Anul III Praștie, 15/27 Martie 1897 Nr. 12 REVISTA ORASIIEI ABONAMENTELE: INSERȚIUNILE: Pe 1 an 3 fl.; pe 1/J an 1 fl. 50 cr.; pe 4 luni 1 fl. Apare în fiecare Sâmbătă Pentru România și străinătate 4 fl. la an. Un șir garmond prima-dată 5 cr., a 2-a oară EDITOR AL FOII: 4 cr., a 3-a oară 3 cr. și timbru de 30 cr. Manuscripte nu se înapoiază. — Scrisori nefrancate PROPRIETATEA nu se primesc. Atât banii de abonament cât și pentru inserțiuni, sânt Abonamentele st plătesc înainte. Aurel Popovici-Barcianu, director. Institutului tipografic „Minerva" în Orăștie. a se trimite la adresa: „Minerva" institut tipografic în Orăștie (Szâszvăros).
Anucuța, Maria Țig, Lucreția Oprean, Berta totdeauna întocmai precum ai împro- Zel lăudabil. MoisUscu, toate din Dobra, și doamna Ana Un respuns. tocolat-o. Petrovici din Zam. Tribunalul nu-’ți face nici o greu Suma de 45 fl. incursă din aceste în Un neguțător român din Petroșeni, Suntem veseli, și cu noi fiecare Ro trimite redactorului răspunzător al foii tate. Ia rugarea la cunoștință și d-ta mân de bine care urmărește mersul lu scrieri am trimis’o doamnei cassieră a Reu ai pace. niunii. noastre următoarea scrisoare: crurilor în părțile noastre, când vedem, Tot atunci am trimis și suma de f fl. 30 Petroșeni, 20 Martie 1897. că în mijlocul lâncezelei de neînțeles ce cr. pe care i-am adunat cu lista de contribuiri On. Dle Redactor, pare a fi cuprins viața noastră publică, nr. 152. ce mi-s’a trimis mie, în urma ape Treburi bisericești. nou& ne este totuși dat, ca aproape sfiptă- lului dat de D-voastră, și anume dela: Regina Cu respect vă rog să aveți bunătate a-’mi — Tractulprotopresbiteralgr.-or. al Orăștiei — mână de septemână se putem scoate Dragoinir 1 fl., Emilia lacob 50 cr., Romul da o îndrumare în următoarea cauză: (Urmare). la iveală câte-un lucru frumos, câte-un Iacob 30 cr., Aurelia Luch 1 fl., Valeria înainte cu 20 de ani a venit aici în Pe Numărul parochilor. Luch 50 cr., Ioanichiu Luch 50 cr., Ioan troșeni mama-mea, și a purtat nițel negoț; la îmbucurător semn de viată la Românii In timpul de față sânt în funcțiune 26 Olariu 50 cr., Matilda Jujan 50 cr., Petru 1894 răposând, am venit eu în locul ei și din Comitatul nostru! parochi, un administrator parochial și 3 ca Jujan 50 cr., Arința Stanca 50 cr., Ioan țin prăvălie proprie. Săptămâna trecută mi-am pelani. Cu totul dar’ 30 persoane fungente Ca un astfel de semn îmbucurător Haida 20 cr., Valeriu Iacob 50 cr., Longin pus la prăvălie o firmă (tablă) cu numele în clerul tractual, pe când 3 parochii sânt punem sub ochii cetitorilor noștri și Popa 50 cr., N. N. 30 cr., Mihaila Dragomir meu, cu toate că e scrisă cam rău («Moldo- vacante: Gelmar, Bucium și Dâncul-mic, din 50 cr. văn Ioănn< în loc de Ioan Moldovian). Joi scrisoarea de mai jos, pe care secreta tre cari Buciumul se va întregi în anul acesta Vă rog, dle secretar, a publica, spre onoarea seara trecănd pe'aici un scriitor dela pretură, rul „Reuniunii femeilor române din co pe cale extraordinară, prin candidatul ales lor, numele nouelor membre și ale binevoi îmi zice: >Nu ești ertat firma ala rumunești, mitatul Hunedoarei", dl Dr. Silviu Ioan Olariu, acum cleric în Sibiiu. torilor contribuenți și contribuente în »Revista nurna ungureștye !* Moldovan, a primit’o de curend. Orăștiei*. învățământul. Cu toate că știu că nu sânt dator să o Eată scrisoarea: Regina Dragomir. învățământul în școalele poporale din scriu ungurește, cer și părerea d-voastră, că tract este încredințat alor 25 puteri didactice, Guraeada, Martie 1897. ce să fac cu firma? Sânt silit să o împroto- Scrisoarea aceasta n’are lipsă de bine pregătite și în parte și definitiv așezate. Domnule Secretar! mult comentar. Noi publicându-o cu colez sau nu, și să ascult de >Nu ești ertat» ori nu ? Soartea învățătorilor sa mai îmbunătățit Văzând eu la adunarea generală a *Reu- multă plăcere, nu putem decât se adu încâtva prin sistemisarea salariilor, dar' cu Ioan Moldovian, ntunei femeilor române din comitatul Hu cem laude stimabilei d-ne Regina Dra toate acestea și în acest tract avem mult de nedoarei* ținută la 14 Februarie a. c. n. în neguțător. gomir pentru frumosul zel ce a arătat luptat cu prejudițiile (nărăvirile, deprinderile) Deva, cât de frumos le-a stat stimatelor Răspunsul nostru e scurt: Provoca- rele ale poporului, cu încassarea neregulată a doamne din Hunedoara, care au luat parte întru spriginirea unei » Reuniuni« cu lCa avidLUlin A1LAJ1 variei pictuid c ■ - > * • • • si chiar și cu zidirile de școală, încă neco- In număr mai frumos la adunare, eară din nobilă menire în mijlocul nostru. o scofală proastă, crezend că d-ta ești răspunzătoare. Mai e aici mult, foarte mult ținutul nostru m'am văzut singură, mi-am In același timp avem măgulitoarea un fricos ce o se tremuri îndată și o pus în gând să rog cu stăruință și pe da speranță, că doamnele și domnișoarele să-’ți ungurisezi numele! de făcut 1 Din lipsa de învățători cualificați, s'au mele noastre de pe aici să se înscrie de române din alte părți, din orașe și din Drept si-’ți ceară schimbarea, nu susținut și instituit, cu încuviințarea autori membre și să se însuflețească pentru mărețul sate, din întreg comitatul, își vor ținea are deloc! tății superioare, pe lângă cei 25 învățători scop al Reuniunii. cualificați, și 10 fără cualificațiune prescrisă, Mi-am făcut o listă pentru înscrierea de de mândrie a lor, a se arăta nu mai Cel mai cuminte lucru e, să-’ți îna și anume în Acmar, Dâncul-mare, Dâncul- membri, și cu multă bucurie vă vestesc că puțin înțelegătoare și însuflețite pentru intezi la tribunal rugare pentru împro- mic, Tămășasa, Pișchinți, Serecseu, Ludești, am isbutit frumos cu dorința mea. Am fost acest lucru, și că în curend vom avea tocolarea firmei, unde îți vei scrie nu Măgura, Gelmariu, Mărtinești. plăcut surprinsă de bunăvoința și preveniența prilegiu să scoatem la iveală o frumoasă mele de tot corect, Ioan Moldovian ’Mi-am dat multă silință ca să câștig pu cu care m’au primit damele la cari m'am ori Moldovan cum va fi în matricula întrecere întru a câștiga membre și botezaților, și atunci tot așa ai se-’ți teri bune și să sporesc numărul învățătorilor adresat. ajutoare pe seama numitei »Reuniuni«. S’au înscris: membră fundatoare cu 10 fl. faci și tabla de firmă, în care apoi nu definitivi și cualificați, cu aceasta însă am is doamna Victoria Leșnican din Dobra; mem Dorim să nu ne înșelăm în speranța e iertat să mai fie schimbată nici o li butit numai în Căstău, Vinerea, Romos, Bin- bre ordinare pe vieață cu câte 5 fl. doamnele: noastră aceasta! teră, ori de scrii la Ungur, ori la Neamț ținț, ear’ celelalte vacanțe au rămas cu învă Elisaveta Petrovici, Lucreția Cristea, Marta ori la Englez! Subscrierea trebue să fie țători provisori, deși unii deplin cualificați.
