I Vizita în India a tovarăşilor NICOLAE CEAUŞESCU inifâi T ."oilIE JIU III JUDEŢE Al ■ NEAMŢ AL P.C. R. SI AU CONSILIULUI POPULAU«JUKTEAli şi ION GHEORGHE MAURER Anul H nr. 519 Duminică 19 octombrie 1969 4 pagini 30 bani BOM BAY 18 — Trimişii speciali 40 de minute, avionul special cu care poziţia lor fn impul vizite Agcrpres, Nicolae Ioneicu şi Paul Fi călătoresc conducătorii de stat ro bar. nanţa transmit : Ultima zi a vizitei mâni aterizează la Bombay. In cursul dupâ-amlezii, NICOLAE CEAUŞESCU oaspeţilor români in India a prile Oraşul portuar Bombay, al doilea juit o nouă şi puternică manifestare ca mărime din India (4.660.000 de Gheorghe Maurer, precum a sentimentelor de prietenie care locuitori) şi printre cele mai mari nele oficiale care fi însoţed unesc cele douft popoare, a dorinţei din lume, este capitala statului Ma- o vizită la centrul de cerL > nu- lor de a se cunoaşte mai bine, de a harashtra. Situat pe ţărmul vestic al mice de la Trombay, care poartă contribui la consolidarea unui climat Indiei, Bombay-ul este astăzi, ca şi melc renumitului savant atomist in Acum, cînd timpul este încă internaţional de pace şi înţelegere. fn . trecut, una din porţile maritime dian Bhabha. Sîmbătâ dimineaţa, preşedintele principale ale ţării. Prin Bombay ia Coloana maşinilor oficiale străbate Conciliului de Stat al Republicii drumul străinătăţii cea mai mare principalele bulevarde ’ ale' Bombay- Socialiste România, NICOLAE parte a produselor de export din ju ului. Ritmului trepidant „clasic", al aces CEAUŞESCU, şi tovarăşa Elena mătatea de vest a Indiei, el primind, Ceauşescu, preşedintele Consiliu totodată. majoritatea mărfurilor im tui oraş i se adaugă în'prezent,' vizi* bil. un ritm nou,,salutar — acela*al lui de Miniştri Ion GJieorfhe portate de India din ţările Europei şl progresului. De-a lungulistrăzilor, pe favorabil trebuie mobilizate Maurer, şi tovarăşa Elena Maurer, Africii. Însoţiţi de Corneliu Măneseu. minis măsură ce; coloana «maşinilorioflciale La ora 10.00 avionul special cu se apropie» de periferiile oraşului,': trul afacerilor externe. Cornel Bur- care au călătorit de la Bangalore tică, ministrul comerţului exterior, pot fi'văzute numeroasefşantiere şi conducătorii statului român şi per blocuri nod, de,locuinţe îcare ia ut trep şi de alte persoane oficiale, au pă soanele oficiale care îi însoţesc ate răsit oraşul Bangalore, plecînd spre tat locul cocioabelor1 care; constituie rizează pe aeroportul din Bombay. peisajul I caracteristic, al cartierelor Bombay. Domneşte aici, ca pretutindeni unde Pe aeroportul capitalei statului mărginaşe ale oraşelor*indiene. Mysore, împodobit ca şi în ziua so au sosit oaspeţii români, o atmosferă Succesele Înregistrate • des poporul TOATE FORŢELE sirii, cu drapele de stat ale celor sărbătorească. Drapelele de stat ale . Indian fn efortul de înlăturare,a se-' două ţări, oaspeţii români au fost României şi Indiei Împodobesc clă chelelor; lăsate pe trupul ţării "de în conduşi de guvernatorul Somanath direa principală a aerogării. delungata dominaţie colonială sint Lyer, cu soţia, şi r]e primul ministru La cobori rea din avion. Preşedin evidente. O mărturie fn acest sens al guvernului local, Patil Veerendra. tele Consiliului de Stat, NICOLAE stau şl numeroasele Întreprinderi in Erau, de asemenea, prezenţi, pen CEAUŞESCU, cu soţia, şi preşedin dustriale moderne din suburbia tru a-şi lua rămas bun de la oaspeţi, tele Consiliului de Miniştri. Ion Trocnbay : rafinării, uzine chimice, membri ai guvernului local şi ai Gheorghe Maurer, cu soţia, sint in- centrala termoelectrică etc. Tot aici consiliului Municipal al oraşului tlmpinaţi de guvernatorul statului se află şi centrul de cercetări ato PENTRU STRINGEREA SI Bangalore, generali şi ofiţeri supe Maharashtra. I\ V. Cherian, cu so mice JBhabha”. riori ai forţelor armate indiene. Oas ţia, şi de D. S. Desal, locţiitor al Oaspeţii români sînt întâmpinaţi la peţilor le sint oferite ghirlande de primului ministru al guvernului lo acest institut de preşedintele comi flori. cal. Oaspeţilor români le sint pre siei pentru energia atomică a Indiei, Au fost intonate imnurile de stat zentaţi apoi membrii guvernului sta dr. V. Sarabhal. şi d e directorul cen ale României şi Indiei. După ce a tului Maharashtra şi alte personali- . trului de cercetări H. N. Sethna. trecut in revistă garda de onoare ali taţi ale vieţii publice. După ceremo Gazdele prezintă conducătorilor niată pe aeroport, preşedintele Con nia trecerii in revistă a gărzii de o- de stat ’ români diferite aspecte din DEPOZITAREA RECOLTEI! siliului de Stat şi-a luat un călduros noare şi a intonării imnurilor de stat activitatea acestui modern complex rămas bun de la oficiali lăţile in ale celor două ţări, conducătorii ro de cercetări ştiinţifice. înfiinţat şi diene. mâni se îndreaptă spre,palatul gu La capătul unui zbor de o oră şl vernatorului, reşedinţa pusă la dis- (Continuare fn pagina a IV-a) Organele comunale de partid Hotărîri ale Consiliului de Miniştri t Curier nu răspund de soarta recoltei ? privind generalizarea experimentării noului sistem De ce nu intervin energic pentru de salarizare în alte ramuri ale economiei naţionale Un nou succes rea susţinută a industriei energiei e- al Teatrului Ramura energiei electrice şi termice lectrice, determinată de ritmul rapid înlăturarea deficienţelor ? ai industrializării ţării, de moderni Tineretului Pe baza rezultatelor obţinute în- lectrice şi termice, sporuri pentru zarea tuturor ramurilor economiei tr-un număr de unităţi reprezentative vechimea neîntreruptă in aceeaşi u- printre rlndurl — multe laude, naţionale, de creşterea gradului de nitate, premii în cursul anului pentru încheiată joi, 16 octombrie, care vor -să te facă să crezi că de sub Îndrumarea şi controlul M i cultură şi bunăstare a populaţiei. Ea Cu fraze frumoase nisterului Energiei Electrice, Consi realizări deosebite, gratificaţii la fa/a zonală a Festivalului na la Bodeşti lucrările din cam va reprezenta, în acelaşi timp, un ţional de teatru care a avut liul de Miniştri a aprobat printr-o sfirşitul anului, în funcţie de rezul pania agricolă merg ca şi gos puternic stimulent pentru realizarea loc la Iaşi a consemnat un nu se strînge recolta podărirea şi Înfrumuseţarea hotărire generalizarea experimentă tatele obţinute de fiecare intreprin- unei funcţionări sigure a agregatelor nou succes al Teatrului Ti centrului civic. Numai că în rii -noului sistem de salarizare şi ma dere. fără întreruperi in condiţiile obţine nerelului din Piatra N eam ţ: - Din discuţiile purtate în biroul Gtu Sil ion, inginerul agronom tre aspectul edilitar-gospodă- jorarea salariilor cu începere de la Introducerea noului sistem de sa rii unei productivităţi a muncii su Diploma pentru cei mai va tovarăşului Vasile Tomescu, şi Ioan Irimia, instructor al Co resc şim velu! dezvoltării eco 1 -noiembrie a. e în toate î»t«?prin-- la ri-zare şi majorarea. salariilor va perioare, situată la nivelul celei rea loros spectacol pentru - tine secretarul Comitetului comu mitetului judeţean de partid, nomice a comunei. Intre fraze derile de producere, transport şi dis mobiliza pe toţi lucrătorii din aceas lizate in instalaţiile similare din ţă ret, atribuită de Comitetul reţinem că la CAP Bodeştii de le, declaraţiile, asigurările din tribuţie a energiei electrice. tă ramură la înfăptuirea prevederilor nal de partid Bodeşti, discuţie rile avansate din punct de vedere in judeţean Iaşi al U.T.C. pie la care au fost prezenţi şi to Sus mai sint de recoltat floa- birou şl realitatea de pe clmp Corespunzător acestei hotărîri sa Directivelor celui de-al X-lea Con sei lui Paul Cornel Chltfc — varăşii : Ion Dascălu, pre rea-soarelui de pe 8 ha (şi de există o nedorită diferenţă, to lariile muncitorilor, inginerilor, eco gres al partidului privind dezvolta dustrial. .Cronica personală a Iui şedintele CAP Bodeştii de Sus, treierat de pe-18 ha), porum varăşe Tomescu. Dacă In bi nomiştilor şi funcţionarilor din ra Laonic" (regia Mag da Bor* bul de pe 136 ha (şi s-a trans rou toate maşinile mergeau, mura energiei electrice şi termice ur deianu, scenografia — Mi* portat numai de pe 25 ha), că aflaţi că. la brigada zootehnică mează să fie majorate în medie cu Sectorul poştă şi telecomunicaţii hai Mădescu). Cel de-al doi arăturile de toamnă se află de la Oşlobeni combina de re 8,8 la sută : împreună cu majorarea lea colectiv premiat este de-abia la Început (numai 34 coltat furaje, două remorci şi salariilor mici efectuate în anul 1967 Tot cu începere de la 1 noiembrie larizare şi în poştă şi telecomunica Teatrul Naţional ,V. Alee- ha realizate din 577) şi că s-au două tractoare Încă nu Începu se asigură pe ansamblu o creştera a.c. Consiliul de Miniştri a aprobat ţii se menţin în continuare sporuri Insilozat numai 100 tone fu seră lucrul nici la orele 8.30— medie de 8.9 la sută. De a- generalizarea experimentării noului de vechime neîntreruptă în aceeaşi sandri" din laşi, cu specta raje din 1.600 tone planificate. 