ANEXA Nr. 1 PLAN DE MANAGEMENT

ANEXA nr. 1

PLAN DE MANAGEMENT AL ARIEI NATURALE PROTEJATE LACUL SNAGOV

CUPRINS

1. INTRODUCERE ȘI CONTEXT 5

1.1. Scurt ă descriere a planului, scopului și obiectivelor sale 5

1.2. Scopul Planului de Management 5

1.3. Obiectivele Planului de Management 5

2. SCOPUL ȘI CATEGORIA ARIEI PROTEJATE 5

3. BAZA LEGAL Ă PENTRU ARIA NATURAL Ă PROTEJAT Ă ȘI PENTRU PLANUL DE 6 MANAGEMENT

4. PROCESUL DE ELABORARE A PLANULUI DE MANAGEMENT 8

5. PROCEDURA DE MODIFICARE ȘI ACTUALIZARE A PLANULUI DE 10 MANAGEMENT

6. PROCEDURA DE IMPLEMENTARE A PLANULUI 10

7. DESCRIEREA ARIEI PROTEJATE 10

7.1. Informa ții generale 10

7.2. Mediul fizic 11

7.3. Mediul biotic 16

7.4. Fauna 21

7.5. Peisaj 27

7.6. Procese și rela ții ecologice 27

8. INFORMA ȚII SOCIO – ECONOMICE ȘI CULTURALE: PERSPECTIVA ISTORIC Ă 28

8.1. Arheologie și istorie 28

8.2. Activit ățile tradi ționale desf ăș urate în zona lacului Snagov 29

9. INFORMA ȚII SOCIO – ECONOMICE ȘI CULTURALE 29

9.1. Comunit ățile locale 29

9.2. Popula ția 29

9.3. Infrastructura local ă 30

9.4. Factori interesa ți 30

9.5. Folosin ța actual ă a terenurilor 31

9.6. Facilit ățile pentru activit ăț ile educative și de informare / con știentizare 31

9.7. Utilizarea și facilit ăț i pentru practicarea ecoturismului 31

9.8. Proprietatea terenurilor și drepturile de management 32

9.9. Resurse pentru management și infrastructur ă 33

10. PRESIUNI ȘI AMENIN ȚĂ RI IDENTIFICATE ÎN ARIA NATURAL Ă PROTEJAT Ă 34 LACUL SNAGOV

10.1. Impactul activit ăților din aria natural ă protejat ă Lacul Snagov asupra biodiversit ății 34

11. EVALUAREA ST ĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR DIN PERIMETRUL ARIEI 75 NATURALE PROTEJATE LACUL SNAGOV

12. SCOP ȘI OBIECTIVE 81

13. PROGRAM DE MONITORIZARE 94

14. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERIN ȚE 98

TABELE:

Tabel nr. 1 Principalele presiuni și amenin ță ri identificate în aria natural ă protejat ă Lacul 38 Snagov

Tabel nr. 2 M ăsuri minime de conservare – Cazul p ăsărilor 77

Tabel nr. 3 M ăsuri minime de conservare – Cazul amfibienilor și reptilelor 78

Tabel nr. 4 M ăsuri minime de conservare – Cazul nevertebratelor 79

Tabel nr. 5 M ăsuri minime de conservare – Cazul plantelor 79

Tabel nr. 6 Obiectivul 1: „Managementul biodiversității” 82

Tabel nr. 7 Obiectivul 2: „Educa ție, Con ştientizare şi Comunicare” 84

Tabel nr. 8 Obiectivul 3: „Managementul ecoturismului și a activit ăț ilor de recreere” 87

Tabel nr. 9 Obiectivul 4: „Sus ținerea patrimoniului cultural local și a comunit ăț ilor umane din 88 jurul ariei

Tabel nr. 10 Obiectivul 5: „Administrarea și Managementul efectiv al ariei protejate” 89

Tabel nr. 11 Planul de activit ăți 94

Tabel nr. 12 Monitorizarea implement ării Planului de Management 97

ANEXE:

Anexa nr. 1 – Încadrarea geografic ă a ariei naturale protejate Lacul Snagov în jude țul Ilfov 101

Anexa nr. 2 – Rela ția cu alte rezerva ții și situri din zon ă 102

Anexa nr. 3 – Rela ția ariei naturale protejate Lacul Snagov cu Siturile de Importan ță 103 Comunitar ă

Anexa nr. 4 – Rela ția ariei naturale protejate Lacul Snagov cu Arii Speciale de Protec ție 104 Avifaunistic ă

Anexa nr. 5 – Rela ția ariei naturale protejate Lacul Snagov cu alte rezerva ții naturale și 105 monumente ale naturii

Anexa nr. 6 – Culoare de naviga ție în aria natural ă protejat ă Lacul Snagov 106

Anexa nr. 7 – Tabel centralizator cu speciile protejate din aria natural ă protejat ă Lacul Snagov 107

1. INTRODUCERE ȘI CONTEXT

1.1. Scurt ă descriere a planului, scopului și obiectivelor sale Planul de management este un document care exprim ă clar scopul și obiectivele administr ării ariei naturale protejate Lacul Snagov, fiind documentul oficial al unui proces continuu, care în timp face posibil ă realizarea unui management adecvat al ariei naturale protejate.

1.2. Scopul Planului de Management Scopul managementului ariei naturale protejate Lacul Snagov îl constituie îmbinarea armonioas ă a conserv ării patrimoniului natural cu ecoturismul, promovarea valorilor istorice şi culturale, sus ţinerea economiei locale în beneficiul comunit ăţ ilor din jurul ariei protejate şi a publicului larg.

1.3. Obiectivele Planului de Management Principalele obiective ale Planului de Management al ariei naturale protejate Lacul Snagov vizeaz ă: 1 Implementarea m ăsurilor pentru protejarea habitatelor și speciilor de interes comunitar și na țional; 2 Monitorizarea st ării de conservare a speciilor și habitatelor naturale protejate; 3 Monitorizarea impactului activit ăților antropice asupra biodiversit ății și peisajului; 4 Educarea ecologic ă a comunit ăţ ilor locale şi a tinerei genera ţii prin implementarea unui program de educa ţie ecologic ă în institu ţiile de înv ăţă mânt din zona ariei naturale; 5 Men ținerea colabor ărilor existente, informarea și implicarea factorilor interesa ți, precum și a mass- mediei în implementarea Planului de management; 6 Promovarea şi sus ținerea cercet ărilor ştiin țifice în folosul managementului ariei.

1.4. Custodele ariei naturale protejate Lacul Snagov Funda ția Snagov este custode al ariei naturale protejate Lacul Snagov conform Conven ției de custodie nr. 354 din 08.07.2014, cu sediul în Șoseaua Snagov, Nr. 78, Snagov sat, Comuna Snagov, cod 077165, telefon: 0730 097 505, Fax: 0372 005 110, e-mail: [email protected].

2. SCOPUL ȘI CATEGORIA ARIEI PROTEJATE

Lacul Snagov este o rezerva ţie natural ă cu suprafa ță de 100 ha, declarat ă prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na țional – Sec țiunea a III-a - zone protejate. La nivel interna țional poate fi încadrat ă în categoria IV IUCN – Rezerva ții naturale – arii naturale protejate ale c ăror

scopuri sunt protec ția și conservarea unor habitate și specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, hidrologic, etc.. Prin Hot ărârea Consiliului de Mini ștri nr. 894/1952 s-a înfiin țat Rezerva ția Complex ă Snagov, cu suprafa ța de 1147,70 ha, iar prin Decretul nr. 142/1952, comunele din raionul Snagov, regiunea Bucure ști, au fost declarate ca „sta țiuni recreative muncitore ști”. Importan ța lacului Snagov a ap ărut înc ă din trecut când: „Pentru cerin ţele de odihn ă şi crea ţie ale maselor muncitoare din Capital ă s-a rezervat o mare suprafa ţă de p ădure (967,70 ha), format ă din câteva rezerva ții știin țifice iar o parte, amenajat ă și ca parc, precum şi o parte din lac (180 ha) care includea și o zon ă organizat ă ca ștrand și plaj ă, iar în timpul verii existau trenuri speciale la îndemâna vizitatorilor acestei localit ăţ i. Lacul şi p ădurea Snagov formeaz ă prima rezerva ţie natural ă din ţara noastr ă, ce îmbin ă şi realizeaz ă scopul de înalt ă principialitate ştiin ţific ă, cu acel al educa ţiei şi recrea ţiei maselor populare”, Purcelean 1955.

3. BAZA LEGAL Ă PENTRU ARIA NATURAL Ă PROTEJAT Ă ȘI PENTRU PLANUL DE MANAGEMENT

Legisla ția în vigoare care vizeaz ă modalitatea de realizare și implementare a planului de management cuprinde urm ătoarele acte normative: 1. Legea nr. 13/1993 pentru aderarea României la Conven ția privind conservarea vie ții s ălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptat ă la Berna la 19 septembrie 1979; 2. Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Conven ției europene a peisajului, adoptat ă la Floren ța la 20 octombrie 2000; 3. Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Conven ției privind diversitatea biologic ă, semnat ă la Rio de Janeiro în 1992; 4. Ordonan ța de urgen ță a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei s ălbatice, aprobat ă cu modific ări și complet ări prin Legea nr. 49/2011, cu modific ările și complet ările ulterioare; 5. Ordonan ţa de urgen ţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protec ția mediului, aprobat ă cu modific ări şi complet ări prin Legea nr. 265/2006, cu modific ările și complet ările ulterioare; 6. Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na țional – Sec țiunea III – a – Zone Protejate; 7. Hot ărârea Consiliului de Ministri nr. 894/1952 pentru aprobarea recomand ării Comisiunei Monumentelor Naturii privitoare la declararea ca "Monument al Naturii" a p ădurii Snagov și a unei por țiuni a lacului Snagov.

8. Decretul nr. 142/1952 pentru declararea unor comune din raionul Snagov, regiunea Bucure ști ca „sta țiuni recreative muncitore ști”; 9. Legea apelor nr. 107/1996, cu modific ările şi complet ările ulterioare; 10. Ordinul ministrului transporturilor, construc țiilor și turismului nr. 920/2003 pentru aprobarea Regulamentului de naviga ție pe Lacul Snagov, cu modific ările și complet ările ulterioare; 11. Legea nr. 407/2006 vân ătorii și a protec ției fondului cinegetic, cu modific ările ulterioare; 12. Ordin al ministrului apelor, p ădurilor și protec ției mediului nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglement ării privind evaluarea polu ării mediului; 13. Hot ărârea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condi țiile de desc ărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu complet ările ulterioare; 14. Ordonan ţa de urgen ţă a Guvernului nr. 23/2008 privind pescuitul și acvacultura, aprobat ă cu modific ări și complet ări prin Legea nr. 317/2009 cu modific ări și complet ările ulterioare; 15. Hot ărârea Guvernului nr. 323/2010 privind stabilirea sistemului de monitorizare a capturilor și uciderilor accidentale ale tuturor speciilor de p ăsări, precum și ale speciilor strict protejate prev ăzute în anexele nr. 4A și 4B la Ordonan ța de urgen ță a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei s ălbatice; 16. Ordinul ministrului agriculturii și dezvolt ării rurale și ministrului apelor, p ădurilor și protec ției mediului nr. 159/1266/2011 privind aprobarea condi țiilor de practicare a pescuitului recreativ / sportiv, regulamentului de practicare a pescuitului recreativ / sportiv și modelelor permiselor de pescuit recreativ / sportiv în ariile naturale protejate; 17. Ordonan ța de urgen ță nr.23/2008 privind pescuitul și acvacultura, cu modific ările și complet ările ulterioare; 18. Ordinul ministrului agriculturii și dezvolt ării rurale nr. 107/2010 privind aprobarea Planului de ajustare a efortului de pescuit, cu modific ările și complet ările ulterioare; 19. Ordonan ța Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor și a c ăilor navigabile, utilizarea infrastructurilor de transport naval apar ținând domeniului public, precum și desf ăș urarea activit ăților de transport naval în porturi și pe c ăi navigabile interioare, republicat ă; 20. Legea nr. 54/2012 privind desf ășurarea activit ăț ii de picnic; 21. Ordinul ministrului mediului și schimb ărilor climatie nr. 1052/2014 privind aprobarea Metodologiei de atribuire în administrare şi custodie a ariilor naturale protejate, cu modificările ulterioare; 22. Ordinul ministrului mediului, p ădurilor, ministrului administra ției și internelor, ministrului agriculturii și dezvolt ării rurale și ministrului dezvolt ării regionale și turismului nr.

135/76/84/1284/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evalu ării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private; 23. Ordinul ministrului mediului și gospod ăririi apelor nr. 3836/2012 privind aprobarea Metodologiei de avizare a tarifelor instituite de c ătre administratorii / custozii ariilor naturale protejate pentru vizitarea ariilor naturale protejate, pentru analizarea documenta ţiilor şi eliberarea de avize conform legii, pentru fotografiatul şi filmatul în scop comercial.

4. PROCESUL DE ELABORARE A PLANULUI DE MANAGEMENT

În procesul de elaborare a planului de management s-a ținut cont de faptul c ă acesta reprezint ă un instrument de lucru necesar administr ării în bune condi ții a ariei naturale protejate Lacul Snagov și care permite conservarea speciilor și habitatelor din interiorul ariei. Prezentul plan de management are la baz ă rezultatele studiilor realizate în cadrul proiectului „Aria Natural ă Protejat ă Lacul Snagov – Management adecvat prin revizuire Plan de management pe baz ă de studii știin țifice, informare și con știentizare”, respectiv: a) Studii de inventariere a speciilor și habitatelor din aria natural ă protejat ă Lacul Snagov – zona Snagov; b) Studiu de impact al activit ăților antropice din aria natural ă protejat ă Lacul Snagov – zona Snagov; c) Studiu privind activit ățile tradi ționale în zona aria natural ă protejat ă Lacul Snagov – zona Snagov, interdependen țe de exploatare durabil ă a resurselor din lac; d) Studiu referitor la ecoturism și activit ăți de agrement în aria natural ă protejat ă Lacul Snagov – zona Snagov, interdependețe și exploatarea durabil ă a resurselor. Planul de management a fost supus procedurii de evaluare de mediu în conformitate cu Hot ărârea Guvernului nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evalu ării de mediu pentru planuri și programe cu modific ările și complet ările ulterioare. În cadrul procedurii de evaluare de mediu au fost organizate dezbateri publice la care au participat în data de 28.11.2012 factorii interesați ori au transmis în scris punctele lor de vedere. Un aspect important în procesul de elaborare a planului de management a fost reprezentat de rezultatele inventarierilor care au fost realizate nu numai în perimetrul ariei naturale protejate Lacul Snagov, dar și în zonele învecinate ariei. Pe toat ă perioada de derulare a procedurii, publicul a fost informat asupra deciziilor autorit ăților competente de protec ția mediului, iar factorii interesa ți au putut s ă-și exprime punctul de vedere referitor la modalitatea de elaborare a acestuia. Pe lâng ă ședin țele organizate conform legisla ției de mediu în

vigoare, au fost organizate alte dou ă evenimente - dezbateri publice, în data de 24.09.2014 și în data de 14.08.2015, la care au participat factori interesa ți de elaborarea și implementarea planului de management și a regulamentului ariei naturale protejate Lacul Snagov. Elaboratorul Planului de Management și Regulamentului pentru aria natural ă protejat ă Lacul Snagov este S.C. KVB Romania S.A. și AQUATERRA, prin colectivul de exper ți: Expert în ingineria Mediului – Doctor Inginer Tatiana Dimache; Expert flor ă – Conferen țiar Doctor Anastasiu Paulina; Expert fitoplancton – Lector Doctor Sanda Li țescu; Expert zgomot și calitatea apei – Inginer Georgel Petrea; Expert ecoturism și activit ăț i de agrement – Inginer Loredana Sârbu; Expert activit ăți tradi ționale – Inginer Nicoleta Romanovici; Expert ihtiolog – Lector Doctor Nicolae Cr ăciun; Expert herpetolog – Tiberiu Sahlean; Expert zooplancton – Doctor Victor Zinevici; Expert entomolog – Daniel Kurlzeluk; Expert ornitolog – Elena Lotus Me șter; Expert mamiferolog – Andreea Cristina Staicu; Expert impact antropic – Adrian Iona șcu; Șef proiect – Lector Doctor Nicolae Cr ăciun; Verificat și aprobat – Doctor Inginer Tatiana Dimache.

5. PROCEDURA DE MODIFICARE ȘI ACTUALIZARE A PLANULUI DE MANAGEMENT

Planul de management a fost elaborat în conformitate cu prevederile Ordonan ţei de urgen ţă a Guvernului nr. 57/2007 aprobat ă cu modific ări şi complet ări prin Legea nr. 49/2011 cu modific ările și complet ările ulterioare. Planul de management se implementeaz ă pentru o perioad ă de 5 ani, iar revizuirea acestuia se va face ori de câte ori intervin modific ări sau la solicitarea autorit ăților de mediu cu respectarea procedurii de aprobare.

6. PROCEDURA DE IMPLEMENTARE A PLANULUI

Responsabilitatea implement ării planului de management revine custodelui ariei naturale protejate şi se realizeaz ă prin ac ţiuni planificate în baza planurilor anuale de lucru. Activit ăţ ile din planul de lucru anual se implementeaz ă / organizeaz ă astfel: a) În mod direct de c ătre custode, prin responsabilii de activitate din cadrul personalului angajat; b) Prin implicarea unor parteneri pe baz ă de contracte de colaborare, de voluntariat, sau pe baz ă de protocoale: organiza ţii neguvernamentale, servicii publice sau voluntari. Respectarea planului de management și a regulamentului ariei naturale protejate Lacul Snagov în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (4) din Ordonan ţa de urgen ţă a Guvernului nr. 57/2007 aprobat ă prin Legea nr. 49/2011 cu modific ările şi complet ările ulterioare, este obligatorie pentru administratori, pentru autorit ăţ ile care reglementeaz ă activit ăţ i pe teritoriul ariei naturale protejate, precum şi pentru persoanele fizice şi juridice care de ţin sau care administreaz ă terenuri şi alte bunuri şi / sau care desf ăş oar ă activit ăţ i în perimetrul şi în vecin ătatea ariei naturale protejate Lacul Snagov.

7. DESCRIEREA ARIEI PROTEJATE

7.1. Informa ții generale Aria natural ă protejat ă Lacul Snagov face parte din patrimoniul na țional natural, datorit ă ansamblului componentelor şi structurilor fizico-geografice, floristice, faunistice şi biocenotice ale mediului natural, ale căror importan ţă şi valoare ecologic ă, ştiin ţific ă, biogen ă, sanogen ă, peisagistic ă şi recreativ ă au o semnifica ţie relevant ă sub aspectul conserv ării diversit ăţ ii biologice floristice şi faunistice, al integrit ăţ ii func ţionale a ecosistemelor, conserv ării patrimoniului genetic, vegetal şi animal, precum şi pentru satisfacerea cerin ţelor de via ţă , bun ăstare, cultur ă şi civiliza ţie ale genera ţiilor prezente și viitoare.

La baza cre ării acestei arii naturale protejate a stat în principal conservarea biodiversit ății, respectiv men ţinerea într-o stare favorabil ă, sau refacerea habitatelor naturale şi a popula ţiilor speciilor de faun ă şi flor ă s ălbatice. În urma inventarierilor știin țifice din perioada 2011 - 2012, strict în perimetrul ariei naturale protejate Lacul Snagov, valoarea știin țific ă și conservativ ă a fost confirmat ă prin existen ța de habitate și specii de interes comunitar identificate pe teritoriul ariei naturale protejate Lacul Snagov: 2 habitate: 3150 Lacuri eutrofe naturale, 3160 Lacuri şi iazuri distrofice naturale și un total de 47 de specii protejate, lista cu ultimele actualiz ări fiind prezentat ă în Anexa 7.

7.1.1. Localizare Aria natural ă protejat ă Lacul Snagov este situat ă în partea de nord a jude țului Ilfov, la aproximativ 35 de kilometri de Municipiul Bucure ști și la mai pu țin de 18 kilometri distan ță de Aeroportul Interna țional Bucure ști – Otopeni, și are urm ătoarele coordonate geografice 44 042 ´47.41 ´´ latitudine nordic ă și 26 00 10´02.02 ´´ longitudine estic ă. Principalele c ăi de acces sunt pe șoseaua na țional ă Bucure ști – Ploie ști DN1 – E60 pân ă la kilometrul 35, apoi la dreapta, înc ă 9 km pe drum asfaltat DC2 prin satele Vl ădiceasca, Ciofliceni, Gherm ăne ști, Snagov. Aria natural ă protejat ă Lacul Snagov are interdepen țente ecologice în partea de vest cu Siturile Natura 2000 Scrovi ștea - ROSCI0024 și ROSPA0140 aflate la 5 km, iar în partea de est cu Situl Natura 2000 ROSPA0044 Gr ădi ștea – Căld ăru șani – Dridu, aflat la 5 km, a se vedea anexele: 2, 3, 5 și 6.

7.1.2. Acoperirea cu h ărți, existente în sistemul INSPIRE prin http://limite.biodiversity.ro Anexa 1 – Încadrarea geografic ă a ariei naturale protejate Lacul Snagov în jude țul Ilfov; Anexa 2 – Rela ția cu alte rezerva ții și situri din zon ă; Anexa 3 – Rela ția ariei naturale protejate Lacul Snagov cu Siturile de Importan ță Comunitar ă - SCI; Anexa 4 – Rela ția ariei naturale protejate Lacul Snagov cu Arii Speciale de Protec ție Avifaunistic ă - SPA; Anexa 5 – Rela ția ariei naturale protejate Lacul Snagov cu alte rezerva ții naturale și monumente ale naturii; Anexa 6 – Culoare de naviga ție în aria natural ă protejat ă Lacul Snagov.

7.2. Mediul fizic

7.2.1. Relieful Lacul Snagov este situat în Câmpia Snagovului care ocup ă partea nordic ă a municipiului Bucure ști, ce se poate vedea în anexa 1, iar limita sudic ă fiind marcat ă de valea Cociovali ştea și lacul C ăld ăru şani. Cele mai mari în ălţimi: 115, 116 m, se afl ă în câteva movile, în extremitatea vestic ă a câmpiei. Bararea de c ătre

Ialomi ța a gurilor de v ărsare a condus la dezvoltarea unor limane cu lungimi apreciabile. Astfel, în nord – vestul câmpiei se afl ă lacul Bâlteni - Balta Mân ăstirii, în centrul acesteia lacul Snagov - cel mai mare liman din bazinul Ialomi ței, iar în sud – est lacul C ăldaru șani, în care ajung apele râurilor Vl ăsia și Cociovali ștea. Văile împart Câmpia Snagovului în subunit ăți înguste, câmpuri cu l ăț imi de pân ă la 6 km, desf ăș urate sud – vest – nord – est, acoperite în vest de terenuri agricole, iar în est de p ăduri întinse. Pe suprafa ța lor exist ă un num ăr mare de crovuri în care, mai ales prim ăvara, stagneaz ă apa. Prin unirea crovurilor au rezultat văiugi cu desf ășurare haotic ă, numite adesea furcituri. În ele apa stagneaz ă timp mai îndelungat, permi țând dezvoltarea unei vegeta ții hidro și higrofile bogate.

7.2.2. Solurile În distribu ția solurilor se constat ă o succesiune clar ă de la est la vest și de la nord la sud, în func ție de schimbarea progresiv ă a materialului parental și a condi țiilor biogeografice. Ca urmare, în jum ătatea de est predomin ă molisolurile și solurile halomorfe caracteristice stepei, în timp ce în jum ătatea de vest solurile argiloiluviale și solurile cambice formate în condi țiile zonelor de silvostep ă și forestier ă. Suprafe țe mult mai mari de țin solurile brun – ro șcate luvice, care ocup ă în întregime câmpiile Bucure știului și Snagovului, partea de est a Câmpiei Titu și partea de vest a Câmpului Câln ăului, precum și câteva fâ șii orientate nord – vest- sud – est în Câmpia Târgovi ște – Ploie ști. În locurile mai joase din cuprinsul lor exist ă câteva areale cu cernoziomuri argiloiluviale freatic umede, iar în nordul Câmpiei Bucure știului, în centrul Câmpului Maia și în estul Câmpiei Titu o parte din solurile brun – ro șcate sunt freatic umede.

7.2.3. Hidrografia Din punct de vedere hidrografic, lacul Snagov se afl ă situat în bazinul Buz ău – Ialomi ța. Spa țiul hidrografic Buz ău – Ialomi ța este situat în partea de sud – est a ță rii, învecinându-se în partea de nord-vest cu bazinul hidrografic Olt, în nord-est cu bazinul hidrografic Siret, în vest şi sud-vest cu bazinul hidrografic Arge ş, în sud cu fluviul Dun ărea, care formeaz ă grani ţa între România şi Bulgaria pe 75 km, iar în est cu spa ţiul hidrografic Dobrogea-Litoral. Din punct de vedere administrativ, spa ţiul hidrografic Buz ău-Ialomi ţa cuprinde teritorii din jude ţele: Călăra şi, Dâmbovi ţa, Prahova, Ilfov, Ialomi ţa, Bra şov, Covasna, Buz ău şi Br ăila. Bazinul hidrografic Ialomi ţa are o suprafa ţă de recep ţie de 10350 km 2 reprezentând 4,34 % din teritoriul ţă rii, iar râul Ialomi ța are o lungime de 417 km. Altitudinea medie variază între 2310 metri în zona muntoas ă la izvor şi 6 metri în zona de confluen ţă cu fluvial Dun ărea.

Panta medie a bazinului este de 15 ‰. O caracteristic ă a bazinului hidrografic este forma alungit ă, cu o lăţ ime medie de cca. 60 km. Bazinul are 142 afluen ţi codifica ţi. Densitatea hidrografic ă a bazinului Ialomi ţa este de 0,30 km / kmp.

7.2.4. Resursele de ap ă În lungul cursului, debitul mediu multianual al râului Ialomi ţa cre şte de la 1 m 3/s în zona Bolboci, la 40 m3/s în sec ţiunea Co şereni, p ăstrând aceast ă valoare pân ă la confluen ţa cu fluviul Dun ărea întrucât nu mai prime şte niciun afluent important. Aportul cel mai mare, ca debit, îl aduce râul Prahova, principalul s ău afluent de stânga. În spa ţiul hidrografic Buz ău-Ialomi ţa pot fi eviden ţiate zone cu resurse reduse de ap ă, cum sunt zonele endoreice dintre C ălm ăţ ui şi Buz ău şi cele de la sud de Ialomi ţa, ambele fiind situate în Câmpia Bărăganului. Aspectul deficitar se men ţine în privin ţa apelor freatice, în zona de câmpie, în sensul c ă nivelul piezometric se afl ă la adâncimi mai mari de 10 m, iar apa nu are o calitate foarte bun ă comparativ cu apa izvoarelor din zonele de deal şi munte.

7.2.5. Categorii de ape de suprafa ță În spa ţiul hidrografic Buz ău - Ialomi ţa s-au identificat 263 de râuri cu suprafe ţele bazinelor mai mari de 10 km 2 şi 33 de lacuri cu suprafe ţe mai mari de 50 ha, dintre care 13 lacuri de acumulare şi 20 lacuri naturale. Râul Ialomi ţa, vecin cu Arge şul, Oltul şi Buz ăul, prin afluen ţii s ăi închide şirul sistemelor fluviatile sudice. Izvor ăş te din versantul sudic al masivului Bucegi, în jurul altitudinii de 2390 m, de sub Piatra Obâr şiei şi se vars ă în fluviul Dun ărea. Râul Ialomi ţa are o lungime de 417 km, o suprafa ţă de 10350 km 2, panta medie de 15‰, coeficient de sinuozitate de 1,88 şi are 25 de afluen ţi în aval. Ialomi ţa este înso ţit ă pe partea stâng ă de o serie de cursuri care se termin ă în limane fluviale anastomozate, f ără scurgere spre Ialomi ţa, drept consecin ţă se remarc ă o uşoar ă sc ădere a debitului Ialomi ţei pe sectorul inferior.

7.2.6. Apele subterane Apele subterane sunt cantonate în mai multe orizonturi acvifere, care se succed de la nivelul suprafe ței topografice spre adâncime, fie ca strate acvifere, fie sub form ă de complexe acvifere la adâncimi de peste 30 de metri.

Adâncimea la care se afl ă stratele acvifer - freatice variaz ă între 0 și 20 metri. În sud, în Câmpia Vl ăsiei, adâncimile lor coboar ă sub 25 metri. Direc ția de curgere a stratului acvifer freatic, precum și a celui artezian este nord – vest spre sud – est sau nord – vest spre sud – est, cu unele abateri, ca în Câmpia Snagov, unde aceasta este de la sud – vest c ătre nord – est.