Dar’ pe femee o ura, o ura fără voe, o lacrimile lor resemnate când le dojenia cu Luna plină desprețuia instinctiv. Adesea repeta cuvântul asprime. FOITĂ „REVISTEI ORĂȘTIEI" lui Christos: «Femeie, ce legătură e între Și, când eșia pe poarta mănăstirii de maice, de Guy de Maupaesant. noi?» și adăoga: »S’ar părea că însuși D-zeu scutura anteriul și pleca cu pași mari ca-și- Iși merita numele războinic, abatele de e nemulțumit de făptura asta». Pertru dînsul, cum ar fi fugit de primejdie. Târziu toamna... Marignan. Era un popă înalt și uscățiv, fanatic, femeea era ispititoarea care vrăjise pe cel * exaltat, dar’ cinstit. Toate credințele lui erau dintâi bărbat și care-și continua opera blăs- Abatele Marignan avea o nepoată, care tămată, ființă slabă, primejdioasă, care te Vântul suflă tare statornice; nici-odată nu stătea la îndoială. trăia cu mamă- sa într’o căsuță din apropiere. Iși închipuia sincer că cunoaște pe Dumnezeu, turbură într’un chip nepriceput. Și mai mult Popa încăpăținat stăruia s'o facă soră de încă de cât trupul ei de pierzare, ura — sufle Cerul e noros, că-i pătrunde voința și gândul. caritate. tul ei iubitor. Frunza de pe ramuri Când să plimba cu pași mari în aleea căsuței Era nostimă, ușuratecă și glumeață. Când Adesea se simțise îmbrățișat de dragostea Cade, slabă, jos. sale țărănești, câte-odată se ridica o întrebare popa îi ținea predici, dînsa rîdea și când se în sufletul lui: >De ce a făcut Dumnezeu femeei și, deși se știa neînvins, 11 înfuria ne supăra pe dînsa, îl îmbrățișa, strîngându-’l asta ?< Și cerceta cu stăruință, punendu-se în voia asta de a iubi care vibrează totdeauna cu foc la sin, pe când el căuta fără voe să Tristă se desparte, gând în locul lui D-zeu; și mai totdeauna într’însa. se smulgă din această îmbrățișare, care-'l fă Și cu-adânci suspine găsea răspuns. Nu era el omul care, într’un După părerea lui, D-zeu crease femeea cea totuși să guste o bucurie dulce, trezind avânt de umilință evlavioasă, să fi șoptit vr’o- numai ca să fie bărbatului ispită și încercare. în adâncul inimii lui sensația de paternitate Zice-adio crengii dată: >Doamne, nepătrunse sânt căile tale!» Trebue să te apropii de dînsa numai cu in ce doarme în fiecare bărbat. Ce goală rămâne. Dimpotrivă, dînsul se gândea: »Sânt slujitorul finite precauțiuni și cu teamă de vr’o cursă. Adesea mergând lângă dînsa pe cărările Domnului, trebue să știu motivele faptelor lui, In adevăr femeea, cu brațele întinse și cu câmpului, îi vorbia de D-zeu, de D-zeul lui. și să le ghicesc dacă nu le știu». buzele deschise spre bărbat, par’că e o ade Ea nu prea îl asculta: ea privia cerul, ierbu Albi, ușori prin aer vărată cursă. In natură toate îi păreau create cu o logică rile, florile și în ochii-i se vedea cât e de Fulgii schînteează absolută și admirabilă. La fiecare >pentru ce» Popa Marignan era mai indulgent numai fericită că trăește. Câte-odată se repezia să Pogorînd spre dînsa răspundea câte un >pentru-că«. Dumnezeu a cu maicele pe cari jurământul le-a făcut pu prindă vre-o sburătoare și când o aducea preotului, striga cu entusiasm: >ci privește, De-o înmormântează; făcut zorile ca să înveselească deșteptarea, țin primejdioase; dar’ și cu ele se purta în zilele ca să coacă holdele, ploile ca să le ude, cruntat, fiindcă în adâncul inimii lor încătu unchiule, ce drăguță e, îmi vine s’o sărut». serile ca să ne pregătească la somn și nopțile șate, umile, simția vie încă, vecinica dragoste Și pornirea asta de a săruta gândacii și flu Ear’ crengile în vânturi întunecoase ca să dormim. care venia și spre el, măcar că era preot. turii, neliniștia, irita, revolta pe preot, care și într’însa vedea dragostea ce încolțește mereu Cele patru timpuri ale anului răspundeau O simțea în privirile lor mai umede de Sună vuet mare în inima femeii și nu se poate desrădăcina foarte bine la toate nevoile agriculturei; și preo evlavie de cât ale călugărilor, în extazul lor, Pentru mișcătoarea tului nici-odată nu ’i-ar fi venit în gând că în avânturile lor de dragoste cătră Crist cari dintr’însa. Lor înmormântare... firea n’are intenții și că dimpotrivă, toate îl indignau, fiindcă e dragoste de femee, tru într’o zi nevasta dascălului, care îngrija câte trăesc s’au supus neînduplecatelor nece pească; o simțea în chiar supunerea lor, în de gospodăria abatelui Marignan, îi spuse pe încunjuratele că nepoată-sa are ibovnic. (CâmpulPânii). Minerva. sități ale vremurilor, climei și materiei. blândeța glasului lor, în ochii lor plecați, în 15/27 Martie 1897 REVISTA ORĂȘTIEI Pag. 50 — Nr. 12
