriile" sale asupra nevoii ce ar fi fost de a nu ne mai tinea de chestia Basarabiei, -definitiv pierduta, renuntind astfel a jigni si a umili la Berlin pe Rusia, prin aratarea limpede ca ea comite o nedreptate. Ca sd-si crute aceasta mine, diplomatia ruseasc5. ar fi fost in stare, fard indoialä, sà facd in favoarea Romäniei concesiuni importante: Carol I-iu vedea ca in cazul acesta, s'ar putea capata tlinid Rusciuc-Varna, ba chiar mai mult." De alltminterisiluiKogalniceanu-i umbla prin minte ceva de felul acesta: altfel n'ar fi trimis la 29 Main catre represintantii RomAniei in strainatate indemnul sa convorbeasca cu persoane politice, aratind ca in Bulgaria, afara de Bulgari si Greci, sint si Romini, cari formeazii grupe compacte- pe malul DunArii, dela Vidin. _si chiar pe malul Mara, pind la Constanta si, in acea regiune chiar a Dobrogii, PatrunzInd pIn departe in läuntru.

www.dacoromanica.ro f. -ins- - . Trimesi la Berlin, pentru a incerca sä salveze Basarabia, Kogalniceanu si Bratianu nu repre- sintau tocmai aceiasi politicà. Absolut ireductibil; -1 era Ion Bratianusi, mai ales, Rosetti,,in raL dicalismul, in idealismul 'conceptiei sale abso- lute pe care si-o facea despre cerintele vietei de- Stat. Erau romantici. Si Kogalniceanu era ro- % mantic; numai cit ei erau romantici in sensul frances, metafisic, pe cind romantismul lui Ko- galniceanuavea elementeleorganice ale roman- tismului german din aceiasi vreme, care patrun- sesera mai adinc in sufletul lui decit ale celui frances. Insa de prin Iantiar ni spun Memo- rifle Regelui" el ar fi admis, de si cu greu, cu durere, anumite concesii in vederea unor Is- tiguri mai mari; ceilalti insä, din punctul de ye- dere al certitudinii de conduita, al frumusetei caracterelor, au fost ireductibili Oita la sfIrsit, impoteva lui Kogalniceanu, impotrivaPrintului

' impotriva Europei; impotrivaoricui. In chestia Basarabiei, el se rostia astfel la 1885: Apoi Principele Oorceacov nu mi-a spu- s-o aceastala Ploesti? Apoi Principele Bis- marck, si direct in timpul razboiuliti si innainte; prin represintantul sau Alvensleben, nu i-a spus ca Basarabia era data Rusiei? Principele Bis- marck, cind d. Ion Bratianu s'a dus la Berlin, cu mult inaintea Congresului, i-a zis aceste proprii cuvinte: Noi, cari nu putem scoate sabia pentru apararea unui principiu european, integritatea Imperiului Otoman, nu putem face a- ceasta pentru douä, trei mid judete ale d-v. In-

. r Oleg cà aceasta este importantpentru d-v.. dar mai imprortanta este pentru noi pacea lumii, Prin urmare, intelegeti-va cu Rusia.,Imparatul Ale- - xandra se lupta cu &ma sentimente generoase; el tine sä redobindeasca Basarabia, pentru cA a

www.dacoromanica.ro 149_1-- \ . mostenit-o de la parintele sau, dar tot de odataz el are mustrarea de cuget de a despoia pemr, aliat, care 1-a ajutat in vremea pericolului. Pen-- tru aceasta el este gata sa và dea tot, tot ce- v.eti cere, numai nu duceti inaintea postavului verde al Congresului de la Berlin. Pentru Ba- sarabia el este gata svA dea indoit peste Du- nAre; el este gata sd va dea Vidinwl chiar, In! a caruia imprejurime sint numai Romini; cereti milioane cu care yeti Putea rascumpara drumul de tier, care acesta constitue o proprietate mai importanta decit Basarabia, devenind astfel sta.- pini In tara voastra1)".. . Sint sa se piece innaintea fataiitàtii, Kogalni ceanu propusese,lparasirea celor trei judete,a, se hotari mosiile de la Credit, ale Sfintului Spi-- ridin din Basarabia, ale Episcopiei de Ismail,. etc. Raspins, el plea in strainatate, pentru a. gasi chestia ispravita. Cedarea Basarabiei nu ? -- poartA semnatura mea", spune el usurat. Parasind Ministerial, in Aprilie 1880, Kogal-- niceanu trecea ca Ministru al Romdniei la Pa- ris si de aici trimete el cele cloud fundamentale memorii pe care le-a publicat apoi supttidal' de Cestiunea Dunarii", la 1882. Discutind cu de-amanuntulsituatianoastra fata de pretentiile Austro-Ungariei, combatind' comisia mixta, dominata de aceasta, el fdcea !impede, Inca de atunci, critica politicei de corn- plicitatei bizantinism ramasa Inca in obiceiurile 'oamenilor nostri politici. Daca voimse-. rios sa fim ascultatii ajutar, spunea el, sa, fim sinceri, sä spunem adevarul franc oeoint- si, Innainte de a oere sprijinul altora, sa ni spri-- 1) Atlanta". pp. 62-3. : , ,

www.dacoromanica.ro 7 mo

jinim noi mai Main intereselesi drepturile". Sau, aiurea: Nu intra in croterea mea, in deprinderile si principiile mole a arunca in capul ,";adyersarilor miei imputarea de tea credinta sau .. de tradare; insa sustin cin conducerea afacer rilor exterioare lenevirea,nestiinta, necapacitatea si mai ales siretliculdecorat cu numele de arta diplomatica, au adus nu odata pentru o -- natiune consecinti mai fatale decit chiar tra- darea cea mai vadita." El adthitea dreptul Comisiei Europene de a face regulamente pentru tot cursuir de la Pon.- tlile-de-fier la Galati, conform cu tratatul de la Berlin, si nu intelegea a 'se pastra cabotagiul numai pentru riverani, contra Marilor Puteri. Pe aceasta chestie,intrind in antagonism cu ministrul Boerescu,el se retragea, cu invoirea noului Presedinte al Consiiiiului, I. C. Bratianu. : Vorbind apoi in Camera, la 1-2 Maiu 1882 in chestia Dunarii, el se intreba daca sintem o natie de sine statatoare, un Stat liberi independent, un regat ca toate regatele eurOpene", cu deplin drept de suveranitate. . . DoriamentinereaComisiuniiEuropenea Dunarii pana cind vom deyeni asa de tari si pu- ternici incit sä putem trai prin noi insine, astfel incit sa nu mai avem trebuinta nici chiar de tutela Europei". Numai pentru a nu se arata in- conciliabil, a votat si el inspectorii straini In apele noastre, capitani de porturi straini la Sa- lina, perceperi de taxe prin casieri si controlori straini, atitea jigniri ale suveranitatii noastre". ,Dar Dundrea n'o putem da: trebuieca Eu- ropa sa se convinga ca acolo unde am putut, am dat, iar acolo unde nu putem da, avem curajul, avem datoria sa resistam". Intre Austria

$i Rusia, in vesnic conflict. Statul romin n'are .

www.dacoromanica.ro EM-

nicio misiune de indeplinit, indatä ce se supune unuia sau celuilalt dintre puternicii vecini Punea si chestia judetelor Basarabiei-de-jos, ln legaturd_cu misiunea romaneasca de a tinea libere gurile Dundrii, care fac parte din insasi Marea Neagrd". Cerea ca Romania si Bulga- ria,fard participare sirbeascasipresidentie austriaca, sä hotarascd In apele lor, dar nu si sa formeze o comiie mixtd, care, in doi, n'ar mai avea nici un sens. Propunerea Barère, acceptata In principin de Ouvern, trebuia deci rdspinsa pur si simplu, de Adunare, pentru ca addugirea unui membru,a1 Comisiunii europene, care putea fi german sau austriac, permitea aceiasi majoritate In interesul Austriei si excludea apelul la Comisiunea Europeana. 51 credea ferm ca, mai la urma ur- mei,Franta,soldatulluiDumnezeu, nu va pune subscrierea sa la un act care ar fi osIn- direa la moarte a Romaniei". 0 propunere formala, recunoscind drepturile Comisiei Europene de a decreta pe Dunare, reserva riveranilor singuri sarcina de a executa. De $i nu mai avea le- ggturi politice cu I. C. Bratianu, el II ruga, in numele operei facute impreuna de generatia lor, si resistel. Se stie ca resistenta tacitä a Romaniei a anu- bat de fapt hotärlrile Conferintei din Londra: , In 1883 Inca ii pläcea batrinului desgustat de un sectarismsi personalism care nu erau in firea sa, sa vorbeasca de focarul de libertate, .. - 1) Chestiaunrii. Discursurirostiteinsedintele Canterei Deputatiloy din 1 si2 Maiu 1882", Bucuresti 1882.

www.dacoromanica.ro 152

nationailitate, de inteligenta" care existala Iasi alaturi de acel din Bucuresti,dar numia partid liberal" alcatuirea samoldoveneascal..' cOnstata la Bratianu si Rosetti tendinta de . -a-si tinea isolata gruparea lor regionala, ca singur partici liberal. Moldovenillor, amintiael,li se spusese: Un an ii vom trata ca oaspeti, si dupa un an ei vor trebui sa mearga cu noi". Noua ni se -cerea o supunere; odisciphna pe care liberaliidin Moldova nu tt primiau .nid chiar intre ei, de la unii la altii." Edu- catiunea noastra ne facea a nu puteasane su- punem a ne pune supt comanda cuiva irinainte ,tle a rationa, innainte de a ne gindi,asupra celor ce ni se cereau." Si totusi a consimtit, de§i, mai batrin si avInd o viata politica Mai lunga", - ,,sà se inchine", sa se supuna" lui Bratianu. Dar .numai violentele Conservatorilor din 1871 putu- sera da acest resultat. Astfel ajunse la allanta cu Manolachi Kostaki si la programad de la Ma- 7zar-Pasa Dar mai tirziu, inteun moment de du; reroasa sinceritate, va striga: M'am saturat ..-a fi cal de dirlog 2)". . La 1883, Kogalniceanu era 'alaturi cu Vernes- cu, cu D. Bratiapu insusi, ca disident. Combatea centralisarea la Congiliul de ministri si resumarea acestuia in vointa unui sin- -fur om. Discursul lui din acel an male nirea In politica interna, nalitatea in cea exter- -na Ce caractere ai format d-ta de sapte ani de zile", Ii striga el lui Bratianu. 1) Prog-ralita de la Alazar-Paa.", pp. 0-10. 2) Ibid., fp.. 20. (Ii spunea Jai Bratianu ctinta acestuia I ;afost =maisg,formeze un partid brAtienist in hid-

www.dacoromanica.ro z

153 ) ; ,

_ ( D:at nenorocire, acela care spunea: nu Vo iesc nicio in chastiunea pioprietatii2)`" nu vedea punctele vii din politica viitorului. In 1886, el protesta apoi contra expulsarii Ar delenilori vorbia Inca odata de ce. a facut ol

. insusi pentru causa revolutionard maghiara. A-- afirma cu acest prilej viata absolut unitara. de-a_' lungul mosiei $i in ciuda, hotarelor, a neamuluii romsaliesc2). ,: . In lupta apriga contra guvernului 13ratianu, la_ 1885, Kogalniceanu aduse experienta si idealismul generatiei sale, cerind viata constitutionala., Ca tinar", spunea el la Galati, am inceput- lupta supt regimul arbitrariului, al inchisorilor al surghiunului din tara. Ei bine, acest reg:m nu, 7 voim sa-1 cunoasca si copiii noltri-!` La 1885, in chestia porturilor france, Koal- niceanu cerea independenta economica a terii contra pretentiilor austro-ungare si osindia, du- panoua ani deexperienta,regimul .Conventiei. In special el cerea indugurarea pentru eXport a_ ,,Pclitioei de apd". 0 politica maritima si duna- reana era in intentiile sale: Din nenorocire, nici-- tin guvern de partid .n'a stiut s'o prefacä intr'o realitate; ea near fi ajutat de sigur, cum doria el, sa firn stapini in Vara noastra, in casa noas- . tra", potrivit cu oea mai veche misiune istorica- a noastra in acest loc. Cuvintarea lull de la 1891 o considerainsUSF

1) Programa de la Mazar-Paw, p. 98. Bratiami47 facea caraghios cum a fost totdeauna" (p. 105). , 2).Brosura din 1886 (Intenpelafiunea fäcula la expul- sarea Roinindlot de peste Carpati"). .

-1

www.dacoromanica.ro _ -15 4- .. ca testament 'politic". In ea se afirma respec- tuos fata de Regale pe care nu-1 lingusia, dar nici nu-1 insulta. Cerea caractere, indiferent de partide, pentru a ridica si pastra institutiunile si chiar existenta acestei teri." Si, dintre cei morti, pentru cari ura si pasiunile s'au sfins",el.in- fatisape Rosetti, revolutionar toata viata sa, dar caracter statornicin urmarirea idealului sau", pe loan Cimpineanu, ;,boieri liberal, patriot totdeauna, care si-a cheltuit averea pentru desvoltarea luminilor in poporul sau", pe Cos- tachi Negri; decanul liberalilor din Moldova" pe Manolachi Costachi, decit care nu a cunoscut un ministru mai onest in aplicarea regimului fiostru constitutional",i chiar pe Barbu Ca- targiu, care a murit victima convictiunilor sale" si pe Grigore cantacuzino, care-si aducea a- minte ca era boier numai cind se_atingea de a- pararea drepturilor terii sale". Si tinerilor el li : lasa singurul punctneindeplinitdin dorintile nationale de la 1857-. ca tara sä fie stapina pe destinele ei si in afara si in läuntru, ca Guyer- nul terii sizvoreasca din Parlament si prin oameni alesi de tara". Aceasta va sa zica: tam nu voieste guvernul care sa-si faca majoritäti, ci majoritati care sa dea guverne". Sa va iasi .din cap sa tam aceasta va mai rabda Camere legislative care sä fie formate dupa tipicul pa- tu4ui lui Procrust." Era prematur! Ceia ce este astazi", spunea el mai departe, nu s'a cerut de generatiile care au intemeiat Statul romin modern". Dar steagul supt care am lucrat in toata viata meapo, utica voiesc ca tot el sä ma infasure cind voiu muri". Si el cerea, tot atunci, ca, la Iasi, In locul Scaunului Domniei pe care liltrina Moldovi

^ www.dacoromanica.ro -1

-155 - I-a pus pe altarul patriei, sa se ridice &annul- ,... stiintei -

Cu aceste ginduri in minte isi isprdvia el viata. la Paris, -uncle suferise o ultima si grea opera-°: tie, la 20 Iunie din acel an 1891. Oasele lui se, odihnesc in acel Iasi care-i vazuse stralucitoa- rea tinereta, iar sufletul lui e in tot ce s'a facut mai bun pand astazi si in tot ceia ce asta'zi ne- indeamnä mai' mult spre bine, pe caile until nationalism care e democratie si unei democratit care nu poate fi decit nationalism.