9 (cei doi mecanizatori — Gh. unitate şi pentru condiţii deosebite ceastâ creştere a salariilor vor sistem de salarizare şi majorare a colul «Săgetătorul- de Ion 1 lumină de | Aceste rămîneri In urmă. sint Bizu şi Gh. Tudose 11 aşteptau salariilor în unităţile de poştă şi tele de muncă. beneficia un număr de peste 40.000 de Omescu (regia Sorana Co- cauzate de indisciplina meca pe Ion Pantaze, brigadierul Aplicarea noului sistem de salari salariaţi, ale căror venituri vor fi a- comunicaţii. • nizatorilor, desele defecţiuni zootehnic, să le indice tarlaua zare şi majorarea salariilor va con roamă), care a primit diplo nual mai mari cu aproximativ 65 în conformitate cu prevederile ho- ale maşinilor şi Îndeosebi ale de unde să recolteze), că nu stitui pentru lucrătorii din ramura ma pentru cel mai reuşit milioane lei faţă de cele realizate tăririi, salariile personalului opera combinei universale de recol toate silozurile sint pregătite poştei şi telecomunicaţiilor un pu spectacol din concurs, atri tat siloz (după opinia tovară să «găzduiască” hrana pentru înainte de 1 august 1967. tiv, muncitorilor, inginerilor, econo ternic imbold în înfăptuirea preve şilor Ion Dascălu şl Gh. Sil ion), animale. Tot la Oşlobeni am miştilor şi funcţionarilor din această buită de Consiliul popular Prin elementele sale, noul sistem derilor cincinalului şi a Directivelor de insuficienţa maşinilor agri găsit două girezi de ovăz Încă ramură urmează să fie majorate în municipal Iaşi. Juriul festi Nu ftiu cine afirma că ş de salarizare, adaptat la specificul a- Congresului al X-lea al P.C.R., în ve dacă vara acestui an nu ^ cole repartizate In această zo netreierate, cărora „le ţine de medie cu 9.7 la sută ; împreună cu cestei ramuri, stimulează colectivele derea extinderii şi modernizării echi valului a fost alcătuit din : ne-a prea avantajat, va Ş nă (după opinia tovarăşului urlt* o combină şi o batoză. majorarea salariilor mici efectuată întreprinderilor în creşterea produc pamentelor şi a sporirii eficienţei e- artista emerită Dina Coceau trebui, prin compensa- 5 Tomescu). Nici un cuvinţel Date fiind rămlnerile In urmă în anul 1967 se asigură pe ansamblu tivităţii muncii şi asigurarea conti conomice a activităţii fiecărei unităţi, preşedinta A.T.M . regizorul ţie, să avem o toamnă § despre lipsurile C.A.P., ale co la lucrările agricole, ’ socotim nuităţii, la un nivel calitativ cores o creştere medie de 12,3 la sută. mitetului comunal de partid, tn acelaşi timp el va contribui la în frumoasă. Şt se pare că Ş neavenită abundenta de şedin punzător a alimentării cu energie e- De această majorare a salariilor Alexandru Fiaţi, Florin NI- ale consiliului popular comu tărirea răspunderii fiecărui salariat are dreptate. & ţe pe care le organizaţi: una lectrică şi termică a consumatorilor. vor beneficia un număr de circa colau, secretarul literar al nal. (Doar tovarăşul I. Irimia a în asigurarea satisfacerii la timp şi Sint zile cînd, sub ş aţi ţinut-o dimineaţă si două 60.000 de salariaţi, ale căror venituri arătat că uneori şi cooperativa Astfel, colectivele centralelor electrice de bună calitate a prestaţiilor de Teatrului National „I. L. Ca- lumina dulce a soarelui Ş| urmau să aibă loc după-amlază. vor fi anual mai mari cu peste 90 are lipsuri neasigurind braţele sînt direct cointeresate în respectarea poştă şi telecomunicaţii către popu ragiale* din Bucureşti, Dinu tomnatec, meleagurile ^ Folosindu-ne de acest prilej, graficului zilnic de funcţionare a a- milioane lei faţă de cele realizate judeţului nostru par in- fi de muncă necesare la combina laţie, întreprinderi şi instituţii. Kivu, cronicar de specialitate atragem atenţia tovarăşilor Ioan gregatelor la parametrii stabiliţi de înainte de 1 august 1967. finit mai frumoase, mai & de recoltat furaje). In schimb, Constantinescu, directorul 1MA la revista „Contemporanul* şi conducătorii CAP şl tovară dispecerul energetic naţional. în evi Prin noul sistem de salarizare, ve ★ bogate. Bogăţia e con- s Ştefan cel Mare şi Gheorghe Hotărîrile Consiliului de Miniştri şi Victor Parhon, redactorul cretă, palpabilă: la C i- | şul Tomescu ne-au asigurat că tarea avariilor, nedepăşirea cheltuie niturile fiecărui lucrător din ramura Preda, director adjunct la Di privind generalizarea noului sistem rov sau Dulceşti, sfecla | totul este bine organizat, că lilor de producţie planificate şi a de poştă şi telecomunicaţii vor fi emisiunii T.V. .Gong*. de zahăr umple virf fi s-au luat măsuri, că toate ma recţia agricolă judeţeană că normelor de consum, acordarea inte nemijlocit legate de realizările pla de salarizare şi majorarea salariilor Din palmares, mai menţio şinile sint de dimineaţă In grală a salariului tarifar fiind con în ramurile energiei electrice şi ter camioanele fi căruţele; 3 nului de venituri, sau a planului de năm Diploma pentru cea mai 2a Moldoveni se auresc & clmp şi «lucrează din plin, că... Pavel PÎNTEA diţionată de îndeplinirea acestor in prestaţii, după caz. al unităţii în care mice şi cea de poştă şl telecomuni etc., etc. Fraze frumoase, ar caţii vin să confirme din nou mo bună scenografie, acordată fn livezi* merele fl pe- S dicatori. Veniturile salariaţilor din îşi desfăşoară activitatea. rele; fi peste tot pă- § borescente, promisiuni şi — (Continuare în pag. a IlI-a) în vederea stimulării depăşirii pla dul consecvent cu care partidul şl Teatrului ,M. Eminescu" din pufoaiele fşi ingroafă ş întreprinderile de transport şi dis guvernul înfăptuiesc prevederile ce Botoşani pentru piesele .M a tribuţie a energiei electrice sint la nului de venituri şl a celui de pres lui de-al IX -lea Congres al P.C.R., fi-fl rotunjesc ştiuleţii şi Ş taţii, precum şi a reducerii cheltuie nevrele* do D. Tâmâs (sce grăunţele, profitind din § rîndul lor legate nemijlocit de rea referitor la ridicarea nivelului de lilor planificate prin efort propriu, plin de temperatura incă & trai al oamenilor muncii din ţara nograf George Doroşenco) şi lizarea planului de vînzare a ener hotărî rea prevede acordarea de gra ridicată a amiezilor. fi 1 In pagina a IlI-a a numărului de azi publicăm noastră şi ale Hotărîrii Plenarei Co •Luceafărul* de B. Şt. Dela- giei şi de încadrarea In volumul de tificaţii salariaţilor ia finele anu mitetului Central al Partidului Co vrancea (scenograf Hrlstofe- cheltuieli stabilite. lui. De asemenea, se prevede şi po 1 HARTA cu situaţia recoltării porumbului la munist Român din octombrie 1967 nia Cazacu), precum şl Di Prin prevederile sale, hotărlrca sibilitatea premierii lucrătorilor în referitoare la îmbunătăţirea sistemu ploma pentru cel mai talentat Bloe-notes data de 18 octom brie a.c. Consiliului de Miniştri asigură mun cursul anului pentru rezultate deose lui de salarizare şi majorarea sala bite obţinute în activitatea lor. Ca şi riilor. tfnăr interpret, decernată ac citorilor, inginerilor, economiştilor şi celelalte ramuri unde s-a generalizai torului ieşean Costel Constan funcţionarilor din ramura energiei e- Dar nici frumuseţea 8 experimentarea