*AU DC LKCTURA Proletari din toate țările, uniți-vă! în Editura politică TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU a apărut: NICOLAE S-A ÎNTÎLNIT CU CEAUȘESCU TOVARĂȘUL YASSER ARAFAT, CUVÎNTARE LA președintele Comitetului Executiv al Organizație! pentru Eliberarea Palestinei CONSFĂTUIREA DE LUCRU DE LA ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL UNIUNII TINERETULUI COMUNIST C.C. AL P.C.R. ANUL XXXVIII, SERIA II, Nr. 10396 6 PAGINI - 50 BANI SIMBĂTĂ, 30 OCTOMBRIE 1982 20—21 octombrie 1982. TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU a avut o întîlnire de lucru cu cadre de conducere și specialiști din domeniul agriculturii și construcțiilor de mașini

Tovarășul Nicolae Ceauțescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președin­ tele Republicii Socialiste România, a avut, in cursul di­ mineții de vineri, o intilnira de lucru cu cadre de condu­ cere și specialiști din dome­ niul agriculturii și construcții­ lor de mașini, in cadrul că­ reia au fost analizate soluțiile practice adoptate in scopul în­ făptuirii indicațiilor conducă- tortdui partidului și statului nosgu privitoare la realizarea unor mașini agricole moderne, de mare productivitate și com­ Tovarășul Nicolae Ceaușescu, mlnistru al guvernului, Miu dr. Ahmed Sedki Al-Dajani, plexitate tehnică, capabile să secretar general al Partidului Dobrescu, membru supleant al membru al Comatului Execu­ asigure sporirea gradului de Comunist Român, președintele Comitetului Politic Executiv, tiv al O.E.P., Ahmad Abdel Rah­ mecanizare și îmbunătățirea Republicii Socialiste România, secretar al C.C. al P.C.R, Ștefan man. membru al Consiliului Re­ s-a întîlnit, in cursul zilei de Andrei, membru supleant al voluționar, director al Departa­ calității lucrărilor agricole. vineri, cu Yasser Arafat, pre­ Comitetului Politic Executiv al mentului pentru informații si Au luat parte tovarășii ședintele Comitetului Executiv C.C. al P.C.R., ministrul a- propagandă al O.E.P.. Emad Gheorghe Oprea, Gheorghe al Organizației pentru Eliberarea facerilor externe, Vasile Pun- Shakour, consilier cu problem® Pană, Gheorghe Stoica, loan Palestinei. gan, ministru secretar de stat, de presă al președintelui Co­ Avram, ministrul industriei La convorbiri au participat to­ consilier al secretarului general mitetului Executiv al O.E.P., construcțiilor de mașini. Ion varășii Ion Dincă, membru al al partidului și președintelui Khaled Seikh, reprezentantul Teșu, ministrul agriculturii și Comitetului Politic Executiv al Republicii. industriei alimentare, Angelo C.C. al P.C.R., prim viceprim- Au luat parte, de asemenea. (Continuare tn pag. a IU-a) Miculescu, președintele Aca­ demiei de științe agricole și silvice, cadre de conducere din institute de cercetare și proiec­ tare pentru mecanizarea agri­ Profundă și unanimă satisfacție, înaltă apreciere față culturii. Noul dialog al secretarului ge­ neral al partidului cu specialiștii de rezultatele deosebit de rodnice ale vizitei oficiale din acest domeniu a Început pe un teren aparținînd Î.A.S. Afu­ mați; din sectorul agricol Ilfov, unde au fost prezentate o serie de prietenie întreprinse de tovarășul Nicolae Ceaușescu, de agregate destinate prelucrării complexe a solului, precum și cele mai noi realizări in perfec­ tionarea sistemei de mașini pen­ tru recoltatul porumbului. împreună cu tovarășa Elena Ceaușescu in R.S.F. Iugoslavia Tipurile de mașini agricole urmărite în funcțiune au evi­ dențiat preocuparea specialiști­ Telegrame adresate tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU lor de a înfăptui indicațiile date de secretarul general al partidu­ (RELATĂRI IN PAGINA A 5-A) lui cu prilejul diferitelor analize tractor de 65 CP, la care s-a a- tivitate superioară față de agre­ rinduri tovarășul Nicolae Indicind ca prototipurile cele efectuate in ultimul timp cu pri­ dăugat și echipamentul pentru gatele fabricate pină acum, in vire la crearea'și introducerea in Ceaușescu a apreciat capacitatea mai reușite să fie introduse în administrarea îngrășămintelor condițiile unui consum mai mic sporită a acesteia și viteza atin­ cit mai scurt timp jn fabricație 4 fabricația curentă a unor mașini chimice. de carburanți pe unitatea de su­ să, arătind, totodată, că este ne­ și livrate în număr cit mai mare complexe, de. productivitate spo- Secretarului general al parti­ prafață, Realizate din indicația cesar un sistem de susținere, pe unităților agricole, tovarășul jfit-â capabile sâ asigure simultan dului i-au fost prezentate, de secretarului general al partidu­ roți, care să preia o parte din Nicolae Ceaușescu a subliniat că executarea mai multor lucrări, asemenea, variante de agregate lui, noile combine asigură, odată greutatea agregatului de taiere, există încă serioase rămîneri in Emblema tinereții pe frontispiciul recoltei cu consumuri reduse de carbu­ complexe, montate pe tractoare cu recoltarea știulețiior, și tăie­ situat .in față. urmă în ceea ce privește con­ ranți. de 65. 100 și 180 CP, la care se rea și tocarea întregii mase *vege Au fost prezentate apoi două struirea mașinilor și agregatelor S-au bucurat de aprecieri plu­ experimentează diferite combi­ tale. Se efectuează astfel con­ modele de combine pentru re­ necesare sporirii gradului de gul cu 4 trupițe și echipament nații de mașini pentru efectuarea comitent strinsul porumbului, coltarea porumbului nedepănu- mecanizare a recoltării porum­ . din bogata toamnă dobrogeană de fertilizare, montate pe un lucrărilor de fertilizări, arături eliberarea terenului și asigu­ șat — realizate, așa cum a cerut bului. Tn acest context, secreta­ tractor de 65 CP, care efectuează și afinarea solului in același rarea unui furaj de calitate su­ secretarul general a! partidului, rul general al partidului a cri­ ANGAJARE, PARTICIPARE, RESPONSABILITĂȚI această perioadă de maximi mobilizare pentru a arături de bună calitate și admi­ — Iată atribute definitorii ale prezenței detașamen­ strlnge și pune Ia adăpost, cit mal grabnic, recolta timp. perioară. in variante mai ușoare, mai ticat cu asprime intîrzierea fa­ telor

* EMBLEMA TINEREȚII PE FRONTISPICIUL RECOLTEI DIN BOGATA TOAMNĂ DOBROGEANĂ

ARHITECTII BILANȚ CU FINAL DESCHIS I Brigadierii recoltei

CIMPULUI cd - depănușat și recoltat porumb - 175 400 Ion* corespondenți în campanie Greu de schițat în cîteva ’— măsurat, topofrafiaî. bimâ - decoletot și recoltat tfeclâ de zahâr - 10 330 tone cuvinte un spațiu de efort și cu pasul, controlat cu pa-ma. conștiință in care principalul analizat (ta amănunt) ta la­ - recoltat și sortat legume - 31 642 tone cuvînt de ordine este piinea. borator, pentru câ agricul­ - recoltat și sortat struguri - 28 000 tone în Dobrogea, analele vorbesc tura este un laborator. Vm ! de cîteva sute de kilograme Ce credem despre spuseje - recoltat și sortat cartofi - 9 050 tone LA DATORIE de cereale (grîu și porumb — bă tr inilor. cu capre si oi Că­ (*■ « ca referință) la hectar, obți­ min de, sterpe, despre grfu - recoltat și sortat fructe - 14 750 tone 550 de atudenți. din cadrul rele erau plantate pînă nute în trecut, pe întinderi firav și porumb anemic ? I.M.F. București-Medicină refuz cu vie. ceea ce sugeri de sute de mii de hectare. Sint probleme rcnwu ? ACESTE VALORI, ACESTE REZULTATE, INTR-0 CORESPON- generală și stomatologie, anii ideea cufundării în sufletul Dacă la Topalu, Cobadin, Tranșant spus, istorie. Cu­ *DENT SIMILARA, LE AFUM $1 IN ACTIVITATEA TINERILOR DIN II și III, au participat cu naturii. Constituie, toate a- Chimogeni, Ostrov, Lanurile noaștem (e drept, nu toți) JUDEȚUL TUL CEA, PROPORȚIONAL CU EFECTIVELE ANGAJATE; toată puterea și elanul lor cestea, motive, argumente amintești acum de asemenea trecutul, dar noi privim spre CAP. - 5 4 * tineresc Ia strîngerea recoltei ale unei rapide adaptări la recolte, oamenii aproape că viitor. Cum ? In fiecare zi, Spre exemplu, co o paralelă, MAXIMA MOBILIZARE A APROAPE de struguri. O recoltă atît de condiția locului, ale unei nu vor să creadă. Imposibil, cu fiecare gest pe care-1 a- ÎNTREGULUI EFECTIV DE TINERI PENTRU CAMPANIE, in această bogată tacit a uimit chiar și integrări armonioase în acti­ cind noi obținem acum de șezâm la rădăcina părr.in- pe cei ce zi de zi, an de an, vitatea agricolă. Seriozitatea 6—7 ori mai mult pe toată tului. săptămină - impusă de faptul că pe ogoare mai sint de execu­ slujesc nobila brazdă. O re­ lor în muncă, dublată și de Dobrogea, și vrem 5 mii la Pămîntul $1 recolta sint că­ tat un număr important de lucrări - sint prezen)i in județul viteza de lucru, a făcut ca grîu și 10 mii Ia porumb ! rămizile arhitecturii noi, re­ coltă care, după cum spu­ Confirmarea posibilului, rea­ Constanța, peste 42 mii uteciști, iar In Tulcea peste 37 mii, din norma de lădițe cu struguri voluționare. Liantul: oame­ neau ei, s-a născut din dra­ să fie zilnic depășită, atît litatea saltului spectaculos nii, cunoștințele lor despre care (in ambele cazuri) cite 10 mii tineri au fost mobilizați (din gostea șl credința oamenilor al agriculturii socialiste la 25 agricultură modernă, știința metăre prioritare) In ultimele 4 rile. Răspuns prompt, prin faptei cantitativ, cit mal alea cali­ de ani după încheierea coo­ lor de a fertiliza pămîntul, pentru pămint și a pămîntu- tativ. la comandamentele campaniei I perativizării în Dobrogea și de a-1 păstra și înnobila prin lui pentru oamenii harnici. Numărul mare de tineri ce 20 de ani pe toată țara, stă muncă și dăruire. „Am" in Sentimentul care a stăpînit s-au evidențiat a fost O notă mărturie în înseși cuvintele carnet interlocutori multi, pe acești tineri cînd au văzut secretarului general al parti­ fapte și mai multe. Tinăr bună pentru atudenți. Nume­ dului, tovarășul Nicolae este responsabilul eeh:->ei atîta revărsare de rod este le tuturor ar fi greu de În­ Ceaușescu, la marea adunare zootehnice (să-i zicem cw- greu de descris. Strugurii, scris ln aceste rînduri, de populară de „Ziua recoltei“ ban-șef) Octavian Cupe» de albi sau negri. încărcau pînă de Ia Constanța : Faptul că la Plopeni, același calificativ aceea vom nota doar cîteva; de la o producție de griu de și pentru inginerul Ion T-eca. la refuz rîndurile nesfîrșite Ioana Angelescu, Ioana Cre- 950 kg la hectar, în 1957, am dc la Chiracs er.: (mecaniza­ de viță de vie dobrogeană. realizat în acest an 3 700 kg țescu, Cristina Pantelimon, tor), iar, nu prea departe, alt LM-F.-iștil bucureșteni au Anca Trestioreanu, Adina grîu, că de la 1 000 kg orz tinăr mecanizator (trxwrzst lucrat susținut în fermele la hectar s-a ajuns la peste — pe înțeles!) Vasîte Do- Șomăgeanu, Ovidiu Șerbă- 4 200, iar de la 1 300 kg po­ brogeanu (nici la nume nu se I.A^. Cochirleni și I.A.S. nescu și Radu Vlădăreanu, rumb la peste 6 000 kg po­ desparte de pămîntul natal) Mangalia (jud. Constanta). secretarul ASC al anului II. rumb la hectar este un mare de la Sibioara. Mai tinăr (e Gazdele, conducerea ferme­ succes'* . întrebare firească ; și drept) Florin Mustăciosu. în amfiteatre si biblioteci cum ? Față de 1951—1955 in­ secretar cu problemele tine­ lor. i-au tatimpinat cu bucu­ studenții vor adăuga această vestițiile au fost de 10 ori retului sătesc de la Comite­ rie și căldură și au făcut tot mai mari în cincinalul tre­ frumoasă și rodnică perioadă tul județean Constanța al posibilul pentru a le crea de rftuncă agricolă la fondul cut, numărul mașinilor agri­ U.T.C. Dar cei peste 68 condiții cit mai bune de ca­ cole a sporit de 2 ori, al în­ de mii de tineri prezenți principal de experiențe șl grășămintelor de 5 ori și a- în campanie Ia Nazarcea. zare și masă. realizări. proape 70 la sută din Do­ Ostrov, Mangalia, Cernavodă Ce! de la Cochirleni au brogea este irigată. cum sint? Ei toți — arhitec- trăit practic ta inima viei. O MARIUS FILIP Imposibil de scormonit cu ții timpului. Și gîndesc (fără experiență nouă, dar plăcută. student, Institutul de Medi­ sapa? Imposibil de rugat sfială) așa ’ Gîndesc (la Dealurile ce înconjurau tabe­ cină și farmacie București cerul ? Desigur, imposibil și timpul prezent și la timpul inutil eînd ai tractoare, cînd ai Dunărea la robinet, cînd viitor), se comportă, acțio­ ai îngrășăminte, cînd ai soiuri nează, propun cu seriozitate și hibrizi, cînd ai oameni noua dimensiune a pîinii, noi, tineri. Noi credem că ZILE RECORD putem și putem mai mult, care atît cit e pace, are Ioc nu ca o corvoadă pentru pă- (oricît de mare ar fi) în mînt. Pentru el — pămîntul hambare, pe mesele noastre. Sîntem în miez de toamnă. string și pus ta saci 35 tone Roadele ei le simțim ma< de ceapă la I.A.S. AgighîoL mult ca oricind, căci în anul Liceul industrial nr. 1, tot acesta ea s-a dovedit deo­ lntr-o singură zl, a făcut un Problema legumelor în Con­ cei 400 de elevi ai liceului de vodă. NjculiteL Mnrfattar, M»- sebit de generoasă cu noi, cu adevărat maraton ta ceea ce stanța, în Dobrogea în general, specialitate agricolă din locali­ zarcea. Mangalia. Peste M munca noastră. Dar asta nu privește recoltarea legume­ a fost contestată. Prin tradiție tate. sint „forța principală44 a elevi, studenți c tar ejevl <1 an—r- t——1 sa aceleași cunoscute motive : se­ culegătorilor. Pe elev, norma iar student*, nn rrra: Se ta ■lat doar ta na el u este de ajuns. De-acum lor, porumbului, strugurilor. cetă, arșiță, pămînturi aspre. E este de 20 de coșuri la cules liceele si mrit-tele Se pro£J ta pri ■■■h. ta afecta de saslr. LA „COLȚUL" înainte vremea începe să fie Cu 180 de elevi s-au cules un trecut neguros, cind țăranul zilnic. Conducerea asociației, agricol ci si de la "M'zmrxă- ta Lec^se- Pe serscrml Aso- instabilă și noi trebuie să 30 tone roșii, 30 tone stru­ de la malul mării pentru un specialiștii de aici nu se în­ fizică. indurr-jle. saz_'.are. po­ tegsa? mrercoooera- luptăm pentru a aduna toa­ coș de tomate sau castraveți dură „să-1 lase" pentru câ litehnică, medăr nâ. Soaer-a tate MĂ»-: (ju- guri, s-au depănușat 75 tone ceapă, sau ardei, săpa adine — „fac o treabă extraordinar de ne-o face una cmtre elevele c-e— OhM — te recoltele din cimp. porumb și s-au încărcat 105 uneori in calcar — după un bună". „Se lipesc parcă strugu­ din Cogeatac (tatr-o iești de re es-.e necesară ot—râ CAMPANIEI Datoria aceasta nu este nu­ tone. strop de apă dulce, mai întîi rii de mina lor !