7.2.7. Lacurile Lacurile naturale din arealul Câmpiei Române sunt foarte numeroase și la ele se adaug ă și cele construite de om. Regimul hidrologic și hidrochimic al lacurilor naturale și antropice depinde foarte mult de condi țiile climatice și de m ărimea bazinelor care prin debit asigur ă sau nu primenirea apei din lacuri. Majoritatea lacurilor cu bazine de scurgere sunt cu ape dulci, în timp ce limanele, lacurile dintre dune sau cele de crov au mineraliz ări care pot varia între 1 și 24 g/l și chiar mai mari. Limanele fluviatile se afl ă în jum ătatea estic ă a Câmpiei Române pe cursul inferior al Dun ării, începând de la Burnas, lacul Mosti ștei, G ălăț ui, pe cursul inferior al Ialomi ței: fostul lac natural Snagov actualmente lacul de acumulare Snagov, fostul lac natural C ăldăru șani actualmente lacul de acumulare C ăld ăru șani, lacurile Rozova, M ălina, etc., deoarece fostele lacuri naturale Snagov și C ăld ăru șani au fost înglobate în actualele lacuri de acumulare. Lacul de acumulare Snagov este amenajat pe râul Snagov, cod cadastral XI.1.18, afluent de dreapta al râului Ialomi ța. 1. Caracteristicile râului Snagov sunt urm ătoarele: - Lungimea râu (km) 47 - Altitudine (mdMN) amonte 152 – aval 82 - Panta medie 2 % - Coeficient de sinuozitate 1,34 - Suprafa ța bazinului 187 km2 - Altitudine medie 110 metri Suprafa ța total ă a lacurilor de acumulare permanente amenajate pe râul Snagov și afluentul Ciaur amonte de lacul de acumulare Snagov 310 ha. Volumul total al lacurilor de acumulare permanente amenajate pe râul Snagov și afluentul Ciaur amonte de lacul de acumulare Snagov este de 6,796 mil. m3. 2. Caracteristicile lacului de acumulare Snagov sunt urm ătoarele: - Suprafa ța 592 ha - Volum la NNR 22,70 milioane mc - Volum de atenuare 4,58 milioane mc - Volum la nivelul minim de exploatare 18,42 milioane mc

- Altitudinea 86 metri - Adâncimea medie 6 metri. În bazinul râului Snagov și al afluentului de stânga Ciaur, amonte de Lacul de acumulare Snagov, sunt amenajate urm ătoarele lacuri de acumulare cu folosin ță complex, ap ărare împotriva inunda țiilor, piscicultur ă, agrement, iriga ții: Butimanu 1 – 9, Peri ș, Podi șor, Tânc ăbe ști 1 – 2, B ărbuceanu 1 – 5.

7.2.8. Calitatea apei din lacul Snagov Calitatea apei din lacul de acumulare Snagov este monitorizat ă permanent de Administra ția Na țional ă „Apele Române”, iar în perioada 2012 - 2014 s-au realizat o serie de m ăsur ători complexe, astfel încât concluziile sunt c ă în prezent, se poate vorbi de o stare ecologic ă bun ă a calit ății apei lacului de acumulare Snagov, f ără pericole sau riscuri. Corpul de ap ă ROLW 11.1.18_B2 - LAC DE ACUMULARE SNAGOV - este corp de ap ă încadrat în categoria tipologic ă ROLN 10. Lacul de acumulare a fost caracterizat de 2 sec țiuni de monitorizare, mijloc lac zon ă fotic ă și baraj zon ă fotic ă cu monitoring de tip O, ZV, HS și IH. Cu semnifica țile: opera țional – O, vulnerabil – ZV, protec ție habitate și specii – HS și ihtiofaun ă – IH – conform Ordinului ministrului mediului și gospod ăririlor apelor nr. 31/2006 privind aprobarea Manualului pentru modernizarea şi dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (SMIAR). Din punct de vedere al elementelor biologice, lacul de acumulare Snagov se încadreaz ă în stare ecologic ă moderat ă, elementul determinant fiind dat de macronevertebrate. Din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici generali, lacul de acumulare Snagov se încadreaz ă în stare ecologic ă moderat ă. Ca urmare a aplic ării celei mai defavorabile situa ții, din punct de vedere al indicatorilor fizico-chimici, corpul de ap ă se încadreaz ă în starea ecologic ă moderat ă, elementele determinante ale st ării apar ținând grupei oxigen. Din punct de vedere al poluan ților specifici, lacul de acumulare Snagov se încadreaz ă în stare ecologic ă foarte bun ă. Evaluarea integrat ă a elementelor de calitate monitorizate au încadrat lacul de acumulare Snagov în stare ecologic ă moderat ă, elementele determinante fiind cele din regimul de oxigen precum și elementele biologice din grupa macronevertebratelor. Din punct de vedere al st ării chimice corpul de ap ă s-a încadrat în starea chimic ă bun ă.

7.2.9. Încadrare seismic ă Din punct de vedere seismic, teritoriul analizat, se încadreaz ă în zona de macroseimicitate B = 8. Singurul factor de risc poate fi un cutremur, care ar putea afecta suita de baraje din amonte pân ă în aval, generând sc ăderea nivelului apei din lac cu maxim 2 metri în lacului Snagov.

7.2.10. Clima Prin pozi ția sa în Câmpia Vl ăsiei, Snagovul se integreaz ă sub ținutului climatic al Câmpiei Române, districtului climatic de p ădure și topoclimatului complex al Câmpiei Vl ăsia, compartimentul estic. Mozaicul de suprafe țe active se reflect ă în diversitatea topoclimatelor elementare de: câmp, lunc ă, lac, crov, p ădure, culturi în diferite faze de vegeta ție, a șez ări rurale, etc., cu nuan țe locale de usc ăciune, secet ă și umiditate. În cadrul acestui tip de clim ă principalele caracteristici în zona Snagovului se prezint ă astfel: temperatura medie anual ă: 10,5°C, temperatura medie a lunii ianuarie: - 3,3°C, perioada medie a înghe ţului: 95 - 100 zile, temperatura medie a lunii iulie: 21,4°C, temperatura medie absolut ă, 35°C la Snagov la 25 ianuarie 1942, temperatura maxim ă absolut ă: 40,0°C la Snagov la 20 august 1945, precipita ţii medii anuale: 500 - 550 mm, prima ninsoare: 20 - 30 noiembrie; - ultima ninsoare: 20 - 30 martie, num ăr mediu zile cu strat de z ăpad ă: circa 50, grosimea medie a stratului de z ăpad ă: 50 - 60 cm.

7.3. Mediul biotic

7.3.1. Flora și comunit ăț ile de plante

7.3.1.1. Fitoplanctonul Fitoplanctonul din lacul Snagov a fost foarte pu țin studiat de-a lungul timpului, cele mai ample lucr ări referitoare la inventarierea speciilor fitoplanctonice fiind foarte vechi: Schaarschmidt J., 1879 – 1881, și oarecum indirecte: Teodorescu Em.C., 1901, 1908, lucr ările respective ocupându-se și de alte grupe de organisme. Cercet ările întreprinse în intervalul mai 2011 – aprilie 2012, asupra fitoplanctonului din Lacul Snagov au dus la identificarea a 121 de taxoni algali și bacterieni, în cea mai mare parte microscopici. Dintre ace ştia, 12 sunt specii de macroalge, toate incluse în fil. Clorophyta alge verzi: Zygnema stellinum, Mougeotia genuflexa și M. scalaris, Spirogyramaxima, S. neglecta, S. reticulata și S. varians, Ulotrix zonata, Cladophora glomerata, Oedogonium undulatum şi O. echinospermum, Coleochaete soluta.

Pe parcursul studiilor efectuate în perioada 2011 - 2012 nu a putut fi confirmat ă prezen ţa urm ătoarelor specii de alge din familia Characeae - Nitellopsis obtusa, Chara tenuispina, Chara fragilis, Chara coronata, Chara vulgaris , specii citate în literatura de specialitate din perioada 1969 - 1976. Cercet ările realizate în 2011 - 2012 nu au semnalat fenomene de „înflorire a apei” nici la algele verzi Chlorophyta , nici la bacteriile albastre - verzui Cyanobacteria .

7.3.1.2. Plante vasculare Cercet ări botanice importante: Primele date despre flora din zona Snagov apar ţin lui Zaharia Pan ţu 1906 şi fac referire la dou ă specii rare, Vallisneria spiralis şi Wolffia arrhiza , identificate cu ocazia unei vizite de studiu efectuat ă în 1902 în zona mănăstirii Snagov. Wolffia arrhiza a fost g ăsit ă cu ocazia aceleia şi vizite, „în Lacul Snagov, în dreptul cătunului Fundu”. Câ ţiva ani mai târziu, Zaharia Pan ţu 1908-1912 raporteaz ă în lucr ările sale 75 de specii de plante, printre care şi unele rare precum Marsilea quadrifolia . Cele mai multe men ţiuni legate de r ăspândire sunt pentru Mănăstirea Snagov şi c ătunul Fundu. Acela şi Zaharia Pan ţu a descoperit mai târziu Aldrovanda vesiculosa la „Gruiu, jude ţul Ilfov, pe marginea pădurii Gruiu, într-un lac, lâng ă drum”. Tot de la Gruiu raporteaz ă Caldesia parnassifolia , ce cre ştea „într- un mic lac din P ădurea Gruiul, unde a fost aflat ă la 28 iulie 1915 pentru întâia ş dat ă de d-l Carol Gutmann” - Pan ţu 1931. În Flora României, S ăvulescu 1952 - 1976, sunt men ţionate 46 specii de plante de la Snagov, printre acestea se num ără Aldrovanda vesiculosa, Caldesia parnassifolia, Epipactis atrorubens, Epipactis palustris, Hippuris vulgaris, Marsilea quadrifolia, Najas minor, Wolffia arrhiza . O parte a datelor din Flora României sunt preluate dup ă Pan ţu 1908 - 1912. În 1951 Ţора a descoperit şi publicat Aldrovanda vesiculosa de la c ătunul Fundu şi Coada C ăţ elul în comuna Turba ţi şi în V. Stubeului comuna Izvorani, toate în jurul lacului Snagov Regiunea Bucure şti, raionul Snagov. Ţopa, în 1954, în Flora României, precizeaz ă pentru Nelumbo nucifera că în prim ăvara anului 1931 s-au plantat primele exemplare în lacurile de la Snagov şi în Bucure şti Ci şmigiu. În 1966, aceea şi men ţiune apare pentru Sagittaria latifolia , cu completarea c ă aceasta apare în pâlcuri impresionante şi la Gherm ăne şti şi Izvorani. Aceste specii au fost aduse de c ătre fosta Cas ă a Gr ădinilor din Bucure şti. În 1955 Purcelean public ă o not ă despre „Rezerva ţia Natural ă Snagov”. Precizeaz ă c ă rezerva ţia „cuprinde o suprafa ţă de 957, 70 ha teren şi 180 ha din lacul cu acela şi nume”. Se men ţioneaz ă c ă în structura p ădurii intr ă fagul Fagus sylvatica, carpenul Carpinus betulus , alunul Corylus avellana , frasinul pufos Fraxinus

holotricha, syn. Fraxinus pallisae , dar şi elemente mai rare precum fagul caucazian Fagus orientalis şi fagul hibrid Fagus taurica . Dintre speciile acvatice enumer ă Aldrovanda vesiculosa, Sagittaria latifolia, Nelumbo nucifera, Castalia alba syn. Nymphaea alba şi Nuphar luteum . În 1959 Ion Şerb ănescu public ă „Cercet ări asupra vegeta ţiei în regiunea Bucure şti” în care prezint ă o serie de date, unele privitoare la fitocenozele din zona Snagov. Astfel, asocia ţiile vegetale indicate de pe lacul Snagov sunt: Lemno minoris Spirodeletum Koch 1954, Wolffietum arrhizae Miyaki et J. Tüken 1960, Spirodelo - Aldrovandetum Borhidi et Komlódi 1959. În 1976 Nedelcu indic ă la Snagov 115 specii acvatice şi palustre prezente în urm ătoarele asocia ţii vegetale: Lemnetum minoris Oberd. 1957 Müller & Görs 1960, Spirodeletum polyrhizae W. Koch 1954, Lemno - Salvinietum natantis Miy. et Tx. 1960, Wolffietum arrhizae Miy. et Tx. 1960, Hydrocharitetum morsus - ranae Langendonck 1935, Potametum crispi Soö 1927, Potametum lucentis Hueck 1931, Potameto - Vallisnerietum Br.-Bl. 1931, Nymphaeetum albo-luteae Nowinski 1928, Polygono - Potametum natantis Soö 1964, Scirpo - Phragmitetum W. Kock 1926, Bidentetum tripartiti W. Koch 1926 Libbert 1932, Ranunculetum repentis Knapp 1946. Dintre speciile indicate de Nedelcu în 1976, la Snagov, 28 nu au mai fost g ăsite pe parcursul cercet ărilor efectuate în 2011-2012. Acest fapt nu înseamnă c ă plantele respective ar fi putut s ă dispar ă, ci doar c ă trebuie intensificate şi extinse eforturile de inventariere la toat ă suprafa ţa lacului. Interesant este faptul c ă, de şi lista de specii este bogat ă, nu sunt prezentate niciun fel de date despre unele plante rare precum Aldrovanda vesiculosa, Marsilea quadrifolia, Caldesia parnassifolia, Urtica kioviensis, Najas minor . Cuno ştin ţe existente: Urmare a cercet ărilor efectuate în perioada 2011 - 2012 şi pe baza datelor din literatur ă, flora vascular ă din aria natural ă protejat ă Lacul Snagov şi împrejurimi cuprinde 460 specii. Numeroase elemente vegetale: Aegopodium podagraria, Asperula odorata, Campanularapunculoides, Carex sylvatica, Geranium phaeum, Geranium robertianum, Cardamineimpatiens, Melica uniflora, Neottianidus-avis, Salvia glutinosa, Sanicula europaea, etc., din p ădurea de pe malul stâng al ariei naturale protejate Lacul Snagov sunt caracteristice p ădurilor de fag, ceea ce sugereaz ă existen ţa acestora în zona Snagov, în trecutul geologic, înaintea ultimei glacia ţiuni. Aceste p ăduri de fag au disp ărut ca urmare a accentu ării aridit ăţ ii climei, conform Şerb ănescu 1960. Specii importante de flor ă: din totalul plantelor identificate şi men ţionate în diferite surse bibliografice de pe Lacul Snagov şi din imediata vecin ătate, 105 erau listate în IUCN Red List 2011 Bilz et al. 2011. Un procent semnificativ dintre acestea sunt plante acvatice 67,6 % - 71 taxoni, multe dintre ele foarte frecvente, dar care necesită o aten ţie sporit ă având în vedere c ă habitatele acvatice sunt în prezent aflate sub presiunea multor factori cu impact negativ. De asemenea, o alt ă categorie important ă este reprezentat ă de rudele s ălbatice ale unor specii cultivate în scop economic, în zona Snagov

sunt prezente 27 de astfel de specii, dintre care amintim câteva: Brassica nigra - Mu ştarul negru, Cichorium intybus - Cicoare, Fragaria viridis - Fragi de câmp, Daucus carota subsp. carota - Morcov s ălbatic, Hordeum murinum - Orz şoricesc, Trifolium pratense - Trifoi ro şu. Practic, acestea nu sunt plante rare, dar ar trebui s ă le acord ăm o aten ţie sporit ă având în vedere riscul polu ării genetice datorat culturilor de plante modificate genetic. Dintre speciile aflate în anexele Directivei Habitate şi ale Ordonan ței de urgen ță a Guvernului nr. 57/2007 aprobat ă cu modific ări și complet ări prin Legea nr. 49/2011 cu modific ările și complet ările ulterioare, în zona Snagov au fost raportate: Aldrovanda vesiculosa, Marsilea polycarpa syn. M. quadrifolia, Caldesia parna ssifolia . Celor trei men ţionate anterior li se adaug ă Salvinia natans , dac ă e s ă men ţion ăm speciile din zona Snagov aflate în anexa I a Conven ţiei de la Berna. Dintre speciile listate în Conven ţia CITES, în zona Snagov se afl ă orhideele Cephalanthera damasonium, Epipactis helleborine, E. atrorubens, E. palustris, Neottia nidus - avis, Platanthera bifolia . În Lista Ro şie na ţional ă Oltean et al. 1994 se g ăsesc 15 dintre speciile men ţionate pentru Snagov. Pe lâng ă cele prezentate anterior ca fiind listate în diferite instrumente legislative interna ţionale / europene, se afl ă şi Hordeum bulbosum Rar , Najas minor Rar, Urtica kioviensis Rar , Wolffia arrhiza K. În Cartea Ro şie na ţional ă, Dihoru & Negrean 2009, sunt incluse: Aldrovanda vesiculosa CR, Hordeum bulbosum CR, Urtica kioviensis VU, Wolffia arrhiza EN. Strict în aria natural ă Lacul Snagov au fost identificate 27 de specii acvatice şi palustre incluse în IUCN Red List cu statut „îngrijorare minim ă” sau „Date insuficiente” Bilz et al. 2011: Carex pseudocyperus, Carex riparia, Ceratophyllum demersum, Equisetum palustre, Hydrocharis morsus-ranae, Iris pseudacorus, Lemna minor, Lemna trisulca, Lycopus europaeus, Lysimachia nummularia, Lythrum salicaria, Myriophyllum spicatum, Nelumbo nucifera, Nuphar lutea, Nymphaea alba, Persicaria amphibia, Persicaria lapathifolia, Ranunculus repens, Ranunculus sceleratus, Rorippa amphibia, Rumex hydrolapathum, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Typha angustifolia, Typha latifolia, Urtica kioviensis, Vallisneria spiralis . Alte 19 specii de plante, men ţionate în trecut în diferite surse bibliografice, nu au fost g ăsite în perimetrul ariei naturale protejate Lacul Snagov pe parcursul studiilor efectuate între 2011 şi 2012: Aldrovanda vesiculosa, Alopecurus geniculatus, Berula erecta, Bidens cernua, Caldesia parnassifolia, Ceratophyllum submersum, Cicuta virosa, Eleocharis palustris, Hippuris vulgaris, Lycopus exaltatus, Marsilea polycarpa [syn. M. quadrifolia], Myosotis scorpioides, Myriophyllum verticillatum, Najas marina, Oenanthe aquatica, Potamogeton perfoliatus, Ranunculus lingua, Sium latifolium, Veronica anagallis - aquatica.

7.3.1.3. Ecosisteme / Comunit ăți vegetale / Habitate Principalele ecosisteme naturale din zona Snagov sunt lacul şi p ădurea. Pe suprafe ţe restrânse pot fi întâlnite b ălţi, mla ştini şi tuf ări şuri. Acestea sunt ecosisteme semi-naturale, interven ţia antropic ă de-a lungul timpului fiind foarte cunoscut ă şi evident ă în prezent. Pe partea stâng ă a lacului, în dreptul Palatului, se afl ă o livad ă de pruni şi, de asemenea, o vie, în prezent ambele abandonate. Cercet ările efectuate în zon ă pe parcursul anului 2011 au dus la identificarea urm ătoarelor fitocenoze: Lemnetum minoris , Spirodeletum polyrhizae , Lemno - Salvinietum natantis , Wolffietum arrhizae , Hydrocharitetum morsus - ranae , Potameto - Vallisnerietum , Nymphaeetum albo - luteae Nowinski 1928, Scirpo - Phragmitetum. În aria natural ă protejat ă Lacul Snagov au fost identificate urm ătoarele tipuri de habitate Natura 2000: 1) 3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegeta ţie de Magnopotamion sau Hydrocharition - este un habitat ce caracterizeaz ă bazinele cu ape eutrofice, lacuri, b ălţi, ghioluri, crovuri, bra ţe moarte, canale de iriga ţie, canale de drenaj situate pe cursul inferior şi mijlociu al celor mai multe râuri din ţar ă, precum şi în Delta Dunării - Mountford şi colaboratorii, 2008. În zona Snagov a fost identificat în „cozile” lacului N44º42'10.7", E26º09'34.1", altitudine 96 m; N44º42'22.9", E26º09'36.6", altitudine 101 m; 44º42'32.1", E26º09'28.9", altitudine 100 m; N44º43'35.3", E26º09'28.8", altitudine 93 m; N44º44'21.6", E26º12'20.2", altitudine 83 m; N44º44'26.9", E26º11'29.3", alt. 86 metri pe suprafe ţe cuprinse între 1 şi 10 mp, printre stuf ări ş, p ăpuri ş şi la marginea fitocenozelor cu Nelumbo nucifera . Speciile caracteristice şi dominante sunt: Lemna minor Linti ţă , Spirodela polyrhiza , Salvinia natans - Pe şti şoar ă. Fitocenozele acestui habitat sunt natante, dar se întrep ătrund cu stuf ări ş sau p ăpuri ş care pot ajunge la peste 2 metri în ălţime. Acoperirea realizat ă este de peste 95 %. Plantele rare întâlnite ad ăpostite de acest habitat sunt: Wolffia arrhiza, Salvinia natans, Najas minor . De asemenea, 3150 este habitat adecvat pentru Aldrovanda vesiculosa - Otr ăţ el, plant ă care a fost raportat ă în trecut din mai multe zone ale lacului Snagov, dar care a fost identificat ă de noi pân ă în prezent doar la Sili ştea Snagovului, în afara ariei naturale protejate Lacul Snagov. Speciile asociate cu Aldrovanda vesiculosa au fost: Typha angustifolia, Wolffia arrhiza, Lemna trisulca, Salvinia natans, Hydrocharis morsus-ranae, Phragmites australis, Ceratophyllum demersum, Lycopus europaeus, Lythrum salicaria, Sparganium ramosum . Au putut fi num ăra ţi 7 indivizi, dar cu siguran ţă în ochiurile stuf ări şului ar putea fi mai multe exemplare. Alte specii de flor ă identificate în habitatul 3150: Lemna trisulca, Phragmites australis, Typha latifolia, Typha angustifolia, Myriophyllum spicatum, Ceratophyllum demersum, Hydrocharis morsus-ranae, Sparganium ramosum, Potamogeton natans, Alisma plantago-aquatica, Ranunculus rionii, Butomus umbellatus, Carex riparia, Lysimachiavulgaris, Lycopus europaeus . Dintre factorii cu impact negativ asupra

habitatului 3150 men ţion ăm: prezen ţa speciilor alohtone Nelumbo nucifera, Azolla filiculoides, Elodeacanadensis , seceta, îndiguirea malurilor, utilizarea ambarca ţiunilor care determin ă formarea de valuri ce împiedic ă dezvoltarea fitocenozelor cu linti ţă şi pe şti şoar ă, caracteristice apelor stagnante. În golful denumit „Coada Lung ă” frunzele de Nelumbo nucifera - Lotus indian umbresc fitocenozele cu linti ţă şi pe şti şoar ă determinând reducerea suprafe ţelor habitatului. 2) 3160 - Lacuri şi iazuri distrofice naturale – este caracteristic bazinelor acvatice lacuri, b ălţi, ghioluri, bra ţe moarte, apelor lin curg ătoare canale de drenaj, canale de iriga ţie, având ca şi caracteristic ă, din punct de vedere al mineraliz ării, o ap ă distrofic ă pân ă la mijlociu eutrofic ă. Dezvoltarea şi evolu ţia acestui habitat este strâns legat ă de evolu ţia re ţelei hidrografice din România - Mountford şi colaboratorii, 2008. Are o r ăspândire destul de larg ă, fiind raportat în toate regiunile ţă rii. La Snagov a fost identificat în mai multe zone: N44º42'24.8", 26º09'38.6", altitudine 99 m; N44º43'42.8", E26º10'00.7", altitudine 80 m; N44º44'21.1", E26º12'20.9", altitudine 83 m, dar suprafe ţele cele mai însemnate, ajungând pân ă la circa 5000 mp, se afl ă în afara ariei protejate, spre Sili ştea Snagovului şi San ţu Flore şti. Vegeta ţia este natant ă şi are o acoperire de circa 95 %. Speciile caracteristice şi dominante sunt Nymphaea alba - Nuf ăr alb, Nuphar luteum - Nuf ăr galben şi Potamogeton natans . Alte plante prezente în habitat sunt: Ceratophyllum demersum, Myriophyllum spicatum, Hydrocharis morsus - ranae, Potamogeton crispus, Lemna minor. Nu au fost identificate specii rare, în schimb speciile caracteristice sunt concurate de Nelumbo nucifera - Lotus indian.

7.4. Fauna

7.4.1. Zooplancton

7.4.1.1. Componen ța specific ă Zooplanctonul, una dintre comunit ățile importante de organisme aflate în structura biocenotic ă a lacului Snagov, se caracterizeaz ă printr-o gam ă larg ă a diversit ății specifice, urmare a întrunirii unor condi ții ecologice favorabile valori optime ale parametrilor fizici și chimici ai apei, precum și un grad ridicat de heterogenitate a mediului ambiant, rezultat al unei conforma ții variate a bazinului lacustru, prev ăzut cu numeroase golfuri înguste ce p ătrund adânc în uscat, precum și alternan ței zonelor de ap ă liber ă cu zone de vegeta ție submers ă, natant ă sau emers ă. În condi țiile ecologice ale anului 2011 structura taxonomic ă a zooplanctonului a însumat 105 de specii integrate în 6 grupe sistematice ciliate, testacee, lamelibranhiate, rotifere, cladocere și copepode.

Structura taxonomic ă a zooplanctonului din lacul Snagov este dominat ă net de rotifere, ce însumeaz ă 52,39 % din totalul speciilor. Pe locul secund, la distanță mare de acesta se situeaz ă cladocerele, ce întrunesc 20,95 % din spectrul taxonomic. Ciliatelor le revine 13,33 % din totalul men ționat, testaceelor 9,52 %, copepodelor 2,86 %, iar larvelor de bivalve 0,95 %.

7.4.1.2. Frecven ța speciilor Analiza diversit ății zooplanctonului în zonele de ap ă liber ă și în cele de vegeta ție submers ă, natant ă sau emers ă eviden țiaz ă prezen ța a trei grupe distincte sub raport ecologic: unele specii populeaz ă în mod exclusiv zonele de ap ă liber ă, altele se g ăsesc preponderent în spa țiile de ap ă existente între tufele de vegeta ție, pe când ultimele, caracterizate printr-un spectru ecologic larg, par a fi indiferente la acest tip de zonare. Din prezentarea acestor date reiese c ă aproximativ 27 % din spectrul taxonomic revine speciilor ce populeaz ă zonele de ap ă liber ă, 40 % celor din zonele de vegeta ție și 33 % celor ce populeaz ă ambele tipuri de habitate. Din cele 105 de specii zooplanctonice eviden țiate în perioada 2011-2012 în planctonul lacului Snagov 100 sunt consumatori primari și 5 secundari: cladocerul Leptodora kindtii , copepodul ciclopid Mesocyclops crassus , rotiferul Asplanchna priodonta , ciliatele Dileptus anser și Trachelius ovum . Împreun ă cu fitoplanctonul și bacterioplanctonul, zooplanctonul constituie, la rândul s ău, surs ă obligatorie de hran ă pentru puietul de pe ște și mormolocii de broasc ă. Exist ă, de asemenea, unele specii de pe ști ce se hr ănesc în mod exclusiv sau complementar în stadiul adult cu resurse trofice produse de cele 4 nivele trofice ale comunit ăților planctonice.