noului sistem de sa (Agerpres) tin (rolul lui Hlncu din .Să nu e mai puţin sesiza- s getătorul*). bilă ochilor deprinfi s-o | In felul acesta, la faza fi descopere, inim ilor ga- I (a să şi-o apropie. Cerul a nală a Festivalului naţional in Raportul prezentat ta zări menţionăm: Înfiinţarea o- nizare ştiinţifică a producţiei e in unele zile ca sticla, | Neamţ, Irecindu-se totodată Ia ce şi In oraşul Tlrgu Neamţ, de teatru care va avea loc cel de-al X-lea Congres al ficiului şi centralei telefonice şi a muncii. numerotarea abonaţilor cu prin mărirea capacităţii cabie- aerul la orele dimineţii, s Partidului Comunist Român, în comuna Brusturi-Drăgăneşti, anul acesta în decembrie, la pur. Clmpurile par zu- 9 Dezvoltarea impetuoasă a cinci cifre. lor urbane. In scopul unei mai In pag. a Il-a tovarăşul Nicolae Ceauşescu a serviciului de noapte pentru activităţii economice, a vieţii grăvite. tractoarele lu- s tn acest trimestru, incep şl rapide legături între comună Bucureşti, vor participa nu arăta: «Ţinind seama de fap distribuirea telegramelor In social-culturale şi a turismului necind pe marginea ză- | lucrările de mărire a capaci şi reşedinţa de judeţ, va con mai două din cele şapte tea tul că o importanţă deosebi municipiul Piatra Neamţ, in In judeţul Neamţ, impun lua rii. imagini de basm. oa- s tăţii centralei telefonice auto tinua acţiunea de conectare tre moldovene : Teatrul Na tă pentru economia noastră, stalarea de posturi publice In rea In continuare de măsuri mate, din municipiul Roman, prin circuite directe cu Piatra menii la cules, impli- 3 pentru deservirea populaţiei o Neamţ a centralelor telefonice ţional «V. Alecsandri* din nind parcă un vechi, un S are reţeaua de telecomunicaţii, comunale, prin darea In comu Iaşi şi Teatrul Tineretului foarte vechi ritual, chiar S este necesar ca în anii urmă nicaţie, plnă la finele acestui dacă mlnuiesc cu pred- | tori, paralel cu extinderea a- din Piatra Neamţ. an, a legăturilor directe Răz- zle fi oarecare candoare \ cesteia să se asigure şi mo boleni — Piatra Neamţ şi Ţi- uneltele ţi tnafinile a- Ş dernizarea, sistematizarea, ra bucaqi — Piatra Neamţ. cestul veac XX. Tre- 5 ţionalizarea şi, totodată, spori Prin instalarea unei centra îmbunătăţiri in ceom prin Siliftea tio- 5* rea economicităţii mijloacelor Din sumar: mânilor. sat de la mar de telecomunicaţie*. le telefonice manuale la Ro POSTA SI man. la Începutul anului vii ginea judeţului, locali- * * late nlmbată de istorie, Călăuziţi de aceste indicaţii, tor, vom da posibilitatea unor aprovizionarea fl de după zaplazuri ne lucrătorii Direcţiei judeţene noi unităţi socialiste din acest • Intermezzo cu făceau semne îmbietoa de poştă şi telecomunicaţii municipiu de a beneficia de cu apa potabilă re gutuii» galbene fl Neamţ, au înregistrat în ultima serviciul aparatelor .telex*. perioadă o serie de Însemnate Maurice Chevalier pufoase, parfumtnd aerul Şi In sectorul poştal, viteza Extinderea construcţiilor în cu mireasma lor aparte succese atlt In ceea ce priveş de prelucrare şi parcurs a tri , la unison cartierul Mărăţet a ridicat care zgtndăre prompt o te realizarea planului şi dez miterilor va creşte simţitor, • Salonul auto ath de veche dorinţă fl voltarea mijloacelor de poştă prin sporirea mijloacelor me probleme noi şl tn ceea ce un aiit de animalic ape- şi telecomunicaţii, cît şi fn canizate, cît şl prin construi priveşte asigurarea cu apă ceea ce priveşte Îmbunătăţirea mobilului >ii prezent in noi incă rea, In 1970, a unui oficiu de potabilă a locuitorilor. Defi din vremea copilăriei. nivelului de deservire cu pres tranzit In staţia CF.R. Piatra Şl îndată ce am ieşit taţii specifice a unităţilor so cientele existenta ptnă acum cu nevoile cetăţeanuluil Neamţ- • 11 ani in poartă la larii. In cimpia dormi- cialiste şi a publicului. Prin lărgirea continuă a mun tindă, sub cerul de sma Planul de venituri a fost în cii sl conducerii colective. II- rald. funigel se deşirau deplinit lună de lună, avind nind tot mai mult seama de in amiaza călduţă, otă- propunerile cetăţenilor, prin- • Misterul a vUe se văhtreau verzi ea In prezent o depăşire cumula municipiile Piatra Neamţ şi pentru organizarea şi moderni tr-o mai bună Instruire profe* huratecul fi clrdurl de tă de aproape 1 •milion lei. Iar cu Incă 800 numere, fn acest slonaiă a tuturor salariaţilor rămas nedeslegat Roman, crearea de noi circuite zarea mijloacelor de poştă sl păsări se ridicau lă tre ia planul de casă de peste 150 fel se vor putea satisface ma noştri, vom căuta să ridicăm telefonice şl telegrafice pe di telecomunicaţii, 'penlru ridica cerea noastră, ttureşe fl joritatea numeroaselor cereri neîncetat nivelul de deservire mii lei Angajamentul Îmbu recţiile Piatra Neamţ — ‘Iaşi ş* rea la un nivei superior a ca* de instalări de noi telefoane tn a populaţiei de la oraşe şi • U m or nătăţit de depăşire a beneficii Piatra Neamţ — Roman. litălii deservirii Astfel, in cele două municipii ale jude La obţinerea acestor rezulte sate. lor planificate pe întreg anul Prima parte a lunii noiembrie ţului nostru. M. ASM A RA N DEI te a contribuit şi apl i.c., va 11 terminată extensid Tot in cursul arestul trimes a (ost Îndeplinit le data de 31 tarea celor cinci studii elab- Ing. Valeriu DAM • Ştiaţi că... n Incă 1.000 linii d centralei tru. se vor crea noi posibilităţi august. Dintre ultimele reali rate In cadrul acţiunii de o t ‘Hefonice automate P i a 11 «* Direcţiei judeţe •te instalări de posturi telefon» şi telecomunica 9______C j^ A J jJ ^ A _ U _ L ______Dl'MISICA. 1» OCTOMBKTg 186*
— Cum vl simţiţi acum la existat orchesiiri. Eram singur a avut ca titlu „Maurice Che- Editorul meu îmi va publice După o ort şi jumAtate Ae 80 da anif pe scenA doar cu pianistul. valier vA va deschide casa şi In octombrie 0 antologie a ce discuţii mi-a spus : «VA mul — Prima sApt Voi începe din nop sA cin? inima". Joi m-au vizitat 0 lor 10 volume de amintiri. Vo ţumesc foarte mult, domnule genar, a fost ur înţeleg foart e bine spiritul mulţim* de ziarişti. Am fost lumul te va numi „Bravo Carpentier". Aresta a fost su rid re, dar mi-a rost w publicului : ,.1’robabil Ci v*- Întrebat ce cred despre succes. Maurice". biectul primului - meu articol. In acelaşi timp c i qu vot 1 ceA i a scăzut foarte mult, nu hani. dragoste. Am încercat — Cum aţi debutat ca scri Apoi am prins curaj. Am în aA fiu la îniltime. buni mai este caeţ1 ea a fo$tM, tşi sA le răspund simplu cAci nu itor 1 ceput t i observ oamenii, fi-! sosii, de la New York ş privesc din AfarA. Există ceva cAre InaeamnA recompensa ram nervos. vieţii mele, şl AceAsta est* A doua ti scrisori !«• AU sosit munca, la vîrttA de 80 da ani din toate roiturile. Din picate Intenţionez să călătoresc mai mi-a fost imposibil aâ răspund puţin. la toata. — Trebuia iA liţfleg rn — Aveţi de gind sA renunţAţl h 1 17 n i e u . ald c i au veţi mal Ieşi ta tur cumva la mutlrl V nee ? — N i Continui aA lucrez fi — Nu. Dup A un spectacol tn flecere dupi-amlAtă 1 pianistul meu Fred. IA teatrul Champs-EIys£es voi cAlitorl in citeva capitale din Autorii sosesc in permanentă la mina pentru a-mi propună Europa pentru cita un specta clntecr. Ieri l-am primit pa MAURICE CHEVALIER col da numai o seară. Apoi Rofom Lamoureux rara mi-a voi fi fericit sA mA întilncscj propus cuplata despre Parii. AleltAieri a fost la mina John* mai dai cu prieteni talentaţi ny Hess. CU care nu am avut timpul iA îmi place toarta mult publi mA vAd prea des. cul fi am un simt A mint de re- spuse majoritatea. Dar dupâ mi-A pi Ac ut niciodată sA fac I — „Paris Soir“ mi-a cerut, Probabil c i voi fi Invitat de cunoştinţa faţA de el. Înainte primul iau al doilea dntec pa intelectualul. in 1 î)37, sA asigur o cronică, cit re Comedia Franceza la sa considera cA un artist da simt câ nu mai am de ce »A — $1 totuşi slnlfţl un Inie împărţeam pagina cu Tristan muaiohall a spus tot ca a avut mA tem cA-i voi decepţiona. leclual... Qernard. M»-amintesC (A pe citeva spectacole de binefacere. de apus pini la vlrsta de 35 — fn