“ „Nici o pro­ pauză la ora prinzsML dnpă preozare). ta ferma nr. i, 2N mai a celor mari, d șl a Desigur, acestea eînt numai ■pentru el și vite, apoi pentru blemă cu sarcinile zilnice, le ce-și realizase norma, era.r^i de etav-. de ta c'wrta a IX-a grădină. Răscolea apoi un strat E, G. fi. K, J. F a. Lăceutai • E bine că uunci cind aid au sosit zilele trecute noastră, a elevilor. Șl aici, ea eîteva exemple, pentru că «ini probleme, fi te ridicăm, circa 500 tone de porumb de și la școală, ei tși arată hăr­ subțire de pămint alb. pe Jimai Erxj&esca- dm Coc- U te rezolvăm ! Se poate foarte proasta calitate, ames­ realizări frumoase au și li­ care-1 multiplica în grosime pdu-â cu alti- teca: cu pamint «i nedepă- nicia, conștiinciozitatea și ceele industriale nr. 2, 3, 4 și cit-de-cît prin bălegarul adu­ me^e cănită;; de tocu^ie desc- uneori și mai bine. Leauța nat toată iarna cu furca. Pre­ HĂRNICIA, na:e fabreti de eocrerre Gregorian, activistă ■ Comi­ nușat, cantitate ce a fost voința. Cîteva exemple din 5 din municipiu, dar și cele tetului județean Constanța al luată Ja mină- pentru selec­ Județul Tulcea. din Topolog, Babadag, Isac- fera, de multe ori altceva să -Mz^ca-—Cv-.dix Ehsczocai L'.T.CL, răspunde de activita­ tare de alți tineri prezenți la dea în schimbul unui sac cu paetuhu vuătic al țărmmm de La LAS. NiculițeL 500 de cea și școlile generale din cartofi sau butoi cu varză, alt­ tea elevilor de la Liceul in­ muncă in bază. Concret, „au mare tnsteta: aa acum pre­ dustrial nr. 3 Constanța și să ales" mai bine de 100 tone elevi a! Liceului industrial toate satele și comunele ju­ ceva — grîu, porumb sau stru­ ocupări concrete. Carmen Ur- pămint, (țin porumbul șmir»- guri (uneori vin), lapte sau CA IDENTITATE aăeheano. Manana Vasite. aduci cale de 30 ton peste nr. 1 din Tulcea și liceului dețului. Se desfășoară o ade­ brînză de la oi (cu bovinele 60 de tineri nu doar într-o Ut. Pe expeditorul „recoltei- Lecaxma Porumbaru. Cocina excursie, d 1a muncă, În­ chiar nu-1 interesează pro­ din Isaccea, organizați tatr-o vărată întrecere între școli, era mai greu căci acestea nu koescu. Artup Fitacoeta fac tabără de muncă, lucrează de fiecare dintre ele vrînd să fie se puteau hrăni din iarbă rară) 3) de lidite pe zr Evidența seamnă că trebuie să fad pria-i recoltă. — care era la fel de greu de eKe riguroasă. ambalaje sint. treabă. Ceea ce nu prea sa • Cîteva semne de tntre- dimineața pînă seara la re­ pe primul Ioc. vede, pentru că unitatea a- bare... și alte cîteva remne coltatul strugurilor. De la Li­ obținut. în zona cu precipitații Bujeaeeta de expediere a re- de circulație. La Topraisar, de 500—600 mm pe an (media eo^ei ta cap de parcelă. Da gricolâ din General Scărișo- NICOLETA BURADA reanu a repartizat elevii la in sat lume multă. Nu ti­ ceul de matematică-fizică elevă, Liceul de matematică- pe țară se apropie de o mie) cind in cind. peste brazde se „Spiru Haret- din Tulcea, 350 greu, foarte greu de făcut nod repuG. nume. Îndemnuri. rectificat o solă recoltată me­ neri. pentru că ei tint pe fizică „Spiru C. Haret14, canizat. Foarte bine, nimic cimp. Dar poate și tineri. elevi totr-o singură zi au Tulcea legumîcultură. Translația7 în Si pentru cei fruntași și pen' nu trebuie risipit, nid măcar Comolexul comercial, unită­ timp, translația în recoltă de tru cei ce râmia mai ia urma ! un știulete. Dar. spre sur­ țile de deservire tint deschise legume (durată prin irigarea Acrea ti atmosferă $i la LA-S. prindere, de la baza de re­ cu ușile spre-, spatele cimou­ și chimizarea masivă a a- Mihail Kogătaiceanu. din ju­ cepție afiâm că unitatea res­ lui, unde recolta așteaptă grlculturii dobrogene) nu a dețul Tulcea (taxă. deci, pre­ pectivă nu a predat la fon­ încă adăpostul hambarelor. fost foarte simplă, dar acum cizarea necesară — nn.) unde dul de stat aid măcar • Ju­ Pe șosea agitație de autoca­ cind 20 de tone legume la hec­ 1200 de elevi de ta Liceul in­ mătate din cantitatea con­ mioane fără Încărcătură, cu tar nu mai este o „problemă", dustrial ar. *4 din Tulcea. re­ tractată. Unde re află restul acte mal mult sau mai puțin ULTIMA ORĂ aceste lucruri se cunosc mai coltează și depănușeazâ ulti­ de porumb ? „Pe cimp, ne Ln regulă. Ba chiar și trac­ puțin. Vremea le-a estompat, mele cantități de porumb din spune Lenuța Gregorian, toare, unele doar cu pasa­ ca și în cazul viilor care, de recolta acestui an. Secretara chiar la capătul solei unde geri ta cabine, altele trăgind • La întreprinderile agricole de stat Cernavodă (750 de Ia 5—6 mii kg, a atins aceleași U.T.C. pe școală. Anișoare rectificam nou Mii de tone (sau staționind) utilaje mari studențl din CInj-Napoca, 250 de la București), Mangalia (250 proporții de două vagoane re­ Sandu, face o (altă) precizare nu pot fi predate pentru câ de la București), Stupina (100 de la Cluj-Napoca), Ostrov coltă la hectar în marile uni­ pe care o notăm: ..Organiza­ și grele (agricole) pe lingă tăți cultivatoare. Unele unități țiile din clasele a IX-a C-l nu sint depănușate. Iar noi case. Chiar nu vede nimeni (1 000 de la Iași și 200 de la Constanța incepind de luni) re­ ■înt noi, chiar foarte noi. dacă C-6 și a X-a 1-2 sint in frunte, adunăm dteva sute de kilo­ că singurul temn ce circula­ coltează struguri. • La punctele de depozitare Alimanu, Sa­ ne gîndim că o vie bună (pe stimulind întrecerea noastră, grame (dacă ?) străbătind în ție, ta campanie. Indică . o- ra iu, Cota Văi, Cerchezu, Băneasa, Lipnița, Giriița, Ostrov, „stil vechi* 4) era considerată concretizează zilnic in circa 50 după cel puțin 10—15 ani. de tone Dorumb expediate la lung și-n lat zed de hectare-. bligatorlu timpul ? Casicea 350 de elevi sortează șl pun în hambare porumbuL Acum 10—15 ani și la Cogea- baza de recepție". Identic nu­ Era mai corect, mai eficient, • Revenim (ea notare) la • La l.A^, Amzacea, discutăm (mai pe larg) cu ing. Tănase lac — unde acum ființează o mărul — 1 200 — de elevi de se apreciază de către cel ce Cogealae. în vreme ca elevii Pita, directorul unității : „Au (ost cita 3 serii de 200 elevi de puternică asociație economică la liceul agricol. Navrom. Spiru au mobilizat tinerii Ln spriji­ la Liceul Industrial nr. 6 Constanța la depănușat și încărcat viticolă intercooperatistă — Haret, școlile generale nr. 5 și string strugurii, pe margi­ strugurii erau o raritate. Se nr. 10 din Tulcea la I.A.S. ..9 nul unității, dacă elevii erau nea șoselei 18 (numărați) să­ porumb. Munca lor se concretizează în 5 000 tone expediate știa doar de unul-doi gospo­ Mai" culeg ultimele cantități repartizați la depănușat și teni așteaptă butelie. Nu gă­ spre adăpost. Acum, la solicitarea noastră, au fost repartizați dari cu asemenea preocupări. și depășesc**. ..Multi dintre ei. să mai adune ceva coșuri bune de struguri. astfel porumbul putea fi ex­ încă 400 de elevi — 250 de la Lie, ind. nr. 6 șl 150 de la li­ Practic, Murfatlarul și Niculi- sea primăria o formă mai e- ca viitori specialiști, vor lucra de struguri — în medie cam Și exemplele, ca Identitate pediat spre bază, la adăpost. ficientă de rezolvare a pro­ ceul sanitar — pentru a efectua lucrări la porumbul destinat telul erau „centrul de greuta­ aici. E interesul lor. deci, să 60 la sută din elevi depășesc pozitivă faptelor, pot con­ te44 și cam atît! Ostrov, Na­ nu-și dezmintă de la început aceste norme) care ne spune că tinua. Am* ales doar cîteva din Așa, în cîmp, el stă de-a blemei ? Mai ales că benefi­ pentru sămință. Avem încredere in lucrul pe care-i fac-. Este zarcea, Cernavodă, Tulcea, profesiunea aleasă.** Si repli­ ,Ja fel de bine au lucrat și co­ cele peste 100 de mii de par­ valma, depredindu-se. Este ciarii trebuie să fie mai ta­ șl normal dacă din cele 10 mii tone predate pînă in prezent cile continuă, dar cea mai legii noștri de la Liceul de ticipări exemplare ale tineri­ o situație mai generală pe u- ții cei mai gospodari. E alt­ bazei de recepție, jumătate a „trecut- prin mina uteciștilor. Mangalia, șl cite alte podgorii frumoasă replică este munca, matematică-fizică «Mircea cel lor din cele două județe do­ cu „etichetă4* In prezent, au faptele elevilor de la Liceul a- Bătrin» din Constanța, care nu brogene și ne scuzăm că nu nitate, aveau să ne confir­ fel, pentru eă aceștia se aflau, certificate de naștere ceva mai groindustrial din Cogealac. E- sint de specialitate, dar asta le putem cuprinde pe toate. me cei de la bază, care aș­ ln cimp, nu pe margine de galată, pe măsură, și in plan­ nu i-a reținut cu nimic să teaptă porumbul de la G-l șosea. Cine poate, parte-și recente. Să revenim la Cogea- tațiile viticole de la I.A.Ș. „9 muncească cu spor44. O repli­ Este o prezentă a hărniciei, ca Pagină realizată de . Iac, unde de peste 7 săptămîni Mai" Tulcea, Ostrov. Ceroa­ ca a modestiei, ce încununează identitate. Scărlsoreanu. De fapt, de face, dar ce zice satul ? ȘTEFAN DORGOȘAN șl VALERIU TANASOP TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU TOVARĂȘUL NICOLAE CEAUȘESCU S-A iNTlLNIT CU a avut o întilnire de lucru cu cadre TOVARĂȘUL YASSER ARAFAT, de conducere și specialiști din domeniul președintele Comitetului Executiv agriculturii și construcțiilor de mașini f al Organizației pentru Eliberarea Palestinei (Urinara din pag. I) țiunile agresive ale Israelului în CeaUșescu pentru sprijinul con­ Liban, masacrele din taberele de stant acordat luptei poporului (Urmare din pag. I) permanent al O.E.P. Ia Bucu­ refugiați palestinieni șl s-a sub­ palestinian, Organizației pentru rești. Eliberarea Palestinei, în vederea a! partidului cu specialiștii din liniat că în prezent se impun agricultură și industria con­ Tovarășul Nicolae Ceaușescu șl retragerea imediată a trupelor reglementării politice, pe calea strucțiilor de mașini a conti­ tovarășul Yasser Arafat și-au israeliene din Liban și garanta­ tratativelor, a conflictului din nuat la Institutul de cercetări, exprimat deplina satisfacție rea independenței, suveranității Orientul Mijlociu, și în mod proiectări și inginerie tehnolo­ pentru această nouă întîlnire, gică pentru mecanizarea agri­ și integrității teritoriale a aces­ deosebit a soluționării problemei culturii de la Băneasa. care oferă prilejul de a conti­ tei țări. poporului palestinian, pe baza La sosire, tovarășul Nicolae nua schimbul de vederi în pro­ S-a apreciat că evenimentele dreptului său la autodeterminare, Ceaușescu a fost salutat cu deo­ bleme bilaterale si internaționa­ sebită căldură de Gheorghe Du­ grave care au avut loc la Beirut, la crearea unui stat propriu, mitru, prim-secretar al Comi­ le de interes comun. precum și evoluția situației de independent. Președintele Comi­ tetului de partid al sectorului I în cadrul întilnirii, a fost evi­ ansamblu din Orientul Mijlo­ tetului Executiv al O.E.P. a evo­ al Capitalei, de reprezentanți ai dențiată evoluția mereu ascen­ ciu evidențiază, încă o dată, ne­ cat în termeni plini de căldură conducerii institutului, întimpi- dentă a raporturilor tradiționa­ nat cu ovații și urale de nu­ cesitatea intensificării efortu­ recunoștința pentru solidaritatea meroși oameni ai muncii care le de strinsă prietenie, solida­ rilor politice și diplomatice efectivă și pentru sprijinul direct au dat astfel expresie sentimen­ ritate și colaborare statornicite pentru reglementarea globală, și personal manifestate de tova­ telor de adincă stimă față de Intre Partidul Comunist Român, pe cale politică, a conflictului rășul Nicolae Ceaușescu față de conducătorul partidului și sta­ Republica Socialistă România și tului nostru. din Orientul Mijlociu, pentru Yasser Arafat șl de populația pa­ Organizația pentru Eliberarea instaurarea unei păci trainice șl O gardă alcătuită din membri Palestinei, unicul reprezentant lestiniană și libaneză, în perioa­ ai gărzilor patriotice și formați­ juste în zonă, pe baza retra­ legitim al poporului palestinian. da asediului asupra Beirutului unilor de pregătire a tinere­ gerii Israelului din toate teri­ occidental, în vederea găsirii tului pentru apărarea patriei Secretarul general al Parti­ prezintă onorul. toriile arabe ocupate în urma unei soluții politice. în cadrul unei expoziții, au dului Comunist Român, pre­ războiului din 1967. recunoaș­ ședintele Republicii Socialiste Tovarășul Nicolae Ceaușescu fost analizate rezultatele obți­ terii dreptului poporului pales­ a reafirmat hotărirea partidu­ nute de unitățile de mecanizare România și președintele Comi­ tinian la autodeterminare, la a agriculturii, intreprinderile și tetului Executiv al Organizației lui și statului nostru de a acorda institutele de cercetări de spe­ constituirea unui stat indepen­ întregul lor sprijin cauzei drepte cialitate in direcția realizării pentru Eliberarea Palestinei au dent propriu, în care să-și poată avut, de asemenea, un schimb a poporului palestinian, de a ac­ unor agregate complexe, acțiune organiza viata în mod liber, co­ ționa, în continuare, pentru inițiată de secretarul general al de păreri cu privire la ultimele respunzător dorinței și aspira­ partidului în vederea îmbunătă­ evoluții ale situației din Orien­ instaurarea unei păci globale, țirii sistemei de mașini agrico­ țiilor sale naționale. juste și durabile în Orientul tul Mijlociu, la căile de regle­ Yasser Arafat a adresat, în nu­ le, în scopul creșterii producti­ Mijlociu. *vității reducerii consumului de mentare a tuturor problemelor mele Comitetului Executiv al combustibili, diminuării proce­ din zonă, Organizației pentru Eliberarea întrevederea s-a desfășurat In­ sului de tasare a solului și efec­ tr-o atmosferă de caldă cordiali­ tuării in timpul optim a tutu­ în cadrul convorbirilor, au Palestinei, cele mai vii mulțu­ ror lucrărilor agricole. fost condamnate cu hotărîre ac­ miri tovarășului Nicolae tate și prietenie. Tovarășului Nicolae Ceaușescu i-a f»t prezentată sistema de mașini folosită la lucrările de bază ale solului. S-au remarcat agregatele folosite de tractoare Dineu oferit de mare putere, care efectuează i mai multe operații la o singură trecere. Tulcea, cele pentru semănat La sfîrșitul vizitei, tovarășul tor strinsul mecanizat al porum­ specialiștii și cadrele de condu­ Sint prezentate apoi agregate­ plante prășitoare pe opt rin- Nicolae Ceaușescu a exprimat bului să fie in întregime re­ cere din Ministerul Agriculturii le realizate de unitățile de me­ duri care execută concomitent și aprecieri in legătură cu munca zolvat și Industriei Alimentare și Mi­ de tovarășul Nicolae Ceaușescu canizare a agriculturii și între­ aplicarea îngrășămintelor chi­ desfășurată de colectivele din Referitor la sistema de mașini nisterul Industriei Construcțiilor prinderile specializate din dife­ mice, a ierbicidelor și pesticide- institutele de specialitate, din prezentate în expoziție, tovară­ de Mașini a prilejuit un cuprin­ rite județe ale țării. Reține aten­ lor sub formă de granule, reali­ stațiunile pentru mecanizarea șul Nicolae Ceaușescu a cerut zător dialog asupra unor pro­ ția intre acestea agregatul pen­ zate in județul Constanța, pre­ agriculturii din intreprinderile ministerelor de resort să intro­ bleme de Însemnătate deosebiră în onoarea tru pregătirea patului germina­ cum și agregatul pentru semănat productive pentru realizarea de ducă in fabricație cele mai reu­ pentru dezvoltarea și moderni­ tiv, semănat cereale păioase și sfeclă de zahăr pe 18 rînduri cu agregate complexe destinate a- șite tipuri, precizind totodată zarea in continuare a agricul­ administrat îngrășăminte chi­ care se poate face concomitent gricu’turil noastre. că perfecționările constructive turii noastre socialiste. Cei pre­ mice. și administrarea insecticidelor Secretarul general al partidu­ aduse oricărui utilaj trebuie să zent! la această acțiune l-au Secretarului general al parti­ granulate și a erbiddelor. De lui a cerut, totodată, factorilor pornească de la necesitatea ce a asigurat pe secretarul general al tovarășului Yasser Arafat dului i-au fost prezentate, în o bună apreciere s-a bucurat și de răspundere să depună in con­ reduce continuu consumul de partidului că vor acționa cu Continuare, o serie de semănă­ agregatul pentru semănat prăsi­ tinuare eforturi pentru a rezol­ metal și al combustibilului. toată hotârirea in vederea în­ tori existente în dotarea stațiu­ toare și administrat îngrășămin­ va in întregime problemele care Secretarul general al partidu­ deplinirii întocmai a indicațiilor Tovarășul Nicolae Ceaușescu, lae Constantin, Ion Dincă. Lu­ dr. Ahmed Sedki Al-Dajanl, Ah­ nilor pentru mecanizarea agri­ te chimice granulate pe 12 rin- privesc producția de mașini a- lui a evidențiat rezultatele pozi­ primite, puternic stimulent in secretar general al Partidului dovic Fazekas, Gheorghe Oprea, mad Abdel Rahman. Emad gricole, perfecționarea lor, utili­ tive obținute de specialiștii din- culturii cărora le-au fost adap­ duri, realizat la Institutul poli­ valorificarea cit mai deplină a Comunist Român, președintele Gheorghe Pană, Dumitru Po­ Shakour, Khaled El Sheikh, alte tate dispozitive de încorporare a tehnic din București. zarea acestora la întreaga capa­ tr-o serie de județe in perfec­ tuturor resurselor «i posibilită­ Republicii Socialiste România, a îngrășămintelor chimice, erbici- Au fost prezentate în conti­ citate. ționarea agregatelor și a indicat ților agriculturii, !n înfăptuirea oferit, vineri, un dineu in onoa­ pescu, Gheorghe Rădulescu, Ște­ persoane oficiale care-1 însoțesc dare și aplicare de insecto-fun- nuare, o gamă largă de utilaje S-a indicat In acest cadru sâ ca aceștia să fie consultați și obiectivelor nori revoluții agra­ rea tovarășului Yasser Arafat, fan Voitec, Ștefan Andrei, Miu pe președintele Comitetului Exe­ gicide granulate. Din această complexe folosite în legumicul- fie găsite soluții tehnice cores­ antrenați în acțiunea de moder­ re în tara noastră, îndeplinirea președintele Comitetului Execu­ Dobrescu. Mihai Gere. Nicolae cutiv al O.E.P. punzătoare pentru adaptarea nizare a mașinilor și utilajelor grupă sînt scoase în evidență tură, la întreținerea culturilor și sarcinilor stabilite de Congresul tiv al Organizației pentru Elibe­ Giosan, Cornel Onescu, Richard Dineul s-a desfășurat Intr-o agregatele pentru semănat pă­ a pajiștilor, precum și noile a- combinelor existente. pentru agricole. ioase cu aplicare simultană de gregate folosite în plantațiile de modernizarea lor, astfel incit, Vizita de lucru a tovarășului al XII-lea al Partidului Comu­ rarea Palestinei Winter, alte persoane oficiale. atmosferă de caldă cordialitate îngrășăminte, realizate in județul Vii și livezi. începind din toamna anului vii­ Nicolae Ceaușescu, fntilnirea cu nist Român. Au participat tovarășii Nico­ Au luat parte, de asemenea, și prietenie.

