Str. Dr.V.I.Papillian bl. G6 ap.3 tel mobil: 0722/463625;0766/298905 J 16/347/ 1992 Ro82 RNCB 0134 0416 3791 0001 C.F. 2297669 BCR suc. Craiova Craiova

MEMORIU DE PREZENTARE necesar ob ţinerii acordului de mediu la obiectivul: EXPLOATAREA NISIPULUI ȘI PIETRI ȘULUI ÎN ZONA BREASTA, jud. Dolj

Beneficiar: S.C. ADD UTILAJE TERASIERE CRAIOVA S.R.L.

Director, Dr. geol. Ion Pãtru ţoiu

2019 Craiova

1 Cuprins MEMORIU DE PREZENTARE ...... 3 I. DENUMIREA PROIECTULUI ...... 3 II. TITULAR ...... 3 III. DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE ÎNTREGULUI PROIECT ...... 3 a. Rezumat al proiectului ...... 3 b. Justificarea necesit ății proiectului ...... 3 c. Valoarea investi ției ...... 4 d. Perioada de implementare propus ă ...... 4 e. Plan şe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafa ţă de teren solicitat ă pentru a fi folosit ă temporar (planuri de situa ţie şi amplasamente)...... 5 f. Descriere a caracteristicilor fizice ale întregului proiect, formele fizice ale proiectului (planuri, cl ădiri, alte structuri, materiale de construc ţie etc.) ...... 5 IV. DESCRIEREA LUCR ĂRILOR DE DEMOLARE NECESARE ...... 9 V. DESCRIEREA AMPLAS ĂRII PROIECTULUI ...... 10 VI. DESCRIEREA TUTUROR EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ASUPRA MEDIULUI ALE PROIECTULUI, ÎN LIMITA INFORMA ȚIILOR DISPONIBILE ...... 12 A. SURSE DE POLUAN ŢI ŞI INSTALA ŢII PENTRU RE ŢINEREA , EVACUAREA ŞI DISPERSIA POLUAN ŢILOR ÎN MEDIU .... 12 B. UTILIZAREA RESURSELOR NATURALE , IN SPECIAL A SOLULUI, A TERENURILOR , A APEI SI A BIODIVERSITATII .... 18 VII. DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE A FI AFECTATE ÎN MOD SEMNIFICATIV DE PROIECT ...... 18 VIII. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI - DOT ĂRI ŞI MĂSURI PREV ĂZUTE PENTRU CONTROLUL EMISIILOR DE POLUAN ŢI ÎN MEDIU, INCLUSIV PENTRU CONFORMAREA LA CERIN ȚELE PRIVIND MONITORIZAREA EMISIILOR PREV ĂZUTE DE CONCLUZIILE BAT APLICABILE ...... 20 IX. LEG ĂTURA CU ALTE ACTE NORMATIVE ȘI/SAU PLANURI/PROGRAME/STRATEGII/DOCUMENTE DE PLANIFICARE ...... 22 A. JUSTIFICAREA ÎNCADR ĂRII PROIECTULUI , DUP Ă CAZ , ÎN PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NA ŢIONALE CARE TRANSPUN LEGISLAŢIA UNIUNII EUROPENE : DIRECTIVA 2010/75/UE (IED) A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI DIN 24 NOIEMBRIE 2010 PRIVIND EMISIILE INDUSTRIALE (PREVENIREA ŞI CONTROLUL INTEGRAT AL POLU ĂRII ), DIRECTIVA 2012/18/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI DIN 4 IULIE 2012 PRIVIND CONTROLUL PERICOLELOR DE ACCIDENTE MAJORE CARE IMPLICĂ SUBSTAN ŢE PERICULOASE , DE MODIFICARE ŞI ULTERIOR DE ABROGARE A DIRECTIVEI 96/82/CE A CONSILIULUI , DIRECTIVA 2000/60/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI DIN 23 OCTOMBRIE 2000 DE STABILIRE A UNUI CADRU DE POLITIC Ă COMUNITAR Ă ÎN DOMENIUL APEI , DIRECTIVA -CADRU AER 2008/50/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI DIN 21 MAI 2008 PRIVIND CALITATEA AERULUI ÎNCONJUR ĂTOR ŞI UN AER MAI CURAT PENTRU EUROPA , DIRECTIVA 2008/98/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI DIN 19 NOIEMBRIE 2008 PRIVIND DE ŞEURILE ŞI DE ABROGARE A ANUMITOR DIRECTIVE ŞI ALTELE ) ...... 22 B. SE VA MENTIONA PLANUL /PROGRAMUL /STRATEGIA /DOCUMENTUL DE PROGRAMARE /PLANIFICARE DIN CARE FACE PROIECTUL , CU INDICAREA ACTULUI NORMATIV PRIN CARE A FOST APROBAT ...... 23 X. LUCR ĂRI NECESARE ORGANIZ ĂRII DE ŞANTIER ...... 23 XI. LUCR ĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTI ŢIEI, ÎN CAZ DE ACCIDENTE ŞI/SAU LA ÎNCETAREA ACTIVIT ĂŢ II, ÎN MĂSURA ÎN CARE ACESTE INFORMA ŢII SUNT DISPONIBILE ...... 23 XII. ANEXE - PIESE DESENATE ...... 25 XIII. PENTRU PROIECTELE CARE INTR Ă SUB INCIDEN ȚA PREVEDERILOR ART. 28 DIN ORDONAN ŢA DE URGEN ŢĂ A GUVERNULUI NR. 57/2007 PRIVIND REGIMUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE, CONSERVAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI ŞI FAUNEI SĂLBATICE, APROBAT Ă CU MODIFIC ĂRI ȘI COMPLET ĂRI PRIN LEGEA NR. 49/2011, CU MODIFIC ĂRILE ŞI COMPLET ĂRILE ULTERIOARE, MEMORIUL VA FI COMPLETAT CU URM ĂTOARELE ...... 25 XIV. PENTRU PROIECTELE CARE SE REALIZEAZ Ă PE APE SAU AU LEG ĂTUR Ă CU APELE, MEMORIUL VA FI COMPLETAT CU URM ĂTOARELE, INFORMA ȚII, PRELUATE DIN PLANURILE DE MANAGEMENT BAZINALE, ACTUALIZATE ...... 31 1. Localizarea proiectului ...... 31 2. Indicarea st ării ecologice/poten țialului ecologic și starea chimic ă a corpului de ap ă de suprafa ță; pentru corpul de ap ă subteran se vor indica starea cantitativ ă și starea chimic ă a corpului de ap ă...... 31

2 MEMORIU DE PREZENTARE

I. DENUMIREA PROIECTULUI EXPLOATAREA NISIPULUI ȘI PIETRI ȘULUI ÎN ZONA BREASTA PRIN BALASTIERA BREASTA ADD-jude țul Dolj.

II. TITULAR Denumirea societ ăţ ii : S.C. ADD UTILAJE TERASIERE CRAIOVA S.R.L . Adresa societ ăţ ii: Craiova str. Independen ței nr. 3, bl. 6B, sc.1, ap.6. Num ăr de înregistrare la Camera de Comer ţ: J 16 /445/2019 Cod fiscal: RO 40530936 Persoan ă de contact: Jana Angelescu, tel. 0731/050611 III. DESCRIEREA CARACTERISTICILOR FIZICE ALE ÎNTREGULUI PROIECT

a. Rezumat al proiectului Din punct de vedere administrativ amplasamentul se afl ă pe teritoriul comunei Breasta în albia major ă a râului Jiu, în terasa malului drept al Jiului, în zona confluen ței cu pârâul Raznic și la vest de limita satului Breasta. Proiectul const ă în organizarea unei activit ăţ i pentru exploatarea nisipului și pietri șului și înfiin ţarea unui iaz piscicol în terasa malului drept al Jiului în sectorul Breasta jud. Dolj. În final în groapa remanent ă, în lacul nou creat, se va amenaja o ferm ă piscicol ă. Exploatarea Breasta ADD are ca obiectiv deschiderea, preg ătirea şi valorificarea zăcământului de nisip şi pietri ş din terasa Jiului şi realizarea unui nou luciu de ap ă. Activitatea de exploatare la zi are ca scop punerea în exploatare a materialului aluvionar amintit, care poate fi utilizat atât în stare natural ă, cât şi ca agregate sortate. Pentru realizarea obiectivului s-a propus executarea lucr ărilor miniere de suprafa ţă de 17.500 mp, pentru care se va decoperta solului fertil pentru a se ajunge la roca util ă. În acest scop se amenajara drumului de acces de la drumul existent la perimetru, se va amenajara o platform ă pentru depozitarea produselor de balastier ă, o platform ă pentru sta ţionarea utilajelor, o platform ă pentru depozitarea solului recuperat în urma lucr ărilor de deschidere. Metoda de exploatare este excavarea materialului util prin fâ şii longitudinale progresive.

b. Justificarea necesit ății proiectului Activitatea de exploatare la zi are ca scop punerea în exploatare a materialului aluvionar amintit, care poate fi utilizat în industria materialelor de construc ții, atât în stare natural ă, cât şi ca agregate sortate. Materialele ob ţinute pot fi utilizate la fabricarea mortarelor şi betoanelor, la construc ţia, intre ţinerea şi repararea drumurilor. Legisla ţia european ă nu interzice activit ăţ ile din zona ariilor protejat ă şi din vecin ătate, îns ă solicit ă aplicarea metodelor adecvate care s ă poat ă asigura existen ţa şi dezvoltarea în siguran ţă a elementelor de flor ă şi faun ă periclitate, vulnerabile, din anexa II a Directivei 92/43/CEE.

3 În art. 2 alin.3 din aceast ă directiv ă se stipuleaz ă ” măsurile adoptate în temeiul prezenteri directive trebuie s ă ţin ă seama de condi ţiile economice, sociale şi culturale, precum şi de caracteristicile regionale şi locale “. Necesitatea organiz ării balastierei rezult ă din mai multe cauze obiective şi anume :  accesul în perimetru se realizeaz ă u şor, pe drumuri existente, nefiind necesare drumuri suplimentare.  ridicarea zonei din punct de vedere economic.  asigurarea unei exploat ări pentru cel pu ţin 1-2 ani  realizarea unei activit ăţ i productive care s ă creeze locuri de munc ă pentru locuitorii comunelor apropiate.  realizarea în final a unui iaz care s ă asigure a produc ție de pe ște proasp ăt pentru locuitorii municipiului Craiova. În situl de importan ţă comunitar ă şi în vecin ătate se desf ăş oar ă activit ăţi economice şi agricole cum sunt: cultivarea terenului, cre şterea animalelor, vân ătoare, extragerea de nisip şi pietri ş. Exploatarea agregatelor aluvionare în zon ă este o activitate tradi ţional ă, derulat ă în mai multe locuri, pe timp îndelungat. Activitatea de exploatare are ca obiect realizarea unui luciu de ap ă. În acest fel se măre şte suprafa ţa cu lacuri din Lunca Jiului.

Fig. nr 1. Amplasarea comunei pe teritoriul jude țului Dolj

c. Valoarea investi ției Este de cca 3.0 mil. lei.

d. Perioada de implementare propus ă Exploatarea se va realiza în conformitate cu Legea Minelor nr. 85/2003, pe baza unor permise de exploatare.

4 Valabilitatea permisului de exploatare este de 1 an. Exploatarea preconiz ăm c ă va dura 2 ani.

e. Plan şe reprezentând limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafa ţă de teren solicitat ă pentru a fi folosit ă temporar (planuri de situa ţie şi amplasamente) Suprafa ţă de teren solicitat ă pentru a fi folosit ă temporar pentru exploatare și apoi permanent pentru lacul nou înfiin țat este de 17.500 mp. Planul de situa ție va fi ata șat ca anex ă.

f. Descriere a caracteristicilor fizice ale întregului proiect, formele fizice ale proiectului (planuri, cl ădiri, alte structuri, materiale de construc ţie etc.) Exploatarea se va realiza pe un teritoriul situat în extravilanul comunei Breasta - T72, P 9/1 și are nr. cadastrale 31.588 și 30.386. Suprafa ța terenului este de 17.500 mp. Terenul este liber de orice fel de construc ție, fiind în prezent teren arabil.

Profilul și capacit ățile de produc ție Societatea investitoare are ca obiect principal lucr ări de construc ţii, reparare şi între ţinere de drumuri, dar şi exploatarea nisipului şi pietri şului: Cod 0812- extrac ţia nisipului şi pietri şului.

Activitatea se încadreaz ă în prevederile Legii 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, anexa 2 –lista proiectelor pentru care trebuie stabilit ă necesitatea efectu ării evalu ării impactului asupra mediului, art. 2, alin.a- cariere exploat ări miniere de suprafa ță și de extragere a turbei. De asemenea activitatea se încadreaz ă în prevederile art. 48 și 54 din Legea Apelor nr. 107/1996 cu reglement ările ulterioare.