7.4.2 Nevertebrate Din încreng ătura Porifera a fost observat ă o singur ă specie în perioada 2011-2012, Spongilla lacustris – spongierul de ap ă dulce, prezent ă în special în zona deversorului și în bra țele laterale, unde exist ă o cantitate suficient ă de detritus și locuri de fixare pentru specie: crengi, trunchiuri de copaci c ăzu ți în ap ă, pietre. Din filumul Mollusca pe parcursul deplas ărilor de teren au fost observate 9 specii în perioada 2011-2012 în perimetrul ariei naturale protejate Lacul Snagov: Anodonta cygnea, Cepaea vindobonensis, Chilostoma squammatimum, Dreissena polymorpha, Helix pomatia, Limax cinereoniger, Lymnaea stagnalis, Planorbis corneus și Viviparus viviparus . Zona cu cea mai mare frecven ță de molu ște a fost zona debarcaderului, de și presiunea antropic ă este ridicat ă aici. Habitatele acvatice de aici, cu vegeta ție bogat ă format ă din nuferi, stuf și papur ă asigur ă condi ții favorabile de hr ănire, reproducere și dezvoltare pentru fauna de molu ște. Stuful, papura și chiar marginile betonate ale debarcaderelor reprezint ă suprafe țe ideale

de fixare și dezvoltare pentru Dreissena polymorpha , specie invaziv ă pentru lacul Snagov, aici formând colonii dense de indivizi. Dintre crustaceele macroscopice, singura specie observat ă a fost racul de râu - Astacus astacus , specie vulnerabil ă la nivel mondial conform IUCN Red List, ca urmare a supraexploat ării popula țiilor naturale și distrugerii habitatelor. Cele mai multe observa ții asupra speciei au fost f ăcute pe bra țele laterale, în zone cu o influen ță antropic ă sc ăzut ă și maluri naturale, unde î și poate s ăpa ad ăposturi în p ământ sau printre rădăcinile submerse ale copacilor. Clasa Insecta este foarte bine reprezentat ă în perimetrul Lacului Snagov, fiind identificate intre 2011-2012, 41 de specii: Adalia bipunctata, Agapanthia dahlia, Anaspis ruficollis, Anthaxia nitidula, Anthrenus scrofulariae, Apis melifera, Araschnia levana, Argynnis paphia, Bombus terrestris, Carabus coriaceus, Chrysantia viridissima, Chrysolina fastuosa, Chrysolina menthastri, Coccinella septempunctata, Coccinella quadridecimpunctata, Coccinula quatuordecimpustulata, Crocothemys erythraea, Dorcus parallelopipedus, Gerris sp., Hesperia comma, Ischnura elegans, Leptophyes punctatissima, Libellula fulva, Limenitis populi, Lucanus cervus, Melasoma populi, Micraspis duodecimpustulata, Moanila jurtina, Mordella aculeata, Mordelliotena micans, Oecanthus pellucens, Opatrum sabulosum, Oxythyrea funesta, Polyommatus amandus, Psyllobora vigintiduopunctata, Sceliphron destillatorius, Sympetrum vulgatum, Vanessa atalanta, Vespula germanica, Vespa crabro, Zabrus tenebrioides . O frecven ță ridicat ă a speciilor a fost observart ă în zonele de mal și în poienile sau lumini șurile p ădurii. Zonele de mal acoperite de stuf sunt în special importante pentru insecte, deoarece acestea reprezint ă principalele locuri de reproducere. De asemenea, trunchiurile copacilor c ăzu ți sau ramurile groase din litiera p ădurii sunt atât refugii cât și locuri importante de depunere a pontei, în special pentru r ăda șcă - Lucanus cervus , specie protejat ă prin legisla ția na țional ă și european ă.

7.4.3. Vertebrate

7.4.3.1. Pe ști În urma activit ăților de teren pentru inventarierea ihtiofaunei, în perioada 2011-2012 au fost identificate 19 specii de pe ști în aria natural ă protejat ă Lacul Snagov: Abramis brama, Abramis sapa, Alburnus alburnus, Carassius carassius, Carassius auratus gibelio, Cotibis danubialis, Cyprinus carpio, Esox lucius, Gymnocephalus cernuus, Lepomis gibbosus, Misgurnus fossilis, Neogobius gymnotrachelus, Perca fluviatilis, Proterorhinus marmoratus, Rhodeus amarus, Rutilus rutilus, Scardinius erythrophthalmus, Silurus glanis și Tinca tinca .

În volumul de faun ă editat de Petru B ănărescu, în anul 1964, sunt citate 20 de specii de pești pentru lacul Snagov, în timp ce pe parcursul deplas ărilor de teren au fost observate doar 19. De asemenea, în timp ce unele specii prezentate în acest fascicul nu au fost confirmate, au fost observate alte specii care nu au fost men ționate anterior în literatura de specialitate. Speciile cu o importan ță conservativ ă ridicat ă au avut o frecven ță sc ăzut ă în capturi și au o pondere mic ă în compozi ția ihtiofaunistic ă a lacului, preferin țele de habitat fiind mai stricte. Astfel, Rhodeus amarus , specie inclus ă în Anexa 3 a Ordonan ţei de urgen ţă a Guvernului nr. 57/2007 aprobat ă cu modific ări și complet ări prin Legea nr. 49/2011 cu modific ările și complet ările ulterioare, prefer ă zonele cu vegeta ție submers ă bogat ă, substrat nisipos sau cu un strat fin de mâl și zonele de ap ă pu țin adânc ă, ceea ce explic ă de ce nu a fost g ăsit ă decât în zona debarcaderului și a deversorului. Carassius carassius , specie inclus ă și ea în Anexa 3 a Ordonan ţei de urgen ţă a Guvernului nr. 57/2007 aprobat ă cu modific ări și complet ări prin Legea nr. 49/2011 cu modific ările și complet ările ulterioare, de și nu prezint ă cerin țe ecologice ridicate, intr ă în competi ție pentru hran ă cu Carassius auratus gibelio , motiv pentru care popula țiile sunt mici și frecven ța în capturi a fost sc ăzut ă. Misgurnus fossilis este un pe ște nocturn și petrece ziua ascuns în mâl, acesta fiind capturat doar accidental și num ărul de indivizi prin și nu reflect ă m ărimea real ă a popula ției. Zona imediat dinainte de deversor ofer ă condi ții ideale pentru aceast ă specie, deoarece lacul se îngusteaz ă în acest sector, exist ă vegeta ție submers ă bogat ă și fundul este mâlos.

7.4.3.2. Amfibieni și reptile Fauna de amfibieni și reptile din zona ariei naturale protejate Lacul Snagov prezint ă o diversitate ridicat ă, aici fiind întâlnite specii cu o plasticitate ecologic ă ridicat ă de exemplu: Pelophylax ridibundus, Lacerta agilis , dar și elemente care prefer ă temperaturile mai ridicate de exemplu: Lacerta viridis, Natrix tessellata . La fel ca și în cazul pe știlor, investiga țiile herpetologice în aceast ă zon ă au fost foarte pu ține, singurele date disponibile în literatura de specialitate fiind cele oferite de Fuhn 1960 și Fuhn & Vancea 1961 în fasciculele de Fauna României, respectiv Amphibia și Reptilia . În cele 2 volume de faun ă aferente inventarierii din 2011-2012 sunt semnalate 9 specii de amfibieni și reptile pentru zona lacului Snagov: Bufo bufo, Hyla arborea, Pelophylax ridibundus, Rana dalmatina, Ablepharus kitaibelli, Lacerta viridis, Darevskia praticola, Anguis fragilis, Coronella austriaca . În timpul deplas ărilor de teren pentru inventarierea herpetofaunei au fost identificate 17 specii de amfibieni și reptile, respectiv Lissotriton vulgaris, Triturus cristatus, Bombina bombina, Hyla arborea, Pelophylax kl. esculentus, Pelophylax ridibundus, Rana dalmatina, Rana temporaria, Pelobates fuscus, Bufo bufo, Emys orbicularis, Lacerta agilis, Lacerta viridis, Anguis fragilis, Natrix natrix, Natrix tessellata și Zamenis

longissimus . O parte din speciile prezentate în volumele de faun ă nu au fost identificate în aria natural ă protejat ă Lacul Snagov, dar au fost observate specii care nu se cuno șteau în prealabil de aici – nu a fost reconfirmat ă prezen ța a 3 specii în zon ă și au fost semnalate 11 specii noi pentru zona de studiu, specii care nu erau cunoscute pân ă acum din perimetrul lacului Snagov. Observa țiile de teren arat ă c ă habitatele favorabile celor 3 specii care nu au fost observate în teren Ablepharus kitabelli, Darevskia praticola, Coronella austriaca înc ă exist ă, deci prezen ța lor nu este exclus ă. Mai mult, speciile în discu ție sunt foarte greu de observat ca urmare a stilului de via ță , preferând pădurile cu o litier ă bogat ă, unde stau ascunse printre frunze sau sub trunchiurile de copaci c ăzu ți. Cea mai frecvent ă specie în zona lacului Snagov este broasca mare de lac Pelophylax ridibundus . De asemenea, specii frecvente sunt și Lacerta viridis și Natrix tessellata , popula țiile din zon ă fiind bine reprezentate. Bălțile temporare și bra țele laterale ale lacului, cu vegeta ție acvatic ă bogat ă, maluri naturale și adâncime mic ă a apei reprezint ă cele mai importante habitate pentru conservarea pe termen lung a popula țiilor de amfibieni și unele reptile din zon ă, deoarece acestea sunt favorabile pentru hr ănire, depunerea pontei și pentru hibernare. Zonele de lizier ă a p ădurii, poienile și lumini șurile sunt habitate cu o frecven ță ridicat ă a reptilelor terestre, aici fiind observate cea mai mare parte a faunei de reptile.

7.4.3.3. P ăsări Ca și zon ă umed ă, lacul Snagov este probabil cel mai bine cunoscut pentru diversitatea de specii de p ăsări existente în aceast ă zon ă. Cu toate acestea, referin țele bibliografice în acest sens sunt foarte s ărace și r ăzle țe în literatura de specialitate, în general speciile de p ăsări fiind men ționate în contextul unor colec ții muzeale sau a altor studii care nu vizeaz ă distribu ția și compozi ția ornitofaunistic ă a zonei. Lucrarea de referin ță pentru aceast ă zon ă este studiul men ționat anterior, publicat de Papadopol în 1980, prin care a monitorizat 163 specii de p ăsări în zona Snagov. În timpul cercet ărilor din 2011-2012 au fost identificate 106 specii de p ăsări în perimetrul ariei naturale protejate Lacul Snagov, din care 26 sunt incluse în Anexa I a Directivei 79/409/CEE a Consiliului din 2 aprilie 1979 privind conservarea p ăsărilor s ălbatice, iar 23 sunt incluse în Anexa II a acelea și directive. Global, 91 de specii prezint ă amenin ță ri semnificative LC, 2 sunt aproape amenin țate NT și 10 nu au fost evaluate conform Listei Ro șii IUCN. Cea mai mare diversitate de specii se înregistreaz ă în habitatele de ecoton, în zona de lizier ă de p ădure, în lumini șuri și poieni, aceste zone oferind resurse trofice atât pentru speciile pr ădătoare, cât și pentru p ăsări granivore sau insectivore. De asemenea, aceste habitate ofer ă cele mai multe refugii și zone de cuib ărit.

Speciile de importan ță conservativ ă ridicat ă: Botaurus stellaris, Ixobrychis minutus, Accipiter nissus, Accipiter brevipes, Dendrocopos ssp., Aquila pomarina, Ardea purpurea, Ardeola ralloides, Crex crex, Nycticorax nycticorax au fost observate doar în habitate lacustre și forestiere foarte pu țin afectate de activit ăți antropice, cum ar fi bra țele laterale ale lacului acoperite de vegeta ție acvatic ă luxuriant ă sau păduri masive. Păsările de prad ă sunt mai frecvente în zona malurilor împ ădurite și cu p ădure masiv ă, deoarece doar aici exist ă copaci suficient de înal ți, necesari acestor specii pentru cuib ărit. În restul habitatelor aceste specii sunt prezente doar pentru hr ănire, p ătrunzând chiar și în zone semi-naturale cum ar fi paji ști, gr ădini sau culturi agricole.

7.4.3.4. Mamifere Lacul Snagov și p ădurile înconjur ătoare ad ăpostesc o faun ă divers ă de mamifere, probabil cele mai remarcabile fiind popula țiile de vidre din zon ă. Cu toate acestea, pân ă în momentul de fa ță în literatura știin țific ă nu exist ă niciun studiu privind compozi ția, distribu ția sau popula țiile de mamifere din zona lacului Snagov de și aceste corpuri de p ădure sunt printre cele mai mari din vecin ătatea Bucure știului și fac parte din fostul masiv de p ădure Codrii Vl ăsiei. Cercet ările efectuate de Murariu în anul 2005, privind distribu ția faunei de mamifere de-a lungul Dun ării relev ă existen ța a 46 de specii în aceast ă zon ă, iar rolul lor în echilibrul local al zonei îi calific ă drept indicatori biologici ai calit ății habitatelor. De asemenea, studiile privind spectrul trofic al popula țiilor de Athene noctua din nordul municipiului Bucure ști în zona B ăneasa efectuate de Laiu & Murariu 2000 identific ă 10 specii de micromamifere care intr ă în compozi ția hranei la cucuvea, relevante pentru compozi ția faunei din aceast ă zon ă. Ca rezultat al inventarierilor din 2011-2012 au fost identificate 32 specii de mamifere. Dintre acestea 2 specii sunt incluse în Anexa 3 a Ordonan ţei de urgen ţă a Guvernului nr. 57/2007 aprobat ă cu modific ări și complet ări prin Legea nr. 49/2011 cu modific ările și complet ările ulterioare, 1 specie este inclus ă în Anexa 4A a Ordonan ţei de urgen ţă a Guvernului nr. 57/2007 aprobat ă cu modific ări și complet ări prin Legea nr. 49/2011 cu modific ările și complet ările ulterioare, iar 1 specie este inclus ă în Anexa 4B a acelea și ordonan țe. Global, 25 de specii nu prezint ă amenin ță ri semnificative - LC, 3 specii sunt aproape amenințate - NT, 1 specie este vulnerabil ă - VU, 1 este deficient ă de date - DD și 2 nu au fost evaluate conform Listei Ro șii IUCN. Lucrarea publicat ă de Murariu în anul 2005, vizeaz ă o zon ă de 455 km lungime și cu o varietate foarte mare de habitate, atât acvatice cât și terestre, suprafa ță în care au fost identificate 46 de specii de mamifere.

În perimetrul lacului Snagov și p ădurile învecinate g ăsesc condi ții favorabile de supravie țuire aproape 70 % din totalul de specii de mamifere prezente în sudul României. Popând ăul Spermophilus citellus , specie listat ă în Anexa 3 a Ordonan ței de urgen ță a Guvernului nr. 57/2007 aprobat ă cu modific ări și complet ări prin Legea nr. 49/2011 cu modific ările și complet ările ulterioare și Anexa 2 a Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de flor ă și faun ă s ălbatice, ca specie de interes comunitar poate fi observat în zonele de paji ști și p ăș uni din vecin ătatea ariei naturale protejate Lacul Snagov și reprezint ă și el o surs ă de hran ă important ă, în special pentru mamiferele carnivore și p ăsări de prad ă. Bra țele laterale ale Lacului Snagov - golfuri / cozile de lac, sunt esen țiale pentru supravie țuirea pe termen mediu și lung a popula țiilor de vidr ă - Lutra lutra . De altfel, al ături de perimetrul Complexului Astoria, acestea sunt singurele habitate în care au fost observa ți indivizii speciei. P ăstrarea lor în stare natural ă asigur ă locuri unde indivizii se pot stabili, pot construi ad ăposturi și se pot reproduce. De asemenea, este necesar ă p ăstrarea unei prezen țe umane sc ăzute în aceast ă zon ă pentru a nu perturba activit ăț ile indivizilor, specia fiind susceptibil ă la impactul antropic. În general toate zonele investigate, cu excep ția zonelor amenajate sau cele cu un impact antropic pronun țat, prezint ă habitate diverse și într-o stare bun ă de conservare, favorabile pentru supravie țuirea mamiferelor.

7.5. Peisaj În cadrul ariei, peisajul din zona Snagov cuprinde trei unit ăți distincte: Pădurea Snagov - cu înf ățișarea sa maiestuoas ă, aminte ște de vesti ții Codrii ai Vl ăsiei din care f ăcea cândva parte. P ăstreaz ă exemplare de stejari seculari, frasini și tei monumentali și seculari, care ating diametre de 80 – 1400 cm și în ălțimi de peste 30 de metri. Printre arborii masivi se dezvolt ă tufi șuri de alun, c ătin ă, lemn câinesc și soc. Lacul Snagov - cu maluri și golfuri în care vegeta ția tipic ă de balt ă s-a p ăstrat, fitocenozele acvatice și palustre fiind caracterizate de specii precum Nymphaea alba - Nuf ărul alb, Nuphar lutea - Nuf ărul galben, Iris pseudacorus - Irisul de balt ă, Phragmites australis - Stuful, Typha sp. – Papura, etc. Cadrul antropic care este definit de construc țiile dispuse de-a lungul malurilor lacului.

7.6. Procese și rela ții ecologice Ecosistemele au evoluat cu mecanisme eficiente de reciclare a nutrien ților, care, combinate cu lumina solar ă și apa, au determinat o productivitate ridicat ă. Tranzi ția natural ă a organismelor, a energiei și a apei este esen țial ă pentru men ținerea structurii trofice și stabilitatea ecosistemului. Reducerea sau cre șterea

nivelului de nutrien ți din sistem poate altera drastic interac țiunile trofice și calitatea mediului, cel mai elocvent exemplu fiind procesul de eutrofizare. De foarte mare importan ță sunt habitatele critice pentru desf ăș urarea proceselor ecologice. La nivelul unei regiuni sau a unei zone, anumite tipuri de habitate naturale sunt imperios necesare pentru men ținerea func țiilor ecologice sau a diversit ăț ii specifice a ecosistemelor. Particularit ăț ile climatice, hidrologice sau edafice locale creeaz ă aglomera ții ale biodiversit ăț ii în anumite zone sau ofer ă un suport ecologic dispropor ționat pentru anumite procese. Un proces de foarte mare importan ță în aria natural ă protejat ă Lacul Snagov este interven ția antropic ă, manifestat prin urbanizare, schimbarea utiliz ării și vegeta ției de pe terenurile riverane, alterarea regimului natural al lacului confirmate prin studiile știintifice realizate prin Programul opera țional sectorial MEDIU și constat ările custodelui din ultimii ani, t ăieri necontrolate a vegeta ției palustre și introducerea de specii invazive. Invazia unei specii exotice poate avea efecte devastatoare pentru ecosistem. Cele mai importante specii invazive din aria natural ă protejat ă Lacul Snagov sunt: Nelumbo nucifera - Nuf ărul indian, Dreissena polymorpha - Scoica zebrat ă, Lepomis gibbosus - bibanul soare și Carassius gibelio – carasul.

8. INFORMA ȚII SOCIO – ECONOMICE ȘI CULTURALE

8.1. Arheologie și istorie Localit ățile comunei sunt r ăsfirate în teritoriu, fiind dezvoltate de-a lungul drumului jude țean DJ 101 B și a malului lacului Snagov. Tipologia morfologic ă a satelor este de tip alveolar determinat ă de forma de relief – câmpie, dezvoltate linear de-a lungul drumului și a malului lacului. Pe ostrovul - insul ă, în suprafa ță de 4,8 ha, situat ă în extremitatea nordic ă a lacului Snagov este amplasat ă Mănăstirea Snagov, important monument istoric și de art ă, atestat ă din anul 1408, veche ctitorie probabil a lui Mircea cel Batrân, ref ăcut ă și restaurat ă de mai multe ori de domnitorii ce i-au urmat, Vlad Țepe ș, Mircea Ciobanu. Aceasta este un important centru de cultur ă, aici func ționând una din tipografiile înfiin țate de domnitorul Constantin Brâncoveanu, având în frunte pe c ărturarul Antim Ivireanul, care a tip ărit aici primele c ărți cu litere latine. Referitor la siturile arheologice, pe teritoriul comunei Snagov au fost identificate 33 de situri arheologice, cele mai vechi datând din epoca bronzului.

8.2. Activit ățile tradi ționale desf ăș urate în zona lacului Snagov În ceea ce prive ște via ța din trecut a locuitorilor satului Snagov, s-au identificat urm ătoarele activit ăți tradi ționale: construirea de locuin țe și cur ți - ță răne ști, p ăstoritul în zona Snagov; apicultura; transportul mărfurilor; practicarea comer țului, a trocului de m ărfuri; pescuitul cu setca, ostia, n ăvodul și undi ța, în anotimpul cald și la copc ă, în anotimpul rece, practicat în special de snagoveni; ol ăritul; vân ătoarea; cusutul și brodatul manual al costumelor tradi ționale; împletituri din nuiele de alun sau de r ăchit ă; organizarea de serb ări câmpene ști.

9. INFORMA ȚII SOCIO – ECONOMICE ȘI CULTURALE

9.1. Comunit ățile locale Suprafa ţa comunei Snagov este de 8.835 ha, din care teren intravilan peste 1.000 ha, teren agricol 2.860 ha şi p ăduri 3.500 ha. Comuna Snagov are în componen ța cinci sate: Snagov - satul de re ședin ță , Ciofliceni, Gherm ăne ști, Tânc ăbe ști și Vl ădiceasca. Se învecineaz ă la nord cu comuna Ciolpani, la vest cu comuna Periș, la sud cu comuna Balote ști, la sud – est cu comuna Moara Vl ăsiei, iar la est și nord – est cu comuna Gruiu. Localit ățile rurale din cadrul comunei Snagov au evoluat treptat spre stadiul de periurban. Acest lucru a fost posibil în contextul oferit de condi țiile apropierii de o mare zona urban ă aflat ă într-o continu ă dezvoltare, capitala Bucure şti.

9.2. Popula ția Conform datelor Institutului Na țional de Statistic ă, popula ția localit ăț ii Snagov a cunoscut în ultimii 11 ani o cre ștere continu ă, num ărul de 5713 persoane înregistrat în anul 2004, ajungând la 7370 în anul 2015. În ceea ce prive ște popula ția stabil ă a comunei Snagov dup ă etnie, dintr-un total de 6773 persoane, 6727 sunt români, 4 maghiari, 12 rromi, 3 greci, 17 alte etnii: armean ă, italian ă, rus ă – lipovean ă, ucrainean ă, bulgar ă, t ătar ă, polonez ă, sârb ă, rutean ă, albanez ă, croat ă, ceh ă și slovac ă și 6 a c ăror etnie este nedeclarat ă. Num ărul total de cl ădiri este de: 111463, din care cl ădiri în care se afl ă locuin țe 111244. Num ărul de locuin țe este de: 116325, din care locuin țe conven ționale 142325, iar num ărul gospod ăriilor popula ției este de 2471. Structurile de primire turistic ă, cu func țiuni de cazare turistic ă, au înregistrat, în schimb o sc ădere semnificativ ă, de la 67 în anul 1998, la 3 în anul 2014.

9.3. Infrastructura local ă În comuna Snagov func ţioneaz ă 4 școli generale, 4 gr ădini țe și un liceu teoretic. În comuna Snagov func ţioneaz ă un num ăr de trei dispensare umane, în care î și desf ăș oar ă activitatea un num ăr de cinci medici de familie, care dispun de condi ţii şi aparatur ă medical ă adecvat ă profilului, trei cabinete stomatologice din care unul particular şi trei farmacii. În ceea ce prive ște infrastructura, exist ă re ţea de alimentare cu gaze naturale, ap ă curent ă și canalizare. Urmeaz ă a se finaliza proiectul „Extindere re țele de alimentare cu ap ă și canalizare și sta ție de epurare în localitatea Snagov, județul Ilfov” care const ă în urm ătoarele lucr ări: sta ție de epurare nou ă, complet automatizat ă, extinderea re țelei de distribu ție a apei potabile în lungime de 5840 metri, extinderea re țelei de canalizare în lungime de 5840 metri prev ăzut ă cu o sta ție de pompare ap ă uzat ă.

9.4. Factori interesa ți Se consider ă factori interesa ți toate acele institu ții, organiza ții, operatori economici sau chiar persoane fizice, care au interese deosebite asupra ariei naturale protejate. Prin urmare, institu țiile și organiza țiile cu responsabilit ăți directe și indirecte ale ariei naturale protejate Lacul Snagov sunt urm ătoarele: 1. Ministerul Mediului, Apelor și P ădurilor; 2. Garda Na țional ă de Mediu – Comisariatul Jude țean Ilfov; 3. Agen ția pentru Protec ția Mediului Ilfov; 4. Ocolul Silvic Snagov; Gărzi Forestiere; 5. Prim ăria Snagov, Prim ăria Gruiu, Prim ăria Ciolpani; 6. Poli ția Sta țiunii Snagov, Postul de Poli ție Transporturi Navale Snagov, Poli țiile locale - care apar țin de cele trei prim ării; 7. Jandarmeria Ilfov; 8. Administra ția Na țional ă „Apele Române”, prin Sistemul de Gospod ărire a Apelor Ilfov; 9. Căpit ănia Portului Snagov; 10. Agen ția Na țional ă de Pescuit și Acvacultur ă – Asocia ția Pescar Club 21; 11. 5 Școli generale din înv ăţă mântul primar şi gimnazial; 12. 5 Gr ădini ţe; 13. Liceul teoretic „Mihail Kog ălniceanu”. Pe lâng ă factorii care prezint ă interes direct pentru aria protejat ă mai pot fi men ționati și al ți factori interesa ți, de țin ători sau administratori de terenuri sau de construcții din imediata apropiere a acesteia,

precum și institu ții și organiza ții guvernamentale sau neguvernamentale care desf ășoar ă activit ăți sau care sunt interesate în promovarea activit ăților din domeniul protec ției naturii. De asemenea, modul de gospod ărire al ariei protejate este influen țat în mod semnificativ de factorii de decizie de la nivel na țional, jude țean și local, motiv pentru care ace știa sunt considera ți factori interesa ți cu rol deosebit pentru management și starea de conservare existent ă.

9.5. Folosin ța actual ă a terenurilor Conform Legii nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na țional – Sec țiunea a III a – zone protejate, suprafa ța ariei naturale protejate Lacul Snagov este de 100 ha și reprezint ă doar luciul de ap ă. Conform Legii apelor nr. 107/1996 cu modific ările și complet ările ulterioare, Anexa 2, l ăţ imea zonei de protec ţie în jurul lacurilor naturale, indiferent de suprafa ţă este de 5 metri, iar pentru cursuri de ap ă cu lăţ ime de peste 51 metri l ățimea zonei de protec ție este de 20 metri.

9.6. Facilit ățile pentru activit ățile educative și de informare / con știentizare În prezent activit ățile educative presupun: a) Prezentarea ariei naturale protejate Lacul Snagov în școlile din zon ă; b) Organizarea ac țiunilor de voluntariat, ecologiz ări și plant ări de copaci; c) Realizarea de observa ții, exemplificari tematice, mini-experimente știin țifice, prezent ări și concursuri tematice legate de protec ția mediului înconjur ător, la iazul artificial de 28.000 litri de ap ă al Funda ției Snagov în care s-a reprodus par țial, ex-situ, ecosistemul din lac și s-a populat cu specii de faun ă și flor ă.

Pentru derularea activit ăților de informare / con știentizare în aria natural ă protejat ă Lacul Snagov se folosesc urm ătoarele resurse: a) Set de panouri de informare / con știentizare la ie șirile publice c ătre lac; b) Balize de delimitare amplasate în lac; c) Informa ții utile și bibliografie prezentate pe site-uri, de exemplu: www.FundatiaSnagov.ro - Mediu; d) Bro șur ă de prezentare a ariei naturale protejate Lacul Snagov; e) Set de panouri de prezentare / informare a habitatelor și a principalelor specii din zona Snagov; f) Seturi de materiale informative care sunt distribuite periodic în comunitate.

9.7. Utilizarea și facilit ăț i pentru practicarea ecoturismului Ecoturismul este o form ă de turism alternativ şi trebuie s ă includ ă spre definire urm ătoarele elemente:

1. un suport informa țional cu prezentarea patrimoniului natural existent, a elementelor specifice: habitate, specii și a recomand ărilor; 2. un set de programe, activit ăți, circuite ghidate sau nu, atrac ții care s ă permit ă vizionarea și uneori chiar interac ționarea cu o parte dintre acestea; 3. o infrastructur ă minim ă pentru interac ționarea, direc ționarea și oferirea de rela ții și asisten ță celor interesa ți cât și pune în contact cu furnizorii locali.