1 P. 0

www.dacoromanica.ro SCRISORI SI ALTE. : ACTE -

www.dacoromanica.ro , ^

. 1. PROSPECTU Despre un pansion asezat la Miroslava linga Iasi, pen- ru cresterea si invatatura tinerilorrobiIi. Cu imputernicirea si osebita protectie- a epi,tropiei invataturilor publice in Moldova, sa va aseza la Miroslava un pansion de tineri nobili dupa utmatoarea rindpiala Pansionul sa va deschidela 25 a viitoriuluiOctovrie, si locul acesta pentru curatenia aerului s'au socotit mai- potrivit de aseminea asazamint.

-7, ."" Relighiai moralu. Datoriile relighiei vor fi pazite cu scumpatate intru- toata intinderea Ipr, supt povatuirea unuiiereu drept credincios, carele va pute implini insarcinarea de das. cal in limba greciasca, iar, cand un asemene nu s'ar pu- ,:te afla, atuncea preotul ssatului sa va chiema intoate zilele pentru povatuirea datornicilor rugaciuni ; scolarii 'se vor afla regulat fata la slujbele dumnezeesti in toate Duminicile si in zilele praznuitoare. Directorii pansionului vor .ave o necurmata ingrijire pentru bunul moral,datoriile catra Durnnezeu, Writ pArintii lori catra sotietate sa vor intemeie in tot cea- , sul in inimai mintea scolerilor, atatprinviugraiu. cat si prin cele inscrisuri.

www.dacoromanica.ro 160

Invatatura. Limbele frantuzasca, greceascasi nemtasca se vor invata cu gramaticesti regule, precum $i deosebitele lor stiluri. D. Lencuri D. Bagar sint insarcinati cu inVA- tatura limbii frantuzesti si vor intrebuinta metodurile cele mai obicinuite in Europa. Limba greciasca si nem- teasca sa vor invata de profesorii rinduiti de catraEpi- tropia invataturilorpul;fice. Istoria vechei acea noua se va invata inscurt de D. Lencur, precum si gheografia. In matematica, aritmeticai gheometria sa vor invata de catra d. Bagar. Invatatura limbei franteze va fi urmata de un curs de loghica si ritorica, de care sa vor imphrtasi dupa fiescare examen toti acef sholeri cesevorsocoti in stare de a pute cu sporiu intra la acest clas mai inalt. Sholerii sa vor practisi asemene siin limba molde- veneasce. La sfirsitul fieste careia sasa luni se va face un examen public sholerilor pansionului. La examenul de vara sa va face impartirea rasplatitoare de premii, carea sa va face cu putincioasa pompa. Dupa aceasta va urrna, vacantie de o luna, in curgerea aria sholerii vor petrece in sinul familiilor lor. .

Hrana, locuintai tinereasholerilor. . Hrana va fi sanatoasa si indestulatoare. Zilele de post sa vor pazi dupa vointa parintilor. ,Locuinta va fi incapatoare si pentru curatenia aerului. - nu sa va ingadui intr'o odae inpreuna sederea unui mare numar de sholeri.- Sholerii sa vor tine cu cea mai deplina curatenie atit -- asupralOr,citsiinlacuintilesiasternuturilelor Hrana. spalarea, schimburile, lurninarile iincalzirea sint de socoteala pansionului. _ ;. -

www.dacoromanica.ro 161

Pretuli conditlile

I* Pretul pansionului este de sa.ptezaci de galbini pe un anu sholasticesc, care va fi de unsprezece luni Fiestecare sholer va aduce un tacim de argint, 6 ser- vete, 12 camesi, doua parechi de ciubote, esã basmale de nas, taal parechi coltuni si un asternut intreg cu doua schimburi de prostiri ; acest asternut trebue sa aiba un macat sle oarescare materie pentru a sit tine curat. Sholarii isivor indamina insusi hirtia, celevafi

trebuitoare. . Extra-pretu _ Directorii pansionului,incredintatica dantul este o indeletnicirepriitoaresanatatii siharului, placuta fiind si in adunare, is vor indamana un dascal carele sa va plati peste pretul pansionului si a caruia leafa se va' imparti cu o dreapta analoghie pe numarul sholerilor orinduiti de parintii lor la aceasta indeletnithe. Un doftor fiind de .neaparata trebuint5, intr'un pansion bine, organizat, de aceia sa va alcatui unul cu in- datorire catra acest asezamint. Alegerea lui sa lasa la orinduirea epitropiei invataturilor publice, si pentru leafa lui fiestecare sholer va plati cite doi galbeni pe an : daca aceasta soma nu va fi indestulatoare, atuncea directorii pansionului vor fi indato- riti a inplini neagiunsul de la sine. Daca d-lorparintii vor dori ca sa invetefiiid-lor sale limba rusasca, atuncea directorii pansionului sa Tor sirgui intii a-s inclamana, un asemene profesor. lara intru aceasta vor astepta adunarea unui numar fades- tulatori de sholeri.

, : Inchiere Dd. Lencur, Sefnioi Bagar, intreprinzetori si directori acestui pansion, sa vor sili prin tot chipul putincios spre a aduce cuviincioasa multamire parintilor ce N. louts. Mihail liogalrdeeanu..: 11 - -

www.dacoromanica.ro -162 ). vor binevoi a leincredintape fiii sai, si dorinta lor ce mai, vieeste de a fi adese oricinstiti cu veniread-lor sale, precum si a d-lor madulari a epitropiei invataturilor publice. Soeotindu-sa norociti de a nye asa de insam- nati marturi lasilintele ce Is propun intru formarisi. rea unui asezamint vrednic de o asa Inaltä protectie si de pamintul Moldovei. I. (Iscaliti), Lencur, Belga,. PROSPECTUS D'une pension noble h établir it Miroslava, pres d'Iassy.1 En vertu de Pautorisationet de la protection speciale de la Curatelle de l'Instruction publique en Moldavie, il sera établi a Miroslava une pension de jeunesno-. bles d'apres le prospectus suivant. Cette pension sera ouverte le 25 octobre prochain, et ce local a été pre- fere en consideration de la grande salubrité de Pair qui

regne. . Religion et morale - Les devoirs delareligion seront scrupuleusement observes dans toute leur étendue sous l'inspection d'un prêtre orthodoxe, qui pourra remplir les fonctions de

I maitre grec, et, en casd'impossibilite,le cure du village sera appele tous les jours pour presider aux exercices de religion: les éleves assisteront régulierementa l'office ,divin les dimanches et les fetes d'observation. La plus saine morale sera l'objet dela sollicitude con- tinuelle des directeurs de la pension: les devoirs envers Dieu, envers leurs parents et envers la société seront toute heure retraces aux éleves,soit verbalement, soit dans les dictées qui leur seront faites. Instruction Les langues francaises, grecque et allemande seront enseignées par principes, ainsi que leurs differents sty-

www.dacoromanica.ro f,

_. 163 les. Monsieur de Lincourt et Monsieur Bagard seront charges de ce qui a rapport a lalangue francaiseet mettront en pratique lesméthodes les plus usitées en Europe. Les langues grecque et allemande seronten- seignées par des professeurs avoués de Messieursfor- mant la curatelle- de l'Instruction Publique. L'histoire ancienne et moderne sera ,enseignée en abrégé par M-r de Lincourt, ainsi que le geographie. L'étude de la langue francaise sera terminée par un cours de logique et de rhetorique auquel seront admis, apres chaque examen, tous lesélèves qui auront été juges en état de passer a cette classe supérieure et d'en profiter. Dans les mathematiques, Parithmetique et la geographie seront enseignees par M-r Bagard. Les éleves seront egalement exercés dans la langue moldave. A la fin de chaque semestre ii y aura un examen public des éleves de lapension:celui Well sera suivi d'une distribution de prix, qui se fera avee autant de pompe qu'il sera possible; ensuite II y aura lesvacan- ces d'un mois, pendent lequel les éleves retourneront au sein de leurs familles.

_ 4 Nourriture, logement, tenue des dleves La nourriture sera saine et suffisante; les jours mai- gres seront observes selonl'intentiondes Ores de famille. Le logement sera commode, et pour la salubrité on vitera de mettre un trop grand nombre d'éleves dans la meme chambre. - Les éleves seront tenus avec lapropreté la mieux soignee, soit sur eux-memes, soitdans .leurs apparte- men, soit dans leurs lits. Leur nourriture, lour blanchis: sage,leur éclairage et chauffage sont au compte de la pension.2 ' 1.

www.dacoromanica.ro \ , ...L

164 ^

Prix et conditions. ; .. Le prix de la pension est de soixante-dix ducats par armee scolastique, qui sera d'onze inois. ,Chaque éleve apportera un couvert d'argent, six ser- viettes, donze chemises, deux paires de bottes, six mou. choirs de poche, six paires de bas et un lit complet avec deux paires de draps: ce litdoit avoir un surtout de

I coulleur pour maintenir la propreté. Les éleves se four- niront le papier qui leur sera nécessaire. Extra-prix. ,- Les directeurs de la pension, persuades que la danse est un exercice qui développe les graces du corps et qui d'ailleurs est agreable en société, se procureront .un maitre, qui sera paye en outre du prix de la pension et dontles appointements seront répartis avec égale proportion sur le nombre deséleves destinesa oet exercice par leurs parens. Un médecin étant d'une nécessité absolue dans une pensionbien organisée,ii yaura un attitrea ja malson ; son choix est remis a la nomination de la cu- ratelle_ de l'instruction publique, et pour ses appointements chaque éleve paiera deux ducats par an: si cette somme se trouve insuffisante, les directeurs de la pension serrant tenus de fournir le surplus. Si Messieurs les peres de famille manifestent le désir

I de voir enseigner la langue russe, les directeurs de la pension s'empresseront de se procurer un professeur. mais pour cet article ils attendront un concours suffisant,

Conclusions. _ Messieurs de Lincourt, Chefneux et Bagard, entrepre- neurs et directeurs de cette pension, feront leur possible pour parVenir a satisfaire les peres de famille qui VOu- .

I www.dacoromanica.ro ' 165 -- dront bien leur confier leurs enfants, et cc qu'ils dési- ikent c'estd'etre honorés souvent de leurs présencic, ainsi que de celle de Messieurs les membres de curatelle de l'instruction publique, heureux d'avoir des té- moins aussi respectables des efforts qu'ils se proposent de faire pour former un établissement digne d'une si haute protection, et de la Moldavie. De Lincourt, Chefneux, Bagard (Dupa o tiparitura pe patru fete).'

Berlin, le 22 farmer 1837.

Mon Souverain. II y a trois ans que j'ai quitU la Moldavie. Depuis alors jusqu'a present, et avant meme mon depart de ma patrie, mon seul but, ma seule pensee, ma seule ambi- tion a ete de donner- un abregé del'histoire de mon pays. Cette histoire ne devait pas etrepolitique,ni offensante pour lesCours suzeraineet protectrice ; elle ne devait peindre que les faits, les hommes et les grandes actions des princes, le bonheur ou la misere du peuple, qui. sous le regne de Votre Altesse, vient dereprendre un rang parmi lei nations independantes. En partant de la Moldavie, j'avais eu soin de me Munir de tous les documents historiques qu'ilm'avait ete possible de me procurer, plusieurs manuscrits de Miron, de son frere, d'autres lithopistes, ainsi que des chants historiques. Arrive en France, j'ai mis tous mes soins, J'ai employe tous mes petits appointements A Fachat des livres qui se .rapportaient aux deux Principautés. J'ai consacré mes veilles a lire et A extraire tout ce que les journauxdisaientsur la Moldavie et la Valachie.

www.dacoromanica.ro 166

Ayant quitte la France .etétant venu habiter Berlin, 'ai en a ma disposition lariche bibliotheque royale ; smon trésor historique s'augmenta considerablement, de orte qu'il monte a plus de troiscents volumes. Tou's les historiens polonais, hongrois, byzantins, transylvain me furent donnes ; quand je ne comprenais pas la-langue dans laquelle ils avaient écrit, des professeurs distingués de l'Université de Berlin ont encourage mon travail et

m'ont donne les lumieres que je n'avais pas. 11 y a 1.11 an qne je consacre tous les moments que me laissea t mes autres etudes pour mettre en execution mon plan ; toute l'histoire de l'ancienne Dacie, extraite des auteurs grecsetlatins, estterminee,ainsi que l'histoire de la Valachie jusqu'à la mort. tie Michel-le-Brave, en i6ox. ces deux parties sont déjà imprimees. Aujourd'hui meme, je viens de recevoir lalettre de mon pere, ou ii m'écrit que Votre Altesse me defend de faire imprimer cettehistoire avant qu'Elle ne l'ait lue.C'estce qui atoujourseté mon désir, mais, eraignant de vous importuner, je n'ai pas ose vous en -écrire. Mon planetait sansdoute bien hardi que d'écrire les derniers événements ;c'était naviguer entre Scylla et Charybde ; d'un côté les Tnrcs, d'un autre les -Russes. Ainsi je ne voulaistraiter mon histoire que jusqu'en i800 ; depuis cette époque jusqu'en 1830, je ne voulais dire que quelques mots sur lesfaits. je voulais m'étendre d'avantage sur les bienfaits de la paix d'An- drinople, accorde i la nation moldo-valaque, sur l'uti- Iitesalutaire du Reglement Organique, dont Votre Altesse est l'auteur. Je voulais donner pour raison de ee silence que les Cvenemens passes en Valachie et en Moldavie depuisi800 etaient plus connus et qu'ils avaient besoin d'êtretraités dans un plan bien plus vaste que lemien. Voila mon plan. Votre Altesse- pourra juger facilement que ce serait la plus basse ingratitude et la plus noire perfidie que d'oser, de quel-

www.dacoromanica.ro 167* que maniere que :ce soit, nuire a mon bienfaiteur ; je ne suis ni un ingrat, ni un demon: je suis un honnete homme reconnaissant de vos bontes et cherchant sans cesse l'occasion de pouvoir vous montrer ma gratitude. Je supplie done Votre Altesse de me permettre la conti- .nuation d'un ouvrage oil la politique moderne a un fort petit role a jouer, car on voit par l'histoire meme que les Turcs n'ont pas ete les oppresseurs de ma patrie,

mais bien les Phanariotes. Quant aux. Russes, ils ont (été si souvent les bienfaiteurs de la Moldavie,. surtout par la paix d'Andrinople,qu'ils peuvent faire oublier qu'ils nous ont pris laBessarabie. D'ailleurs je m'engage a envoyertVotre Altesse le manuscrit depuis 1800; apres que vous l'aurez lu, je le ferai .imprimer. En 1825, sous une dependance bien plus étroite de la Turquie, GregoirePlechoianu, professeur a Bucarest, tonnait contre la tyrannie des Ottomans ; maintenant a Kragu- gewats un recueil des poésies qui decrivent la guerre .de l'indépendance des Serviensest imprime avec la permission du _gouvernement. Je supplie done encore Votre Altesse de me permettre ce travail, auquel je me suis engage : a moins que mon nom ne devienne la risCe du public, il m'est impossible de l'interrompre : déjà un. grand nombre de journaux ont annonce cet ouvrage et m'ont fait par ce moyen contracter le devoir de le pu- b lier. En tout cas, vos supicemes ordres seront executes, qu'ils me soient favorables ou non. Des ce moment, je fais ixfeuilles soient déjà im- cesser l'impression, quoique±,d primées et q'uils me content plus de cinquante ducats, somme immense pour moi, vu que j'y ai consacre mes "appointemens pour six mois d'avance. Je prens en meme temps la liberté d'envoyer a Votre Altesse une feuille déjà imprimee de mon ouvrage. Si leMinistere des Affaires Etrangeres y consent, je vous eaverrai toutes les dix feuilles, afin que Votre Altesse puisse voir que mes intentions ne sont rien moins que patrietiques (sic). -

www.dacoromanica.ro U., A

l68

- J'ai l'honneur d'etre, avec le plus profond respect et la plus vive reconnaissance, de Votre Altesse le tres- humble et tres obeissant sujet: M. Kogalnitchan. (Bibl. Ac. Rom. Hirtii Kogalniceanu, scrisori politice, 7).