Răul îl aflu eu în aceea, că nu e sucreștință, locul. Cei de pe insulă pot acum face ce O fugitivă asămănare cu anii de mai na- Nu știu cum, că nu l’a spriginit nici chiar so- cru-său... Cruntă ironiei Om bogat de «nu nu avem tineri cari se se pregătească pentru vreau între sine, dar’ ajutor nu mai pot primi inte ne va arăta progresul repede al acestei nici Grecii nici Turcii. Colonelul Vassos, societăți. Așa: schimbă cu nirne» să n’aibă, de teama sărăciei, cariera învățătorească și chiar în acest tract anul 1896 de loc, tăria convingerilor (?) proprii (??) pe comandantul armatei grecești pe Creta, dacă la finea 1894 anul 1895 e lipsa mai simțită, căci prea e mare numă care să le arate în consiliu, ce să clătina rău nu va fi rechemat acasă, în curând o să înceapă Depunerile fl. 71.424’32 104.513'58 153.974 16 rul învățătorilor instituiți — provisor. a simți lipsa hranei pentru trupele sale. Fond, de res. fl. 3639’04 6284’12 10253’13 sub el? In sinul sudaic a sosit o corabie cu 600 Profitul fl. 4780 12 7502’28 9398’76 Mai era unul, care să părea a consimți Edificiile școlare. 236.114 67 374.122’66 soldați francezi. Mișc, cassei fl. 190.699.79 cu «vorbitorul», dar’ neștiind ce să zică, brodia numai de «turnul lui Eifel.» * Din raportul consiliului administrativ și al Privitor la edificiile de școală, sânt în Am avea noi aici mai mare liniște, dacă 24 Martie. Din pricina unei furtuni comitetului de supraveghiere s’a văzut că plăcuta posiție a vă vesti, că în anii 1895—6 am fi mai energici și dacă cei puși în frunte grozave, trupele franceze numai mâne vor toate lucrările societății au decurs în ordine. s’au făcut unele Îmbunătățiri, și anume s’a n’ar fi de o atât de extremă indulgință. putea fi trecute pe uscat (pe insulă). Amândouă rapoartele au fost aprobate și pri edificat și adaptat școala din Romoșel, s’a E nobilă calitate indulgință, dar’ față cu Grecia a îmbiat Turciei, ca pentru a pune mite dimpreună cu toate propunerile direc edificat asilul pentru copii în Orăștie, s’a oameni, cari au trecut de mult hotarele ome capăt ori-cărei certe și unui războiu ce să țiunii. niei, în afaceri publice «indulgință» și «con- cumpărat și adaptat școala din Orăștioara- împărțirea profitului curat s’a făcut în coste pe amândouă țerile prea mult, se-'i siderațiunile», sânt adese de dat la o parte. următorul chip: de-jos, s’a cumpărat și adaptat o casă pentru vendă pe bani Creta, că ’i-o plătește în 24 De încheere, d-le redactor, țin să vă co 1. Fondului de reservă, interesele de 8°/0 școală în Stmeria, s’a Înaintat un plan pen de ore, numai să ajungă odată la capăt cu munic, că pentru > Zarandeana*, ce să va în o pricină ce acum de sute de ani le neli 820 fl. 25 cr. tru adaptarea școalei din Turdaș, care în ființa în Băița încă să arată înteres îmbucu niștește pe amândouă. 2. Fondului de reservă cuota statutară scopul acesta a și primit un ajutor de 100 fl. rător. Abia sau pornit listele de subscriere Puterile s’au pus acum pe alte «sfaturi». 10°/o: 857 fl. 85. și aproape pentru 150 acțiuni s'au făcut sub din fundațiunea fericitului Șaguna, precum a 3. Membrilor interese și dividendă după Cum ar putea oare împedeca isbucnirea răz scrierii Sânt multe cuvintele, pentru cari părțile fundamentale, 6 fl. după o parte de primit și școala din Romoșel din aceeași fun- boiului între cele două țeri ? «Zarandeana» trebue spriginită. dațiune 200 fl., ear’ pentru ajutoare noue 50 fl.’. 2600 fl. In aceeași vreme în lăuntrul insulei, văr 4. Remunerațiuni (tantieme) 841 fl. 89 cr. Un membru. sânt înaintate cele din Orăștioara-de-jos și sarea de sânge nu încetează. Unde numai Spre scopuri de binefacere peste din Romos. se întâlnesc cetele creștine cu cele turcești, se încaieră și se măcelăresc în chipul cel tot 1210 fl. și anume: Tot în decursul anului s’a aprobat planul mai crudl a) Gimnasiului român gr.-or. din Brad In chestie personală. pentru zidirea unei școale în Pișchinț, ba s’a * 500 fl. dat și lucrarea In intreprindere măiestrului 25 Martie. Până acum 51 de trenuri b) Bisericei gr.-or. din Brad pentru școală Mă văd silit a reveni azi asupra unei N. Părău de aici, și și contractul de lucru e cu soldați Turci au ajuns Soloniki. Sânt acolo 200 fl. chestii, care pentru cetitorii «Revistei» e alt aprobat, dar’ poporenit, puși la cale știe D-zeu adunate deja 62 batallioane de redifi. c) Fondului protopresbiteral al Zarandului fel demult lămurită întrucât mă privește pe 300 fl. de cine, nu vor si zidească școală pe locul Cum Creta e încungiurată și colonelul mine. E vorbă de fondul pentru monumen grec Vassos nu mai poate avea legătură su d) Ajutoare elevilor săraci și buni dela tul lui Avram Iancu. Se știe istoria lui: bisericii lângă biserică, ci vor cu ori-ce preț Grecia, el trimite acum știri acasă, și primește gimnasiul român din Brad 100 fl. Pornindu-se colecta, comitetul național, în o să o zidească pe un loc comunal, unde noi de acasă îndrumări, prin posta de porumbei. e) Pentru recuisite pe seama școalelor ședință presidată de dl Dr. 1. Rațiu, în Mar nu ne putem da Învoirea până-ce locul nu e De Duminecă începând, zi de zi zboară po lipsite din protopresbiteratul Zarand 50 fl. tie 1894, a luat causa sub patronagiul seu, și f) Să pune la disposisia direcțiunei pentru scris în cartea funduară pe numele bisericii. rumbi învățați la asta, din Creta spre Grecia a pus pe dl T. Liviu Albim de administra scopuri filantropice, unde va afla de lipsă, Ca să se poată face aceasta, e de lipsă bună cu mici scrisori. tor al fondului, ca din partea sa, a comite * suma de 60 fl. tului. Până în Decemvrie a aceluiași an se voința organelor administrative și hărnicia 20 Martie. Ambasadorul rusesc Onu 6. Dotațiune extraordinară fondului de re adunaseră deja peste 2000 fl. La începutul organelor din parochie. Amândurora însă se a predat reginei grecești Olga o scrisoare a servă 3068 fl. 77 cr. lui Decemvrie, dl Albini avea să între în pare că le lipsesc, și așa nu vom avea în Țarului, cu care e rudă de-aproape, și în Fondul de reservă în modul acesta a cres temniță pe 2 luni. M’a lăsat pe mine admi curând școală în Pișchinț, cu toate că planul scrisoare erau 50.000 ruble ca ajutor pentru cut la 15.000 fl. nistrator nominal al fondului. Pe când a e aprobat și lucrările pregătitoare sânt în creștinii refugiați din Creta și pe care Gre Prețul unei părți fundamentale pentru ieșit din temniță se svonia deja, că ministrul cia îi hrănește. Se spune că în scrisoare ar membrii, ce vor întră în i897 s’a statorit cu are de gând să confiște fondul. Svonul s’a ordine. S’au luat disposițiuni și în Orăști- sta, că Regele Greciei și Grecia să nu aibă 80 fl. (50 fl. valoarea nominală și 30 fl. par