Pe suprafa ţa de 17.500 m2, exist ă un volum de material aluvionar depus de cca 122.500 m3 cu posibilitate de exploatare a cca 102.500 m 3. Diferen ța dintre volumul de resurs ă și volumul de resurs ă exploatabil ă o constituie resursa neexploatabil ă care r ămâne imobilizat ă în taluzurile exploat ării și în pilierul de 2,0 m dintre perimetrul de exploatare și terenurile învecinate. Bancul de nisip ce va fi exploatat are urm ătoarele caracteristici: . Vârsta – pleistocen superior; . Lungime = 260,0 m. . Lăţ ime medie = 67,3 m . Grosime medie (nisip + nisip argilos) = 7,0 m. . Suprafa ţa depozitului = 17.500 mp. . Volumul de resurse ≈ 122.500 mc. . Rezerve exploatabile = 102.500 mc Volumul de resurs ă imobilizat ă din pilier este urm ătorul: L = 260 m x 2 laturi = 520 m x 2,0 m (lățime pilier) = 1.040 mp ; l = 67 m x 2 laturi = 134 m x 2,0 m (l ățime pilier) = 278 mp Total suprafa ță pilier = 1.308 mp x 7,0 m grosime resurs ă = 9.156 mc. Restul de cca. 10.844 mc va r ămâne imobilizat ă în taluzurile exploat ării.

5

Descrierea instala ţiei şi a fluxurilor tehnologice 1. F LUXUL DE PRODUC ŢIE PENTRU EXPLOATAREA BALASTULUI (activitate necesar ă realiz ării iazului piscicol) este urm ătorul:

DISLOCARE → DEPOZITARE → ÎNC ĂRCARE → TRANSPORT

2. FLUXUL TEHNOLOGIC PENTRU REALIZAREA LACULUI :

DISLOCARE →REALIZAREA TALUZURILOR MARGINALE SUBMERSE ȘI A CELOR DE DEASUPRA NIVELULUI HIDROSTATIC→STABILIZAREA TALUZURILOR MARGINALE →AMPLASARE PONTOANE →AMPLASARE CONSTRUC ȚII METALICE DE TIP CONTAINER →LUCR ĂRI DE REFACERE A MEDIULUI

Descrierea proceselor de produc ţie ale proiectului propus, în func ţie de specificul investi ţiei. LUCR ĂRI PREG ĂTITOARE ,. SUNT necesare deschiderii în condi ţii optime a exploat ării la zi, constau din: - amenajarea drumului de acces de la drumul existent la perimetru; - amenajarea unei platforme pentru depozitarea produselor de balastier ă; - amenajarea platformei pentru sta ţionarea utilajelor; - amenajarea platformei pentru depozitarea solului recuperat în urma lucr ărilor de deschidere. LUCR ĂRI DE DESCHIDERE constau în decopertarea solului fertil pentru a se ajunge la roca util ă. LUCRARI DE EXPLOATARE -VALORIFICARE Exploatarea se realizeaz ă cu ajutorul unui utilaj de dislocare-înc ărcare (excavator pe șenile Komatsu Pc 210-LC, excavator Castor S 1203 cu cup ă de 1,0 mc, înc ărc ător frontal Stalowa Wola cu cup ă de 3,2 mc). Materialul excavat va fi înc ărcat direct în autobasculante MAN 8x4 de 24 tone, sau alt tip de autobasculante. Condi ţiile de z ăcământ caracterizate prin uniformitatea depozitelor, grosimea uniform ă a depozitelor, permit ca metoda de exploatare în fâşii longitudinale s ă fie metoda de exploatare optim ă în cazul acestei balastiere. Fâ şiile de exploatare au grosimi de 6,5-7,0 m, lungimea de 250 m (lungimea perimetrului), l ăţ imea de maximum 10-12 m cât este raza de activitate a utilajului. Unghiul de taluz va fi de 60-65 0. Înc ărcarea şi transportul materialului. Utilajul este un înc ărc ător frontal de tip Stalowa Wola L 34 cu cup ă de 3,4 mc, sau un excavator clasic de tip Castor P802 cu cup ă de 1,0 mc. Înc ărcarea se realizeaz ă direct din excava ţie. Transportul la beneficiari se realizeaz ă cu autobasculante de diferite tipuri, utilizând drumul de acces existent. LUCRARI DUPA ÎNCETAREA ACTIVIT ĂȚII DE EXPLOATARE Beneficiarul lucrarii va asigura buna functionare pe perioada desfasurarii activitatii. Dup ă încetarea expoat ării materialului, pe amplasament se va realiza iazul piscicol va avea destina ţie productive dar și activit ăţ ii de turism sportiv: lac de agrement şi pescuit sportiv. LUCR ĂRILE DE REFACERE A MEDIULUI ÎN ZONA AFECTAT Ă DE EXECU ȚIA LUCR ĂRILOR MINIERE DE EXPLOATARE VOR CONSTA , ÎN PRINCIPAL , ÎN LUCR ĂRI DE AMENAJARE A LACULUI PISCICOL . Solu ția adoptat ă pentru închiderea balastierei din teras ă const ă în integrarea

6 lucr ărilor de exploatare în planurile de urbanism și utilizarea ulterioar ă a excava țiilor ca amenajare piscícola. LUCRARI CE SE VOR DESFA ȘURA DUPA REALIZAREA IAZULUI PISCICOL Exploatarea golului remanent se realizeaza prin efectuarea unor lucrari de amenajare și intretinere a bazinului care sa ofere conditii cat mai bune de viata populatiei de pesti.

Materiile prime, energia şi combustibilii utiliza ţi, cu modul de asigurare a acestora Combustibili Motorin ă pentru func ționarea motoarelor utilajelor de explotare, înc ărcare și transport. Va fi procurat ă prin agen ții economici din zon ă, specializa ți în vânzarea carburan ților. Aceasta este adus ă cu canistre metalice, alimentarea f ăcându-se direct din acestea și nu va fi depozitat ă la obiectiv.

Racordarea la re ţelele utilitare existente în zon ă Alimentarea cu ap ă Alimentarea cu ap ă potabil ă pentru muncitori - se utilizeaz ă ap ă îmbuteliat ă. Evacuarea apelor uzate Nu exist ă ap ă uzat ă. Asigurarea apei tehnologice Apa tehnologic ă pentru r ăcirea motoarelor de pe utilaje este luat ă din surse din zon ă. Asigurarea agentului termic Nu este cazul. Lucrul la obiectiv se realizeaz ă numai în perioada de prim ăvar ă, var ă şi toamna când se lucreaz ă şi pe şantierele de construc ţii. Asigurarea curentului electric Exploatarea nu lucreaz ă cu curent electric.

Descrierea lucr ărilor de refacere a amplasamentului în zona afectată de execu ţia investi ţiei Solu ția adoptat ă pentru închiderea balastierei din teras ă const ă în integrarea lucr ărilor de exploatare în planurile de urbanism și utilizarea ulterioar ă a excava țiilor ca amenajare piscicol ă. În faza de închidere, lucr ările de refacere a mediului necesare sunt: - valorificarea cantit ăților excedentare de steril pentru eliberarea terenurilor ocupate de haldele temporare de depozitare. Lucr ările care se vor efectua sunt de modelare la un unghi de 65-70° şi stabilizare a taluzurilor marginale ale lacului. Stabilizarea se va realiza prin compactare. În ălţimea taluzurilor marginale va fi de cca 4,5-5 m, iar lungimea total ă de cca 400 m. Taluzurile compactate se vor inierba. Valoarea ecologic ă a unei amenajari de tipul unui lac este mult mai însemnat ă decât în cazul în care terenul se readuce la starea ini țial ă. Etapele construirii iazului piscicol sunt: a) preg ătirea terenului; b) construirea iazului c) împrejmuirea iazului; d) umplerea cu ap ă în mod natural; e) popularea cu pe şte. Căi noi de acces sau schimb ări ale celor existente

7 Accesul în perimetrul analizat se realizeaz ă din DJ 606 tronsonul Craiova – Breasta, pân ă la intrarea în Breasta de unde se urm ăre ște un drum local la stânga care traveseaz ă pădurea de lunc ă și ajunge în zona viitorului obiectiv dup ă cca 1.000 m.

Resursele naturale folosite în construc ţie şi func ţionare Activitatea este de exploatare a unei resurse naturale - materialul aluvionar de albie major ă utilizat în industria construc ţiilor.. Metode folosite în construc ţie/demolare Pentru implementarea proiectului nu se vor face construc ții și, nici nu vor exista demol ări.

Planul de execu ţie, cuprinzând faza de construc ţie, punerea în func ţiune, exploa- tare, refacere şi folosire ulterioar ă FAZA DE CONSTRUC ȚIE . Obiectivul ce va fi construit nu va avea construcţii permanente, locuri de parcare sau spa ţii verzi. Amplasamentul viitorului obiectiv se afl ă la cca. 300 m de sediul șantierului societ ății care are toate utilit ățile necesare unui șantier de construc ție și va fi folosit și pentru obiectivul pus în discu ție.

Nu exist ă o faz ă de construc ție, ci o faz ă de DESCHIDERE - reprezentat ă de totalitatea activitatilor care au ca scop realizarea accesului la exploatare, realizarea platformei de atac:

- deoarece drumul de acces la perimetru este existent (un drum local la stânga care traveseaz ă p ădurea de lunc ă nu se va realiza alt ă cale de acces. Singurele lucr ări sunt de

între ţinere a drumului existent;

- se vor transporta pe amplasament utilajele folosite, draglina sau un excavator, un încarcator, toaleta ecologica si un container modular pentru paza si materiale. PUNEREA ÎN FUNC ȚIUNE se realizeaz ă prin intermediul LUCRARILOR DE PREGATIRE – care reprezinta complexul de lucrari ce trebuie executate pentru a permite organizarea frontului de lucru in vederea efectuarii excavatiilor si extractiei balastului. Lucrarile de decopertare care se executa in avans fata de lucrarile de exploatare si includ inlaturarea si depozitarea selectiva a solului fertil necesar reconstructiei ecologice a terenului (taluzelor), la finalizarea exploat ării și înl ăturarea, dac ă va fi cazul, a unui strat de nisip argilos cu grosime de cca. 1,0 m care va fi stocat pân ă va fi utilizat. Pentru stocarea temporar ă nu se vor folosi suprafe țe noi, ci se vor amenaja o suprafa ță din perimetru neafectat ă de sarcini tehnologice. EXPLOATAREA se realizeaz ă prin LUCRARI DE EXPLOATARE. Forma simpl ă a depozitelor, grosimea lor relativ constant ă, permit exploatarea eficient ă şi ra ţional ă a zăcământului prin metoda fâ şiilor longitudinale, de maximum 10 m l ăţ ime cât este raza de activitate a utilajului de excavare. Exploatarea utilului se face intr-o singur ă felie orizontal ă de cca 7,8 m grosime, eventual în dou ă subtrepte. Fazele de exploatare-valorificare se vor face mecanizat, dup ă cum urmeaz ă: -extrac ţia agregatelor minerale va face cu excavatorul sau înc ărc ătorul frontal şi înc ărcarea se va face direct în autobasculante de transport. REFACEREA TERENULUI se realizeaz ă dup ă terminarea exploat ării și reprezint ă realizarea iazului piscicol. FOLOSIREA ULTERIOAR Ă. Ulterior terenul va deveni un iaz piscicol. Rela ţia cu alte proiecte existente sau planificate

8 Exploatarea agregatelor aluvionare în zon ă este o activitate tradi ţional ă, derulat ă în mai multe locuri, pe timp îndelungat. În apropierea perimetrului Breasta ADD, mai exist ă o exploatare de nisip și pietri ș situat ă în albia minor ă a râului Jiu. Detalii privind alternativele care au fost luate în considerare Variante luate în considerare: Varianta I - exploatarea cu înc ărc ător frontal şi excavator cu cup ă Datorit ă configura ţiei z ăcământului, a în ălţimii constante şi a gradului redus de compactare a materialului aluvionar, exploatarea se poate realiza astfel: - stratul de material steril, constituit din sol și nisip argilos va fi îndep ărtat prin împingere cu un buldozer şi înc ărcare în autobasculante cu ajutorul unui înc ărc ător frontal, de unde este transportat pentru depozitare. - exploatarea propriuzis ă se va realiza în dou ă subtrepte. Prima treapt ă de 2,0 - 2,5 m grosime, situat ă deasupra nivelului hidrostatic, se va realiza cu ajutorul înc ărc ătorului frontal. Cea de-a doua treapt ă, cu grosime de 3,5-4,0 m, situat ă sub nivelul hidrostatic, va fi realiza cu cupa întoars ă a unui excavator clasic sau a unui excavator pe şenile cu cabluri (draglin ă). Grosimea maxim ă a depozitului dislocat este de 6,5 - 7,0 m. Varianta II - exploatarea cu excavator cu cup ă sau draglin ă Decaparea solului se va face prin împingere cu buldozerul şi înc ărcare în autobasculante cu un excavator cu cup ă. Exploatarea utilului se va face într-o singur ă treapt ă cu grosime de 5,5-6,0 m . Pentru dislocare şi înc ărcare este utilizat un excavator cu cup ă de tip Komatsu. Explotarea cu excavatorul cu cabluri are dezavantajul c ă nu se poate realiza strict pân ă la cota impus ă, de cele mai multe ori f ăcându-se la adâncimi mai mari. De asemenea, raza de ac ţiune a excavatorului este mai mic ă, deplasarea acestuia făcându-se mai greoi. De cele mai multe ori la exploatarea cu excavator se fac depozite intermediare pe mal, înc ărcarea f ăcându-se din acestea. Cupa excavatorului are volumul de cca 3-4 ori mai mic decât cea a înc ărc ătorului frontal, necesitând mai multe manevre şi un timp de înc ărcare mai mare. În aceast ă situa ție s-a optat pentru varianta I.