I. Jassy le 26 coat (1854). Ma chere Catinca, (Merge la Husi pentru o hula, apoi la Neamt.) Ici grande confusion; toute l'armée russe en retraite;: la ville en est encombrée. Notre maison est prise jusqu, aux combles; c'est a peine si ton appartement est resti libre. Nous avons et le vieux médecin etlegeneral Danneberg; mais comme ii tardait a venir, on a dispose de la maison. La premiere visite que M. M. Danneberg et Ourousoff avaient faite a leur arrivee a Jassi,ca a été chez nous; je les ai vus hier tous les deux; ils sont toujours. bons etaimables. Le general Dannebergm'a erie a plusieurs reprises de le rappeler a ton souvenir et a celui de Pulchérie.II part apres-demain pour la Bessarabie. Dans cinq jours Parmee russe aura quitte le pays jusqu'a son dernier homme. Grand tumulte parmi les boiars: ils s'accusent mutu- ellement de sympathies russes. M. Maurocordato a ité destitué pour avoir, par son. incapacite bienconnue, amene l'insubordination de la milice. Theodor Balche est nommé Hetman, tout en conservant le poste de Ves- tiar. II en est blame generalement et sans exception. _ Demain on remettra le pouvoir aux mains du Conseil! les Autrichiens entrent dans le payS, a ce qu'on m'annos- ce, cette semaine meme .... Monsieur Lascar Catardji, de meme que T. Balche, a cru devoir accepter les functions d'Aga des mains d'ut pouvoir qui expire demain. Tout a toi Kogalniceanu .Madame Catherine Kogalnicean. Nianatzo. .

. .1 www.dacoromanica.ro 4 . 169

. . IV. Jassy, 31 acnit iiseptembre 1856.

Je suis malade, ma chere :j'ailafievre tous les ours ... Tout est allé tres mal cetteannée. La récolte -est des plus mauvaises ; ma profession d'avocat ne me rapporte rien, puisque personne ne s'occupe de ses affaires privies, la question politique l'ayant emporte sur tout le reste.., Je suis fres mal dans mes affaires... Tu m'écris de te dire ce que je desire de Paris :c'est ton arrivee le plus tOt possible, car. quoique tu ne ler crois pas, le genre d'existence que je mene. existence plus qu'isolee, contribue grandement et défavorablement

sur l'etat de ma sante...- 2 recris aujord'bui a Rossetti (Rue de l'Est No. 19) pour qu'il se mette ata disposition, quant au placement de Niceet pour tout ce dont tu auras besoin. 11 est mane ;tu me feras grand plaisir d'aller voir sa femme, qui est une personne qui mérite toute l'estime. En 1848 .elle a ete une veritable heroine. La reaction est grandement en chemin. Le meconten, tement augmente de plus en plus et notre horizon s'ob- scurcit de plus en plus. En vérité nous ne savonspas oil Monsieur Balch veut nous mener. Le partirusse devient de plus en plus puissant. Pour t'en donner une idee,qu'il te suffise de savoir que ces jours-ci Sau- lepnicoff est passe par ici, se rendant a Bucarest, comme premier secrétaire du consulat de Russie. Eh bien. Monsieur Balsch, a peine informe de son arrivee, l'a fait chamber ;il est idle a sa rencontre et l'aembrasse plusieurs reprises., Adieu, ma chere Catinca, sois raisonnable ; ne te laisse

. pas eblouir par les seductions de Paris ;reviens le plus tot possible a Jassy : pense que tu y as un mari dont tu es le seul bonheur et que les mois de ton absence pres de lui ont ete un temps bien malheureux your lui...

. S.

- S.

www.dacoromanica.ro 170

\NV:

Jassy,' 19 clad 1856. (Boa la copilului, care nu adoarme decat in brake

. luiarata cum, a tin1ndu-1 de vertu] degetelor, incepe a umbla si pronunta intaia silaba a tuturor cuviatelor).)N La reaction dans le gouvernement devient formidable: tout ce qui a fait partie de l'ancien gouvernement est mii brutalement a la porte. Sur treize ispravniks, neuf sont déja changes. Constantin Palady est nommé a Ba- kau, Caliman a Jassy, Tuduraki Vasilio a Botoschani, le vieux Floresco a Falticzeni ; juge du reste. Meme les aides-de-camp n'ont pas eté epergnes ; Mauriky est ren- voye, et je crois que mon frere aura le meme sort. Quant a moi je ne t'en parlerai pas meme. J'ai un seut bien qui rn'attache a ce gouvernement :c'est ce malheureux contrat de drap pour la milice ; eh bien,iin'y a- pas de chicane, qu'on ne me fasse. Aussi '3e faistravil- ler jour et nuit a la fabrique, pour me débarrasser de cette affaire. Pulchérie est de retour depuis trois jours ; Marie est restee a Kischéneff pour un heritage de son mari. Tu me parles de sejourner l'hiver en Italie ;si cela est in- dispensable, certes je ne m'y oppose pas ; mais,s'il se peut autrement, reviens, ma chere, a Jassy, quitte a re tourner le printemps prochain aux bains. Jesuis trop isole, ma chere, et les soucis et les chagrins que j'aimi- ent ma sante de plus en plus. D'un autre dote, pense aussi aux grandes dépenses de li-bas 'et d'ici. En fait de nouvellesd'ici, jen'ai ries a te dire : tout le monde est a la campagne, a l'exception des canailles qui pullulent comme les satellites. autour du nouveau Gouvernement. ,

www.dacoromanica.ro 171

*a. VI. Bucarest, le 19 fierier1859.

Chere Catinca, . 7 Je t'ai écrit hier une lettre qui devait t'etre remise par A. Beldiman; mais, comme il a prolongé son séjour jusque demain, jete l'aiexpediée par la poste. Cette seconde lettre te sera remise par Beldiman. En cas que tun'ales pas recu ma premiere, fais-lachercher a la poste moldave. Tu y trouveras tous les details sur' la situation d'ici 'qui de jour devient plus difficile, grace h l'irrésolution du Gouvernement. Ce qu'on decide un jour, le lendemain on le contremande; de sorte que tout le monde, boiars et peuple, est mécontent. Le prince retourne lundi par Braila etGalatz, mais pe viendrai directement par Fokchan. Imagine-toi que, malgre tous mes efforts, ce n'est qu'apres-demain que je pourrai obtenir la reponse de l'Assemblee v alaqueIn l'Assemblée moldave. Je ne sais vraiment ce qu'on doit faire pour gouverner ce pays. Le prince a été constamment malade; aussi il a refu- sé tous les bals; et en consequence aucun baln'a eu lieu ici. On pretend que jamais Bucarest n'a été plus maussade que cette année-ci. La société ne se compo- sant, en majeure partie, que de .Stirbeisteset de Bi- bescistes: tout boude. Hier soir le prince a reçu la nouvelle telégraphique Au duel entre Gherghel et N. Rossetti, mais on en igno-. re les details et la cause. 'On pretend qu'une dame en- strait la cause. Tout a toi, Michel.

www.dacoromanica.ro -Lar.

172 .

le 23 juin VII. j juillet 186o. Chere Catinca, (lipsa de bani, lacuste.) Ici; ma chere, je nage dans les affaires, qui a la lettre neecrasent : je n'ai pas cinq heures de repos sur les vingt-quatre. Nous avons tous les jours Chambre et dis_ _1 -cussions orageuses. Pano et Lascar Catardji m'ont fait une opposition infame, mais ñ la fin je les ai réduitsk .

I }Impuissance. Je me suis formé une grande majorité et . J'ai obtenu dela Chambre tous mes budgets. Neanmoins je suis dégofite, aigri, agace, et a la premi- ' nere occasion j'enverrai promener toute la pacotille. Et, pourvu que je puisse amasser un peu d'argent,il se pourra bien que, cet automne, j'aillete rejoindre avec les autres enfants et passer l'hiver en Italie. C'est encore un reve, mais qui pourrait bien devenir une réalit6. , Autrement ma sante est bonne :mais les affaires m'ont beaucoup vieilli: c'est la, du moins, ce que Frankel m'a dit... (Ruxandra a luat, fara voia Mitropolitului, pe Gheor- ghe Latescu;Pulheria merge la tail.) - Moi, je suis devenu le favori des vieilles femmes. C'est a qui aurait une affaire avec le ministre: voila les seuls. avantages ministériels que j'ai obtenus jusqu'a present. Plaisanterie a Part, le jeu ne vaut pas la chandelle, et ce qu'il y a de mieux a faire c'est de se presser de sor-. tir dela bagarre, et c'est ce que je m'en vaisfaireUn de ces beaux jours.... .

VIII. . Jassy, le 4116 juillet 186o: Ma chere Catinca, (A recomandat-o lui Ubicini.)

....La Chamb re fonctionne bien; je suis parvenu a m'y faire une grande majorité. Mes budgets ont ete acceptes d'emblee. Le prince revient dans quelques jours de Bu- -carest... Nous avons Chambre tousles jours ;c'est a- peine si j'ai pa une fois aller a Valloutza, *oll nous avons

r www.dacoromanica.ro :t

178

du blémagnifique. Malheureusement a Balcesci nous avons eu troiscents faltsches de ble de &yore par les sauterelles... , IX. ' : 18120 juillet 186o. . , ...TU medemandes des nouvelles politiques. Mon Dieu, ma chere, tout va clopin-clopant. Le Ministere valaque, ton ideal et le Mien, a été maladroit et est tombe;le Ministere de là-bas est aujourd'hui forme de la maniere , suivante: M Epurano, president du Conseil et ministre des Finances ; Costafor, un avocat, a l'Interieur; Boe- rescu a la Justice; J. J. Philipesco aux AffairesEtran- geres;Alexandre Golesco le Noir aux Cultes; Vlado- yano au Contrôle, et Adrian, notre Adrian, a la guerre. Ici j'ai Jean Floresco, qui remplace Adrian. Ce dernier monsieur ne voulant en ancune maniere se rendre a son nouveau poste, il a fallu presque user de violence pour

le decider. _ . Hier, j'ai eu une grande solennite que j'ai présidde: la

distribution des prix aux écoles publiques. Je t'envoie. le discours qui m'a éte adresse par le corps professoral ; -

tu pourras voir qu'on commence a me rendre raison. - Et je t'assure, Catinca, que je le mérite, car je travaille comme un negro.

Tu me demandes comment. vont les affaires publiques ; -

..*elles vont de beaucoup mieux que mes affaires privdes, qui sont entierement negligees. A l'instant meme je pars pour Fokschani, oil le prince m'attendpourregler plusieurs affaires avec la Com- mission Centrale, Samedi je serai de retour.... X. Jassy, 2114 aoilt 186o.

Chere Catinca ...Depuis huit jours, jesuisde retour de l'excursion que j'aifaitedansla Basse- ,Moldavie. .

www.dacoromanica.ro 174= Je suis jusqu'au cou dans les affaires, et cela, je vois pour le roi de Prusse. Aussi un de ces jo.irs je m'en vais envoyer au diable .toute la gabarre (sic). .. Ma maison est bien vide de toi... XI. 20 am:it. I-er septembre 186o.

Chere Catinca ... Pourquoi aussi te mets-tu a écrire ton nom autrement que jel'ecrismoi,c'est-h-dire par un c, tandis que mon nom commence par un k? . Je t'envoie une caricature de Bucarest qui me représente coupant les cheveux des Juifs.... . XII. Bucarest, le 3o clad 1861. ....Je suis arrive hier soir de Comano (sic), oil je suis reste pendant quatre jours. Je suis revenu de nouveau avec une petite fievre... Ce sont les cahots de la voi- ture natischanca, que j'ai la-bas, qui troublent mes in-, testins et me donnent_par consequentlafievre. Aussi je m'en vais la donner a tousles' diables... Je me pre- pare a partir immédiatement pour la Moldavie... Le Gouvernement a annonce pour le 29 septembre la vente de la fora de Comana... Ici nous avons aujourd'hui la Saint-Alexandre. A cette- occasion, le prince a publie un armistice general. Les premiers amnisties sont les Rosetti, Bratiano, etc. XIII. Bucarest, le 26 aoat 1861. ....Plus que jamais je suis decide pendant quelques an- raéesa divorcer completement avec la politique.... XIV. . Bucarest, I-er fevrier IS62 Chere Catinca. Je t'ai télegraphie ce matin pour te rassurer sur les bruits de désordre et de revolution qui auraient lieu ici et qui, d'apres une depeche d'Alexan-',t,

www.dacoromanica.ro ,176 = dresco, auraient été épandues a Jassy. Il n'en est rien, Tot est tranquille. Ces bruits ont été motives par une. centaine de paysan's^ qui voulaient venir a Bucarest pour le 24 janvier pour assister a -lafete. La reaction en a fait un complot contre les propriétaires et le gouvernement, et ces pauvres malheureux sont arretes et li- vrés aux tribunaux. Je profite du depart de Nico Ca targi pour t'envoyer le proces-verbal dela seconde seance de la Chambre dans laquelle j'ai interpelle le Ministefe sur les ecoles et sur le fermage des terres des couvents dédies. -C'est cette interpellation qui a motive la demission de Muruzi, Somme totale, je trouve l'état du pays tres inquidtant. La Chambre est réactionnaire, et tout le pays non re- presente est presque révolutionnaire. Le Ministere est éminemment conservateur ;il a a la tete un homme de grand talent, mais ses collegues, suriout les Moldaves, ne sauraient lui dormer _aucune force intellectuelle et morale. Note de plus que ce serait plus que se hasar- - der que de croire que le Ministere a laconfiance du prince. Aussi, ici, on ne croit guere :a la durée du Mi- nistere. Ce qui viendra apres, Dieu le sait. Pour arriver a moi et a ce qui me concerne, je te dirai que j'ai une bonne maison, mais assez eloignee du centre. Je frequente fort peu le ,monde ; je vais quelque- ,.fois au theatre ; j'ai été aussi au bal masque, mais qui n'est guere ce que je le savais les annees passées....