adeverit nu peste mult. Citat la poliție dl oara-de-sus ca să se adapteze școala în mod teamă că li-se va întâmpla vre-un rău. ticiparea la fondul de reservă). Albini a spus că d-sa dela intrarea în prin corăspunzător. Cum vedem pentru scopuri de binefacere soare, nu mai are în seamă fondul, ci eu. Dar’ ca să se facă acestea toate, e nea s’a dat I2.8f 0 din venitul curat și tot cam Primăria însă, așa având instrucții mai «înalte», părat ca tractul să-’și aibă pe conducătorul același procent și în a. trecut 1895. a respins încercarea dlui Albini de a se scoate „Crișana“. de sub răspundere. A zis că eu am fost seu aici. (Va urma). Aceste cifre vorbesc destul de lămurit. Din Zarand, 23 Martie 1897. Puține bănci române sânt cari, cu un capital numai substitutul dînsului pe timpul cât a fost închis, dar’ după liberare e de nou răs Domnule Redactor, social așa modest, în vreme atât de scurtă, să-și câștige atâta încredere și să realiseze punzător, și — ne-a pedepsit pe amândoi, Cearta nentru Creta. 0 A . 1 A 1 V . «1 1 «ronitp «JC3 ***** lor- anual De el cu 5, pe mine cu 3 zile închisoare 22 Martie. Foile oficioase ale tuturor stitutele noastre de credit și economii „Gri- să dee un procent așa mare pentru scopuri pentru colectat e, și și fondul să-’l predăm în Puterilor au publicat hotărîrea de blocare șana" din Brad cuprinde un loc de frunte. de binefacere. 15 zilei Am făcut amândoi recurs la mi (închidere) a porturilor Cretei. Duminecă la Din raportul ce las să urmeze despre adu La tot cașul meritul principal e al admi nistru. Intr’aceea însă eu am părăsit Sibiiul. 8 dimineața s’a și început blocarea: no co narea sa generală dela 21 1. c. se va vedea nistrației conștiențioase a Societății. La plecare, trebuind chiar să mai dau unele răbii de războiu europene încungiură insula, aceasta pe deplin. Oficialii, membrii consiliului administrativ informații dlui primar în această causă, ’i-am și mai ales corăbii de prima clasă. Ținuta Membrii s’au adunat în numer frumos, și ai comisiunei de supraveghere s'au reales dat, și am declarat totodată că de aci în lor astfel e foarte pacinică. Deodată cu blo rămânând din 452 părți fundamentale abia tot cei din periodul trecut. colo, dela mijlocul lui Octomvrie n. 1895, fon carea însă, admiralii au decretat și încetarea vre-o 50 nerepresentate. In vorbirea sa de Adunarea decurgea în perfectă armonie, dul rămâne ear’ în administrarea dlui Albini puterii turcești asupra insulei 1 deschidere, președintele accentuează încrede dacă cela, *care ’n ori-ce parte-a lumei, el a singur, cu toate documentele lui, după-ce eu Până acum la hotarele Greciei, Turcii au rea, ce în interval atât de scurt societatea fost tot ne’mpăcat» nu venia să-și mai verse nu voiu mai locul în Sibiiu. 80.000 de soldați, Grecii 25.000. ’și-a asigurat-o publicului, progresul sigur și din focul, ce-1 arde, de când n’a mai fost A trecut vreme la mijloc. Peste acuși Se vestește că întâia încăierare a și avut repede în toate ramurile lucrării sale, și spo ales oficial, împroșcând pe toți. Pretext a un an ministrul s’a gândit că totuși ar fi loc l In luptă Grecii au perdut 75 de oa rirea îmbucurătoare a averii sale. Se pur aflat la remunerațiuni, cari după el ar fi prea nerușinat să confiște acei bani, și a ni meni, Turcii /j. cede apoi la desbaterea singuraticelor obiecte »prea mari». Cum adecă întreaga tantiemă de micit sentența primarului din Sibiiu. Fondul Din Londra se vestește, că cercurile di dela ordinea zilei. 841 fl. dintr'un venit aproape 10.000 fl. pentru a fost mântuit de confișcare și noi scoși de plomatice privesc cu multă temere la viitor. Din bilanțul pe anul 1896 (al 6-lea an de toți funcționarii: 6 oficiali (a căror salarii au sub pedeapsa de închisoare pentru-că ’l-am * gestiune) se vede că capitalul social a fost fost câte 100 fl., 200 fl. și directorul 500 fl.), adunat. 23 Martie. Din Caneea să telegrafează, 22.600 fl., fondul de reservă 10.253 fl i3 cr., 11 membri ai consilului și 3 membri ai co Cum am primit la Orăștie, în Septemvrie că blocarea Cretei a fost publicată peste tot depunerile spre fructificare 153.974 fl. 16 cr. misiunei de supraveghere, se fie prea mult? anul trecut, hotărîrea ministrului, eu, fără nici
Dînsul fu grozav de mișcat și rămase cu bastonul într'un scaun, a cărui spetează Și o îndoeală, o neliniște nelămurită îl preot ca un răspuns viu, răspunsul pe care înăbușit, plin cu săpun pe obraz, căci toc căzu țăndări de pământ. năpădia; simția cum se naște într’însul una Dumnezeu îl trimetea întrebărilor lui. mai se rădea. Deschise ușa să iasă; dar’ se opri în prag din acele întrebări, pe cari ’și-le punea câ- Popa stătîi locului; inima-i bătea turbu Când fu ear’ în stare să cugete și să vor uimit de o splendoare de lună plină, cum te-odată. rată ; i-se părea că vede ceva biblic, dragostea bească, strigă: «Nu poate fi adevărat, minți, rar se vede. De ce făcuse D-zeu asta ? Deoare-ce noap lui Booz cu Ruth de pildă, săvîrșirea unei Melaniol» Și deoare-ce era înzestrat cu un suflet tea e menită somnului, odichnei, uitării, de voinți a Domnului în unul din acele mari Dar’ țeranca își puse mâna pe inimă: exaltat cum trebue să fi avut părinții bise ce D-zeu a făcut-o mai fermecătoare ca ziua, decoruri de care vorbesc cărțile sfinte. In «Osândi-m'ar D-zeu dacă spun minciună, pă ricii, acești poeți visători, se simți deodată mai dulce de cât zorile și de cât seara, și capul lui începură să răsune viersurile Cân- rinte. Iți spun că se întâlnește cu dînsul în distras, mișcat de frumseța măreață și senină de ce e luna mai poetică de cât soarele tărei Cântărilor, strigătele de patimă, chemă toate serile îndată-ce sora Sfinției-Tale s’a a nopții palide. și atât de discretă, că par’că e menită a lu rile trupurilor, toată poezia caldă a acestui culcat. Se întâlnesc lângă rîu. Nai de cât începu să respire lung, bând aerul cum mina niște lucruri prea delicate și tainice poem arzător de dragoste. să mergi să-’i vezi pe la vr’o zece, unspre beau bețivii vinul, și