Ținând cont de aceste aspecte, dezvoltarea și promovarea ecoturismului în aria natural ă protejat ă Lacul Snagov, reprezint ă un instrument pentru conservarea acesteia, ce se poate contura în diferite feluri, cum ar fi: a) dezvoltarea de surse alternative de venit pentru comunit ățile locale; b) încurajarea dezvolt ării durabile la nivel local a comunit ăților din zona ariei naturale protejate Lacul Snagov; c) con știentizarea popula ției locale și a turi știlor de importan ța știin țific ă a ariei naturale protejate Lacul Snagov. Activit ățile ecoturistice ce pot fi dezvoltate în interiorul ariei naturale protejate Lacul Snagov sunt studierea naturii, florei și faunei, fotografierea, pictura peisajelor, canotajul, practicarea activit ăților de bird – watching, cunoa șterea și înv ățarea unor me ște șuguri tradi ționale și altele asemenea. Realizarea circuitelor tematice organizate în cadrul ariei naturale protejate Lacul Snagov, includ activit ăți de descoperire, de apreciere și interpretare a mediului natural; acestea ocupând o pozi ţie dominant ă în ceea ce prive şte activitatea în aer liber, care se prezint ă în esen ță ca un mijloc de deplasare în natur ă. La acestea se adaug ă ecoturismul specializat - știin țific, pentru oamenii de știin ță, studen ți, doctoranzi, precum și a ecoturismului rural, în cadrul c ăruia turi știi sunt g ăzdui ți și ghida ți de localnici. De asemenea, „Colec ția Muzeal ă Snagov” prezint ă interes pentru vizitatorii pasiona ți de biodiversitate, prin sec țiunile: biodiversitate, etnografie – tradi ții, cele 8 panouri, ce au circa 128 plan șe A4 cu detalii relevante, iazul cu acvarii și facilit ăți de observare a circa 40 de specii vii de faun ă și flor ă din Lacul Snagov loc în care s-au adunat în ultimii 9 ani o mul țime de informa ții legate de patrimoniul natural al zonei Snagov. În ceea ce privesc facilit ățile necesare practic ării în condi ții optime a ecoturismului, se poate preciza faptul că majoritatea leg ăturilor rutiere, la nivelul comunei Snagov, sunt modernizate.

9.8. Proprietatea terenurilor și drepturile de management Din punct de vedere administrativ situa ția în zona ariei naturale protejate Lacul Snagov se prezint ă astfel:

a) Terenul cuvetei lacului de acumulare Snagov aparține domeniului public al statului administrat de Administra ția Na țional ă „Apele Române”; b) Luciul apei și malurile lacului de acumulare Snagov apar ține domeniului public al statului administrat de Administra ția Na țional ă „Apele Române”; c) Resursele acvatice vii din lac, care se afl ă în administrarea Agen ției Na ționale pentru Pescuit și Acvacultur ă; d) În reglementarea circula ției navale / nautice pe Lacul Snagov, Autoritatea Naval ă Român ă, prin Căpit ănia Portului Snagov, are o serie de drepturi și obliga ții; e) Administrarea biodiversit ății patrimoniului natural este asigurat ă de custodele ariei naturale protejate Lacul Snagov. Comuna Snagov are în componen ță cinci sate: Snagov, Ciofliceni, Gherm ăne ști, Tânc ăbe ști și Vl ădiceasca. Comune riverane ariei naturale protejate Lacul Snagov sunt si Gruiu si Ciolpani. Prim ăriile Snagov, Gruiu, Ciolpani precum și toți proprietarii de terenuri, cu calitate de riverani ai lacului pentru ca au influen ță direct ă sau indirect ă asupra lacului, au responsabilit ăți legate de planul de management și regulamentul ariei naturale protejate Lacul Snagov.

9.9. Resurse pentru management și infrastructur ă Custodele Ariei Protejate Lacul Snagov este Funda ția Snagov, conform Conven ției de custodie nr. 354 din 08.07.2014 încheiat ă cu Ministerul Mediului și Schimb ărilor Climatice și a actului adi țional nr. 1, înregistrat la Agen ția Na țional ă pentru Protec ția Mediului Ilfov cu num ărul 865 din 26.11.2015. Dotarea custodelui ariei naturale protejate Lacul Snagov, pentru desf ășurarea în condi ții optime a activit ății: a) Ambarca țiune cu motor pentru monitoriz ări în aria natural ă protejat ă Lacul Snagov; b) Autoturism / moped pentru deplas ări rapide locale până la loca ții riverane în vederea constat ării abuzurilor; c) Panouri de informare în aria natural ă protejat ă Lacul Snagov, în localitățile riverane, la c ăile publice de acces ale lacului și la fiecare loca ție riveran ă a organiza țiilor care desf ășoar ă activit ăți publice sau comerciale minim un panou la intrare și unul în zona lacului; d) Baliz ări pentru delimit ări în aria natural ă protejat ă Lacul Snagov pentru zonele știin țifice și protejate, vizibile la distan țe de minim 15 metri; e) Echipamente de monitorizare ale abuzurilor în aria natural ă protejat ă Lacul Snagov: aparat foto profesionist, luneta, binoclu de zi / noapte, lanterne puternice, aparate de înregistrare audio-video de zi /

noapte, echipamente individuale de protec ție vest ă, salopet ă, cizme, m ănu și, pelerina de ploaie, precum și câte un set de accesorii și scule necesare mincioc, cange, galeat ă, cu țit, topor, lopat ă, etc.; f) Aparat de m ăsur ă pentru zgomote și vibra ții agrementat, inclusiv a softurilor aferente care permit prelucrarea datelor m ăsurate în teren, cu scopul de a verifica dep ășirile pragurilor reglementate; g) Pentru monitorizarea parametrilor de ap ă: set de recipiente și dispozitive pentru verificarea rapid ă a dep ășirilor pragurilor reglementate: pH-ul, oxigenul dizolvat, nitri ți, nitra ți, temperature, etc; h) Pentru mostre de faun ă și flor ă: Set / trusou de recipiente / scule pentru conservare / capturare și stocare temporar ă / ocazional ă - exemplare moarte / rare / r ănite - ce trebuiesc observate / studiate, de exemplu: cu ști / recipien ți, cange, minciog, site, bidoane, acvarii, ierbar, etc. i) Uniforme complete pentru personalul ariei naturale protejate Lacul Snagov pentru sezon rece și cald, pentru custozi și vizitatori cercet ători, voluntari și al ți reprezentan ți ai custodelui, autorit ăților cu atribu ții de control.

10. PRESIUNI ȘI AMENIN ȚĂ RI IDENTIFICATE ÎN ARIA NATURAL Ă PROTEJAT Ă LACUL SNAGOV

Fiind situat la distan ță mic ă fa ță de capitala ță rii, aria natural ă protejat ă Lacul Snagov este inclus ă în Lacul Snagov, și se învecineaz ă cu aria natural ă protejat ă Pădurea Snagov, ambele fiind supuse unui grad ridicat al influen ței antropice. Presiunea antropic ă în perimetrul lacului Snagov produce pe lâng ă efecte directe, imediate, și consecin țe indirecte cum ar fi poluarea, distrugerea habitatelor, mic șorarea popula țiilor speciilor, sau impact pe termen lung, manifestat prin dispari ția unor popula ții importante sau a unor specii din zon ă, precum și întreruperea conectivit ății habitatelor.

10.1. Impactul activit ăților din aria natural ă protejat ă Lacul Snagov asupra asupra biodiversit ății

1) Ambarca țiunile Ambarca țiunile motorizate afecteaz ă calitatea apei dintr-un lac dup ă cum urmeaz ă: a) Prin producerea valurilor care erodeaz ă malurile și compromite icrele, larvele, alevinii, puii, etc. b) Prin func ționarea motoarelor ambarca țiunilor în zonele mai pu țin adânci ale lacului, ac țiune care stârne ște sedimentele din lac și poate produce re-suspensia nutrien ților – fosfor – de la fundul lacului. Când ace ști nutrien ți ajung la suprafa ța apei devin mediul favorabil pentru dezvoltarea algelor, respectiv înflorire-eutrofizare a lacului. Antrenarea suspensiilor de fund produce, de asemenea, turbiditate ridicat ă a

apei, respectiv reducerea clarit ății și a capacit ăț ii de p ătrundere a luminii în apa lacului, cu impact asupra florei și faunei din lac; c) Prin poluarea cu diferite metale grele, hidrocarburi și alte substan țe chimice; d) Prin infestarea lacului cu specii invazive de flor ă şi faun ă, transfer „asigurat” de la un mediu acvatic la altul sau în acela și mediu, dintr-o zon ă în alta, prin intermediul ambarca țiunilor folosite. În vederea reducerii impactului generat de utilizarea ambarac țiunilor în aria natural ă protejat ă Lacul Snagov, au fost propuse în cadrul planului de management dou ă tipuri de culoare de naviga ție, respectiv un culoar de naviga ție pentru ambarca țiuni f ără motor termic, pe care se circul ă la o distan ță de 25 – 50 metri fa ță de mal și un culoar de naviga ție pentru ambarca țiuni motorizate pe care se circul ă doar pe centrul lacului, îns ă la o distan ță de cel putin 50 metri de malurile lacului - a se vedea anexa 6. Dat ă fiind suprafa ța mare de 592 ha, a lacului de acumulare Snagov, amplasat în partea aval a bazinului râului Snagov și a suprafe ței mari a lacurilor de acumulare amenajate amonte - 310 ha, pentru p ăstrarea unui nivel constant în acumulare, pentru primenire și împrosp ătarea hipolimnionului, precum și pentru diminuarea fenomenului de eutrofizare datorat stagnării prelungite a apei, prin lucr ările hidrotehnice din amonte, Administra ția Na țional ă „Apele Române” asigur ă suplimentarea debitelor natural colectate din bazinul râului Snagov cu debite derivate din râul Ialomi ța, urmând ca dup ă realizarea investi țiilor aflate în derulare aceste debite s ă fie suplimentate cu debite preluate din râul Prahova.

2) Schimb ări ale condi țiilor hidraulice ale lacului Snagov provocate de c ătre activit ăț ile umane a) Ad ăugarea de sol și roc ă, de șeuri, rumegu ș și alte materiale rezultate din construc ții, îndiguirea, consolidarea și amenajarea malurilor, realizarea plajelor artificiale sau chiar utilizarea legal ă a unor por țiuni de mal, poate m ări suprafa ța terestr ă, crearea de insule artificiale, modificarea profilului fundului lacului și a zonelor umede conexe lacului cozi – golfuri, b ălți, gropi, etc., ceea ce conduce la tasare, eutrofizare, poluare, provocând dispari ția habitatelor, a speciilor de plante și animale; b) Activit ățile de asanare, drenare, dragare, managementul vegeta ției de pe mal, cu excep ția lucr ărilor prev ăzute de c ătre Administra ția Na țional ă „Apele Române”, prin direc țiile din subordine, depozitarea necontrolat ă a materialului vegetal dragat modific ă calitatea apei prin descompunerea acestuia; c) Distrugerea centurii de stuf și papur ă, zona palustr ă din jurul lacului, a popula țiilor habitatelor și plantelor rare și condi țiilor ecologice speciale - din zonele cu ap ă pu țin adânc ă și lini știt ă de la mal. Zonele umede conexe lacului, la care oamenii au acces direct prin p ădure, pot fi cu usurin ță marcate de impactul antropic, majoritatea fiind golfuri, prin introducerea unor specii str ăine: Sagittaria latifolia . Nu se mai pot dezvolta în lac, datorit ă valurilor și curen ților puternici create de ambarca țiuni, asocia țiile vegetale cu Lemna sp. , Iris pseudacorus și altele asemenea se refugiaz ă în golfurile care sunt ferite de impactul cu

ace ști factori antropici – îns ă mixul de schimb ări: debit, calitatea apei, chimism, structura florei și faunei – reduce mult popula țiile și sustenabilitatea rezultat ă; d) Modificarea func țion ării hidrografice prin necorelarea debitelor de ap ă tranzitate prin lac cu condi țiile de vie țuire a speciilor sensibile, conduc la dereglarea condi țiilor de conservare; e) Distrugerea unor popula ții de specii de plante rare și a condi țiilor ecologice optime existen ței acestora, precum și distrugerea locurilor de depunere a pontei și de cuib ărit pentru animale vertebrate și nevertebrate. Este diminuat ă masiv diversitatea fitoplanctonului din zonele de mal, și vor supravie țui speciile cele mai rezistente la un grad de eutrofizare masiv ă a apei, care se pot dezvolta foarte mult și produc fenomenul de „înflorire a apei”.

3) Turismul și activit ăț ile de agrement neorganizat Grupurile neorganizate de turi ști ocazionali pot afecta calitatea apei lacului prin urm ătoarele ac țiuni: a) Abandonarea de de șeuri menajere, PET-uri, materiale plastice şi altele asemenea, pe malul lacului sau chiar în apa lacului; b) Introducerea de detergen ți sau a altor substan țe chimice poluante în apa lacului; c) Introducerea sau scoaterea din lac a unor specii de biocenoze specifice, f ără acordul custodelui.

4) Evacuarea în lac a apelor uzate insuficient epurate sau neepurate și a apelor din precipita ții care spal ă terenurile adiacente lacului Apele din precipita ții care spal ă terenurile adiacente lacului și se scurg în acesta, precum și apele uzate neepurate sau insuficient epurate evacuate în lacul Snagov pot produce în timp un impact poten țial semnificativ. Principalele surse de poluare cunoscute, cu evacuare direct ă în apele de suprafa ță a apelor uzate menajere sunt urm ătoarele: U.M. 0490, Complex Na țional Sportiv Snagov, RAPPS Palat Snagov, Castel Film, Complex Olimpic Sydney 2000, S.N.R. - Sta ția Tânc ăbe ști, Vila 23. Comunit ățile din Snagov nu evacueaz ă toate apele uzate conform prevederilor și proiectelor implementate par țial, investi ții neterminate din lipsa de fonduri, astfel încât cantit ăț i importante nu sunt colectate și apoi procesate corespunz ător. Astfel c ă sta țiile decantoare vechi și noi, nu func ționeaz ă corespunz ător și mai ales nu sunt monitorizate riguros, existând efluen ți ce afecteaz ă calitatea apei din lac, cu efecte asupra florei și faunei specifice și pe termen lung, dar și evolu ția lacului prin poluare, care poate duce în timp la eutrofizarea apei din lac.

Lățimea zonei de protec ție din jurul lacului Snagov este 5 metri, conform prevederilor din Anexa nr. 2 din Legea apelor nr. 107/1996 cu modific ările şi complet ările ulterioare.

Prin “zon ă de mal” se în țelege zona cu luciu de ap ă de la maluri, aflat ă în perimetrul ariei naturale protejate și în care de regul ă exist ă faun ă și mai ales flor ă specific ă habitatelor 3150 și 3160, care trebuie conservat ă.

În tabelul de mai jos sunt prezentate principalele presiuni și amenin ță ri identificate în aria natural ă protejat ă Lacul Snagov, precum și recomand ările necesare evit ării și limit ării acestora. Acest tabel este o sintez ă atât a cerin țelor stricte, cât și a recomand ărilor formulate de cercet ători, fundamentate prin 10 studii știin țifice, realizate în perioada 2010-2012 prin Programul opera țional sectorial MEDIU, mai exact: 5 studii de inventariere a speciilor și habitatelor și 5 studii de impact antropic.

Tabel nr. 1 Principalele presiuni și amenin ță ri identificate în aria natural ă protejat ă Lacul Snagov

Categoria de Impactul și efectul produs Măsuri de Reducere a Impactului Tip de Activitate Activit ăți Presiuni [P] și Amenin ță ri [A] Presiunilor și Amenin ţă rilor I. Urbanizare: I.1. Loca ții reziden țiale din zone I.1.-2. Reducerea biodiverstit ății și M-I.1. Sesizarea de c ătre custode a autorit ăților abilitate modific ări antropice cu antropizare continu ă, de-a fragmentarea suplimentar ă a cu privire la apari ția și existen ța construc ţiilor ilegale în ale habitatelor, în lungul malului; habitatelor, reducerea și întreruperea zona malurilor și zona de protec ție și derularea zona de mal și zona I.2. Loca ții reziden țiale din zone unor circuite și fluxuri biotice, demersurilor pentru revenirea la starea natural ă a de protec ție. cu antropizare discontinu ă, de-a inhibarea speciilor care necesit ă malurilor, a habitatelor; lungul malului. Adic ă locuin țele lini ște și lipsa prezen ței umane [P]; M-I.2. Pentru fiecare loca ție riveran ă, în zona de protec ţie I.a. Construc ții, ori propriet ățile alterneaz ă cu I.2.1. Multe specii rare și protejate s- a lacului se va completa o fi șă cu inventarierea amenaj ări, zone cu habitate natural, ca de au regrupat în zone care le asigur ă principalelor elemente de flor ă și faun ă existente cu generalit ăți. exemplu p ădure ori golfuri cu distan țe mai mari fa ță de prezen ța ajutorul custodelui și în special la emiterea noilor avize; multa vegeta ție natural. Pe mlul uman ă. Cre șterea antropiz ării duce la M.I.3. Se recomand ă ca loca țiile riverane în care se ofer ă stâng exist ă circa 1,8 km p ădure dispari ția speciilor cu nevoi – servicii comerciale ori accces public la lac să men țin ă o riveran ă lacului, iar cel drept sensibilit ăți mai mari. Reducerea bun ă comunicare și coaborare cu custodele pentru circa 1 km, deci cu rol un covâr șitoare a biodiversit ăț ii din activit ățile derulate, c ăci implic ă prezen ță uman ă și habitatele 3150, 3160, 91MO, cu tot

Categoria de Impactul și efectul produs Măsuri de Reducere a Impactului Tip de Activitate Activit ăți Presiuni [P] și Amenin ță ri [A] Presiunilor și Amenin ţă rilor important pentru întreaga cu speciile protejate și rare aferente activit ăți cu impact asupra biodiversit ăț ii din zona de biodiversitate a zonei. [P]; protec ție, de la mal și de pe lac; I.3. Loca țiile riverane cu acces I.3. Loca țiile publice riverane M-I.4. Se recomand ă ca în loca țiile riverane în care se public, destinat utiliz ărilor genereaz ă un set de factori antropici ofer ă servicii comerciale, datorit ă acccesului public în comerciale, cât și ie șirile publice în special asupra faunei, modificând zona de lac și zona de protec ție, managementul acestora la lac - administrate de prim ăriile și parametrii abiotici. Iar activit ățile să monteze panouri de informare con știentizare de 1x2m locale; pe care le pot desf ășura și mai ales la intrare, cât și în zona de mal, cât în locuri cu maxim ă prin nerespectarea unor cerin țe vizibilitate. Con ținutul mesajului este furnizat de c ătre comunicate - multiplic ă presiunile custode în format electronic; antropice [P] M-I.5. Verificarea respect ării cerin țelor și recomand ărilor din avizul emis de c ătre custode, care poate sesiza și invita la control și alte autorit ăț i cu atribu ții de control pe teriotriul ariei naturale protejate; M-I.6. Este recomandabil ca m ăcar 30% din personalul loca țiilor publice riverane s ă participe la prezent ări ori instructaje organizate de custode, pentru o mai bună cunoa ștere atât a patrimoniului natural existent și a legislatiei, cât și a modalit ăț ilor de conservare și valorizare ecoturistic ă; M-I.7. Monitoriz ări și demersuri pentru men ținerea habitatelor 3150, 3160 conform specificului acestora și

Categoria de Impactul și efectul produs Măsuri de Reducere a Impactului Tip de Activitate Activit ăți Presiuni [P] și Amenin ță ri [A] Presiunilor și Amenin ţă rilor vegeta ției palustre / specifice din vecin ătate. Responsabil: custodele. I. Urbanizare: I.4. Frecventa reamenajare, în I.4.1. Puternic impact antropic prin M-I.8. Sunt interzise construc țiile permanente în zona modific ări antropice func ție de diversele destina ții pe tulburarea frecvent ă a habitatelor din malurilor și în zona de protec ție, iar cele provizorii, se ale habitatelor, în care le confer ă oamenii zona malurilor. fac numai cu avizul autorit ăților publice competente și a zona de mal și zona terenurilor riverane, pentru Vegeta ția natural ă vascular ă și custodelui. de protec ție. ad ăposturi pentru b ărci, avascular ă, și zooplanctonul sunt pontoane, etc. distruse ireversibil precum și I.b. Reamenaj ări numeroasele ni șe ecologice populate frecvente datorate de animale, inclusiv micobiota: schimb ării ciuperci, licheni, etc. [A]; proprietarilor și a unor noi proiecte I. Urbanizare: I.5.1 Amenajarea gr ădinilor și I.5.1.1 Distrugerea florei și faunei M-I.9. Conservarea în form ă natural ă a zonei de mal cât modific ări antropice spa țiilor verzi din loca țiile rare și protejate prin c ălcarea și a zonei de protec ție de c ătre riverani, cerin ță ale habitatelor, în riverane, în zona de protec ție – acesteia de c ătre oameni [P]; prev ăzut ă și în Legea nr. 107/1996, cu modific ările și zona de mal și zona mal, prin introducerea de specii I.5.1.2 Blocarea ori puternica complet ările ulterioare, zone folosite de fauna s ălbatic ă de protec ție. exotice, alohtone, ori limitare a fluxurilor naturale prin și pe care se dezvolt ă flor ă autohton ă. modificarea florei și habitatelor segmentarea zonelor de vegeta ție, a Aceste zone sunt monitorizate de custode pe baz ă de I.c. Gr ădini și spa ții locale specifice; fitocenozelor, și a biocenozelor. Ca inventar, care este actualizat cel pu țin odat ă la doi ani, verzi. I.5.2. Introducerea unor specii de exemplu mici garduri compacte, pentru a se asigura conformitatea cu specificul exotice de nuf ăr, fiind cunoscut ă rigole, alei betonate puternic însorite habitatelor 3150, 3160, a florei palustre specifice, și cu

Categoria de Impactul și efectul produs Măsuri de Reducere a Impactului Tip de Activitate Activit ăți Presiuni [P] și Amenin ță ri [A] Presiunilor și Amenin ţă rilor marea capacitate de hibridare și care nu pot fi traversate de insecte, obiectivele de management ale ariei și demersurile de deci deteriorarea speciilor etc. [P]; refacere ecologic ă. Custodele infomeaz ă riveranii despre autohtone. I.5.1.3. Afectarea faunei si florei prin constatarea unor neconformit ăți și trimite recomand ări și utilizarea de obiecte din materiale și cereri de clarific ări, scrise. vopseluri neecologice care se pot Orice fel de amenajare ori modificare ulterioar ă constitui în capcane ecologice pentru aprob ării prezentei documenta ții, se face numai cu unele specii; [P] avizul autorit ăților competente şi a custodelui. I.5.1.2. Asocia țiile floristice cu Noile proiecte și modific ări vor include optimiz ări pe plante alohtone, reprezint ă surse principii ecologice și utilizarea materialelor ecologice; majore de riscuri ecologice prin: M-I.10. Folosirea speciilor indigene de flor ă, pentru înlocuirea plantelor specifice, amenajarea spa țiilor verzi. Responsabili: riveranii și denatur ări ale speciilor locale, prin custodele; hibridiz ări, comportamente invazive M-I.11. Interzicerea introducerii de specii alohtone f ără [A]. aviz știintific. Responsabili: riveranii și custodele; M-I.12. Se recomand ă realizarea potecilor cu dale din beton ori din plastic ecologic, modulare, în locul aleelor betonate, compacte, continue. Responsabili: proprietarii loca țiilor riverane și servicul urbanism al prim ăriilor locale; I. Urbanizare: I.6.1 Construc ția, utilizarea și I.6.1 Înlocuirea și umbrirea M-I.13. Pentru constructii, se recomand ă proiecte și modific ări antropice între ținerea pontoanelor, permanent ă a habitatelor specifice solu ții ecologice moderne, cu suprafe țe și func țiuni ale habitatelor, în debarcaderelor, ad ăposturilor și 3150, 3160, cu mare impact asupra limitate, utilizarea de materiale de acoperire ecologice

Categoria de Impactul și efectul produs Măsuri de Reducere a Impactului Tip de Activitate Activit ăți Presiuni [P] și Amenin ță ri [A] Presiunilor și Amenin ţă rilor zona de mal și zona garajelor pentru ambarca țiuni, biodiversit ății [P]; pentru limitarea impactului factorilor antropici asupra de protec ție. construite de regul ă pe suprafa ța biodiversit ăţ ii; Cu avizul autorit ăţ ilor publice abilitate şi lacului și destinate pentru mai I.6.2 Stresarea și îndep ărtarea faunei cu avizul custodelui; I.d. Pontoane, multe utiliz ări, pentru una sau care are nevoie de locuri de M-I.14. Custodele poate face recomand ări cu privire la debarcadere, garaje, mai multe ambarca țiuni; cuib ărire, ad ăpost, hr ănire în zona de construc țiile existente pe lac, în zona de mal și în zona de altele similare I.6.2 Utilizarea chimicalelor la mal [P]; protec ție, pentru a se reduce presiunile antropice asupra construirea și între ținerea biodiversit ăţ ii; pontoanelor, debarcaderelor, I.6.3. Distrugerea vegeta ției faunei și M-I.15 Riveranii care ofer ă servicii publice pentru ad ăposturilor, garajelor şi a altor florei în mod direct la construire, la ambarca țiuni, de agrement nautic și altele similare, vor construc ţii, precum și utilizarea preg ătirile de la începutul sezonului, delimita și limita perimetrul zonelor de andocare pentru unor metode mecanice cu ocazia repara țiilor și între ținerii ambarca țiuni. Ace știa vor monta panouri cu vizibilitate neadecvate, ca de exemplu: acestora [P]; de pe lac și la accesul stradal, cu textul: „PARCARE sp ălare cu jet de ap ă puternic, AMBARCA ȚIUNI, AGREMENT NAUTIC" respectiv etc.; I.6.2.-3. Afectarea speciilor prin „SERVICE AMBARCA ȚIUNI", ori altul similar pe care I.6.3 Aruncarea în ap ă a modificarea chimismului apei și vor preciza și capacitatea total ă ca num ăr de diferitelor tipuri de substan țe: solului prin atingere direct ă a ambarca țiuni, numele de identificare a societ ăţ ii ori combustibil, b ăuturi, mâncare, materialelor și vopselurilor utilizate numele persoanei fizice autorizate, împreun ă cu datele de ambalaje, etc.; sau altor tipuri de substan țe [A]; contact ale acestora. I.6.4. Utilizarea intens ă a acestor spa ții, cu prezen ță uman ă I.6.4-5-6-7. Stresarea faunei cu ridicat ă, înso țit ă de diferite surse impact în cuib ărit, hr ănire, prezența puternice de vibra ții și zgomot, oamenilor în vecin ătăți, zgomotul și

Categoria de Impactul și efectul produs Măsuri de Reducere a Impactului Tip de Activitate Activit ăți Presiuni [P] și Amenin ță ri [A] Presiunilor și Amenin ţă rilor etc.; vibra țiile fiind puternice surse de I.6.5 Utilizarea acestor stres antropic [A]. construc ții ca: loc de reparații, magazii pentru piese, hidrocarburi, echipamente de gradin ă, depozitare, etc.; I.6.6. Exist ă și garaje cu dou ă niveluri, utilizate ca bar, ori sufragerie de var ă, sau chiar ca loc de aterizare elicopter - helioport; I.6.7. Utilizarea acestor construc ții pentru oferirea de servicii publice, pentru ambarca țiuni, agrement nautic și altele similare acestora. I. Urbanizare: I.7.1. Deversarea în lac a apelor I.7.1.1. Modificarea chimismului M-I.16. Interzicerea devers ării apelor menajere și uzate modific ări antropice menajere, de și exist ă re țea apei, cre șterea troficit ății, afectarea în lacul Snagov de c ătre riverani; verificarea prin control ale habitatelor, în comunal ă de preluare. echilibrelor de fito și zooplancton în teren a solu țiilor curente de management ale acestora, zona de mal și zona Majoritatea riveranilor nu s-au [P]; și determinarea conect ării la re țeaua de canalizare de protec ție. racordat la ea, ori sus țin c ă au I.7.1.2. M ărirea riscurilor atât de existent ă. Responsabili: prim ăriile riverane, fose septice proprii. În realitate, infectare cu germeni fecaloizi, cât și Administra ția Na țional ă „Apele Române”, Garda de

Categoria de Impactul și efectul produs Măsuri de Reducere a Impactului Tip de Activitate Activit ăți Presiuni [P] și Amenin ță ri [A] Presiunilor și Amenin ţă rilor I.e. Ape uzate, multe loca ții riverane au de închidere a circuitelor de Mediu, Agen ţia pentru Protec ţia Mediului Ilfov, devers ări în lac instala ții cu racord ări duale, atât transmitere a diferi ților parazi ți custodele; la fose, cât și pentru goliri în lac. intestinali, rezultând astfel cre șterea M-I.17. În cazul utiliz ării de fose, riveranii trebuie s ă Astfel c ă exist ă câteva sute de riscurilor de afectare a s ănătății păstreze dovezi scrise, precum chitan țele și altele loca ții riverane ce necesit ă a fi faunei [A]; asemenea, din care s ă rezulte datele și cantit ăț ile verificate. I.7.1.3. Ihtionfauna, în ciuda preluate de vidanje. În cazul conect ării la re țeaua interdic țiilor este prins ă atât de comunal ă, proprietarii trebuie s ă poat ă face dovada la braconieri, și de pescarii amatori și fa ța locului c ă apa ajunge în aceast ă re țea; consumat de c ătre ace știa, cât și de M-I.18. Verificarea detaliat ă a instalaţiilor existente ca câini, pisici și alte viet ăț ii. Astfel c ă func ționalitate și desfiin țarea tuturor țevilor pentru dac ă se introduc substan țele cu devers ări de ape, c ătre lacul Snagov, la solicitarea germeni, viru și, metale periculoase, custodelui, împreun ă cu prim ăriile riverane, Agen ţia etc. – acestea sunt preluate în pentru Protec ţia Mediului Ilfov, Garda de Mediu, lan țurile trofice și pot apare Administra ția Na țional ă „Apele Române”; îmboln ăviri și chiar molime [A]. M-I.19. Stabilirea unor planuri anuale de verific ări, prin care toate loca țiile s ă fie controlate în teren de un grup de reprezentan ți ai autorit ăț ilor abilitate. Se vor include și test ări ale re țelelor de ap ă din vecin ătatatea lacului. I. Urbanizare: I.7.2. Se deverseaz ă în lac apa Distrugeri masive a zoo și M-I.20. Se interzice deversarea în lacul Snagov, a apelor modific ări antropice multora din sutele de piscine fitoplanctonului precum și a tuturor tratate provenite de la piscine, și a apelor rezultate de la ale habitatelor, în existente, fiecare cu câteva sute larvelor, insectelor și micilor sp ălările periodice ale acestora. Este obligatorie de mii de litri de ap ă. Aceast ă vietat ăți pe raze de 75 – 150 metri racordarea piscinelor la re țeaua de canalizare existent ă.

