EVOLUTIA POPULAŢIEI ŞI A MEDIULUI NATURAL ÎN COMUNA SFÂNTU GHEORGHE (JUD. ), ÎN PERSPECTIVA DEZVOLTĂRII DURABILE

Ing. EDUARD MARIN EFTENIE, ing. drd. TEODORA BARDAN-EFTENIE, SC Genardica SA, Alba Iulia

ABSTRACT: Evolution of population and natural environment in Sftântu Gheorghe common, and sustainable development. By its nature, the village Sfântu Gheorghe became an attraction and was declared a tourist area, here nature endowing this corner of land with plenty of water, sunny days and the finest sand. With all the positive aspects of the area, in over years is present a demographic declined, so if not taken measures to revive the area in the shortest will lead to irreversible destruction. Keywords: natural environment, demographic declined, sustainable development.

Comuna Sfântu Gheorghe se întinde pe Marea Neagră. Localitatea este situată în partea stângă a braţului Sfântu Gheorghe, în partea de est a judeţului Tulcea, a 120 km de apropierea gurii de vărsare a Dunării în Tulcea şi la 35 km de oraşul (fig.1).

Fig. 1. Localizarea comunei A – Judetul Tulcea B-Comuna SfântuGheorghe (sursa: http://www.romaniapenet.ro; http://www.instantstreetview.com) Comuna este alcătuită dintr-un singur sat de câmpie deltaică, cât şi în cel de câmpie ce ocupă suprafaţa totală de 60575,87 ha. maritimă. Aşadar, bazinul hidrografic de Terenurile din afara satului sunt reprezentate care aparţine este cel al Dunării, foarte de: grinduri, canale, lacuri, bălţi, zone complex în această zonă.Marea Neagră, litorale şi insula Sacalin.Sfântu Gheorghe se limitând la est şi sud–est localitatea, a dat învecinează la nord cu terenuri aparţinând naştere celei mai întinse plaje de pe teritoriul oraşului Sulina, în nord -vestde terenuri ce României: 30 km lungime şi 1–2 km lăţime, aparţin comunei Crişan, iar la vest se situată la 2 km de Sfântu Gheorghe. învecinează cu terenuri ale satului Dunăvăţ, Actuala configuraţie morfohidrografică a aflat la 50 km distanţă. Deltei Dunării este rezultatul interacţiunii dintre fluviu şi mare în perioada Caracterizare morfo-geografică Holocenului. La începutul Holocenului, când nivelul mării a crescut până aproximativ la Relieful comunei Sfântu Gheorghe este nivelul actual, exista aşa-numitul golf al dominat de grindul Sărăturile din cadrul Dunării. La gura acestui golf, între Deltei Dunării, fiind încadrat atât în peisajul promontoriul Jibrieni, la nord şi Evolutia populaţiei şi a mediului natural în comuna Sfântu Gheorghe, jud. Tulcea 111 promontoriul -Dunavăţ la sud, s-a senin, durata mare de stralucire a soarelui şi, format cordonul iniţial Letea-Caraorman. în consecinţă, cea mai mare cantitate de Materialul aluvionar a fost transportat de energie solară.Temperatura aerului este unul curenţii marini de-a lungul ţărmului dintr-o dintre cele mai importante elemente zonă situată la nord, la gurile Nistrului, climatice. Media anuală pentru localitatea Bugului şi Niprului. Sfântu Gheorghe este de 11°C. În luna Cel mai vechi braţ al Dunării, braţul ianuarie media este de-2°C, în aprilie, 10°C, Sfântu Gheorghe, curgea în mare printr-un iulie 22–23°C şi în octombrie de 12°C. Cele pasaj situat în capătul sudic al grindului mai multe nopţi geroase, cu temperature mai Letea-Caraorman dezvoltând prima deltă a mici de-10°C au fost înregistrate în perioada Dunării: Delta Sfântu Gheorghe I. de iarnă a anului 2006, la staţia Sfântu Cel de-al doilea braţ al Dunării, Sulina Gheorghe.Umezeala aerului ca urmare a s-a dezvoltat odată cu blocarea prin suprafeţelor cu apă şi mlăştinoase, a aluvionare a braţului Sfântu Gheorghe. bazinului marin din apropiere, este ridicată Braţul Sulina a preluat un flux din ce în ce (peste 80%), Delta Dunării împreună cu mai mare de sedimente şi a început să-şi litoralul marin, fiind