pășia încet, încântat, pentru îumina mare a zilei; de ce vine zece ore. Și se gândi: «D-zeu a făcut poate nopțile uimit, uitând aproape pe nepoată-sa. luna să facă întunerecul atât de străveziu? acestea senine pentru a idealiza dragostea Popa nu-’și mai scărpina bărbia, și începu Indată-ce ajunse pe câmp, se opri ca să De ce cea mai măiastră dintre pasările omenească». să umble repede de colo până colo, cum privească tot șesul scăldat de lumina desmer- cântătoare nu se odichnește și ea ca si ce Se dedea înapoi dinaintea acestei părechi făcea totdeauna în orele de meditare gravă. dătoare, înecat în farmecul duios al nopții lelalte, ci cântă în umbra misterioasă ? îmbrățișate care venia spre el. Era nepoată- Când se puse ear’ să se rază, se tăiă de trei- senine. Broaștele svîrliau din clipă în clipă La ce acest văl diafan aruncat asupra sa, cu toate acestea; dar’ acum se întreba ori dela nas până la ureche. în spațiu nota lor scurtă și metalică, ear’ în lumii ? dacă nu avea să înfrângă voia Domnului. Toată ziua rămase mut, ferbând de mâ depărtare niște privighetori își resfirau cân De ce se ’nfioară inima, de ce sufletul e Nu îngădue oare D-zeu însuși dragostea, de- nie și de indignare. Pe lângă că era furios tecul care te face să visezi fără gânduri, mu- mișcat, de ce lâncezește trupul? vreme-ce vedem că o împrejmuește cu asa ca preot față cu dragostea neînvinsă, mai era sica ușoară și vibrătoare menită sărutărilor La ce această desfășurare de farmece pe strălucire ? întărîtat și ca tată moral, ca tutor, ca du sub vraja lunei pline. care oamenii nu o văd, deoare-ce sânt cul Și popa fugi zăpăcit, aproape rușinat, ca- hovnic, înșelat, tras pe sfoară de o copilă: Popa porni ear’ cu inima strînsă fără să cați? Pentru cine această priveliște sublimă, și-când ar fi pătruns într’un templu în care revolta egoistă a părinților cărora fata le știe de ce. Se simția slăbit, istovit fără de acest belșug de poesie căzută din cer pe n’avea dreptul să între. ^Trad. de »Z: V<.) spune că și-a ales bărbat fără dînșii și îm veste; îi venia să șază, să rămâe locului, să pământ ? potriva voinței lor. privească, să admire pe D-zeu în făptura lui. Dar’ în vale la marginea livezei, sub bolta După-ce prânzi, se încercă să cetească In vale de-alungul cotiturilor rîulețului arborilor muiați în brumă sclipitoare, se iviră Un băiat aduce, după esamen tatălui seu puțin, dar' nu putu; și asta îl înfuriă și mai șerpuia un lung șir de plopi. Un abur alb două umbre mergând alături. un testimoniu plin de secunde. tare. Când ciasornicul bătu zece, își luă bă pe care îl argintau razele lunei, atîrna în ju Bărbatul era mai înalt și-’și ținea prietena — Cum ai cutezat să vii maca»- în fața țul, un baston strașnic de stejar, de care se rul și deasupra colinelor, învăluia tot cursul cuprinsă pe după gât, ear din când în când, mea cu un atestat atât de rău? să răstește servia totdeauna noaptea, când trebuia să cotit al apei cu un fel de vată ușoară și o săruta pe frunte. Ei însuflețiră peisagiul cătră el tatăl năcăjit. meargă la vre-un bolnav, și se uită zimbind străvezie. mort, care’i împrejmuia ca un pervaz dumne- — Ei bine tată, știi că mi-ai făgăduit de la măciuca enormă pe care o învîrtia morișcă Preotul se opri încă odată pătruns până zeesc făcut anume pentru dînșii. Păreau amân fie-care eminență un florin, și eu în vremile în mâna lui vânjoasă de țeran. Apoi deo în adâncul sufletului de o emoție nestăpânită doi o singură ființă, ființa căreia îi era menită astea rele de câștig, am vrut șă te cruț de dată se sculă și, scrâșnind din dinți, dădâ și care tot creștea. ; noaptea asta liniștită și tăcută; și veniau spre cheltuială.. 15/27 Martie 1897 REVISTA ORÂȘTIEI Pag. — 51 Nr. 12
o bănueală, am dat cu bucurie știrea și pu Dl Simon Ferenc însă puțin s’a ținut de nioară, la miliție și la circ, și pe un cal săl In numele comitetului parochial: Iosif Pârvu’ blicului mare, că — fondul e mântuit I cuvântul dat. Dînsul știe că subscrisul lu batec a început să facă cele mai cutezate și Înv. Leșnic, la 2 Martie 1897. Au luat foile noastre toate știre despre crez și eu la „Revista Orăștiei' și că acel primejdioase figuri, înaintea trupei și a ofi- * ea. Au pus însă în același timp și Întreba „Motzok" contra căruia „Kolozsvâr" strigă cerilor, cari îl priviau uimiți! De-aci încolo Un Păcală I.. La sfîrsitul săptămânei rea, că acum, mântuit fiind, unde e fondul ? după procuror, sânt eu, colaboratorul dela toți îi ziceau «jockey». trecute și începutul celei de față, a avut loc Cei-ce-’l au și ’l-au avut, să dee acum samă «colega» sa din loc. S’a grăbit deci a-’și Și n’ar fi aflat nimeni cine e și mai ales în Orăștie o întâmplare de tot hazul I Vineri mai departe despre el. Cerere absolut le arăta simțământul de „colegă" reproducând nu că el e doar’ desertorul din acest regiment, seara, trage la hotelul Szechenyi din loc, un gitimă. iute din „Kolozsvâr" notița scandaloasă, evi dacă odată nu s’ar fi pus el să spună unui domn, ce spune că e «Hoffrichter» („Ciur- Din parte-’mi eu am publicat îndată în dent cu gândul că prin asta me compromite prieten taina sa. Prietenul a spus taina, ghireu“) Ia baronul Nopcsa Elek, dipotatul „Revista Orăștiei" nrul 36—1896, »O lămu pe mine și prin mine și foaia la care lucrez / bagseama tocmai fiindcă era «taină», unui «ales» al Orăștiei, și ales, mă rog, drept spu rire», spunând că în fața umbrelor de suspi- Din cele arătate mai sus însă, va putea altul, și așa s’a descoperit lucrul, că cine nând, prin neobositele «încordări» și «alergări» țiune ce pare a le avea întrebătoarea «Tri vedea, că era mai bine să nu-’și arate și în adecă e curagiosul jockey. Urmarea a fost, în favorul lui mai ales a unor concetățeni sași bună», public răutăcioasa d-sale bucurie, și să nu se că omul a fost dus înaintea — tribunalului «precauți» și «circumspecți». Ciurghirăul spu «... dau din parte’mi lămurirea, că eu la plecarea mestece în chestii despre care nu are idee militar, spre a-’l pedepsi pentru părăsirea nea că pe