.XV. Bucarest-lassi (sic), le 20 janvier 184 Chere Catinca. Je suis arrive ici au milieu d'unesi- tu.ationpresque desespérée. Guerre ouverte entrele gouvernement et, la majorite, formée, a la suite d'une 1coalition entre l'extreme droite et l'extreme gauche. Ces messieurs ne se genaient plus ;ilscriaient a tue-tete .qu'ils,ne voulaient plus de Couza a aucun prix. Ils de- mandaient le prince etranger, les braves tens, mais calm

www.dacoromanica.ro "

1 --176 .

non point pour l'avoir, mais pour arriver a deux princes separatistes. L'arrivée de Tell au Ministere, l'atti- .;; tude ferme du prince et aussi mon petit cours (?)ont change la situation. et aujourd'hui l'opposition commence a capituler. Une ambassade envoyée a Couza lui a fait protestations de deVouement absolu, a condition que Tell quittera le Ministere et que moi je n'y serais pas appele. Les imbeciles ! Mais est-ce que je pense moi au Ministere ?Ils jugent les autres d'apres eux-memes. Voilà . pour ce qui est des nouvelles politiques. Arrivant a ce qui me concerne, je te dirai que j'ai fait une tits mauvaise route et que deux jours je me suis . ressenti des fatigues de la route. . -, Je t'ai promis de vivre tres retire : je tiens ma parole. Je n'ai ete ni aux bals masques, ni au theatre : cheque soir je rentre chez moi de bonne heure, pensant a toi et aux enfants, dont la sante m'inquiete beaucoup....

XVI. Bucarest, le 27 janvier _1863. Chere Catinca. Tu a chi voir dans Ile- Roumain) la do- Mance de la coalition. C'est une declaration de guerre faite au prince ; malheureusement le gouvernement ne justifie que trop cette declaration, car l'administration st detestable et le pays est livre aux abus. Ainsi done tout le monde sous ce point de vue donne raison a l'op-- position, mais aussi tous les hommes senses se deman- dent et avec raison;l'ordre de choses actuel renvers-é, qu'aurons-nous apres? C'est la la seule raison qui m' fait me tenir en reserve. Dans la situation actuelle, lorsque tous les partis et tous les hommes sont compromis lorsque dans le pays il n'y a que des ruiues, amener une :revolution ou meme un changement du pouvoir exécutif ce serait livrer le tout a l'inconnu. respire que la ma- jorité de la Chambre parviendra a sauver le pays du.

www.dacoromanica.ro - --177;-=

-- , /cataclisme ;dans le cas contraire, je suis decide a don- E ner ma demission et a me retirer des affaires publiques.... XVII. Bucarest, 2 mars 1863.

Chere Catinca. .. La montagne a accouché d'une sou- . ris. L'opposition, apres avoir agité monts et vaux pour renverser Couza, et cela pour faire les intérêts de quel-

.ques Puissances (?), va aujourd'hui l'oreille baissée, car l'appui sur lequel elle comptaitlui afaitdefaut. La Chambre sera fermée aujourd'hui; chacun rentrera chez- soi, et Couza a devant lui neuf mois pour organiser son autorité et triompher de ses ennemis du dedans et du dehors. Je pense terminer ces jours-ci mes affaires,etalors je pars, immédiatement.... , . , XVIII. Bucarest, 24 octobre 1867.

Chere Catinca ... Que tedirais-je d'ici ? Tous les partis se préparent a la guerre, et personne pour son- ger aux dangers du dehors et a l'avenir du pays; les hommes qui ont tant travaillé dans leurvie pour le

I pays, aujourd.'hui, aveuglés par les passions, sont en état de le vendre, rien que pour pouvoir assouvir leur haine.

I Le gouvernement, a son tour, est entoure d'une clique de canailles, qui ne cherchent qu'h faire leurs affaires ; et ceux qui se diAnt trompeusement les défenseurs du tame sont les premiers a le miner. Crois-moi, cen'est pas une idée erronnée, mais bien positive: le seul homme s qui encore se tient ferme au milieu de tout cela,c'est le prince. Tu ne saurais t'imaginer l'experiencequ'il a acquise

. s.ur les hommes et les choses du pays. II voit clairement lasituation,etlasienne,etcelle du pays. Mais aura-t-il assez de fermeté, et meme assez de bonheur, N.lorga. Mihail Kogalniceanu. 12

www.dacoromanica.ro --178--

pour pouvoir triompher de ses ennemis et de ses aids? . Car les uns et les autres sont egalement funestes an bonheur du pays. C'est la la question. J'ai tout lieu de me louer du prince; il me témoigne beaucoup de twill- ance; souvent il est a me preserver contre mes propres.- impatiences, et m'aide beaucoup a connaitre les hommes de la Valachie.

Neanmoins je ne donne pas deux sous pour mon M , nistere, et je serais l'homme le plus heureux du monde si une bagarre pa rlementaire venait me rendre a la vie' privee. Crois-moi que toutes mes pensees stet oe- cupees de toi et aupres des enfants. Nuit et jourie vois Ripi et toutes mes affaires abandonnées. C'est un immense sacrifice que j'ai fait, mais je devaislefaire tout en ayant la conviction qu'a moins d'un miracle il ne servirait a rien. Crois-moi, Catinca, que jamaisle pouvoir n'a eu moins de charmes pour moi; je suis donc decidea servir tant que j'aurai laconviction que je pourrai faire quelque chose de grand, que je pourra aider le prince a tirer le pays hors du chaos. Le jour oil je me convaincrai que ceci est impossible, ce jour meme je donnerai ma demission.,.. Atte scrisori. *, I. 8 Februar 1864. (A. C. Golescu catre Racovita.) Are un singur ochiu,i acesta un bienpito- yable etats; a neglijat, edéfaut a nous autres liberaux?. de a cultiva prieteniile : «Mais,vous le savez mieux que tout autre (vous qui comptez du nombre de .cesliberaux). Ii vorbeste cald,uquoiqueje ne vous connaisse que depuis peu)i. Conventia n'a putut inlatura cette autre sorte de privilege qui résulte de la superiorite de quelques milliers (fusese :3.000) d'hommes sur le reste de la societe, c'est a-dire de 3.000 Roumains sur les 4.500.000, habitants qui constituent aujourd'hui la Ronmanie made-

www.dacoromanica.ro 179

pendante...,danslequelnombreest comp iseune trentaine de mille d'aines qui savent seulementlireet .ecrire et les quatre operations arithmetiques, ignorant leur pays. s'ignorant eux-mêmes, leurs droits, leurs devoirs, leur dignite, leur liberté, ne se doutant pas même qu'ilsont une patrie, indifférents a son sort. ne viVant

que du jour au lendemain et trainant une existence des . pluspitoyables,sansperspectiveslointaines,sans nobles aspirations, sans vceux ardentset,pour tout dire, poss.:dant une ame, mais une Arneinatrimee,qui est dépourvue de pensees. d'energie, sans autre ambi- tion, sans autre orgueil que ceux de labrute; ne pas inourir de faim d'abord et puis acquerir ettoujours acquérir.Ainsidans notre sociéterouMaine d'aujourd'huinous avons 3.000citoyens quilisentles journaux. qui pensent, qui combinent, qui s'inquie tent. -qui désirent, qui Lut:ent et qui veulent, quifont acte en un mot, de s'intéresser a la chose publique, de con- duire les destinees du Pays, de decider du sort de la patrie; le reste de la nation roumaine, lep quatre mil- lions et tant,selaissent mener. ne savent rien, ne veulent rien. En connaissez-vous un etat de choses plus pitoyable, un privilege plus revoltant,plus exe- crable et qui frise le plus a l'aristocratie que ces 3000 citoyens, décidant et voulant pour toute la nation ? Mais direz-vous, le mal sans doute est grand,humiliant au possible; toutefois a ce mal ii y a un remede :les é- coles de tout genre, écoles de garcons, écoles de jeu- nes filles, écoles des artset métiers,écoles agrono- miques et commerciales, enfin ecoles supérieures.» Prea .tarziu. aMoi je proteste contrela sentence qui con- damne mon pays a subir la volonté de_ces 3.000 privile- giés de nouvel ordre, etsuisdecide a fairele diable en quatre, a remuer ciel et terre pour briser ce nombre de 3.000, le rendre élastique et l'etendre a. tons ceux qui aujourd'hui du mdins savent lireet écrire. cette reso- :

- re. www.dacoromanica.ro 180

lution n'est pas seulement la mienne. mais celle de tous nos collegues du Romanul, mais de tous les Roumains qui pensent, aiment et veulent et, par ,consequent,Ia vôtre aussi,qui aimez beaucoup, pénsez bien, voulez fortement. A l'ouvrage dcinc, cher arni, et donnez-nous- le coup d'epaule nécessaire pour mener cetfe affairek bonne fin ! Et, pour mieux m'expliquer, permettez-moi de vous exposer ici quelques chiffres. Nous avons u moins 7.000 communes dans la Roumanie autonome ; dans chacune de ces communes nous avons au moins quatre personnes qui savent lire et écrire : le pretre, le protesseur d'école, l'écrivain et le précep- teur, parcalabul, logofatul, dascaluli preotul. Cela fait, pctur les 7.000 communes, 28.000 personnes qui savent lire et écrire. Nous avons de plus32chef-lieux dedistrict,huit petites villesencore, sans compter comme chef-lieux de district ; en tout, cela fait quarante.villes dans les deux principautes. En comptant maintenant, l'un dans l'autre, par 5oo habitants dans chacune de ces villes comme sachant lire et écrire (et ce n'est pas beaucoup, car rien que dans Bucarest nous possédons au moins moon. 1 personnes possedant ces deux qualités), ii résulte que nous avons dans ces quarante villes au minimum 20.000 personnes qui sont en état de lire et d'écrire ; au total , donc nous possédons en Roumanie au moins 48.000 personnes disposantde ces deux mérites. Cela étant, je vous dernande, ou plutôt nous nous demandons nous- mémes, pourquoi ces 48.000 personnes n'auraient-elles pas elles aussi un organe politique special, rédige en vue de leur intelligence moinS développée et ayant pour objet de les initier petit h petit aux idées et aux sentiments qui nous font nous-memes graviter autour de la grande pensée des temps modernes, a savoir une patrie, une Roumanie reconstituée de tous ces troncons épars, une et indivisible, libre au dehors, libre au dedans ? Ei

www.dacoromanica.ro ' .S; 181

, sorte que cette presse populaire, pour ainsi dire, au bout de quelques annees d'une action continue, parviendrait .&ever le coeur et l'intelligence de ces 48.000 Ames de population au niveau du cceur et de l'intelligence des 3.000 privilégies d'aujourd'hui. Alors et seulement alors ,nous pourrions dire qu'il y a une opinion publique, qu'il y a une volonte nationale. Alors, a la menace du pouvoir .exécutit de faire appel au suffrageuniversel, nous ne nous intimiderions pas, nous ne tremblerions pas comme de freles roseaux, ainsi que nous le faisons aujourd'hui, et avec juste raison et avec grand fondement ;car, au point d'ignorance oa en sontlesmasses,cette arme formidable (le suffrage universel) dans les mains d'un gouvernement personnel, avec des tendances dictatoriales et absolutistes, cette arme, dis-je, pourrait bien servir et contre lalibertéetcontrela patrie ; tandis que, des 48.000 Ames déja formées, élevées a ces deux grandes idées, la menace du pouvoir executif n'est plus possible, ou, S'il persiste etqu'ill'oseencore, on pourrait au defi répondre par un defi, relever legant, accepter la bitte, la bataille et sortir vainqueur. Ah, si, ii y a sept ans de cela, nous avions eu cette heureuse et audacieuse pensée et si nous l'avions mise a execution, a l'heure qu'il est toutes cesvelleites de dictature, toutes ces resistancesa la legalit6 du gouvernement constitution- eIauraientete depuis longtemps .abandonnées, delais- sees a tout jamais, et maintenant bien de difficultes interieures, bien d'embarras de politique extérieure seraient deja surmontées, et, notre patrie, forte par l'union, par la concorde, par les satisfactions donnees aux exi- geances publiques, nous serions prets a tenir tete aux dangers qui nous menacent du dehors. Mais enfin ce qui a ete fait est fait ; tAchons du moins qu'a l'avenir nous Nn'ayons pas a nous reprocher la meme faute. Et pour cela que faut-il faire ?Nous mettre tout de bon a l'ouvrage en hommes sérieux, en hommes &voiles 1 la cause nationale, aux principes de l'immortelle revo- ....