cu valorile cele mai formeze propriul edificiu deltaic: Delta ridicate din România.Precipitaţiile Sulina. atmosferice influenţate de uscatul În acelaşi timp, în partea sudică a zonei nord–dobrogean şi de bazinul Mării Negre s-a format o mică deltă secundară Delta înregistrează o scădere de la vest spre est. În Coşnei datorită braţului secundar Dunavăţ. timp ce pe suprafaţa uscatului limitrof deltei, Delta Sulina a fost treptat erodată, în timp ce sub influenţa convecţiei termice, a curenţilor braţul Chilia, la nord şi Sfântu Gheorghe, la de aer ascendenţi din timpul zilei se sud şi-au construit propriile lor delte: Delta formează nori cu producerea precipitaţiilor, Chilia şi Delta Sfântu Gheorghe II. Aceste în interiorul deltei, cu suprafeţe acvatice şi, două delte sunt formate din material în special, către ţărmul mării, datorită sedimentar dunărean, în timp ce materialul proceselor de evaporaţie şi evapotranspiraţie transportat de curentul litoral se acumulează care, implică consum de energie calorică, se la nord de braţul Chilia şi constituie formează curenţi descendenţi ziua, fapt ce formaţiunea Jibrieni. determină destrămarea norilor şi deci, lipsa Aspectul morfologic actual al Deltei precipitaţiilor.Pe suprafaţa grindurilor cu Dunării se datorează ultimei ridicări a nisipuri fără vegetaţie, procesele de convecţie nivelului Mării Negre, care a creat condiţiile pot duce la producerea precipitaţiilor. unei puternice aluvionări având drept consecinţe meandrări şi ramificaţii ale Repere istorice braţelor principale. Conform literaturii de specialitate Denumirea comunei îşi are origini (Gâştescu, 1989), Delta Dunării reprezintă legendare, se presupune ca în 1821 a venit în teritoriul cuprins între prima bifurcaţie a sat o corabie turcească de război în care era Dunării (Ceatalul Chiliei), mărginit la est de şi un paşă. În ziua aceea, în sat răsuna litoralul Mării Negre, la nord de braţul cavalul ciobanilor şi cântecul pescarilor. Era Chilia şi la sud de complexul lacustru Razim tocmai ziua de Sfântu Gheorghe şi, în cinstea Sinoie. acestei zile, paşa a botezat satul „Katarlez” Clima este temperat continentală, cu (z se citea ţ), adică Sfântu Gheorghe. influenţe pontice, individualizându–se ca un Katarlez aparţinea administrativ de comuna topoclimat deltaic. Acest topoclimat se Caraorman. caracterizează prin nebulozitatea cea mai La început, populaţia ocupa şi Grindul redusă din ţară, număr mare de zile cu cer Buhaz, din partea de sud a braţului Sfântu 112 M. Eftenie, Teodora Bardan-Eftenie Gheorghe. După ce localitatea a avut cele dezvoltarea economiei a favorizat creşterea două denumiri, a ajuns şi la denumirea rolului negustorilor talieni, îndeosebi a actuală, care provine de la hramul bisericii genovezilor, la gurile Dunării, în mod vechi. În limba rusă se numea „Igor” şi se special remarcându–se teritoriul din jurul traducea „Gheorghe”, iar „Sfătoi braţului Sfântu Gheorghe. În acea perioadă, Igor”–„Sfântu Gheorghe”. Oficial, genovezii instituie un veritabil monopol în denumirea a fost preluată mult mai târziu, apele Mării Negre făcând comerţ cu peştele după 1900, când Dobrogea intrase déjà în pescuit la gurile Dunării. Din acest motiv, în hotarul României, în 1883 satul purtând încă portulanele şi hărţile din epocă, printre denumirea de Katarlez,după cum reiese din centrele economice importante de pe documentele de împroprietărire. teritoriul Dobrogei este menţionată şi Date arheologice au pus în lumină urme localitatea „SAN–GIORGIO”, Sfântu de locuire in zona Deltei Dunarii, datând din Gheorge de astăzi, pe harta genovezului paleoliticul mijlociu, a căror vechime este de Visconti, din1318. aproximativ 120.000 de ani. La sfârşitul În timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, neoliticului (începutul mileniului III î.Hr.) Dobrogea aparţinea Ţării Româneşti şi o sunt atestate la gurile Dunării culturile parte din birul plătit de Mircea către Poarta Hamangia şi Gumelniţa. În epoca fierului, pe otomană era peştele, precum şi accesul litoralul Mării Negre, se dezvoltă societatea pescarilor turci în aceste zone. În 1417, geto–dacică. sultanul Mahomed I a ocupat cea mai mare Prezenţa geto–dacilor este ilustrată prin parte a Dobrogei, cu excepţia câtorva cetăţi: descoperirile arheologice de la Enisala, , Enisala şi gurile Dunării, care Murighiol, Garvăn, Sarinasuf, cât şi pe rămân sub controlul Moldovei şi al Ţării grindurile care împrejmuiesc localitatea Româneşti. În secolul al XV-lea locuitorii de Sfântu Gheorghe. Săpăturile arheologice şi la gurile Dunării au fost implicaţi în acţiunea documentele istorice au dovedit că pe braţul de apărare a Dobrogei şi eliberare a Sfântu Gheorghe se făcea în antichitate un teritoriilor ocupate de turci. comerţ intens, de la Malcoci spre răsărit, pe În a doua jumătate a secolului al braţul Dunavăţ, pe Razelm spre Histria. XVIII-lea, războaiele ruso–turce se vor În localitatea Sfântu Gheorghe s–au făcut desfăşura şi la gurile Dunării, datorită descoperiri arheologice între 1950–1953, dorinţei Rusiei de a ocupa aceste teritorii. când s-a construit actuala cherhana. S–au Luptele au distrus ţinutul Dobrogei şi au executat săpături cu draga, la adâncimi mari, provocat ruinarea economică a provinciei, iar pentru a forma un canal în faţa cherhanalei. populaţia a fost decimată sau împrăştiată. Atunci au fost scoase la iveală dovezi ale Din spusele bătrânilor, acest sat este aşezărilor umane existente cândva pe aceste format în parte din pescari refugiaţi politic locuri. Astfel de dovezi au fost : oseminte, neoficial din Rusia, pe timpul împărătesei oale din lut, monede, stâlpi de stejar, cârlige Ecaterina cea Mare, de frica oştirii (în acele pescăreşti forjate. Săpăturile efectuate în vremuri serviciul militar se făcea 25 de ani), zona Grindului Buhaz au scos la iveală noi care, aşezându–se la gura acestui canal, fiind urme ale civilizaţiilor trecute, care de meserie pescari şi vânători, au legat demonstrează evoluţia oamenilor şi a înţelegere cu negustorii greci, cărora le materialelor folosite în construcţie: cărămidă dădeau peştele prins şi vânatul în schimbul arsă, smoală, piatră. celor trebuincioase vieţii. Locuitorii actuali Localitatea Sfântu Gheorghe, veche ai comunei sunt, în parte, urmaşi ai acestor aşezare de pescari, este atestată în refugiaţi de acum mai mult de 200 de ani. documentele istorice din timpuri străvechi, Colonizarea zonei cu populaţie de origine mai exact din secolul al XIV-lea, când slavă s–a făcut în mai multe valuri, în 1709- Evolutia populaţiei şi a mediului natural în comuna Sfântu Gheorghe, jud. Tulcea 113 în urma bătăliei de la Poltava când ţarul În 1828, izbucneşte un nou război Rusiei, Petru cel Mare, trece la represalii ruso–turc, se convoacă „rada cozăcească” împotriva celor care, sub conducerea (adunarea cozacilor)şi se hotărăşte, cu mare hatmanului Ivan Mazepa (care moare la majoritate, participarea la război alături de scurt timp şi este înmormântat la Galaţi ), au turci. Dar, din cauza faptului că şeful militar luptat pentru eliberarea Ucrainei. Cazacii al cozacilor duce tratative secrete cu ţarul luaţi prizonieri, sunt folosiţi la ridicarea Nicolae I şi hotărăşte să treacă de partea Sankt Petersburgului, unde mor cu zecile de ruşilor, situaţia cazacilor devine grea. mii. Dintre cei scăpaţi, o parte fug spre Armata turcă distruge centrul militar de la ţinuturile aflate sub stăpânirea otomană în Dunavăţ şi măcelăreşte 2000 de bătrâni şi Dobrogea. copii, de etnie ucraineană, care nu au reuşit Cam prin anul 