Sâmbătă seara sosește și «Măria din Sibiiu, în Octomvrie anul trecut, am lăsat ear în cum stau. Ori nu putem aștepta dela d-sa trupei și a steagului eil Sa» baronul. Vestea a pus în mișcare pe seamă dlui T. Liviu Albini întrfig fondul cu toate să știe ce s’a scris în foile românești? Are Tribunalul însă ținând în vedere purtarea toți matadorii «circomspecți». Trebue primit; documentele aparținetoare lui. In acest înțeles am oare-care aparență de dreptate întrebarea lui nepătată de până aci, și reîntoarcerea lui, trebue să i-se facă oare-care cinste că «ono făcut declarație și la primăria din Sibiiu, înștiințându-o asta, și nici nu ’i-aș lua în nume de rău, ’l-a lăsat nepedepsit. rează » ear' orașul nostru cu presență sa, despre depărtarea mea». când în chestii politice ori sociale scrie fără ce vrei? Și ferbere și mișcare, forfotă marel cunoștință de causă, dar’ când e chestie de Dl Liviu Albini singur putea da lămuriri Pe Sâmbătă sara îl așteptau la hotel cu cină onoare, eu nu mai admit întrebarea, atunci mai deaproape. D-sa însă a întârziat a face «faină», cu casă caldă. Ciurghirăul ia cea mai pretind să știe cum stă chestia, înainte de a N0UTĂTI aceasta. Peste vre-o 6 luni, »Telegraful elegantă caleasăa hotelului și pleacă la gară; se băga cu cuțitul într’însal Să fi ținut samă Român» și după el «Tribuna», pun de nou cel mai prudent între circumspecți, dl Schulleri de ce-a scris macar «colega» sa de aici, si O nenorocire înfiorătoare, a avut loc întrebarea, cel dintâiu așa ocasionaliter, a Frigyes, (la astfel de ocasii «solemne» astfel a unei nu putea comite «greșala» asta, care Sâmbăta trecută pe la amiaz în casa țera- doua ca un echo trezit de glasul celui din se numește), în altă trăsură de paradă, aleargă ’i-a descoperit și inima ce o are față de noi nului Stoianu din Pricaz. Fetei lor Maria, de tâi. «Tribuna» însă, făcând un reasumat al și d-sa. Trenul sosește. Măria Sa nu. Ei, dela «colega». 7 ani, voind să aprinză focul (foarte probabil chestiei, între altele amintește, în numărul ce știi? S’a oprit undeva, poate la Deva. O Dl Simon Ferenc, om bătrân dar’ redac cu petroleu) i s’au aprins hainele și cu o seu 31—1897, despre lămurirea mea, și zice: să sosească dimineață, cu Bummel-Zug-ul. tor tinăr, foarte tinăr, să nu se prea iee după repeziciune mare flăcările s’au întins pe în Duminecă dimineața pe la 6, câțiva domni „... meritul resp-unsului dat de dl Moța cei dela «Kolozsvâr» și alte reptile budgeti- treagă jumătatea dreaptă a trupului. Mamă-sa de frunte, fac, în mănuși, promenadă naintea e declarația cd la plecarea dsale din Sibiiu vore, mai ales când ei scriu despre Români, căci voind să stingă focul de pe ea, a luat și ea hotelului, pe când să scoală Măria Sa; dar’ (Oct. 1895) a lăsat earăfi în seamă dlui aceia sânt șireți, meschini, veninoși, și ei în foc; bărbatul a alergat într’ajutor, și cu mare Măria Sa doarme azi mult, baronește. Intr’un Albini întreg fondul cu toate documentele șiși nu cred în cele-ce le scriu, ci scriu nu greutate scoțându-le în curte a putut rupe târziu află că — nici n’a sosit. Nu desperează aparținătoare lui. In acest înțeles d-sa a mai ca să hrănească tot mai mult fanatismul vestmintele de pe ele și le-a stîns. Pe când însă. Doar’ ciurghirăul e aci și el n’ar fi venit făcut declarație fi la primăria din Sibiiu"... și ura față de tot ce e românesc, ca nu însă a isbutit a le stânge fata era așa de se facă cheltueli pe nimic. Duminecă ciur Și în acest înțeles tractează chestia mai cumva să poată încolți în vre-o inimă ma rău arsă, că nu mai știa de sine: mânile, pi ghirăul spune d-lui Schulleri că i s’au gătat departe, scoțăndu-mă, cu tot dreptul, pe mine ghiară vre-un simțământ mai bun față de acest cioarele, coastele de-a dreapta, și jumătate banii. Dl Schulleri, foarte galant, îi dă îndată de sub răspundere. Ear’ eu, văzând că «Tri neam. Prin urmare ei toate le fac în urmă fața, îi arseseră de tot; femeea și ea toarte vre-o 35 fl. până un’altă. Luni pe la ameazi buna», privitor la mine, nu pune rău chestia, rirea unui scop politic, și așa au făcut și în greu, ear’ bărbatul, stîngându-le pe ele, și-a însă, veterinarul orașului aruncă între agitații nu mă acusă de loc, la această nouă sule- cașul de față. Cu atât mai puțin dar’ avea ars mânile amândoauă, cât i s’au umflat foarte domni vorba bănuitoare, că ăsta n’ar fi «Hoff- vare a chestiei, n'am aflat de lipsă să mai re drept dl Simon să reproducă productul re tare. S’a trimis îndată după ajutor medical richterul» lui Nopcsa, că dînsul îl cunoaște vin cu vre-o lămurire. negatului dela «Kolozsvâr» în foaia sa ne la Orăștie. Dl Dr. Romul Dobo, chemat, a și acela e brunet, dar’ ăsta e un blond 1 Se „Vulturul"' ce apare în Oradea-mare, politică. grăbit la locul nenorocirii și le-a dat ajutorul fie cu putință? Se telefonează la Deva, de perzând însă din vedere și lămurirea Dacă dl Simon e om de omenie, va rec ce s’a putut. Mama a putut fi mântuită, băr știu pe acolo ceva despre venirea lui Nopcsa. publicată de mine la timpul seu, și cele tifica (pentru cei 31 de abonați câți îi pri batul încă se va face bine, fata însă, a murit Aș, nici prin gând. Iau pe jupânul, îl duc la scrise de «Tribuna», — în săptămânile din mesc foaia prin postă) cele scrise în necu- încă în aceeași zi sara pe la orele 8. poliție, îl închid. Luni la judecătorie a recu urmă (nrii 7 și 8) mă ataca greu, presen- noștință de causă despre o chestie de onoare, * noscut că e un măsar din Alba-Iulia, Leopold tându-mă și pe mine în colori foarte urîte, gingașă ca aceasta. Daruri evlavioase. Dl Nicolau Muntean Gyula, că a venit pe jos dela Hațeg și nu ca pe unul ce aș fi părtaș la «mâncarea» Ioan Moța. și dl Nicolau Stoichița dimpreună cu stima știa sub ce titlu să-’și câștige niște crețari de fondului. Prin o scrisoare ’i-am amintit dlui tele doamne soții Maria Muntean și Sofia drum și să trăească o zi bine. Văzând că e redactor cum stau eu în această causă, și Stoichița au avut bunătatea a dărui pe seama ispravă, a trăit și mai multe zile. La hotel recunoscăndu-’și greșala, în numărul seu 10, „Hondoleana“. sf. biserici gr.