'. , www.dacoromanica.ro sL

182

lution de 89. Or, pour que leRomeinuln de dimanche puisse paraitre, il nous faut un capital d'au moinsI.4oc> ducats, et nOtreespoir,cher ami, pour réaliser toute- cette somme n'est base que sur cinq districts, a savoir Pitesti (qui a déjà contribué pour loo ducats), Crajova, Ploiesti, Bucarest et Tecuciu, votre district. A BuCarest

L peut-etre reussirons nous a faire 700 ducats; Vous, cher ami, et les vôtres tachez de réaliser ce que vous pourrez nous n'en doutons pas que vous ferez l'impossible. Sa. staruie si la prieteni. Telegrame ale lui Cuza-VodA. Jassy, 4 septembre iSdo M. Kogalniceanu, ministre-président, Foltczeny. Voici trois depeches de S. A. (personne n'a annoncé vOtre depart), Nenisch. 1. Incitpriveste aratarea tinguirilor din partea lo-I

I cuitorilor din Vilcov si Chilia, d. ministru al Trebilor Straine se va adresa catra d.Negre. Din ceia ce se atinge de concediuld-tale, voiu raspunde la vreme Printul Domnitor. 2. Dans le budget militaire vous devez proceder sur la base de l'unification. J'attends toujours votre rapport pour l'éloignement de l'abbé de Neamtz. Je vous autorise aécrire la lettre particuliere a Mr. Churchill, puisqu'il vous l'a demandee lui-meme, en lui exprimant le désir d'avoir de l'Angleterre quelques petites canonnieres pour notre flottille du Danube. Je me rapporte tout a fait a vous pour lui insinuer tout ce qu'il faut. Je sens comme vous lanécessité de soumettre un chacun a la loi et de faire bien sentir a tout le monde l'autorité. A mon retour de Constantinople je suisdecide a en finir avecles intrigants et les intrigues dont vous me parlez. Je ne vous ai pasencore appelé.comme vous me le demandiez, me réservant de lefaire quelques jours avant mon prochain depart pour Constantinople-

." www.dacoromanica.ro 183 . Non seulement je vous autorise, mais je compte meme sur vous pour fournir a Steege -tous les elements et éclaircissements necessairesdanslesquestions qui doivent faire le sujet de nos demandes a Constantinople. A l'heure meme, par dépeche telégraphique, j'engage Mr. le ministre des Finances a m'envoyer le rapport et l'ordonnance pour la nomination du capitaine Kinez au poste de directeur uMinistOre des Finances. J'ai lu votre lettrei Pisosky, et je' trouve que vous vous etes trop précipite dans vo's impressions, dans vos conjectu- res, dans vos preoccupations, comme dans vos alarmes Ayez donc plus foi en vous-meme, dans la justice de notre... (intrerupt).; XI , Corespondenta lui Grigore-Voda Ghica cu Kogalniceanu. Jassy, le to septembre 1848. Mon cher ami, votre dernière en date du 4 m'est parvenue ;les nouvelles que vous me communiquez d'apres la lettre de Cantacuzene m'étaient deja, connues ; cependant je me garde biende chantervictoire sur ces seules données. Jamais, Talat n'aété plusdesire, dans sonharem qu'il l'est actuellement par les citadins de Jassy ; on le dit etre porteur du ferman de destitution. Vous pourrez; donc juger avec clue Ile impatience on, l'attend. On emit, de St.-Pétersbourg que le general Duhamel, est rappele et que Lieven le remplace. Pour le moment il se trouve a Giourgiow aupres de Talat. Quant aux Valaques, ils font mine de resister ;mais a mon avis c'est un coup perdu, car les Puissances ne peuvent pas legalement intervenir en leur faveur. Les Valaques ont invoque leurs ancienstraités,sur lesquels la Porte a largement empiéte, pour en conclure d'autres avec la Russie, qui lui accordent le protectorat. Pour que la Porte

www.dacoromanica.ro --184 rétablisse tnaintenant ces traités clans toute leur étendue. ii faudrait qu'elle annullat par ce fait meme les traités ultérieurement conclus avec la Russie et par consequent s'exposer a une guerre. La politique l'empêche d'etre pro vocatrice dans une question oil les torts seraient de son dote, et a elk seule ii lui est materiellement impossible d'affronter une puissance telle que la Russie. L'Eu- rope non plus ne pourra venir en aide ala Turquie, car elle aussi ne reconnait pas les traités des Vlad et Mircea, mais, par contre, elle respecte ceux que la Porte a conclus avec la Russie et que les Valaquesrejettent aujourd'hui Je, tais abstraction des autres considerations politiques qui empechentles Puissances de l'Europe d'intervenir en faveur des Valaques, et m'arrete sur ce seul point pi-kite, qui milite, politiquement parlant, en faveur de la Russie. Les Valaques auraient eu grandement raison -d'invo- quer leurs anciens traités, sila Republique francaise . aurait su proclamer le principedel' intervention ar- mée eri faveur des nations opprimées qui voudraient re- connaltre leur indépendance. N'aurait-il pas mieux valu negocier aupres de la Porte l'émancipation de la Va- lachie par un rachat ?Jecrois que dans ce seul cas l'Europe aurait pu etendre lesintérets des Valaques avantageusement, en envisageant le protectorat comme bien équivoque. je suis votre dévoué [Gr. Ghyka] Je viens de recevoir la nouvelle que Talat estrappele Allez chercher. Britlez cette lettre.

Jassy, le 18 octobre 1848. Mon cher anti, je ne vous ai pas, êcrit depuis quelque temps, n'ayant eu rien de saillant a vous communiquer. Silencecorn-

www.dacoromanica.ro K

plgt de Constantinople, riende nouveau de Bucarest. Avant quinze jours on annoncait l'arrivée de Fouad- Effendi ; actuellement on n'en parle plus ;ii parait qu'on nous traite en vrais4iarias. Les Valaques, qui ont faitla revolution et combattu contre les Turcs, sont cent fois mieux traités que nous autres. Ils ont eté amnistiés pour laplupart,les plus coupables envoyes de leur pays. Quant a nous, qui avons demandé le inaintien de Reglement, on nous a- bandonne a la vindicte du prince, qui nous confine a nos terres et nous traque comme des bates fauves. Que penser de tout ceci,je vous le dernande a vous. Donnez-moi des details sur les événements de Vienne, qui nous intéressent beaucoup, et ne soyez paslaco- nique en fait de details qui se rapportent a cette question vitale pour l'Allemagne et peut-être meme pour les -pays limitrophes. Tout a vous. [Gr.Glzyka]. Negri m'a oublie entierement ; faites-lui mes amities. La feuille de la Bucovine va bien jusqu'a present et nous intéresse beaucoup.

A Monsier Michel Kogolnitziano, Czernowitz.

Jassy, le 2 janvier 1849. I Mon cher anti. Des lettres de Constantinople et de Bucarest m'an- noncent que la destitution de Stourdza est definitive- ment arretee. Plus de doutes : dans peu de jours nous en serons debarrasses. On s'occupe maintenent en haut lieu du choix d'un nouveau prince. Le scelérat de Stourdza fit un rapport. il y a deilx mois, : directement a l'Empereur, par lequeliiaccusait les

so"

www.dacoromanica.ro --186

Cantacuzene d'avoir chez eux un depot d'armes de cinq mille fusils et d'être en relations directes avec les Polo- nais. Que le complot avait des affiliations secretes avec l'osen et Paris. Pius il accuseKotzebue et Ghiers de connivence avec eux. Une commission 'fut chargee de4 faire une enquete sur les lieux, et les Cantacuzene furent trouves blancs comme neige. C'cst une nouvelle tuile qui va lui tomber sur la tete.,. Si vous tardez encore de quelques jours, vous serez present de sa. chute. Je vous quitte pour reprendre mon travail. Tant que le fer est chaud, je le bats et ne néglige aucun moyen pour frapper d'un. Siniavin a eté disgracie pous cause..., et baschkoff l'a remplace. Je lui ai écrit. 4.. Au revoir a bientôt: G. Mon cher ami. En revenant a la maison, j'ai trouve Grigoritza Guika, chez moi, qui me dit que le besade Gregoire, avec quatre hommes, se promene dans les montagnes, que cela ne peut etre qu'à votre intention. Je vous envoie mon equipage avec deux hommes armés; _ arrivez plus vite chez nous. Votre sincere : Gregoire.

Margineni, 26 juillet. Mon cher anti, Par votre lettre du 22 juillet vous m'annoncez que l'opinion de quelques-uns serait que lesboyards n'ont rien fait que soutenir les 35 articles qui sont confor- mes aux principes reglementaires etpar consequent érninemment aristocratiques,tandis que les Valaques ont aborde franchement la question des réformes radi- cales dont ils voulaient doter leur pays, plus que dans itoutes nos petitions-memoires, ou nous nous sommes bor- ..

www.dacoromanica.ro 4 ` / ..'. 187---

I nes a attaquer rien que les abus de Michel Stourdza, sans faire aucune mention des institutions libérales qui sont indispensables au pays. Je commencerai d'abord par vous rappeler que, lorsque les boyards firent la demande des.. 35 articles au prince, personne en Valachie ne songeait Aune Constitution qui fat basee sur des principes radi- caux. et que ce sont encore les Moldaves qui par cette manifestation donnerent l'éveil aux Valaques. Si les Moldaves avaient réussi alors en adoptant des mesures mieux combinées et plus energiques, évidem- ment que ce serait nous qui aurions proclame plus tard ces principes libéraux sans nous laisser devancer par, les Valaques. Apres avoir échoué dans leur combinaison, les Moldaves, ignorant ce qui se passait en Valachie, nepouvaient, ni ne devaient suivre d'autre voie que-

, celle que nous appelons legale, en attaquant l'administra , tion vicieuse de M. Stourdza, qui seule pouvait apres coup /justifier la manifestation du 29 mars. Lorsque plus tard les événements de la Valachie éclaterent, nous étionsaeja.

I lances dans cette orniere,les commissaires impériaux_ étaient sur les lieux et la nouvelle nous était parvenue le jour merne de la presentation chez Talat-Effendi.

Vous connviendrez donc qu'il était deja trop tard pour. agir en sens inverse. Ensuite le cholera vint fondre sur nous ; tout le monde se dispersa,et bien peu de jours. apres les troupes russes envahirent le territoire. Voyons si depuis lors nous étions a meme. d'agir. La ville étant déserte, la majeure partie des boyars étant confines sur leurs terres, le petit nombre de ceux qui étaient libres ne pouvaient pas agir comme vous Pen- tendez, faute d'éléments nécessaires, faute de l'unité d'idee et d'action. Ils se sont hates de faire ce qu'ils ont pu faire en cettecirconstance, en se referent a Soliman Pacha. Mais, pour mieux juger de la situation de votre cause qui, toute juste et ligale qu'elle est, n'en est pas- moins compromise, voyez comment M. Stourdza vient

www.dacoromanica.ro 1S8

,de traiter Bogdan pour avoir ose etre le porteur de notre supplique aSoliman-Pacha.IIle fit consigner a. la caserne de Galatz et delaille fitdeporterh Matzin, h la barbe des Turcs. Evidernment que nous jouons du malheur; tous les pouvoirs sont entendus pour nous persecuterrien ne nous réussit, tout nous est refuse. Ajoutez a tout cela que les Turcs ont declare vouloir Tetablir le Reglement en Valachieet en supprimer le -chap. I. Par consequent on veut même attaquer le principe Paboli- . Iectif,ce qui amènera, n'en doutez pas, aussi tiqn de la Chambre des deputes. Adieu donc Au suffrage universel, voire même le suf- 6 -frage indirect a deux degres ; adieu a toutes les illu- sions des Valaques, qui tombent du royaume des chi- meres. En presence de paras faits qui sont en cours ' d'exécution, vous me dites d'user de notre droit d'indé- fiendance pour faire une declaration solennelle afin de montrer le bien que nous avons voulu faire au pays, etc. Mais permettez-nous de vous observer que, vu l'état actuel de choses, vous ne trouveriez pas cinq signatures pour apposer a cet acte, qui, selon moi, estfort inutile et préjudiciable meme h la cause :aucune declaration pareille ne débarasserait pas le pays des troupes russo- . .turques, mais contribuerait, au cOntraire, a y prolonger leur sejour. J'approuve votre profession de foi en matière politique je desire, comme vous, que les progres du siecle s'in- troduisent dans notre pays, mais, pour qu'ils y arrivent un jour, ii faudraient que nous ayons la libertéd'action, qui malheureusement nous est refusée. Les quelques personnes .qui blaguent aujourd'hui contre nous,sont des gens qui ont tourne toute leur vie dans uncercle vici- eux et qui, encourages par lesdifficultés qui se présentent et n'ayant pas la force morale pour les combattre,s'en

www.dacoromanica.ro s

189 ,

prennent aux soi-disants aristocrates du pays pour leur imputer a tort les malheurs qui nous menacent. Ne faites. pas attention a leurs clameurset persuadez-cous bien que, si aujourd'hui ils censurent nos actes, c'estqu'ils. projettent déjà une defection, qu'ils voudraient colorer de quelques motifs spéciaux. J'excepte ces barbotteurs de la masse (comme vous l'appelez), car, la masse étant guidée par son bon sens, qui est tout instinctif et pas. du tout passionné, juge des difficultésqui nous entou- rent et nous sera toujours attachée. Personne ne .s'est réuni a Krivesty, a cause de ces dernières nouvelles ;ii ne nous reste plus rien a faire que d'attendre que les dvénements se dessinent mieux. Je vous avoue que j'ai perdu mon latin et que je ne puis rien comprendre a. tout ce qui se passe chez nous. ,1 Donnez-m'en la solution, si vous pouvez. Tout a. vous : t Ghyka. Dans peu de jours, j'irai vous voir.

. Jassy, le 7 avril. Mon cher anti. Vos deux lettres me sont parvenues ;j'apprécie sous. tous les rapports les reflections qu'elles contiennent. Je vous remercie aussi de l'envoi dont la seconde lettre était accompagnée et qui m'a Cté remise par Mr. G. II me reste avous annoncer que pendant ces jours-ci j'ai beaucoup . travaillé a un mémoire que je tacherai de vous faire parvenir bientôt. Vos amis d'ici doivent completement I l'ignorer, et surtout un parmi eux, qui est un traitre :- tout le monde l'Cvite... Je vous embrasSe, cher ami, en vous engageant beau coup de m'écrire toutes les fois que vos occupations vous. le permettront, Je vous serre la main. Gr. Ghyca Monsieur Michel Coguelnitziano, Paris.

www.dacoromanica.ro . . IUU

- Krivesty, 25 juillet 1848.