1735, au venit aici şi să fugădin calea lor. zaporojeni (ucraineni), iar după ei, în urma Odată cu revenirea Dobrogei şi regiunii unor alte colonizări făcute oficial, din Deltei Dunării la România, statul român a interesele Imperiului otoman şi Imperiului administrat pescăriile româneşti, inclusiv pe ţarist, au mai venit din Rusia lipoveni, goniţi cele din Deltă, prin sistemul de arendă, care de patriarhul Nicon. După un timp oarecare, s-a dovedit dezastruos. Acest sistem a luat ivindu-se conflicte între ei şi ucraineni, sfârşit în 1895 prin înfiinţarea unei regii de lipovenii au plecat şi au format satele stat şi promulgarea primei legi în domeniul şi . pescuitului în 1896, cu rezultate benefice Al doilea val mare s-a produs după anul asupra pescăriei. 1775, când ţarina Ecaterina a II-a, Dreptul de pescuit în perioada următoare desfiinţează „Zaporijsca Sici” (formă de s–a acordat prin concesiune, realizată prin organizare militară a oştii ucrainene, cu licitaţie sau învoială. Legea din 1896 stabilea centrul la Zaporijie), iar circa 8000 de că nimeni nu va putea pescui într-o apă zaporojeni, vin în zona Deltei Dunării pentru deschisă fără a avea consimţământul, în a scăpa de iobăgie . scris, printr-o carte de pescuit, de la Primii români s-au aşezat pe aceste locuri proprietarul sau arendaşul dreptului de la începutul secolului al XIX–lea, mai exact pescuit în acea apă (art.9). Acest drept este în anul 1810. În acest an, câţiva ciobani cu păstrat şi astăzi, astfel că dreptul la pescuit turmele lor, veniţi de la poalele Făgăraşului profesionist se mosteneşte de la o generaţie şi conduşi de un baci pe nume Niculea, s-au la alta (de la tată la fiu). aşezat pe grindul ce astăzi poartă numele de Împroprietărirea locuitorilor Dobrogei, Grindul Nicu. Denumirea grindului vine de deci şi a celor din Sfântu Gheorghe, s-a făcut la numele baciului, numai că, întimp, ultima abia după anul 1880. În 1879 se înfiinţase silabă s-a pierdut. deja Oficiul Poştal Sfântu Gheorghe, pentru Între 1806–1812 sultanul Mahmud al poşta uşoară. Mai târziu, în 1882 s–a II-lea, cunoscând aversiunea cozacilor construit la Sfântu Gheorghe un pichet zaporojeni faţă de imperiul ţarist, din cauza militar .În 1892 este introdus telegraful, cu căruia au părăsit vatra strămoşească, lasă în un serviciu limitat, iar în1894 telefonul. În sarcina acestora apărarea Dobrogei pe linia 1907, când în întreaga ţară au avut loc lupte Dunării, având dreptul la dotare cu ale ţărănimii, ecourile răscoalei au ajuns armamentul acelor timpuri, interzi-cându-li- până în Delta Dunării. Pescarii au asaltat se artileria. Accesul în tabără era permis autorităţile judeţului Tulcea cu memorii după numai bărbaţilor cozaci. Când situaţia o memorii. cerea, cozacii din „Zadunaisca Sici” partici- Prima biserică a satului a fost construită pau, alături de armata Otomană, la expediţii în 1820 cu sprijinul localnicului de origine militare, fiind vestiţi pentru vitejia lor. rusã Alexa Dionisie, care contribuie 114 M. Eftenie, Teodora Bardan-Eftenie financiar la construirea bisericii. Ea a ars în Au fost înfiinţate cooperative ale 1880 şi a fost reconstruită. Construirea pescarilor, au fost desfiinţate cârciumile bisericii actuale este legatã de legenda particulare, mărfurile se aduceau de la potrivit cãreia, în dreptul localităţii Sfântu Tulcea în mod raţionalizat etc., dar viaţa Gheorghe s-ar fi împotmolit o corabie care locuitorilor a mers înainte. Comuna Sfântu transporta cărămidă. Pentru a o disloca, Gheorghe a continuat să rămână o zonă proprietarul, un comerciant grec, a donat izolată şi a avut parte de bucurii şi necazuri, cărămida locuitorilor care au hotărât sã o de creşteri şi descreşteri economice, ca orice folosească pentru a-şi construi o nouă localitate aflată