rest* cum vA petreceţl —- Sint a*a cum sint. un bâ- vremea oefrea făceam lin tur — Ce condurii trageţi acum ? de ani. Apoi drumul devine timpul ? tri n vetel mirat că mai exista neu in Africa de Nord şi pe — La 80 da ani, sint min- 11 ani în poartă dificil. Cind am împlinit 75 — Marţi am fost la frizer, pa lume. Va trebui totuşi sA vapor o femeie, despre care se de ani s-au spus cala mai fru apoi la croitor. Miercuri am nu mai dau interviuri. Este vorbea mult, a vrut sâ aibA o dru de mine, pentru câ nu moase lucruri despre mine. La primit ziariştii pentru emi Absolut necesar sit vorbesc mai discuţie cu mine — erA Mar- am avut prea multa °>eouri In .Universitatea Cluj —- H.T.V. teatrul Champs-Clysees nu a siunea din 27 septembrie care puţin pentru a putea dnta. ‘ cal ic da ani de scenă. Sibiu 7—0 (4—0)* ... .Univer sitatea are şanaa da a apjnq* campion naţional* . •• «Cuvinte da laudă trebuie si a\ em pen tru portarul Universităţii, Fus* ceriu, care a dovedit din nou excelente calităţi" . k (din ziarul clujean .Naţiunea*, a- nul IV, 20 mai 1930). SA nu Salonul credeţi cumva c i am descope rit aceste titluri si fraqmeflie de cronică aport Iv i la cine $tie ca arhlvA sau bibliotecă bine automobilului conservaţi. Am fost zilele a- cestea oaspetele unui om cu Salonul automobilului din a cantităţii de gaze de eşapa pirul mărunt $1 ervţtntat. de Paris reuneşte anul acesta 930 ment. care ml lecja amintirea unui In- de expozanţi — 370 străini şi Noul „Peugeot 304“ este un depArt.it an şcolar; dinsul e 85 constructori de autovehicu automobil clasic, cu tracţiune ac el Puşcariu — VICTOR le, din cere sece francezi. fn In faţA, cu un motor transver PUŞCARIU — de care vorbea afara autovehiculelor sport, sal de 70 C.P. S.A.F.. şi o ci cronicarul clujean şi. ia rugă* utilitar*, camioane etc, sint ex lindree de 1.248 cmc. Acest mintea mea. am incen.at să re puse atlt piese de automobil, nou model, care are patru roţi constituim crimpeio dtn cronica cit. şi Instalaţii specializate Independente, completeazA ga anilor. pentru garaje şl ateliere de ma omogenă a vehiculelor S-a născut 1a Tîrgu Neamţ, fn reparaţii* Peugeot. „Peugeot 304" sea februarie 1906. Ăici şi-a pe Constructorii francezi pre mănă, prin caroserie, atlt cu trecut şi copilăria, initiindu-se zint A trei n ou tiţl: R 12 (Re tipul 504 Cit şi cu tipul 304, de mic in tainele unor locuri nault), CAre este deja In pro iar performanţele sale sint şi discipline sportive, ta 17 ducţie In unele ţiri, ca, de pil- intermediara celor douA mo Ani, debuta ca portar In forma dA, In RomAnia Şi America de dele. ţia VICTORIA Cluj, eterna că unei alta paA Sud ; Peugeot 304, un tip In La rlndul eAu ,. lienault 12*, rivaiA a lui »U* (se mutase termediar Intre Peugeot 404 cu tracţiune In faţă, este echi Intre timp In Ardeal, odatii cu şl 204, şi, In fine, „Citrtfen pat cu un motor de 60 C.P. părinţii)... La „Victoria", de din 1948 la Piatra Neanit. Vic D-S.-21**, cu injecţie electro S.A.E. cu cilindree 1.280 cmc. Henri de loulouse-1 aut rec venită apoi „România' a jucat tor Puşcariu Îşi va Încheia aici nica. In realitate, numai CI Acest nou tip de Renault, cu cinci campionate, Impunindu-se activitatea didactică. La cel peste şaizeci da ani ai săi. V. P. trdi’n D.S.-21 prezintă cu ade- o mare stabilitate, rapiditate Descinde fmpreună cu acc.ţf trec originea aristocratică pre mea prostituatelor pariziene, prin calităţile citate cu insis ne-a mărturisit că joacă cu plă ' Arat o inovaţie tehnicA ieşitA şl confort cate destinat .unei nume din conţii de Toulouse cum ţi infirmităţile fizice sint din viat a nocturnă de ia Mou- tenţă de presa epocii, incă din cere fotbal, din ciad fn clnd* din comun. Acest automobil clientele mijlocii, permlţtndu-1 ţi vir.ontli de Lautrcc. Poare cantonate Intr-un plan lateral, lin-llotipt. In cjenerai din meciul debutului : VICTO este dotat cu un motor de 130 SA ocupe un loc Important pe că destinul i-ar ii hărăzit Bă tn centru rămlne acca teribi demi-mondul cartierelor. (Fe RIA — K.K.A.S.E. 3—0 (3—01 C.i\ S.A.F. şi atinge 185 km piaţa europeanA a automobilu trăiască Intr-o lume arbitrară, lă nevoie de adevăr, de since meia clovn, in salonul din • ••• am remarcat un portar Constantin BOSTAN pe orA, graţie sistemului elec lui. Cele douA modele france lumea părinţilor, fără vreo ritate care, evident,- nu pot fi st fada Mou lins, La Goulue). foarte capabil, îndrăzneţ şi si tronic de injecţie a carburan ze, „Peugeot 304“ şi „Renault disciplină sau devoţiune, atlt satisfăcute de cit. tn afară con hitUneşti la Lauinc o artă gur* (Ellenz£r)... tului, pus la punct de firma 12“, împreună cu. „SIMCA de necesare clnd urmăreşti a- venţiilor sociale. La 17 ani, de de exprimare liberă, re A urmat apoi perioada depli vest-germanA Bosch. Acest 1.100*» toate de categorii apro tlngerea unul ţel. Dar, două pildă, credea că a reda adevă zumativă, opera citorva tuţe nei consacrări şl — după pro sistem comportă un ordinator piate, vor trebui sA Înfrunte pe fracturi la coapse rămln ne rul ţi nu Idealul însemna a d i penel, dar expresia unei in priile mărturisiri — a celor care reglcarA automat In func piaţa automobilului concu pune o tuţă de lumină pe o mai mari satisfacţii: trei cam vindecate. transformlndu-l pe trigi viziuni — atit de obiec ţie de condiţiile mersului mo renţa foarte putemicA a nou rană! tivă ţi de deformată. Carac pionate alături de Gbilezan, torului* timpul de deschidere lui „Fiat 12B“, care produce o micul Henri intr-un pktit»mon- ti cunoaşte pe Van Gogh, pe terizarea Iul Le ele ici este de Doclu, Cichi, (iiunqiu, Stanoief, a injectoarelor de carburanţi şl putemicA impresie la cel st re. tl fa compensa această Seuraf, pe Oauguin, dor se finitorie J şi aţintea lornionul Surlaşin, Trandafiretcu. Mar- de-Al BO-lea Salon al automo Patru bandiţi Înarmaţi au cantitatea exacţi a carburan infirmitate, inteligenta sa scli simte atras de Degas. Pentru spre mine, clipind din ochi, schal, Guga şl Huniade, com bilului du* la$ BtarJfc. C uuft* a c- cA cu acesta se va Intilni fn lua pensula şl, după ce văzuse ponenţii formaţiei «de aur0 a tului necesar, cu o precizie de pi ton re ţi Ironia de mare s§- ţiunea In faţA, un motor trans idei, tn formă, desen ţi culoare. cea ce voia, trăgea pe ptnză lui „U“ din perioada anilor Gardena (California) şl au ordonat celor. 17 persoana 1/1.000 secundA. Rezultatul versal ivind 0 cilindru»’ de nior. Dar temperamentul său, mal citeva tuşe uşoare... Apoi, 1928—1931. fn 1930. Universi est« o creştere însemnată a 1,110 cmc şl cu o viloză de 140 Se spune că nu există nimic concentrat decit al lui Degas, declara peremptoriu : Destul 1 tatea. camploanA a Clujului st care ae aflâu Acolo» bărbaţi km pe orA, automobilul ita şi femei, să ee dezbrăcă şi Ştiaţi ca... puterii şl supleţli motorului, o tn vlafa unui artist care să nu fntirzie să se transforme E prea frumos afară. Şi ple Ardealului, afunge In semifi lian, o berlinA cu 4—5 locuri Intr-un stil extrem de perso cam să ne plimbăm tn cartier. nalele campionatului republi sâ-şi arunce hainele în mijlo economie senstbilA de carbu este fOArte perfecţionat şi rămtnă străin de activitatea can (1—0 cu MUREŞUL, 4—0 cul încăperii. CEA M AI M ICA paiAre nal. Prin 1890 acest stil va Tăulouse-Lautrec vorbea o rant şl o reducere apreciabilă splendid echipat. sa. El bine, la Toulouse-Lau- cu TOREKVES Oradea, 7—0 cu Mt^ piiArM colibri, cat# fi eminamente format. limbă a lui. tşi obişnuise ţi DupA ce toată lumea a-a H.T.V. Sibiu), dar pierde me trăieşte In America. Da ar* Primele succese le datorează prietenii s-o întrebuinţeze. Su executat, bandiţii au început ciul cu GLORIA C.r.R. Arad... si scotocească hainele sco- ud penaj multicolor şi afişelor. Valoarea ad.et ârată prima bucuros verbele ţi H iv p c d e .' Goli ţl-0 atinge Insă tn pictură : chiar frinturi de frază. Vn cu- Cea mai frumoasă amintire ? ţtnd din ele portmoneeîe, rii >.»