LA ÎNTREPRINDEREA DE MAȘINI-UNELTE Șl AGREGATE BUCUREȘTI, z------La o adunare generală des­ tic. diminulndu-1 pe cel enun­ nici o excursie („din cauza lor. S-a subliniat că aceste pentru femei este neincăpător. chisă nu de cel îndreptățit și țiativ. in folosul descifrării tineretului care nu s-a înscris inițiative s-ar fi cuvenit să intr-un dulap își țin hainele prezent, de secretarul organi­ cauzelor adevărate ale per­ Ia aceste excursii^ etc. Adău­ aibă ca obiectiv ridicarea ni­ trei fete" arăta Zina Mogodan zației U.T.C.. in cazul nostru, petuării unor neajunsuri, al gind la aceste observații și velului profesional atit prin și „liftul de la căminul de ne­ PRIORITĂȚI ÎN PREGĂTIREA PRODUCȚIEI DE EXPORT A ANULUI VIITOR: trebuie să te aștepți de ia în­ relevării posibilităților de îm­ faptul că proiectul de hotărîre mai buna desfășurare a cursu­ familiști nu funcționează de la ceput (nu spunem bun înce­ bunătățire a activității. S-a cuprindea doar prevederi ge­ rilor cit și prin organizarea de revelion", preciza Vasile put) la multe surprize. Prima trecut insă imediat la ..partea nerale (cu termen...... perma­ concursuri pe meserii, de ac­ Luca), activității sportive și a fost că s-au propus două negativă", precizîndu-se că nent") nu și formele și mij­ țiuni de propagandă tehnică, turistice („Noi am organizat prezidii. Ne aflam, deci, la „mai sint tineri care lucrează loacele concrete de acțiune adăugăm noi, de formare a o excursie, am strins și banii, adunarea generală de dare de sub norme" (ciți ?). care In- pentru îndeplinirea acestora, unei gîndiri economice sănă­ dar ni s-a spus că agenția seamă și alegeri a organizației tirzie sau absentează nemoti­ aveam toate premizele unei toase și a deprinderilor de B.T.T. nu ne dă autocar", sub- z ÎNNOIRE, CALITATE, EFICIENTĂ U.T.C. nr. 3. lăcâtușerie me­ vat de Ia program, că „biroul dezbateri furtunoase și mai studiere a cărții de speciali­ linia Florea Mihai, altfel de- canică. de la Șantierul Naval a avut discuții cu ei" sau câ ales una esențială, evidențiată tate. Cu atit mai mult cu cît cît în darea de seamă), muncii Galați, cind secretarul comi­ „i-a îndrumat sâ participe la de unul dintre vorbitori, de pregătirea profesională deter­ patriotice, conlucrării cu fac­ tetului U.T.C. pe atelier, cel lor. Trebuie sâ întărim conco­ cursurile de calificare". Pe Victor Mahmud, care și-a înce­ mină calitatea produselor torii educaționali etc. Au re­ Cîțiva dintre cei mai compe- subansamblelor. instalațiilor, pie­ care s-a substituit cu autori­ baza acestor afirmații e totuși put cuvîntul recunoscind că... care, vorba lui Iulian Nițu. ieșit astfel in evidență ce tre­ selor ce încă se mai importau, mitent controlul tehnic al cali­ tate secretarului organizației tenti muncitori și specialiști ai tății. nu numai al pieselor și greu de dedus gradul de im­ „cam lasă de dorit". îmbună­ buie să se întreprindă în etapa întreprinderii se află in pregă­ integrarea completă a mașinilor (lui Sandu Mirza care ne-a plicare al organizației U.T.C. „DE MULTN-AM MAI VĂZUT tățirea calității reclamă, desi­ următoare în cadrul organiza­ de rectificat, frezelor portale, produselor finite ci și al materia­ declarat mai apoi că n-a des­ tire, in vederea plecării în străi­ lelor care intră in întreprindere in îndeplinirea unui obiectiv ATTJ1A UTECIȘT1 IN SALA* gur. și înlăturarea altor nea­ ției respective, căile prioritare nătate, împreuna cu alți lucrători strungurilor carusel mici etc., chis el adunarea deoarece de o deosebită importantă, ceea ce va însemna mari econo­ pentru a evita orice surpriză încă junsuri asupra cărora tinerii de acțiune, precum și formele ai întreprinderii ..Mașini-export" „secretarul comitetului mi-» acela al ridicării nivelului deci o condiție principală pen­ au insistat cu îndreptățire. și metodele care trebuie adop­ și ai Ministerului Comerțului mii valutare. în vederea ducerii din start. zis că el conduce ..." și, peste profesional al tinerilor. în la îndeplinire a acestei hotărîri — Care vor fi, așadar, mașini- tru o amplă și responsabilă „Nu găsești scalele de care ai tate pentru imprimarea unui Exterior si Cooperării Economice un minut de... gindire. a ținut altă chestiune, acest grad de participare la analiza activității nevoie", spunea același Iulian stil de muncă mâi dinamic Internaționale, pentru prezen­ s-au format echipe mixte de le-unelte pe care le veți asimila să revină și să precizeze că implicare a apărut cu clari­ Nițu in cursul argumentației mai eficient. Și nu în ultimul tehnologi, de muncitori și specia­ dumneavoastră in producția anu­ „ȘtițL pe mine mă doare sto­ propriei organizații U.T.C., tarea și contractarea spre vin- lui viitor ? tate. dar nu la dimensiunea sale sau „sintem puși uneori rînd, răspunderea organului zare a unei largi game de. ma- liști de la întreprindere și macul...*) a propus un prezi­ necesară, atunci cind biroul condiție remarcată șl de Iacă, In situația de a lucra după ales („Dacă e secretar, să fie șini-unelte aflate in fabricație Institutul de cercetare științifică — Va fi o gamă foarte largă, diu format in majoritate din organizației a raportat că a in- tușul Dumitru Munteanu care. desene greșite". secretar !" cerea un tînăr) în pentru anul 1982. în același și inginerie tehnologica (ICSIT), apreciază inginerul Raimond invitați. A intervenit atunci, perfecționarea activității. în timp, uzina este permanent vi­ precum și din partea beneficia­ Cernat, șeful Serviciului progra­ din sală, oportun și cu răs­ îndeplinirea propunerilor în­ zitată în aceste zile de delegații rilor, îndeosebi pentru fabricarea marea. pregătirea și urmărirea pundere. secretarul comitetu­ dreptățite ale uteciștilor pri­ din străinătate , care se intere­ mașinilor speciale. în același producției. Intre care familia de lui U.T.C. pe întreprindere vind mai buna organizare a sează de produsele sale, pumnd scop s-a stabilit ca unele produ­ mașini de rectificat ghidaje care a recomandat sâ se pro­ producției. îmbunătățirea con­ la punct ultimele detalii ale con­ se de serie, cum ar fi cuplajele RG 1 500 șl RG 2 000 ; o mașină pună un alt prezidiu, consti­ dițiilor de muncă și viață. tractelor. La recentul Tîrg in­ electrice, ghidajele cu role, dis­ orizontală de alezat și frezat tuit „din oameni de aici, din Probleme cărora reorezen- ternațional de la București, noile pozitivele de stringere a scule­ AFP 230 (cea mai mare de acest organizația voastră", ceea ce CÎND TOA TE CĂILE TREBUIE tanții conducerii atelierului tipuri de mașini produse aici au lor, elementele hidraulice sâ fie fel construită in țara ; mașina de s-a și făcut, ir.trîndu-se astfel le-au dat răspunsurile cuve­ făcut obiectul unor aprecieri realizate în atelierul de micro- rectificat caneluri interioare ; pe un făgaș normal in analiza nite acolo. în adunare, uneori, elogioase din partea vizitatorilor producție al institutului, aflat mașina de rectificat in coordo­ activității și in căutarea și a- însă, a rămas un sentiment de din țară și străinătate, confir- chiar în incinta întreprinderii, nate ; mașini speciale „Ia ternă-, doptarea căilor și mijloacelor nemulțumire pentru că motivă­ mind valoarea tehnico-funcțio- urmind ca in secțiile uzinei să se adică cum le cere beneficiarul, eficiente pentru îmbunătățirea rile cauzelor sînt motivări, nală deosebită a acestora. Nu realizeze subansamblele mai destinate întreprinderilor con­ muncii profesionale, politico- SĂ DUCĂ SPRE... ÎNTĂRIREA nu țin loc de măsuri, nu duc. întimplător firma întreprinderii complexe, unicatele. Cuvîntul de structoare de autoturisme, mo­ ideologice și cultural-distrac­ ele singure, la o calitate mai s-a impus prin mașinile fabricate ordine in pregătirea producției toare „Meibath" și avioane, tive. a Întregii vieți de orga­ bună a sculelor cu care lucrea­ de ea în țări cu mare tradiție in anului viitor va fi, după cum a prevăzute inițial a se Importa, nizație. ză tinerii, de pildă, sau la construcțiile de mașini, ca R.F.G., hotărit Consiliul oamenilor mun­ dar pe care ne-am asumat răs­ Darea de seamă, prezentată funcționarea liftului de la că­ Canada, S.U.A., U.R.S.S., Suedia, cii. calitatea, exportul, eficiența punderea sâ le fabricăm noi In de secretarul organizației, care minul de nefamiliști. Cehoslovacia și multe altele, economică, exigențe subliniate colaborare cu ICSIT. a avut în sfirșit... VIEȚII DE ORGANIZAȚIE în cuvîntul lor secretarul probind astfel atit capacitatea încă o dată de secretarul general Se va ajunge astfel ca peste comitetului de partid ne ate­ profesională a cadrelor cit și al partidului in cuvîntarea sa la 50 Ia sută din producția anului CURAJUL DE A ARAREA lier și secretarul comitetului Înalta tehnicitate a uzinei. Consfătuirea de lucru de la C.C. viitor să o reprezinte produsele IN FATA TINERILOR, de partid pe Șantier au pre­ — Care este situația exportu­ al P.C.R. din zilele de 20—21 oc­ noi. asimilate atit la cererea in­ zentat pe larg preocupările în­ lui în acest an ? tombrie și care trebuie să carac­ dustriei naționale cit și a pieței așa cum ar fi trebuit să se în- treprlns vizite la căminele de imediat ce s-a ridicat In pi­ Observații de o deosebită treprinderii. ale oamenilor — Toate contractele noastre terizeze întreaga activitate a co­ externe. Este de apreciat că Ia tîmple din prima clipă a adu­ nefamiliști, cu care prilej cioare. în fața tinerilor, a co­ acuitate critică au făcut tinerii muncii, ale tineretului, sarcini­ au fost onorate la timp, ne spu­ lectivelor de muncă din toate această oră, după cum ne asigură nării, a evidențiat unele reali­ „s-au dat sfaturi cu privire legilor săi de muncă, a decla­ și în ceea ce privește organi­ le ce le revin în îndeplinirea ne secretarul comitetului de sectoarele economiei naționale. inginerul Aurel Ambrozie, din zări, preocupările biroului pen­ Ia... organizarea propagandei rat cu satisfacție și multiple zarea muncii. „Pînă de curind planului, pentru consolidarea partid, atit pe devize libere cit — într-adevăr. precizează in­ sculerie, toate pregătirile de fa­ tru a orienta activitatea spre vizuale". înțelesuri : „Mă bucură liniș­ noi lucram, spunea Ion Tiron. unui climat riguros de ordine și în sistemul clearing, ba unele ginerul Gheorghe Ionescu, con­ rezolvarea problemelor esen­ De o analiză ceva mai la tea de la această adunare...", intr-o formație mare, intr-o bricație sînt încheiate, principale­ într-adevăr. in cursul dezba­ brigadă condusă de un singur și disciplină, de stimulare a dintre comenzi, la cererea bene­ structorul șef al. întreprinderii, le repere fiind deja lansate în țiale ale producției, eforturile obiect a avut parte activitatea pregătirii profesionale. uteciștilor pentru îndeplinirea politico-ideologică. darea de terii. tinerii au insistat asu­ șef. Acum din această brigadă Alegerea noului birou s-a ficiarului extern, vor fi livrate noi vom trece la o nouă etapă fabricație. Garanția bunului de­ pra acelor probleme neanali­ s-au format 3 echipe, au apă­ a calității produselor noastre, sarcinilor de plan, a obiecti­ seamă evidențiind obiectivele făcut în spirit democratic, pro- în devans. Acest fapt ne permite maraj în producția anului viitor velor stabilite Ia preceden­ urmărite și formele adoptate zate suficient in darea de sea­ rut deci incă doi șefi. Dar șefii punîndu-se inclusiv pentru ‘ pregătirea în cele mai bune con­ respectiv de la precizia microni­ tele alegeri. Am reținut astfel pentru realizarea lor. dezba­ mă, au relevat cauzele unor de echipă nu muncesc". Con- o asigură însă realizarea inte­ neajunsuri și posibilitățile mul­ funcția de secretar cîte doi diții a exportului pentru anul lor la precizia sutimilor de mi­ că „birou! a antrenat tinere­ teri ca „Programul P.C.R. — tinuind pe același ton. cam candidați, de fiecare dată în- grală și la toți indicatorii a tul... la cunoașterea sarcini­ programul nostru de muncă și tiple pentru îmbunătățirea ac­ revendicativ, dar. să recunoaș­ vingind al doilea. Opțiunea viitor, cînd sarcinile vor fi croni, intrînd astfel în domeniul sarcinilor pe acest an, pentru lor economice ale întreprinde­ viață", „Uteciștii — față în tivității. „în ce privește pre­ tem cu o vorbă din popor că gătirea profesională, spunea, liberă și matură a uteciștilor. incomparabil mai mari. preciziilor înalte, Ia concurență care se dă în aceste zile prin­ rii... la folosirea integrală a față cu propriile lor fapte de „nimeni nu țipă dacă nu-I precum și dezbaterea temeini­ Pe ansamblu, dealtfel, planul cu oricare alte produse similare capacităților de producție si a muncă" etc. Trebuia însă să se de exemplu lăcătușul Florea doare ceva", Vasile Luca a in­ cipala bătălie In întrecerea Mihai, trebuie să amintim fap­ sistat asupra modalităților de că a muncii depuse, dezbate­ de producție pe 1983 va crește din lume. Pentru aceasta va spori fondului de timp", că au exis­ insiste mai mult și asupra or­ re care a evidențiat numeroa­ socialistă. Cu o sensibilă depăși­ tat preocupări pentru o mai ganizării și desfășurării învă- tul că Ia noi s-au desfășurat promovare profesională a ti­ se posibilități pentru o activi­ sensibil față de acest an, mai numărul cadrelor care vor lucra re a producției fizice, cu o sub­ bună gospodărire a materii­ țămîntului politico-ideologic cursuri de perfecționare, dar nerilor care execută lucrări acestea au fost susținute de de categoriile a Il-a și a III-a. tate mult mai rodnică ne în­ precis cu circa 25 la sută, ceea ce direct în concepție și cercetare- stanțială depășire de 9 la sută a lor prime și a materialelor, U.T.C. și a Informărilor poli­ dreptățesc așteptarea unui pentru economisirea combus­ tice, asupra altor forme și ac­ comitetul de sindicat și de că­ dar sint menținuți în catego­ reviriment în viața acestei presupune o maximă angajare a proiectare, vom desfășura ample productivtății muncii pe perioa­ tre conducerea atelierului, or­ ria T de încadrare. O atenție colectivului în realizarea lui. acțiuni ‘.de pregătire și speciali­ tibilului și a energiei electrice, țiuni menite să contribuie la organizații. Cu atit mai mult da parcursă pînă acum, dar mal că „s-a avut în vedere buna formarea conștiinței politice ganizația U.T.C. aducîndu-șl deosebită s-a acordat apoi cu cît înaintea încheierii Tocmai de aceea s-a și trecut la zare a muncitorilor, inginerilor instruire a uteciștilor" etc. Ar comuniste, revoluționare, la o contribuție foarte mică. Ar cauzelor abaterilor de la dis­ adunării, noul secretar, Dumi­ cu seamă datorită hotărîri! co­ fi fost bine ca responsabilul ciplina în producție, a neajun­ ' fapte. Consiliul oamenilor muncii și tehnicienilor, organizînd re­ lectivului Întreprinderii de a-și fi trebuit, desigur, să ni se educația materialist-științifi- tru Munteanu, adresîndu-se a dezbătut pe larg aceste preve­ ciclarea acestora pe problemele sptjnă și cum s-a acționat, că a tinerilor. resortului profesional să fl surilor manifestate în activita­ tinerilor, spunea : „Eu țin la consolida poziția de frunte pe prin ce forme și metode care Paragrafele rezervate pen­ avut mai multă inițiativă, să tea politico-ideologică și cul- deri ale planului și a adoptat concrete ale mașinilor pe care ne s-au dovedit mai eficiente înt voi. Ajutați-mă și împreună care o deține în detașamentul tru celelalte domenii de acti­ fi intervenit cînd era cazul, tural-educativă („S-a încercat măsurile cuvenite în vederea în­ propunem să le fabricăm. Va constructorilor de mașini din realizarea obiectivelor stabi­ vom duce cu bine toate sarci­ deplinirii lor exemplare. Una din trebui, de asemenea, să acordăm lite în cadrul întrecerii utecis- vitate pot fi rezumate, în căci aceste cursuri un timp au formarea unei brigăzi artisti­ nile la capăt". Da, trebuie și țară, se va merge și de data te. care sînt rezultatele con­ mare parte, prin negații: nu șchiopătat". ce. De ce s-a renunțat ?“ în­ cele mai importante hotărîri ale maximă atenție pregătirii fabri­ aceasta cu certitudine spre per­ crete. dacă acestea sînt pe sîntem convinși că va fi Consiliului oamenilor muncii a cației, organizării procesului teh­ măsura așteptărilor. în felul s-a organizat nici o seară cul- Necesitatea unor inițiative treba, ușor retoric. Dumitru ajutat. formanțe de vîrf în realizarea tural-distractîvă și nici o altă proprii a fost invocată de mai Munteanu), condițiilor de fost renunțarea completă la orice nologic, în așa fel ca oamenii să planului. acesta darea de seamă ar fi importuri și asimilarea» în între­ dea măsura capacității lor crea­ căpătat un caracter mai anali­ acțiune culturală proprie, multe ori în cursul dezbateri­ muncă și viată („Vestiarul ION CHIRIC gime In întreprindere a tuturor toare, a competenței și pasiunii ROMULUS LAL in ■■■■■ , Un proces complex: educația materialist stii.ntîfica si umanist-revolutionara ______â tinerei generații______^In dezbaterea^ î organizațiilor U.T.C. VIEȚII la triumful rațiunii