în această situaţie. biserică, începută în 1896, atât din donaţiile Ca în orice localitate izolată, schimbările negustorului grec cât şi cu banii statului. sunt aici mai încete decât în restul ţării, dar În 1916, după intrarea României în cu perspective deosebite spre o dezvoltare de primul război mondial, situaţia devine durată şi o creştere considerabilă a nivelului dramatică pentru teritoriul Dobrogei, care a de mediu şi de trai. fost ocupată de armata bulgaro–turcă. Dezastrul de la Dunăre a fost, printre altele, Aspecte demografice o cauză a semnării, la 7 mai 1918, a înrobitoarei păci de la Bucureşti care, printre Încă din cele mai vechi timpuri, populaţia alte prevederi, avea şi pierderea Dobrogei de de pe teritoriul comunei era de origine slavă către statul român. Apăsătoarele condiţii ale (ucraineană), amestecată cu populaţie de tratatului nu au apucat însă să fie puse în origine română, însă în proporţie mai mică şi aplicare şi nu au fost, cum se ştie, ratificate alte naţionalităţi (ex. nemţi), lipsind cu de Parlament, astfel că, după pacea de la desăvârşire populaţie de etnie rromă. Versailles, zona a devenit parte componentă Populaţia ucraineană de aici purta şi poartă a României Mari. denumirea de „haholi”, ce provine de la În timpul celui de-al doilea război smocul de păr (hohol) din creştetul capului mondial, comuna a fost bombardată şi au ras, pe care obişnuiau să-l poarte, după fost distruse obiective importante dar tot in modelul tătarilor Hoardei de Aur. aceeaşi perioadă, se construieşte un dig de Datorită influenţelor politice aferente apărare împotriva inundaţiilor şi o staţie perioadei comuniste, locuitorii majoritari meteorologică. ucrainieni au fost declaraţi de etnie română Anii regimului comunist au însemnat şi astfel că, în conformitate cu datele statistice pentru locuitorii din Sfântu Gheorghe ceea oficiale din prezent, ponderea cea mai mare ce au fost pentru întreaga ţară. este a românilor (fig.3).

Fig. 2. Componenţa etnică a comunei Sfântu Gheorghe Evolutia populaţiei şi a mediului natural în comuna Sfântu Gheorghe, jud. Tulcea 115 Este adevărat că odată cu trecerea anilor etnie ucrainiană. populaţia din zonă tinde spre creşterea Conform datelor de la Direcţia Judeţeană poderii de etnie română, dar neoficial, încă de Statistică Tulcea, situaţia demografică se se păstrează o majoritate a populaţiei de degradează de la un an la altul (fig.3).

Fig. 3. Evoluţia populaţiei în ani Cauzele care au dus la scăderea construite pensiuni, un complex turistic şi au populaţiei sunt, pe de o parte,comune tuturor fost organizate două festivaluri anuale, localităţilor din România, şi anume Festivalul Internaţional de film Independent deschiderea, după 1989, a graniţelor ţării şi -Anonimul şi Festivalul de muzică folk, la posibilitatea migrării peste hotare, dar în acestea adăugându-se concerte sezoniere. mare măsură a contribuit şi scăderea Din păcate o mare parte din aceste atracţii au nivelului de trai din zonă. Această scădere fost suspendate din diverse motive, este efectul mai multor cause atât de natură pensiunile noi construite nu mai păstrează social cât si de mediu şi anume: autenticitatea locului, iar perioada turistică 1. Bălţile, luncile şi Delta Dunării au de amploare se limitează doar la 4 luni pe oferit dintotdeauna populaţiei române an, restul anului comuna fiind vizitată doar riverane adăpost şi bogate resurse alimentare în scopul pescuitului amator. în prelungitele perioade de nesiguranţă 3. A treia categorie specifică zonei era economică şi politică. Datorită poluării recoltarea stufului şi al papurei, zona Sfântu accentuate la nivel global, dar şi a prostului Gheorghe fiind principala sursă de stuf din management din zonă în ce priveşte ţară. În trecut această