• hrănesc cu nectarul portrete (Contesa Adfcbe — vint concis ti exprima toată Tot din 1930... Atunci a apărat carnetele de cecuri şi por Ivi - zilele, apoi au plecat cu o lorilor. mama artfztu/uO, scene din lu gfndirea l buturile *U“-iste In dubla în pradA In valoare de peste I.A INTKRSMJŢIIfiE bule- 5000 dolari. Nici una din ardulul Ginta ~~ principala cele 17 persoana nu au în tradâ din Tokio — au fost drăznit să-i urmireasci, fi istaiate primele prototipuri ind toate dezbrăcate şi afară la unor noi semafoare. A* ploînd cu găleata. estea rftcţio Medicul vă sfătuieşte notul ficut d 1 cauciucurile • Este ştiut cA scoţienii paşii pietoni- lumina r«rde nprin- sint mal liudiroşl şi mal 1 pavta In ce zgirclti decit irlandezii. Romotul 1 te mal puter- Iati un dialog Intra do! prieteni 1 f UI.TI MU Ce e bine să ştie părinţii elevilor 13 ani. nu- — Cu prilejul unor săpă iii studenţii De mal bine de o lună de somnul de zi). Culcarea Ia o nu trebuie aă Înlocuiască cele turi fAcute Ia noi, spunea un zile şcolile si-au reînceput ac anumită oră este deci o pro- douA ore de JoacA zilnică In irlandez, t-a găsit un fir de tivitatea. Organizarea timpu blemA Asupra cireia nu mai aer liber. aramă, ceea ce dovedeşte c i lui liber al copiilor constituie trebuie să Insistăm. Orice e- Să facem deci tot ce e posi o grijă tot atlt de Importantă narvăre sau supărare a copi bil pentru a contribui le întă N ULTIM II pentru părinţi cit şl pentru În lului Înainte de culcare are *!Ul li,IM), rirea organismului copiilor, a văţători şi profesori. Ia ti de ce drept consecinţă un somn ne sănătăţii lor, să-l obişnuim cu —• A. dar st vezi la noi. considerăm că este bine să dis liniştit şl oboseală a doua zl, la deprinderi de viaţi cumpătată, S-au ficut nişte săpături şi cutăm despre somnul, masa şl scoală. Deci trebuie creată co ordonată, pentru a obţine In Joaca copilului. pilului, la culcare o atmosferă noul an de IpvăţSmlnt rezulta Somnul constituie plrghia e- calmă,evitind certurile, discu dovedeşte c i strimoşll noştri 1 ini, metale na* sentială pentru sănătatea copi ţiile violente şi chier Jocurile tele pe care le dorim cu toţii descoperiseră telefonul fi r i uri, produse a- lului. tn mod obişnuit, copiii In prea obositoare. — părinţi şi educatori. tre 6—10 ani trebuie să doar Unii pArlnţl obişnuiesc sl Belşugul toamnei. mă aproape 12 ore (socotind şl trezească copilul din somn abia dr. B. IDEI 0\ ICI cu 20—30 de minute Înainte de ore da începere a cursurilor. Copiii sint spălaţi şl imbricaţi In otahă. Iar pentru dejun te rămln doar citeva minute In >a*ele mistere nedezlegate din ..afaceri*. De altfel, în bogata sa cArierA de a fost abandonata. F.rne nu era omul care să facă pasiuni, raţiunea banului predominind asupra «are copiii sint siliţi să înghită mArA şl asasinarea In R.F.G. gengiter, Erneşt Bart a stat vreo zece ani In In qtabă mlncarea ce le este rat ptnA nu de mult „invul- puşcărie şl nu exişti nici o cartotecA criminalis sentimentalismului. Cel ce l-au cunoscut mai bine pe Bart au de dată. Or, aceasta poate avea Tima a fost comisA cu un an tica din Europa occidentala care sA nu posede urmări nocive pentru sănăta 1 oferit 10.000 dolari celui care datele şi amprentele lui. clarat organelor de ancheta cA, In ultimul timp, el spunea cA „în curlnd va deveni un om bogat, tea copilului. Este deci ne coperlrea asasinului, dar ni In ultimul timp, Bart se angajata ca repre cesar să trezim copiii din vre 1 s-a dovedit atlt de abil Incit zentant al unei mari firme şl cişttga circa 2.000 sau se va sficşi totul". A spus unor prieteni câ intenţionează sA cumpere In Canada o mare can me pentru a-l putea hrăni fără Imlnalului. de mărci pe lună, ceea ce, împreună cu ciştiguri urabă. iară teama de a latirrla ..secundare", mal mult sau mâl puţin legale, şt titate de dolari de argint pentru o afacere impor nent de o eleganţă nemal in* la şcoală. > an In urmA Krnest Ceorge cu economiile lui din perioada gangsterismului, tanta. De altfel, Bart a mal fost odatA arestat In Alimentaţia copilului da wtulul sAu aţinui o foaie de II ajungeau ca sA ducA o viaţă Îndestulata. Era vlrstă şcolară este, de aseme 1 scrise urmAtoarele cuvinte : JnsA prea Iir/iu ca sA Încerce sA rupA orice leuA- Olanda pentru cumpArarea unei cantitAţi i>u^‘ deni de argint. Dar atunci a scApat uşor, deoare nea, o problemă importantă. " sA aibA griJA de propria lui tură •ii lumea inierlopâ Se presupune cA el a re- Copiilor care refuz îi diminea l-a ajutat probabil sA-şi scape fuz sA participe la „lovitura deceniului" pusă ce legea privind contrabanda cu bani era relativ blindA. FI s-a lAudat ulterior ţa laptele, alimentul cel mal cA a cîştigat totuşi din aceasta complet In substanţe hrăniloa------— al acere 50.000 de mArci, insă Ye, va trebui să le oferim tn adevărul n fost mult mai pro compensaţie făinoase, dul zaic : cîştigul a reprezentat ciuri etc. A ne rezuma la o numai 250 de mărci. felioară de pline sau la ctţiva biscuiţi, pe care-i punem copi Deşi tn ultimii ani semAna lului In buzunare la plecare, mai puţin cu un gangster de înseamnă a contribui la slăbi Misterul a rămas mare calibru, legaturile lui rea Iul, la compromiterea să- Bart cu bandele puternica mai nălăUi acestuia. erau Încă strtnse şl utile. „Co Un factor ţie sr«m.i In men legii sAI1* nutreau speranţa ca ţinerea sănătăţii fizice şi psi Bart este capabil să ducA la hice a copilului 11 constituie nedezleqat bun sfirşlt „mari afaceri". mişcarea exerciţiile sportive. Anul trecut, ia 4 octombrie Televiziunea, radioul nu pot şi »a urmAri to şi-a adus In locuinţa sa o prie tenă cAsatoritA DupA un timp, pru- la cale şl înfăptuită Intr-unul din cele mai mari a IA sat■l-u -o singurA,'uiiKut n, expllclndu-i cA are unele tre- iţAslt magazine din Frankfurt. Se apreciază cA „afatc- buri171111. Treburile au constat In tntflnirea cu o altă nitul *e«i“ so ridicA la circa 100.000 dolari femeie la un restaurant unde a rămas, vizionind programul de televiziune, pînă la ora 23,30. La dr«- Jn timpul percheziţiei efectuate la loculnţn un moment dat s-a sculat de pa scaun şi a spus coi» lui Hart, poliţia a avut o mare surpriză 1 In leu prietenei sale : „Trebuie sA mă grAbesc la Hanau, Pagini realizată • le pistoale şi alto instrumenta de acest fel, a gAsit •mi de primit nişte bani". >oat«* un ioane de scrisort de dragoste şi o colecţie d<> La 5 octombrie, Bart a fost văzut într-adevâr sub în grijirea lui lasic, Iolografii ale prietenelor lui Frne. Şi cum era a restaurantul „Haninger" din Hanau, In societa «.•li,.. firesc. Inspectorii de poliţie au luat In seamă şl tea unui bArbat. dere posibilitatea omorului din gelozie, cu atlt mai Aici se pierde orice urmA a lui Bart pînă ce Eugen irtea. mult cu cit era cunoscut faptul cA pin A in ultl— <1 iosi năşit tn dimineaţa aceleiaşi *lle. pu o rampă Turl, ma zi h viieţii sale, Bart a fost văzut In societatea de aruncat gi/noi de la periferia oraşului. Krnest ulm- unei „doamne** blonde şi frumoase. Dar dupA ce Hart sau Erne, cum II spuneau prietenii, îşi In- TU 1 1 ESCH 1 Km1*. nu fost anclielato citeva din autoarele scrisorilor 1 ' iieie astfel cariera ca mulţi alţii din mediul vio • din ce s-au gAsit In locuinţe lui Bart, această ipolezA lenţel, fraudei şl ilegalităţilor I CEAHLAUL P A G . 3 DUMINICA, 19 OCTOMBSIBjl969 Situatia recoltării Organele comunale porumbului la data de
de partid nu răspund DUMINICA, 19 O0TOMBRJ»: 18 octombrie a.c. io ? 8.30 Deschiderea emisiu nii ; Pentru .şcolari : 1 0.30 ffe r.\ de soarta recoltei ? (ÎN PROCENTE) Ora satului ; 11.35 Concert simfonic ; 12 De strajă pa- limba triei | 12.3o închiderea emi (Urmare din pac* I) mu; ordine in activitatea sec- siunii