Categoria de Impactul și efectul produs Măsuri de Reducere a Impactului Tip de Activitate Activit ăți Presiuni [P] și Amenin ță ri [A] Presiunilor și Amenin ţă rilor zona de mal și zona ap ă con ține diferite substan țe din lac, de la fiecare loca ție riveran ă În cazul în care nu exist ă dovada conect ării la re țeaua de de protec ție. chimice anti bacterii și alge, de care face astfel de devers ări. Baza canalizare se va interzice utilizarea piscinei pân ă în reducere a durit ății, detergen ți întregului lan ț trofic este distrus ă. O momentul în care se va putea face dovada racord ării la I.f. Piscine puternici și multe chimicale de la piscin ă are în medie circa 10x6x2 = re țeaua de canalizare, şi dovada dezactiv ării și etan șă rii cur ăță rile chimice frecvente a 120 mc, rezultând 120.000 litri, iar tuturor țevilor și scurgerilor în lacul Snagov, pentru a nu pere ților piscinei. devers ările se fac de cel pu țin 2-5 ori mai r ămâne posibilitatea unor sisteme duale de golire. Loca țiile riverane de țin țevi de per sezon. Controlul se va realiza la solicitarea şi / sau sesizarea deveresare prin p ământ, la Aceste substan țe afecteaz ă speciile custodelui, împreun ă cu autorit ăţ i publice precum: adâncimi sub nivelul de înghe ț, de faun ă, pot cauza muta ții genetice Agen ţia pentru Protec ţia Mediului Ilfov, Garda de Mediu, adic ă la 40-60 cm. Țeava de ale acestora, și au un mare impact în Apele Române, Prim ăriile locale şi alte autorit ăţ i cu deveresare este la circa 30-50 cm special prim ăvara când apar micile responsabilit ăţ i în domeniu. sub nivelul apei din lac, astfel c ă plantule, atunci când este perioada de M-I.21. La cererea custodelui, prin sondaj sau prin nu se poate observa u șor, sau cuib ărit și apar și micile viet ăț i. planificare anual ă, se pot realiza verific ări detaliate a sunt folosite instala ții mobile de Acest moment coincide cu principala instala țiilor de ap ă și curent electric din zona de mal și golire timp de circa 8-16 ore. sp ălare și deversare cu ape zona de protec ție, împreun ă cu autorit ăţ i publice precum: contaminate [P]. Agen ţia pentru Protec ţia Mediului Ilfov, Garda de Mediu, Apele Române, şi alte autorit ăţ i cu responsabilit ăţ i în domeniu. M-I.22. Se recomand ă ca apa pentru alimentarea piscinelor s ă fie preluat ă din re țeaua de ap ă comunal ă, sau din pu țuri forate;

Categoria de Impactul și efectul produs Măsuri de Reducere a Impactului Tip de Activitate Activit ăți Presiuni [P] și Amenin ță ri [A] Presiunilor și Amenin ţă rilor M-I.23. Pentru cei care doresc construirea de piscine, exist ă dou ă – trei solu ții alternative ecologice, recomandate, despre care se pot ob ține detalii de la custode. I. Urbanizare: 1.7.3. Preluare de ap ă din lac I.7.3.1. Modificarea chimismului M-I.24. Se recomand ă ca riveranii s ă nu de țin ă re țele de modific ări antropice pentru udarea gazonului, dar și apei din lac datorat ă subs țantelor instala ții de ap ă ori electrice în zona de mal și în zona de ale habitatelor, în pentru diferite culturi, livezi, „sp ălate” din zona terestr ă, de protec ție; zona de mal și zona sere. Se obisnuie ște a se realiza surplusul generos de ap ă de irigare a M-I.25. Avizare de c ătre autorit ățile competente şi de protec ție. un șan ț în care, la adâncime de gazonului, ce con ține de regul ă custode atât a tuturor cazurilor de preluare, cât și a celor circa 50-60 cm s ă se pun ă țevi de pesticide și îngra șă minte chimice de scurgere a apelor din / în lac. I.g. Prelu ări de ap ă preluare apei, cu o pomp ă [P]; din lac pentru iriga ții electric ă, țevi pentru devers ări, I.7.3.2. Varia ţia nivelului lacului, în și similare cabluri electrice, de internet cazul în care majoritatea riveranilor, pentru WiFi, pentru sisteme de pe cei circa 32 km din jurul lacului, alarm ă, etc. Iar utilizarea și ar proceda astfel pentru suprafe țe cu activarea acestor utilit ăți s ă se lățimi de 20 – 200 metri [A]; fac ă dup ă nevoi. Existen ța I.7.3.3. Posibilitatea apari ției acestor instala ții func ționale scurtcircuitelor electrice la pompele determin ă administratorii introduse în lac, deci electrocut ări, loca țiilor s ă lase instala țiile de cu efecte negative asupra speciilor preluare și udare a gazonului s ă [A]; I.7.3.4. Braconaj sub forma

Categoria de Impactul și efectul produs Măsuri de Reducere a Impactului Tip de Activitate Activit ăți Presiuni [P] și Amenin ță ri [A] Presiunilor și Amenin ţă rilor func ționeze continuu în sezon pescuitului cu curent electric de la ori în reprize de 8-36 de ore. pompa electric ă de la maluri, care are un impact distructiv extrem de mare asupra faunei și florei acvatice [P]. I. Urbanizare: I.8.1. Modificarea si I.8.1. Interven ția în dinamica și M-I.26. De şeurile vegetale rezultate din lucr ările modific ări antropice neîntre ținerea corespunz ătoare a evolu ția natural ă a biocenozei [P]; periodice de între ținere și igienizare și eventuale ale habitatelor, în malurilor lacului de c ătre I.8.2. Influen țarea major ă a reamenaj ări a vegeta ției din zona de mal și zona de zona de mal și zona riverani, prin aruncarea în lac ori chimismului solului și a apei, prin protec ție se vor elimina conform prevederilor legale în de protec ție. a zonei de mal a de șeurilor parametri precum: PH, troficitate, vigoare. Este interzis ă depozitarea acestora în zona de vegetale precum gazon t ăiat, fertilitate și a altora, ocazionate de protec ţie a lacului, zona de mal sau în lac. I.h. Maluri: cr ăci de la cura ță rile copacilor, varia țiile produse cu ocazia modific ări cu etc. Cantit ăţ ile mari de de şeuri reintegr ării în circuitul biologic a umpluturi vegetale, vegetale depozitate în lac conduc materiilor organice [P]; cu p ământ, escav ări, la poluarea apei. I.8.3. Fluctua ții majore ale destufiz ări popula țiilor de organisme care asigur ă descompunerea: micro și macrobiota [P]; I.8.4. Distrugerea refugiilor pentru faun ă: specii de mamifere: vidre, bizam, șoareci de p ădure, specii de păsări r ăpitoare: huhurez, ciuf de

Categoria de Impactul și efectul produs Măsuri de Reducere a Impactului Tip de Activitate Activit ăți Presiuni [P] și Amenin ță ri [A] Presiunilor și Amenin ţă rilor pădure, cucuvea, etc. Dispar ția locurilor de hibernat ca de exemplu, pentru tritoni precum și a habitatelor pentru insecte / larvele lor, în special coleoptere și specii xilofage [P]. I.9. Depozitarea în lac sau în I.9.1. Genereaz ă : M-I.27. Se interzice depozitarea de şeurilor din construc ţii zona de protec ţie a materialelor a) distrugerea vegeta ției din zona de şi realizarea cu umpluturi de p ământ în zona malurilor, excavate, cum ar fi: p ământ, pe mal [P]; pentru c ă acestea modific ă morfologia malurilor și de șeuri rezultate din s ăparea b) distrugerea stuf ări șului [P]; habitatele. Se vor realiza controale periodice de către funda țiilor, dezafectarea c) modificarea chimismului apei din custode şi institu ţiile publice abilitate, precum: construc țiilor sau din lac [P]; Administra ția Na țional ă „Apele Române”, Garda de reamenaj ări. Astfel, riveranii d) modificarea profilului malului și a Mediu, prim ăriile locale, şi alte institu ţii cu drept de ob țin trei mari beneficii: fundului lacului, precum și control; a) m ărirea terenului prin intrarea compozi ția acestuia [P]. în lac; b) crearea unui profil abrupt al malului, de regul ă realizat cu beton ări și care reprezint ă o mod ă local ă; c) economii prin netransportarea pământului în locurile speciale desemnate de prim ării.

Categoria de Impactul și efectul produs Măsuri de Reducere a Impactului Tip de Activitate Activit ăți Presiuni [P] și Amenin ță ri [A] Presiunilor și Amenin ţă rilor I.10.1 Acoperirea cu p ământ a I.10.1+2. Dispar prin acoperire, M-I.28. Monitorizarea varia ției speciilor rare și protejate zonei cu ap ă mic ă și a vegeta ției habitatele 3150, 3160; specii de în aceste zone. Responsabil: custodele; palustre de la maluri, pentru a plante și animale, printre care sunt și M-I.29. Pe termen mediu-lung se are în vedere reduce, și de fapt a elimina total specii protejate și rare. Lan țurile eliminarea malurilor betonate existente în prezent și zona cu vegeta ție de pe mal și trofice sunt profund afectate [P]; refacerea ecologic ă a acestor zone. din lac; I.10.1+2. Se creaz ă fragment ări ale I.10.2. Ad ăugarea de de șeuri, habitatelor, bariere ecologice, iar gunoaie, resturi vegetale, speciile nu mai pot circula între ap ă elemente prefabricate, roc ă, și mal și nici de-a lungul malurilor pentru a m ări suprafa ța terestr ă, [P]; cu rol de asanare a zonelor I.10.1+2. Astfel dispar zonele umede umede din propriet ățile riverane. cu cicluri specifice în cele 4 sezoane, ce au rol de rezervor de biodiversitate pentru: ou ă, icre, larve, molu ște, melci, scoici, broa ște, raci, insecte, etc. [P]; I.10.1.5. Modificarea profilului malurilor și a fundului lacului, precum și a chimismului apei; I.10.1.6. Distrugerea atât a vegeta ției fixate pe fundul apei, cât și a celei flotante sau natante din cauza

Categoria de Impactul și efectul produs Măsuri de Reducere a Impactului Tip de Activitate Activit ăți Presiuni [P] și Amenin ță ri [A] Presiunilor și Amenin ţă rilor modific ării adâncimii și chimismului apei [P]; I.10.1.7. Modificarea compozi ției fito și zooplanctonului cu consecin țe asupra faunei [P]. I.11.1. Escav ări în zona de mal și I.11.1+2. Distrugerea vegeta ției de M-I.30. Interzicerea interven țiilor prin dragare asupra zona de protec ție, haldarea, pe fundul apei și a celei flotante; malurilor și a fundului lacului f ără avizul Administra ției depozite permanente și I.11.1+2. Distrugerea locurilor de Na ționale „Apele Române” și cel al custodelui; nepermanente rezultate din depunere a pontei și de cuib ărit M-I.31. În cazul proiectelor periodice ale Administra ției drag ările făcute pe maluri sau pentru animale vertebrate și Na ționale „Apele Române”, de regularizare și între ținere sub form ă de insule artificiale; nevertebrate [P]; a cursului de ap ă, vor fi considerate alternative cu I.11.2. Distrugerea benzii de stuf I.11.1+2. Distrugerea unor popula ții estimarea impactului de mediu, iar planurile detaliate vor sau degradarea acesteia. de specii de plante rare și a con ține cel pu țin: inventarieri ini țiale și finale de specii, condi țiilor ecologice optime evaluarea diferen țelor calitative ale habitatelor 3150, existen ței acestora [A]; 3160, etapiz ările lucr ărilor, utilizarea de e șantioane și I.11.2. Crearea în ap ă de suspensii altele asemenea. Optimiz ările organz ării activităților se ale sedimentelor pe durate lungi, fapt vor realiza împreun ă cu custodele. ce cre ște și eutrofizarea apei [A]; I.11.2. Sc ăderea și modificarea evident ă a compozi ției fito și zooplanctonului. Vor supravie țui speciile cele mai

Categoria de Impactul și efectul produs Măsuri de Reducere a Impactului Tip de Activitate Activit ăți Presiuni [P] și Amenin ță ri [A] Presiunilor și Amenin ţă rilor rezistente la un grad de eutrofizare masiv ă a apei. Acestea se pot dezvolta foarte mult conducând la fenomenul de „înflorire a apei” [P]; I.11.2. Dispari ția unor specii rare din zonele dragate: de exemplu Najas minor de la Sili ștea Snagovului, spre Gruiu [P]. I. Urbanizare: I.12. Betonarea malurilor sub I.12.1. Formarea de bariere M-I.32. Men ţinerea în stare natural ă a malurilor. modific ări antropice pretextul ap ărărilor de mal, cât și ecologice, respectiv fragment ări ale Amenaj ările hidrotehnice se vor realiza cu respectarea ale habitatelor, în îngr ădirea propriet ăților fa ță de habitatului 3150, și uneori și ale legisla ției de mediu, inclusiv cu avizul autorit ăților zona de mal și zona vecinii laterali, în zona habitatului 91MO conduc la: abilitate. Se interzice realizarea de noi beton ări a de protec ție. malurilor, și în zona de protec ție. a) limitarea circula ției faunei, atât malurilor lacului. Riveranii și proiectele între ap ă și uscat, cât și de-a lungul M-I.33. Inventarierea cu descrierea detaliat ă a tuturor I.i. Maluri: betonare, implementate vizeaz ă malurilor, pe uscat. Acestea nu se malurilor betonate și verificarea existen ței avizelor și fragmentare habitate maximizarea urbaniz ării și mai pot: ad ăposti, înmul ți, hr ăni, etc. legalita ții acestora. În timp, acestea vor fi înlocuite și se includerea de elemente moderne, Exemple de specii afectate: broa ște va reveni la maluri naturale, specific habitatului 3150. cât mai antropice – concomitent țestoase, șerpi, șopârle, amfibieni, Refacerile sunt prioritare la riveranii care le-au executat cu omiterea, respectiv eliminarea tritoni, vidre, bizami, şobolani de ilegal. Responsabili: custodele, Garda de Mediu, oric ăror elemente care țin de ap ă, etc. Acestea trebuie s ă ajung ă pe prim ăriile riverane, Administra ția Na țional ă „Apele obliga țiile de conservare a mal, pentru hr ănire, înmul țire, Române”, Prim ăriile locale. biodiversit ății din zon ă. hibernare sau pentru a c ăuta refugii;

Categoria de Impactul și efectul produs Măsuri de Reducere a Impactului Tip de Activitate Activit ăți Presiuni [P] și Amenin ță ri [A] Presiunilor și Amenin ţă rilor b) distrugerea habitatelor speciilor care î şi g ăsesc refugii şi locuri de hibernare în malurile lacului. Aceast ă zon ă este esen țial ă pentru icre, alevinii de pe ști, tritoni și juvenilii de broa ște, bizam, vidr ă și șobolan de ap ă. Este zona lacului cu adâncimi cuprinse între 0 la 60 cm și cu l ăţ imi între 3 şi 100 metri; c) aceste bariere artificiale implic ă pierderea și fragmentarea habitatului specific, natural. Împiedic ă dezvoltarea speciilor helobiale, amfibii, dar și a celor acvatice care cresc în zone cu ap ă pu țin adânc ă. I. Urbanizare: I.13. Arderea stufului, I.13.1. În timp se reduce ca prezen ță M-I.34. Se interzice arderea stufului, tuf ări şului sau modific ări antropice tuf ări şurilor și vegeta ţiei stuful din zona malurilor și implicit vegeta ţiei ierboase. Responsabil: riverani; ale habitatelor, în ierboase de la malul lacului. duce la distrugerea habitatelor și a M-I.35. Promovarea de c ătre custode a nevoilor și zona de mal și zona multor exemplare de faun ă și flor ă, beneficiilor men ținerii unor maluri cu aspect natural, de protec ție. etc. [A]; specific habitatelor 3150, 3160. I.13.2. Distrugerea locurilor de depunere a pontei amfibienilor,

Categoria de Impactul și efectul produs Măsuri de Reducere a Impactului Tip de Activitate Activit ăți Presiuni [P] și Amenin ță ri [A] Presiunilor și Amenin ţă rilor I.j. Arderea stufului insectelor, și a locurilor de cuib ărit al și eliminarea păsărilor [A]; sălciilor tradi ționale I.13.3. F ără bariera de stuf valurile care vin cu vitez ă mare „arunc ă” vegeta ția natant ă și flotant ă neînr ădăcinat ă pe mal, sau împiedic ă dezvoltarea acesteia [P]; I.13.4. Intensificarea fenomenului de erodare a malurilor [P]. I.14. T ăierea copaciilor în I.14.1. Distrugerea zonelor cu cea M-I.36. Sunt interzise orice activit ăți care intervin asupra special a s ălciilor din zona de mai ridicat ă biodiversitate ca numar unit ății morfo-geologice și structurale a malurilor și a mal și zona de protec ție, ale de specii și exemplare [P]; fundului lacului, f ără avizul Administra ției Na ționale caror r ădăcini au un rol I.14.2. Reducerea r ădăcinilor de „Apele Române” și cel al custodelui. important atât în consolidarea sălcii și a specificului tradi țional al Men ținerea profilului specific a malurilor terestre și malurilor, cât și ca suport malurilor, are un impact direct acvatice, conform habitatelor 3150, 3160, astfel încât s ă vegetal pentru depunerea icrelor. asupra reducerii zonelor în care se își reg ăseasc ă locul toate categoriile de flor ă: palustr ă, mai pot înmul ți pe știi, amfibienii, natant ă, submers ă, precum și fauna aferent ă, în toate molu ștele, crustaceele, insectele, etc. stadiile sale evolutive. M.I.37. Promovarea și replantarea de s ălcii pe malurile lacului, astfel încât r ădăcinile acestora s ă intre și în masa apei și astfel s ă se refac ă locurile specifice și necesare pentru depunerea icrelor de c ătre pe ști, amfibieni, insecte.

Categoria de Impactul și efectul produs Măsuri de Reducere a Impactului Tip de Activitate Activit ăți Presiuni [P] și Amenin ță ri [A] Presiunilor și Amenin ţă rilor II. NAVIGA ȚIE II.1. Reglement ări antagonice II.1.-8. Intensitatea efectelor asupra M-II.1 Punerea în acord a prevederilor Regulamentului referitor la zon ările lacului și mediului biotic, precum fauna și de Naviga ție pe Lacul Snagov cu Regulamentul ariei activit ăți permise, între: flora, dar și a celui abiotic, precum naturale protejate Lacul Snagov, care integreaz ă a) Regulamentul de naviga ție pe configura ția malurilor, amplificându- cerin țele generate de obliga țiile legale na ționale și Lacul Snagov; se atunci când: interna ționale de protejare a biodiversit ății. Responsabil: b) Legea nr. 5/2000 privind a) valurile sunt mai înalte și mai Autoritatea Naval ă Român ă; aprobarea Planului de amenajare puternice, datorit ă cumul ării de la M-II.2.Este necesar ă asigurarea unei identific ări unice a a teritoriului na țional; mai multe ambarca țiuni care circul ă ambarca țiunilor care nu au num ăr de înmatriculare de la c) Ordonan ţa de urgen ţă a simulatan, ori datorit ă vitezei m ărite Autoritatea Naval ă Român ă, prin aplicarea unei etichete Guvernului nr. 57/2007, a ambarca țiunilor - prin autoadezive cu un cod unic, furnizate de custode, în aprobat ă prin Legea nr. 49/2011 suprapunerea efectelor [P]; vederea asigur ării unei identific ări în cazul produce rii cu modific ările și complet ările b) valurile sunt prea dese, datorit ă unor prejudicii asupra mediului. Responsabili: Căpit ănia ulterioare; trecerii a mai multor ambarca țini ori Portului Snagov, custodele; datorit ă treceri repetate prin accea și M-II.3. Se condi ționeaz ă accesul ambarca țiunilor în aria II.2. Circula ția ambarca țiunilor zon ă, astfel încât apa de la maluri nu natural ă protejat ă de asigurarea unicit ății identific ării motorizate, caracterizate prin: se lini ște ște, și fauna nu reu șește s ă vizuale a ambarca țiunilor, fie prin num ărul de a) viteze m ărite; revin ă la activitatea normal. Iar înmatriculare de la C ăpit ănia Portului Snagov, fie printr- b) cu parcurgeri simultane; limpezirea apei cu mâl de la mal o etichet ă autoadeziv ă cu cod unic furnizat ă de custode. c) cu parcurgeri repetate, în timp necesit ă 8-36 de ore [P]; Responsabili: Căpit ănia Portului Snagov și custodele; scurt, ceea ce este diferit de M-II.4. Ambarca țiunile vor circula pe culoarele de dreptul de trecere prin aria II.1.-8. Efecte generale asupra naviga ție stabilite prin Regulamentul de naviga ție al natural ă protejat ă Lacul Snagov; biodiversit ății: lacului Snagov, cele motorizate urmând s ă circule la o

Categoria de Impactul și efectul produs Măsuri de Reducere a Impactului Tip de Activitate Activit ăți Presiuni [P] și Amenin ță ri [A] Presiunilor și Amenin ţă rilor d) cu motoare puternice care a) distrugerea icrelor, alevinilor, dep ărtare de cel pu țin 50 metri fa ță de maluri. Cu genereaz ă zgomot și vibra ții în ou ălelor, puilor în perioada de excep ţia ambarca țiunilor care sunt utilizate pentru ap ă, precum și valuri m ărite; prohibi ție, a plantelor natante, a celor desf ăş urarea activit ăţ iilor de management, cercetare, e) sta ționare îndelungat ă a submerse din zona malurilor cu ap ă verific ări, control în aria natural ă protejat ă. ambarca țiunilor în aria natural ă mic ă, etc. [P]; Responsabili: Căpit ănia Portului Snagov, custodele, protejat ă Lacul Snagov, cu b) desprinderea, r ăsturnarea și autorit ăţ ile de mediu, Poli ția Transporturi Navale motive diferite, decât cel de inundarea cuiburilor p ăsărilor [P]; Snagov, alte institu ţii din cadrul Ministerului Afacerilor trecere ori vizitare, a uneia sau c) erodarea malurilor de c ătre valuri Interne şi altele asemenea; mai multor ambarca țiuni; și deci distrugerea habitatului 3150, M-II.5. Interzicerea circula ţiei ambarca ţiunilor cu viteze împreun ă cu modificarea profilului mai mari de 20 km/h. Responsabil: Căpit ănia Portului II.3. Utilizarea de malului și a asocia țiunilor de faun ă și Snagov; skyjet-uri cu propulsie bazat ă pe flor ă, ceea ce implic ă compromiterea M-II.6. Deplasarea ambarca țiunilor riveranilor între turbine, care introduc în apa și chiar dispari ția altor specii de propria loca ție și culoarele navigabile se recomand ă a se lacului gazele motorului cu faun ă și flor ă, chiar din cele protejate realiza cu o vitez ă de maxim 5 km/h. Responsabil: combustie. Acestea sunt utilizate și rare [P]; Căpit ănia Portului Snagov; în special pentru concursuri de d) zgomotele și vibra țiile se propag ă M-II.7. Interzicerea circula ției pe lac a mai mult de dou ă vitez ă, demonstra ții și acroba ții mult mai repede în ap ă și au un ambarca țiuni motorizate, desf ăș urat ă simultan și în bazate pe valuri create artificial, impact m ărit, efect care se acela și sens, la o distan ță mai mic ă de 250 metri între prin mersul în spiral ă la viteze cumuleaz ă și cu stresul generat de acestea. Responsabil: C ăpit ănia Portului Snagov; ridicate; faptul c ă acestea sunt artificiale și M-II.8. Interzicerea parcurgerii repetate, de mai mult de total diferite de universul cunoscut 4 ori per or ă, de c ătre aceea și ambarca ţiune motorizat ă, de fauna din natur ă [P];

Categoria de Impactul și efectul produs Măsuri de Reducere a Impactului Tip de Activitate Activit ăți Presiuni [P] și Amenin ță ri [A] Presiunilor și Amenin ţă rilor II.4. Flyboard – sport practicat e) ambarca țiunile de vitez ă pot a uneia sau mai multor zone din aria natural ă protejat ă cu ap ă furnizat ă cu mare provoca leziuni sau moartea faunei Lacul Snagov. Responsabil: C ăpit ănia Portului Snagov; presiune printr-un furtun, de la aflat ă în cale, deoarece acestea nu se M-II.9. Interzicerea sta țion ării în aria natural ă protejat ă skyjet-uri; pot feri suficient de repede [A]; cu durate mai mari de 15 minute în alte locuri decât cele f) valurile distrug sau inund ă men ționate în permisul eliberat de custode. refugiile construite în maluri de Responsabili: C ăpit ănia Portului Snagov, custodele; II.5. Tract ări repetate în aceea și broa ște, vidre, bizami, și arunc ă M-II.10. Interzicerea producerii de valuri mai mari de zon ă, cu skyjeturi, și ocazional și vegeta ția natant ă cu ou ă, icre, larve 30 cm de c ătre ambarca țiunile motorizate, în special cele cu șalupe de vitez ă, a diferitelor pe maluri, unde vegeta ția se usuc ă, care au chil ă și vitez ă mare, datorat motoarelor termice forme gonflabile pe care se afl ă provocând moartea acestora [P]; puternice. M ăsurarea în ălțimii valurilor produse la pasageri, pe suprafa ța apei ori e) apar și cazuri de devers ări viteze diferite se poate face cu o rigl ă gradat ă, fixat ă și prin aer; accidentale de benzin ă și mai ales de apoi se filmează o suit ă de încerc ări ca și dovad ă, și se

ulei pe suprafa ța lacului. Uleiul are concluzioneaz ă în form ă scris ă. Astfel se poate II.6. Prezen ță uman ă amplificat ă consecin țe negative puternice asupra identifica și un interval de viteze între care pe ambarca țiunile în mers ori faunei și florei natante, insectele ambarca țiunile motorizate produc valuri mai mici. care sta ționeaz ă în masa apei; fiind ucise instantaneu. Se afecteaz ă Responsabili: custodele și C ăpit ănia Portului Snagov; și vegeta ția acvatic ă de mal, cât și M-II.11. Recomandarea utiliz ării de ambarca țiuni cu II.7. Generarea de hidrocarburi fito și zooplanctonul, chiar și în fund plat și motorizare redus ă, preferabil electrice, și uneori aruncarea de gunoaie primele straturi, de la suprafa ța apei promovate pentru lacurile interioare, a șa cum solicit ă de c ătre pasagerii [A]; fundament ările știin țifice și practica European ă. ambarca țiunilor; g) îndep ărteaz ă speciile de mamifere Responsabil: custodele; de ap ă care se hr ănesc cu pe ște.