activitate era pescuitul (braconajul) şi a politicii duse în coordonată de către Intreprinderea Piscicolă, ultimul timp, resursele piscicole au scăzut dreptul de recoltare fiind în exclusivitate al simţitor, astfel că principala sursă de venit pescarilor în perioadele improprii pescuitului din zonă a ajuns nesatisfăcătoare pentru (lunile de iarnă) şi colectate în puncte traiul de zi cu zi al locuitorilor comunei. aleacestei intreprinderi. După anii 90 2. Turismul, a doua categorie ca sursa de recoltarea s-a făcut în mod dezorganizat, venit din zonă, a cunoscut o amploare între având dreptul la această acţiune oricare anii 1995 şi 2011, când, pe lângă locuitor şi fără o monitorizare strictă a agroturismul practicat,în zonă, au fost locurilor de recoltare, iar materialul brut 116 M. Eftenie, Teodora Bardan-Eftenie comercializat de diverse s.r.l. -uri nonlocale, oxigenare a apelor, fiind diminuată astfel astfel încât locuitorii zonei au fost privaţi de acţiunea factorilor favorizanţi ai eutrofizării. această activitate. În prezent recoltarea stufului şi a papurei este aproape nulă B. Reconstrucţia socială deorece nu există cerere. Pe lângă proiectele luate în calcul de La toate aceste aspect sociale se adaugă către primăria comunei Sfântu Gheorghe o scădere dramatică a condiţiilor de mediu, prin Strategia de Dezvoltare Durabilă cum această degradare având atât cauze naturale sunt: amenajare drum în localitatea Sfântu cât şi antropice, toate acestea având ca Gheorghe, modernizare centru comunal şi impact o scădere a populaţiei din comuna sedii administrative în localitatea Sfântu Sfântu Gheroghe la aproximativ jumătate în Gheorghe, sistem de canalizare şi tratare a 40 de ani (v. fig.3). apelor uzate, locuinţe de serviciu pentru cadrele medicale, reabilitare sistem de Reconstrucţia socială şi ecologică în alimentare cu apă în localitatea Sfântu perspectiva dezvoltării durabile Gheorghe, sunt necesare şi alte proiecte structurate pe categoriile principale ca surse A. Reconstrucţia ecologică: de venit din zonă. • Protejarea populaţiilor unor specii şi 1. Îmbunătăţirea condiţiilor de pescuit a habitatelor; profesionist prin înfiinţarea unor cherhanale • Reintegrarea în circuitul hidrologic locale, atât pentru colectarea pestelui de apă natural a unor zone economice dulce cât şi pentru fructe de mare şi peşte de amenajate agricol şi piscicol; apă sărată. Încurajarea pescarilor • Restaurarea funcţiilor specifice profesionisti locali pentru pescuitul în zonelor umede; Marea Neagră prin dezvoltarea de către • Restabilirea echilibrului hidrologic şi primărie, prin intermediul unor ONG-uri, a ecologic; unor proiecte prin care să se achiziţioneze • Realizarea unor noi habitate pentru echipamente şi scule specifice pescuitului în speciile de peşti şi păsări; mare, iar venitul să fie folosit în dezvoltarea Principalele efecte pozitive ale lucrarilor altor proiecte ale comunei. Deasemenea este propuse se pot sintetiza astfel: absolute necesar ca, pe raza comunei, să se - Dezvoltarea habitatelor de reproducere, înfiinţeze făbricuţe ecologice pentru hrănire, odihnă şi adăpost, mărirea procesarea peştelui adus de la cherhanalele diversităţii de habitat acvatic prin creşterea locale, în vederea comercializării, astfel încât nivelurilor de retenţie; se favorizează apariţia unor noi locuri de - Reprofilarea şi decolmatarea canalelor muncă pentru locuitorii nonpescari ai zonei. şi gârlelor care facilitează în mod evident Monitorizarea atentă a persoanelor ce circulaţia apei atât la inundarea complexelor obişnuiesc să braconeze cu dispositive ce nu cât si la retragerea apelor peste grinduri; fac parte din echipamentul unui pescar - Realizarea legăturilor dintre oglinzile profesionist şi fără o selecţie a dimensiunilor de apă