D b |] D D 0 ÎNTREPRINDEREA de o D D n n 0 Important pentru consumatori Q INDUSTRIE LOCALA 0 Q LUNA PREPARATELOR CULINARE 0 D D 0 Cooperaţia de consum din judeţul 0 0 I.L.F. N E A M ] o ŞIRETUL" 0 0 NEAMŢ n Q 0 anunţă populaţia că prin silozurile constituite pină la data aceasta o v i invită să pefreceţî clipe plăcute la res ROMAN ie asigură condiţii bune de aprovizionare cu produse pe toată perioada taurantele din comunele Q D o D D sezonului rece la : BĂLŢATEŞTI, H0R1A, TARCĂU. ROZNOV f 0 D pune la dispoziţie fără -a 0 D Ceapa, car toţi, rădăcinoase, fructe o Ş i COMPLEXUL DIN ORAŞUL T6. NEAMŢ repartiţie celor interesaţi D 0 şi produse semiindustrializate (m u* o V i se oferă in aceste unităţi 0 D s sector de stat şi parti» râturi asortate, gogone/e, oarrâ, bu o renumite preparate de bucătărie D 0 D D 0 cular* spaliere din beton 0 D lion şi altele). 0 specialităţi de carmangerie, patiserie 0 D şi vinuri din cele mai alese podgorii. D D Cetăţenii se pol aproviziona Iu toate unităţile din oraşele»jude 0 n q pentru vie. D a ţului Neamţ. D ii P n Pag. 4 Duminică 10 octombrie I9S5P Vizita in India a tovarăşilor m jurul alatu Iv i NICOLAE CEAUŞESCU şi O.N.U. Prezente In Comitetul pentru teritoriile sub - româneşti ION GHEORGHE MAURER tutelă şi neautonome Dezbateri privind situaţia (Urmare din pagina I) acestui centru, felicitând pe toţi cei evocat sugestiv, multe din tradiţiile care lucrează aici pentru rezultatele şi obiceiurile populaţiei din această din Namibia şi din condus mulţi ani de savantul al că obţinute. parte a ţării. rui nume il poartă, centrul de cer Seara, la Palatul ,.Raj BhavanM Vizita preşedintelui Consiliului dc cetări atomice desfăşoară o com din Bombay, guvernatorul statului Stat al Republicii Socialiste Româ coloniile portugheze plexa activitate vlzind aplicarea' e- Maharashtra. dr. P. V. Cherian, şi nia. NICOLAE CEAUŞESCU. cu so NEW YORK 18 (Agerpres). — In nergiei nucleare In scopuri paşnice, soţia sa, au oferit un dineu fn onoa- ţi*:, şi a preşedintelui Consiliului de rasist de la Pretoria pentru poli efectuează cercetări fundamentale ?i rea preşedintelui Consiliului de Stat Miniştri, Ion Ghcorghc Maurer, cu Comitetul pentru teritoriile sub tu tica sa dusă în Namibia şl cere a- cercetări concrete, cuprinzînd o sferă al Republicii Socialiste România, soţia, s-a Încheiat. Duminică dimi telă şl neautonome al Adunării Ge d op ta rea unor sancţiuni drastice vastă de apllc&ri in fizică, chimie, NICOLAE CEAUŞESCU, şl a tovară neaţa ,oaspeţii români vor părăsi os nerale a O.N.U. continuă dezbate ale Consiliului de Securitate faţă biochimie, medicină etc. Un rol dc şei Elena Ceauşeşcu. pitalierul pămînt al Indiei, plecind rile privind situaţia din Namibia de Republica Sud-Afrlcană. (Africa de sud-vest) şi din colo importantă naţională revine acestui La dineu au luat parte preşedin* spre patrie. Referindu-se la situaţia popu niile portugheze. In intervenţiile centru fn domeniul pregătirii de ca lele Consiliului de Miniştri, Ion Convorbirile oficiale dintre condu laţiei zimbabwe din Rhodesia, re lor, majoritatea vorbitorilor au rea dre de specialişti necesari aplicării Gheorghc Maurer, cu soţia. Corncliu cătorii celor două ţări, prilejuite de prezentantul statului Trinidad-To- firmat dreptul inalienabil la auto bago a criticat politica dusă de Ma In economia naţională a energiei ato- M&ncscu, ministrul afacerilor exter această vizită, importantele acorduri ne. Cornel Burtică, ministrul comer încheiate, primirea extrem de caldă determinare a populaţiei din Na rea Britanie faţă de regimul ra ţului exterior. Petre Tănăslc, amba făcută oaspeţilor români atil dc înal mibia, în conformitate cu rezoluţia sist a l luL lan Smith. Vorbitorul Preşodintele Consiliului de Stat al sadorul României la Dclhi, şi alte tele oficialităţi indiene cit şi de adoptată la Adunarea Generală a s-a pronunţat pentru folosirea for Republicii Socialiste România şi pre- persoane oficiale române. populaţia acestei ţări ilustrează suc O.N.U. în octombrie 1986, care a- ţei împotriva regimului de la Sa- şedinţele Consiliului de Miniştri v i Au participat, de asemenea, D. S. cesul deplin al vizitei. nulează mandatul Ligii Naţiunilor lisbury, deoarece sancţiunile eco acordat Republicii Sud-Africane a- zitează apoi citeva secţii ale Institu Dcsai, locţiitor al primului ministiu Vizita a oferit posibilitatea unei nomice impuse de Marea Britanie al statului Maharashtra, alţi membri supra A fricii de sud-vest. s-au dovedit ineficiente, guvernul tului, printre care unul din cele trei mal bune cunoaşteri Intre cele două Pavilionul Republicii Socialiste România de la cel de-al -5-lea ai guvernului locul, primarul oraşu tărl ,a contribuit la dezvoltarea re Un grup de 56 de state africane, minorităţii albe, condus de Ian Tîrg internaţional de la Plovdiv (R. P. Bulgaria). reactoare nucleare aflate aici în lui Bombay, J. R. Joshi, membri ai laţiilor de cooperare multilaterală, la asiatice şl din America Latină au Smith, primind ajutor prin inter funcţiune si centrul de comandă al Consiliului municipal, personalităţi consolidarea sentimentelor reciproce prezentat vineri un proiect de re mediul Portugaliei şi Republicii u prilejul celei de-a 23-a aniversări a zilei Forţelor Ar acestuia, primind explicaţii detailate ale vieţii artistice şi culturale, oa- de prietenie care unesc popoarele ro zoluţie in care condamnă regimul Sud-AIricanp. mate ale Republicii Socialiste România, colonei Emllian despre actualele preocupări ale oa meni de ştiinţă. mân şi indian. C Birlea, ataşat militar şi aero al României la Budapesta, menilor de ştiinţă-a tomişti din India. Dineul s-a desfăşurat intr-o at Statornicirea unor raporturi de în a oferit vineri seara o gala de filme. Au participat, generali şi ofiţeri superiori ai Armatei Populare Ungare, reprezentanţi mosferă de caldă prietenie. Preşedin ţelegere şi colaborare între state — Esenţa acestor preocupări este, in tele NICOLAE CEAUŞESCU şi gu O delegaţie guvernamen ai ministerului afacerilor externe, ziarişti. citeva cuvinte, punerea In slujba vernatorul P. V. Cherian au toastat bazate pe principiile sacre ale res taşatul militar al Republicii Socialiste România la Ha poporului şi dezvoltării ţării a cuce* pentru dezvoltarea continuă a rela pectării Independenţei şl suveranită noi. colonel Ştefan Şerbănescu, a organizat o confe ririîor celor mai noi ale ştiinţei si ţiilor multilaterale dintre cele două ţii naţionale, neamestecului in tre tală sovietică A rinţă dc presa cu ocazia celei de-a 25-a aniversări a Zilei Armatei. Au participat redactori ai ziarelor centrale şi tchnicii, avantajelor folosirii energiei state, pentru prietenia dintre popoa burile interne, egalităţii în drepturi rele român şi indian, in sănătatea ai publicaţiilor militare, ai agenţiei dc presă vietnameză, re şi avantajului reciproc — consti nucleare în scopuri paşnice. celor prezenţi. a plecat la Pekin prezentanţi ai Ministerului Apărării Naţionale. A fost pre tuie garanţia pentru asigurarea unui Şeful statului român s-a Întreţinut Oaspeţilor le-a fost prezentat fn zent ambasadorul Rcpubiicii Socialiste România, Constantin apoi Îndelung cu gazdele, s-a intere încheiere un pitoresc spectacol de cllmab internaţional propice conso MOSCOVA 18 (Agerpres). — La tombrie pe calea aerului la Pekin, Băbcanu. sat de diferite aspecte ale activităţii muzică şi dansuri indiene care lidării păcîi şi securităţii în lume. Moscova s-a anunţat oficial că, in pentru a participa la convorbiri. n scara zilei de 17 octombrie, ataşatul militar al Ro conformitate cu acordul realizat in Delegaţia este condusă de V. Kuz- mâniei in Republica Democrată Germană, locolcnent- tre guvernele Uniunii Sovietice şi neţov, prim-adjunct al ministrului I colonel Mir cea Bcghegcanu, a oferit o gală de filme, Rcpubiicii Populare Chineze, la*20 afacerilor externe al U.R.S.S., iar cu ocazia aniversării Forţelor Armate ale Republicii So octombrie vor înccpe la Pekin con locţiitorul său este V. Matrosov. cialiste România. j a p o n i a comentarii şi proteste vorbiri între delegaţiile guverna Din delegaţie mai fac p arte: M. Au luat parte, generali, ofiţeri superiori, reprezentanţi Nava mentale ale U.R.S^S. şi R. P. Cfti- Antaşkevici, A. Dubrovski, A. Eii- ai Ministerului Apărării, ai Ministerului Afacerilor Externe, neze în probleme care Interesează zavetin, E. Nasinovskl, S. Rebiat- ataşaţi militari acreditaţi in R.D.G. A fost de faţă însărcinatul ambele părţi. fată de