Alte activit ăţ i care pot ap ărea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de agregate, asigurarea unor noi surse de ap ă, surse sau linii de transport al energiei, cre şterea num ărului de locuin ţe, eliminarea apelor uzate şi a de şeurilor ) - Activitate de prelucrare pentru ob ținerea de agregate sortate. - Activit ăți de pescuit sportiv.

Alte autoriza ţii cerute pentru proiect Pentru desf ășurarea activit ății este necesar s ă se ob țin ă urm ătoarele: - Aviz de Gospod ărire a Apelor; - Studiu hidrogeologic; - Studiu de impact asupra mediului; - Autoriza ție de Construc ție; - Permis de exploatare.

IV. DESCRIEREA LUCR ĂRILOR DE DEMOLARE NECESARE Nu este cazul.

9 V. DESCRIEREA AMPLAS ĂRII PROIECTULUI Distan ţa fa ţă de grani ţe pentru proiectele care cad sub inciden ţa Conven ţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontier ă, adoptat ă la Espoo la 25 februarie 1991, ratificat ă prin Legea nr. 22/2001 cu modificarile si completarile ulterioare Perimetrul exploat ării nu se g ăse şte amplasat în zon ă de grani ţă şi nu se pune problema unor activit ăţ i transfrontaliere.

Localizarea amplasamentului in raport cu patrimoniul cultural potrivit listei Monumentelor Istorice actualizata periodic si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei si a Repertoriului Arheologic National instituit prin OG nr.43/2000 privind protec ția patrimoniului arheologic și declararea unor situri arheologice ca zone de interes na țional, republicat ă, cu modific ările și complet ările ulterioare Obiectivul propus nu se afl ă în apropierea unor situri arheologice. Hărţi, fotografii ale amplasamentului care pot oferi informa ţii privind caracteristicile fizice ale mediului, atât naturale, cât şi artificiale şi alte informa ţii privind: Folosin ţe actuale În prezent perimetrul analizat are regim teren arabil.

Fig. nr. 2, 3. Aspect general al amplsamentului

Folosin ţe planificate Dup ă terminarea exploat ării terenul nu va avea acela și regim economic, ci va deveni un iaz piscicol. Areale sensibile Perimetrul pus în discu ţie se g ăse şte în situl Natura 2000 - ROSCI045 Coridorul Jiului .

10

Fig nr. 4. Detaliu amplasament

Coordonatere în sistem STEREO 70 ale viitorului obiectiv

Perimetrul de exploatare este delimitat prin 16 puncte ridicate în sistem Stereo 70. Nr. punct x y 1. 315.859 396.785 2. 315.823 396.833 3. 315.825 396.851 4. 315.716 397.041 5. 315.709 397.038 6. 315.700 397.035 7. 315.697 397.034 8. 315.692 397.031 9. 315.689 397.030 10. 315.669 397.012 11. 315.666 397.008 12. 315.805 396.766 13. 315.821 396.771 14. 315.836 396.778 15. 315.846 396.780 16. 315.848 396.781

Detalii privind orice variant ă de amplasament care a fost luat ă în considerare A fost luat ă în considerare varianta în care nu va fi construit obiectivul. În aceast ă situa ție nu va fi realizat ă o activitate economic ă i nu se va realiza un nou luciu de ap ă.

11 VI. DESCRIEREA TUTUROR EFECTELOR SEMNIFICATIVE POSIBILE ASUPRA MEDIULUI ALE PROIECTULUI, ÎN LIMITA INFORMA ȚIILOR DISPONIBILE

A. SURSE DE POLUAN ŢI ŞI INSTALA ŢII PENTRU RE ŢINEREA , EVACUAREA ŞI DISPERSIA POLUAN ŢILOR ÎN MEDIU

1. Protec ţia calit ăţ ii apelor Sursele de poluan ţi pentru ape, locul de evacuare sau emisarul Proiectul analizat nu propune lucr ări care pot produce poluarea apelor de suprafa ţă sau subterane dac ă vor fi respectate condi ţiile din acordul de mediu. Calitatea acviferului freatic trebuie s ă fie protejat ă prin luarea m ăsurilor necesare care s ă elimine pierderea unor poten ţiale materiale poluante din recipien ţi cu combustibili, sau gestionarea incorect ă a de șeurilor. În cazul exploat ării de nisip şi pietri ş nu exist ă poluare a acviferului freatic. Exploatarea se va realiza temporar sub nivelul hidrostatic, dar f ără aport de substan țe poluante. Sta ţiile şi instala ţiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prev ăzute Nu este cazul.

2. Protec ţia aerului Sursele de poluan ţi pentru aer, poluan ţi, inclusiv surse de mirosuri Sursele de poluan ți pentru aer sunt substan țele poluante ce însotesc emisiile generate de func ţionarea motoarelor care ac ţioneaz ă utilajele, cele evacuate prin circuitul de e şapament, constând din gaze de ardere şi din aditivi ai carburan ților și lubrifian ților (care con țin metale grele cum sunt plumbul și cadmiul). De asemenea, emisiile de pulberi cresc în perioadele caniculare şi cu secet ă prelungit ă la depozitele în care sunt stocate pentru perioade mai îndelungate cantit ăţ i mare de nisip şi pietri ş. Instala ţiile pentru re ţinerea şi dispersia poluan ţilor în atmosfer ă. Avand în vedere calitatea utilajelor şi a mijloacelor de transport - utilajele sunt dotate cu instala țiile pentru re ținerea și dispersia poluan ților în atmosfer ă care se incadreaz ă în directivele Uniunii Europene (acestea fiind de fabrica ţie recent ă cu catalizatori şi implicit dotarea acestora cu motoare performante, de ultim ă genera ţie, cu grad de poluare foarte redus).

Se poate afirma c ă impactul emisiei gazelor de e şapament asupra atmosferei din zon ă este în conformitate cu legisla ţia aflat ă în vigoare – se încadreaz ă în limitele normativelor na ționale în domeniu. Autovehiculele folosite la transport vor trebui s ă respecte legisla ţia în vigoare şi s ă realizeze periodic verificarea şi reglarea gazelor de e şapament. Datorit ă amplas ării obiectivului lâng ă o zon ă împ ădurit ă trebuie avut în vedere şi faptul c ă vegeta ţia absoarbe o mare parte din noxele rezultate din activit ăţ ile desf ăş urate în zon ă (CO, CO 2, NO x, SO x, metale grele). În condi ţiile unor reglaje corespunz ătoare, emisiile de e şapament degajate de auto- vehicule se încadreaz ă în normativele în vigoare.

3. Protec ţia împotriva zgomotului şi vibra ţiilor Sursele de zgomot şi de vibra ţii; Surse de zgomot şi de vibra ţii sunt motoarele utilajelor şi mijloacelor de transport care sunt folosite pe durata exploat ării și amenaj ării iazului piscicol, care se incadreaz ă in reglement ările actuale ale directivelor europene. 12 Amenaj ările şi dot ările pentru protec ţia împotriva zgomotului şi vibra ţiilor. Nivelul de zgomot produs de motoarele utilajelor şi mijloacelor de transport se încadreaz ă în limita admisibil ă de 60 dB,la limita zonei locuite pe perioada existen ţei organiz ării execu ţiei. Pentru limitarea zgomotului, utilajele de înc ărcare şi autocamioanele de transport au atenuatoare de zgomot în conformitate cu prevederile legale. Nivelul de presiune acustic ă a unui utilaj nu are nici o semnifica ţie dac ă nu este asociat cu distan ţa la care sunt plasate comunit ăţ ile umane. Poluarea sonor ă nu are efect asupra comunit ăţ ilor umane din zon ă datorit ă distan ţei mari fa ţă de a şez ările locuite şi a ecran ării datorate configura ţiei geomorfologice a terenului. De asemenea, nivelul de t ărie al vibra ţiilor nu are influen ţă asupra a şez ărilor umane din zonele limitrofe, acestea aflându-se la distan ţe mai mari de limita de percepere. La acestea se adaug ă capacitatea vegeta ţiei de absorb ţie fonic ă şi zona ecranat ă de versan ţii existen ţi pân ă la terasa pe care sunt situate localit ăţ ile din zon ă. Factorii externi care influen ţeaz ă zgomotul sunt:  fenomene meteorologice, care influen ţeaz ă direc ţia şi viteza de propagare (vânt, gradient de temperatur ă);  absorb ţia mai mult sau mai pu ţin intens ă a zgomotului de c ătre p ământ, fenomen cunoscut sub denumirea de "efectul p ământului";  topografia zonei;  gradul de acoperire cu vegeta ţie. Nivelele de zgomot pentru diferite utilaje de lucru, m ăsurate în apropierea sursei sunt:  buldozere - 115 dB (A)  înc ărc ător cu cup ă - 112 dB (A)  excavator - 117 dB (A)  autocamioane - 107 dB (A) Toate aceste utilaje care pot fi întâlnite în balastiera Breasta ADD sunt surse de zgomot dar în acela şi timp sunt şi surse de vibra ţii. Teoretic, neglijându-se absorb ţia, la o und ă sferic ă radiant ă într-un spa ţiu deschis, intensitatea zgomotului descre şte propor ţional cu distan ţa fa ţă de surs ă. Modelând fenomenul, pornind de la nivelul maxim de intensitate sonor ă la 1 m de surs ă şi neglijând fenomenul de absorb ţie în aer, nivelul maxim de intensitate sonor ă la o distan ţă oarecare poate fi calculat cu rela ţia: r1 L receptor = L ext.inc + 20 lg [ dB(A) r2 în care : L ext. inc = nivelul de zgomot la distan ţă r 1 fa ţă de surs ă. r1 = distan ţa ini ţial ă fa ţă de surs ă = 1 m. r2 = distan ţa de la surs ă la punctul de calcul. În cazul balastierei, considerând cele dou ă surse ca func ţionând în spa ţiu deschis, f ără ecrane naturale, nivelele de zgomot calculate în func ţie de distan ţă , pornind de la nivelul de zgomot de 117 dB(A), zgomotul produs de un excavator cu motorul în sarcin ă sunt redate în tabelul 1.

Tabel nr. 1.

Distan ţa M 1 50 100 200 300 400 500 550 600 700 800 900 1000

Niv. dB (A) 117 83 77 71 67 65 63 62 61 60 59 58 57

13 acustic

Dac ă se iau în considerare ecranele naturale (vegeta ţia şi absorb ţia aerului) şi distan ţa de cca 1000 m fa ţă de primele locuin ţe din Breasta nivelul zgomotului scade considerabil, încadrându-se în normativele în vigoare.

Niv elul acustIc dB(A) 140

120

100

80

60

40

20 Distan ţa m 0 0 100 200 300 400 500 600 700 800 900 1000

Fig. nr. 5. Varia ţia teoretic ă a intensit ăţ ii zgomotului produs de utilajele balastierei în func ţie de distan ţă

Pentru evitarea efectelor negative ale zgomotelor şi vibra ţiilor asupra st ării de s ănătate a popula ţiei din zon ă se vor respecta orele de odihn ă pe timp de noapte, efectuându-se lucr ări de exploatare şi prelucrare doar în perioada de zi. Se vor men ţine în condi ţii optime sistemele de e şapament care au rol antizgomot. Distan ţele pân ă la primele case din satul Breasta fiind relativ mari, influen ţa zgomotului şi vibra ţiilor este atenuat ă şi se încadreaz ă în standardele în vigoare.