vor contribui la îimbunatatirea peştelui recoltat. circulaţiei apelor şi materialului biologic 2. În ce priveşte turismul în zonă, în prin participarea la acest fenomen a primul rând trebuie luată în considerare întregului sistem de laguri, gârle şi canale; extinderea perioadei de 4 luni la întreg anul. - Creşterea nivelurilor şi îmbunătăţirea În acest sens se pot dezvolta activităţi circulaţiei apelor în complexele naturale şi în specifice locale pentru promovarea localităţii zonele amenajate reconstruite ecologic vor astfel: avea ca efect o mai mare capacitate de diluţie - înfiinţarea unui obiectiv touristic-muzeu a poluanţilor şi mai bune posibilităţi de al istoriei si tradiţiilor zonei; Evolutia populaţiei şi a mediului natural în comuna Sfântu Gheorghe, jud. Tulcea 117 - organizarea de manifestări tradiţionale încurajaţi localnicii în a-şi înfiinţa propriile legate de sărbătorile pe rit vechi ale P.F.A.-uri sau Asociaţii familiale atât pentru localnicilor, cu promovarea lor la nivel recoltare cât şi pentru prelucrare în vederea naţional şi internaţional; comercializării putându-se realiza o varietate - atragerea pescarilor amatori în mare de împletituri sau alte obiecte perioadele de iarnă prin organizarea unor tradiţionale. concursuri de pescuit la copcă la nivel În continuare putem vorbi de unele naţional de către primărie în colaborare proiecte ce nu au avut un istoric în zona asociaţiile de pescari amatori din ţară; comunei SfântuGheorghe, dar care ar putea - organizarea unor manifestări culinare cu aduce beneficii locuitorilor comunei şi nu specific pescăresc; numai lor. - modernizarea drumurilor comunale prin Unul dintre acestea constă în recoltarea pietruire şi nu prin asflatare şi şi procesarea cătinei şi crearea de noi menţinerea aspectului exterior al caselor plantaţii de cătină şi smochini. prin folosirea de materiale traditionale Un alt aspect important în dezvoltarea –stuf şi chirpici. zonei este legat de potenţialul energetic al 3. Recoltarea şi valorificarea stufului şi surselor regenrabile de energie solară şi a papurei . Pentru aceste activităţi ar trebui eoliană (fig. 5).

Fig. 4. Zonarea potenţialului eolian în România 118 M. Eftenie, Teodora Bardan-Eftenie

Fig. 5. Harta solară a României Energia eoliana şi solară sunt surse de Concluzii putere electrică promitatoare în viitor Alături de pescuit şi turism, datorită ecologităţii şi infinităţii lor. îndeletnicirile istorice ale acestei zone, există Conform hărţilor de potenţial eolian şi oportunităţi de relansare a activităţilor solar (fig. 4, 5), zona comunei Sfântu economice bazate pe valorificarea resurselor Gheorghe este pretabilă înfiinţării unor din zonă, care vor putea duce în viitorul parcuri eoliene şi a unor parcuri cu panouri apropiat la creşterea populaţiei şi la solare care să asigure energie nu doar pentru îmbunătăţirea considerabilă a calităţii vieţii locuitorii comunei Sfântu Gheorghe, ci şi a mediului din zona comunei Sfântu pentru întreg arealul Deltei Dunării. Gheorghe, jud. Tulcea.

BIBLIOGRAFIE [1].Catalin Anton - Lucrarile de gospodarire a apelor in Delta Dunarii- ADMINISTRATIA NATIONALA “APELE ROMÂNE”ADMINISTRATIA BAZINALA DE APA DOBROGEA - LITORAL [2].Gâştescu, P., Driga, B. (1989),Der Wasserumlauf im Donaudelta(Circulatia apei in Delta Dunarii) -okologische und wirtschafftliche Bedeutung, RRGGG-Géogr., 33, p. 37-41, 1 fig., 1 tab., rés. [3].Gâştescu, P.,Ştiucă R. (2008), Delta Dunării-Rezervaţie a biosferei-Ed. CD Press Bucureşti [4], Mutihac V.,Ionesi L.,1974, Geologia României, Ed. Tehnică Bucureşti [5].http://www.insse.ro/cms/files/publicatii/Romania_in%20cifre%202011.pdf [6].http://www.paginadestart.com/comon/resurse/sfantu_gheorghe/Strategia_de_dezvoltar e_comuna_Sfantu_Gheorghe_judetul_Tulcea.pdf