hotărirea Partidului kin, S. Tihvinski. Delegaţia este în cu afaceri ad- interim al Republicii Socialiste România in cosmică O delegaţie guvernamentală ^ so Republica Democrată Germană, Nlcu Şerban. vietică a plecat în ziua de 18 oc soţită de consilieri şi experţi. taşatul militar al României in R.P.D. Coreeană, căpitanul de guvernămint Liberal Democrat de rangul doi. Yoicu Petru* a organizat o gală de filme „Soiuz-8“ A cu prilejul celei de-a 25-a aniversări a zilei Forţelor A r TOKIO 18 (Agerpres). — Cores extinderii tratatului pe o perioadă mate ale Republicii Socialiste România, Au participat gene pondentul Agerpres, Florea Ţuiu, Îndelungată. De asemenea, Yasu- O declaraţie a guvernului rali, ofiţeri, reprezentanţi ai diferitelor instituţii centrale, ţi a aterizat transmite : In cadrul unei şedinţe hiro Nakasone, fost ministru al membri ai corpului diplomatic. a Comitetului său executiv. Par transporturilor, lider al unei frac Cu acest prilej, a avut loc o intUnire la o unitate militară. ţiuni de centru, s-a pronunţat pen R. P. Chineze sîm bătă tidul de guvernămint Liberal De Ataşatul militar român şi locţiitorul politic al unităţii mili mocrat din Japonia a hotărlt să tru abrogarea tratatului nu mai schimb de păreri in problema fron tare au rostit cuvintări. Au fost prezentate apoi filme docu extindă automat valabilitatea ac lîrziu de 1975 şi pentru reconside PE K IN 18 (Agerpres). — După mentare şi o expoziţie de fotografii. tierei, comerţului şi în alte proble MOSCOVA 18 (Agerprea). — tualului tratat de securitate japo rarea relaţiilor japono—americane cum anunţă agenţia China Nouă, me. privind relaţiile dintre cele a răspuns la vizita la Craiova şi Bucureşti a artiştilor Simbătă la ora 12,10 (ora Mos no—-american. Această hotărire nu tn ansamblul lor. la Pekin a fost dată publicităţii, la două ţări. Pentru a obţine o des teatrului dramatic din Plovdiv, în această localitatc a covei), după îndeplinirea pro- a constituit o surpriză pentru ob Partidele de opoziţie şi-au expri 7 octombrie, o declaraţie a guver tindere a situaţiei de-a lungul fron C sosit un ansamblu al teatrului naţional din Craiova. gramului ■noua cosmică „Sd- servatorii pdlitici din Japonia. Dar mat protestul faţa de poziţia Par nului R. P. Chineze in care se sub tierei dintre cele două târî; partea Actorii craiovcni vor evolua in piesele „Procesul lui Ho* iuz-8", avind la bord pe co anunţarea el oficială a provocat tidului Liberal Democrat in pro liniază că guvernul R. P. Chineze chineză a prezentat propunerea ca rea“ , „Mirandolina“ şi „Regele Lear44. In cursul săplăminii mandantul grupului de nave. multiple comentarii şi proteste, nu blema tratatului amintit. Socialiştii se pronunţă in mod consecvent viitoare ei vor da spectacole şi In faţa publicului din Sofia, părţile chineză şi sovietică să.a- Cosmonautul colonel Vladiinir numai în rlndul partidelor de opo au învinuit P.L.D.-ui că nu a ţinut pentru o reglementare paşnică a Satalov, şi inginerul Alcxei seama de opinia publică naţională problemelor divergente dintre jungă înainte de toate la un acord ziţie, cl şl în interiorul Partidului asupra unor măsuri provizorii pri Eliseev, a aterizat in zona şi de sistemele democratice ale dez U.R.S.S. şi R. P. Chineză, inclusiv Liberal Democrat, deoarece ea pri vind status-quo-ul la frontieră, dinainte stabilită de pe teri veşte atît politica de‘ perspectivă a baterii unei asemenea probleme a problemelor privind frontiera toriul Uniunii Sovietice, la 145 importante in parlamentul ţârii. chino—sovietică. pentru evitarea conflictelor şi pen Japoniei, cit şi acţiunile diploma tru dezangajare. Guvernul R. P. kilometri nord de oraşul Ka- tice urgente de care se ocupă a- Partidul Comunist din Japonia a In cadrul întilnirii dintre pre raganda. protestat, de asemenea, energic îm mierul Ciu En-lai şi preşedintele Chineze şi guvernul U.R.S.S. au ho cum guvernul, cum ar fi retroce După ce s-a desprins de potriva hotăririi partidului de gu Consiliului de Miniştri al U.R.S.S., tărî t, prin convorbiri, ca la Pekin darea Okinawei. Se ştie că liderii Alexei Kosîghin, care a avut loc la să aibă loc negocieri în privinţa In citeva rinduri navă, zborul aparatului de co- vernămint de a extinde în mod au problemei frontierei chino— sovie borire a avut loc pe o traiec stingii liberal-democratc, Alchiro tomat valabilitatea tratatului men 11 septembrie, la Pekin, — se spu torie dirijată, cu ajutorul sis ne în declaraţie — a avut loc un tice ,la nivelul miniştrilor adjuncţi Fujiyama şl Yoshimi Furui se opun ţionat. COMUNICATUL DAT PUBLI temului manual şi a instalaţiei ai afacerilor externe. terale se dezvoltă in spiritul prie de programare-aflată la bord, ★ CITĂŢII LA BELGRAD CU PRI teniei şi respectului reciproc. folosindu-se calităţile aerodi VIRE LA VIZITA MINISTRULUI PEKIN 18 (Agerpres). — Dele VINERI A ÎNCEPUT LA PARIS namice ale acestuia. După /ri gaţia guvernului R. P. Chineze la AFACERILOR EXTERNE CHI na re, a fost pus in funcţiune sis COLOCVIUL ORGANIZAT DE IN negocierile chino— sovietice, care LIAN. GABRIEL VALDES, IN STITUTUL „MAURICE THOREZ", temul de paraşularc; totodată vor începe la Pekin în ziua de 20 motoare speciale au asigurat IU G O SLAVIA şi la convorbirile A L P.C.F. cu tema „Originile celui octombrie, va fi condusă de Cino de-al doilea război mondial. aterizarea lină a aparatului de Kuan-hua, adjunct ai ministrului purtate cu omologul său releva cu coborire. La locul aterizării, afacerilor externe al R. P. Chineze. satisfacţie faptul câ relaţiile bila- cosmonauţii au fost înlimpi- ŞAHINŞAHUL IRANULUI, MO- naţi cu căldură de grupul de HAMMAb REZA PAHLAVI, A recuperare, instructori spor SOSIT VINERI LA NEW YORK tivi, prieteni şi ziarişti. Cos pentru o vizită în Statele Unite, monauţii se simt excelent. lncepind de luni, cind şahlnşahul r va pleca la Washigton, pentru a se -intiini cu preşedintele S.U.A., Ri Cazul SlNATRA chard Nixon, vizita sa va avea ca racter oficial. unoscutul cintâreţ ame cursul convorbirilor telefonice Cuvîntarea GUVERNUL BOLIVIAN A PRE C rican şi interpret a nu ale fostului şef al „Cosei Nos- LUAT VINERI CONTROLUL A- meroase film e muzicale, Frank tra“ din Chicago, oalvatore SUPRA SOCIETĂŢII PETROLIE Sinatra, este pe cale să aibă (Sam) Giancana, convorbiri în radiodifuzată RE „B O LIV IA GULF** filială a dificultăţi cu justiţia. Fapt este registrate de poliţie. corporaţiei nord-araericane „Guif că s-a cerut şi s-a aprobat emi Dar se pare că interesul au terea unui mandat de arestare torităţilor faţă de persoana Oii- . i preşedintelui Agenţia Reuter apreciază că ac pe numele lui de către Comi cintăreţulul nu se rezumă la sia de anchetă a statului New atit Numele lui este citat de ţiunea guvernului bolivian poate constitui un preludiu la naţionali Nixon Jcrscy. Vina omului, care a seori în paginile cărţii „Con ajuns în rindurile milionarilor federaţia crimei*1, apărută re zarea industriei petroliere a tării. nu mimai datorită muzicii, ci cent in S.U.A., al cărei autor, WASHINGTON 18 (Agerpres). — şi dc pe urma exploatării ca Ralph Salerno, este considerat NOUA CONSTITUŢIE BRAZI Preşedintele Richard Nixon, s-a selor de jocuri de noroc uin drept un expert in problemele LIANA. PROMULGATA VINERI ocupat vineri, fntr-o cuvlntare radio Las Vegas, nu este dintre cele lumii interlope. După cum a- LA RIO DE JANEIRO, VA INTRA difuzată de problemele creşterii cos Un aspect de la o demonstraţie de la Tokio (Japonia), împotriva trata mai mici. El nu a răspuns u- turnă Salerno, Sinatra s-a io- IN VIGOARE LA 30 OCTOMBRIE, tului vieţii şi InfLaţiei In S.U.A.. El tului de securitate japono—american. nel citaţii de a apare la 14 au lografiat cu defunctul boss al ziua instalării viitorului preşedin a subliniat că nivelul de creştere al Gangsterilor, Charles (Lucky) * gust în faţa acestei comisii te, generalul Emilio Garrastazu preţurilor atinge în prezent un spor care anchetează activităţile lu Luciano, a fost silit să renunţe Medici. dc aproape 6 la sută anual, tendinţă Reuniunea