4. Protec ţia împotriva radia ţiilor Sursele de radia ţii Nu este cazul. Pe amplasament nu se desf ășoar ă activit ăți care s ă genereze radia ții. Amenaj ările şi dot ările pentru protec ţia împotriva radia ţiilor . Nu este cazul. Nu exist ă pe amplasament surse de radia ții.

5. Protec ţia solului şi a subsolului Sursele de poluan ţi pentru sol, subsol, ape freatice și de adâncime Sursele de poluan ți pentru sol, subsol pot fi generate de sc ăpările accidentale de produse petroliere (combustibili şi lubrifian ţi) în timpul execut ării lucr ărilor. Solul nu este poluat de desf ăş urarea activit ăţ ii de exploatare. Pentru emisiile poluante din perioada de exploatare trebuiesc ferite solurile din vecin ătate, prin delimitarea unei arii de lucru cât mai mici posibile. Lucr ările de exploatarea la zi vor afecta terenul ca urmare a excavarii prin care se produc local modific ări minore de relief. Este posibil ă producerea local ă de alunec ări în special ale copertei, dac ă nu se respect ă unghiurile de taluz si l ăţ imea bermelor de protec ţie. Lucr ările şi dot ările pentru protec ţia solului şi a subsolului . Se va întocmi Planul de ap ărare împotriva polu ărilor accidentale. 14 Indiferent de destina ţie, solul decopertat se strânge și se transport ă în zone prestabilite, pentru a fi utilizat în cadrul procesului de refacere ecologic ă a zonei excavate. Trebuie avut ă în vedere evitarea stoc ării solului în depozite o în ălţime mai mare de 4 m, pentru a fi protejat împotriva eroziunii şi a posibilelor contamin ări. În timpul activit ăţ ii de execu ţie se pot crea taluze pe care exist ă riscul acceler ării procesului de eroziune, în care sens se recomand ă ca aceste taluze s ă fie executate cu o asigurare de cel pu ţin 25 % fa ţă de unghiul de taluz natural al rocilor respective.

6. Protec ţia ecosistemelor terestre şi acvatice Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect Diversitatea biologic ă reprezint ă variabilitatea organismelor vii din toate sursele, adic ă a ecosistemelor terestre şi acvatice şi a complexelor ecologice din care acestea fac parte, incluzând diversitatea în cadrul speciilor, dintre specii şi ecosisteme. Resursele biologice includ resurse genetice, organisme sau p ărţi din ele, popula ţii sau orice alte componente biotice ale ecosistemelor având folosin ţă sau valoare efectiv ă sau poten ţial ă pentru umanitate. Conservarea, protec ţia şi îmbun ătăţ irea calit ăţ ii mediului, inclusiv conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de faun ă şi flor ă s ălbatic ă, sunt obiective comunitare esen ţiale şi de interes general. Perimetrul pus în discu ţie se g ăse şte în situl Natura 2000 - ROSCI045 Coridorul Jiului . Zona pe care se va desf ășura proiectul propus este zon ă cu culturi agricole, flancat ă de pâlcuri de p ădure de lunc ă aflate pe interfluviul Jiu – Raznic. Terenul propus va fi scos din circuitul agricol în conformitate cu normativele în vigoare. Majoritatea poluan ţilor gazo şi genera ţi de sursele prezentate anterior (sulfuri, azota ţi, oxizi de carbon, compu şi organici, volatili cu caracter acid care duc la acidifierea atmosferei) influen ţeaz ă toate componentele mediului înconjur ător dac ă dep ășesc limitele impuse de normativete în vigoare. Pădurea de lunc ă ocup ă pâlcuri în lunca Jiului. Ea cuprinde o asocia ţie de plop negru (Populus nigra ), plop alb ( Populus alba ) şi diferite specii de s ălcii ( Salix alba, S. fragilis şi S. purpurea ), Amorpha fruticosa . Arbu şti care formeaz ă pâlcuri compacte sunt: m ăce şul ( Rosa canina ), socul ( Sambucus nigra ), p ăducelul ( Crataegus monogina ), porumbarul ( Prunus spinosa ). În vecin ătate exist ă habitatul de interes comunitar: 91F0 P ăduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia , din lungul marilor râuri .

Fauna din zona amplasamentului. P ăsări tipice pentru valea Jiului sunt: fisa de p ădure (Anthus trivalis ), gai ţa ( Garrulus glandarius ), co ţofana ( Pica pica ), cucul ( Cuculus canorus ), buha ( Bubo bubo ), cintezoiul ( Frigilla coelebes ), graurul ( Sturnus vulgris ) şi gaia roşie (Milvus milvus ), r ăpitor tipic al acestor p ăduri. Aceste p ăsări î şi fac cuiburi în p ăduri, unele dintre ele în scorburile copacilor, iar hrana o adun ă de pe suprafe ţele deschise. Dintre insectivore, cea mai r ăspândit ă este cioc ănitoarea ( Dendrocopus syriacus balcanicus ), urmat ă de cioc ănitoarea mic ă ( Dendrocopus minor ). În p ădurile din apropiere, de cer şi gorun se întâlne şte cioc ănitoarea de stejar ( Dendrocopus medius ) şi o alt ă insectivor ă, ghionoaia ( Picus canus ). Aceste p ăsări sunt dependente şi ca hran ă de p ăduri. Ca oaspe ţi de var ă men ţion ăm: turturica ( Streptopelia turtur ), grangurul ( Oriolus oriolus ) şi botgrosul ( Coccthraustes coccthraustes ).

15 Zăvoaiele sunt populate prim ăvara de privighetoare ( Luscinia megarhynchos ), silvie (Sylvia currach, S. atriicapilla şi S. communis ) şi sturz cânt ător ( Turdus philomelos ). Pe solul umed al p ădurilor, pe frunzele uscate vie ţuiesc o serie de reptile, care sunt frecvente în special în zonele afectate de lucr ările miniere unde s-au format multe b ălţi şi locuri umede: şopârlele ( Lacerta agilis, L. viridis ), brot ăcelul ( Hyla arborea ) şi prin frunzi şurile de pe ochiurile de p ădure însorite gu şterul ( Ablepharus kitaibeli ). Molu ştele sunt reprezentate de melcul de copaci ( Arianta arbustorum ), melcul de pajişte ( Tettigia orni ) şi melcul de gr ădin ă ( Helix pomatia ). Dintre insecte, în p ădurile de stejar î şi au habitatul c ărăbu şul de mai ( Melolontha melolontha ), puricele stejarului ( Haltica queratorum ), r ăda şca ( Lucanus cervus ), urechelni ţa (Forficula auricularia ), sfredelitorul ( Cassus cassus ), omida p ăroas ă a stejarului ( Porthetria dispar ), omida verde a stejarului ( Totrix viridana ), g ărg ăunul sau viespea mare de p ădure cu ac foarte veninos ( Vespa crabo ), viespea comun ă ( Vespa vulgaris ), bondarul ( Bombus sp.), tăunele ( Tobanus bainus ), furnica de p ădure ( Formica rufor ), furnica mare a trunchiului (Camponotus lignitiperdis ) etc. Mamiferele de tale mic ă sunt reprezentate de cârti ţă ( Talpa europaea ), popând ău (Citellus citellus ), şobolanul de câmp ( Microtus arvalis ) etc. De remarcat c ă pe lunca Jiului, în tufi şuri sosesc p ăsări migratoare ca: fâsa ( Anthus sp. ) cu mai multe subspecii, pi ţigoiul ( Parus major ) şi vrabia de câmp ( Passer sp. ). Reptilele sunt reprezentate de speciile: Lacerta taurica şi L. praticola pontica, L. viridis. Pe paji şti se întâlnesc insecte polenizatoare ca: lupul albinelor ( Trichods apiarus ) şi gândacul de cicoare ( Mylabris variabilis ) cu un frumos colorit galben, iar dintre orthoptere, lăcustele ( Locusta viridisima, L. cantana ), g ărg ăriţa ( Lycium halimifolum ), cosa şul ( Oedaleus nigrofaciatus ), ţân ţarul ( Culex pipiens ), t ăunele ( Tobanus bainus ), musca ( Musca domestica ), musca albastr ă ( Calliphora vomitoria ), furnica galben ă (Lasius flavis ) etc. Dintre molu şte sunt prezente: melcul de uscat ( Zebrin detrita ) şi melcul de livad ă (Helix pomatia ). Microfauna din sol este reprezentat ă prin larvele de gândaci, în special de elateride şi cărăbu şi, constituie fauna majoritar ă a solului. Artropodele reprezentate de pseudoscorpioni, păienjeni şi acarieni, formeaz ă un grup important, care contribuie la formarea p ărţii superficiale a solului. În p ăduri, atât în sol cât şi în vegeta ţie se g ăse şte o popula ţie dens ă de viermi, larve şi unele protozoare. La formarea humusului brut particip ă acarienii şi colembolele. Protozoarele care populeaz ă orizonturile superficiale ale solului, sunt reprezentate în principal prin infuzori şi flagelate. Lucr ările, dot ările şi m ăsurile pentru protec ţia biodiversit ăţ ii, monumentelor naturii şi ariilor protejate. Pe perioada de realizare și functionare a proiectului se vor respecta: – condi țiile impuse în avizele ob ținute; – se vor interzice orice form ă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere a vreunei specii de fauna; – se va înl ătura orice impact negativ asupra solului, apei, aerului prin depunerea necontrolata a de șeurilor de orice fel, posibile scurgeri de combustibili, ulei, dejec ții lichide etc. – se vor efectua observa ții asupra st ării de poluare a apei prin prelevari de probe de apă pentru monitorizarea indicatorilor de calitate a apei.

16 7. Protec ţia a şez ărilor umane şi a altor obiective de interes public Identificarea obiectivelor de interes public, distan ţa fa ţă de a şez ările umane, respectiv fa ţă de monumente istorice şi de arhitectur ă, alte zone asupra c ărora exist ă instituit un regim de restric ţie, zone de interes tradi ţional etc. Pe terenul pe care se va implementa proiectul, ca și în vecin ătate, nu exist ă elemente care s ă necesite protec ție special ă. Zona locuit ă cea mai apropiat ă se g ăse şte la cca 1.000 m de perimetrul obiectivului, nefiind afectat ă de func ţionarea acestuia . Efectul asupra comunit ăţ ii poate fi benefic prin atragerea for ţei de munc ă din comuna Breasta şi din zonele apropiate. Lucr ările, dot ările şi m ăsurile pentru protec ţia a şez ărilor umane şi a obiectivelor protejate şi/sau de interes public. Nu sunt realizate astfel de lucr ări. Nu este este nevoie de m ăsuri suplimentare pentru protec ția a șez ărilor umane.

8. Prevenirea și gestionarea de șeurilor generate pe amplasament în timpul realiz ării proiectului/în timpul exploat ării, inclusiv eliminarea Lista de șeurilor (clasificate și codificate în conformitate cu prevederile legislației europene și na ționale privind de șeurile), cantit ăți de de șeuri generate; De şeurile provenite din lucr ările propuse în proiect fac parte din urm ătoarele grupe şi vor fi colectate selectiv: - de şeuri menajere amestecate - cod 20.03.01. Programul de prevenire și reducere a cantit ăților de de șeuri generate Vor fi respectate prevederile Legii 211/2011 privind gestionarea de şeurilor şi HG 856/2002 privind eviden ţa gestiunii de şeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând de şeurile. Vor fi respectate condi ţiile prev ăzute în acordul de mediu Aceste normative transpun Directiva cadru 75/442/CEE privind de şeurile, modificat ă prin directivele 91/156/CEE, 91/692/CEE şi 96/350/CE. Planul de gestionare a de șeurilor De şeurile menajere se depoziteaz ă în saci din polietilen ă şi sunt gestionate prin re ţeaua comunei Breasta. Cantitatea acestora este de cca 5 kg/s ăpt ămân ă. Colectarea de şeurilor recuperabile se va face selectiv în saci de polietilen ă cu culori diferite, folosi ţi pentru material plastic (în special PET-uri), hârtie şi sticl ă. Cantit ăţ ile preconizate sunt: 2 kg/s ăpt ămân ă pentru plastic, 0,5 kg pentru hârtie şi 0,5 kg pentru sticl ă, 1,0 kg metale. De şeurile recuperabile metalice provenite din diferite piese utilizate la diverse repara ţii sunt stocate în locuri amenajate special şi valorificate prin unit ăţ i specializate. Cantitatea preconizat ă este de cca 100 kg/an. Repara țiile și între ținerea utilajelor nu se realizeaz ă pe amplasament, ci la sediul șantierului societ ății aflat la cca. 300 m de p ăerimetrul de exploatare.