„Comuniștii, pornind de la cuceririle științei, ale cunoașterii umane, sînt călăuziți de o con­ cepție științifică despre lume și societate. Ei nu pot accepta teoriile despre existența unor forțe DIALOG CU UN supranaturale care au dirijat sau dirijează încă universul. Cu atît mai mult astăzi, cînd științele fun­ damentale, cum sînt chimia, fizica, biologia, genetica și altele au dat noi răspunsuri problemelor SUBSTITUT AL LUI cunoașterii universului și a dezvoltării, a materialității lumii. In această situație este cu atît mai de .neînțeles că mai pot apărea sau mai pot prinde la unii - și, din păcate, chiar comuniști - unele concepții retrograde, mistice. Subliniez aceasta, pentru că este necesar să tragem toate concluziile HARALAMB SUCITU cu privire la unele lipsuri din activitatea noastră ideologică, politică, educativă, să acționăm în așa de prof. univ. dr. PAUL POPESCU-NEVEANU fel încît asemenea stări de lucruri să nu se mai poată repeta în nici o împrejurare. Este deci nece­ Domnule X, care te substitui Iui Haralamb Sucltu scr!indu-ml un sar, folosind cuceririle științei, ale filosofiei materialist-dialectic e și istorice, să înarmăm pe comu­ „Răspuns la articolul «Intre dogmă și certitudine'* — Scinteia tine­ retului, 16.06.82“. Precum vezi reproduc exact titlu! scrisorii dv., ce niști, pe oamenii muncii, desfășurînd o largă activitate pentru înțelegerea științifică a originii lui, a se încheie cu : „P.S. Pariez că n-aveți curajul să-mi publicat! scri­ *soarea. Deși pariul este eufemistic, noi il primim in interesul citito­ societății, a legilor care guvernează universul. rilor „Scinteii *tineretului ș’ nu atît pentru propozițiunea dv. finală : „Aștept cu mult interes replica dv.“ — Vă cerem scuze pentru că In mod deosebit, să demascam activitatea mistică a unor secte religioase, folosite ca instru­ vacanța universitară m-a împiedicat să vă dăm replica imediat, mai ales că dv. intrînd in rolul sucitian ne acuzați, iot In final, că ment în mina cercurilor reacționare imperialiste, a unor cercuri fasciste, a unor escroci ce vor „mi-ați prezentat convingerile in mod deformat în articolul,.. Acum nu mai aveți nici un motiv s-o *faceți. Drept să vă spun eu l-am să abată omenirea de la problemele fundamentale ale lumii de astăzi, să folosească această cale conceput pe Haralamb ca pe un tînăr relativ-inteligent care nu a putut evita influențele mediului său cultural dar s-a sucii datorită pentru diversiune, pentru spionaj împotriva altor state". unor împrejurări fortuite. Haralamb nu este Impermeabil la argu­ mente dar, fără a 11 un troglodit, cu greu se eliberează de ligamen­ tele sentimentului religios. Dv. ca teolog vreți un Haralamb complet NICOLAE CEAUȘESCU «1 iremediabil sucit, încremenit în teologie. Nu cred să existe pe un­ deva astfel de tineri. De aceea, să fim lămuriți, rolul pe care vi-l asumați nu este al uhu! tînăr el al unui virstnlc «1 experimentai *„sucit. Eu totuși vă angajez In dialog. Voi prelua rind pe rind și SECTELE RELIGIOASE — VECHI MINCIUNI fără omisiuni fragmente din scrisoarea dv. «i voi răspunde cores­ punzător. ARGUMENTELE CUNOAȘTERII ȘTIINȚIFICE PENTRU NOD CREDINCIOȘI — „Domnul» Doctor, m-am ce n-au niciodată pini la capăt Am debuta eu o prejude­ determine «ursele audienței pe chide i „Acest tineret «• oferă frământat și eu cu aceste proble­ curajul adevărului ce definește cată păgubitoare, eu o imagine care sectele o au (desigur in li­ ca un fruct proaspăt in miinile me ale lui „au delă" și în două­ măreția umanului, numai aceia simplistă, inoperantă asupra sec­ mitele unor condiții obiective și avide ale noilor secte, care își zeci de ani de viață (sic) am fă­ pot înțelege febrilitatea căutări­ telor si, in speță, a raportului subiective date I). ar fi acestea : etalează fără rușine disprețul cut pelerinajul de la credința lor și îndoielilor, apoi liniștea... extrem de complex și de contra­ »J)acă bisericile (tradiționale — pentru calea religioasă și azvirlă naivă și simplă a copilăriei la „este, deci numai aceia poț... ce dictoriu dintre secte și tineret nm.) sint lovite de apofatism marxism și apoi, în cele din pot ?.„ să înțeleagă certiiBjinea ASTROLOGIA ÎNTR-0 LUME cu bucurie tinerii adepți printre urmă, înapoi la credință. Numai și tensiunea reluării aJLuiași dacă ne-am limita să afirmăm, (tendință de a demonstra exis­ existențele fără apărare*. Dar, fără o evaluare minuțioasă și cei care au făcut vreodată acest *.proces... Dar ce pot ei, acești tența iui Dumnezeu prin ceea ce fie si acceptînd faptul că drum. într-un sens ori în celălalt multilaterală a fenomenului. Nj el nu este) sectale insă știu foar­ sectele ar oferi tineretului solu­ prizonieri ai ficțiunilor și iluzi­ este. oare, paradoxal ca in plin te bine ceea ce cred și ceea ce ția unui protest împotriva ordinii (și dv. nu păreți a face parte din ilor, ai spaimelor și euforiilor ev al expansiunii științei și teh­ vor si nu ezită sâ o clameze*. prestabilite, ar rămine de exa­ ei), pot înțelege febrilitatea cău­ necrofile, ce pot în ordinea cu­ A DESCUMPĂNIRILOR nicii, al zborurilor cosmice, al Poate că nu toate aspectele șl minat mai îndeaproape o altă în­ tărilor, a îndoielilor, apoi liniș­ noașterii autentice, a creației, a exploziei Informaționale, al scru­ implicațiile au fost luate aid în trebare, dedsivă credem, pentru tea, certitudinea și tensiunea re­ stăpînirii lumii și a progresului tării formelor elementare de calcul, dar reținem că autorul aflarea adevărului despre „noile luării aceluiași proces de o mie uman ? Nu ne spuneți pentru că Cînd, pentru a zice ca Alfred bună seamă, conjuncția unor corespondentul decît In valo­ viață, deci al triumfului rațiunii, surprinde cel puțin trei aspecte religii ale secolului* : oare cre­ de ori, la nesfirșit...". știți sau simțiți că fixarea în de Musset, „cerul pe pămînt / astre ori apariția unei comete, rile pe care le produce, in lu­ ca un fenomen aparent marginal hotăritoare : dința reprezintă o soluție efecti­ — Nu sînteți deloc original problemele lui „au delâ* adue Pășea și respira într-un popor exploziile «telare pot să exer­ crurile pe care le aduce in lu­ și secundar să capete o aseme­ a) cel sl scăderii Influenței bi­ vă și eficientă pentru o genera­ prin frămintările mărturisite în mari prejudicii rezolvării proble­ de zei“, în vremuri demult tre­ cite influentă asupra omului, mea sa și le dă forma sa. Astfel nea forță și influență, să dispu­ sericilor (și chiar al denomi­ ție realmente frustrată și În­ ce privește lumea „de *.dincolo melor reale și săvîrșesc esențial cute, oamenii găseau că toate de vreme ce, el însuși natură Incit doar el își prezida viața nă de asemenea canale de pene- națiilor traditionale) în rindul șelată ? Pentru generațiile care au trăit personalitatea în raport cu ce­ lucrurile și întîmplările lumii : intr-o dimensiune a sa, trăieș­ și opera, pentru că el este ■ trație cum este cel sectant ? unor însemnate mase de tineri, Si dacă da : care anume cre­ între cele două lumi „de *aici, rințele și valorile epocii. firul de iarbă și stelele, mun­ te pe o planetă care, la rindul creatorul propriei sale istorii. Așadar, este firesc, să ne în­ dar și de adulți ; dință ? fenomenul este obișnuit. Nici eu, Nu ne spuneți, dar propuneți în adolescența mea consumată în tinerilor ca salvatoare formula tele neclintit și apele Învolbu­ ei face narte din sistemul to­ Concentrind in sine istoria tre­ trebăm : care sint factorii, care b) ce! al unor întrebări tot mal Aparent, faptele ne pun în fața rate ale mărilor, mișcarea as- lar și prin acesta dintr-o gala­ cută. construind-o pe cea pre­ sînt condițiile care permit, între­ presante asupra sensului și rolu­ urmă cu vreo patru decenii, credinței naive și a eternelor unei situații paradoxale : scăde­ n-am evitat conflictele faustie- reveniri la ea. Propuneți această , trelor și tainica plămădire a xie. Intr-un fel, ca orice formă zentă, omul își prefigurează țin, favorizează și (sau chiar) lui omului in omenire ; rea vertiginoasă a gradului de vieții au în ele un suflet, o de existență, omul este solidar viitorul. Nici o conjuncție de stimulează proliferarea sectelor, c) ce! al pretenției sectelor de ne... Numai că la mine, ca la febrilă bălăbăneaiă reprezentan­ cu existența naturală și de a- astre și nici o mișcare plane­ pe de o parte, iar pe de alta, cuprindere și angajare a tinere­ marea majoritate a celor din ților unor generații care n-au putere care le veghează și le tului occidental în sistemul vechile generații, „pelerinajul la poartă pe drumul existentei ceea este prins in sistemul a- tară nu răspund de viitorul creșterea audienței și influentei practicilor și al credinței ce țin avut motive să se sucească, de- eesteia și ii captează influen­ omului și nu-1 au Înscris in majore asupra tineretului Occi­ marxism* nu s-a soldat ca la eucească și răsucească la infinit. lor. de religiile tradiționale. De pildă, dv. cu „in cele din urmă, înapoi, Greșiți grav și insinuați calom- Pe atunci, orice mișcare In țele. Practicieni ai -artei in­ afară de omul tosuri. El poate dentului contemporan ? E vorba se remarcă faptul că azi credințe lume era socotită un semn pen­ fluențelor", de la magii babilo­ să facă previziuni si sâ-ri con­ doar de un fenomen t-eeător, lg *.credință Prin acest „înapoi* niatoriu în raport cu milioane de nu se mai transmite ca pinâ a- vă distingeți. Dar nu numai tineri care, în noile împrejurări tru om : o cometă, o eclipsă, nieni pînă la Pietro d’Abano tureze viitorul bizui nd u-se nu­ pasager, așa încît campania reală cum automat, de la părinți la răsăritul și apusul soarelui, fa­ ori Pico della Mirandolla. din mai pe sine ca ființă practică si conjugată care angajează fac­ Cine sînt- prin aceasta. Ci și prin oscila­ șocio-culturale, punînd stăpinire copii, așa incit un iezuit ca Jo­ zele lunii, conjuncțiile astre­ Renașterea italiană, au adunat și teoretică, in «are deci să tori altminteri aflau pe poziții țiile necontenite înainte și îna­ pe enigmele cerului și conștien- seph Moingt este îndreptățit să poi. Cum spuneți — prin „re­ tizindu-și propriile destine evită lor, toate numeau ceva și a- observații și explicații utile, cunoască și să transforme lu­ distincte, dacă nu chiar uneori se întrebe dacă însăși credința nuntau ceva, război sau pace, dar au și speculat mult și su­ mea. Așa stind lucrurile, astro­ divergente (instituții politice, ju­ luarea aceluiași proces de o mie experiențele mistice și le soco­ mai este transmisibilă ? Iată și de ori, la nesfîrșit...*. Oare a- tesc nedemne de ei, Avansul o molimă ori un cataclism, se­ perfluu. logia cu precara sa artă a in­ ridice. scoli, familie, biserici tra­ citeva date statistice : de pildă, Pline de savoare, desigur, fluențelor si a previziunii, de diționale, cercuri ale opiniei pu­ ceastă macerantă pendulare între spre libertate spirituală și crea­ cetă sau inundații, recoltă bo­ dacă in Franța 90 la sută din orientări opuse, polarizate — ție a tineretului contemporan gată și prosperitate, ori sără­ analogiile găsite, ori mai cu- drept, și-a încheiat existența. blice) sau. mai degrabă pentru populație este botezată, doar 40 cie. Destinul individual chiar rind inventate, intre om și uni­ Cu toate acestea, redusă la un anume tio de observator, e este semnul unei concepții, al este însăși opera istoriei și a- la sută cred în cuvintele lui unei ideologii, sau vizează incon­ ceasta, in proporții variate dar era înscris în mecanica astre- vers, ca de pildă cele care, simpla divinație cu ajutorul vorba doar de o modalitate sui- Christos, și numai 11 la sută din­ cam de la Renaștere încoace, horoscoaoelor. învăluită in ce­ generis de diversiune, de abate­ sistența, incertitudinea, chiar ab­ în același sens, în toate țările lor. tre catolici practică regulat ri­ sența unei concepții ? Oricine lumii. în țara noastră însăși via­ Babilonienii observau mai au devenit aproape locuri co­ țurile grele ale misticii si in- re a atenției colective ce la ma­ gorile religiei. După un sondaj mune in .Arta *influențelor ; văluirii la rindu-i cu ele. as­ rile si gravele oroNeme ale ca­ Domniilui“? știe că, eronate sau juste, con­ ța i-a ferit pe tineri de crizele întîi o corespondentă z-intre din 1975 în S.U.A. într-un singur configurația cerului și cea a • feței omului l-ar corespun­ trologia continuă să supra vie­ pitalismului contemporan ? Și, in vingerile majorO se definesc pe care dv. le recomandați așa fond, s-ar mai putea obiecta, deceniu participarea la messele printr-o anume stabilitate, prin de călduros și pe care în urmă cu pămîntului lor : Ursa Mare își de fața soarelui ; ♦ desenului țuiască morții ei de drept Un a da răspunsuri adecvate unor săntămînale a scăzut de la 71 la valori cu care nu se poate juca avea imaginea în orașul Nip- palmei — rafinata structură a ilustru elenist francez. Pierre- cum este posibil ca intr-o anu­ vreo 3—1 secole absolutismul asemenea cazuri și probleme. sută la 50 la sută, cea Ia ping-pong la infinit. eclesiastic le-ar fi tratat cu căl­ pur. pătratul Pegasului în cristalelor si mineralelor: Mîxime SchuhL observa eu me societate care pune un ac­ Am putea, însă, obiecta că dis­ confesiunile săptămînale de la 38 templul din Babilon. Luna era • pulsului, mișcările cerești ; cițiva ani in urmă, in Franța cent deosebit pe funcțiile repre­ Eu înțeleg foarte bine că osci­ dura drugurilor inchizitoriale. H tincțiile de mai sus se mențin la sută la 17 la sută, iar numărul drent, atunci era vorba despre împărțită in 4 zone corespun­ • respirației, vintui de la mia­ și. in genere, in Eurooa occi­ sive. ccercitire ale statului, ca uneori in planul strict a! teoriei, celor care nu se confesează de­ lațiile Si ezitența se referă la zătoare celor 4 țări ale lumii zăzi ca și acela din vest ; dentală. o reerudeseențâ a instrument de putete, asemenea fără un apel la faptul social-is- loc a crescut de la 18 la 38 la credințele religioase oarbe pe abaterea de la credință, pe cînd babiloniene : Elam. Akkad. A- • uscăciunii pielii — seceta ; ..spaimelor și superstitii’or.* o gruouri marginale să exercite care le impun tranzitoriu angoa­ acum, dv. predicați, binevoitor, torie. la realitate. Pe undeva, sută. abaterea de la concepția murru și Subartu. Planetele, la ș.a.mxt revenire a obsesiei destinului, influentă și control asuora unor autorul însuși o bănuiește si sele și nevoia de compensație Asemenea st instituirea pla­ ceea ce. cum spunea ei. intr-o pături largi $i reprezentative de Implicațiile sînt maî profunde onirică împotriva cunoașterii de­ mu!ui liber si creator. rîndul lor. aveau în grijă: atunci in'istă asupra crizei de decit o arată statisticile. Pentru Să ne gîndim la ce-ar fi dacă Jupiter pe regele din Akkad, netelor, soarelui și lunii in lume care și-a pierdut sensul populație ? ideal a tineretului occidental monstrate și demonstrative. A- sau pe regele din Asiria. modele cu rol activ to viata și indivizii, debusolați. nu-ă că, de pildă, acest procentaj ceasta din urmă n-are cum să tineretul nostru s-ar fi D-ăbusit Fenomenul resneetiv l-a anali­ contemporan, tineret care res­ fluctuant al celor care practică în obscuritatea medievală în fața Mercur pe prințul moștenitor. umană. Căci Saturn ar prezida găsesc ..un ideal *nou intr-o zat intre alții Alain Woodrow pinge cinicul mercantilism a! so­ fie fundamental pusă la îndoială, asemenea lume. deci, s-au uneori accidental, sau aproape ci doar este^margipalizată și de- marilor sarcini pe care istoria Saturn justifica ordinea și pa­ viața, științele și meșteșuguri­ intr-o carte de succes, dar și de cietății, devalorizarea calității re­ deloc religiile-tradiționale, nu se cea, în timp ce Marte repre­ le ; Jupiter onoarea, bogăția si putut naște situații strunii, substanță „Les nouvelle^ series-. lațiilor sociale toate acestea vitalizată prin fideism. In timp noastră antimedievală i le pune ambiția ; Marte războaiele, ura dacă ne gindim că trăim in se­ identifică automat cu cei care ce ateismul își propune să de- în față ? N-are rost, nu este po­ zenta o putere malefică și Ve­ Iată următoarea remarcă : .....pa­ conduc Ia constituirea a ceea ce nu cred realmente, căci el poate sibil! Istoria noastră, a acestui nus. mai schimbătoare, era și, în chip straniu— căsătorii­ colul al XX-lea. Este suficient, ralei cu acest proces care-1 el numește „un front d’accultu- priveze mintea omenească de fic­ le ; Venus iubirea și prietenia; zicea PM. SchuhL să deschizi exprima, la fel de bine indife­ țiuni nocive, fideismul caută ile­ sfîrșit de mileniu și a mileniu­ cînd binefăcătoare, cind fu­ îndepărtează pe tineri de religia ration*. Acesta ar putea, ded rentism religios, atitudine radical lui ce urmează, nu poate intra nestă. Soarele speranța și prosperita­ ziarele pentru a zări in ele organizată asistam la o reeru- cuprinde, crede autorul, in spa­ gitim să deprimeze cugetarea de tea ; Luna violențele și— fur­ „coloane întregi consacrate as­ de-cență a unui interes fără pre­ polemică fața de religie, sau față concluziile finale, și legitime ale intr-o fază regresivă. Persoecti- Cînd Marte se apropia de țiul unei culturi „radical *noi un de anume tipuri de religie și de cunoașterii și experienței de vele luminoase solicită și creează Jupiter, babilonienii ghiceau turile. trologiei si *horoseoapelor șt cedent pentru religios, rpirituai. curios amestec „de necredință și Pline de savoare, dar dt sî „să răsfoiești reviste foarte irațional*. Desigur, afirmația lui anumite biserici sau pur și sim­ viată. Fideismul este de aceea minți luminoase. plănuirea unei acțiuni război­ superstiții, de materialism și plu, indecizie. Ca atare, asistăm, vădit a-uman. agnostic, asocial, nice de către locuitorii tării de adevăr ? Că soarele este o răiptadite. ca de pildă Plawăte. Woodrow trebuie privită intr-un idealism-, dar și exprimă datele Dar dună cum se vede dv. precum in campaniile electorale, amoral, privativ pînă la aliena­ sîntetî pesimist și averi o con­ Amurru Împotriva tării Akkad. condiție fără de care nu se care dau spațiu considerabil context mai larg și luată sub unui protest al tinerei generații la constituirea unui set, deloc ne­ Iar cind Jupiter se îndrepta poate a prosperității, nimeni ocultismului-. pentru a vedea titlu de beneficiu ; dar un lucru rea omului de propria sa exis­ cepție foarte stranie desnre bu­ Împotriva celor care „nu vor­ glijabil. de indeciși, de oscilanți, tență. nul simț și mai ales despre pro­ spre Săgetător sau Taur, era nu are a se indoL Dar soarele că este vorba de o îngrijoră­ este cert — fenomenul există ca besc același limbaj cu tinerii, ale potential deschiși ofertelor și so­ semn că regele din Akkad a- luminează pe toate to mod egal toare relansare a mistici. atare si nu poate fi cu nici un căror categorii mentale nu sini Și dv., amestecînd statutele gres. concepînd rezolvarea ma­ și cu toate acestea n-a dat tu­ Celor spuse de un cercetător chip eludat sau minimalizau licitărilor și care trebuie foarte giuraților, insinuați in raport cu rilor proFTeme ale epocii într-un vea să moară. aceleași ca ale lor, ale căror legi serios luat în calcul pentru a tinerii contemporani că numai Toate acestea le puteau ob­ turor. sclav, sau «tâpin de al trecutului să adăugăm cu­ însă citeva idei ale Iui și interdii^țîi nu mai corespund avea o imagine completă a feno­ mod ce reține rezolvările efec­ serva și interpreta, se înțelege, sclav, iobag și feudal proletar vintele încărcate de neliniște și Woodrow necesită cercetare mai scărilor de valori*. cei ce își consumă viata spiri­ tive... Să vă ascultăm în conti­ și capitalist, prosperitate egală. îngrijorare ale unui viitorolog îndeaproape. Anume, tez? de Ia menului. Or, tocmai această „cli­ tuală în conflicte iremediabile nuare... numai cei inițiați. cei care stă- Departe de a accepta o atare entelă potențială* ne intere­ dintre misticism dezumaniz.ant și pîneau arta influentelor — Soarele, luna, planetele sînt nordamerican. Ce rezervă vii­ care el pornește incercind să stare de lucruri, Woodrow con­ tehn£ aootelesmatike — cuma- indiferente in mineralitatea și torul. viitorul apropiat, redus, sează. raționalism umanist numai cei (va urma) veau să-i zică vechii grec5. în mecanica lor față cu oame­ adesea, literal, la miine. pentru Această artă sau tehnică ce­ nii. indiferente și egale in ma­ «copii care la doisprezece ani rea nu numai ima^’^atie die nifestări. însă oamenii, ca in­ nu mai au nimic copilăresc In PROCESUL ÎNTUNERICULUI minabilă) alcoolici