Cher ami,- . Par ces deux mots je m'empresse d'accuser reception' ,devottre letre, a laquelle je me reserve le plaisir de ,répondre de Margineni, oi je me rends demain, ou bien j'irai sous peu vous trouver a Baltzatesty.Présente- ment le temps me manque ; je doisporter des paroles de consolation a une familleplongée dans la douleur. Aléco Stourdza, le gendre de Constantin, est mort su- bitement, apres trois apces de fievre. Que de malheur. coup sur coup !L'excellent homme a succombé hier matin. Je dois vous dire que lesaffaires ont pris une tour- nure bien differente a celle qu'onespérait. Solyman- Pacha n'a pas reconnu la Constitution ;ii vent rétablir -le Reglement, auquel peut-etre qu'on ajoutera quelques reformes insignifiantes. Io.000 Turcs occupent déjà Bu- -,charest pour faire respecter la volonté suzeraine. Chez nous, nous aurons 4.oao Turcs dans la Capitale. On ne maintiendra pas Michel St.; mais, dans ce cas, iin'y -aura plus d'élection,mais une nomination directe. Voila ce que signifiait cette phrase ambigue: le regime turc dans toute sa purite primitive. Voyons comment les Valaques vont se tirer d'affaire, ct ensuite nous feronsnotre profession de foi. Avant -cela ce serait du don-quichottisme pur.BientOt nous en causerons a notre aise. Au revoir :"

:. G. Ghyka. A Monsieur Michel Kogolnitzeano, Baltzatesty. 0 scrlsoare a lui Steege catre Kogalniceanu.

,Mon excellent ami, car ce n'est pas au ministre que je m'adresse, cette fois-ci. En voyant nos deux collegues accompagner le prince,

4.1.

www.dacoromanica.ro 191 - 'en recevant quelques jours apres le telégramme par lequel Vous désavouez l'accompagnement officiel de S. A. par M. Boeresco ; en me rappelant ensuite que, lorsque rezemment j'a vais JdonnA ma demission, on m'avaitdit et répété. entre autres, pour me determiner a me retirer, que le prince ne serait assiste dans son voyage 'clue par ses ,agents, bienentendu que ce n'est pas cela qui m'a decide , en rapprochant enfintous ces faits. je me suis deminde :qui trumpe-t-on ?Evi- .demment celui que l'on a voulu tromper en premier lieu c'est moi, car on devait croire que je me trouverais e- clipsé ici par la presence d'un et a plus forteraison de deux ministres a cOte du prince a Vienne. Eh. bien, cela m'a été parfaitement égal, a cela pres que j'yai vu -une inconsequence, une contradiction eloquente a- - vec le strict incognito qu'on avait affiche. Z J'ai donc été bieu étonné que vous preniez la chose plus mal que moi, et meme que vous en paraissiez sur- pris, apres que ces messieurs sont partis avec le prince et se sont embarques avec S. A. au su et au vu de tout . le monde, et qu'il etait evident qu'ils l'accompagneraient. au moins jusqu'a Vienne, et y eherchraientaavoir leur part des honneurs 'de la reception. Main tenant que cela c. est arrive, quoique cela n'eat pas &é dans nos conventi- cons, pour quoi en paraitre affecté, pourquoi laisser croire ou dire que vous portez envie a vos collegues, pourquoi faire ostensiblement d'une question qu'on ne manquera pas de presenter comme toute ,personnelle un motif de.- crise ministérielle ? Si vous croyez absolument devoir vous retirer ( je pense que vous auriez tort de le faire), ne pouvez-vous pas trouver quelque bonne question de *, principe qui vous pose avantageusement et devant le prince, et devant le pays ? Tout vient a point a qui sait attendre. Pour Cc qui est de Paccompagnement de M. Boeresco (car M. Mano a quittele prince a Vienne et ne s'est pas tint mis en avant), vous aurieztort de

www.dacoromanica.ro %

192 vous en trop préoccuper. Bien qu'ilsn'aient pas fait une mauvaise impression ici, nos ministres ne semblent pas etre trop enchantés de leur reception ;d'ailleurs. vous n'etes pas de ceux qu'on eclipse aisément :votre importance dans le pays esttrop Connueici et trop a ppréciée meme par vos ennemis pour qu'il depende du 1 passage d'un ministre, eat-il le merite de vos collegues, de la diminuer, a supposer qu'ils en aientl'intention. Les quelques conversations, plus ou moins discretes, plus ou moins panachees de futilités et de lieux communs que les hommes d'Etat de Vienne et Paris ont pu avoir ou auront avec nos ministres voyageurs ne tirent pas trop a consequence. Je n'apercois pas qu'elles aient laissé (let traces bien profondes ici, pas beaucoup plus qu'un vague souvenir, ce qu'on appelle au theatre un suc- ces d'estime. Vous avez donc tort, permettez-moi de le dire franchement, d'en faire une affaire d'Etat,etje crois que votre dignite trouvera bien mieux son compte en y paraissant tout a fait indifferent. Encore une fois, j'aurais eu plus de raison que vous d'etre blessé de ces procédés. Je m'en moque cependant, d'autant plus que je pense plus que jamais a me retirer, et au plutôt. J'en ai tout a faitledroit maintenant ; j'ai fait ce qui a dependu de moi pour faciliter a Vienne: les choses a S. A., et meme a ses ministres. Si tout le monde n'est pas content, ce n'est pas ma faute.11 ne fallait pas tant faire sonner l'incognito, tout en ne s'y assujetissant pas en tout,et, apres tout, je 'n'ai pas les decorations autrichiennes dans ma poche.L'essen- tiel était le prince et, quoi qu'on en dise, Son Altesse n'a réellement pas sojet a trouver qu'on n'a pas bien fait les choses iciPeut-etre meme pourrait-on se plain- dre ici qu'onles a mal enmanchees a Bucharest. Le telegramme a claire-voieparlequel notre honorable president de Couseil a trop sechement répondu, a une trés gracieuse offre d'hospitalitéimperiale, qu'a cause de

www.dacoromanica.ro . .

V2ss.:, 193 ' e

l'incognito le prince, en déclinait l'honneur, .acertai- nement du faire un detestable effet dans certaines re-. _ gions, quoique je me sois efforce a adoueir de mon mieux ce refus. Néanmoins, on ne l'a pas montre ;on

s'estborne h prendre acte de, Pincognitoquant la suite du prince seulement, qu'on-n'a pas decorde, alléguant que c'était pour écarter des difficultes avec laS. P. Pent-etre les tnecontents: s'ily ena, cher- cheront-ils a indisposer maintenantleprince contre l'Autliche, et, bien que je ne la crois pas absolument favorable et syrnpathique a nos intérêts, ce serait une mal- adresse de lui montrer qu'on est mécontent de Paccueil. pendant que nous avons bien des choses a obtenir d'elle,

. La circonstance deja. quele prince n'a pu s'arreter , quelques heures a Pesth a presqu'eu l'air d'une demons- tration. robvie, du reste, a cela en écrivant au comte: Andrassy, a propos des notes de Mr. Filek, que S. A. n'a pu s'arreter a Pesth, parce que le temps oa elle pour- , vait compter trouver l'Empereur a Vienne était trop4, limité pour luien- laisser leloisir et qu'Elle comptait prendre sa revanche a son retour.S. A. connait et ap-: prouve cette lettre. Andrassy était d'ailleurs absent de .6' Pesth lors du passage du prince,etle baron Eotwes était chargé de la reception, le cas échéant. . Perrnettez-moi maintenant de vous parler encore d'un point qui me parait important du point de vue de notre intéret politique, sans compter qu'il me touche auSsi personnellement. Mr. Bodresco pOrte avec lui une copie de notre convention consulaire projetée avec la Russie. II voulait la faire lithographier a Paris et la faire diStri- buer a quelques personnes. Entre le verre et la lèvre ii 'y a encore de la place pour un malheur, si Mr. Baresco donne trop de publicité a cette convention avant qu'elle soit conclue et devienne un fait accompli : elle peut rater au dernier moment. Je trotive d'ailleurs un certain, sans- gene, une absence totale d'egards pour moi en ce que

-_N.lerga. Mihail Kogalniesanu.. 13

: www.dacoromanica.ro , . - 194

votre. collegue a Pair de se gérer en toute drconstance comme s'il étaif l'auteur pour le mOins intellectuel de la convention. Les quelques modifications, d'une valeur contestable, qu'il y a introduites, ne, me semblent pas lui donner le droit, encore moins l'adhésion trop tardive

qu'il a finalement donnée a une resistancea .certains. points contraires a nos intérets, qu'il avait d'abord admise, contre .mon avis et de c-oncert avecle princeGhika' dans une conference qu'ils ont eue chez M. D'Offenberg au consulat, conference 5. lequelle je n'ai pas votriu assister. Ces messieurs n'ont change d'avis qu'apres mon rapport et ma démission simultanee, comme vous vous le rappelez peut-etre. quand on parle a chaque occasion et meme sans occasitm de ses ouvrages, on devrait se mon:- trer moins apre a vouloir s'approprier le modeste, mais la- borieux travail d'autrui. Pe.0 irnporte, du reste; je ferai en- - core ce cadeau: ego feci versiculos, alter tulit &mores. Sic

vos non vobis..., pourvu qu'on me laisse enfin m'occuper :

tranquillement de mes petits interets personnels, que je . néglige outrageusemenf pendant que je fais les atfaires do Gouvernernent, qui n'en tient aucun cOmpte. Aussi- en ai-je assez et trop ;je me suisdéjà mine ademi a "-ce jeu; je ie peux pas mettre ma famine completement sur la paille. Le prince Ypsilanti n'est pas encore de retour a Vienne; je n'ai donc pas pu encore i-n'acquitter de votre Com- mission : croyez que je my employerai de mon mieux. - Aux MiniSteres de Vienne et de Pesth toutesles somrnites sont absentes en vacances, en sorte que nos affaires en souffrant, les subalternes etant tonjours plus royalistes que le roi. Avant de parler au duc de Grammont desprOcedés

de M. F., j'en ecris au comte Andrassy suivant le sys- teme inaugure par vous-rnerne,lecentre de gravité étant a Pesth pour cesaffaires-la. J'attends seulement l'arrivée des copies demandees (je les recois a l'instant) . - r_s

-1

4 - 7,412. www.dacoromanica.ro . -

195

pour ne pas m'aventurer en 'avengle. Pourlacopie -demandet de la piece transylvaine, je suis oblige 'a beaucoup de prudence ;jesuis presquesits qu'on me la refuserait si je la demandais directement. Je poursuis done une voie lateralequin'a pas encore abouti. ' De tout cela, Iu reste, j'aurai l'honneur de vOus entre tenir officiellement. (Roaga a se arde scrisoarea.) (Vienne, 19 seplembre 1869.) - _ - . . Mon excellent anti ....Le prince a vait bien exprime le désir que je fusse 'aPesth, le 25 octobre, époque a laquelle ii pensait alors retourner. (Despreconventia Itcani; asteapta actele.) /II v a la question preliminaire en titre a régler, qui, h elle seule, prendra beaucoup de temps. (A vorbit lui Ipsilanti intr'oafacere privata.) II m'a dit a votre oc- :casion ciu'apres un echo quilui serait parvenu de vo-. tre conversation avec le comte A..., vous auriez prouvé A ce personnage-que vous feriez- desormais des bonnes relations avec son pays /abase de la politique mon-

! maine. Je lui ai répondu qiie'était approximathement une exageration, que vous aviez prouve pendant toute -votie vie que la seule base que vous pouviez admettre pour votre politiqueétaitl'interet de lanationroumaine corm-he nation, ce qui n'excluait certainementpas les rapports de bon voisinage que nous aurons h cceur de' maintenir, autant que nos vosins eux-memes ne les ren-

draient pas impossibleS. - .1., (Ce e cu nunta printului?)

, Din corespondenta lui P. Orbescu. _. . - . 1861, Maiu28. ....P'aici bine pace. Ciocoii s'au opintit si se opintesc hdarima tot ce am cistigat in libertati. si mai ales pe =

www.dacoromanica.ro ---,, I. A

196 / N . Cuza. Dar si ,Cuza, dari poporanii i-au bagat Ip groa- zele inortii. Am auzit azi ca Abdul-Megid s'a inchinat cu plecaciunei ca vine la tron un frate al sau. Nu-mi pria ride bine povestea asta. De va fi adevarat, dracul stie ce mai complicatii ni mai poate ;duce. Aceasta moarte cam de-odata cu a lui Cavoui ne ingrijeste. Dar .ingerul Romaniei este tare si mare, si vom triumfa. 'Acum avem alegeri pentru 12 deputati...: voiu ceda pen-, tru until din ei, Bozianu sau altul. leri a fost Camgra si noaptea. S'au grabit a vota un credit de 1,1 milioaneWaif- rilor publice ca sa-si iea.vacanta pentru a merge la noile alegerii pentru a mai face propaganda. Aseara am fost si eu de i-am ascultat. Am sezut numai o jumatate de oara si am plecat, caci mi-a venit greata de atitea prostii sireavointa ce am vazut din partea dreptei. Eu sper _ 'ca din noile alegeri au sa iasa Inca citiva cucari sa ' se 'mai intareasca stinga. La cornisiacentrala au ales presedinte pe N. Golescu. Brailoiu nu s'a dus Inca, numai ca sa tie jurnalul Unirea. Acest jurnal a intrecut in violenta, in brutalitati pe toate jurnalele cele sale (sic) si de coterie. Nu mai au rusine nici de ei chiar. Ataca__, fara mila si dobitoceste: Mi-e cam tearna de propagan- 'dele ce,au de gind sa faca acum cu ocasiile noilor alegeri. Alaltaieri am auzitca a avutloc urmatoarease- catura :Orasanu a publicat oscrisoare princare intreaba pe Florescu sa-i arate pentru ce acust peso4- datii moldoveni cadinsii au dat focMalmaisonului. Aflindu-se la Fialcowski,s'apomenit cu o droaie de ofiteri cari-I cautau intr'adins, sa-1 apuce sa-i spuie dela

cine stie cele ce a scris, ori, daca nu, sa fie incredintat-. ca-1 vor rapune. Dupa putina esitare, i-a rugat sa-1 duct la casarina si acolo, observind pe ofiteri, li-a at-Mat pe un capitan moldovean, care, la intrebarea ce i s'a facut, a si marturisit ca eli-a spus. - Ce se va mai fi facut - dupa aceia nu stiu. Stiu insa un lucru, pe care 1-am vazut cu ochii. Acest domnisor a scapat pe Dirzeanu,

www.dacoromanica.ro --r '

- " _197

comandirul jandarmilor din Craiova, care a invatat, cum r-ti-am scris, pe un caprari treidorobanti a depune contra luiMarghiloman ca a trascu puma inpopor, ba inca. i-a dati o noua comandasirecomandare a , seretrimiteca inspector dorobantilor pesteOlt pe colonelul Macoveiu, despre care inca ti-am scris cit e de compromis. . Muncipalitatea a -luat initiativa de a se face o expo- sitie la Bucuresti.... - - ' . Bucureqti, 26 Iunie 1S61. ....Insaptamitnatrecuta,dreapta,carenecontenit dalaloviriluiCuza, casaparaliseze unirea Ca- . merelor,aicu dinsa si chiar unirea definitiva a terilor, a votat o propunere prin care cerea ca Guvernul de airi sa roagei sa staruiasca pe termen de sase zile pe linga Voda a deschide Camera de la Moldovasi a Ii da mijlocul cel mai putincios de a se ocupa cu legea rurala, stiind ca, clack nu vor face aceasta, va da vot- deneincredere, nu numai acestui Ministeriu, dar si ori- carui Ministeriu va mai trimite. N'au asteptat sa treaca nici aceste sase zile si Joia trecuta. dupa Ce prinBeizadea Mitica au inaraznit pana'- a zice in Adunare : dar pana cind va avea Camera , atita rabdare asuferiastfel Domnului", au votaT o propunere de neincredere Guvernului, cum nu s'a mai vazut, nici auzit pgna acum, de cind curg analele par- lamentare. Tia fi copiat-o aci, _dar e prea lunga. Intre celelalteconsiderente sintsiacestea :ca Guvernul actual patroneaza ilegalitatile comise de Guvernul Epu- reanu., ca nu predau socotelile ce nu s'au predat de Guvernele: precedente, ca sa se vadace s'au facut nzi- lioanele ce a acordat Camera Guvernului, ca miscarile ilegalesi discursurile incendiare delaii Iunie, cu care se exploateazti necontenit poporul se fac, nu numai % cu_ consimtimintulsiinstigatiile Guvernului, darsi

st,

www.dacoromanica.ro "".