9. Gospod ărirea substan ţelor şi preparatelor chimice periculoase Substan ţele şi preparatele chimice periculoase utilizate şi/sau produse Lucr ările prev ăzute în proiect nu presupun utilizarea de substan ţe toxice. În activitatea obiectivului sunt folosite unele substan ţe care prezint ă grade de periculozitate la manipulare. Dintre acestea amintim: - motorina cu care sunt alimentate utilajele de lucru. Aceasta nu este depozitat ă la obiectiv şi este adus ă cu canistre metalice, alimentarea f ăcându-se direct din acestea. - lubrifian ţi. Schimbarea uleiurilor la utilajele de lucru se va face la sediul șantierului aflat la cca. 300 m de perimetrul de expolatare. Uleiul ars este recuperat în recipien ţi de

17 tabl ă, depozita ţi şi gestiona ţi conform prevederilor HG 662/2001 modificat ă prin HG 441/2002 şi 1159/2003. Modul de gospod ărire a substan ţelor şi preparatelor chimice periculoase şi asigurarea condi ţiilor de protec ţie a factorilor de mediu şi a s ănătăţ ii popula ţiei. Activitatea nu presupune utilizarea preparatelor chimice periculoase.

B. UTILIZAREA RESURSELOR NATURALE , IN SPECIAL A SOLULUI, A TERENURILOR , A APEI SI A BIODIVERSITATII Activitatea se desf ășoar ă pentru exploatarea unei resurse naturale regenerabile: nisipul și pietri șul de teras ă. Ulterior, când va func ționa și iazul, alt ă resurs ă utilizat ă va fi apa. VII. DESCRIEREA ASPECTELOR DE MEDIU SUSCEPTIBILE A FI AFECTATE ÎN MOD SEMNIFICATIV DE PROIECT - impactul asupra popula ţiei, s ănătăţ ii umane, biodiversit ăţ ii (acordând o aten ţie special ă speciilor şi habitatelor protejate), conservarea habitatelor naturale, a florei şi a faunei s ălbatice, terenurilor, solului, folosin ţelor, bunurilor materiale, calit ăţ ii şi regimului cantitativ al apei, calit ăţ ii aerului, climei (de exemplu, natura şi amploarea emisiilor de gaze cu efect de ser ă), zgomotelor şi vibra ţiilor, peisajului şi mediului vizual, patrimoniului istoric şi cultural şi asupra interac ţiunilor dintre aceste elemente. Natura impactului (adic ă impactul direct, indirect, secundar, cumulativ, pe termen scurt, mediu şi lung, permanent şi temporar, pozitiv şi negativ) Deoarece zona in care se va executa lucrarea este zon ă agricol ă si detine cai de acces, estimam ca: - activitatea ce se va desf ășura pe obiectiv nu are impact semnificativ asupra terenului si vecinatatilor; - este fara impact semniicativ asupra sanatatii umane. -estimam ca lucrarile in cauza vor avea un impact pozitiv asupra zonei studiate si vecinatatilor imediate datorita faptului ca vor transforma un teren agricol din aria de interes comunitar într-un luciu de ap ă care va permite instalarea unui tip de vegeta ție caracteristic și existent în arie ca și realizarea unui habitat de hran ă propice pentru o seam ă de p ăsări acvatic, amfibieni, etc. Tipuri de impact In faza de func ționare – apreciem c ă impactul va fi nesemnificativ: - nivelul de zgomot va fi punctiform, singura surs ă de zgomot fiind reprezentat ă de motoarele utilajelor, dar pentru care estimam ca zgomotul nu va depasi limita frontului de lucru; - perioadele de lucru vor coincide doar cu perioadele active diurne, pentru a se evita aparitia oric ǎror zgomote în m ǎsur ǎ a induce un deranj local; - circula ţia mijloacelor de transport pe drumurile publice are un caracter intermitent, iar zgomotul generat de acestea se asociaz ă fondului general de poluare sonor ă a c ăilor rutiere. Reziduurile și de șeurile rezultate în timpul execu ției lucr ărilor se vor colecta în locuri special amenajate și vor fi evacuate ritmic de agen ţii economici specializa ţi din zona de lucru. Impactul va fi nesemnificativ dac ă se respect ă regulile generale în ceea ce prive ște alegerea amplasamentului și normele specifice de amenajare/dimensionare. Impactul asupra factorilor de mediu va fi nesemnificativ dac ă vor fi respectate normele generale de depozitare a de șeurilor. Impactul asupra popula ției – indirect, secundar, pe termen scurt, temporar. În concluzie apreciem negativ nesemnificativ . 18 Impactul asupra s ănătății umane – indirect, secundar, pe termen scurt, temporar. În concluzie apreciem negativ nesemnificativ . Impactul asupra florei și faunei – direct, cumulativ, pe termen lung, permanent. Lucrul la obiectivul propus realizeaz ă un impact redus asupra florei şi a faunei. Probabilitatea modific ării habitatelor şi a lan ţurilor trofice este inexistent ă. Vegeta ţia din zona adiacent ă perimetrului de exploatare printr-o serie de terenuri agricole și prin existen ța habitatului 91F0 Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia , din lungul marilor râuri . Fauna terestr ă din zon ă este relativ rar ă şi nu au fost identificate forme care s ă necesite protec ţie. Predomin ă roz ătoarele legate de culturile agricole. Avifauna specific ă zonelor acvatice nu va fi afectat ă semnificativ de func ţionarea obiectivului. În concluzie apreciem negativ nesemnificativ . Impactul asupra solului şi subsolului – direct, secundar, pe termen scurt, temporar, În concluzie apreciem negativ nesemnificativ . Impactul asupra apelor de suprafa ţă sau subterane – indirect, secundar, pe termen scurt, temporar. Apele subterane nu sunt afectate de func ţionarea exploat ării de nisip şi pietri ş. În concluzie apreciem negativ nesemnificativ . Impactul asupra aerului – direct, cumulativ, pe termen scurt, temporar. În concluzie apreciem negativ nesemnificativ . Impactul asupra climei – nu exist ă impact negatic asupra microclimatului zonei. Impactul asupra peisajului și mediului vizual – direct, cumulativ, pe termen lung, permanent, negativ nesemnificativ în perioada de exploatare și pozitiv în perioada de func ționare a iazului piscicol.

Tabel nr. 2. Natura impactului

Factori de mediu Natura impactului Direct/ Secundar/ Pe termen Permanent/ Indirect Cumulativ scurt, mediu Temporar sau lung Popula ţie I S S T Sănătate uman ă I S S P Flora şi fauna D S L T Sol D S S T Apa I S S T Aer D C S T Clima - - - - Zgomot şi vibra ţii D C S T Peisaj şi mediu vizual D C L T Patrimoniul istoric şi cultural - - - - Not ă: C-cumulativ; D-direct; I-indirect; L-lung; P-permanent; S – scurt; T-temporar

Extinderea impactului (zona geografică, num ărul persoanelor afectate): impact nesemnificativ; perioada în care se creaz ă elemente care produc impact sunt perioadele în care func ţioneaz ă utilajul de excavare - înc ărcare. Impactul este limitat la suprafe ţe restrânse şi nu creaz ă modificarea calit ăţ ii factorilor de mediu, nu modific ă lan ţurile trofice existente Magnitudinea şi complexitatea impactului Impactul este limitat, temporar, pe perioada efectiv ă de lucru, f ără consecin ţe cuantificabile, semnificative. Dup ă terminarea exploat ării şi realizarea lacului se va m ării suprafa ța luciurilor de ap ă din zon ă, fapt benefic pentru p ăsările din zona SPA, aflat ă în apropiere în aval pe râul Jiu. Durata, frecven ţa şi reversibilitatea impactului Durata este limitat ă ca timp şi spa ţiu. Impactul este generat pe perioada func ţion ării motoarelor utilajelor de lucru şi de transport. 19 Lucrul la obiectiv se va realiza doar pe timp de zi. Dup ă terminarea lucrului se opresc şi sursele generatoare de impact, în acest mod înceteaz ă şi impactul asupra factorilor de mediu. Urm ările impactului nu sunt sesizabile. Impactul asupra configura ţiei zonei este pozitiv, deoarece activitatea produce modificarea unei suprafe ţe de albie major ă într-un luciu de ap ă. În acela şi timp activitatea economic ă a societ ăţ ii este o activitate profitabil ă. Impactul pozitiv asupra configura ţiei terenului este ireversibil. Măsurile de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra mediului Implementarea proiectului nu va avea un impact semnificativ asupra mediului. Măsurile de reducere a elementelor care ar putea stabilizarea cantit ăţ ilor de elemente poluante stabilite prin standardele în vigoare sunt: - reglarea corespunz ătoare a motoarelor generatoare de noxe pentru atmosfer ă. - remedierea scurgerilor de carburan ţi şi lubrifian ţi din sistemele de alimentare şi de ungere a acestor motoare. - gestionarea corect ă a de şeurilor.

Natura transfrontalier ă a impactului Activitat ățile desf ășurate pentru implementarea PP și activitatea ulterioar ă a SPP 10 nu se înscriu în ANEXA 1 a Legea nr. 22/2001 (LISTA cuprinzând activit ăţ ile propuse), prin urmare proiectul nu genereaz ă impact transfrontalier.

VIII. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI - DOTĂRI ŞI MĂSURI PREV ĂZUTE PENTRU CONTROLUL EMISIILOR DE POLUAN ŢI ÎN MEDIU, INCLUSIV PENTRU CONFORMAREA LA CERIN ȚELE PRIVIND MONITORIZAREA EMISIILOR PREV ĂZUTE DE CONCLUZIILE BAT APLICABILE

Măsuri ce se impun în vederea reducerii impactului implement ării proiectului asupra apei : – Nu se vor admite pentru transport utilaje cu defec țiuni care produc scurgeri accidentale de carburan ți si lubrefian ți; – În cazul apari ției unor scurgeri accidentale poluante de carburan ți sau lubrefianti se vor lua m ăsuri urgente de indepartare a acestora; – Nu se vor deversa reziduri de carburan ți și lubrefina ți în apă sau pe sol (se vor colecta in recipiente speciale); – Drumul de acces se va între ține și amenaja în permanen ță pentru a evita degradarea acestuia; – Pe parcursul derularii investi ției nu se vor evacua ape uzate, dejec ții în cursuri de apa sau subteran.

Măsuri ce se impun în vederea reducerii impactului implement ării proiectului asupra aerului Măsurile luate pentru diminuarea polu ării sunt, în principal, cele legate de buna func ționare a motoarelor utilajelor și autovehiculelor folosite în traficul intern. Pentru a diminua fenomenul de poluare a aerului se vor lua urm ătoarele m ăsuri: • Utilajele de transport vor avea revizia tehnic ă efectuat ă pentru ca emisiile de gaze ale acestora s ă aib ă un impact asupra factorilor de mediu sub limitele admise.

20 • Mijloacele de transport vor circula în perimetru cu vitez ă redus ă pentru a nu ridica în atmosfera particole fine de praf; • În perioada secetoas ă se vor lua m ăsuri de umectare a drumul de acces la perimetru.

Măsuri ce se impun în vederea reducerii zgomotului și vibra țiilor Sistemele de ecranare acustic ă sunt solu ții incluse în proiectul constructiv („din fabric ă”) a utilajelor ce vor fi folosite şi constau din utilizarea panourilor dublate cu materiale fonoabsorbante (tabl ă dublat ă de poliester sau pâsla) a structurilor de caroserie, învelirea tamburilor benzilor transportoare în cauciuc, dotarea cu tobe de e şapament prevazute cu silen țiatoare suplimentare etc. Măsurile care se vor lua pentru reducerea nivelului de zgomot şi vibra ţii vor fi: - men ţinerea caracteristicilor tuturor utilajelor la parametrii cât mai apropia ţi de cei recomanda ţi de societ ăţ ile constructoare; - capotarea tuturor utilajelor folosite; - reducerea la minimum a timpilor de func ţionare a utilajelor; - desf ăş urarea activit ăţ ilor numai în perioada de zi; - evitarea rutelor de transport prin localit ăţ i şi utilizarea unor rute ocolitoare; - men ţinerea în stare bun ă a drumurilor de acces; - reducerea vitezei de circula ţie şi a capacit ăţ ii de transport pe drumurile publice.

Măsuri ce se impun în vederea reducerii impactului implement ării proiectului asupra ecosistemelor terestre și acvatice Pe perioada de realizare și functionare a proiectului se vor respecta: – condi țiile impuse în avizele ob ținute; – se vor interzice orice form ă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere a vreunei specii de fauna; – se va înl ătura orice impact negativ asupra solului, apei, aerului prin depunerea necontrolata a de șeurilor de orice fel, posibile scurgeri de combustibili, ulei, dejec ții lichide etc. – se vor efectua observa ții asupra st ării de poluare a apei prin prelevari de probe de apă pentru monitorizarea indicatorilor de calitate a apei.