-or. din opidul Hunedoara două a lăsat o contă de 25 fl. etc. Acum ospă sfeșnice mari înaintea altarului în preț de „Vulturul" scrie, între altele: Banpotoc, 24 Martie 1897. tează în închisoare. Unii răutăcioși aplică la 120 fl. Pentru această prea frumoasă jertfă, pătărania domnilor proverbul: «La asa cap, «... Imediat după primirea acestei epistole, am In 14 Martie a. c. s’a ținut I-a adunare adusă pentru biserica noastră, mă simt plă- așa căciulă 1».. Apoi să mai zici că nu mai cerut informațiuni telegrafice dela o persoană de mar. yc-n.’rală a ..Hotuluhnă" !•••• r---«..iluipa- a.ți . • • , * greutate din Sibiiu, care cunoaște bine aceasta ajacere, și țiune și credit în Hondol. și doamne călduroasă mulțumită șt pe calea care nc-a răspuns tot prin firul telegrafic următoarele: De față 90 membri, representând 406 aceasta, rugând pe D-zeu să li-o răsplătească Deputați sinodali. In cercul Iliei a fost „Ati comis o mare nedreptate față de Moța. părți fundamentale. după vrednicie. Pentru comitetul parochial ales deputat preoțesc pentru sinodul archidie- Banii sunt a să căuta numai ia cela din Cut!“ Așa- Din raportul direcțiunii s’a văzut că cir- gr.-or. George Oprea, paroch gr.-or. Hune cesan dela Sibiiu al administrator protopo- dară după astfel de informațiuni suntem nevoiți a ne culațiunea cassei a fost în anul trecut 26.110 doara, la 10/22 Martie 1897. pesc al Dobrei Avram S. Păcurariu. — Pentru cere scuzele d-lui Moța pentru grava acuză ce i-am coroane, ear’ venitul curat 3262.58 coroane, * alegerea de deputați mireni, s’a luat buna făcut pe nedreptul.» din care s’au votat 6°/0 ca interese după păr Pedepse multe și mari. La 18 Martie înțelegere să fie aleși d-nii Demetriu Comșa prof. la seminarul din Sibiiu și Victor Tor- Asa stă afacerea aceasta privitor la mine. țile fundamentale, 10% fondului de reservă, s’a pertractat în Alba-Iulia un nou proces politic, centra alor 11 Români, și anume 8 dășianu, oficial esactor consistorial în Sibiiu. Că încolo e ceva întemeiat ori nu e, în în și remunerațiune la 4 funcționari, fiecăruia domni, 2 domnișoare și 1 doamnă văduvă, treagă volbura ridicată asupra capului dlui câte 300 coroane. Maree de presență 172 pentru-că la eșirea din temnița Clujului a Albini, nu știu. Ne-mai stând cu dînsul în coroane și pentru scopuri de binefacere 50 AMICIȚIE — DISTRACȚIE coroane. S’a ales un membru în direcțiune preotului Iovu Băbuț, în 27 Iulie 1894, i-au nici o legătură, nu pot avea pentru el nici Poștei... Precum vezi, s’a făcut pe voia „Măriei-Sale**, eșit în cale și l’au întimpinat cu dragos e și un cuvânt de scusă, dări tot așa nici vre-unul în persoana lui George Guga, paroch în Șoi- ear* pentru grațiosul serviciu de... postă, mulțumim Măriei- mușul-murășan, in locul dlui Lazar Perian, semne de iubire. Acum după atâta vreme, se de acusă. Talel.. care a abzis. ține procesul întimpinătorilor, și să sfîrșește Amicus /... Nu știi încă? Azi noapte s’a stîns steaua S’a ales comitetul de supraveghiere în cu osândirea tuturor / Domnii Virgil Todescu vieții tale I Sermanii doritori a fi sărutați de razele ei atrăgeloare, orbecau prin tntunerec... Pe cale spiritistică tu Și acum — de ce a fost lipsă să le mai persoanele: A. Vlad, I. Moța, I. Piso, ordi Drd. med. din Bucium-Cerb, Grigore Sima spun acestea, cetitorii «Revistei Orăștiei» n’ai simțit-o asta? nari. Iosif Bogdan și Ioan Lucacel sup’enți. din Cărpeniș, Aurel Danciu din Bucium, Ioan Lui „au-au!“ — Dă semne de vieață, că de nu te avănd deja cunoștință de ele ? Eată de ce : Tinăra însoțire a început cu un capital foarte David când, de adv., George David când, de declar de —- subiecți „Kolozsvâr" din Cluj, publică în numărul modest, dar' prin manipulațiunea bună a adv., din Bucium-Șeasa, Nicolau Baeșan din seu 60 de ăstan un articolaș de scandal, câștigat tot mai mult încrederea publicului. B. Isbita, și Simeon Dandea din Bucium scris, aș da rămas, de renegatul Moldovăn Astăzi ea este pusă pe o basă, pe care pro (închis încă în M. Oșorheiu), au fost osân FEL DE FEL Gergely, în care cu o răutate de om cu fiere gresează mereu. Directorul Petru Mihuț nu diți la închisoare dela 8—30 zile, ear Elena, Ochiul tatălui. neagră pentru poporul român, tățărind «du cruță osteneală pentru înaintarea institu- Sofia și Teresia David din Bucium-Șeasa, — Iți opresc, fiica mea, ca să mai pri rere» pentru onoarea lui, ce ’i-o pătează anu- țiunii lor. V. osândite Ia pedeapsă în bani de câte țo fi. mești curtenirea domnului D. miți «conducători», și luând el ca lucru sigur — In Sibiiu alt proces. La 20 Martie — Dar’ tată, ce ai contra lui ? că fondul n’ar mai fi existând, că ’l-ar fi ri s’a pertractat procesul părintelui Emmanuel — E foarte prost. sipit administratorii lui, și în speranța diavo Un aventurier îndrăsneț. Beșa, preot în Zlatna, pentru-că pe când era — Eu nu-’l aflu de atare. lească, că prin asta ar putea produce un înv. dir. în Poiana (1. Sibiiu) ar fi ținut la un — Și afară de aceea, cred că numai pen scandal mare între Români, — cere întreve- Intre dragonerii din garnisoana orașului ospăț, tot prin 1894, un toast în care a prea tru zestrea ta voește să te iee. nirea procurorului în causă / Să pornească Oldenburg se află un suboficer, care deși mărit pe martirii pe atunci închiși I Dl Beșa — Din contră, e în stare să mă iee în cercetare contra administratorilor bănuiți, T. încă tinăr, a trăit o vieață, ce povestită e o a fost osândit la 25 fi. pedeapsă în bani, ori fiecare clipită, fără nici un ban. L. Albini și „Motzok" Jănosl schiță de un roman întregi 5 zile arest. — Atunci e și mai prost decum ’l-am Ear’ foaia locală „Szâszvâros", reproduce De măiestrie croitor, tinărul ajuns calfă, * crezut I... în numărul seu de Sâmbăta trecută, cu o vă ’i-s’a urît de cusut și s’a înștiințat la miliție, Grindină. Azi, Vineri, pe la orele 10 n. * dită bucurie, articolul infam al lui «Kolozs- la călăreți. In scurtă vreme el a dus-o aci a. a căzut asupra Orăștiei o grindină măruntă, — Nănașei *Ce verd....!