: -, 19S

. - ' chiar prin concursul sau oficial, fapte, zic ei, de natura a compromite innaintea Puterilor natiunEa.... Dupa acest

L vot, Ministeriulsi-a dat, cum si trebuia, demisiunea.

_ Voda pleacaastazidin Iasi,simine cred c va

fiaici. Ce se va face, nu stiu. Guvernul de astazi e. bine vazut in tara. Au facut scazamintul cel atitde -dorit de cei interesati,i cu aceasta au cistigat cit nu poti sa-ti iniagini. Deosebit de aceista, toti briganzii cari bintuiau tara inca de supt Guvernele trecute, s'au prinsintr'aste doua luni decind sint laputere mai toti,ceia ce arata ca este energic.Pentru interesele proprietatilor Inca au vazut ca se intereseaza a merge regulat si pe calelegala, dintr'o imprejurare ivita la Bailesti, mosia lui Gh.tirbei de peste Olt, un-de, revoltin-. du-se locuitorii i nevoind a se supune la munca, s'a dirs insusi ministrul din Liiuntru de i-a regulati im- pacat. Voda si tara. n'au decit sa multumeasca Guyer- nului actual. De aceia ma ternca o va disolva indata ce va veni. Zic :ma tern,cacipina la' inchiderea se- siunii, care este a se face la ro Iulie, mai sint numai citevazile,siunii sintem dephrase caar fimai bine sa se taragaiascacrisa ministeriala [Ana va ex- pira zilele aCestea., ca sa se inchida de sine. Caci,altfel, disolvindu-se dupa lege, trebuie sa convoace alta,i cu listele actuate mi-e teama sa nu o scrintirniarasi, pe cind, inchizindu-se -de sine, sidisolvind-ola Decem- bre, cu listele cele noi, poatesa fiemai bine. Deose- bit de oceasta Tana. inMartie, cind ar ajun ge sa se faca alegere, helbet !, poate facem si unirea,si atunci facem sialtele. Comisiunea Centrala ni-a elaborat o lege electoiala si mai rea decit cea actuala. Ne lasa totin clase si pen- trueligibilcere o contributie de sase galbeni, ceia ce duce tot la venitul certit de cea in fiinta, ba mai mult. Deosebire mai insemnata are numai pentruvotantii comunali (cari dupa cea actualasint proprietari mici),

- 7 www.dacoromanica.ro 199 caci cere spre a putea vota. pe linga celelalte calitati, 6 contributie directa numai de 48 lei. Partea dreaptalucreaza contra Domnului pe hita. Intre altele. dupa vechiulobiceiu,subscriu petitiuni -spre a le pune,, prin consulul ce-i favoreaza (stiicare) pe Masa conferintelor, daca vor mai avea loc, si a cere detronara. lui siramplasarea cu .Domn strain.Unul . din agentii lor a fost si Barbil Belu. Acesta, dtipa ce a facut ce va fi facut prin Arges, MuscelsiOlt, a trecut la Craiova. Aci,politia 1-a avzit,spUindsateliti-:2.. lor dreptei urmatoarele : trebuiesa-Irastarnam; acum e rindulnostru a firevolutionari. Am pierdut toate ale noastresi nu mai e de suferit"... . Dei-oimpinge dracul sa faca ceva, nu- li va fi bine. Vor plati scump cutezantalor.Dar eu ma rog, si roaga-te si tu. la Dumnezeu sa-i orbeasca si sa nu faca nimic, ca sa nu mai vie nevoi pestebiata-terisoara noastra ! Sutu dumitale esteintredrepti ;a fost pe acolo cu misie..., om batrin ? Catargiu, si in zilele trecute, ducan- du-se la lalomita pentru alegeri, dapa ce s'a ales Plainb : la proprietarii man si Costache Bosianu in locul mieu, dupa staruinta mea pentru acesta din urma, a trecut la Chiustenge, cu .vorba ca merge sapetreaca pe fie-sa, nevasta consulului frances din Egipt,s'aintIlñit cu _ Luders, generabil rus !Ce vor fifacut,nustiu, dar vezi cum se misca Si ce fac...

I Bucure.gi, 12 Julie IS6r.

. cel nou a iesit format asa :Balcescu va prelungi functiile sale de ministru de Finantei va presida Consiliul, colonelulIAlex. t Ghica Moldoveanul va fi ministru de Razboiu, iar la celelalte Ministere directorii vor gira ad-interim, Aceas:a pana la formarea

. _

7"'"

www.dacoromanica.ro 200

unui Ministeriu definitiv. Asa .dar mai iata.ma inca odata o farima de ministru. Scapa-voiu Side asta data en fata curata ? Voda a facut aceasta, pre cit dau 'cu socoteala,caci pant astazi inca nu 1-am vazut, fiind bolnav de vre-o doua zile, de o parte sa scape si sa rida de unii consuli, ce-i da si ei zor sa cheihe un Ministe- riu din .majoritatea Camerei, de alta, casa-sipoata face trebile lui pentru unire mai in tihna, breaptae turbata; nu mai putin insa si stinga e suparata. Aceasta din ,urma ar fi vrut ca Voda sa. tie Ministeriul ,demi- sipnat sau sp. finumit un altul mai pronuntat -decit acela, sa fi disolvat Camera si sa fi'proclamat unirea si reforma legii electorale. Fiindca nu a facut asa, ii declara de slab, de nestatornic, de nepolitic si Dumne- zeu mai stie cum. Din citestiu eu nepacienta stingii este neratioriabila. Liniste numai sa fie in tara si rabdare ! As fi tocmai de ideia stingii cind :am avea macar inca odata atita putere cita avem astazi in tara si'pe linga aceasta . cornplecta armoie intre Puterile garante. Italia, tu stii, nu e recunoscuta de tpate Pu- terile. Indata ce va fi si dinsa recunoscuta, atunci_ nu ma mai indoiesc ca Voda va mai esita, oricare-i va fi pu- terealui din tara. Mai sint apoi alte considerente, pe care nu le pociu spune acum. Mi -s'a sOus ca presa liberala are.;in gind- sä nesfIie,, dar casa-inthidem ochii, caci aceasta se va face numai _ pentru ca sit se impacienteze publicul, sau altfel ca sa- incalzeasca si mai mult la a cere lui Voda sa faca unirea mai curind. Vorba sa fie ! Poate siaceasta, dar mai e si- altceva. Sintem vre-odoidirectoriin cari Voda a -avut mai multa confienta decit intr'unii din fostii nii7 nistri. Din imprudenta, unuia din ministrii interesati sau avisati, Si atit ei, cit siamiciilor dela presa liberal& find . piscati de aceasta, vpr sa ne injunghie: 10 pentru a arata lui Voda greutatea lor in opinia jurnalistilor liberali, a caror opinie sepretindea.fi opinia publica din tara

a t N

www.dacoromanica.ro -oI-7.:

. - noastra ; 20, pentru a nu ne mai lasa cu viata si a putea Voda in timpi ca cei de fata sa se razime pe noi pentru

a putea merge cum vrea el. iar nu cum vor ei. Bine, --

fie ! Fac'o ; nu ma turbura de loc aceasta. Ceia cein turbura mai mult este ca cu secatura asta de interimat nu ma pociu duce la bai Ciocoii, prin mestesugurilelor, s'aulipit tocmai de inimioara unora din consuli,i anume de cel francessi .cel rusesc. Cel frances trage de nas pe cel engles, care 1 este slab si pacatos, si astfel formeaza o coalitie care nirace Ce poate contra realisarii dorintilor noastre. Cum, ce fel, nu stiu, ciocoii au reusit a face sa creada consulul 'trances Ca tara esteinagitatiei ca Minis- teriul demisionat va facerevolutie laiesirea sa. In- temeiat pe aceste incredintari,a a-Vutcurajul a vorbi in sensul acesta lui Yoda, care i-a ris supt nas. Ciocoii Insa, ca sa-idea o mica proba, laii, cind a iesit decretul pentru Ministeriul interimar, au pus citiva agenti de-ai lor sa aglomereze lumea pd ici pe colea, cuin-

demnuri de a merge la Voda sa-i arate nemultumifi. pentru primireademisiuniiministrilor.Lumea insa, cuminte, si-acautat de treaba,planul a facut fiasco, miscarea n'a fost niciuna,siciocoii au ramaS de ris. Cu toate acestea am suspinat cu durere,caci dintr'aceasta poti vedea pe ce carbunt acoperiti de cenusa

ne aflam. Fereste, Doamne, de vre-un asasinatI

.. . _ Bucureti, 22 Julie IS6r, -: ...Cartife acestea au venit chiar in ziva (19Julie)cind mergeam la Voda sa depun demisia mea...

Ministeriul cel nou este compus astfel, Beizadea Mitica; . la Interne si presedinte al Consiliului ;Plaino la Finante:.,.., si ad-interim la Externe, (unde este adastat Arsache) ; J. Cantacuzino la Justitie si ad-interim laCulte (unde I' este adastat Falcoianu); J. Valeanu, la Control si colo-

1 1. nelul J. Ghica, Moldoveanul, la Razboiu.

1 - ., ; , ..- ..,.:- - 4., . -'w ....,I. -... X . I www.dacoromanica.ro 202

Isa. là Ministeriu ! A tunat si i-a adunat. 'Nemultumirea este pina indint]. in toata partea cea sanatoasa din tara, numai 'binisliii, tombaterele, putre- gaielei unii din consuli sint veseli. Beizadea..Mitica a , inceput administratia sa prin destituirea a opt prefecti, si anume: Boicea, UrIaleanu, Mihailescu, Giuvara, Bo-'- ranescu,..Sihleanu,si al Gorjului Piriianu, inlocuindu-i cu Brosteanu, Corlatescu, Nicu Moscu', maiorul de la salupe Petrescu. J..Ganescu, V. Hiotu si un Manu. Se . zic multe, se presupun si mai multe ;se cred ,de toate- Astupa-ti urechilei inchide- chii.Daca va fi ceia f. ce stiu eu, va fibine ;, clack sintinselat; cine ma inselat, amar ii va fi... Pina atunci, vaita-te si. tu ca noi -toti, strigind cit mai dureros : sarmana tara !, nefericita _tara ! Se vede . ca prea mult esti iubila de Dumnezeu, caci prea greu te cearca. . . . Oh ! am nevoie sa ma duc afara, sa ies din atmosfer a aceasta ucigatoare in care se afla Capitala, sa nu mai vad agonia putinilor oameni ce avem si noi cu inimasi sentimente calduroase pentru biata tara noastra. Cerule t protege-osiscap'omaicurindsi. din gercareaa- ceasta.:Lacrimile Imi curg : nu mai pot continua... Partida dreapta lucrai lucreaza Inca la o -rascoala Stinga este sur le qui vive. De va avea curajul sa con- - . tinue, vai lor si no-ua. !... .. - - , 186r, Augustii, Bucure§ti.

...1nteo sCrisoare din urma iti aratam ca am demisionat....7. Pe aici lumea tbarte nemultumita de guverntil boierilor. Am tostieri -la Voda, dar 1-am gasit in baie, sau ga- tindu-se pentru baie, si nu I-am putut vedea. Boierii vor, cu ocasia serbatorii Sf. Pantelimon,sa faca un fleac. Au scos ca liberalii, aproape de ziva aceasta, vor invita pe terani sa puie petitiunea de la ii Iunie in protap, sa

1 mearga cu gloata si cu zgomot mare la Voda i sa ceara :

_7 7- .= -

www.dacoromanica.ro 203

executarea ei indata. Pentru aceasta au chematre gi- mentul delaPloiesti ialtul delaBraila. Au strajuit - palatul dela Cotrocenii s'au aratat cugrijacea mai zvapaiata. Liberalti insa, sinitind gindurile d-lori va- zind ca poporul este aproape de a fi inselat, fiindca agitatorii boieresti ii lucrau supt mascaAle liberali si in -nivnele lor, prin Carada li-a deschis ochii::a ranias in- telept cum a fost totdeauna,i boierii au ramas de ris. Spre razbunare insa I-au dat in judecata,inculpindu-i . un articol ce ascris apropos de aceasta istorie, prin care, demascind tintirile boieresti, indemna pe popor a nu se mai amagi si a face vre-o miscare ce S'ar. pu_tea califica de boieri :rascoala. Voda, care ridea si el de precautiileboierilor.cind a vazut ca-i este palatal mai bine pazit, a iesit cilfare, nepazit de nimic,is'a preumblat dupa obiceiulsat'. Rosetti tunasitrasnestecontra Guvernului. Este- vorba de a se deschide Adunarea pe la Octombre. Nu stiu insa cit e de positiv,a aceasta spusa... 1862, Maiu 15, Bucure.4i. ...Musdèlecrup'aicifoarte proaste.Realegerile toate proaste. Camera s'a deschis. Astaziva fi sedinta publica Ministeriul actual .apierdut majoritatea. Asteptam sa4 vedem trintit. Voda trage de sfori mereu.... ; Bucureqti, 27 lunie 1862.