Măsurile de prevenire a accidentelor sau de mic şorare a riscului de accidente  prezentarea proiectului şi a programului de lucru la obiectiv popula ţiei din zon ă, organizarea unor dezbateri publice cu participarea Primarului şi a membrilor Consiliului Local, precum şi a reprezentan ţilor Poli ţiei, Jandarmeriei, a unit ăţ ilor de sănătate public ă şi a institu ţiilor educa ţionale. Cu aceast ă ocazie se vor prezenta factorii poten ţiali de poluare şi eventualele reguli care trebuiesc stabilite în conformitate cu normativele în vigoare şi cu caracteristicile specifice ale zonei de lucru. Se vor prezenta de asemenea mijloacele de lucru şi de transport, insistându-se asupra problemelor de trafic.  stabilirea unor echipe mixte de control cu participarea reprezentan ţilor Prefecturii Dolj, Inspectoratului pentru Situa ţii de Urgen ţă , Agen ţiei de Protec ţie a Mediului, Direc ţiei Sanitare, Poli ţiei, Jandarmeriei, care s ă aib ă drept scop stabilirea unor măsuri de prevenire a accidentelor şi daunelor şi de interven ţie operativ ă în cazul acestora.  societatea investitoare care va executa obiectivul trebuie s ă stabileasc ă programele de prevenire a accidentelor şi a daunelor incluzând m ăsuri de protec ţie a muncii şi a mediului.

Măsuri pentru reducerea rapid ă şi eliminarea unor efecte ale accidentelor 21  echipa prezentat ă anterior va ac ţiona imediat în asemenea situa ţii luând măsurile adecvate care vor fi prezentate conduc ătorilor tehnici ai şantierului şi unit ăţ ilor competente. Beneficiarul obiectivului va stabili împreun ă cu ISU un program de înl ăturare a efectelor accidentelor prin re ţelele medicale de urgen ţă .  beneficiarul va implementa un sistem de comunicare în situa ţii de urgen ţă , care opereaz ă permanent şi care va alarma eficient organismele calificate.  conducerea şantierului trebuie s ă fie instruit ă pentru a furniza informa ţii clare şi eficiente pentru înl ăturarea efectelor accidentului.  beneficiarul obiectivului va stabili împreun ă cu Inspectoratului pentru Situa ţii de Urgen ţă , programe în cazul unor accidente majore.

Alte posibilit ăţ i de reducere sau anulare a impactului asupra mediului înconjur ător Măsurile în ceea ce prive şte riscul produceri accidentelor şi daunelor au fost prezentate în anterior. Pe lâng ă acestea mai sunt necesare o serie de m ăsuri generale:  Concep ţia de proiectare a exploat ării de nisip şi pietri ş şi metodele de lucru trebuiesc realizate de institu ţii sau organiza ţii competente pentru a se asigura proiectele, detaliile de execu ţie şi specifica ţiile tehnice care s ă con ţin ă cele mai eficiente şi moderne solu ţii.  Specifica ţiile tehnice pentru realizarea obiectivului trebuie s ă con ţin ă elementele de protec ţie a factorilor de mediu.  Oferta investitorului trebuie s ă demonstreze credibilitate prin prezentarea unor m ăsuri concrete de eliminare sau reducere a impactului asupra factorilor de mediu.  În documenta ţiile de execu ţie trebuie stipulate responsabilit ăţ ile realizatorului obiectivului în ceea ce prive şte protec ţia mediului cu respectarea principiului "Poluatorul pl ăte şte".

Lucr ări, echipamente, m ăsuri suplimentare pentru a re ţine poluan ţii  Ma şinile şi utilajele de lucru şi de transport trebuie s ă fie echipate cu sisteme moderne de re ţinere a emisiilor toxice deversate în atmosfer ă, care s ă se încadreze în normativele existente în legisla ţia României.  Alt ă m ăsur ă care s ă reduc ă emisia de suspensii în atmosfer ă este stropirea periodic ă a depozitelor de materiale stocate în special în perioadele cu temperaturi ridicate îndelungate.  În incinta obiectivului va exista un punct sanitar echipat cu aparatur ă medical ă u şoar ă de interven ţie şi cu trus ă de prim ajutor.  Zona de lucru va fi delimitat ă de restul zonei cu becuri din plastic portocaliu re-flectorizant cu vizibilitate de la distan ţă .  Obiectivul va fi identificat printr-un panou din care s ă reiese principalele caracte-ristici, precum şi numele şi telefonul persoanei de contact.

IX. LEG ĂTURA CU ALTE ACTE NORMATIVE ȘI/SAU PLANURI/PROGRAME/STRATEGII/DOCUMENTE DE PLANIFICARE

A. JUSTIFICAREA ÎNCADR ĂRII PROIECTULUI , DUP Ă CAZ , ÎN PREVEDERILE ALTOR ACTE NORMATIVE NA ŢIONALE CARE TRANSPUN LEGISLA ŢIA UNIUNII EUROPENE : DIRECTIVA 2010/75/UE (IED) A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI DIN 24 NOIEMBRIE 2010 PRIVIND EMISIILE INDUSTRIALE (PREVENIREA ŞI CONTROLUL 22 INTEGRAT AL POLU ĂRII ), DIRECTIVA 2012/18/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI DIN 4 IULIE 2012 PRIVIND CONTROLUL PERICOLELOR DE ACCIDENTE MAJORE CARE IMPLIC Ă SUBSTAN ŢE PERICULOASE , DE MODIFICARE ŞI ULTERIOR DE ABROGARE A DIRECTIVEI 96/82/CE A CONSILIULUI , DIRECTIVA 2000/60/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI DIN 23 OCTOMBRIE 2000 DE STABILIRE A UNUI CADRU DE POLITIC Ă COMUNITAR Ă ÎN DOMENIUL APEI , DIRECTIVA - CADRU AER 2008/50/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI DIN 21 MAI 2008 PRIVIND CALITATEA AERULUI ÎNCONJUR ĂTOR ŞI UN AER MAI CURAT PENTRU EUROPA , DIRECTIVA 2008/98/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI DIN 19 NOIEMBRIE 2008 PRIVIND DE ŞEURILE ŞI DE ABROGARE A ANUMITOR DIRECTIVE ŞI ALTELE ) Activitatea se încadreaz ă în prevederile Legii 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private asupra mediului, anexa 2 –lista proiectelor pentru care trebuie stabilit ă necesitatea efectu ării evalu ării impactului asupra mediului, art. 2, alin.a- cariere exploat ări miniere de suprafa ță și de extragere a turbei. De asemenea activitatea se încadreaz ă în prevederile art. 48 și 54 din Legea Apelor nr. 107/1996 cu reglement ările ulterioare.

B. SE VA MENTIONA PLANUL /PROGRAMUL /STRATEGIA /DOCUMENTUL DE PROGRAMARE /PLANIFICARE DIN CARE FACE PROIECTUL , CU INDICAREA ACTULUI NORMATIV PRIN CARE A FOST APROBAT Aviz de gospodarire a apelor, permis de exploatarea de agregate minerale, perimetrul Breasta ADD, judetul Dolj.

X. LUCR ĂRI NECESARE ORGANIZ ĂRII DE ŞANTIER Se va utiliza șantierul societ ății aflat la cca. 300 m de perimetrul de exploatare. Organizarea la nivelul perimetrului de exploatare nu necesit ă amenaj ări speciale. Const ă din lucr ările preg ătitoare deschiderii în condi ții optime a exploat ării la zi: - amenajarea drumului de acces de la drumul existent la perimetru; - amenajarea unei platforme pentru depozitarea produselor de balastier ă; - amenajarea platformei pentru sta ţionarea utilajelor; - amenajarea platformei pentru depozitarea solului recuperat în urma lucr ărilor de deschidere.

XI. LUCR ĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA INVESTI ŢIEI, ÎN CAZ DE ACCIDENTE ŞI/SAU LA ÎNCETAREA ACTIVIT ĂŢ II, ÎN M ĂSURA ÎN CARE ACESTE INFORMA ŢII SUNT DISPONIBILE Solu ția adoptat ă pentru închiderea balastierei din teras ă const ă în integrarea lucr ărilor de exploatare în planurile de urbanism și utilizarea ulterioar ă a excava țiilor ca amenajare piscicola. În faza de închidere, lucr ările de refacere a mediului necesare sunt: - valorificarea cantit ăților excedentare de steril pentru eliberarea terenurilor ocupate de haldele temporare de depozitare. Lucr ările care se vor efectua sunt de modelare la un unghi de 65-70° şi stabilizare a taluzurilor marginale ale lacului. Stabilizarea se va realiza prin compactare. 23 În ălţimea taluzurilor marginale va fi de cca 4,5-5 m, iar lungimea total ă de cca 400 m.. Taluzurile compactate se vor inierba. Valoarea ecologic ă a unei amenajari de tipul unui lac este mult mai însemnat ă decât în cazul în care terenul se readuce la starea ini țial ă. Etapele construirii iazului piscicol sunt: a) preg ătirea terenului; b; d) protejarea taluzurilor marginale e) fertilizarea taluzurilor iazului; f) împrejmuirea iazului; g) umplerea cu ap ă în mod natural din acviferulfreatic; h) popularea cu pe şte.

LUCR ĂRI CE SE VOR DESFĂȘURA DUP Ă REALIZAREA IAZULUI PISCICOL Exploatarea bazinelor se realizeaza prin efectuarea unor lucrari de intretinere a bazinului care sa ofere conditii cât mai bune de viata populatiei de pesti. Întretinerea bazinelor piscicole. Daca pe fundul bazinului exista cioate sau arbori, aceste trebuie scoase din r ădăcin ă;. Repararea taluzurilor marginale Deteriorarea se poate produce in urma: - actiunii valurilor; - infiltratiei, rezultata din construirea defecuoasa a taluzului - coronamentul se deterioreaza si prin circulatia repetata a vehiculelor si animalelor pe taluz. Pentru aceasta taluzurile se inierbeaza si, daca apar infiltratii, corpul taluzului se sapa pân ă la stratul impermeabil apoi se astup ă cu p ământ care se taseaz ă cu un mai. Cantitatea de sămân ță de iarba este de 80-100 kg/ha, iar îns ămân țarea trebuie s ă se faca primavara sau toamna. Prevenirea colmatarii bazinului Pentru a intarzia cât mai mult procesul colmat ării trebuie luate masurile urmatoarele: - araturile din vecinatatea bazinului sa fie facute paralel cu curba de nivel; - intre aratura si malul apei sa se lase o portiune de faneata de 2-3 m latime; - pe marginea bazinului sa se lase o perdea de stuf sau papura de 2-5 m l ățime; - periodic bazinul trebuie golit de apa, cel putin o data la 3 ani, se usuca, se ara si insamanteaza cu orz si mazariche 200 kg/ha. In cazul in care grosimea stratului de mal depaseste 30 cm, se sapa canale drenoare de 1-1,5 m latime si 50 cm adancime si pe suprafata platformei se imprastie var in cantitate de 200 kg/ha. Combaterea vegetatiei acvatice dezvoltate in exces In bazinul piscicol se va dezvolta dup ă inundare vegetatie acvatica, care poate fi emersa, plutitoare fixata sau nu, submersa si vegetatie algala. Daca se dezvolta in exces, aceast ă vegeta ție va avea un efect negativ asupra desfasurarii vietii speciilor de pe ști ce populeaz ă iazul. Vegetatia emersa este utila când are un grad de dezvoltare redus si distributie limitata la baza taluzului pe care il protejeaza impotriva eroziunii. Daca aceasta se dezvolta in exces, consuma elementele nutritive din sol, accelereaza colmatarea biologica, formeaza un strat de mal greu mineralizabil datorita celulozei, impiedica incalzirea apei si circulatia pestelui si creaza dificultati la recoltare. Vegetatia plutitoare se dezvolta puternic acoperind ca un covor aproape toata suprafata apei; aceasta impiedica iluminarea apei, incalzirea apei. Vegetatia submersa are un efect pozitiv asupra vietii in bazinele acvatice pentru ca produce oxigen, se descompune repede si imbogateste apa si solul in elemente biogene. 24 Algele fitoplanctonice reprezinta veriga primara in lantul trofic si constituie hrana de baza pentru unele specii de cultura (sânger). Dezvoltarea in exces a algelor fitoplanctonice duce la fenomenul de inflorire a apei cu efecte negative asupra organismelor acvatice putând provoca moartea pestilor prin consumarea oxigenului dizolvat in apa. Combaterea vegetatiei acvatice dezvoltate un exces se realizeaza prin trei metode: chimica, mecanica si biologica. Metoda chimica se refera la folosirea unor ierbicide in anumite doze dar nu este recomandata pentru ca aceste substante au un efect remanent si urme din ele se vor gasi in carnea de peste si aceasta va avea un gust neplacut. Metoda mecanica se aplica pentru combaterea vegetatiei emerse si se realizeaza prin cosirea vegetatiei de 2-4 ori pe sezon. Dup ă cosire vegetatia trebuie sa fie scoasa din bazin si nivelul apei din bazin trebuie sa creasca pân ă ce adincimea apei ajunge la peste 1m. Dezavantajul metodei consta in costurile legate de manopera. Metoda biologica consta in introducerea in cultura a speciilor de pesti fitofagi (sânger si cosas) care vor consuma primul algele fitoplanctonice si al doilea vegetatia emersa si submersa ducând la realizarea unor productii suplimentare de peste si asociata cu metoda mecanica duce in 2-3 ani la disparitia vegetatiei. Metode de combatere a algelor. Fenomenul de inflorire a apei se poate evita prin mentinera unui debit de alimentare continuu. Daca fenomenul se manifesta, combaterea algelor se face prin folosirea sulfatului de cupru (piatra vânat ă) in doza de 0.5-1g/mc apa. Eficienta tratamentului este cu atat mai mare cu cât temperatura apei este mai crescuta. Procedeul nu se face la temperaturi mai mici de 16°C. Metoda consta in introducerea cantitatii necesare de sulfat de cupru intru-un s ăculet care apoi se ata șeaza, fixandu-se bine, de un ghionder la pupa unei barci si este purtata apoi la suprafata apei pân ă la dizolvarea substantei. Aceasta operatiune este recomandat sa se faca in prezenta unui specialist pentru ca o cantitate mai mare de sulfat de cupru sau o distribuire defectuoasa poate fi toxica pentru pesti.