Categoria de Impactul și efectul produs Măsuri de Reducere a Impactului Tip de Activitate Activit ăți Presiuni [P] și Amenin ță ri [A] Presiunilor și Amenin ţă rilor II.8. Organizarea și derularea pe Acestea nu mai vin în zona de mal și M-II.12. Interzicerea accesului ambarca ţiunilor lac de: concursuri, acroba ții, de la suprafa ța lacului, ducând la necorespunz ătoare din punct de vedere tehnic şi al cascadorii, demonstra ţii și altele situa ția în care toate popula țiile normelor de mediu, sau a celor f ără num ăr de similare; ajung s ă fie afectate [P]; înmatriculare. Responsabili: Căpit ănia Portului Snagov, II.1.-8 Determin ă fauna ca într-o inclusiv la sesizarea custodelui; prim ă reac ție s ă se ascund ă și s ă M-II.13. Interzicerea activit ăţ ilor de între ţinere a II.9. Circula ția ambarca țiunilor, rămân ă pitit ă pân ă când dispare ambarca țiunilor direct pe suprafa ța lacului și / sau în fără posibilitatea de a fi pericolul perceput, în aceast ă imediata vecin ătate. Responsabili: Căpit ănia Portului identificate vizual de la distan ță ; perioad ă încetând ciclurile uzuale de Snagov, inclusiv la sesizarea custodelui; hr ănire, îngrijire a puilor, etc. [P]; M-II.14. Interzicerea circula ției pe lac a ambarca țiunilor II.3 Biodiversitatea, în special fauna: care genereaz ă un nivel de zgomot mai mare de Leq = păsări, pe ști, reptile, amfibieni, 45 dB (A). Responsabili: Căpit ănia Portului Snagov, mamifere, etc., este puternic stresat ă, inclusiv la sesizarea custodelui; la nivel de panic ă, prin: M-II.15. Interzicerea utiliz ării ambarca țiunilor de tip a) turbinele ce au viteze de rota ție skijet, inclusiv pentru activit ăți de tip Flyboard, precum foarte mari și genereaz ă zgomotele și interzicerea tract ării oric ăror obiecte gonflabile cu și cu frecven țe și vibra ții într-un pentru pasageri de către ambarca țiunile de vitez ă, în spectru foarte larg, deci și în afara scop de agrement. Responsabili: Căpit ănia Portului celui audibil de oameni, cu Snagov; intensitate și energie mai mare, M-II.16. Interzicerea folosirii ambarca țiunilor motorizate datorit ă și aerului și gazelor pe care în perimetrul ariei naturale protejate pentru activit ăți le absorb și comprim ă în turbine [P]; precum antrenamente și concursuri, acroba ții, cascadorii,

Categoria de Impactul și efectul produs Măsuri de Reducere a Impactului Tip de Activitate Activit ăți Presiuni [P] și Amenin ță ri [A] Presiunilor și Amenin ţă rilor b) viteza mare de deplasare, corelat demonstra ţii sau a preg ătirilor pentru acestea, f ără avizul cu faptul ca utilizatorii, merg cu ele custodelui și al C ăpit ăniei Portului Snagov. pe unde nu merg de regul ă șalupele, adic ă chiar pe lang ă stuf și în golfurile lini știte cu flor ă natant ă, astfel antropizându-le și pe acestea. Zonele afectate sunt de până la 800 – 1200 metri, fa ță de zona de prezen ță a skijeturilor, cel pu țin în cele 6-7 ore ale utiliz ării celor 3-10 skyjet-uri prezente concomitent în aria natural ă protejat ă într-o zi de sezon. Modul de deplasare rapid, culorile vii, și zgomotul amenin ță tor – creeaz ă faunei impresia unui mare prad ător impredictibil [P]; c) genereaz ă valuri foarte mari, în mod inten ționat și repetat, variind viteza în zonele în care fac spirale și demonstra ții, sar peste valurile artificiale create, și în grupuri inventeaz ă și apoi imit ă diferite

Categoria de Impactul și efectul produs Măsuri de Reducere a Impactului Tip de Activitate Activit ăți Presiuni [P] și Amenin ță ri [A] Presiunilor și Amenin ţă rilor combina ții de mi șcări [P]; II.8. Stresarea faunei, mai ales în perioada de cuib ărit, prin zgomotele și vibra țiile puternice ale motorului skyjet-urilor, dar și de prezen ța uman ă, amplificat ă de deplas ările rapide pe în ălțimi de 5-7 metri și într-un perimetru de circa 200x200=40.000 mp, adic ă 4 hectare.[P]; II.9. Imposibilitatea identific ării făptuitorilor în cazul unor distrugeri, a patrimoniului natural protejat [P]; III. ECOTURISM III.1. Activit ăți în perimetrul III.1.-4. Efectele generate de toate M-III.1. Activit ățile din aria natural ă protejat ă, mai ales a ariei naturale protejate: aceste activit ăți au un impact grupurilor, se face respectând prevederile din permisul a) deplas ări pe lac cu antropic puternic asupra eliberat de custode la achitarea tarifului. Activitățile ambarca țiuni cu propulsie biodiversit ății, dac ă nu sunt derulate în zona de mal și în zona de protec ție din loca țiile manual ă; respectate cerin țele și recomand ările publice riverane, este recomandat s ă se desf ășoare b) depl ăsari pe lac cu custodelui, din panourile de respectând prevederile din acordurile stabilite în form ă ambarca țiuni cu propulsie informare – con știentizare, din scris ă cu managementul acestor loca ții. Pentru motorizat ă; regulamentele loca țiilor publice simplicarea și reducerea comunic ării cu managementul c) pescuit sportiv; riverane ori a organizatorilor de loca țiilor publice riverane, este preferabil a se stabili

Categoria de Impactul și efectul produs Măsuri de Reducere a Impactului Tip de Activitate Activit ăți Presiuni [P] și Amenin ță ri [A] Presiunilor și Amenin ţă rilor d) înot, scuba dive. ac țiuni și evenimente, din planul de acorduri scrise, perioad ă stabilit ă, ca de exemplu un management respectiv – legisla ția în sezon ori un an; III.2. Activit ăți pe maluri, în vigoare [P]. M-III.2. Conceperea și promovarea unor circuite prin zona de protec ție din loca țiile III.1.1. Efectele generate de natur ă, cu elemente de informare – con știentizare și cu publice riverane: activit ățile de la pozi țiile a), c) si d) detalii legate de habitate, specii, etc. Responsabil: a) plimb ări pe marginea lacului; nu au impact ecologic relevant dac ă custodele. b) servicii de tip HoReCa oferit sunt respectate cerin țele și M-III.3. Promovarea mijloacelor ecologice pentru turi știlor; recomand ările aferente; plimb ări pe lac și a sporturilor tradi ționale de exemplu: c) organiz ări de evenimente Efectele generate de activit ățile de la caiac, canoe, canotaj, barc ă cu rame, hidrobiciclete, pentru grupuri. poziția b) sunt cele prezentate la ambarca țiuni cu vele, plac ă, și altele asemenea. categoria III.1. [P]; Responsabil: custodele. III.3. Activit ăți de ecoturism și III.2. Efectele generate de aceste M-III.4. Amenajarea de c ătre proprietari a unor locuri de agrement derulate individual sau activit ăți pot avea impact antropic picnic, campare care s ă nu afecteze habitatele naturale; în grupuri neorganizate: puternic, dac ă managementul M-III.5. Men ținerea unui nivel al zgomotului de fond de a) pescuit recreativ; loca ţiilor publice riverane nu maxim 45 de decibeli în perimetrul ariei protejate, b) picnic, gr ătare, focuri de comunic ă și nu respect ă prevederile conform prevederilor legale în domeniu. tab ără, pe marginea lacului; din avizul custodelui ob ținut pentru M-III.6. Se interzice realizarea de focuri de artificii și c) amplasarea corturilor în zona activit ățile declarate [A]; petarde atât în perimetrul ariei naturale protejate Lacul de mal, de protec ție. III.3. Distrugeri de faun ă, flor ă și Snagov, cât și în vecin ătate, astfel încât zgomotele și habitate din zona malurilor, ca de vibra țiile generate s ă nu aib ă un impact puternic negativ III.4. Derularea de activit ăți exemplu: asupra faunei. Existen ța p ădurii riverane lacului, implic ă puternic antropice, precum: a) vegeta ţia erbacee este de obicei o restric ție suplimentar ă pentru acest tip de activitate, de

Categoria de Impactul și efectul produs Măsuri de Reducere a Impactului Tip de Activitate Activit ăți Presiuni [P] și Amenin ță ri [A] Presiunilor și Amenin ţă rilor a) focuri de artificii și petarde; distrus ă [A]; minim 500 metri fa ță de p ădure, conform Legii nr. b) petreceri pe malul lacului și b) stuful este t ăiat pentru a se crea 126/1995 privind regimul materiilor explozive, pe lac, generatoare de mult acces l ărgit la lac [P]; republicat ă, prin art. 34, alin. (2), pct. 6; zgomot. c) plantele acvatice sunt scoase şi M-III.7. Se recomand ă ca la vizitarea ariei naturale aruncate pe mal pentru a nu se protejate, vizitatorii și organizatorii s ă poarte încurca undi ţele [P]; îmbr ăcăminte în culori similare mediului natural din d) zgomotul, vibra țiile prezen ței perioada respectiv ă a anului; umane panicheaz ă și îndep ărteaz ă M-III.8. Sanc ționarea vizitatorilor și organizatorilor care fauna [P]; desf ășoar ă activit ăț i ce nu respect ă cerin țele comunicate, III.4. Zgomotele și vibra țiile men ţionate în permisele sau în acordurile stabilite; puternice declan şate de aceste M-III.9. Urm ărirea respect ării prevederilor din permisele manifest ări cauzeaz ă acelea şi emise și acodurile convenite, emise se face de c ătre probleme ca și în cazul motoarelor custode și sesizarea dup ă caz a celorlalte autorit ăți cu puternice. competen țe specifice. Focurile de artificii și petardele pot provoca incendii, distrugând habitatele naturale și omorând numero și indivizi. Substan țele chimice folosite în produsele pirotehnice împiedic ă metamorfoza larvelor de amfibieni și deregl ări hormonale la toate grupele

Categoria de Impactul și efectul produs Măsuri de Reducere a Impactului Tip de Activitate Activit ăți Presiuni [P] și Amenin ță ri [A] Presiunilor și Amenin ţă rilor de vertebrate, împiedicând cre șterea acestora; Zgomotul puternic interfereaz ă cu procesul de comunicare și de orientare în spa țiu sau navigare; Zgomotele puternice duc la sc ăderea habitatului utilizabil, în sensul c ă animalele p ărăsesc zonele cu un stres acustic sus ținut și apoi le evit ă; Pe termen lung, un astfel de stres cauzeaz ă boli, mortalitate timpurie și scade nivelul de reproducere [P]; III.5. Folosirea de îmbracaminte cu culori stridente precum: ro șu, portocaliu, fosforescent, etc., de c ătre vizitatori provoac ă panic ă unor specii de faun ă. [A]; III.5. Modificarea vegeta ției și III.2.1. Produce întreruperi ale M-III.10. Sunt interzise în zona malurilor și zona de habitatelor din zona malurilor covorului vegetal care con ține și protec ție, activit ăț i precum: focuri, campare, organizare lacului din cauza prezen ței specii protejate și rare; de discoteci ad-hoc, g ătitul de orice fel, distrugerea numeroase a turi știlor; III.2.2. Sunt c ălcate plante rare care vegeta ției de orice fel. Este responsabilitatea au o popula ție redus ă; proprietarilor terenurilor riverane ariei naturale protejate

Categoria de Impactul și efectul produs Măsuri de Reducere a Impactului Tip de Activitate Activit ăți Presiuni [P] și Amenin ță ri [A] Presiunilor și Amenin ţă rilor III.6. Prezen ța oamenilor pe lac, III.2.3. Sunt distruse unele specii de să gestioneze accesul şi activit ăţ ile permise în aceste pe maluri, în zona accesului la faun ă protejat ă: Natrix tessellata , zone, astfel încât s ă nu se distrug ă biodiversitatea de lac - prin alei, poteci și drumuri Emys orbicularis , nevertebrate, etc., protejat. Responsabili: Ocolul Silvic Snagov, proprietarii către lac. Atât în loca țiile și locurile lor de depunere a ou ălelor riverani, Jandarmeria, Poli ția, custodele și alte autorit ăți riverane, cât și la ie șirile publice pontei; abilitate. la lac. În prezent, majoritatea III.2.4. Influen țeaz ă comportamentul M-III.11.În zona malurilor şi în zona de protec ție, acestora au organiz ări și fluxuri unor vertebrate care vor evita s ă urm ătoarele activit ăţ i pot fi permise, în mod excep țional, ce încalc ă principii ecologice. caute hran ă sau ad ăpost în locuri doar cu acordul custodelui în baza unui permis sau acord, frecventate de oameni; în func ție de locul exact al desf ăș ur ării activit ăț ilor și III.2.5. R ămân prea pu ține locuri cu tipul solicitantului: activit ăți de genul petrecerilor, vegeta ție natural ă specific ă zonei picnicului, evenimente sportive și a altele similare. La fel malurilor, dac ă se continu ă tendin ța și în cazul ancor ării ambarca țiunilor în stuf, în cozile de curent ă, cea a terenurilor cu gazon lac sau pe suprafe țele cu vegeta ție palustr ă. pân ă în malurile betonate, continuate chiar și cu destufiz ări în lac. IV. PESCUIT IV.1. Pescuitul recreativ sportiv, IV.1.1 Reducerea num ărului de M-IV.1. Proprietarii ori administratorii terenurilor Activit ăți de pescuit, practicat în circa 20 de locuri de exemplare din speciile neprotejate, riverane, în zona de malurilor și în zona de protec ție, vân ătoare și la malul lacului, în special în dar parte a lan țului trofic, de care trebuie s ă asigure o gestionare și o informare adecvat ă a recoltare de zona cu p ădure riveran ă și altele, depind specii protejate. persoanelor invitate, astfel încât s ă se reduc ă riscurile de exemplare de flor ă, amenajate “ad-hoc”; De exemplu: vidra, șarpele de ap ă, distrugere a patrimoniului natural protejat, și în cazul faun ă, semin țe. broasca țestoas ă și p ăsările r ăpitoare apari ției distrugerilor, s ă contribuie la refacerea habitatelor;

Categoria de Impactul și efectul produs Măsuri de Reducere a Impactului Tip de Activitate Activit ăți Presiuni [P] și Amenin ță ri [A] Presiunilor și Amenin ţă rilor au nevoie s ă consume mult obletele, M-IV.2. Autoritatea Na țional ă de Acvacultur ă și care nu este specie protejat ă [P]; Piscicultur ă, prin administratorul existent, va stabili IV.1.2. Amenaj ările locurilor de speciile, dimensiunile, perioadele, cotele anuale ce pot fi pescuit de pe maluri, pentru a fi capturate, precum și modalit ăț ile de capturare, propice pescuitului cu undi ța [A]; monitorizare și control. Estim ările cotelor per specii se IV.1.3. Distrugerea vegeta ției, a vor face periodic şi vor fi comunicate și custodelui pentru stufari șului, implicit a faunei care o ca speciali ştii acestuia s ă poat ă estima cantit ățile și populeaz ă [P]; consumurile din lan țurile trofice, precum și alte nevoi IV.1.4. Formarea de gr ămezi de pentru asigurarea conserv ării adecvate a speciilor de șeuri nereciclabile care sufoc ă protejate și rare. vegeta ția [P]; IV.1.5. Dezechilibrarea lan țurilor trofice, schimbarea modelelor de utilizare a habitatului și a interac țiunilor pr ădător – prad ă [P]; IV.1.6. Înl ăturarea din habitate a indivizilor competitivi, ap ți de reproducere, sc ăzând calitatea materialului genetic transmis c ătre urma și [A]. IV.2. Pescuitul cu plase, vâr șe, IV.2.1. Constituie un pericol pentru M-IV.3. În prezent este interzis pescuitul comercial, cu specific pescuitului comercial, vie țuitoarele acvatice, în special mjiloace specifice precum plase, vâr șe, etc.;

Categoria de Impactul și efectul produs Măsuri de Reducere a Impactului Tip de Activitate Activit ăți Presiuni [P] și Amenin ță ri [A] Presiunilor și Amenin ţă rilor este o activitate care în prezent plasele de pescuit din nylon, M-IV.4. Permiterea acestui tip de pescuit se va putea face nu mai este permis ă pe lacul încurcate, rupte și mai ales pierdute / dup ă elaborarea de studii și monitoriz ări de c ătre Agen ția Snagov astfel că are semnifica ție rămase în ap ă, acest lucru fiind Na țional ă de Pescuit și Acvacultur ă, pentru estimarea de braconaj. accentuat și de perioada îndelungat ă popula țiilor de pe ști per specie, a tendin țelor evolutive, a de degradare a acestora între 8-25 ani nevoilor din lan țurile trofice în raport cu speciile protejate [A]; și pentru alocarea de cote de pescuit din sporul natural, IV.2.2. Distrugerea plantelor urmat de avizul custodelui. protejate cu ocazia scoaterii plaselor sau r ămânerii acestora în ap ă și rulate de valuri, al ături de alte materiale, nereciclabile, precum sticlele PET, folosite ca plute, etc. [A] IV.3. Braconajul: IV.3.1. Uciderea neselectiv ă a ceea M-IV.5. Interzicerea braconajului și a oric ăror altor a) practicarea altor tipuri de ce este viu în zona unde este metode ce implic ă distrugerea exemplarelor de faun ă ori pescuit, ilegale ca de exemplu cu practicat ă activitatea de pescuit cu flor ă, în orice stadiu de dezvoltare. Monitorizarea se curent electric, cu lanterna și curent electric [A]; asigur ă de către Poli ția Transporuri Navale – Snagov; ostia, pripon, vâr șe, plase, setci, IV.3.2. Uciderea direct ă a indivizilor ave şi alte asemenea; prin capcane și otr ăvire conduce la b) capcane, otr ăviri, pe malurile sc ăderea efectivelor popula ționale, lacului; care în cazul speciilor cu efective mici pot duce la dispari ții, sau pot

Categoria de Impactul și efectul produs Măsuri de Reducere a Impactului Tip de Activitate Activit ăți Presiuni [P] și Amenin ță ri [A] Presiunilor și Amenin ţă rilor provoca r ăniri accidentale atât în rândul speciilor, cât și în rândul oamenilor [A]; IV.4. Procurarea momelii din IV.4.1. Distrugerea habitatelor din M-IV.6. Interzicerea procur ării de momeli din zona zona riveran ă sau din lac, prin zona de mal [A]; riveran ă sau din lac. decopertarea unor suprafe țe mari IV.4.2. Reducerea microbiotei de vegeta ție din zona de mal. solului [A]. IV.5. Vân ătoarea, capturarea IV.5.1. Reducerea efectivelor și M-IV.7. Interzicerea vân ătorii ori captur ării de faun ă, unor animale, insecte, vertebrate dispari ția unor specii rare și protejate colectarea ou ălor din perimetrul ariei naturale protejate sau colectarea de ou ă de la [A]; sau zona din de protec ție. păsări, șerpi, broa ște țestoase, IV.5.2. Deregl ări în lan țurile trofice, etc., de pe lac, din zona de mal pân ă la adevarate catastrofe sau zona de protec ție, inclusiv ecologice [A]. vecin ătatea acestora. IV.6. Recoltarea ori distrugerea IV.6.1. Diminuarea şi chiar dispari ţia M-IV.8. Respectarea legisla ţiei în vigoare privitoare la de flor ă de pe lac, din zona de plantelor rare care prezint ă interes colectarea de flor ă spontan ă; mal sau zona de protec ție, economic sau decorativ, de exemplu: M-IV.9. Monitorizarea lacului şi a vecin ătății lacului de inclusiv vecin ătatea acestora. nuferi, ghiocei, brându şe, urzici, către custode, pentru limitarea activit ății de recolt ări sau orhidee, dar și a popula țiilor de distrugeri, cu promovarea alternativei: „Din natur ă iei trestie, papur ă, cât și a asocia țiunilor doar amintiri frumoase și poze – filme”. floristice și palustre de la maluri și

Categoria de Impactul și efectul produs Măsuri de Reducere a Impactului Tip de Activitate Activit ăți Presiuni [P] și Amenin ță ri [A] Presiunilor și Amenin ţă rilor de pe maluri cu care sunt în rela ții ecologice [A]; II.6.2. Periclitarea speciilor de orhidee prin colectarea lor, mai ales când cresc în apropierea numeroaselor poteci și drumuri de-a lungul malurilor în p ădure, și în imediata apropiere a lacului [A]; V. POLUARE V.1. Depozirea de șeurilor V.1.1. Modificarea chimismului apei M-V.1. Promovarea colect ării selective a de șeurilor în menajere, industriale, materiale prin descompuneri ale unor de șeuri, localit ățile riverane. Responsabili: autorit ățile locale, inerte și alte tipuri, de c ătre unele chiar toxice.[P]; custodele; riverani şi formarea depozitelor V.1.2.R ănirea faunei datorat ă M-V.2. Amplasarea unor containere adecvate diferitelor de de şeuri prin aglomerarea în formelor ascu țite sau contondente ale tipuri de de şeuri în locurile frecventate de turi şti şi golfuri unde sunt aduse de unor de șeuri solide [A]; semnalizarea acestora în mod corespunz ător, de c ătre curen ți, prin stuf ări ș, de tipurile: V.1.3. Expunerea f ără ap ărare ori riverani și autorit ăț ile locale; materiale plastice, PET. O parte moartea prin înfometare a M-V.3. Adunarea tuturor de șeurilor din zona malurilor din acestea ajung și pe fundul exemplarelor de faun ă blocate în și zonei de protec ție. Responsabili: riverani și lacului. containere precum cutii, sticle, cu rol autorit ățile locale; de capcane pentru speciile mici sau M-V.4. Organizarea unor activit ăți periodice de colectare cu mobilitate redus ă, ca de exemplu: a de șeurilor din perimetrul ariei naturale protejate Lacul pe ști, șerpi, insecte, tritoni, broa ștele, Snagov – de c ătre custode în diferite parteneriate. șoareci.[A];

Categoria de Impactul și efectul produs Măsuri de Reducere a Impactului Tip de Activitate Activit ăți Presiuni [P] și Amenin ță ri [A] Presiunilor și Amenin ţă rilor V.1.4. Moartea exemplarelor de faun ă prin blocaje intestinale ori imobiliz ări, datorate foliilor de plastic [A]; V.2. Poluarea apei, solului și V.2.1. Prezen ța uman ă, service-ul M-V.5. Interzicerea devers ării de c ătre riverani, a aerului prin diferite activit ăți auto, aliment ările cu carburan ți oric ăror tipuri de ape uzate, neepurate, precum şi a desf ășurate pe lac, în zona de improvizate duce atât la poluarea tuturor tipurilor de substan ţe chimice periculoase în lac mal şi în zona de protec ţie, de apei, cât şi la cea a solului, cel pu țin sau în habitatele naturale; exemplu: prezen ţa ma şinilor și prin scurgerile accidentale în lac și M-V.6. Organizarea colect ării selective a de șeurilor și ambarca țiunilor pentru sp ălare, acumul ările de combustibil sau a amenajarea de c ătre autorit ățile locale a unor locuri schimburi de uleiuri, aliment ări altor substan ţe. În timp apar speciale pentru depozitare. Responsabili: Riverani, cu combustibil, repara ții, atât în modific ări ale proprietăţ ilor chimice Prim ăriile riverane; loca țiile riverane. şi fizice ale solului și apei de la mal, M-V.7. Interzicerea desf ăş ur ării oric ăror activit ăţ i de cu impact negativ direct asupra între ţinere a ambarca ţiunilor pe suprafa ţa lacului, în florei; zona de mal sau în zona de protec ție. Desf ăş urarea V.2.2. Aruncarea gunoiului menajer acestor activit ăţ i în imediata vecin ătate a ariei naturale în ap ă sau pe sol; protejate se pot desf ăş ura doar în condi ţiile de ţinerii V.2.3. Deversarea apelor uzate de la tuturor avizelor / autoriza ţiilor, astfel cum sunt ele zonele reziden țiale, complexele prev ăzute în legisla ţia specific ă. Documenta țiile se vor sportive, punctele comerciale, evalua de c ătre autorit ățile competente prin demersurile restaurante. specifice, inclusiv custodele, Administra ția Na țional ă „Apele Române”, Agen ţia pentru Protec ţia Mediului

Categoria de Impactul și efectul produs Măsuri de Reducere a Impactului Tip de Activitate Activit ăți Presiuni [P] și Amenin ță ri [A] Presiunilor și Amenin ţă rilor Ilfov, Inspectoratul pentru Situa ții de Urgen ță, C ăpit ănia Portului Snagov, prim ăriile riverane. V.3. Apari ția de specii exotice, V.3.1. Speciile invazive au tendin ţa M-V.8. Campanii de informare, despre speciile alohtone sau chiar locale, ce de a ocupa habitatele și deci de a alohtone, cele invazive și ilegalitatea introducerii dezvolt ă comportamente elimina prin competi ție alte specii acestora. Responsabil: custodele, Prim ăriile locale, invazive. locale, dezchilibrând habitatele Agen ția pentru Protec ția Mediului; Exemple de faun ă: existente și despre care știm c ă sunt M-V.9. Prezent ări privind comportamentele distructive somnul african – Clarias sp. sau bune pentru speciile protejate și rare, pe care le pot avea în ariile naturale protejate anumite somnul american – Ictalurus sp. fa ță de noile echilibre ecologice, animale de companie. Responsabil: custodele; ajung la talii ridicate peste 1 despre care nu știm nimic și ar putea M-V.10. Informarea furnizorilor locali de plante metru, au adaptabilitate ridicat ă, să implice o biodivestate mult mai ornamentale și de gr ădin ă, cât si a rat ă ridicat ă de reproducere și redus ă [P]; firmelor de amenaj ări și între ținere, despre existen ța unor sunt pr ădători. Ace știa pot Exemple de flor ă – deja aflat ă în plante alohtone și interdic țiile asociate, precum și provoca modific ări stadiul invaziv: principalele motiva ții asociate. Recomand ări de solu ții fundamentale în compozi ția - Nelumbo nucifera; alternative cu plante autohtone și beneficiile asociate, faunei de pe ști și vertebrate - Sagitaria latifolia; astfel încât ace știa s ă nu înregistreze pierderi financiare acvatice și fac concuren ță unui - Amorpha fruticose; și s ă poat ă contribui la informarea și educarea riveranilor, pr ădător natural din zon ă – - Parthenocyssus inserta; a poten țialilor cump ărători din zon ă. Responsabili: somnul Silurus glanis . - Bidens frondosa; custodele, Prim ăriile locale, Agen ția pentru Protec ția - țestoasele de Florida, ajunse în - B. tripartita, etc.; Mediului; lac pot supravie țui peste iarn ă și - Cirsium vulgare; M-V.11. Organizarea unor campanii cu voluntarii, cu duc la restrângerea arealului - Erigeron annuus, etc.. scopul de reg ăsire și t ăiere - distrugere a speciilor

Categoria de Impactul și efectul produs Măsuri de Reducere a Impactului Tip de Activitate Activit ăți Presiuni [P] și Amenin ță ri [A] Presiunilor și Amenin ţă rilor țestoasei europene de lac Emys invazive, în p ăduri, dar și în loca țiile riveranilor. orbicularis prin concuren ța Organizate prin colaborare cu riveranii, custodele, pentru ni șa trofic ă [P]. prim ăriile riverane, Ocolul Silvic Snagov, Agen ţia pentru Protec ţia Mediului Ilfov, re țeaua de școli din zon ă, comunitatea local ă, firmele furnizoare de plante ornamentale, cei care amenajeaz ă gr ădinile, etc. V.4. Poluare genetic ă. V.4.1. Speciile de Nymphaea cv. M-V.12. Interzicerea introducerii speciilor alohtone, Introducerea a zeci de specii introduse se pot hibrida cu u șurin ță exotice f ără aviz știin țific; exotice, alohtone capabile de cu speciile autohtone - N. alba [A]; M-V.13. Monitorizarea tuturor substan țelor chimice hibridare cu speciile autohtone; V.5.1. Pot provoca modific ări ale folosite în vecin ătatea aria natural ă protejat ă Lacul V.5. Numeroase substan țe structurii ADN-ului din celulele Snagov sau în interiorul ariei de c ătre custode și chimice au efect mutagen, spermatice, rezultând urma și autorit ățile cu competen țe și atribu ții în utilizarea unor determinând alterarea neviabili, malforma ți sau cu muta ții astfel de substan țe. materialului genetic al nefavorabile pentru supravie țuire indivizilor. Exemple: E-urile. [A]; V.6. Rela ții între speciile V.6.1. Dezvoltarea în exces a unor M-V.14. Minimizarea și prevenirea introducerii floristice: competi ție, parazitism. specii exotice în detrimentul unor neautorizate a speciilor diferite de cele specifice specii autohtone, pân ă la eliminarea habitatelor locale. Custodele deruleaz ă ac țiuni de acestora Nelumbo nucifera, informare con știentizare; Nymphaea alba, Nuphar lutea [A]; M-V.15. Realizarea unei monitoriz ări extinse a V.6.1. Dezechilibre ecologice și speciilor, nu doar a celor protejate și rare, corelat cu

Categoria de Impactul și efectul produs Măsuri de Reducere a Impactului Tip de Activitate Activit ăți Presiuni [P] și Amenin ță ri [A] Presiunilor și Amenin ţă rilor reduceri a popula țiilor unor specii observarea varia țiilor relevante a popula țiilor și protejate și rare [A]; investigarea posibilelor cauze și implica ții. VI. Modific ări VI.1. Preluarea unui debit de ap ă VI.1. Debitul curent de ap ă, M-VI.1. Realizarea unui studiu cu mai multe scenarii și Morfo-Hidrologice insuficient din râul Ialomi ța – insuficient implic ă reduceri ale criterii de evaluare care s ă valorizeze noile informa ții Bilciure ști pentru alimentarea volumelor și vitezei de circula ție a legate de bogata biodiversitate din zona Snagov. Etape de lacului Snagov; apei, a curen ților de adâncime și realizare: suprafa ță , cu impact asupra a) o prima etap ă minimal ă, asigurarea unui debit de ap ă VI.2. Continuarea procesului de parametrilor fizico-chimici a apei din în lacul Snagov care s ă permit ă stoparea tendin ţei curente eutrofizare – prin acumulare de aria natural ă protejat ă. Acest debit se de eutrofizare; materii organice în mod natural. afl ă în prezent la un nivel foarte b) a II-a etap ă, asigurarea unui debit de ap ă corespunz ător diferit fa ță de cel recomandat de care va conduce la o îmbun ăta țire a calit ăț ii apei din lac, cercet ători. Prin asigurarea unui implicit la men ţinerea sau chiar cre șterea biodiversit ăț ii debit mai ridicat, starea calitativ ă și acvatice din Lacul Snagov. Solu ția. cantitativ ă a întregii biodiversit ăți Responsabil: custodele în colaborare cu Administra ția acvatice din lacul Snagov, ar putea Na țional ă „Apele Române”. cre ște cu peste 20% [P]; VI.2.2. Men ţinerea unui debit neadecvat va conduce la continuarea procesului de eutrofizare, astfel încât starea de conservare a biodiversit ății se va înraut ăți în timp [P].