. Vlinisteriul Catargiu acazut. Voda a chemat ma- multi spre a-i forma un nou Cabinet :n'a reusit insa niciunul. Intre acestia au fost :Beizadea Mitica, Lascar Catargiu si Arsache. Hopul cel mare este legea rurala ce au facut. Voda li-a zis : Ati facut acea lege; poftiti acum de o si exe- 'cutati.Ce ? Vreti sa chem Ministeriul dintre liberali sg v'o execute ? Nu se va executa decit de dv, ,ctci aceia nu o primesc. Dar vreti armata ?Nu- ieau o astfel de ras- t

Ns, 1 www.dacoromanica.ro -- 204

pundere pe capul mieu. D-voastra trebuia sa faceti legi pe care tara trabuie sa le primeasca cao binefacere, iar nu legi pentru care sa se scalde in singe. Neprimind dar nimani, a fost nevoita chema pe N. % Cretulescu, i acestai-afacut,ghici ce?: urmatorul Ministeriu: Nicolae Cretulescu, Interne si presedinte; Gh. Creteanu, Culte;Tieodor Ghica, tot la Finante ; M. Flo- resell, Aga, laLucrarile Publice ;Cornea,la Justitie (pantry. casä-ipuie coarne ?... poate... Brailoiu o trime- sese cu marfa la Braila); colonelulJ. Ghica, Razboiu ; cneazul C.. Cantacuzino (Morcofean)laExterne,si Catargiu, directcrul de la Finante, la Control. Minunat Cabinet ! - Sint vre-o doua, trei zile de cind Desliu, vestitul procuror, e chemat la miezul noptiila politie pentru asasinatul lui Catargiu, inch"i pe loan Ghica. Aud-ca a chemat

sipe Adrian, colonelul. Bine 1-i face, lasa sä guste si ei ! . Asasinatul Inca nedovedit ;prefectul politiei este ram- :plasat prin D. Radu .Rosetti. Dumnezeule !Dictatura tot sta nerevocata, dar s'a mai slabit. Mai alaltaieri Marcovici, directorul dela Culte, ducin: du-se, in calitate de director, la Catargiu, directorulFi- nantelor, pentrua-i cere explicatii _asupra raspingerii unui mandat de bani, acesta1-adat afara ca pe mice

. canalie. :Rasplata a fost numirea lui in calitate de ministru la -7 Control (a Catargiului), S'au mai petrecut multe de astea,dar stau aci de t,

ast a data.... - _ , .S. ". ^. Bucure§ii, 21 Octombre 1862...... Mi-au spus ca asta noapte a fost o temere oarecare. Bibescistii urzesc lucruri urite.Mi-e teama de vre-o miselie. Cemera estea se deschidela 4 Noembrie; dreapta e hotarita a face opozitie grozava. Ministrii au__ a-i propune indata budgetele. Nu stiu, Cese poate in- :-. A ,- I ..... 1

r1.'- www.dacoromanica.ro - 205' T.. - ,.,1; . ... timpla in.casul cind ar refusa budgetele. Presa merge ran. Economu a trecut ,procuror laCurtea Criminala,. , si are de a da in judecata pe Ruset siAricescu, pen-- tru scrieri incendiare si apologisterevolutiilor.,. , , . 1863, Sept.- 25-, . Bucure§ti. ....Jurnalul lui Roseti se tine cuactionari, cariia noi semnifica : oameni de gasca', caci negustoria cu jurnalele nu. aduce parale pe aici.La t-iu Septembre se_ impliniau trei ani dupa contract. AbonatiitI parasisera mai jumatate ;ca sa se maitie, nu mai era nadejde. Panglicutele lui nu mai aveau catare ; cu altecuvinte, cazuse, si, daca i se inchidea jurnalul, cadea batjocurit, mai ales pentru C. daduse mina cuboierii sicu consulii austriaci engles,cAroraIi promisese sa faca ce a fac.ut Grecul Ala jurnalistul din Grecia cu Otto, ras- turnind pe Voda prin perturbatiune, care neaparat putea aduce terii anarhie, invasiune, amestecul strainului, etc. In nesiguranta despre ce are sa faca actionarii, in trebuinta \de-a se .ridica ceva in ochii celor ce cascau gura la el, ba si a altora car'i din prostie iignoranta nu: vor sa cugete si cred pe .oinul acesta un oracoli un " sfint, a raspuns lapamfletul Vioreanului, atacind, cu violenta ce vei fi vazut, pe Guvern. S'a pus, adeca, in martir,, ca mai bine sa caza stralucind decit ca o baba de 105 ani..., careia cei mai multi n6-i mai zic nici : Vum- nezeu s'o ierte, ca mai binesa fie privitmartirulii- bortatilor, rnai bine sa fie scos din temnita si incununat de gura-casea cu lauri si proslamat domn, triban 'al po- - porului, etc., etc., ca, in fine, daca n'o avea fericirea sa se faca curind vre-o miscare revolutionara caresa-1 seoata din temnita, celputin sa poata zice: de aceia mi s'a inchis jurnalul, caci m'a intemnitat Guvernul. Nu -e asa ca combinarile acestea sunt superbe ?Negresit Ei bine, chestiunea aceasta a venit innaintea Curtii. Ce , nr;

:t . -:)-z www.dacoromanica.ro 206-- _ a iesitDoamne fereste de mai ran: 1-au achitat, si pe ce consideratii? Pe una care face rusinemagistraturii moastre pe provocatiune,... - ( 1863, Decelqbre 23. Bucure§ti. ...leri a fost, cri tot viforul,cel krozavjedeumla Mi- tropolie pentru secularisarea mosiilor manasiiresti zise- inchinate. Dela Mitropolie am.tost la palat, unde pe la

2 ore a venit municipaiitatea cu mai multi notabili din . domercianti-si multi din functionariisuperiori, spre a/ telicita pe Voda pentru acest fapt. Primirea acestora a.- fost facuta cu toate onorurile si cu demonstratiuni molt mai intinse si mai distinse decitaCelea ce s'aufacut depirtatiunii Camerei. _ Camera continua a rumega o lovireMihisteriului si Dornnului Sint mai multe zile de clad discuta un proiect de lege pentru pensiuni. Acest proiect este dupa chipuli asamanarea sa, adeca :nu stim ce mai poate veni mine; sintem astazi maitoti cari, san am cerdt.. sau avem a cerepensiunea noastra ; avem rude care,, sint a cere pbnsiuni. Alta Camera, care va veni mine, poAte nu va voi sa mai dea pensiuni : saprofitam de positihnea noastra astazi,a bagam ininile in pungile contribuabililor si chiarale functionarilar de astazi ai viitori si sa ni votam pensiunii drepturi dobindite de . pe acum. lata ce face onorabila Camera.... .

46 Bucure§ti, 30 Martie 1864..

....Ce priveste celalte treburi ale terii, am fibine de _ tat, dar Camera ni pune mari piedem. Ne fierbe fara

", apa cu budgetele. Au jurat sa ni dea bani numai cu luna d'aci 'nnainte Paraacum ni-a dat pe aceste trei luni. Acum au hotarit sa ni dea numai pe o luna.Astazi avem sa ne mai strimbam putin ladinsa. Daca tin va fi tare in- . cse

. 77's --

www.dacoromanica.ro 207

curajata de consulii Puterilor inamice, speram sa o a-

. ducem la prochimen spre a nida un credit Mai mare si sa ramiie hotararea de mai sus- vorba de claca :la din contra, poate sa mergem si peste cap. Li-am dat un hap anevoie de inghitit :legeaimpro- prietaririi teranilor. Mai intiiu Nei sti ca aceasta lege nu contine ideilemele, nici prinbaseleei,nici prin forma ei,i ca, daca m'am amestecat in ciorba asa precum , s'a spus, causa a fost ca din cele adusepe scena pana astaii este -aceia care se apropie mai mult de ceia ce - as vrea eu. I Dupa desbaterile urmate pana acum in sectiuni, nu cred ca va trece asa precum am dat-o noi, sau ca.desi va trece, o vor desfigura-o prin amendamente pina o vor face imposibila de aplicat. Pane. acum vre-o sptminä, dreapta si stingarup- seser5, coalitiunea ce aveau. Acum, de cind s'a dat chestiunea. proprietatii, iar s'au-= innodat firele pe unde erau ruptei fac foc in contra Ministeriului cu toate bateriile. Eu iti marturisesc ca lafrate ca stintobosit cu de- .sitivi rsire. ,/Pe linga Ministeriul Lucrarilor Publice, mi-au mai pus in spinarei pe acela al Justitiei. Apoi ia frt socoteala : Mai in toate zilele este Ca trier -a, sint chemat a merge, cu toate ca de multe ori merg degeaba, neavind pentru Ministeriile mele nicio treaba,: dar numai pentru ca Guvernul s'a, fie de fata ; dela to la 12 sa merg la unul din Ministerii, de la 2 la 4 si /Anil catre 6 une ori s5; merg la celalalt, cind pociu s'a fug din Adu-

I nare; serile merg de dont ori la Consiliu tocmai lecasele Filip Lenj dimineata, cam de pe la 8 ore, daca nu si mai de dimineata, sa-miprimesc musafirii, havalelele, postulantii, biletele si biletutele, etc. Apoi aceasta,draga, ;.."nu mai e viata de om liber, ci de galerian, cum a zis bietul Creteanu, cind eraad-interim, ca mine astrtzi la Justitie,

www.dacoromanica.ro ; . t . 208 7- 4. 4

Bucure§ti, p2 'Julie 1864.

,:/....La 19 ale curentei am demisionat. U1/4ffff !... pare c'am .spat din... (sic) La toot& lumea pare stranie iesirea mea si a Bolintineanului din Ministeriu, caci tot odata cu mine a demisionat si el. Ratiunile de Stat le spun ca ministrii- cari se apnea de o treaba,ca aceia pe care am facut-o ;noi, nu numai au dreptul sa stea,sao si pnie la cale, dar sint si,datori, caci. oricit de caldurosi ar fi altii, totusi -nu pot sa se zica decit cel mult pArinti vitregi. Asa este,-. convinieu cu dinsa, dar, draga, desi sint poate crud cu inima mea, desi de la 12 Octombre am pus lira mild, de multe. oncälciiele pe dinsa, desi mi-am ris chiar de constiinta mea, lucrind contra c9nvinctiunilor mele cele mai intime, erau insA si unele lucrari pe care nu mi-as fl permis a le trece pe acelea in catastih. Spre exemplu sint in contra legii de a se perinite strainilor de a cumpara proprietati in tara cel pntin pentru vre-o cinspre- zece ani inca,sint in contra permisiunii prinlege de . a se colonisa tara; si altele de acestea pe care nu ti le pot arata acum. Poate sa fiu gresit in opinia mea; -si tas parAsi-o cind mi s'ar da cuvinte prin care m'as convinge din contra ; am nefericirea insa de a nu fi intimpinat cuvinte sand.- toase de la niciunul pand acum,i sint conStrins a tinea . la dinsa pang a crede ca as fi tradator de patrieclacA as lucra pentru ele acum. SA infigem intiiu natiunea, elementul romanesc bine in tarii, si apoi vom vedea ce putem sa permitemi strainilor, cari vad CA refusa chiar numele. natural Statelor noastre, pe care nu vor a le

2 numi altfel .decit Principatele-Unite. Am si eu cuvinte, care mi se par mai tari decit a le celor ce sustin contrariul. Nu-mi ajunge hirtioara asta .ca sä ti le expun aici. , D'alde astea si alteltN dintr'o sfera mai secundar.negresit, dar destul de uritei desgustatoare, m'au facut, iubite frate, sa-mi cer pasportul si sa ma retrag iarasi

-41 . ,

www.dacoromanica.ro 209 in shriiciai obscuritatea mea, pe care le regretam chiar'1 Chid edeam aIäturi cu tronul princiar, de multe ori. Succesorul mieu este N. Cretulescu, care a luati Mi-.'>k nisteriul Cultelor, facind dintr'al Justitiei o directiune. Vreau sh scriu si d-lui Steege, dar cu vre-o cloud zile innaintea demisionhrii auziam cI-au chemat in tarn si, Lemindu-mh di nu-I va mai gasi scrisoarea mea, m'am poprit de .a-i mai scrie. Decal va fi tot pe acolo mush, te rog sa-i duci nuvela demisionhrii mele, modificarea Mi- nisteriului cu intrarea numai a d-lui Cretulescu, precum ti-aritam mai sus, $ i amicalele mele salutari.Cit pentru causa demisioniirii, nu-i arata niinic ; mi se pare si el este pentru colonisatie, etc., desi este cu mine pentru toate celelalte, pe care nu pot inch sh, ti le aria nici tie .acum. Sutu si Bals slut amnistiati.Aceasta poti sa i-o arilti....

Bucure§ti, 8 Julie IS65. ....S'a intimplat ca Domnuli nu numai sh fie la Rugi- noasa, in Moldova, dar si s. plece afar& din tang la bhi, pentru cautarea silnitatei. Vine la Vichy, unde are sa se intilneaschsi cu Imphratul Napoleon pentru ches- tiuni politice. Teri a plecat dela Ruginoasa drept spre Austria, pe cit aud....

: BI/

N. lorga.--Nihan Kogalniceanu 14

www.dacoromanica.ro L.-

TABLA DE MATERIE - ,------i, A Pag. r. . I. Comemorarealki Ma )1 eanu fa 191S , la Academia Rom 461, -,.t'; II. Biografia fi opera literara a ,lai Mihail Ko-''''. gOZiticeanu ,.. 25 o . ... Cele dintiiity, ducrari ale lui Kogalniceanu . 37 Archiva lionianeasca"-. Tiparirea Croniceloi.. 48 Dacia literara". Planul si colaboratorii pi ..... s6 Scrieri alelui, Kogalniceanu in leg5tura: cu alcatuirea Daciei Literaie". Ideilelui despre francomanie. Potrivirea cu ideile lui'Eliad. Le- gaturile intre acesti doi scriitori Go KogAlniceanu si Prop5sirea". Opera lui culturath pang la .1818 69 Kogalniceanui anul 1848. So Scrisul lui Kogalniceanu dup5, 1848 . :.. 85 Steaua Dunarii" 90

III.Omul politic 93 Scrisori si alte acte 158 Prospect despre- un pension laMirOslava laugh' Iasi 16o Scrisori 165

www.dacoromanica.ro --212

Pao- Alte scrisori . 178 Telegrame ale lui Cuza-Vodit 182 Corespondenta lui Grigore-Vocli (Mica .cu Ko- gfilniceanu 183 oscrisoare a lui Steege cltre liogälniceanu.. loo Din corespondenta lui P. Orhescu.. .. 9

N 0. .71

30.6057Tip. Profesionalii, strada Gampineanu, 9.

n www.dacoromanica.ro www.dacoromanica.ro