■» Complimente cu văr», întroducându-’l cu următoarele cuvinte: așa de departe, că învățase a călări de mi care a ținut abia vre-o minută. A urmat apoi «deplină stimă» tradusă pe nemțește, dela nune, încât un director dela un circ ’l-a îm ploaie, tot de scurtă durată. finul d-tale «Canaliei»... «Reproducem și noi publicația fără nici o * observare, după-ce vor fi de sigur și în ora biat să primească să vie la el, pe plată bună, Devenilor ascundeți-ve! Nu însă Românii, șul nostru și în comitat mai mulți pe cari ca călăreț de circ, văzând în el aplicare și ci— Unguriil Orăștia vă întrece! La ce De venzare «n de închiriat. Convocare. întreprinzător român! Casa nouă de sub Nr. 7 în Subscriitorii acțiilor »Cassei de păs Subscrisul am onoare a face cunoscut onoratului public român, îndeosebi însă onoratelor comitete bisericești și școlare din comitatul Hunedoarei, strada de mijloc, în Orăștie, cu trare în Mercurea«, societate pe acții, că iau în intreprindeie și îndeplinesc zidiri de grădină frumoasă și curte, se se invită prin aceasta, în virtutea §-lui pune, din mână liberă, în vân 154 al legii comerciale, la Gase, școale și biserici, zare, eventual se poate lua Adunarea generală constituantă, după ori-ce plan, lucru bun, cu prețuri cât se poate de cinstite, ușoare. numai decât în chirie. La trebuință gătesc însumi întreg planul de xidire! Pentru amănunte a se adresa care se va ținea în Mercurăa, Mercuri Am zidit până acum frumoasele școli din comunele RomOS, Romoșel, Balomlr, CtC, domnului 203 1—1 în 31 Martie n. 1897 înainte de ameazi In Orăștie: școala catolică, asilele de copii, sinagoga evreilor, sala de gim la 10 ore, în localul școalei gr.-or. nastică a collegiului etc., ear" acum am în întreprindere biserica din Beriiu și cea din Dr. Adorjăn Menyhert Câmpuri-SurdllC, fi alte edificări. în Geoagiu (Algydgy). OBIECTELE: Recomandându-mâ binevoitoarei atențiuni a publicului nostru și din alte părți, semnez cu multă stimă 0000O 00000000 1. Raportul fundatorilor. 2. Constatarea subscrierii capitalu (164) 6—i5 Nicolae Pârău, edificator, în Orăștie. AVIS lui social. pentru cumpărătorii de pește! 3. Stabilirea statutelor societății. Subsemnatul am onoare a aduce la cu 4. Constituirec societății cu capital noștința onoratului public, că poșed în ma gazinele mele din Orăștie (Szăszvâros) și social 60.000 coroane (30.000 fl. v. a.) 5. Alegerea comitetului de supra- Brașov, toate felurile de pescărie sărată și C • "Y’• ‘‘V-■ • y. ■ . «y. . m [W * k proaspetă, precum Crap (Seran) de diferite veghiere. • ’.J * •' mărimi și greutăți; Morun, Somn (fără cap 6. Absolvarea fundatorilor de res și fără oase), Platică (Veneriga) diferite mă w 9— ponsabilitatea normată in §. 152 al legii (127) rimi, LacliiBrda (Lapardon), Icre negre de b România, moi și tescuite, Icre roșii, moi și comerciale. LIBRĂRIA tescuite, Măsline mari și mici. In sensul §-lui 155 al legii comer lui Vânzare, en gros și en detail. ciale, fiecare acție subscrisă dă un vot, H. Graef în Orăștie (Szâszvâros) La Ctfrere ^primit și pachete prin postă în mai mult de 10 voturi însă nime nu toate părțile, cu prețurile cele mai eftine. Atât calitatea mărfurilor mele cât și pre poate exercita, ear’ subscriitorii pot H. Graef recomandă onor, public librăria sa bogat prevăzută cu participa la adunare sau în persoană tot felul de cărți, anume cu: toate cărțile de învățământ, atât pentru gj țurile ei, concurează cu ori-și-ce neguțător de școalele poporale cât și pentru gimnazii, precum și tot felul de recuisite branșa aceasta. sau prin plenipotențiați. de școală: caiete și unelte de desemn, condeiuri, tăblițe, hărtie, ș. a. a La comande rog a se adresă subsemnatului, cu stimă Mercurea, 18 Martie 1897. Ear’ îndeosebi publicului român recomandă frumoasele întreprinderi literare ce apar la București și Craiova în România, și anume: Vas iii e N. Bidu, (190) 4-4 în Orăștie (Szăszvâros) și Brașov. 1-1 Fundatorii. „Biblioteca pentru toți“ editura d-lui Carol Miiller în București. Apar în fiecare lună ’u» •> 00000000 00 2—3 volume frumoase ca înfățișare și neprețuit de bune ca cuprins! Au apărut din ea până acum 120 numeri. A să vedea cari sânt, la «Bibliografie». Fiecare număr costă numai 16 cr. Asemenea unuraiuiui puum. iub;lo, d. literatură publicația numită : „Biblioteca de populprisare“i“cXr,e. Director I. Hussar, editor Ralian și Ignat Samitca. A publicat până acum 30 volume (vezi «Revista Orăstiei» nr. 16 a. c. .... Vinurile ardelenești la «Bibliografie»). Fiecare volum costă numai 16 cr. ale d-lui în urmă recomandă onoratului public cea mai nouă publicațiune, numită: * ..Biblioteca noîlă^ din Craiova- e Bit IM A FLORĂRIE ÎJg ORĂȘTIE ! AVIS. Am onoare a aduce la cunoștința stimatului public, că am FLORI. postă cumpărat prin licitațiune massa concursuală din prăvălia dlui Am onoare a aduce la cunoștința publică, că am deschis în F. Bcer, și că pun acum în vânzare această marfă OU 50% Orăștie un prin sub prețul dela fabrică, în localul meu de prăvălie în Stabiliment de flori Strada Școalei, Nro 12. Totodată am onoare a recomanda bogatul meu și sânt în posiție se servesc în ori-ce vreme cu ori-și-ce fel de flori! comande deposit de stofe aduse din patrie și din străinătate, pentru sesonul de Fac totodată cunoscut, că primesc și efectuesc îndată co primăvară, — precum și croitoria mea arangiată potrivit cu mande de buchete de nuntă, buchete de pept, buchete- cerințele moderne, pentru pregătirea de vestminte bărbătești mackart, oununi naturale și artificiale pentru morminte efectuesc și și de copii. 'etC- cu Ce^e ma^ m°derate prețuri. Rog pentru spriginire binevoitoare, jSâ&A Comandele din afară se efectuesc îndată și Sy se garantează pentru sosirea lor în stare bună. Orăștie, Martie 1897. (195) 3—3 Primesc cu toată stima Elisa Hedwig- Simion Corvin și Fiiu. ■’ (88) florăreară. 19—26 sEWBA:- „MINERVA" institut tipografic în Orăștie. Pentru tipar responsabil Petru P.