Categoria de Impactul și efectul produs Măsuri de Reducere a Impactului Tip de Activitate Activit ăți Presiuni [P] și Amenin ță ri [A] Presiunilor și Amenin ţă rilor VII. Agriculur ă şi VII.1. Folosirea pesticidelor, VII.1. Modificarea caracteristicilor M-VII.1. Interzicerea folosirii substan țelor chimice în Silvicultur ă ierbicidelor, a fertilizatorilor și fizico-chimice a solului riveran și a zona de mal și de protec ție, de c ătre riverani. Custodele altor substan țe chimice similare; apei de la maluri prin modificarea informeaz ă și verific ă prin sondaj, și solicit ă ajutor VII.2. Stropiri anti-insecte la paramentrilor fizico-chimici ai apei autorit ăților abilitate; nivelul solului și din avion cu precum: pH, temperatura, datorat M.VII.2. Utilizarea unor substan țe ecologice, doar cu substan țe neecologice. sp ălarii solului de ploi și integrarea acordul custodelui. în sol a substan țelor și apoi în lac [P]; VII.2. Dispari ţia unor specii de faun ă, între care și cele protejate și rare [P]; VII.1.+2. Favorizeaz ă dezvoltarea unor specii invazive care prezint ă o rezisten ță genetic ă mare fa ță de astfel de substan țe chimice [A]. VIII. ALTE VIII.1. Abandonarea animalelor VIII.1. Fauna s ălbatic ă local ă M-VIII.1. Interzicerea abandon ării animalelor domestice domestice precum câini și pisici, reprezentant ă de mamifere, p ăsări, precum câini și pisici, ori a accesului liber în perimetrul în p ădurile și zona Snagovului. insecte ajung s ă devin ă hran ă ori ariei naturale protejate şi în zona de protec ţie; subiectul atacurilor și jocurilor M-VIII.2. Este interzis ă lasarea câinilor liberi pe VIII.2. Accesul liber al câinilor câinilor și pisicilor. suprafa ţa ariei naturale protejate, în sezonul de iarn ă, și pisicilor în zonele malurilor, Distrugerile cele mai mari se fac când suprafa ţa apei lacului este înghea ţă . în special în cazul loca țiilor exact în perioada de prohibi ție,

Categoria de Impactul și efectul produs Măsuri de Reducere a Impactului Tip de Activitate Activit ăți Presiuni [P] și Amenin ță ri [A] Presiunilor și Amenin ţă rilor riverane lacului, plimb ările prin februarie – iunie, când puii p ăsărilor, pădurile riverane și învecinate cu mamiferelor, amfibienilor, reptilelor, câinii l ăsa ți liberi din les ă insectelor sunt foarte u șor de g ăsit. precum și l ăsarea câinilor pe [P]; ghea ță pe timp de iarn ă. VIII.2. Distrugerea rela țiilor specifice din habitatele locale: prin distrugerea de exemplare de faun ă în diferite stadii evolutive, prin panicarea faunei, prin ocuparea unor zone, care au apar ținut tradi țional faunei locale, prin restrângerea și modificarea pân ă la dispari ția habitatelor necesare supravie țurii speciilor protejate și rare, prin discontinit ăți în lan țurile trofice [P]; VIII.1.+2. Pe lâng ă impactul direct, prin omorârea faunei s ălbatice, aceste animale creeaz ă competi ție nespecific ă habitatului de protejat, pentru pr ădătorii autohtoni [P].

Categoria de Impactul și efectul produs Măsuri de Reducere a Impactului Tip de Activitate Activit ăți Presiuni [P] și Amenin ță ri [A] Presiunilor și Amenin ţă rilor VIII. ALTE VIII.3. Distrugerea panourilor, VIII.4. Vizitatorii nu vor mai putea M-VIII.3. Verificare periodic ă a existen ței acestora și geamandurilor și a altor beneficia de informa țiile necesare, sanc ționarea persoanelor care vandalizeaz ă. semnaliz ări similare cu rol de ceea ce conduce la cre șterea riscului Responsabili: custodele, autorit ăți locale. informare / reglementare. de distrugere a patrimoniului natural protejat [A]. VIII.4. Activit ăţ i de mentenan ţă VIII.5.1. Sc ăderea nivelului apei din M-VIII.4.1. Stabilirea perioadelor de realizare a la bazinul de acumulare al lac duce la dispari ţia unui num ăr mentenan ţei în colaborare cu custodele ariei naturale lacului care implic ă o varian ţia foarte mare de exemplare de flor ă şi protejate, astfel încât impactul asupra speciilor şi semnificativ ă a nivelului apei. faun ă, inclusiv specii rare. [A]. habitatelor s ă fie minim; M-VIII 4.2. Stabilirea unor planuri de ac ţiuni detaliate în vederea minimiz ării pierderii biodiversit ăţ ii. Responsabil: Administra ţia Na ţional ă „Apele Române” împreun ă cu custodele ariei.

11. EVALUAREA ST ĂRII DE CONSERVARE A SPECIILOR ȘI HABITATELOR DIN PERIMETRUL ARIEI NATURALE PROTEJATE LACUL SNAGOV

În perioada 2011-2012, prin proiectul Programul opera țional sectorial MEDIU aria natural ă protejat ă Lacul Snagov – „Management adecvat prin revizuire Plan de Management pe baz ă de studii știin țifice, Informare și Con știentizare”, s-au inventariat habitatele și speciile atât din aria natural ă protejat ă Lacul Snagov reprezentat ă doar de luciul de ap ă cât și pân ă la 500 metri în jurul acesteia. Astfel c ă, din 673 specii identificate, 171 au fost specii protejate și rare. Totodat ă s-a constatat c ă în perimetrul considerat nu s-au reg ăsit un num ăr de 53 plante rare și un num ăr de 12 specii de păsări, men ționate în alte lucr ări știin țifice din ultimii 70 de ani. Dispari ții care au semnifica ție de pierdere de biodiversitate. Din totalul inventariat, Ministerul Mediului, Apelor și P ădurilor a decis a fi re ținute pentru Planul de Management doar speciile ale c ăror coordonate GPS s-au aflat la momentul inventarierii, strict în perimetrul ariei naturale protejate Lacul Snagov.

11.1. Evaluarea st ării de conservare a speciilor din perimetrul ariei naturale protejate Lacul Snagov

În tabelul din Anexa 7 sunt prezentate speciile protejate împreun ă cu estimarea st ării de conservare a acestora. Au fost utilizate abrevierile folosite de Uniunea Interna țional ă pentru Conservarea Naturii: LC – vulnerabile, NT – amenin țate, VU – vulnerabile, EN – pe care de dispari ție, CR – critic pe cale de dispari ție, ne – neevaluat, DD – date insuficiente. Conform acestor încadr ări, în contextul specific din aria natural ă protejat ă, la nivelul anului 2015 a rezultat urm ătoarea centralizare: 5 – CR, 3 – EN, 10 – VU, 15 – NT, 14 – LC.

În ceea ce prive şte situa ția speciilor din perimetrul ariei naturale protejate Lacul Snagov la nivelul anului 2015 dintr-un total de 47 specii, distribu ția pe clase este urm ătoarea: 28 specii de p ăsări, 1 specie de nevertebrate, 4 specii de amfibieni, 2 specii de reptile, 12 specii de plante. Conform Ordonan ței de urgen ță a Guvernului nr. 57/2007, aprobat ă și și completat ă prin Legea nr. 49/2011 cu modific ările și complet ările ulterioare, încadrarea speciilor este urm ătoarea: 12 specii se reg ăsesc în Anexa 3, 5 specii se reg ăsesc în Anexa 4A, 2 specii se reg ăsesc în Anexa 4B, 2 specii se reg ăsesc în Anexa 5A, 4 specii se reg ăsesc în Anexa 5C, şi o specie se reg ăse şte în Anexa 5E. Conform Directivei Păsări au fost identificate păsări s ălbatice, încadrate astfel: 10 specii în Anexa I, o specie în Anexa II/A, 2 specii în Anexa II/B şi o specie în Anexa III/B.

Conform Directivei Habitate, au fost identificate specii, încadrate astfel: 2 specii în Anexa II, 3 specii în Anexa IV şi 2 specii în Anexa V.

Conform Conven țiilor interna ționale de la Haga și Berna avem: a) 4 specii protejate prin Conven ția de la Haga; b) 17 specii prin Conven ția de la Berna.

Conform Listei ro șii europene a plantelor vasculare, au fost identificate în arie 11 specii de plante acvatice protejate.

11.2. Evaluarea st ării de conservare a florei și habitatelor din aria natural ă protejat ă Lacul Snagov În aria natural ă protejat ă Lacul Snagov au fost identificate, ca urmare a inventarierilor din perioada 2011- 2012, 12 specii de plante protejate prin Lista Ro șie cu statut „îngrijorare minim ă” sau „date insuficiente” și dou ă habitate Natura 2000: 3150 Lacuri eutrofe naturale și 3160 Lacuri și iazuri distrofice naturale. Acestea sunt: Ceratophyllum demersum, Lemna minor, Lemna trisulca, Myriophyllum spicatum, Persicaria amphibia [syn. Polygonum amphibium], Persicaria lapathifolia, Salvinia natans, Spirodela polyrrhiza, Taxodium distichum, Typha angustifolia, Urtica kioviensis, Vallisneria spiralis .

Evaluarea st ării de conservare s-a realizat în baza Ghidului metodologic elaborat de Combroux & Schwoerer 2007 pentru speciile şi habitatele de interes comunitar. Având în vedere presiunile antropice din zona ariei naturale Lacul Snagov, habitatele acvatice sunt în stare nefavorabil ă de conservare, fiind necesar ă aplicarea m ăsurilor de management.

Măsuri de management Habitatele acvatice sunt extrem de sensibile la influen ţa factorilor de mediu şi antropici. O serie de reglement ări privitoare la aceste habitate sunt incluse în Directiva 91/676/CEE a Consiliului din 12 decembrie 1991 privind protec ția apelor împotriva polu ării cu nitra ți proveni ți din surse agricole, Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politic ă comunitar ă în domeniului apei, precum şi în alte documente legislative europene şi na ţionale. Măsurile care se impun în cazul lacului Snagov vizează, dup ă caz, aducerea la starea favorabil ă de conservare a unor habitate cum este de exemplu habitatul 3160 Lacuri și iazuri distrofice naturale, precum și extinderea suprafe ţei habitatului 3150 Lacuri eutrofe naturale. Astfel, sunt necesare urm ătoarele m ăsuri:

1. Eliminarea speciilor alohtone, fie ele invazive sau nu. Nelumbo nucifera este cel mai puternic competitor al speciilor acvatice de pe lacul Snagov, dar mai ales pentru nuf ărul alb şi nuf ărul galben care sunt caracteristici habitatului 3160 Lacuri și iazuri distrofice naturale; 2. Interzicerea cultiv ării unor specii exotice pe Lacul Snagov. În cazul nuferilor exotici, ace ştia pot interac ţiona / hibridiza cu cei autohtoni determinând ceea ce este cunoscut sub numele de poluare genetic ă; 3. Păstrarea malurilor lacului cât mai naturale, neîndiguite, pentru a permite dezvoltarea vegeta ţiei caracteristice pentru aceast ă zon ă. Deşi acest tip de vegeta ţie nu este atribuit vreunui habitat Natura 2000, este un mediu de via ţă propice pentru foarte multe specii, între care multe protejate și rare; 4. Restric ţionarea activit ăţ ilor recreative care implic ă perturbarea habitatelor cum este de exemplu folosirea ambarca ţiunilor puternice, care creeaz ă valuri în timpul deplas ării și trebuie restric ţionate, cel pu țin prin circula ția pe un culoar pe centrul lacului astfel încât valurile s ă nu afecteze habitatele aflate pe marginea acestuia sau în golfurile lui, ținând cont de faptul c ă habitatul 3150 Lacuri eutrofe naturale se dezvolt ă bine în condi ţii de ape lini ştite, lipsite de valuri; 5. În cazul în care Phragmites australis sau alte plante autohtone sau alohtone colonizeaz ă excesiv acest tip de habitat, trebuie eliminate pân ă la un nivel acceptabil;

Tabel nr. 2 Măsuri minime de conservare – Cazul păsărilor Specii prezente în sit Măsuri minime de conservare pentru păsările prezente în aria natural ă Acrocephalus 1. Identificarea speciilor din zon ă și estimarea m ărimii popula țiilor; arundinaceus 2. Monitorizarea popula țiilor și a habitatelor ocupate; Apus apus 3. Întocmire de h ărţi de distribu ţie legat de reproducere, hr ănire și iernare din Ardeola ralloides cuprinsul ariei protejate; Asio otus 4. Reducerea braconajului şi controlul activit ăţ ilor de vân ătoare. Aplicarea Chlidonias hybridus interdic ției ac țiunilor de pescuit și vîn ătoare în arealele protejate și vecin ătăți; Chlidonias niger 5. Interzicerea arderii stufului și a altor zone cu vegeta ție caracteristic ă Corvus corone sardonius zonelor umede; 6. Interzicerea introducerii de specii noi; Corvus frugilegus 7. Interzicerea recolt ării oualor de p ăsări și a puilor nezbur ători; Egretta alba 8. Interzicerea distrugerii cuiburilor p ăsărilor; Egretta garzetta

Emberiza citrinella 9. Controlul pr ădătorilor nespecifici precum câini și pisici, în zonele de Falco subbuteo cuib ărire; 10. Limitarea și monitorizarea accesului oamenilor și animalelor în zonele de Falco tinnunculus cuib ărire; Ficedula parva 11. Protec ția și conservarea arborilor cu vârst ă mai mare de 100 de ani din Fulica atra zona de mal şi zona de protec ție. Se vor conserva în primul rând arborii Ixobrychus minutus din speciile: stejar - Quercus robur și frasin - Fraxinus excelsior . Este Larus argentatus necesar ă men ținerea în habitatul forestier specific luncilor inundabile, a Larus minutus unor indivizi maturi de salcie și plop alb;

Larus ridibundus 12. Interzicerea artificializ ării p ădurilor riverane prin schimbarea compozi ției și tipului natural de p ădure; Nycticorax nycticorax 13. Pe malurile lacului este interzis ă orice t ăiere de arbori și arbu ști pe o Parus ater distan ță de minim 5 metri de la malul apei; Phalacrocorax carbo 14. Păstrarea arborilor usca ți, rup ți, scorburo și, debilita ți în vederea Pica pica conserv ării siturilor de cuib ărit și hran ă din perimetrul protejat; Rallus aquaticus 15. Limitarea sau efectuarea cu mare grij ă a lucr ărilor de îngrijire și amenajare Riparia riparia a zonei de protec ție de la maluri în afara sezonului de cuib ărit cuprins între Sterna hirundo 15 martie – 1 septembrie; 16. Aplicarea m ăsurilor de restric ționare și dirijare a ecoturismului de pe lac, Troglodytes troglodytes la o dep ărtare de minim 50 metri fa ță de maluri și cel pu țin 150 metri fa ță Turdus merula de golfurile lacului în care este cea mai mare concentra ție de biodiversitate.

Tabel nr. 3 Măsuri minime de conservare – Cazul amfibienilor și reptilelor Specii prezente în sit Măsuri minime de conservare pentru speciile de amfibieni și reptile Bombina bombina 1. Interzicerea modific ărilor malurilor naturale ale lacului – de orice fel; Rana dalmatina 2. Interzicerea arderii vegeta ției și interzicerea recolt ării / extragerii vegeta ției macrofitice submerse; Rana esculenta 3. Monitorizarea în vederea stop ării oricaror forme de poluare fizic ă sau Rana ridibunda chimic ă; Lacerta agilis

Natrix tessellata 4. Limitarea valurilor generate de ambarca ţiunile motorizate şi care afecteaz ă amfibienii și reptilele; 5. Men ținerea zonei cu stuf și a unor benzi de teren în zona de protec ție, cu vegeta ția specific ă natural ă, prioritar în zonele în care se identific ă aceste specii.

Tabel nr. 4 Măsuri minime de conservare – Cazul nevertebratelor Specii prezente în sit Măsuri minime de conservare pentru nevertebrate Lucanus cervus 1. Interzicerea modific ărilor malurilor naturale ale lacului – de orice fel; 2. Interzicerea arderii vegeta ției și interzicerea recolt ării / extragerii vegeta ției macrofitice submerse; 3. Monitorizarea în vederea stop ării oricaror forme de poluare fizic ă sau chimic ă; 4. Interzicerea introducerii speciilor alohtone de pe ști sau a altor vertebrate al caror regim trofic include nevertebrate acvatice; 5. Men ținerea zonei cu stuf și a unor benzi de teren în zona de protec ție, cu vegeta ția specific ă natural ă, prioritar în zonele în care se identific ă aceste specii.

Tabel nr. 5 Măsuri minime de conservare – Cazul plantelor Specii prezente în sit Măsuri minime de conservare speciilor de plante Ceratophyllum 1. Men ținerea zonei cu stuf și a unor benzi de teren în zona de protec ție, cu demersum vegeta ția specific ă natural ă, prioritar în zonele în care se identific ă aceste Lemna minor specii; Lemna trisulca 2. Interzicerea modific ării malurilor lacului – de orice fel; Myriophyllum spicatum 3. Monitorizarea calit ății apei;

Persicaria amphibia 4. Monitorizarea surselor de poluare chimic ă și menajer ă a apelor și eliminarea acestora de pe teritoriul ariei protejate; Persicaria lapathifolia

Salvinia natans 5. Interzicerea utiliz ării pesticidelor și a substan țelor chimice cu toxicitate Spirodela polyrrhiza crescut ă sau neomologate în cuprinsul ariei și în zona de protecție și vecin ăți; Typha angustifolia 6. Elaborarea și instituirea de m ăsuri speciale de protec ție pentru popula țiile Urtica dioica speciilor cu valoare știintific ă deosebit ă. Urtica kioviensis

Vallisneria spiralis

12. SCOP ȘI OBIECTIVE

Scopul managementului ariei naturale protejate Lacul Snagov îl constituie îmbinarea armonioas ă a conserv ării patrimoniului natural cu ecoturismul, promovarea valorilor istorice şi culturale, dezvoltarea economiei locale sustenabile în beneficiul comunit ăţ ilor din jurul ariei protejate şi a publicului larg.

Obiectivele Planului de Management al ariei naturale protejate Lacul Snagov sunt urm ătoarele: 1) Managementul biodiversit ăţ ii; 2) Educa ţie, con ştientizare şi comunicare; 3) Managementul ecoturismului şi activit ăţ ilor de recreere; 4) Sus ţinerea patrimoniului natural şi cultural local cel pu țin pentru componentele: tradi ții – etnografie – utiliz ări sustenabile, a economiei locale şi a comunit ăţ ilor umane din jurul ariei protejate; 5) Administrarea şi managementul efectiv al ariei protejate.

Planul de activitate este prezentat sub forma unor tabele cu ac țiuni prioritizate pentru fiecare obiectiv și tem ă din planul de management. Prioritizarea se face dup ă cum urmeaz ă: Prioritatea 1 – ac țiuni care trebuie s ă se desf ăș oare în perioada de implementare a planului de management, c ătre care trebuiesc direc ționate prioritar resursele; Prioritatea 2 – ac țiuni ce trebuie finalizate tot în perioada de implementare, dup ă finalizarea celor de prioritarea 1; Prioritatea 3 – ac țiunile ce se vor realiza dac ă mai exist ă timp resurse de timp / umane / finan țare. În tabelele de mai jos sunt prezentate ac țiunile planificate pentru implementarea Planului de Management al ariei naturale protejate Lacul Snagov și care vor fi realizate de c ătre custode împreun ă cu partenerii, factori interesa ți direct și indirect.

Tabel nr. 6 Obiectivul 1: Managementul biodiversit ății Men ţinerea habitatelor şi popula ţiilor de specii de interes comunitar şi na țional Măsuri / Activit ăți Indicatori de realizare Parteneri pentru implementare 1.1. Actualizarea permanent ă a 1.1.1. Baz ă de date a florei şi faunei protejate din aria Biologi speciali şti pe diversele grupe de organisme, inventarelor floristice şi natural ă protejat ă Lacul Snagov, a habitatelor de organiza ții non-guvernamentale profesionale, institute faunistice. interes comunitar şi a altor comunit ăţ i vegetale, de cercetare și al ți parteneri interesa ți. dinamica acestora. 1.2. Monitorizarea popula ţiilor 1.2.1. Rapoarte anuale sau semestriale, dup ă caz, Biologi speciali şti pe diversele grupe de organisme, speciilor de interes comunitar şi privind starea de conservare a speciilor şi habitatelor organiza ții non-guvernamentale profesionale, institute na ţional şi a habitatelor Natura de interes comunitar şi na țional. de cercetare. 2000. 1.3. Cartarea habitatelor şi a 1.3. H ărţi de distribu ţie a habitatelor principale şi a Exper ţi cartare sau GIS, împreun ă cu exper ţi biologi și speciilor de interes comunitar şi speciilor protejate din aria natural ă protejat ă. al ți parteneri interesa ți. na țional. 1.4. Realizarea monitoriz ării 1.4. Limitarea ariei de distribu ţie a speciilor invazive Exper ţi biologi, organiza ții non-guvernamentale răspândirii speciilor invazive. semnalate prin eviden ța principalelor zone ale profesionale, voluntari, Agen ția pentru Protec ția Implementarea unor m ăsuri acestora și transmiterea de solicit ări de interven ții, Mediului Ilfov și al ți parteneri interesa ți. pentru controlul unor specii sprijin sau resurse, necesare limit ării acestora. invazive. 1.5. Implementarea unor m ăsuri 1.5. Conservarea adecvat ă a unor habitate şi specii de Exper ţi biologi, organiza ții non-guvernamentale pentru protejarea unor habitate şi interes comunitar şi na țional. profesionale și al ți parteneri interesa ți.

specii de interes comunitar şi na ţional. 1.6. Monitorizarea impactului 1.6. H ărţi de risc și transmiterea acestora atât Exper ţi biologi, organiza ții non-guvernamentale activit ăţ ilor antropice asupra autorit ăților, cât și celor care le produc, împreun ă cu profesionale, Agen ția pentru Protec ția Mediului Ilfov, biodiversit ăţ ii şi peisajului. solicit ări de stopare – limitare – reîncadrare în voluntari. limitele necesare. 1.7. Monitorizarea calit ăţ ii 1.7. Identificarea factorilor de risc și formularea unor Agen ția pentru Protec ția Mediului Ilfov, Administra ția componentelor abiotice. criterii cuantificabile, asociate, care s ă poat ă permite Na țional ă „Apele Române”, unit ăţ i de cercetare și alte compara ții ale evolu țiilor. autorit ăți cu responsabilit ăți legate de patrimoniul natural de protejat, din zon ă. 1.8. Reducerea presiunilor și În fiecare an se va realiza pentru fiecare presiune sau To ți cei care au fost mentiona ți la fiecare masur ă de amenin ță rilor prin implementarea amenin țare, împreun ă cu p ărțile implicate, cel pu țin reducere a impactului presiunilor și amenin ță rilor. măsurilor din Tabelul 2, care au una dintre urm ătoarele: codurile: a) o ac țiune concret ă M-I.7, 9-12, 26, 28, 32, 34,35,37; b) o interac țiune în una din formele: comunicare M-V.11, 15; scris ă sau invita ții la discu ții, prezent ări și M-VI.1; evenimente legate de m ăsurile și subiectele în cauz ă. M-VIII.5, 7-9.

Tabel nr. 7 Obiectivul 2: „Educa ție, Con ştientizare şi Comunicare” Măsuri / Activit ăți Indicatori de realizare Parteneri pentru implementare 2.1. Cre şterea responsabilit ății 2.1.1. Minim 10 mesaje per an, transmise în Custodele, Funda ția Snagov, Inspectoratul școlar pentru ocrotirea naturii, prin comunitate prin diferite canale / mijloace; jude țean Ilfov prin unit ățile de înv ățământ, speciali ști educarea ecologic ă a 2.1.2. Minim 3 evenimente publice per an, care s ă din universit ăți și alte unit ăți de cercetare, autorit ățile de comunit ăţ ilor locale şi a tinerei includ ă și mesaje relevante despre protec ția mediu competente și al ți parteneri interesa ți. genera ţii prin implementarea unui biodiversit ății. program în institu ţiile de înv ăţă mânt din zona ariei naturale. 2.2. Promovarea ariei naturale 2.2.1. Minim un material promo țional / informativ / Custodele, voluntari, Exper ți de mediu, Agen ția pentru protejate Lacul Snagov, cre șterea educa țional per an; Protec ția Mediului Ilfov și al ți parteneri interesa ți. responsabilit ății pentru protec ția 2.2.2. Minim o distribu ție per an. naturii prin elaborarea și difuzarea de pliante și materiale promo ționale cu caracter informativ / educativ. 2.3. O excelent ă informare a 2.3.1. Minim 5 nout ăți per an, în una sau mai multe Custodele, Funda ția Snagov, voluntari. factorilor interesa ți prin dintre variantele: actualizarea unui set de pagini a) pagini noi de site internet, ori actualizate; web a ariei naturale protejate b) albume foto în pagina Facebook; Lacul Snagov, a unei pagini de c) canale de comunicare similare, alternative.