XII. ANEXE - PIESE DESENATE 1. Planul de încadrare în zon ă a obiectivului şi planul de situa ţie cu modul de planificare a utiliz ării suprafe ţelor: sunt anexate în plan şele prezentului memoriu.

XIII. PENTRU PROIECTELE CARE INTR Ă SUB INCIDEN ȚA PREVEDERILOR ART. 28 DIN ORDONAN ŢA DE URGEN ŢĂ A GUVERNULUI NR. 57/2007 PRIVIND REGIMUL ARIILOR NATURALE PROTEJATE, CONSERVAREA HABITATELOR NATURALE, A FLOREI ŞI FAUNEI S ĂLBATICE, APROBAT Ă CU MODIFIC ĂRI ȘI COMPLET ĂRI PRIN LEGEA NR. 49/2011, CU MODIFIC ĂRILE ŞI COMPLET ĂRILE ULTERIOARE, MEMORIUL VA FI COMPLETAT CU URM ĂTOARELE

Din acest motiv, vom face în acest capitol un rezumat al aspectelor de flor ă, vegeta ție și faun ă ce caracterizeaz ă situl Natura 2000 și vom prezenta în detaliu perimetrul propus implement ării PP.

Re ţeaua Natura 2000 cuprinde o multitudine de arii protejate în toat ă Europa Comunitar ă, având ca obective: conservarea habitatelor naturale, protec ţia elementelor de flor ă şi faun ă s ălbatic ă vulnerabile, aflate în dificultate sau în declin din diferite cauze.

25 Datorit ă importan ţei habitatelor existente zona a fost propus ă ca arie protejat ă de importan ţă de interes comunitar. Re ţeaua Natura 2000 asigur ă baza conserv ării biodiversit ăţ ii în Europa. Scopul re ţelei este administrarea şi protejarea speciilor şi habitatelor care prezint ă semne de vulnerabilitate datorit ă interven ţiei antropice sau a speciilor concurente. Re ţeaua Natura 2000 reprezint ă o modalitate de coexisten ţă a oamenilor cu natura, de respectare a naturii, nefiind un sistem care s ă exclud ă activit ăţ ile umane şi doar un sistem care să coordoneze activit ăţ ile antropice în deplin ă concordan ţă cu natura. Re ţeaua are la baz ă dezvoltarea durabil ă f ără a încerca s ă împiedice activit ăţ ile economice. Situl ROSCI0045 Coridorul Jiului se întinde pe raza a patru jude țe: Gorj, Dolj Mehedin ți și Olt. Prezentarea sitului Natura 2000 ROSCI0045 Coridorul Jiului.

Tabel nr. 3. Coordonate geografice, altitudine, suprafa ță, apartenen ța la regiuni biogeografice și administrative, ecoregiuni și localit ățile (Sursa: formularul standard al sitului).

ROSCI0045 Coridorul Jiului Coordonatele latitudine N 44º 1' 0'' sitului longitudine E 23º 55' 32'' Altitudine (m) minim ă 6 maxim ă 398 medie 102 Suprafa ță (ha) 71.452 Jud ețul Dolj : Alm ăj (4%), Bechet (27%), Bistre ț (42%), Br ăde ști (6%), Bralo ști ța (14%), Bratovoe ști (23%), Breasta (5%), Bucov ăț (41%), C ălăra și (10%), Calop ăr (21%), Cârna (79%), Co țofenii din Dos (10%), Co țofenii din Fa ță (13%), Craiova (3%), D ăbuleni (7%), Dobre ști (47%), Dr ănic (17%), Filia și (7%), Gângiova (28%), Ghindeni (4%), Gighera (39%), Goicea (<1%), I șalni ța (<1%), M ăce șu de Jos (41%), Malu Mare (5%), Mâr șani (2%), Ostroveni (63%), Podari (10%), Roji ște (4%), Teritoriu administrativ/ localit ăți Sadova (29%), Sc ăești (4%), Segarcea (<1%), Teasc (18%), Țuglui (76%), Țuglui (14%), Valea Stanciului (19%), Vârvoru de Jos (14%) Jude țul Olt: Ianca (4%) Jude țul Mehedin ți: Butoie ști (3%) Jude țul Gorj: Aninoasa (23%), Bâlteni (23%), B ălteni (33%), B ărb ăte ști (9%), Bor ăscu (<1%), Br ăne ști (35%), Dăne ști (6%), Dr ăgu țești (14%), Ione ști (13%), Negomir (<1%), Plop șoru (54%), S ăule ști (<1%), Țân țăreni (9%), Țicleni (24%), Turburea (3%), Turceni (28%), Urdari (99%), Urdari (33%) Regiuni biogeografice continental ă Regiuni administrative RO042 - Gorj – 25%, RO041 - Dolj – 75% Ecoregiunea Podi şul Getic, Silvostepa Câmpiei Române, Lunca Dun ării 26 Desemnarea sitului În tabelul urm ător se vor prezenta documentele în baza c ărora a fost desemnat situl și, de asemenea, obiectivele conserv ării.

Tabel nr. 4. Documetele de desemnare a sitului ROSCI0045 Coridorul Jiului și obiectivele conserv ării

ROSCI0045 Specii / habitate Coridorul Jiului Nevertebrate Carabus hungaricus Prezent Coenagrion mercuriale Prezent Coenagrion ornatum Prezent Lucanus cervus Prezent Leucorrhinia pectoralis Prezent Isophya costata Prezent Pholidoptera transsylvanica Prezent Mamifere Spermophilus citellus Prezent Lutra lutra Prezent Amfibieni și reptile Bombina bombina Prezent Emys orbicularis Prezent Triturus cristatus Prezent Pe ști Gobio albipinnatus Prezent Alosa immaculata Prezent Cobitis taenia Prezent Sabanejewia aurata Prezent Gymnocephalus schraetzer Prezent Misgurnus fossilis Prezent Aspius aspius Prezent Pelecus cultratus Prezent Rhodeus sericeus amarus Prezent Zingel streber Prezent Zingel zingel Prezent Gymnocephalus baloni ? Plante Marsilea quadrifolia Prezent Habitate 92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba Prezent 91M0 P ăduri balcano-panonice de cer si gorun Prezent 91Y0 P ăduri dacice de stejar si carpen Prezent 91E0 * Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior Prezent 91I0 * Vegetatie de silvostepa eurosiberian ă cu Quercus spp. Prezent 9130 P ăduri de fag de tip Asperulo-Fagetum Prezent 9170 P ăduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum Prezent 91F0 P ăduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus Prezent 27 ROSCI0045 Specii / habitate Coridorul Jiului excelsior sau Fraxinus angustifolia , din lungul marilor râuri 3130 Ape st ătătoare oligotrofe pân ă la mezotrofe cu vegeta ție din Littoretea Prezent uniflorae și/sau Isoeto-Nanojuncetea 6120 * Paji ști xerice pe substrat calcaros Prezent 6440 Paji ști aluviale din Cnidion dubii Prezent 6510 Paji ști de altitudine joas ă Prezent 3270 Râuri cu maluri namoloase cu vegeta ție de Chenopodion rubri si Prezent Bidention 1530* Paji ști și mla știni s ărăturate panonice și ponto-sarmatice Prezent 3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegeta ție bentonic ă de specii de Chara Prezent 3150 Lacuri eutrofe naturale cu vegeta ție tip Magnopotamion sau Prezent Hydrocharition 3260 Cursuri de ap ă din zonele de câmpie, pân ă la cele montane, cu vegeta ție Prezent din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion 6430 - Comunit ăți de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, Prezent pân ă la cel montan și alpin

Tipurile de ecosisteme Tipuri de ecosisteme prezente în sit: paji ști, p ăduri, ecosisteme umede. Din suprafa ţa total ă de 71.452 ha, 34.979 ha (24 %) revin fondului forestier, din care pădurile de ţin 33.543 ha (23 %) şi concentreaz ă un complex de ecosisteme preponderent naturale, cu o diversitate considerabil ă şi o abunden ţă local ă de 764 – 5.000 ori superioar ă valorilor medii specifice p ădurii române şti, ceea ce-i confer ă o personalitate biogeografic ă de excep ţie.

Caracteristici generale ale ariei naturale protejate de interes comunitar

(sursa: Formularul Standard al sitului, Catalogul speciilor, habitatelor și siturilor, Info Natura 2013, Doni ță 2005). BIODIVERSITATEA LA NIVELUL SCI-ULUI Prezentare general ă Situl ocup ă 0,5% din suprafa ţa p ădurilor ţă rii şi 0,6% din suprafa ţa na ţional ă și de ține 18 tipuri de habitate naturale de interes comunitar. Este situat de-a lungul cursului mijlociu şi inferior al Jiului și include unul dintre cele mai rare şi mai reprezentative e şantioane relictare de lunc ă european ă pu ţin alterat ă. Situl traverseaz ă patru din cele 15 ecoregiuni ale regiunii biogeografice continentale din România (Podi şul Getic, Silvostepa Câmpiei Române, Lunca Dun ării). Valea Jiului este şi unul dintre principalele culoare transbalcanice de migra ţie a unui num ăr impresionant de p ăsări (drumul centro-european-bulgar). Împreun ă cu cele sedentare, în Coridorul Jiului au fost identificate 135 din cele 406 specii de p ăsări semnalate în România. Geologie/geomorfologie Suprafa ţa sitului apar ţine din punct de vedere geologic Depresiunii Getice. Aceasta s-a individualizat odat ă cu scufundarea fundamentului care ţine de cristalinul pânzei getice şi a func ţionat ca o arie de sedimentare pân ă în cuaternar, când a fost colmatat ă şi u şor în ălţat ă. Fundamentul acesteia este constituit din forma ţiuni cristaline de tip carpatic scufundate la mii de metri. Sedimentul care o acoper ă este reprezentat prin depozite de molas ă, la zi ap ărând doar forma ţiunile piemontane alc ătuite din argile, nisipuri şi pietri şuri cu structur ă fluvio- toren ţial ă, acoperite şi ele de luturi nisipoase.