șl scelerat! nic Constantin Păstrăvaru împo­ pilul : „Eu — declară el cu toa­ mag. ci. si chiar în primul rind. divizi, ca popoare, ca membri *,ei pentru ..adtrtti care la notorii au vrut, nici mai mult triva propriului său fiu. Ce-i tă liniștea — nu m-am temut cunoașterea cerului, a mișcă­ ai unei clase sau grup social, cincizeci de ani se comportă ca nici mai puțin decit să își omoa­ drept, la Început îl trimitea nu­ că acesta (deci fiul său) dece­ rilor astrelor, o anumită ri­ în funcție de loc și de timp, niște copii de 12 ani-, pentru re propriul fiu. Mai întîi, nu fi­ mai la cerșit băutură, dar — dează". Dacâ n-ar fi fost faptele — nu puține. In care descriind ca- zic. ci printr-o asiduă, siste­ goare demonstrativă. își au personalitatea lor incon- „noii nomazi*, căci, spune în faptele pe care eu greu o minte probabil faptul i s-a părut prea Nu s-a temut, dar a dorit-o I De aceea, astrologii babilo­ fundabilâ. contiBuare Ahrin Tofler. el zuri tipice pentru mentalitățile matică tortură, au atentat la puțin „credincios* — s-a hotărit Și a încercat-o prin toate mij­ omenească, o minte normală și practicile fanatismului și bi­ mintea și cugetul «ău. Pentru că nieni și nu numai ei. to anti­ înțelegem că în antichitate fiind viitorotorul in ea uză. ce­ vreau să spun, le poate accep­ să-1... sacrifice fără alte expli­ loacele, ajungînd pînă la a-și chitate erau și astronomi căci și în epoca Renașterii s-a În­ lebru eu deosebire prin cartea gotismului sectant există pentru acesta este și adevărul — la cei cații „ești pus în plan să te încuia copilul în casă, legat cu divinația prin astre. deși para­ cercat justificarea măreției o- sa Șocul viitorului. ..niciodată ta. dâcâ n-ar fi fost ei, oame-. reporter, totuși, un moment de 9 ani pe care i-a împlinit Flo­ *,omor i-a spus tatăl (dacă așa un lanț, lung de 1,40 m, de pi­ zitară și deviantă pentru știin­ mului mai cu seamă prin pu­ relațiile omului cu locul n-au nii, cei care spre cinstea lor nu ezitare : oare, m-am întrebat și rin, după părerea specialiștilor, mai poate el fi numit). ciorul drept, cu lacăt de gleznă, ța astrelor, o presupunea in nerea sa în analogie ca micro- lost atit de fragile si de tem­ ajj fost doar martori, pasivi eu în citeva rinduri dacă totuși nu judecă altcum decît un copil S-a trecut deci Ia înfometare nu înainte de a-i fi înțepat in porare- ? Ce rezervă și pentru constatatori, ci oameni adevâ- nu există chiar și acum, in a- de. să zicem 4 sau 5 ani. El nu progresivă, așa încît copilul a mod necesar pe aceasta. Tot­ univers, cu marele univers. rați, oameni pe care i-a cutre­ dese rinduri urechile cu ace. odată, arta influentelor în epo­ Dar nu se lua totuși ceva o- „migrantii triști*, pentru cei cest ceas absurd, o posibilitate a fost trimis la grădiniță și, fost găsit de săteni mîncînd iar­ Cînd-l-au găsit cîțiva oameni de că dar și mai tîrziu în evul mului, nu-i era știrbită tocmai care stot Închinați ..asemenea murat și i-a indignat acest eaz de salvare pentru cei care s-au pînă Ia virsta aceasta, nici la bă și flori prin curți, „amă­ bine, copilul (o confirmă însuși mediu oriental sau occidental individualitatea sa omenească? ?automobilelor* bestial, oameni, deci, care nu lăsat seduși și. apoi, afundați in școală. Ce-i drept, dacă o luăm nunt* despre care C.P. declară actele oficiale) „nici nu mai era și în Renaștere mai implica și Ia-i omului, abstract vorbind, Șocul vtî’.oruhri șl p'.nă la «I «-au ferecat dincolo de obloa­ mocirla credinței oarbe ? De pe linia descendentilor. tatăl cu o seninătate iresponsabilă : în stare de a *.vorbi o știință a omului. umanitatea, sau doar limi- «oeul prezentului, al prezentu­ nele grele și leneșe ale lui salvare față de ei și de colec­ — zis muncitor oină nu de­ „Eu nu cunosc cînd a mîncat Ce s-ar mai putea adăuga ? Mai înainte de a se desco­ teaz-o, și îl vei umili chiar lui și al viitcmlui unei lumi „ce-mi pasă, mie să-mi fie tivitate. în fond, imi spun, de mult la I.A.S.C.I.P. Măcin — copilul ultima dată, dar am au­ Faptul că familia Păstrăvaru era peri ca ființă socială, deci mai dacă în ordinea naturii, il vei care ri-a pierdut sensul pre­ bine oameni care și azi nu-și vreme ce statul nostru a socotit care era cunoscut drept „exce­ zit că mănîncă frunze de po­ cunoscută de mult ca prezen- înainte de a-și găsi semnul închipui asemenea soarelui. pară terenul pentru mist;ca pot stăpini disprețul și revolta ; că e in puterea obștii de a-i re­ siv alcoolic și *,debusolat nu rumb și *.flori Cînd, mai apoi, tînd manifestări evidente de de­ distinctiv, natura proprie, omul ..Omul nu este deelt o trestie, astrologiei si ea asemenea tu­ dacă, in fine, n-ar fi fost pro­ generare, impulsivitate, alcoo­ s-a explicat prin univers ca cea mai slabă din natură ; dar turor divinațiilor si tuturor re­ bele. banale și insipide obiecte lism și trăind în condiții de parte a uni versului. Astrolo­ este o trestie cugetătoare* scria ligiilor „opium oentru *.ponor pe care numai o minte bolnavă, promiscuitate, că în cele două gia apare deci în aceste con­ Pascal. Nu trebuie ca întregul Căci astrologia are același imbaloșată de amintirea celor camere pe care le ocupau nu diții și ca răspuns la interoga­ univers să se înarmeze sore rol ca reF.gîa și aceeași natu­ mai înjositoare practici ale fa­ aveau nici măcar o mobilă ? țiile omului privitoare la na­ a-1 strivi. .,Un abur, o picătură ră. fiind descriere si interpre­ natismului mistic le-ar fi desti­ Prețul decăderii Ce-i drept, opinia publică a tura lui. locul său în lume, la de apă e destul ca să-1 ucidă, tare denaturată a lumii și omu­ nat scopurilor pentru care au intervenit fără echivoc. Copiii — sistemul de legături dintre însă în cazul în care universul lui. un soare iluzoriu. In iurul și fost folosite, ei bine, deci nu pentru că Florin avea și o soră «ine și ceea ce îl înconjoară. l-ar strivi, omul ar fi încă mai căruia omul, cum zicea Man. am fi avut probele indubitabile cupera pe acei care, într-un reușise sa termine decît Florin se încăpățînează - să nu mai mică ce a „scăpat* de iadul Pînă tîrziu. în epoca Renaș­ nobil decît ceea ce-1 ucide. Iar este silit să se învirteascâ atîta ale acestui cinic și iresponsabil ceas sau altul de viață, au gre­ patru clase, ceea ce pune în îndeplinească „planul* bigot, ta­ sectanților — au fost încredin­ terii. ea își conservă această avantajul pe care universul îl timp cît n-a ajtms să se m’ste atentat la demnitatea fizică și șit oferindu-le șansa de a se lumină și „setea de învățătură* tăl trece decis nu doar la re­ țați unor adevărați educatori șl componentă și. tot așa cum. al­ are asupra lui. acest univers to jurul hri însuși, deci in ju­ morală la viața însăși a unui reeduca in puternice, minunate a acestui odios „ales al Domnu­ presiuni, ci direct la extermina­ oameni, iar tatăl scelerat și-a chimia medievală se făcea prin nu-1 *.cunoaște rul adevăratului *.soare copil de numai 9 ani, poate a- colectivități muncitorești, atunci lui*. Pentru ei, ați ghicit t, așa re. Să mai desprindem un frag­ primit pedeapsa meritată. „Si cit de nebunesc lucru nu ceste rinduri nici nu s-ar fi cercetarea și practica experi­ Măreția noastră. socotea scris. de ce nu i-am acorda și unui cum o confirmă și piesele exis­ ment din declarația lui C.P. : Deci, lucrurile s-ar părea că mentală. chimie, astrologie. — Pascal, stă în cugetare. Com­ este a zice că manetele asemenea debusolat, naufragiat tente la dosar : „Sînt date — de­ „Pentru că nu-mi puteam bate au intrat pe făgașul dorit, nor­ firește că în zona ei de legă­ plet! ndu-1 noi. ari. putem spu­ muiesc. stigmatiza credința Diagnosticul cazului este la­ și eșuat aici, in milul sectei, o ținere Ia domiciliu a unor cărți copilul ni l-a adus un alt cetă­ mal. Rămîne acel hid si tură cu realul si nu în aceea ne ca măreția omului stă în astrologică încă Gheorghe conic și riguros — avem de-a șansă reală, efectivă de a re­ religioase — potrivit cărora so­ țean acasă (n.n. admirabil „aju­ înjositor spectru al alcoolului și a exercițiile? divinatorii —- a cugetare, nu în virtutea fap­ Șincai. marele nostru cărtu­ face aici. în situația micului Flo­ veni, cinstit, drept in mijlocul ții (Păstrăvaru n.n.) fac parte *tor !). întrucît copilul este slă­ concupiscenței, acea probă de putut să strîngă observații tului de a fi pur si simnîu de rar iluminist Cum pot avea rin Păstrăvaru, fiul lui Constan­ marii, unitei noastre familii. dintr-o sectă religioasă interzisă buț, evident că apare orice lo­ netăgăduit a faptului că azi sec­ utile despre om ca microcos­ a fi. totrucH omul este ființă planetele în flux *• mintea, tin și Ana Păstrăvaru (la data Numai că, din păcate, in ca­ prin lege*. Sectă care, precizăm vitură pe el“ — (Nu care cumva tele și sectanții reprezintă un mos care repetă maerocosmo- activă, adică autor al lumii norocirea și nenorocirea oame­ constatării faptei domiciliați în zuri cum este cel de față orice noi, s-a scos ea singură în afa­ ca cineva să se îndoiască asu­ înfiorător, sinistru spectacol al sul și care, de aceea. înregis­ sale orin umanizarea naturii nii *or ? comuna Cerne, județul Tulcea), încercare de a ne situa pe un ra legilor statului prin aceea că pra sursei rănilor micului Flo­ degradării. trează modificările lumii. indiferente. Căci omul nseuHă Dacă ele nu au. cum să aibă cu un evident și dramatic caz teren de discuție logic, demn, include ca principiu de bază și rin ! n.n.). Dar, să nu exage­ Plătit cu prețul propriei dem­ Deși ca umanitate, distinct de zvonul lumii nu pentru a se atunci cred’nța mistică de ori­ de persecuție fizică și morală, omenesc este exclus. Indivizi, faptul că — rețineți — orice co­ răm, grijuliu tatăl își ia și mă­ nități și frumuseți dar — de ce? de univers prin dimensiunea supune înmii, ei Dentro a o ce fel. care, zicea tot Șincai. pe temeiuri pe care rațiunea și precum soții Constantin și Ana pil *„jertfit pe „altarul credin­ suri de precauție după ce își pentru ce ? — și cu el celor că­ lui naturală omul este o formă supune. ÎI aacuhă oentm a-«i „tare se împotrivește *omului demnitatea umană refuză să le Păstrăvaru, fanatici înrăiți, dar *ței va asigura un loc în viața chinuiește și își maltratează co­ rora le-au dat viață. a lumii care este supusă și face el singur destinul său. a- și ..foarte strică *virtutei. accepte. și (curioasă contradicție între veșnică părinților săi. Iată, deci, . determinismului cosmic. , De dică opera sa. El nu-și află GH. VLADUȚESCU Sînt situații, din păcate încă vorba mincinoasă și fapta abo­ de ce s-a pornit atît de năpras­ Pagină realizată de ȘERBAN CIONOF TELEGRAME Profundă și unanimă satisfacție, înaltă apreciere față de Maiestății Sale JUAN CARLOS I azi Regele Spaniei SAH«FILATEUE-UMORINFORMATII-NOTE* MADRID rezultatele deosebit de rodnice ale vizitei oficiale de prietenie INSEMNARI-MUZICA* JOCURI-EPIGRAME Cu ocazia alegerilor legislative din Spania, îmi face deosebită plăcere să vă adresez dumneavoastră și poporului spaniol prieten, în numele meu și al poporului român, sincere felicitări pentru vic­ toria obținută de forțele democratice. Pe cîțiva quadrați îmi exprim încrederea că, în spiritul înțelegerilor și convorbirilor întreprinse de tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună pe care le-am avut cu prilejul vizitei de stat efectuate în Spania, raporturile dintre România și Spania se vor amplifica in continuare • Adunările generale șl conferințele de dare de seamă pe multiple planuri, în folosul celor două națiuni, al păcii, secu­ yi alegeri ale organizațiilor U.T.C. aflate, in aceste zile, în rității și colaborării în Europa și în lume. cu tovarășa Elena Ceaușescu in R.S.F. Iugoslavia plină desfășurare, prilejuiesc tinerilor din întreaga țară, pe Urez poporului spaniol să obțină noi succese pe calea progre- lingă raportarea importantelor succese obținute în activita­ tea lor de pină acum, asumarea unor mobilizatoare angaja­ tulul ;i bunăstării. mente pentru transpunerea in viață a sarcinilor și indicații­ lor reieșite din cuvîntările rostite de secretarul general al NICOLAE CEAUȘESCU partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu, la Plenara din 7—8 Președintele Republicii Socialiste România Telegrame adresate tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU octombrie a C.C. al P.C.R., precum și la Consfătuirea de lucru din 20—21 octombrie a.c. • 1400 de tineri din cinci unități economice ale județului Alba au declarat perioada 25—31 octombrie „Săptămîna record in producție și calitate", Tovarășului FELIPE GONZALES Intr-o deplină unanimitate cii de pe Întreg cuprinsul ță­ publica Socialistă România ; Tulcea al P.C.R. ; Comitetul in cadrul căreia vor fi extrase, peste plan, 50 tone minereu Secretar general al Partidului Socialist Muncitoresc Spaniol de cuget și simțire, colective rii de a nu precupeți nici un Comitetul județean Prahova al județean Vaslui al P.C.R. ; Co­ de cupru, vor fi turnate 15 tone piese, se vor executa 4 gar­ de oameni ai muncii din în­ efort, de a acționa exemplar P.C.R. ; Comitetul județean mitetul județean Vilcea al nituri de mobilă, 100 bucăți articole încălțăminte etc. Valoa­ treaga țară adresează in aces­ pentru transpunerea in fapt Stimate tovarășe secretar general, Satu Mare al P.C.R. ; Comitetul P.C.R. șl Consiliul popular Ju­ rea tuturor lucrărilor — 280 000 lei • La Combinatul side­ te zile partidului, tovarășului a hotărîrllor Congresului al județean Suceava al P.C.R. ; rurgic din Reșița, întreprinderea de construcții de mașini, Victoria Partidului Socialist Muncitoresc Spaniol în alegerile Nicolae Ceaușescu telegrame XII-lea al partidului, pentru Comitetul județean Timiș al dețean ; Comitetul județean întreprinderea „Oțelul roșu" și întreprinderea minieră „Mol­ parlamentare de la 28 octombrie îmi oferă plăcutul prilej de a vă prin care se exprimă deplina a întimpina cu noi fapte de P.C.R. ; Comitetul județean V *rance al P.C.R. dova nouă" 7 000 de tineri participă la executarea — în afara adresa, în numele poporului român și al meu personal, sincere feli­ satisfacție pentru rezultatele muncă și creație Conferința sarcinilor de serviciu — a unui important volum de lucrări citări, împreună cu cele mai calde urări, iar poporului spaniol deosebit de fructuoase ale Națională a P.C.R. și aniversa­ Tovarășului Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului de întreținere și reparare a utilajelor, precum și de recupe­ prieten multă prosperitate și pace. noului dialog la nivel înalt rea a 35 de ani de la procla­ Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România, rare a materialelor de mină • 750 000 lei este valoarea ac­ Succesul obținut de Partidul Socialist Muncitoresc Spaniol, sub româno-iugoslav. Vizita tova­ marea Republicii. i-au mai fost adresate numeroase alte telegrame din partea unor țiunilor in sprijinul producției ce vor fi executate în această conducerea dumneavoastră, constituie un eveniment de mare însem­ rășului Nicolae Ceaușescu. îm­ comitete municipale, orășenești și comunale ale P.C.R., organi­ săptămină de către tinerii brașoveni • Săptămîna record în nătate în viața politică și socială spaniolă, în adlncirea democrației, preună cu tovarășa Elena Au mai trimis telegrame: zații sindicale, de tineret și femei, ministere și a altor insti­ coletarea materialelor refolosibile din metal, a sticlelor, bor­ în întărirea independenței Spaniei, pentru pace, destindere, colabo- Ceaușescu în Iugoslavia veci­ Comitetul județean Arad al tuții centrale de stat, colective de muncă din întreprinderi indus­ canelor și hîrtiei antrenează, în județul Neamț, 20 000 de ti­ rare și progres în Europa. nă și prietena, se arată în te­ P.C.R. ; Comitetul județean triale, de pe șantiere de construcții, din institute de cercetări neri din unități economice și școli • Peste 1 milion de îmi amintesc cu multă plăcere de întilnirile șl convorbirile pe legrame. reprezintă un mo­ Bacău al P.C.R. ; Comitetul și proiectări, unități agricole de stat și cooperatiste, stațiuni de tineri din întreaga țară — elevi, studenți, muncitori, țărani care le-am avut împreună la București și Ia Madrid și îmi exprim ment de referință, cu profunde județean Botoșani al P.C.R. și mecanizare a agriculturii, uniuni de creație, instituții de cultură — participă la strîngerea recoltelor din cîmp, sortarea și de­ convingerea că vom conlucra și în viitor pentru dezvoltarea rela­ semnificații in bogata cronică Consiliul popular județean ; și artă, de invățămint, de ocrotire a sănătății, unități militare, pozitarea acestora, asigurarea transportului operativ către țiilor prietenești dintre Partidul Comunist Român și Partidul So­ a raporturilor de prietenie și Comitetul Județean Caraș-Se- precum și din partea unor personalități ale vieții culturale și bazele de recepție. cialist Muncitoresc Spaniol, pentru promovarea și extinderea rapor­ colaborare dintre partidele, ta­ verin al P.C.R. și Consiliul științifice, a numeroși oameni ai muncii români, maghiari, ger­ torilor politice, economice, tehnico-științifice și in alte domenii din­ rile și popoarele noastre, un popular Județean ; Comitetul mani și de alte naționalități, tineri și virstnici, bărbați și femei tre România și Spania, spre binele ambelor noastre popoare, al eveniment deschizător de noi județean Călărași al P.C.R. ; din întreaga țară. cauzei păcii, independentei, securității și colaborării tn Europa și și ample perspective pentru Comitetul județean Cluj al Semnatarii acestor mesaje, asemenea întregului nostru popor, Caligrafii de buzunar în întreaga lume. amplificarea continuă a aces­ P.C.R.; Comitetul județean lși exprimă deplina aprobare și profunda satisfacție față de re­ tora in interesul reciproc, al Constanța al P.C.R. ; Comitetul zultatele rodnice ale vizitei întreprinse de tovarășul Nicolae NICOLAE CEAUȘESCU cauzei înțelegerii, destinderii, județean Covasna al P.C.R. ; Ceaușescu in Republica Socialistă Federativă Iugoslavia, convin­ Secretar general al Partidului Comunist Român, independenței și păcii în Bal­ C.C. al U.T.C. și Consiliul gerea lor fermă că această nouă solie de pace și colaborare, DIN MUNȚI Președintele Republicii Socialiste România cani. In Europa și în Întreaga U.AJ3.C.R. ; Comitetul Jude­ întilnirile, convorbirile și înțelegerile convenite cu acest prilej lume. Dind expresie adeziunii țean Giurgiu al P.C.R. ; Co­ constituie noi contribuții la întărirea prieteniei tradiționale dintre Sibișeful Nou, SI- dar acolo am avut locul naturii ase­ ferme a întregului nostru mitetul Județean Gorj al cele două țări și popoare vecine, contribuții de preț la dezvol­ bișelul Vechi, Gră­ senzația că cerul meni unor stejari popor la politica internă și ex­ P.C.R.; Comitetul județean Ia­ tarea în continuare a conlucrării și cooperării multilaterale diște, Beriu, Cos- se surpă peste case heclintiți, trecînd Sosirea în Capitală ternă a partidului și statului lomița al P.C.R. : Comitetul ju­ româno-iugoslave, in interesul reciproc al dezvoltării economico- tești, Bucium, Lu- la fiecare adiere de negrăbiți prin sanc­ nostru, mindriei deosebite dețean Iași al P.C.R. ; Consiliul sociale, al păcii și socialismului. Ei își exprimă totodată hotă- dești, Orăștioara vint și că apele — tuarele de piatră a tovarășului Yasser Arafat pentru prestigioasa activitate Național al Femeilor : Comite­ rîrea fermă de a înfăptui neabătut politica internă și externă de sus, Orăștioara cristalinele ape ale ale istoriei... internațională a tovarășului tul’județean Neamț al P.C.R. ; a partidului și statului, angajindu-se solemn să întîmpine cu de jos — sate cu pîraielor grăbite — Scriu despre a- La invitația tovarășului P.C.R., prim viceprim-miiristni Nicolae Ceaușescu consacrată Consiliul Oamenilor Muncii de noi și tot mai mari realizări Conferința Națională a partidului, nume de baladă, își abat uneori cești oameni ca Nicolae Ceaușescu, secretar ge­ al guvernului. Miu Dobrescu. edificării unei lumi mai bune Naționalitate Maghiară din Re­ eveniment proeminent în viața partidului, a întregului nostru unde oamenii, a- drumul prin sate despre niște stră- neral al Partidului Comunist membru supleant al Comitetu­ și mai drepte, telegramele re­ publica Socialistă România ; cești voievozi ne- numai pentru a jeri devotați pă­ Român, președintele Republi­ lui Polițe Executiv, secretar al liefează totodată botărirea co­ Consiliul Oamenilor Muncii de popor, menit să deschidă orizonturi noi dezvoltării multilaterale înspăimintați ai lăsa oamenilor ceva mântului și despre cii Socialiste România, vineri a C.C. al P.C.R., Ștefan Andrei, lectivelor de oameni ai mun­ Naționalitate Germană din Re­ a patriei noastre socialiste. munților, știu sâ-și din răcoarea și din așezările lor cu su­ sosit în Capitală tovarășul Ya­ membru supleant al Comitetu­ primească oaspeții, liniștea înălțimilor nete de orgă ce o- sser Arafat, președintele Comi­ lui Politic Executiv al C.C. al după datinile stră­ și pentru a le fura, feră ochiului me­ tetului Executiv al Organizației P.C.R., ministrul afacerilor ex­ moșești, cu dulcea­ în schimb, un bul­ morabile priveliști pentr^/Eliberarea Palestinei. terne, de alte persoane oficiale. LaJeroportul Otopeni, oas- Au fost de - față Khaled ța graiului lor, cu găre din dragostea ale osmozei stator­ El-Sheikh, reprezentantul per­ bunătatea sufletu­ lor pură și a o pur­ nicite intre natură pete^pi fost salutat de tovarășii SPORT lui și cu bogăția ta apoi spre infi­ Ion uincă. membru al Comite­ manent al O.E.P. la București și om, între om și alți membri ai reprezentanței meselor, gătite cu nitul nebănuit al tului Politic Executiv al C.C. al Campionatele europene de judo pentru juniori ștergare înflorate șesurilor... natură, cu cel mai și cu bucate abu- Oameni minunați adine respect. In moderna sală a sporturilor tru medalia de bronz pe bel­ Duminică, de la ora 14,45, pe stadionul rinde^. și harnici, implin- AGENDA din Tirgoviște, In prezența a gianul Rene Goos. Originar din Nu știu de ce, tați parcă in mij­ IOAN VASIU peste 2 500 de spectatori, ieri au Oradea, Atila Polinf este in pre­ „Giulești", cea mai Importantă întîlnire fost inaugurate campionatele zent membru al clubului A.S.A. de rugbi a anului La Ambasada Republicii Popu­ Vineri s-au încheiat la Bucu­ Tg. Mureș. Titlul la această ca­ lare Benin Ia București a avut rești .lucrările celei de-a 34-a europene de judo pentru ju­ Foto-album sesiuni a Comitetului Adminis­ niori. competiție care reunește tegorie a revenit lui Roland Bo- loc. vineri după-amiază, pre­ la această ediție o participare rawski (R. D. Germană), me­ zentarea de condoleanțe în le­ trativ al Uniunii Internaționale dalia de argint fiind obținută de ROMÂNIA — FRANȚA gătură cu încetarea din viață a a Sindicatelor din Transporturi, record : 120 de sportivi din 23 porturi și pescuit la care au luat de țări. După o frumoasă festi­ sovieticul Serghei Slobin. Cea­ tovarășului Adjo Boco Ignace, vitate de deschidere, s-au desfă­ laltă medalie de bronz a fost Cu 63 de ani în urmă, avea teresulul stlrnlt de această fost membru al Biroului Poli­ parte reprezentanți ai sindica­ cîștigată de olandezul Theo loc prima întîlnire dintre re­ partidă, a reprezentării cu tic al Comitetului Central al telor din 23 de țări, precum și șurat întrecerile finale la trei prezentativele de rugbi ale brio a valorosului rugbi fran­ Partidului Revoluției Populare, ai Federației Sindicale Mondiale. categorii — plus 95 kg. 95 kg și Meyer. ROMÂNIEI șl FRANȚEI. De­ cez. fost membru fondator al parti­ Comitetul Administrativ a sta­ 86 kg. Printre primii medaliați Astăzi, de la ora 16,00, se des­ venite tradiționale, partidele După antrenamentele efec­ bilit măsuri concrete în scopul ai acestui campionat al conti­ fășoară întrecerile la categoriile dintre rugbiștii români și cel tuate, formația probabilă a dului și președinte al Comite­ nentului se numără și un sportiv francezi au căpătat un carac­ româniei este următoarea: tului Permanent al Adunării dezvoltării solidarității și unității ușoară și semimijlocie, România ter oficial, odată cu organiza­ Vasile Ion — fundaș, Sorin Naționale Revoluționare a Repu­ de acțiune a sindicatelor din din țara noastră, Atila Polint fiind reprezentată de Ștefan rea de către F.I.R.A. a cam­ Fuicu, Adrian Lungu, Mihal blicii Populare Benin. transporturi, porturi și pescuit (categ. mijlocie, 86 kg), care l-a pionatului european. Holban — linia de 3/4, Stelian Din partea tovarășului Nicolae în lupta pentru îmbunătățirea întrecut în meciul decisiv pen­ Naghi și Nicolae Vega. Duminică are loc partida cu Podărescu, Mircea Paraschiv Ceaușescu, secretar general al condițiilor de muncă și de viață nr. 32 dintre purtătorii ecusoa- — mijlocași (căpitanul echi­ Partidului Comunist Român, ale color ce muncesc și apărarea A 13-a etapă a campionatului diviziei A la fotbal nelor cu „frunza de stejar" șl pei), Enciu Stoica, Gheorghe lor împotriva efectelor negative cei al „cocoșului galic", meci Dumitru, Florică Murariu — președintele Republicii Socia­ C.S. Tîrgoviște; F.C. Argeș — derbi, învingătorul fiind de- înaintași, linia a treia, Gheor- liste România, a Comitetului ale crizei, economice și a politi­ Astăzi se desfășoară meciuri­ obicei aureolat și cu titlul de ghe Dărăban, Gheorghe Cara- Central al P.C.R. au transmis cii patronatului și transnaționa­ le celei de-a 13-a etape a cam­ Universitatea Craiova; Chimia campion continental. gea — linia a doua, Constan­ condoleanțe tovarășii Richard lelor De asemenea, a adoptat pionatului diviziei A la fotbal, Rm. Vilcea — Dinamo; F. C. Dar, făcînd o succintă re­ tin Dinu, Mircea Munteanu, Winter, membru supleant al Co­ documente vizînd intensificarea în Capitală este programat un Constanța — A.S.A. Tg. Mureș trospectivă a ultimelor întîl- loan Bucan — linia întîi. Re­ mitetului Politic Executiv al C.C. activității Uniunii Internațio­ singur joc: Sportul Studențesc și S.C. Bacău — F.C. Bihor. niri, să ne amintim cu^plăcere zerve : Dumitru Alexandru, — Corvinul Hunedoara (stadio­ Toate meciurile vor începe la de victoria categorică cu 15—0 Gheorghe Florea, Marin Moț, al P.C.R., ministru secretar de nale pentru statornicirea păcii obținută în 1980 de rugbiștii Gheorghe Vărzaru, Ștefan Con­ stat la Ministerul Aprovizionării în lume, oprirea cursei pericu­ nul Politehnica). Iată întilnirile ora 15. Posturile noastre de ra­ noștri. Cît despre partida de stantin și Corneliu Gheorghe. Tehnico-materiale și Controlului loase a înarmărilor și înfăptuirea din țară: Petrolul Ploiești — dio vor transmite alternativ pe anul trecut, de la Narbonne, Antrenori — prof. Valeriu Iri- Gospodăririi Fondurilor Fixe, dezarmării, în primul rind a Politehnica Iași; Jiul petroșani programul I cu începere din ju­ francezii, este drept, ne-au în­ mescu și Th. Rădulescu. Virgil Teodorescu, vicepreședinte dezarmării nucleare, soluționarea — F.C. Olt; F.C.M. Brașov — rul orei 14,55 avancronici și as­ vins cu 17—9, însă echipa ro­ După cum transmite agen­ pe cale politică a problemelor și Steaua; Politehnica Timișoara — pecte de la aceste partide. mână a ratat o bună șansă de ția „France Presse", iată com­ al Marii Adunări Naționale, a realiza o primă victorie pe ponența XV-lui FRANȚEI» Constantin Oancea, adjunct al diferendelor internaționale, edi­ teren francez. Serge Blanco, Michel Fabre, ministrului afacerilor externe. ficarea unei noi ordini econo­ Cupa campionilor europeni la hochei pe gheață mice internaționale, pentru res­ Ce va fi mîlne în Giulești? Philippe Sella, Pierre Chade- Cei prezenți au păstrat un mo­ Aseară, Ia patinoarul „23 Au­ scorul de 3—2 (2—1. 0—0, 1—1) O întrebare, la care, firește, bech, Patrick Esteve, Didier ment de reculegere în fața por­ pectarea independenței și suve­ formația Dozsa Budapesta. în­ nu pot răspunde decît tricolo­ Camberabero, Pierre Berbi- tretului îndoliat al defunctului ranității tuturor popoarelor gust" din Capitală, în meci retur rii noștri. Reprezentativa Ro­ zier, Jean-Franțois Rodriguez, și au semnat în cartea de con- pentru „Cupa campionilor euro­ vingători și în primul joc (11—5) mâniei este capabilă să facă Jean-Luc Joinel, Jean-Pierre Prezent deja in toate centrele de difuzare din țară, Alma­ peni la hochei pe gheață", echipa hocheiștii romani s-au calificat față unui travaliu puternic pe Rives (căpitanul echipei). nahul Scinteii tineretului, apărut în condiții tipografice foarte O delegație a Uniunii Juriști­ Steaua București a întrecut cu în faza următoare a competiției. înaintare, are virtuțile unul Jean Condom, Daniel Neval- bune și prin grija tinerilor din secția legătorie a Combinatu­ joc exact pe linia de 3/4 și lier, Robert Paparemborde, lui poligrafic „Casa Scinteii11 este pregătit pentru ultimele lor din Bulgaria a făcut o vizită poate să valorifice viteza celor Philippe Dintrans, Pierre expediții. Cu prilejul apropiatei sărbăto­ de schimb de'experiență in țara întreceri ale pugiliștilor bucureșteni două aripi, numai practicînd Dospital. Rezerve: Jean- riri a Zilei naționale a Repu­ un joc ofensiv, in continuă Louis Dupont, Daniel Dubro- Foto : V. TANASOF blicii Algeriene Democratice șl noastră, în perioada 25—29 oc­ • Sub egida Dacladel, la (Spartac) șl Jan Nuță (Metalul), mișcare. ca, Philippe Buchet, Gerald Populare, vineri după amiază a tombrie. baza sportivă U.R.B.I.S. din iar la seniori: Ion Boidache Așadar, conștienți de valoa­ Martinez, Patrick Mesny, Ber­ avut loc în Capitală o manifes­ Capitală, au avut loc un nu­ (Metalul), Gicâ Adafini și Mi­ rea jucătorilor din înaintare, nard Vlvies. Antrenor — măr de cinci gale pugilistice la hai Vasilache (I.M.G.B.), Vasile de capacitatea la efort a ju­ Jacques Fouroux. EXPOZIȚIE tare culturală organizată de In­ cătorilor români, echipa noas­ stitutul român pentru relațiile între Agenția română de im­ care au participat peste 130 de Cazacu (Olimpia) și Mikloș Gaș- Amintim că partida va în­ sportivi din cluburile bucu- par (Steaua) • Duminică, 31 tră poate să obțină victoria cepe la ora 14,45 șl are lec Marți, 2 noiembrie 1982 la culturale cu străinătatea. presariat artistic — Aria — și In Jocul cu XV-le francez. pe Stadionul „Giulești" din nului se îmbină cu glazură reștene. Tn cadrul întrecerilor octombrie, orele 10, tot la baza Oaspeții, la rindul lor, ori Capitală și va fi condusă Ia orele 18 are loc vernisajul colorată, plină de transpa­ Agenția artistică bulgară „So- tradiționalei „Cupa Energia", sportivă U.R.B.I.S. are loc gala de cite ori au venit la Bucu­ centru de arbitrul scoțian expoziției de porțelanuri rea­ rențe și profunzimi catifela­ Cu prilejul Zilei naționale a fiaconcert" a fost semnat, vineri, s-au remarcat juniorii: Viorel tn cadrul „Cupei F.R. Box" rești s-au pregătit minuțios. O Allan Hesie. lizate de pictorul Constantin te, dialoguri de spațiu, succe­ Republicii Turcia, anbasadorul Antonesei (Mașini Unelte); Dan pentru juniori dintre selecțio­ dovedește și de această dată Cu speranța șl dorința unul Nircă. la Galeria Căminul siuni de planuri, repetiții, al­ acestei țări la București, Nahit la București, Protocolul privind Ionescu, Marian Sandu, Nicu natele Capitalei si cea a muni­ antrenorul Jacques Fouroux, rezultat valoros, tă urâm echi­ Artei, parter, din strada Bi­ ternanțe, simetrii sau dina­ Ozgtlr. a oferit, vineri o recep­ schimburile artistice pe anii cipiului Iași • In gala de box care a apelat la jucători ex­ pei de rugbi a României serica Enei ni> 16 — Bucu­ mice curbe și diagonale din ție. 1983—1984. Varga și Cornel Ion (Vulcan); internațională Dinamo București perimentați, buni cunoscători SUCCES DEPLIN! Dumitru Lupu (Steaua); Ștefan al jocului rugbiștilor noștri. rești. Artistul expune lucrări care rezultă efecte inedite. — Dinamo Berlin scorul a reve­ Deci, o dovadă In plus a in- GABRIEL FLOREA realizate în ultimii doi ani în Compoziții ca : Aniversare, Mangu (Autobuzul); Daniel pa- nit cu 7—4 sportivilor noștri. Fabrica de porțelan de la Secerătorul, Mitul soarelui. ralescu (Voința); Relu Diaconu (Drossu N. Mircea). Alba Iulia, plastică mică, Noapte de iulie, Floarea de plăci decorate în relief, gla­ Granată. Grădina leilor. Po­ zurate, pictate cu cobalt, veste de iarnă. Mișcare cos­ PRESTIGIOASA compoziții în care caligrafia mică. dovedesc dragostea ar­ în care joacă el sînt niște... drame ! • Eugen Trăilesco : Vă mulțu­ desenului incizat în pasta tistului pentru poezia imagi­ mesc pentru aprecieri și, mai ales, pentru încrederea in posibilități­ albă sau colorată a porțela­ nii, a culorii, a sugestiei. le mele... literare, dar eu abia mă descurc cu timpul pentru această MANIFESTARE ȘTIINȚIFICĂ rubrică, darmite să mai deschid una in... România literară .' Și-apoi, La București se desfășoară lucrările celei de-a IV-a Con­ dacă veți citi cu atenție revista respectivă, veți vedea că tocmai ferințe naționale de psihiatrie, prestigioasă manifestare știin­ NADIA COMANECI duelează cu „Suplimentul" Scinteii tineretului, eu fiind, bineînțeles, Top „T“ țifică desfășurată sub egida Uniunii Societăților de Științe o partizană a revistei tinere ! • Radu Porumb : Vă sfătuiesc să vă Medicale și Academiei de Științe Medicale a R.S.R. In legă­ prezentați cu fiul dumneavoastră la secția gimnastică a C.S. Școlar tură cu acest important eveniment am solicitat cîteva infor­ de vorba cu cititorii nr. 2 București, unde există și tehnicienii și condițiile pentru creș­ mații tovarășului prof. dr. doc. Vasile Predescu, președintele terea unui viitor gimnast. Asta, bineînțeles, în situația cind viitorul OASPEȚII NOȘTRI: Comitetului de organizare. gimnast are aptitudinile necesare ! • Nistor Igreț : Am mai spus-o Cind mă apuc să aștern pe hîrtie rîndurile de astăzi, sint teribil și o repet : nu am căderea de a aprecia și de a publica poezii. Vă pu­ — Aș vrea să subliniez în Toate aceste comunicări se de veselă. Pe de o parte, pentru că Lavinia Agache a lăsat o exce­ teți adresa secției Cultură a ziarului sau. așa cum am mai recoman­ primul rînd oportunitatea și axează pe profilaxia primară lentă impresie la recent încheiata „Cupă Mondială" și, pe de alta, dat, „Suplimentului". Dacă țineți morțiș la părerea mea, de profană, GRUPUL PRINZIP (R.D.G.) valoarea tematicii abordate, a stress-ului (inevitabil ori­ pentru că rivalul meu de... rubrici, actorul George Mihăiță, a recep­ va trebui să suferiți o dezamăgire, pentru câ poeziile respective nu „Concepte și delimitări noso- cărei societăți în plină dez­ ționat mesajul de simbâta trecută, răspunzîndu-mi cu umorul său mi-au plăcut • Gelu Pintilie : N-am cunoscut-o pe gimnasta din 6-a aflat in turneu în țara ristul-bas Frank Czerny — logice, aspecte epidemiolo- voltare) și recuperarea socio- binecunoscut. Luindu-le la rind, mă opresc întîi asupra Laviniei, filmul „Gimnasta14, dar filmul a fost grozav. Nici nu cred câ era noastră una din formațiile prin exactitate, dar și prin- gice, clinice și terapeutice, în profesională a categoriilor care — așa cum știți —n-a avut nici un fel de complexe in fața nevoie de o mare gimnastă. O actriță bună a fost suficientă ! aflate, hotărit, in elita rock­ tr-un real talent comic. Con­ tulburările psihice de grani­ de persoane afectate de acest actualei campioane mondiale, Olga Bicerova, a campioanei Europei, • Dorica Grigoraș : Am văzut și emisiunea despre care vorbești, ului din R. D. Germană, Prin- certul grupului, așa cum s-a ță (marginal psychiatry) la fenomen. Maxi Gnauk și a americancei MacNamara, o altă stea incontestabilă atît Angela Similea cît și invitații ei demonstrînd că pot realiza un zip*. Grupul a luat fiin­ putut constata și în cadrul adulți și copii", precum ,și — Cu ce rezultate consi­ a momentului. „Sucă“ a noastră a ocupat Ia Zagreb locul 3 la indi­ spectacol de înaltă ținută. Ce mi-a plăcut mai mult și mai mult din ță în anul 1974 și a cîntat acestui turneu organizat de „Probleme actuale ale tera­ derați că se va solda confe­ vidual compus, lipsindu-i numai o zecime față de cîștigătoare, ceea această emisiune ? „Dansul *roboților 4, în care talentul lui Cornel pînă în prezent cu mult suc­ A.R.I.A., evidențiază în plus piei și profilaxiei bolilor rința ? ce, să recunoaștem, înseamnă că ar fi fost foarte posibil ca marea Patrichi și calitatea trupei sale m-au fermecat, efectiv ! • Loca ces în Polonia, Cehoslovacia, o instalație de sunet, și lumi­ psihice". — Schimbul de experiență, mea simpatie să cîștige cel mai important concurs internațional al Ispir : Am reținut gluma „de sezon" pe care mi-ai trimis-o : „Aveți Uniunea Sovietică, România. nă de mare calitate, modernă — Care stnt principalele care are loc cu acest prilej, anului. Cît despre solul ei, pe care vi l-am lăudat nu o dată, e sufi­ must, după gust ?!“ — „Avem must fără gust !