mii interlope din New Jersey. la o parte a intereselor sale Textul noii legi fundamentale — ce se menţine şi în continuare, pen Dar, în definitiv ce legătură in tripourile din statul Nevada tru un anumit timp. Preşedintele a a şaptea de la proclamarea inde-, Consiliului poate exista între Frank Şina- din cauza scandalului provo pendenţei ţării în 1822 — nu a fost afirmat că politica antiinflaţionistă cat de prietenia sa cu reputatul REUNIUNEA GUVERNULUI SOMALEZ dat Încă publicităţii. a Administraţiei republicane „este pe şef al gangsterilor din Chicago, calc să dea roade". Referindu-se la MOGAD1SCIO 18 (Agerpres). •— Potrivit prevederilor constituţio ministerial Sam Giancana şi a fost văzut măsurile luate care vizează scăde DE L A 1 IA N U A R IE 1961 fel P lN A Premierul somalez Mohamed Ibra nale. pinii la alegerea şefului statului în mai multe rinduri in loca rea ritmului construcţiilor, a vlnză- NOTA IN PREZENT FORŢELE MILITA bini Egul a prezidat reuniunea gu prerogativele prezidenţiale au fost luri de noapte împreuna cu o rilor in magazine, a producţiei indus RE ALB S.U.A. AU PIERDUT IN vernului consacrată examinării si asumate de preşedintele Adunării al C.E.E. personalitate a lumii interlope triale, el a recunoscut că acestea re VIETNAM 5.993 aparate de zbor. tuaţiei create în ţară după asusina- Nuţionale, Mukhtar Mohamed IIu- tra şi aşa-zlsul Sindicat al cri Newyorkeze, care a şi murit prezintâ „un medicament amar*4 (între care 2.881 avioane şi 3.112 e-j rca preşedintelui Somaliei. Abdîra- mei organizate din S.U.A. ? in braţele sale in urma unui pentru mulţi americani. sscin. Deocamdată nu a fost piccl - LUXEMBURG 18 (Agerpres). — licoptere) — informează agenţia U -j shid A ii Shermarke. S-a holărit, Autorităţile americane consi atac de cord. Autorul „Confe zată oficial dota cînd urmează să fie Vineri, la Luxemburg s-au reunit nited Press International, citind un • ..A reduce cheltuielile guverna printre altele, instituirea unei comi deră câ popularul cîntâreţ ame deraţiei crimei'4 subliniază că miniştrii afacerilor externe ai celor comunicat al comandamentului fo r - . mentale şi a face mal dificil pentru sii de anchetă în vederea elucidării convocată Adunarea Naţională în ve rican poate fi un martor ex fotografia reprezentind pe ţelor americane. Valoarea totală ai populaţie obţinerea de credite — a motivelor asasinării şefului statului derea alegerii unui nou preşedinte*al şase ţări membre ale Comunităţii E- trem de preţios in cursul actu- # Sinatra împreună cu Luciano conomice Europene. Consiliul minis acestor aparate este apreciată lftj spus Nixon — nu este o metodă care somalez. tării. aici anchete. Şi aceasta pentru ’ a adus milioane de dolari, or aduce prieteni politicienilor1. Vorbi terial a examinat o serie de proble simplul motiv câ Sinatra nu ganizaţiei „Cosa Nostra*. circa 6 miliarde de dolari — men-^j torul şl-a exprimat însă speranţa că me, un loc important ocupind cererea s-a dat niciodată înlături dc a Comisia de anchetă din sta ţionează aceeaşi sursă. măsurile luate „vor fi înţelese*4. de aderare a Marii Britanii la C.E.E. cultiva prietenii cu membrii tul N ew , Jersey este intrigată Subliniind că guvernul este hotă- Observatorii apreciază câ anumite acestui „sindicat*4. A mers pină de motivele ce l-au determinat IN CURSUL Z IL E I DE SlMBA-*, rit să ia toate măsurile pentru a con Parlamentul Zambiei progrese au fost realizate in cursul acolo Incit s-a şi fotograliat pe clntăreţ să nu dea urmare TA AU FOST ÎNREGISTRATE LA tracara creşterea şomajului şi alte acestei reuniuni. Ministrul olandez de împreună cu ei. Au existai şi citaţiei de a fi audiat. S-ar pu ATENA ŞI SALONIC opt explozii efecte negative ale politicii antilnfla- externe, Joseph Luns, a arătat câ Interese mai „deosebite'4, care tea ca el să fi vrut să evite in cu bombe, soldate cu rănirea a şa ţioniste, preşedintele S.U.A. a spus a prelungit starea de urgenţă sarcina fixării unei date privind În să justifice aceste amiciţii ? acest fel unele inrebări „su se persoane. Trei din cele opt ex că „din nefericire, unele industrii şi ceperea de tratative cu Marea Bri Deocamdată nimeni nu poate părătoare** privind . relaţiile plozii au avut loc In piaţa Omoniţ unele persoane vor resimţi „mai tanie li revine conferinţei la nivel să dea un răspuns şi. mai alts, sale cu lumea interlopă sau LUSAKA 18 (Agerpres). — Par din centrul capitalei Greciei. Alt mult decit altele** aceste ajustări Intereselor asigurării securităţii ţării. înalt, care va avea loc la 17 şi 18 să prezinte dovezi. activităţile unora dintre mem fost semnalate, de asemenea, lm^ jiecesat eNixon a făcut cunoscut lamentul Zambiei a aprobat prelun Starea de urgenţă a fost decre noiembrie la Haga. Ancheta comisiei din stalul brii acesteia. Dar Si na Ir a va portante pagube materiale. ca nu intenţionează să introducă mă girea cu încă şase luni a â tării de tată In Zambia după comunicarea In cercurile politice se apreciază New Jersey a început in iuna trebui acum să compară în Guvernul grec a întărit măsurile suri de control asupra preţurilor şi urgenţă, decretată în cursul lunii au hotăririi guvernului de a prelua con că Franţa nu va accepta să se iixeze februarie. Ea urmăreşte să ol- faţa comisiei... sub stare de salariilor, şi a adresat un apel sin gust de preşedintele Kenncth Ka- trolul asupra a 51 la sută din pache de securitate şi a difuzat un comu4 o dată înainte de adoptarea unei po ţină cit mai multe dale privind arest. Nu este o postură prea dicatelor şi cercurilor industriale de unda. tul de acţiuni pe care trusturile In nicat prin care cere populaţiei să-§| litici comune de finanţare a agi «cul activităţile organizaţiei „Cosu plăcută pentru un om care, pe a nu contribui la creşterea acestora. In intervenţia sa vicepreşedintele ternaţionale le dâţln în Industria cu turii. Tot la această reuniune, cei Nostra“ pe teritoriul aces.u. vremuri, a fost idolul â mili păstreze calmul. El a anunţat, de asemenea, că va Simon Kapwepwe a declarai că In prului din această ţară, remanierea şase miniştri au ajuns la un acord stat, considerat drept unul Uin oane de alţi- oameni. Oricum, cere Congresului să prelungească pe circumstanţele actuale, clnd Zambia guvernamentală şl dizolvarea orga asupra modalităţilor in care ţările cartierele generale ale „sin această afacere aduce la lumi-, PREŞEDINTELE ASOCIAŢIEI primele şase luni ale anului viitor este nevoită să facă faţă presiunilor nelor de conducere ale Partidului U- membre ale C.E.E., in următorii trei dicatului crimei'4. In cursul au nă un aspect al vieţii lui Frank INDUSTRIAŞILOR DIN AUSTRIA. su^.u* ;\a fiscală, iniţial de 10 la exercitate asupra el de către regi nlt al Independenţei din Zambia — ani, vor încheia aqorduri comerciale dierilor, un reprezentant al Sinatra asupra căruia cu sigu su; ce va fi insă redusă ia jumă MAYER GUNTHOF, a dezminţit mul rasist din Rhodesia, precum şi evenimente care au marcat, după a- cu ţările socialiste din Europa. Reu Biroului Federal de Investiga ranţă că el ar fi preferat să tate. Preşedintele S.U.A. a declarat zvonurile potrivit cărora şilingul acţiunilor ostile desfăşurate împotri ţii a declarat că numele Iul fie trasă o cortină cit mai că Administraţia va continua acţiu preclerile observatorilor politici din- niunea Consiliului ministerial a ho va teritoriului zamblan de autorită tărlt, de asemenea, să se înceapă ne Frank Sinatra a fost menţio groasă. ar urma să f it reevaluat El a ca-, j nile sa le'antiuiflaţioniste recunosc înd tr-o serie de ţări africane, începutul I. RETEGAN ţile din coloniile portugheze înveci gocieri comerciale* pe de o parte cu nat In mal multe rinduri in lificat astfel de speculaţii ca •ires însă că acesUa sint „paşi nepopu- nat# — Angola şl Mozambic — a- unei erlz# politice căreia Zambia este la Israelul şl, de pe altă parte, cu Re ponsabile şl neîntemeiate*. I dopLarea acestei măsuri corespunde nevoită să-l facă în prezent faţă. publica Arabă Unită şl Libanul.
Întreprindem poligrafic* Bacă*