28 Pedologie Preluvosolurile sunt solurile dominante în regiune, ocupând areale importante atât în partea piemontan ă cât şi în cea de câmpie. Preluvosolurile tipice, formate pe depozite loessoide de teras ă, sunt întâlnite pe terasa joas ă a Jiului prezent ă pe teritoriul localit ăţ ilor Işalni ţa, Alm ăj şi Goe şti. Solurile brune ro şcate au evoluat pe depozite loessoide lutoargiloase şi local pe argile gonflante, ocupând suprafe ţe întinse pe Câmpul S ălcu ţei şi Câmpul Leu- Rotunda, dar şi pe terasele de pe stânga Jiului, începând de la valea Amaradiei spre SV. Gleiosolurile ocup ă câteva areale depresionare unde stratul acvifer freatic se g ăse şte între 0 şi 50 cm adâncime, pe fostele albii p ărăsite ale Jiului, Amaradiei şi în interdunele de la contactul luncii Jiului cu terasa inferioar ă. Solurile aluvionare ocup ă cele mai întinse suprafe ţe în lunca Jiului precum şi în lungul altor cursuri de ap ă ce br ăzdeaz ă teritoriul. Hidrologie Situl se întinde de-a lungul Jiului, de la Pe șteana Jiu pân ă la v ărsarea acestuia în Dun ăre, cuprinzând cursul mijlociu şi inferior al râului. Jiul colecteaz ă toate pâraiele din zon ă: Jie ţ (Jiul Vechi), Livadia, Dalga, Leu, Prodila, Ulm, Breasta, Br ăde şti, Argetoasa, R ăcan, Ceplea. Clima Clima regiunii este temperat-continental ă cu influen ţe de natur ă mediteranean ă. Vegeta ţia Situl cuprinde 18 tipuri de habitate de interes european, dintre care patru prioritare şi anume p ăduri aluviale de arin negru şi frasin, paji şti şi mla ştini s ărăturate panonice şi ponto- sarmatice, paji şti uscate pe substrat calcaros şi vegeta ţie de silvostep ă eurosiberian ă cu stejar. Prezen ţa speciilor submediteraneene rare, endemice, parte protejate, confer ă teritoriului o specificitate remarcabil ă. Aceasta se eviden ţiaz ă prin concentrarea unor asocia ţii vegetale de mare valoare bioistoric ă ce reflect ă interferen ţa speciilor sudice iubitoare de c ăldur ă cu cele central-europene şi prin conservarea unor fragmente relictare nealterate ale structurilor forestiere arhetipale situate la marginea arealelor biogeografice, disjunct (insulele de fag de la Dâlga, Ţuglui, Bucov ăţ ) sau insularizate antropic (stejarul brum ăriu din P ădurea Brani ştea Bistre ţului). Speciile lemnoase din sit includ salcia, plopul alb, stejarul pedunculat, stejarul brum ăriu, frasinul de lunc ă, plopul negru, mesteac ănul pufos, arinul negru, arinul alb, r ăchita, ulmul de munte, ulmul de câmp, ar ţarul, ar ţarul t ătăresc, teiul argintiu, salba moale, m ălinul, murul, vi ţa s ălbatic ă. Dintre speciile de interes comunitar putem întâlni trifoia şul de balt ă. Fauna Fauna de mamifere din sit este format ă din popând ăi (specie de interes comunitar), iepuri, c ăprioare, vulpi și vidre, la care se adaug ă specii de lilieci. Dintre amfibieni şi reptile, în sit sunt prezente trei specii comunitare – buhaiul de balt ă cu burta ro şie, tritonul cu creast ă şi broasca ţestoas ă de ap ă. Fauna piscicol ă este bine reprezentat ă de scrumbie (la v ărsarea Jiului în Dun ăre), avat, ţipar etc. Nu mai pu ţin de 12 specii de pe şti sunt protejate la nivel european. Fauna de nevertebrate este reprezentat ă de specii de interes comunitar ca ţă răncu ţa, răda şca, calul dracului, carab, cosa ş şi cosa ş transilvan. În zon ă a fost identificat un num ăr impresionant de specii de p ăsări de importan ţă comunitar ă dintre care amintim stârcii, buhaiul de balt ă, barza, leb ăda de var ă, egreta mare, egreta mic ă, piciorongul, cormoranul pitic, lop ătarul, ibisul, ciocîntorsul, chirele, eretele de stuf, gaia neagr ă, b ătăuşul.

. Alte date privind ariile naturale de interes comunitar Cantonarea unor contingente relevante din inventarul viu al tarii, din care multe elemente submediteraneene rare, altele endemice, parte protejate, confer ă teritoriului o specificitate remarcabil ă, evidentiat ă prin: - concentrarea unor asociatii vegetale de mare valoare bioistoric ă ce reflect ă interferenta elementelor termofile sudice cu cele central-europene; 29 - conservarea unor fragmente relictare nealterate ale structurilor forestiere arhetipale situate la margine de areale biogeografice sau chiar disjuncte (insulele de fag de la Dalga, Tuglui, Bucovat) sau insularizate antropic (stejarul brumariu din Padurea Branistea Bistretului etc.); - ad ăpostirea unor populatii durabile de specii animale si vegetale a c ăror conservare necesit ă, conform legii, desemnarea ariilor speciale de conservare, ariilor de protectie special ă avifaunistica si o protectie strict ă etc. - se remarca prezenta speciilor de pasari de apa, care au gasit aici conditii de viata si reproducere. Vulnerabilitate Amplasarea teritoriului a patru jude țe impune elaborarea unui plan judicios de amenajarea teritoriului (P.A.T.) în baza c ăruia sa poat ă fi actualizat, decenal, planul de urbanism general (P.U.G.) al tuturor localitatilor aferente. P.U.G., odat ă actualizat, permite elaborarea planului urbanistic zonal (P.U.Z.), din care deriva planul urbanistic de detaliu (P.U.D.). Elaborarea P.A.T., reclama armonizarea tuturor intereselor prezente si viitoare din acest spa ţiu extrem de mozaicat, in care ponderea fondului forestier (34 %) si a padurii (33 %) nu pot sa scada, la fel ca si a altor categorii funciare care focalizeaz ă habitate naturale protejate prin legi romane si comunitare. In acest fel, poluarea, urbanizarea, agriculturalizarea si alte impacturi antropice ecodistructive pot fi conciliate cu imperativele majore ale dezvoltarii durabile si ale conservarii biodiversitatii în fruntea carora e insusi omul. Extinderea suprafetelor modificate antropic, poluarea cursurilor de apa au influente negative asupra speciilor de pasari din zona. Valorificarea durabil ă a acestui patrimoniu natural de exceptie justific ă si impune: - utilizarea padurii naturale ca etalon de gestiune pentru silvicultura practica apropiata de natur ă; - conservarea vietii s ălbatice, a unor habitate naturale relictare si a unui rezervor local de gene valoroase; - gestionarea responsabila a întregului patrimoniu natural local, in general, si a celui forestier, in special; - mentinerea unor unit ăti peisagistice silvestre, rare si insolite, cu mare forta de seductie; - oficializarea unui parc natural care, prin functiile sale multiple, va asigura baza pentru reconversia fortei de munc ă locale si locuri de munca intrun domeniu de mare interes national si international; - asigurarea unui spatiu natural de educatie si instruire ecologica: - promovarea ecoturismului, sursa de valuta nepoluanta, prin perpetuarea activit ătilor traditionale locale; - optimizarea deciziei, protectia mediului, protectia vietii si sanatatii si cresterea calitatii vietii. Managementul sitului In baza Contractului de administrare num ărul 12/30.03.2011 Consiliului Jude ţean Dolj, administreaz ă aria protejat ă de interes comunitar ROSCI0045 Coridorul Jiului pe o perioad ă de 10 ani.

30 XIV. PENTRU PROIECTELE CARE SE REALIZEAZ Ă PE APE SAU AU LEG ĂTUR Ă CU APELE, MEMORIUL VA FI COMPLETAT CU URM ĂTOARELE, INFORMA ȚII, PRELUATE DIN PLANURILE DE MANAGEMENT BAZINALE, ACTUALIZATE

1. Localizarea proiectului Re ţeaua hidrografic ă este reprezentat ă de cursuri de ap ă tributare râului Jiu. Cu excep ția Jiului, întreaga re ţea hidrografic ă î şi are obâr şia în cuprinsul piemontului. Jiul cod VII-1. este afuent de ordinul I al Dun ării si conflueaz ă cu aceasta la 692 km amonte de varsarea fluviului in Marea Neagr ă. Râul Jiu are o lungime de 339 km, panta medie de 5 ‰, un coeficient de sinuozitate de 1,85 si un bazin de 10.080 km 2. Reteaua hidrografica insumeaza 3876 km. Densitatea retelei hidrografice este de 0,38 km/km 2 fiind superioara mediei pe tara (0,33 km/km 2).Se formeaza prin unirea a doi afluenti principali: Jiul de Vest ce izvoraste din Muntii Retezatsi Jiul de Est ce izvoraste din versantul sudic al muntilor Surianu, la altitudini in jur de 1.500 m. In tot acest sector Jiu de Vest, Jiu de Est precum si afluentii lor au caracter montan cu pante intre 30-18‰ pentru Jiu, 120-25‰ pentru afluenti, fapt ce explica fizionomia generala a vailor, caracterizate prin profil ingust, adancit in forma de V, lipsit de o albie majora, cu material aluvionar de dimensiuni mari (bolovani, pietrisuri, etc.). In defileul Surduc-Lainici, Jiul are o cadere de 165 m peo distanta de 18 km, rezultand o panta medie de 9‰. Aval de localitatea Bumbesti Jiu strabate zona Subcarpatica Olteana, Piemontul Getic si parte din Câmpia Olteniei unde prezinta pante cuprinse intre 18-5 ‰, o albie majoră dezvoltat ă, albie minor ă meandrat ă și divagant ă. Râul Jiu dupa confluenta cu Motru pân ă la Dun ăre mai strabate inca 155 km. De la confluenta cu Motrul, situata la 100 m altitudine absoluta, pân ă la Dunare coboara 78 m, ceea ce ii permite numeroase ocoluri largi, sau meandre strinse, intoarceri in loc si despletiri ale albiei. In aval de Craiova, malurile Jiului sunt fragmentate de cateva valcele create de cursuri temporare, cu totul neinsemnate, pe care nu le putem trece in categoria afluentilor. Este de mentionat existenta a cateva izvoare abundente iesite de sub versantul estic (ca cele de la Gioroc, Murta, Dobresti), care prin constanta si debit, ofera posibilitati locale de utilizare fara amenajari deosebite. Pe partea dreapta râul Jiu primeste 31 afluenti dintre care mai importan ți mentionam: Tismana, Jilt, Motru, Rasnic. Pe partea stânga râul Jiu primeste 21 afluenti din care mai importanti mentionam: Jiu de Est, Sadu, Cioiana, Gilort, Amaradia. Pârâul Raznic cod. VII-1.043 - afluent de dreapta al Jiului. Izvor ăște din versan ții nord vestici ai Piemontului B ălăci ței și se vars ă în Jiu în zona Breasta. Are o lungime de 43 km și un bazin hidrografic de 498 kmp. Panta medie este 4 % o și un coeficient de sinuozitate de 1,22.2.

2. Indicarea st ării ecologice/poten țialului ecologic și starea chimic ă a corpului de ap ă de suprafa ță; pentru corpul de ap ă subteran se vor indica starea cantitativ ă și starea chimic ă a corpului de ap ă. Din punct de vedere hidrogeologic în zon ă sunt identificate dou ă tipuri de strate acvifere: acviferul freatic (corpul de ap ă de suprafa ță ROJI05) şi acviferele de adâncime (corpul de ap ă subteran ROJI07). Stratul acvifer freatic care se g ăse şte la 5-6 m adâncime, este influen ţat direct de Jiu. Este cantonat în depozitele detritice grosiere de teras ă şi are debite variabile. Apele subterane de adâncime sunt cantonate în nisipurile romaniene şi daciene, la adâncimi diferite. Au nivele hidrostatice variabile şi debite variabile. 31 Alimentarea cu ap ă a acviferului freatic se realizeaz ă din precipita ţii, în perimetrul cercetat lipsind alte surse de ap ă care ar putea alimenta acest acvifer. Au fost identificate în urm ătoarele puncte: Forajul privat situat în gospod ăria amplasat ă la intersec ția DJ 606 cu drumul local de acces la obiectiv. Forajul are nivelul hidrostatic la adâncimea de 9,0 m de la suprafa ță, la cota de izobatic ă de +73,5 m. Forajul Stefan Marin este amplasat în gospod ăria familiei Marin aflat ă la cca. 2,0 km nord vest de viitorul perimetru de exploatare. Forajul are adâncimea de 30 m și nivelul hidrostatic la 6,0 m de la suprafa ță. Cota nivelului hidrostatic + 76,6 m. Nivelul lacurilor antropice din zon ă. Cel mai apropiat lac se g ăse ște la cca. 70 m nord de viitorul perimetru de exploatare. Suprafa ța apei se g ăse ște la cota 73, 5 m.

Cota luciului apei râului Raznic. Râul Raznic se găse ște la cca 100 m sud est de perimetru. Cota luciului apei este cca. + 73,0 m. Frontul 2 Breasta de alimentare cu ap ă a municipiului Craiova. În prezent frontul nu mai func ționeaz ă fiind dezafectat. Forajele de pe malul drept al Jiului au fost s ăpate la adâncimi de 12-18 m și au nivelul hidrostatic la cota izobatic ă de + (73-74) m.

*** Corpul de ap ă din zona de activitate a ABA Jiu.

Fig. nr. 6 Corpul de freatic ă ROJI05 din bazinul Jiului

Direc ția acviferului freatic în zona Breasta este nord vest – sud est.

Întocmit, S.C. EXPLO 06 S.R.L. 32