“... • Rebeca Pisoschi: Dealtfel, formația Prinzip și în același timp funcțio­ direcții de dezbatere ale constituie un instrument, va­ cient să vă reamintesc că a fost notat acum cu 9,90, Laviniei lipsin­ Ai talent la scris sau, cel puțin, așa mi s-a părut mie. Cert e că pune accentul pe latura con- nală. Un rock dinamic, plin du-i doar... 5 sutimi pentru a ocupa primul loc. Și, cum știm noi ce scrisoarea ta mi-a plăcut foarte mult. Aștept,- deci, să-mi mai scrii certistică, susținînd anual de viață, acordat la muzica conferinței T loros de lucru, atît în ceea înseamnă aceste 5 sutimi, cred că merită s-o îmbrățișăm și s-o feli­ — Precizez că Ia actuala ce privește cercetarea de • Sergiu Gheorghiu î într-adevăr, ești primul care mă întreabă circa 150 de spectacole. Cel anului 1982 — iată ce oferă profil viitoare, cît și practica cităm din toată inima pe gimnasta din Deva, mai bine spus din unde o să-mi petrec... Revelionul ! Sinceră să fiu, nu m-am gîndit mai important succes inter­ grupul Prinzip iubitorilor ediție participă peste 300 de medicală, îndreptate cu pre­ România ! Și, dacă tot sintem la gimnastică, să vă mai spun că și încă, dar dacă tot m-ai întrebat, mă gîndesc Ia un Revelion montan. național al grupului a fost genului din țara noastră. Nu cadre universitare, cercetă- Kati Szabo s-a refăcut după accidentul suferit la picior, urmînd să Ca de obicei, voi petrece Anul Nou cu familia mea. Mulțumit?! marcat de apariția pe scena întîmplător, primul album al iori științifici, medici, alți cădere în direcția asigurării concureze chiar astăzi în Olanda unde, vă spun de pe acum, va cîști- specialiști care prezintă și unei dezvoltări armonioase a • Eta Surugiu : „Nadia , întrucît se apropie ziua ta de naștere, aș festivalului de la Sopot (Po­ formației purta titlul Feuer- personalității umane. ga la pas !... Cît despre George Mihăiță, cel care-mi transmite că nu vrea foarte mult să știu ce ți-ai dori cel mai mult și mai mult ?“ lonia), în 1979. Fiecare din Rock (Rock de foc). Pentru a intră în contact cu peste 200 se prea pricepe Ia sport, trebuie să-i dau dreptate, aflind că nu mal Ești drăguță că mă întrebi, dar, ca să nu-ți faci nici un fel de pro­ L.P.-urile formației a depă­ mări complexitatea muzicii de comunicări științifice. ION ANDREIȚA departe de acum cîteva zile a pierdut un meci dublu Ia tenis, fâcind bleme, îți răspund absolut sincer : îmi doresc cît mai multe... felici­ șit tirajul de 200 000 de exem­ abordate, a fost cooptat Rai­ pereche cu Cristian Țopescu. Iată de ce, dacă tot m-a invitat la tări din partea prietenilor, poate și pentru că, de regulă, am fost plare, impunînd o manieră ner Kirchmann. care mînu- teatru, ca să-i admir (din nou) talentul incontestabil, Mihăiță mă felicitată^ mai ales cu prilejul victoriilor mele în concursuri ! • Tu- originală de tratare a stilu­ iește felurite instrumente e- poate invita și la tenis, să aplaud partida revanșă ! dorel Mihăilescu : „E adevărat că te pregătești pentru Jocurile rilor hard, heavy și chiar a lectronice cu claviatură (or­ în fine, deși probabil mulți n-or să mă creadă, vă mai spun că, Mondiale Universitare de Ia Edmonton ? Dacă e așa, atunci cred că spacerok-ului. Ceea ce atrage gă. moog synthesizer, mellot- deși antrenoare și arbitră... atestată, mi-am reluat antrenamentele, vei avea o sarcină destul de simplă și că, în același timp, adversare­ tn show-urile formației este ron). lată, in final. cîteva pregătindu-mă în București, sub îndrumarea profesorului George lor tale le va fi imposibil să cîștige vreo medalie de aur !“ Cred că prospețimea, energia și na­ din piesele de succes ale CondovicL Și-acum răspunsurile obișnuite : exagerezi puțin. Mă pregătesc, intr-adevăr, pentru Universiada de turalețea aparițiilor scenice, grupului, care vor putea fi IMPORTANT! • Ion Mînzatu : într-adevăr, ziaristul Cătălin Georgescu, de la anul viitor, dorind — în mod firesc — să-mj apăr titlul cucerit !a în care un rol preponderent aplaudate și în concertul de A apârut nr. 58 al Suplimentului literar-artistic al Scinteii „România liberă", a găsit un titlu excelent la meciul Dinamo—Aston București. Dacă voi reuși sau nu, rămîne de văzut, mai ales că pînă îl joacă prestația de excepție la Polivalentă : Der grosse tineretului. Din sumar : • In exclusivitate pentru Suplimentul Villa : „Lecția de engleză". Aplaudîndu-1 și eu, trebuid| sâ recunosc, la ediția 1983 a J.M.U. a rămas încă destul timo • Ticu M. : „Ce-ai a solistului vocal Ralf Bursy, Star. Ei le. Sieben Meter Sei- Scinteii tineretului Gabriel Garcia Mârțjuez (Premiul Nobel insă, că mi-ar fi plăcut mult mai mult să aplaud o lecție de... ro­ zice, soro, să te vezi, braț la braț cu mine, în fata... ofițerului stării al cărui joc scenic dinamic denband. Das ist unsere Mu- mână. pe care s-o ofere dinamoviștii. Sint. însă, cazuri în care te civile?!" Aș zice că visez și. speriată la culme, m-aș trezi din cucerește din prima clipă. sik. Hallo Leute. Supernu- pentru literatura 1982), scrie despre Hemingway (Premiul pen­ vezi nevoit să recunoști superioritatea partenerului de întrecere, iar somn ! Noroc că dorm fără vise. Și, apoi, dacă tot ți-s... soră !... Chitaristul Jărgen Matko- mmer, Feuer-Rock, Flieg, tru literatura pe anul 1954) • Un nou interviu la rubrico Aston Villa a fost un asemenea partener. Cum s-ar spune, jos pă­ witz impune prin precizia ex­ flieg, Engel. Weit ist die „Confesiuni esențiale". Intervievat : Cezar Ivânescu • Din lăria ! • Adriana Șerban : Am aflat și eu că Frida s-ar fi despărțit tremă a riff-urilor sale. Ba­ Strasse. Zaubermann. nou realizatorii serialului „Lumini și umbre" au cuvintul în de grupul „Abba" grăbindu-se să imprime un disc de una singură. teristul Bernd Hauckel — ancheta „Serialul de care aveam nevoie’1 • Continua serialul Mai nou am auzit, însă, că a revenit în mijlocul grupului, ceea ce prin nerv și atac, iar chita- OCTAVIAN URSULESCU mi se pare foarte normal • Georgeta Avram : Mă mir sincer că semnat de Ion Cristoiu „Propuneri pentru o posibila istorie a Mihăiță nu ți-a răspuns, dar s-ar putea să nu fi primit scrisoarea ta. .*literaturii Nu cred să se fi supărat că i-ai spus, în glumă, că toate comediile Rubrică realizată de LAURENȚIU OLAN INDIȚIA TÎNĂRULUI tN LUMEA CAPITALULUI 1

— DE LA DEBUSOLARE LA DISPERARE J STIRI-NOTE-COMENTÂRH-STIRI-NOTE-COMENTÂRII-STIRbNPTE-COMENTARII P Noi pledoarii în favoarea Vizita delegației Convorbiri româno-sovietice Accesul la învățătură - un slogan tot mai MOSCOVA 29 — Trimisul A- dezvoltarea în continuare a aces­ de activiști ai P.C.R. gerpres, I. Dumitrașcu, transmi­ tei activități. eliminării pericolului nuclear te : Cu prilejul participării la în timpul convorbirilor, evo- in R. D. Germană ședința a 27-a a Comitetului cîndu-se marile pericole la C.A.E.R. pentru colaborare teh- adresa păcii în Europa și în în­ mult infirmat de realități „Sâptămîna mondială pentru dezarmare" BERLIN 29 (Agerpres) — nico-științifică, tovarășul Ion treaga lume, au fost relevate Delegația de activiști de par- Ursu, prim vicepreședinte al inițiativele și acțiunile între­ La Londra. DOsseldorf, Perth, Washington an avut Ioc de­ condițiilor grele de viață tre­ NAȚIUNILE UNITE 29 (A- VIENA 29 (Agerpres). — In tid condusă de Eugen Flo- Consiliului Național pentru Ști­ prinse sub conducerea tovarășei monstrații de protest ale tinerilor împotriva reducerii de către buie să renunțe la școală, la gerpres) — „Cursa înarmărilor, cadrul unei acțiuni organizate la rescu, membru supleant al ință și Tehnologie, reprezentan­ academician doctor inginer bucuriile copilăriei pentru a mai ales în domeniul nuclear, Viena in favoarea dezarmării și C.C.. adjunct de șef de sec­ tul României în Comitet, a pur­ Elena Ceaușescu de către Co­ autoritățile engleze, vest-germane, australiene și americane a lucra de la o vîrstă fragedă în se află, în anii ’80, în pragul u- păcii, pe străzile și în piețele ție la C.C. al P.C.R., care la tat convorbiri cu reprezentanți mitetul Național Român „Oa­ creditelor destinate invătămtntulul. Acești tineri și-au propus pofida legislațiilor din țările nei noi escaladări. Ea sporește centrale ale orașului au fost invitația C.C. al P.S.U.G. a ai conducerii unor instituții ști­ menii de știință și pacea" pe să-și exprime cu toată hotărîrea dezaprobarea pentru știrbirea capitaliste care interzic anga­ pericolul declanșării unui război instalate vineri panouri cu lo­ întreprins o vizită în R.D.G., ințifice, institute de cercetări și plan intern și internațional, pen­ de către societatea capitalistă din țările în care trăiesc a unuia jarea minorilor, dar care. în nuclear si face că înlăturarea a. zinci ce condamnă cursa înarmă­ ă fost primită de Joachim învățămînt superior din Mos­ tru mobilizarea slujitorilor ști­ practică, nu împiedică cu ni­ cestui pericol să fie un obiectiv rilor. cuprinzînd date concrete Hermann, membru al Bi­ cova. inței în lupta pentru pace. Au din drepturile cele mai elementare, accesul la învățătură. mic acest lucru. Sint copii ai primordial in domeniul dezar­ privind gravele consecințe ale roului Politic, secretar al C.C. în cadrul întîlnirilor cu re­ fost discutate posibilitățile de căror părinți au rămas fără mării. Pericolul pe care îl pre­ acesteia asupra situației eco­ al P.S.U.G. prezentanți ai conducerii Aca­ întărire a conlucrării dintre or­ locuri de muncă și care sînt zintă cursa înarmărilor poate fi nomice mondiale și a progresu­ In timpul convorbirilor au demiei de Științe a U.R.S.S., cu ganizațiile tehnico-științifice din nevoiți să lucreze în mod clan­ înlăturat numai prin încetarea lui tuturor țărilor. fost subliniate bunele rela­ președintele Comitetului de Stat cele două țâri în acest domeniu destin, deoarece patronii îi producției armelor nucleare și ții dintre cele două partide de însemnătate vitală pentru preferă știind că-și pot permi­ Totodată, la Viena a avut Ioc o pentru Energia Atomică, A. M. te să le plătească salarii de distrugerea lor ulterioară. Cu cit manifestație de protest împotriva și țâri, care se dezvoltă în Petroșianț, cu acad. A. M. Pro­ omenire. se tergiversează acest proces hotăririi N.A.T.O. de a amplasa spiritul înțelegerilor dintre horov, directorul Institutului da Tovarășul Ion Ursu a avut în­ mizerie. Numeroși tineri nu-și mai mult, cu atit devine mai pe teritoriul Europei noi rachete tovarășii Nicolae Ceaușescu fizică al Academiei de Științe, tâlniri bilaterale cu reprezen­ pot, pe de altă parte, face stu­ mare primejdia unei catastrofe nucleare americane. și Erich Honecker. In cunsul acad. V. A. Veinștein, directo­ tanții țărilor membre ale diile din cauza creșterii ver­ nucleare". Aceasta este una din vizitei, delegația română s-a tiginoase a taxelor școlare. rul Institutului de cristalografie C.A.E.R. participante la lucră­ Și iată cum realitățile in­ concluziile principale cuprinse HELSINKI 29 (Agerprea) a lntilnit. de asemenea, cu to­ și materiale speciale, cu alțî rile Comitetului. Au fost exa­ în raportul privind consecințele varășul Gunter Schabowski, oameni de știință sovietici au firmă aplicarea în practică în economice și sociale ale cursei Aproape totalitatea locuitorilor minate rezultatele colaborării țările capitaliste a mult trîm- Finlandei se pronunță pentru membru supleant al Birou­ fost examinate aspecte ale con­ dintre România și aceste țări, înarmărilor, inițiat de România lui Politic al C.C. al P.S.U.G., lucrării româno-sovietice în do­ bițatului drept la învățătură. și întocmit de un grup de ex- crearea unei zone denuc’eari- redactor-șef al ziarului precum și posibilitățile de adln- Alocațiile destinate învățămîn­ perți din 12 state sub președin­ zaie in nordul Europei, relevă meniul științei și tehnologiei și tului din partea statului cu­ un sondai de opinie, public»! „Neues Deutschland", și a au fost convenite noi obiective cire a cooperării tehnico-știin- ția reprezentantului țârii noas­ studiat exoeriența unor re­ și acțiuni care să contribuia la țifice. nosc în aceste țări o scădere tre. După cum s-a anunțat, a- la Helsinki și reluat de agen­ dacții și instituții de presă continuă. Dar cine beneficiază cest raport a fost difuzat ca do­ ția Reuter. Rezultatele sondaju­ din capitală și alte regiuni de pe urma acestor reduceri? lui arată că 92 Ia sută din fin­ Răspunsul, confirmat de nume­ cument oficial al O.N.U. landezi se pronunță pentru in­ ale țârii, in conducerea de Potențialul nuclear distructiv Către partid a presei, parti­ roase publicații occidentale, staurarea unei zone libere de Victorie categorică a P. S. M. S. este sec și în același timp, cu­ acumulat în lume și volumul arme nucleare, acoperind Fin­ ciparea acestora la înfăptui­ uriaș al resurselor absorbite de rea politicii interne și ex­ tremurător : cursa irațională a cursa înarmărilor fac să crească landa. Suedia. Danemarca ti terne a partidului și statului. înarmărilor. Astfel, diminuarea pericolul care amenință ome­ Norvegia. in alegerile generale din Spania fondurilor pentru programe nirea, se arată in raport. Creș­ Ideea creării unei asemenea sociale și concomitent sporirea terea în continuare a arsenale­ MADRID 29 (Agerpres) — Rezultatele parțiale privind cheltuielilor militare vor pri­ lor de arme convenționale și zone a fost lansată prima dată.. întrevederi româno-siriene Partidul Socialist Muncitoresc distribuirea mandatelor în Senat va școlile americane, în peri­ — camera superioară a parla­ nucleare poate submina pacea, In 1963. de fostul președinte *el DAMASC 29 (Agerpres) — O Spaniol (P.S.M.S.) a realizat o oada 1982—1983, de aproxima­ poate complica rezolvarea unor Finlandei. Urbo Kekkonen. delegație a Comitetului pentru victorie categorică în alegerile mentului — confirmă victoria tiv 300 milioane dolari, scrie probleme vitale pentru omenire. problemele Consiliilor Popu­ legislative anticipate desfășura­ P.S.M.S. Din cele 165 de man­ ziarul „New York Times". Un în țările capitaliste, în urma STOCKHOLM 29 (Agerpree) — te joi în Spania, obținînd majo­ date atribuite pînă vineri seara, mare număr de instituții de lare condusă de Iulian Ploști- ritatea absolută în Congresul P.S.M.S. a obținut 108, de ase­ învățămînt vor fi nevoite să-și unor cheltuieli militare foarte Consiliul suedez al tineretului naru. președintele comitetului, a ridicate, au sporit șomajul și efectuat o vizită în Republica Deputaților (camera Inferioară a menea. majoritatea absolută, din Manifestație a studenților și elevilor din Dusseldorf (R.F. Germa­ lichideze sau să-și scurteze inflația — relevă documentul. s-a pronunțat, intr-o declara­ Arabă Siriană, la invitația Mi­ parlamentului): 201 din totalul totalul de 208 locuri ale acestei nia) împotriva deteriorării condițiilor de Invâțâmînt unele cursuri și programe în Creșterea bugetelor militare are ție dată publicității la Stock­ de 350 mandate. Potrivit date­ camere. vederea economisirii de bani nisterului Administrației Locale lor publicate la Madrid de Mi­ de către autoritățile americane, loc pe seama reducerii alocații­ holm. in favoarea creării unei din această tară. Delegația a Alocații mal puține pentru a căminelor școlare din State­ lor pentru nevoile sociale, du- fost primită de Walid Ham- nisterul de Interne și reluate de MADRID 29 (Agerpres) — In­ destinați cheltuielilor pentru cind la sporirea încordării so­ zone denuclearizate in nordul agenția spaniolă de presă EFE, tr-o primă declarație făcută învățămînt înseamnă reducerea le Unite. „Vor exista mai pu­ crearea de noi mijloace de dis­ doun. membru al Comandament socialiștii au obținut 9 836 579 după anunțarea rezultatelor numărului de cadre didactice, țini profesori, mai puțini admi­ trugere. Prin încălcarea drep­ ciale. Actuala recesiune econo­ Europei. Declarația relevă câ tului regional al Partidului micșorarea numărului de burse nistratori, mai puțini specia­ mică este mai mult decît un fe­ un asemenea pas ^r contribui voturi, respectiv 46 la sută din alegerilor în Congresul Deputa-, tului la lumina cărții se ajun­ Baas Arab Socialist, viceprim-* totalul sufragiilor exprimate. Se tilor, în care Partidul Socialist și diminuarea lor, creșterea liști. mai ales în domeniul ști­ ge. astfel, la sporirea arsena­ nomen ciclic. Ritmul cheltuie­ taxelor școlare și dhiar ame­ ințelor și al matematicii, preci­ lilor militare subminează posi­ la cauza dezarmării. la slăbirea ministru al guvernului, și a pur­ precizează că la urne s-au pre­ Muncitoresc Spaniol (P.S.M.S.) lelor militare, ce devin tot mai încordării pe continentul euro­ tat convorbiri cu Abdel Karim zentat 80 la sută din cetățenii nințarea cu închiderea a unor za Steînhilber. Experții vor bilitățile eccnomico-sociale. po­ deține majoritatea absolută școli. Conform datelor publi­ amenințătoare pentru însăși litice gi tehnice ale țărilor pean și diminuarea pericolului Adi. ministrul administrației lo­ spanioli cu drept de vot. cifră (198 din cele 350 de mandate), părăsi școlile deoarece sînt existența planetei. Semnifica­ lumii. cu mult superioară celei de la liderul acestui partid. Felipe cate de Federația americană a mal bine plătiți în domeniul tiv este faptul că doar cu suma unui război nuclear. cale. alegerile generale precedente, Gonzalez, i-a asigurat pe spa­ învățătorilor, școlile din State­ afacerilor". cheltuită pentru Instruirea si Specialiștii apreciază că. dacă din 1979. nioli că vor găsi o atitudine de le Unite au început actualul Aceeași erodare a condițiilor echiparea unui singur «c’dat miliardele de dolari cheltuite an de învățămînt cu 55 000 de Pe locul secund se situează dialog și cooperare în soluțio­ de învățămînt se manifestă cu pot fi asigurate condiții p®tru pentru cercetările militare in narea problemelor cu care se profesori și învățători sub ne­ pregnantă și în Marea Brita- școlarizarea unui numM da întreaga lume după cel de-al Alianța Populară, care a obținut cesarul de cadre pentru buna 105 mandate parlamentare, ad- confruntă țara. In context, el a nie. în actualul an școlar, cos­ 80 de copii. w doilea război mondial ar fi fost apelat la toate sectoarele poli­ desfășurare a procesului edu­ dirijate spre nevoile științei și judecindu-și 25,3 la sută din vo­ cațional. Cei aproape 44 de mi­ tehnicii, astăzi omenirea ar fi turile exprimate. Se remarcă re­ tice și sociale să participe îm­ lioane de tineri, din S.U.A. în­ gresul actualului partid de gu- preună la efortul comun con­ ajuns la realizări pe care poate sacrat consolidării definitive « scriși anul acesta în școli în­ că nu le va putea obține nici vernămînt, Uniunea Centrului vață în clase neîncăpătoare, în Democratic, care n-a reușit să procesului democratic în Spa­ în anul 2000. nia și depășirii crizei economice clădiri mai sărăcăcioase. în obțină decît 11 mandate și 7.2 care predau mai puțini profe­ Perspectivele evoluției eco­ la sută din totalul voturilor ex­ — informează agențiile Franca nomiei mondiale în anii ’80 sint Presse și I.P.S. sori, folosind manuale mai primate, față de 167 mandate în vechi, arată publicația ameri­ astăzi strîns legate de progresul 1979. Partidul Comunist din Spa­ în ceea ce privește politica efectiv în domeniul dezarmării, externă. Felipe Gonzalez a rea­ cană „International Herald în primul rind al dezarmării nu­ nia a obținut 5 mandate parla­ firmat intenția sa „de a acționa Tribune". In R. F. Germania, cleare. De pe urm$, unui război mentare și 3.8 la sută din vo­ pe plan