Facebook și albume foto aferente cu prezentarea speciilor protejate și rare. 2.4. Promovarea ariei naturale 2.4.1. O apari ţie anual ă a uneia dintre urm ătoarele: Custodele, mass-media regional ă și na țional ă, Funda ția protejate Lacul Snagov, prin a) un film creat și postat în site propriu și accesibil în Snagov și al ți parteneri interesa ți. articole, interviuri, emisiuni în internet; media despre aria natural ă b) 2 apari ții televizate; protejat ă Lacul Snagov. c) 3 men țion ări, ca loca ție ori partener ori exemplu, în evenimente, produc ții, crea ții ori alte proiecte citate – prezentate public. 2.5. Cre șterea responsabilit ății 2.5.1. Minim o ac țiune pe an sau implicarea activ ă a Custodele, școli, organiza ții non-guvernamentale și al ți pentru ocrotirea naturii prin: minim 2 entit ăți diferite, astfel încât s ă existe un parteneri interesa ți. Încurajarea implic ării școlilor, impact benefic legat de conservarea biodiversit ății. cluburilor, asocia țiilor de mediu în ac țiuni legate de protejarea ariei naturale protejate Lacul Snagov. 2.6. Organizarea de concursuri şi 2.6.1. Anual o activitate cu copii, elevi, tineri sau Custodele, școli, sponsori și al ți parteneri interesa ți. ac ţiuni educative pentru copii şi adul ți, care s ă includ ă o activitate educativ ă în Zona adul ţi. Snagov, legat ă de biodiversitate. 2.7. Prezentarea ariei protejate cu 2.7. Minim 3 prezent ări pe an pentru grupuri de Custodele, autorit ățile locale, sponsori și al ți parteneri obiectivele sale în cadrul minim 15 participan ți, cu detalii legate de interesa ți. biodiversitatea din Zona Snagov.

comunit ății locale cu ocazia diferitelor evenimente. 2.8. Actualizarea informa țiilor 2.8. Minim 6 panouri de informare / aten ționare Custodele, autorit ățile locale și al ți parteneri interesa ți. prin indicatoare și panouri amplasate la intr ările / ie șirile publice ale ariei informative și de aten ționare naturale protejate. conform cu noile informa ții post inventarieri și cerin țele diferitelor autorit ăți. 2.9. Reducerea presiunilor și În fiecare an se va realiza pentru fiecare presiune sau To ți cei care au fost mentiona ți la fiecare masur ă de amenin ță rilor prin implementarea amenin țare, împreun ă cu p ărțile implicate, cel pu țin reducere a impactului presiunilor și amenin ță rilor. măsurilor din Tabelul 2, care au una dintre urm ătoarele: codurile: a) o ac țiune concret ă M-I.2; b) o interac țiune în una din formele: comunicare M-II.11; scris ă sau invita ții la discu ții, prezent ări și M-III.3, 7; evenimente legate de m ăsurile și subiectele în cauz ă. M-V.8-10, 14; M-VIII.4.

Tabel nr. 8 Obiectivul 3: „Managementul ecoturismului și a activit ăților de recreere” Măsuri / Activit ăți Indicatori de realizare Parteneri pentru implementare 3.1. Crearea, îmbun ătățirea, 3.1.1. Realizarea a minim 3 circuite ecoturistice sau Custodele, societ ăți de ecoturism din zon ă, exper ți de diversificarea unor trasee realizarea unor hărți, accesibile publicului și mediu, Funda ția Snagov și al ți parteneri interesa ți. ecoturistice; recomandate pentru parcurgerea ariei naturale protejate în scop ecoturistic. 3.2. Delimitarea și amenajarea 3.2.1. Toate accesele publice c ătre lac să fie Prim ăriile locale, Direc ția Silvic ă Ilfov și al ți parteneri unor zone de colectare selectiv ă a prev ăzute cu co șuri de gunoi. interesa ți. de șeurilor. 3.3. Realizarea de materiale de 3.3.1. Minim 2 materiale de promovare ecoturistic ă Custodele, Prim ăriile locale, societ ățile locale promovare a ecoturismului: h ărți, se vor concepe ori actualiza anual. implicate în ecoturism, Funda ția Snagov și al ți ghiduri, etc. parteneri interesa ți. 3.4. Crearea unui centru în stil 3.4.1. Cel pu țin o cerere de finan țare depus ă sau Funda ția Snagov, Prim ăria Snagov, custodele și al ți tradi țional, de informare pe lac ori realizarea unui parteneriat în scopul construirii unui parteneri interesa ți. malul lacului Snagov. centru de informare. 3.5. Reducerea presiunilor și În fiecare an se va realiza pentru fiecare presiune sau To ți cei care au fost mentiona ți la fiecare masur ă de amenin ță rilor prin implementarea amenin țare, împreun ă cu p ărțile implicate, cel pu țin reducere a impactului presiunilor și amenin ță rilor. măsurilor din Tabelul 2, care au una dintre urm ătoarele: codurile: a) o ac țiune concret ă M-I.3, 4, 6, 15; b) o interac țiune în una din formele: comunicare M-III.2, 4, 10, 11; scris ă sau invita ții la discu ții, prezent ări și evenimente legate de m ăsurile și subiectele în cauz ă.

Tabel nr. 9 Obiectivul 4: „Sus ținerea patrimoniului cultural local și a comunit ăților umane din jurul ariei protejate” Măsuri / Activit ăți Indicatori de realizare Parteneri pentru implementare 4.1. Cofinanțări pentru proiecte 4.2.1. Realizarea anual ă a cel pu ţin uneia dintre Organiza ții non-guvernamentale de mediu, institu ții și din categoria celor culturale și urm ătoarele ac ţiuni: persoane fizice care pot de ține calitatea de solicitant tradi ționale care implic ă utilizarea a) o cerere de finan țare din fonduri publice sau partener de proiect, Funda ția Snagov. de materii prime locale, b) o propunere de parteneriat prietenoase ecologic. c) o campanie de cerere sponsoriz ări. 4.2. Îmbun ătățirea aspectului 4.2.1. Realizarea a cel pu țin unei ac ţiuni de Autorit ăți locale, Funda ția Snagov și al ți parteneri general al peisajului din promovare pe an prin una din urm ătoarele modalit ăți: interesa ți. vecin ătatea ariei naturale prin a) album foto ori expozi ție; promovarea arhitecturii b) studiu de caz - exemple locale, de genul: „a șa da, tradi ționale, a caselor, gardurilor, așa nu”; și a tehnicilor tradi ționale de c) campanie de mesaje - postari, imagini, etc., prin construc ție. De exemplu, canale media, de exemplu: Facebook, etc. utilizarea de stuf, papur ă, nuiele, pănu ș și alte materiale naturale recoltabile din zon ă. 4.3. Conservarea tradi țiilor prin 4.3.1. Derularea a cel pu țin a unei ac țiuni în Comunitatea local ă, autorit ățile locale, Funda ția activit ăți de lobby pentru parteneriat cu o institu ţie public ă sau speciali ști. Snagov men ținerea practicilor tradi ționale. 4.4. Promovarea obiectivelor 4.4.1. Realizarea a cel pu țin unei ac ţiuni de Mass-media regional ă și na țional ă, Funda ția Snagov și culturale și istorice. promovare pe an prin una din urm ătoarele modalit ăți: al ți parteneri interesa ți.

a) album foto ori expozi ție; b) studiu de caz - exemple locale, de genul: „a șa da, așa nu”; c) campanie de mesaje - postari, imagini, etc., prin canale media, de exemplu: Facebook, etc.

Tabel nr. 10 Obiectivul 5: „Administrarea și Managementul efectiv al ariei protejate” Măsuri / Activit ăți Indicatori de realizare Parteneri pentru implementare 5.1. Aplicarea și respectarea 5.1.1. Se va realiza anual cel pu țin o întâlnire pentru Custodele, Administra ția Na țional ă „Apele Române”, regulamentului ariei naturale analiza realiz ărilor din perioada anterioar ă, Garda de Mediu, poli ție, prim ărie, Agen ția pentru protejate. prezentarea unor sinteze pe diferite subiecte și Protec ția Mediului Ilfov, Jandarmerie și alte autorit ăț i adoptarea unor planuri de m ăsuri pentru perioada cu responsabilit ăți în zon ă. urm ătoare. 5.2. Fonduri pentru sus ținerea 5.2.1. Depunerea anual ă a cel pu ţin uneia dintre Custodele, Funda ția Snagov, Administra ția Na țional ă activit ății custodelui prin urm ătoarele: „Apele Române”, prim ăriile locale, sponsori. atragerea de surse de finan țare. a) o cerere de finan țare din fonduri publice; b) un proiect depus; c) un parteneriat sau campanie de cerere de sprijin financiar. 5.3. Implicarea factorilor 5.3.1. Se vor organiza anual cel pu ţin 4 întâlniri de Custodele, Administra ția Na țional ă „Apele Române”, interesa ți și responsabili de lucru în contextul unor colabor ări sau parteneriate. autorit ăți publice locale și na ționale, mass-media, managementul ariei prin organiza ții non-guvernamentale și alte autorit ăți cu men ținerea colabor ărilor existente responsabilit ăți în zon ă.

și informarea și / sau atragerea organiza țiilor non- guvernamentale, autorit ăților publice locale și na ționale, precum și a mass-mediei pentru aplicarea Planului de Management. 5.4. Elaborarea planurilor de 5.4.1. Existen ța unui plan de activitate anual cu buget Custodele, Administra ția Na țional ă „Apele Române” activitate anuale bazate pe Planul opera țional și investițional și transmiterea acestuia și alte autorit ăți cu responsabilit ăț i în zon ă. de Management, corelate cu cele sau a p ărților relevante c ătre autorit ățile abilitate și ale altor institutii cu atribu ții de parteneri; control și monitorizare în zona 5.4.2. Realizarea a cel pu ţin unei inform ări transmis ă ariei naturale protejate Lacul pân ă cel târziu în luna septembrie c ătre toate Snagov. autorit ățile cu responsabilit ăț i legate de Zona Snagov cu privire la principalele proiecte, activit ăți și evenimente planificate pentru anul urm ător. 5.5. Asigurarea / între ținerea 5.5.1. un video proiector utilizabil și în aer liber; Custodele, celelalte autorit ăți cu responsabilit ăți în func țional ă a echipamentelor de 5.5.2. dou ă notebook-uri și dou ă ecrane pentru zon ă și cu care se vor încheia protocoale de colaborare, prezentare pentru public și prezent ări multimedia la sediu și în deplas ări; sponsori. culegerea informa țiilor din arie 5.5.3. o imprimant ă color; pentru eficientizarea activit ăților 5.5.4. o camer ă foto şi o camera de filmare de mare de management. rezolu ție, un teleobiectiv și dou ă lentile macro, cu posibilitate de utilizare și noaptea;

5.5.5. o camer ă de filmare activat ă cu sensor de prezen ță , pentru detectarea faunei 5.5.6. un set de echipamente de m ăsur ă mobil care s ă permit ă determinarea unor parametrii chimici ai apei, seturi de baterii / acumulatori. 5.6. Promovarea și sus ținerea 5.6.1. Realizarea demersurilor, colabor ărilor şi Custodele, institu ții de cercetare, Funda ția Snagov al ți cercet ărilor știin țifice. schimburilor de informa ții astfel încât biodiversitatea parteneri interesa ți. din zona Snagov s ă fie men ționat ă în cel pu țin un articol ori lucrare știin țific ă per an. 5.7. Activit ăți de corelare a 5.7.1. Derularea unei campanii de solicit ări scrise Custodele, Administra ția Na țional ă „Apele Române”, cadastrului lacului, cu h ărțile transmise autorit ăţ ilor relevante, pentru accelerarea Agen ția Na țional ă a Cadastrului, prim ăriile locale, habitatelor și speciilor, a realiz ării unui cadastru al lacului, implicit al ariei Consiliul Jude țean, exper ți. propriet ăților riverane, a zonelor naturale protejate. Realizarea de colabor ări în diferi ților factori antropici și vederea schimburilor de date, pentru realizarea unui propuneri pentru refaceri, profile sistem comun cu date comune, necesar unei bune batimetice, zone cu ecologiz ări. administr ări. Inclusiv cu diferite detalii relevante precum: construc țiile din zona malurilor, puncte de deversare. 5.8. Propunerea de extindere a 5.8.1. Depunerea de justific ări știin țifice la institu țiile Funda ția Snagov și alte autorit ăți cu responsabilit ăți ariei naturale protejate Lacul abilitate, în vederea reconsider ării și optimiz ării pe legate de patrimoniul natural de protejat, cercet ători, Snagov prin proiecte viitoare și criterii știin țifice a limitelor administrative. Demers al ți parteneri interesa ți.

unificarea cu aria natural ă necesar pentru asigurarea unei st ări de conservare protejat ă Pădurea Snagov. favorabile a habitatelor și speciilor protejate din vecin ătate cu care exist ă intense schimburi ecologice. 5.9. Propunerea unei zone tampon 5.9.1. Elaborarea unei documenta ții fundamentate Funda ția Snagov și alte autorit ăți cu responsabilit ăț i pentru aria natural ă protejat ă știin țific, pentru cuantificarea și limitarea unor factori legate de patrimoniul natural de protejat, cercet ători, Lacul Snagov care s ă limiteze antropici puternici, în special generate din loca ții al ți parteneri interesa ți. factorii antropici din vecin ătatea publice riverane. ariei. 5.10. Patrul ări - monitoriz ări 5.10.1. Patrul ări preventive s ăptamânale prin aria Custodele, Funda ția Snagov, cercet ători, parteneri, periodice și rapoarte aferente. natural ă protejat ă în vederea monitoriz ării speciilor şi fotografi, reprezentan ți mass media. habitatelor, preferabil înso țit de speciali ști, fotografi, reprezentan ți mass – media și care pot ajuta la informare - promovare - con știentizare; 5.10.2. Cel pu țin o patrulare tematic ă lunar ă la care să fie invita ți și reprezentan ți ai autorit ăț ilor cu responsabilit ăți în zon ă 5.11. Procesarea adreselor oficiale 5.11.1. Registru și baz ă de date, dosare dedicate, Custodele, Funda ția Snagov precum avize, sesiz ări, reclama ții, răspunsuri. altele, cât și participarea la ședin țe 5.11.2. Participarea la ședin țe, convoc ări, de aviz ări, evenimente. evenimente, ac țiuni legate de aria protejat ă 5.12. Reducerea presiunilor și În fiecare an se va realiza pentru fiecare presiune sau To ți cei care au fost mentiona ți la fiecare m ăsur ă de amenin ță rilor prin implementarea amenin țare, împreun ă cu p ărțile implicate, cel pu țin reducere a impactului presiunilor și amenin ță rilor. măsurilor din Tabelul 2, care au una dintre urm ătoarele:

codurile: a) o ac țiune concret ă M-I.1, 5, 8, 13, 14, 16-25, 29, 30, b) o interac țiune în una din formele: comunicare 31, 33, 36; scris ă sau invita ții la discu ții, prezent ări și M-II.1-10,12-16; evenimente legate de m ăsurile și subiectele în cauz ă. M-III.1, 5, 6, 8, 9; M.IV.1-9; M-V.1-7, 12, 13; M.VII.1, 2; M-VIII.1-3, 6, 10.

13. PROGRAM DE MONITORIZARE

Rolul programului de monitorizare este acela de a permite organizarea și urm ărirea modului în care se implementeaz ă prevederile Planului de Management al ariei naturale protejate Lacul Snagov. Obiectivele și ac țiunile din acest Plan de Management conform Planulului de activitati din Tabelul nr. 11. Tabel nr. 11 Planul de activit ăți Tema Cod Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Prioritate Frecven ță Activitate Obiectiv specific Trimestrul Trimestrul Trimestrul Trimestrul Trimestrul

1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4

1. Managementul 1.1. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1 C biodiversit ății 1.2. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1 C

1.3. x x x x x 1 P

1.4. x x x x x 1 S

1.5. x x x x x 1 S

1.6. x x x x x 1 P

1.7. x x x x x 1 C

1.8. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1 P

2. Educa ție, 2.1. x x x x x 2 P Con știentizare și Comunicare 2.2. x x x x x 2 P 2.3. x x x x x 1 P

Tema Cod Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Prioritate Frecven ță Activitate Obiectiv specific Trimestrul Trimestrul Trimestrul Trimestrul Trimestrul

1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4

2.4. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 2 S

2.5. x x x x x 2 P

2.6. x x x x x 2 P

2.7. x x x x x 1 P

2.8. x x x x x 1 P

2.9. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1 P

3. Managementul 3.1. x x x x x 2 P ecoturismului și activit ăților de 3.2. x x x x x 1 S recreere 3.3. x x x x x 1 S

3.4. x 3 S

3.5. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1 P

4. Sus ținerea 4.1. x x x x x 2 S patrimoniului cultural local și a 4.2. x x x x x 1 S comunit ăților 4.3. x x x x x 1 S umane din jurul ariei naturale 4.4. x x x x x 2 P protejate

5. Administrarea 5.1. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1 C și managementul 5.2. x x x x x 1 P

Tema Cod Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 Prioritate Frecven ță Activitate Obiectiv specific Trimestrul Trimestrul Trimestrul Trimestrul Trimestrul

1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4

efectiv al ariei 5.3. x x x x x 1 P naturale protejate 5.4. x x x x x 1 P

5.5. x x x x x 2 P

5.6. x x x x x 2 S

5.7. x 1 P

5.8. x 2 S

5.9. x 2 S

5.10. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1 C

5.11. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1 C

5.12. x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x 1 P

Nota 1: 1 - Ac țiuni care trebuie s ă se desf ășoare în perioada de implementare a planului de management, către care trebuiesc direc ționate prioritar resursele; 2 - Ac țiuni ce trebuie finalizate tot în perioada de implementare, dup ă finalizarea celor de prioritarea 1; 3 - Ac țiuni ce pot fi realizate pe perioada de implementare dac ă mai exist ă timp resurse de timp / umane / finan țare. Nota 2: C = Continuu; P = Periodic; S = Specific (de regul ă - proiecte sau m ăsuri punctuale, dependente de mai multe variabile)

Monitorizarea implement ării se face folosind și criteriile din urm ătorul formular. De asemenea, prin acest program se poate observa și desf ășurarea activit ăților propuse în plan.

Tabel nr. 12 Monitorizarea implement ării Planului de Management

Nr. Denumire Moment raportare Activit ăți incluse în raportare An Trimestru 1 Raport anual 1 4 Toate 2 Raport anual 2 4 Toate 3 Raport anual 3 4 Toate 4 Raport anual 4 4 Toate 5 Raport anual 5 4 Toate

14. BIBLIOGRAFIE ȘI REFERIN ȚE

1. Şerb ănescu, I., Problema elementelor fagului din p ădurile Câmpiei Române. Comunic ări de Botanic ă, 1957 – 1959, pp. 297 - 302, 1960; 2. Sanda, V., Ollerer, K., Burescu, P., Fitocenozele din România. Sintaxonomie, structur ă, dinamic ă şi evolu ţie , Editura Ars Docendi, Bucure şti, 2008, p. 570; 3. Nedelcu, G. A., Studien uber wasser- und sumpfphlanzen – assoziationen im Snagov - See. Acta Botanica Horti Bucurestiensis / 1975-1976, 1976, pp. 321 – 332; 4. Purcelean, Ș., Rezerva ţia Natural ă Snagov. Ocrotirea Naturii , 1955, 1: pp. 146 – 147; 5. Dihoru, G., Negrean, G., Cartea Ro şie a plantelor vasculare din România, Editura. Academiei Române, Bucure şti, 2009; 6. Antoniu, R., Mihail, M., M ălăcea, I., Bu şni ţă , M., Cercet ări privind posibilit ăţ ile de îmbun ătătire a st ării de salubritate a lacurilor din jurul Capitalei. Nota II. Cercet ări privind combaterea pe cale chimic ă a înfloririi apei. Stud. Prot. Epur. Apelor (ISCH), 1965, VI: pp. 309 – 338; 7. Brezeanu, Gh., Roman, N., Ionic ă, D., Nicolescu, N., Teodorescu, L., Simon-Grui ţă , A., Influen ţa construc ţiei barajelor şi lacurilor de acumulare asupra structurilor ecosistemice din bazinul hidrografic Ialomi ţa. Hidrotehnica , 1965, pp. 42, 10-12: 39 – 42; 8. Bu şni ţă , Th., Prunescu-Arion, E., Brezeanu, Gh., Zamfir, V., Baltac, M., Ilie, M., Studiul hidrobiologic şi piscicol al ele şteelor cu ap ă pompat ă din râu. Stud. Cerc. Biol., Biol. Anim ., 1963, XV,4: pp. 419 – 441; 9. Caraus, I., The algae of Romania. Studii si Cercetari , Universitatea Bac ău, Biologie, 2002, 7: pp. 1 – 694; 10. Ciugulea, I., Contributions to the knowledge of phytoplankton in Lake C ăld ăru şani. Acta Botan . Horti Bucurest, 1996, pp. 97 – 102; 11. Ciugulea, I., Some considerations on phytoplankton dynamics in C ăld ăru şani Lake. Acta Botan . Horti Bucurest., 1998, 27: pp. 183 – 187; 12. Ciugulea, I., Li ţescu, S., Ciugulea, M., Contributions to the knowledge of phytoplankton in Căld ăru şani Lake (II). Acta Botan. Horti Bucurest., 1998, pp. 129 – 133; 13. En ăceanu, V.,. Cercet ări hidrobiologice şi piscicole la iazul Moara Domneasc ă. Bul. Inst. Cerc. Piscic. , IX, 1950, 1: pp. 69 – 100; 14. Ionescu, Al., Oroveanu, M., Observa ţii asupra unor alge din lacul Pustnicu. Acta Botan . Horti Bucurest., 1972, (1970-1971): pp. 373 – 378; 15. Ionescu-Ţeculescu, V., Ştefureac, Tr., Contributions à la connaissance des Characées de Roumanie , IV, Rev. Roum. Biol., Ser. Botan., 1969, pp. 14, 6: 357 – 362;

16. Ionescu-Ţeculescu, V., Date asupra r ăspândirii Characeelor în România (I). Comunic. de Hidrobiol , 1970, (SSB): pp. 19 – 25; 17. Ionescu - Ţeculescu V., Chiril ă, C., Contribu ţii la cunoa şterea algelor din orez ăriile de la Chirnogi (Ilfov) . An. Univ. Buc., Biol. Veget., 1971, XX: pp. 123 – 130; 18. Ionescu, V., Contributions to the knowledge of the Characeae from Roumania . Acta Botan. Horti Bucurest., 1971, pp. 191 – 197; 19. Ionescu, V., Chiril ă, C., Contributions to the knowledge of the algae from the rice grounds of Chirnogi (Ilfov) , B ăneasa – Bucharest and St ăncu ţa - Berte şti (Br ăila). Acta Botan. Horti Bucurest., 1976, pp. 177 – 182; 20. Ionescu, V., Chiril ă, C., Contributions à la connaissance des algues des rizières de Roumanie . III. An. Univ. Buc., Biol., 1977, XXVI: pp. 41 – 44; 21. Lungu, A. & Al., Interven ţia antropic ă - factor perturbator al echilibrului ecologic din acumularea Gole şti. Hidrotehnica , 2000, pp. 45, 11 - 12: 344 – 349; 22. Mălăcea, I., Cercet ări asupra degrad ării râului Colentina prin scurgerile reziduale de la fabrica de zah ăr Chitila , Bul. Inst. Cerc. Pr. Piscic., 1950, IX, 3: pp. 17 – 44; 23. Mălăcea, I., Cercet ări asupra influen ţei scurgerilor reziduale de la fabrica de zah ăr Chitila asupra planctonului din râul Colentina şi lacul B ăneasa . Bul. Sect. Piscic., 1952, XI, 2: pp. 41 – 56; 24. Mlak, E., Indicatori ai productiei primare în apa lacului Snagov. Produc ţia şi productivit. ecosist. acvatice , Editura Academiei, 1981, pp. 64 – 72; 25. Nicolau, A., Cercet ări asupra variatiei planctonului în iazurile Br ăne şti Nr. 1 si Nr. 2., Bul. Inst. Cerc. Proiect. Piscic., 1951, X, 1: pp. 81 – 104; 26. Pojoga, I., Costea, E., Cercet ări privind ac ţiunea îngr ăşă mintelor organice asupra produc ţiei piscicole la iazurile de la "Ferma Ro şie" – Pipera. Bul. Sector. Piscicol, 1952, XX, 1: pp. 33 – 42; 27. Pojoga, I., Costea, E., Observa ţiuni asupra fenomenului de înflorire a apei în iazuri şi ele ştee . Bul. Inst. Cerc. Piscic., 1954, XII, 1: pp. 23 – 30; 28. Stancu, E., Contributions à l'étude du phytoplancton dans un écosystème anthropique . Rev. Roum. Biol., Biol. Végét., 1990, pp. 35, 2:97 – 101; 29. Şerb ănescu, M., Şerb ănescu, I., Contribu ţii la cunoa şterea algelor din R.P.R . Stud. Cerc. Biol., Biol.Veget., 1958, X, 1: pp. 55 – 67; 30. Şerb ănescu, M., Contribu ţii la flora algelor din R.P.R. (III). Chlorophyceae şi Desmidiaceae din complexul lacustru Snagov . Stud. Cerc. Biol., Biol. Veget., 1960, XII, 1: pp. 53 – 72; 31. Şerb ănescu, M., Sur quelques aspects du cycle de développement de l’algue bleue Gloeotrichia natans (Hedw.) Rab. Revue Algologique , N.S., 1966, VIII, 3: pp. 189 – 195; 32. Ştefureac, Tr., Ţeculescu, V., Contribu ţii la cunoa şterea Characeelor din R.P.R. II. Acta Botan. Horti Bucurest., 1963, I: pp. 157 – 174;

33. Ştefureac, Tr., Ionescu-Ţeculescu, V., Contribu ţii la cunoa şterea Characeelor din România (III) . Stud. Cerc. Biol., Botan., 1967, pp. 19, 6:441 – 448; 34. Teodorescu, Em., C., Alge. Enumera ţie de fosile, animale şi plante ; Publ. Soc. Natur. din România, 1901, pp. 1, 15; 35. Teodorescu, Em.C., Matériaux pour la flore algologique de la Roumanie . Beihefte Botan. Centralblatt, 1908, XXI, II, 2: pp. 103 – 219; 36. Vasiliu, G., D., Nicolau, A., Contribution à la connaissance de la variation qualitative et quantitative du plancton des bassins de Nucet au cours de l'année 1944 . An. Inst. Cerc. Piscic. al României, 1947, III: pp. 5 – 35; 37. Vasiliu, Gh., A., Contribu ţii la cunoa şterea unor Cyanophyceaedin flora României (genul Microcystis (Kütz.) Elenk.) . Stud. Cerc. Biol., Botan., 1966, pp. 18, 2: 125 – 128; 38. Help Protect New Hampshire’s Lakes - A guide to wise lake and watershed stewardship – New Hampshire Lakes’ Members dedicated for protecting lakes – New Hampshire State (New England), USA; 39. Timothy, R., Asplund, The Effects of Motorized Watercraft on Aquatic Ecosystems, Wisconsin Department of Natural Resources, Bureau of Integrated Science Services and University of Wisconsin – Madison, Water Chemistry Program - March 17, 2000; 40. Wisconsin Department of Natural Resources – Fisheries and habitats, March 2003; 41. Freemont State Lake – Nebraska – Site Study; 42. Planul de management al bazinului hidrografic Buzau – Ialomita; 43. Atlasul Cadastrului Apelor din Romania, 1992; 44. Prof. Dr. Doc. Grigore Posea, Prof. Dr. Octavian Bogdan, Prof. Dr. Ion Z ăvoianu, Prof. Dr. Mircea Buza, Prof. Dr. Dan B ălteanu, membru corespondent al Academiei Române, Dr. Gheorghe Niculescu, Geografia României, Câmpia Român ă, Dun ărea, Podi șul Dobrogei, Litoralul Românesc al Mării Negre și Platforma Continental ă, Editura Academiei Române, 2005; 45. Strategia na țional ă de dezvoltare a ecoturismului în România, Faza a II – a, Planul strategic de dezvoltare a ecoturismului în România ; INCDT, 2009; 46. Lahovari, G., I., Br ătianu, C., I., Tocilescu , G., Marele Dic ționar Geografic al României; 47. Studii știin țifice de inventariere a speciilor protejate și rare și a factorilor antropici din aria natural ă protejat ă Lacul Snagov, recep ționate de Ministerul Mediului Apelor și P ădurilor cu nr 26916 în data de 14.10.2013

100

Anexa nr. 1 – Încadrarea geografic ă a ariei naturale protejate Lacul Snagov în jude țul Ilfov

101

Anexa nr. 2 – Rela ția cu alte rezerva ții și situri din zon ă

102

Anexa nr. 3 – Reala ția ariei naturale protejate Lacul Snagov cu Siturile de Importan ță Comunitar ă

103

Anexa nr. 4 – Rela ția ariei naturale protejate Lacul Snagov cu Arii Speciale de Protec ție Avifaunistic ă

104

Anexa nr. 5 – Rela ția ariei naturale protejate Lacul Snagov cu alte rezerva ții naturale și monumente ale naturii

105

Anexa nr. 6 – Culoare de naviga ție în aria natural ă protejat ă Lacul Snagov

106

Anexa nr. 7 – Tabel centralizator cu speciile protejate din aria natural ă protejat ă Lacul Snagov

107

108