internațional în vederea din cei peste 75 000 de diplo­ în care se va folosi arma nu­ turi. Restul mandatelor au reve­ apărării intereselor Spaniei, mat universitari care s-au a- cleară, se spune in document, nunțat la oficiile de plasare a vor avea de suferit nu numai nit altor partide și grupări po­ pentru pace între națiuni, pen­ brațelor de muncă, aproxima­ statele care dispun de arma nu­ *litic. tru destindere și dialog". tiv o treime sint cadre didac­ cleară, ci toate statele, iar ca­ tice. în cel mai populat land racterul și amploarea distru­ al R.F.G. Renania de nord — gerilor sint practic imposibil de Westfalia. aproximativ 10 000 imaginat. ORIENTUL MIJLOCIU de tineri învățători nu au reu­ șit să găsească catedră în a- VIENA 29 (Agerpres) - La BELGRAD 29 (Agerpres) — pregătirii reuniunii Ia nivel cest an de învățămînt. Potrivit Viena au luat sfirșit lucrările La Belgrad au avut loc convor­ înalt a țârilor nealiniate în ca­ estimărilor oficiale, pînă în Congresului ordinar al Partidu­ biri intre Petar Stambo’ici. pre­ drul căreia va fi discutată șl 1985 numai în Renania de nord lui Socialist din Austria, care a ședintele Prezidiului R.S.F. Iu­ problema palestiniană. — Westfalia se va înregistra Aspect din timpul unei demonstrații de protest desfășurate la inaugurat, de fapt, campania goslavia. și Yasser Arafat, pre­ De asemenea la Belgrad au un deficit de 25 000 de locuri Londra împotriva hotăririi autorităților britanice de a reduce electorală a partidului în vede­ ședintele Comitetului Executiv avut loc convorbiri între Mitia de muncă pentru pedagogi. Ex­ creditele destinate învățămintuiui rea scrutinului pentru Camera R. S. CEHOSLOVACA - Imotjino de la unna „Tatro" din Kopiirnice al Organizației pentru Elibera­ Ribicid. președintele Prezidiu­ plicația pentru reducerea nu­ inferioară a parlamentului, pro­ rea Palestinei. După cum trans­ lui C.C. al U.C.I.. și Yasser Ara­ mărului de cadre didactice, mite -agenția Taniug. cu acest tul mesei și cazării pentru ele­ în vederea respectării cu a- gramat pentru luna aprilie 1983. fat. președintele Coipitetului care sint astfel sortite să în­ vii interni s-a majorat cu devărat a dreptului la învăță­ în rezoluția de politică exter­ prilej s-a reafirmat că situația Executiv al Organizației pentru groașe numărul deosebit de 15—40 la sută, iar prețul ma­ tură. pentru asigurarea înflo­ nă adoptată se evidențiază în­ Plenara CC al PMU.P. din Orientul Mijlociu nu poate Eliberarea Palestinei. ridicat al șomerilor din țările fi rezolvată fără înfăptuirea nualelor cu 50 la sută. Autori­ ririi civilizației umane, care răutățirea climatului interna­ VARȘOVIA 29 *(Agerpres — lor fundamentale ale dezvoltă­ occidentale, este, în opinia lui tățile locale au fost obligate să poate fi realizată numai prin- țional în ultimii ani. lansîndu-se drepturilor legitime ale poporu­ TEL AVIV 29 (Agerpres) — Gary D. Watts, director al ser­ Agenția poloneză de știri P.A-P. rii sociai-econanr.ee a tării: lui palestinian, inclusiv dreptul reducă progresiv bugetele lor tr-o largă răspîndire a științei un apel pentru intensificarea anunță că. la Varșovia, s-ău Cu privire la complexul energe- Autoritățile militare israeliene viciilor afiliate Asociației na­ destinate învățămîntului. în de carte, se impune cu tot mai eforturilor consacrate ..revenirii de a-și constitui un stat propriu. au impus din nou restricții de ționale pentru învățămînt din încheiat lucrările plenarei C-C. De asemenea, s-a subliniat că consecință, s-a micșorat și nu­ multă stringență diminuarea la politica de pace și destinde­ al P.M.U.P.. care a exa/nmat vire la politica maritimă a sta­ circulație în orașul Nablus și S.U.A. cît 6e poate de simplă : mărul de burse, iar cele râ­ cheltuielilor militare, renunța­ re" în viața mondială. în docu­ țările nealiniate trebuie sâ-si tabăra palestiniană de la Ba­ „Școlile recurg la reducerea principalele probleme «xraț- tului și la sarcinile m acest do— intensifice activitatea centru mase au fost puternic afectate rea la cursa demențială a în­ ment se subliniază amploarea pe economice ale țării. Pe baza lata .(Cisiordania, teritoriu ocu­ numărului salariaților lor pen­ de rata deosebit de mare a armărilor. Perspective deosebi­ rezolvarea situației din Orientul pat de Israel), unde au conti­ tru a-și echilibra bugetele". „în care a luat-o. în diferite țări, proiectelor de document pre­ C.C. al P.M.V.P in proolema Mijlociu, unul dintre cele mai inflației. în acest an se preve­ te pentru dezvoltarea invăță- zentate. plenara a adoptat hotă­ nuat manifestațiile de protest general copiii trebuie să fie de o ameliorare cu 4 la sută a mintului în lume s-ar deschide mișcarea pentru pace si dezar­ periculoase focare de criză din împotriva ocupației israeliene, pregătiți să se mulțumească rî rile : Cu privire la sarcinile Ir. încheierea lucrărilor. Woj­ lume. în acest context, s-a con­ burselor rămase în raport cu dacă s-ar renunța, timp de mare, ce atestă îngrijorarea pro­ ciech Jar.ize-ik:. prun -secretar informează agenția France cu un număr redus de opțiuni. creșterea cu 11,4 la sută a ra­ an, la cheltuielile pentru înaw fundă a milioanelor de oameni organelor și organizațiilor de ai C.C. al P.M.U.P-. a rostit o venit ca Iugoslavia și OX.P. să Presse. Conducerile școlilor vor tre­ tei inflației. Contribuția finan­ mări. De reținut : cu acear#/ pentru viitorul omenirii. partid in revolzarea probleme- covintare. coopereze mai «trins în vederea bui să amine cumpărarea unor ciară a părinților la burse a sumă se pot construi 600 000 ue noi cărți pentru biblioteci» să sporit, de asemenea, cu 15 la școli pentru 400 000 000 de se descurce cu vechea aparatu­ sută. Bursele fiind puține, tot elevi ! însăși problema alfabe­ PE SCURT ră de laborator. Apoi vor a- mai mulți tineri britanici.— în tizării tuturor celor 814 mili­ în ultimele zile, cei doi membri ai echi­ persoane, s-a anunțat la încheierea unui mîna orice măsuri pentru în­ special cei proveniți din medii oane de neștiutori de carte Avion utilitar pajului au efectuat un nou ciclu de expe­ seminar consacrat combaterii criminalită­ treținerea clădirilor și vor face sociale mai puțin avute — (29,9 la sută din populația glo­ rimente geofizice in cadrul unui vast pro­ ți; legate de droguri, care a avut loc la ț • LA TRIPOLI s-au desfășu­ reduceri la cheltuielile pentru sînt obligați să-și abandoneze bului) ar putea fi soluționată 1 gram de cercetare a resurselor naturale Aachen. In cel mai populat land al R. F. rat lucrările celui de-al XX-lea îngrijirea lor, în final vor di­ studiile. cu alocarea a numai 1,5 mili­ ale Terței și de studiere a mediului în­ Germania, Renania de Nord — Westfalia, Congres al Uniunii medicale minua fondurile pentru activi­ în țările occidentale continuă arde dolari din cei peste 650 conjurător, au determ inai caracteristici ie numărul victimelor „morții albe" a fost, arabe, la care a participat prof. tățile extrașcolare, in special să existe arialfabeți, copii' care miliarde de dolari destinați optice și spectrale ale atmosferei. La 29 in. perioada menționa tă, de 80 — infor­ M. Popescu Buzău, președinte pentru cele sportive", arăta, nu urmează școala. Ei fac par­ anul acesta, conform S.I.P.R.I., octombrie, echipajul a fost supus unui mează cger.fia D.P.A. * de onoare al Uniunii medicale la rindul său. August W. te din cei aproape 130 de mili­ pentru înarmări. control medical. balcanice și secretar general al Stelnhilber, director executiv oane de copii neșcolarizați din * Alianței medicale meditera­ TUDOR PRELIPCEANU Valorificarea neene. Cu această ocazie, s-a asociat al Asociației naționale lume. Sînt copii care din cauza I ț întrunit și Comitetul mixt de apelor reziduale ț colaborare intre Uniunea medi­ cală balcanică și Uniunea medi­ • AFLAT LA VARȘOVIA, CU de teote La laboratorul central de tehnologie pen­ cală arabă, care a stabilit te­ prilejul lucrărilor Comisiei per­ Comunicai R.D.G.-Cehoslovacia tru industria chimică de pe lingă Acade- mele științifice și detaliile orga­ manente C.A.E.R. pentru co­ BERLIN 29 (Agerpres). — o constituie escaladarea fără La bordul complexului orbita'., continuă, m .a de știința a R. P. Bulgare s-a pus la nizatorice ale celui de-al II-lea laborare în domeniul industriei Agențiile ADN și CTK au difu­ precedent a înarmărilor, precum punct o metodă de separare din apele re­ Congres al Alianței medicale carbonifere. Ion Lăzărescu, mi* zat comunicatul comun cu pri­ și efortul de a înlocui co­ Avionul din imagine, pus la punct de de asemenea, experimentele al căror scop ziduale a 99 la suta din metalele conținu­ ) mediteraneene, ce urmează să specialiștii britanici, este utilizat in agri­ constă in studierea aprofundată a dezvol­ nistrul minelor, a avut con­ vire la întîlnirea prietenească de laborarea bazată pe egalitatea în te. în calitate de factor de extragere se aibă Ioc anul viitor. drepturi între state printr-o po­ cultură. Are o autonomie de zbor de 700 tării diferiților subiecți biologici in condi­ folosesc acizii grași rezultați din procesul vorbiri eu B. F. Ocatcenko, mi­ la Berlin dintre Erich Honecker, km și, datorită aliajului deosebit din care țiile zborului cosmic și perfecționarea sis­ * secretar general al C.C. al litica de amenințări și presiuni, temelor destinate cultivării in Cosmos a de fabricare a uleiului de floarea soarelui, • LA GENEVA a avat loe • nistrul industriei cărbunelui din P.S.U.G., președintele Consiliului de sancțiuni economice și boicot. e construit, este mai ușor, ceea ce permite în comparație cu alți factori, acizii grași ședință plenară a delegațiilor realizarea unor importante economii de plantelor superioare. U.R.S.S. $i S.U_A. in cadrul ne­ U.R.S.S. A fost examinat stâdiul de Stat al R. D. Germane, și In context, a fost condamnată eu carburant. Zborul complexului de cercetări științi­ sint materii prime secundare nepoluante. ț îndeplinirii înțelegerilor ante­ Gustav Husak. secretar general fermitate imixtiunea tot mai ac­ fice se desfășoară normai, iar starea să­ gocierilor privind limitarea și al C.C. al P.C.C., președintele centuată a S.U.A. și altor state 1 Ei „absorb" ionii de mercur, plumb, cupru, reducerea armamentelor strate­ rioare privind colaborarea eco­ \ Activități spațiale nătății celor doi membri ai echipajului cadmiu intr-un proces de depoluare per­ gice, transmite agenția T.A.S.S. R. S. Cehoslovace. din N.A.T.O. în treburile interne este bună. ț nomică bilaterală în domeniul în comunicat, părțile și-au ex­ ale R. P. Polone. Cosmonauții Anatoli Berezovc: $i Va- manent. Și instalația de depoluare reali­ extracției cărbunelui și con­ primat profunda îngrijorare in în comunicat sînt evidențiate i lentin Lebedev au început cea de-a 25-a zată de specialiștii laboratorului este sim­ • COSTUL VIEȚII ÎN R.F.G. 1 săptămină a evoluției lor in Cosmos. la Victime ale stupefiantelor este in permanentă creștere. strucției de utilaje tehnologice legătură cu faptul că situația in­ responsabilitatea și posibilitățile i bordul complexului de cercetări științifice In perioada ianuarie—septembrie 1982. plă : ea constă din două coloane una de * Potrivit statisticilor oficiale, nu­ miniere, și au fost identificate ternațională cunoaște o agravare pe care le au statele din Europa extracție și cealaltă de reconstituire a mai in luna octombrie nivelul J „Saliut 7"—„Soiuz T-7U — anunță agenția in R. F. Germania și-au pierdut viața, din * noi posibilități de extindere a periculoasă, ca urmare a politicii în însănătoșirea situației in­ \ TASS. cauza consumului de stupefiante, 257 de acizilor grași. prețurilor a crescut cu 4,9 la sută față de aceeași perioadă a cooperării în producție dintre imperialiste de confruntare și de ternaționale, în încheierea ctt anului treăut. cele două țări în acest domeniu. superînarmare, a căror expresie succes a reuniunii de Ia Madrid.

SIMBATA, 30 OCTOMBRIE zicală de mare popularitate. 22.10 , pretează ansamblul de balet al dnt al frumuseții acestor ani. rii. 11,30 Roman foileton: „Doche­ de Ion Luca Caragiale. Primă par­ seară de muzică românească. VINERI, 5 NOIEMBRIE Telejurnal. 22,20 Jazz In nocturnă. Operei Române din Iași. 15,55 Clu­ 15,30 Treptele afirmării. Laureațl rii". Episodul 1. 12.00 Muzică te. 22,00 Telejurnal. Opera „Oedip". 22,00 Telejurnal. PROGRAMUL I bul tineretului. 16,35 Desene ani­ ai concursului de la Semigalia — populară instrumentală. 12,25 Pa­ PROGRAMUL I DUMINICA, 31 OCTOMBRIE mate. 17.00 Serata muzicală TV. Italia, ediția 1982 (I). 16,00 La noramic economic. 12,50 Album PROGRAMUL II JOI, 4 NOIEMBRIE 11,00 Telex. 11,05 Profil teatral — Muzica și cultura imaginii. 19.00 început de săptămină. 20,00 Tele­ coral. 16,00 Telex. 16,05 Viața șco­ 15,00 Telex. 15,05 Colocvii peda­ Teatrul ,,Mihai Eminescu“ din Bo­ PROGRAMUL I Telejurnal. 19,20 Carnet electoral. jurnal. 20,20 Carnet electoral. 20,25 lii. Elevul la școala calității în 20,00 Telejurnal. 20,20 Carnet PROGRAMUL I gogice. Primele lecții despre da­ toșani. 12,10 Cultivarea limbii șl 19.30 Sub semnul prieteniei fră­ Bijuterii muzicale. 20,55 Moștenire muncă și învățătură. 16,25 Clubul electoral. 20,25 Salonul TV al ar­ toria de a învăța. 15,30 Tragerea literaturii române. 12,35 Centre 8.00 Consultații pentru Invăți- țești. Vizita tovarășului Nicolae telor plastice. 21.10 Mic dicționar 11,00 Telex. 11,05 Școala con­ loto. 15,40 Emisiune în limba ger­ muzicale ale țării — Timișoara. mintui serai. 8,30 Almanahul fa­ Ceaușescu și a tovarășei Elena de operă șl balet. Litera „F" — temporană: Mijloacele de tnvăță- mană. 17,35 La volan — emisiune 13,00 Tragerea de amortizare miliei. 9,oo De strajă patriei. 9^0 Ceaușescu in Iugoslavia. 20,00 Mu­ (V). 22,00 Telejurnal. mînt în lecție. 11,25 Film serial: pentru conducătorii auto. 17,50 ADAS. 13,10 La sfirșit de săptămî- Bucuriile muzicii. 10.00 Viața sa­ zică populară. 20,20 Telerama. E- „Lumini și umbre" — episodul 27. 1001 de seri. 20,00 Telejurnal. 20,20 nâ • La ora 15,00 — Fotbal: tului. 11.45 Lumea copiilor. 13.00 misiune de Dumitru Tănăsescu. MIERCURI, 3 NOIEMBRIE 12,15 Pași de viață lungă. 12,45 Carnet electoral. 20,30 Cadran Sportul studențesc — Corvinul Album duminical. 18,25 Ziua mon­ 20,50 Serata muzicală TV (conti­ Cîntece vechi și noi din Mara­ mondial. 20,55 Codrule, codruțule Hunedoara. Transmisiune directă. dială a economiilor. 18,35 Micul nuare). 22,15 Telejurnal. 22,25 Mu­ PROGRAMUL I — melodii lirice pe versuri de Mi­ 18,30 Octombrie — cronica eveni­ ecran pentru cei mici. 19,00 Tele­ zică de jazz. mureș. 16,00 Telex. 16,05 Profesi­ hai Eminescu. 21,10 Film artistic: mentelor politice. 18,50 1001 de jurnal. 19,20 Carnet electoral. 1940 /âpfâmfhei tv 16,00 Telex. 16,05 Școala Bâtuluî unile cincinalului: Mineritul la în­ „Mărturie mincinoasă". Premieră seri. 19,00 Telejurnal • România Sub semnul prieteniei frățești. Vi­ LUNI, 1 NOIEMBRIE — școală pentru sat. Debut de li­ tn publicistica internațională * zita tovarășului Nicolae Ceaușescu tîlnirea cu tehnica modernă. 16,25 pe țară — producție a studiourilor cean în campania agricolă. 16,33 Stadion — emisiune de actualita­ Sport. 19.25 Carnet electoral. 19,30 și a tovarășei Elena Ceaușescu în PROGRAMUL I Viața culturală. 17,20 Tragerea americane. 22.00 Telejurnal. Teleencielopedia. 20,00 tntîlnire cu Iugoslavia. 20,00 Cîntarea Româ­ pronoexpres. 17,30 Cărți și idei. te sportivă. 17,00 Studioul tinere­ opera, opereta și baletul. 20,30 niei. De pe marea scenă a țării pe 15,00 Telex. 15,05 Emisiune în 30 OCTOMBRIE - 5 NOIEMBRIE 1982 PROGRAMUL II Film serial: „Lumini.și umbre" — micul ecran. Județul Ialomița. limba maghiară. 17,50 1001 de seri. 17,50 1001 de seri. 20,00 Telejurnal; tului. 20,00 Telejurnal. 20,20 Car­ episodul 28. 21,25 Do, re, mi, fa, 20.50 Film artistic: „Candidatul 18,00 închiderea *programului 20,00 Carnet cultural. 20,20 Actualitatea net electoral. 20,30 Actualitatea e- 15,00 Telex. 15,05 Foarte bine. soi, la... varietăți. 22,10 Telejurnal. din East Milton". Premieră pe Telejurnal. 20,20 Carnet electoral. economică. 20,25 Dialogul faptelor. conomică. 20,45 Serial științific î 15,25 Studioul operetei. 15,55 Pașî 22,20 să-mi cînți cobzar... roman­ țară. O producție a studiourilor 20,25 panoramic economic. Sub pentru viitor. Ion Ghlca. Însem­ tineretului. Cenaclul Flacăra al 20,55 Teatru In serial: „o scrisoa­ „Corpul uman". 21,10 Meridianele de viață lungă. 16,25 Varietăți, va­ țe și cîntece de voie bună. engleze. 22,15 Telejurnal. 22,25 semnul îndeplinirii obiectivelor e- nări de Marin Bucur. 21,30 Meri­ George Enescu — „Poema Româ­ conomlce prioritare. 21,00 Tezaur tineretului revoluționar la Țebea. re pierdută", de Ion Luca Cara­ cîntecului. 21,40 Dezbateri cultur rietăți. 17,20 Viața economică. 17,50 PROGRAMUL H dianele cînteculul. 22,00 Tele­ nă". Fantezie coergraficâ de Va- folcloric. 21,30 Roman foileton: jurnal. 17,05 Cabinet profesional. 17,30 Ci­ giale. Ultima parte. 22,00 Telejur­ rale. 22,00 Telejurnal. 1001 de seri. 20,00 Telejurnal. Ac­ sile Solomon. „Docherii". O producție a studiou­ vica. 17,50 1001 de seri. 20,00 Tele­ nal. I9,oo Telejurni.. • România în rilor engleze. Episodul 1. 22,00 Te­ PROGRAMUL II tualitatea economică. 20,20 Camei MARȚI, 2 NOIEMBRIE jurnal. 20,20 Carnet electoral. 20,25 publicistica internațională • PROGRAMUL II lejurnal. PROGRAMUL n electoral. 20,30 Concertul filarmo­ Sport. 19,25 Carnet electoral. 19.30 PROGRAMUL I Ancheta TV. Economisirea de car­ 20,00 Carnet electoral. 20,30 Con­ nicii din Arad. 21,45 Generația Cîntarea României. 20,10 Portret PROGRAMUL II buranți, o cauză a noastră, a tu­ muzical — compozitorul Grigore 13,00 Concert de prînz. 14,05 Tea­ 20,00 Telejurnal; Carnet *tlecto certul orchestrei simfonice a ra- deceniului IX. Sentimentul dato­ Nlca. 21,15 Orizont tehnico-științi- tru tv. 15,00 selecțiuni din bale­ 15,00 Telex. 15,05 penaclurf ale 11,00 Telex. 11,05 Profesiunile turor. 20,45 Teatru în serial: „O ral. 20,20 Scena și ecranul. 20,50 dloteleviziunii. Festival Beethoven. riei și conștiinței care-1 defineș­ fic. 21,35 Pagini din literatura mu­ tul „Peer Gynt" de Grieg. Inter- tineretului» Tinerețea noastră un cincinalului. Cînd povestesc mine­ scrisoare pierdută". Premieră TV, Buletinul rutier al Capitalei. 21,00 22,00 Telejurnal. te. 22,00 Telejurnal.

REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: București, Piața Sclnteli, Tef. 17 60 10, 17 60 20. Abonamentele se fac la oficiile poștale și difuzorii din întreprinderi și Instituții — Tiparul: Combinatul Poligrafic „Casa Scînteil". Cititorii din străinătate se pot abona adrestndu-se la ILEXIM — departamentul export-import presă P.O. Box 136—137, telex 11226 București, str. 13 Decembrie nr. 3.