1. Cadrul natural

1.1 . Caracteristicile fizico-geografice ale judeţului .

Judeţul Covasna este aşezat în partea centrală a României, între 45 grade 31` latitudine N – 46 grade 17 ` latitudine N si 25 grade 27` longitudine E – 26 grade 27 ` longitudine E, in interiorul Carpaţilor de curbură, intre 480 m si 1777 m, ocupând o suprafaţa de 3709 mp.

Din punct de vedere geologic, judeţul Covasna aparţine unităţii Carpaţilor Orientali a cărei evoluţie desfăşurată în mai multe cicluri de sedimentare afectate de cicluri tectonice, faze de activitate vulcanica si eroziune, a determinat complexitatea structurala si petrografia. Sub aspect stratigrafic, depozitele acumulate aparţin mezozoicului si paleogen –neogenului (zona flişului, zona vulcanitelor neogene si extremitatea vestica a zonei cristalino-mezozoice, care se suprapun reliefului muntos ) si cuaternarului ( zona depresiunilor post tectonice Braşov si Întorsura Buzăului).

In ansamblu formaţiunile geologice de suprafaţa din judeţul Covasna sunt reprezentate de:

1. roci eruptive - 31.232 ha (9% din suprafaţa judeţului) 2. roci sedimentare mezozoice - 145.028 ha (4%) 3. roci sedimentare paleogene - 23.122 ha (6%) 4. roci sedimentare cuaternare - 122.960 ha (38 %)

Din punct de vedere morfostructural teritoriul judeţului Covasna aparţine unităţii carpatice muntoase care in acest sector are 3 subunităţi: a) subunitatea de fliş (munţii din sudul Carpaţilor Orientali) b) subunitatea neovulcanică (munţii Harghita) c) subunitatea depresiunilor intra-montane- tectonice (Depresiunea Braşov)

Relieful judeţului Covasna aparţine unei singure unităţi de relief – Carpaţii Orientali, in cadrul căreia se disting 8 subunităţi de relief: Munţii Harghita – situaţi in N-V judeţului, cu altitudinea medie cuprinsa intre 520 – 1558 m, panta intre 10 –50 %, suprafaţa de 33900 ha (9% din suprafaţa judeţului), au pe teritoriul judeţului Covasna următoarele subdiviziuni: etajul conurilor vulcanice(Cucu, Pilisca, Ciomadu si Murgu), etajul platoului volcanic, depresiunea Ozunca –Bixad Munţii Nemirei - situaţi in N-E judeţului, cu altitudinea medie cuprinsa intre 600 – 1640 m, panta intre 20 –50 %, suprafaţa de 27600 ha (7%), in cadrul cărora se disting 3 subunităţi: munţii Nemirei care înglobează versanţii din depresiunea Tg.Secuiesc, depresiunea Cărpineni si Depresiunea Apa Roşie. Munţii Bodoc - situaţi in partea central nordica a judeţului, cu altitudinea medie cuprinsa intre 600 – 1240 m, panta intre 20 –50 %, suprafaţa de 40500 ha (11%), sunt delimitaţi spre V, S si E de depresiuni tectonice (Bixad si Braşov) Munţii situaţi in partea de V a judeţului, cu altitudinea medie cuprinsa intre 490 – 1019 m, panta intre 20 –50 %, suprafaţa de 44000 ha (12%), puternic afectaţi de o reţea de falii tectonice, rezultând, prin urmare, o serie de subunitati: a) subunitati muntoase (Hatod, Sugas, Ariusdsi Dealul Fagului) separate prin depresiuni ; b) subunitati depresionare tectonice cu altitudine medie de 608 m (Batani,Bodos, Aita Seaca,Aita Medie, Cocos, Valea Mica,Belin Vale – toate alcătuind culuarul

3 depresionar Batani – Belin Vale; Iaras, Debren, Valcele); c) subunitati depresionare de eroziune (670 m)- reprezintă nişte lărgiri ale unor vai – Hetea si Valea Zalanului Munţii Persani ( denumiţi si Munţii Vârghişului)- situaţi in extremitatea vestica a judeţului, cu altitudinea medie cuprinsa intre 470 – 893 m, panta intre 20 – 50 %, suprafaţa de 7180 ha (2%), au relief mai variat datorita apariţiei unor suprafeţe cu roci mai dure – calcare si magmatite mezozoice Munţii Vrancei – se intind parţial in partea de E a judeţului, cu altitudinea medie cuprinsa intre 600 – 1777 m (vf.Lacaut), panta intre 20 –50 %, suprafaţa de 40350 ha (11%). Din aceasta grupa fac parte următorii munţi: Breţcului, Lacaut – Goru, Lepsei si Casinului. Munţii Buzăului se întind parţial in partea de S a judeţului, cu altitudinea medie cuprinsa intre 550 – 1411 m, panta intre 20 –50 %, suprafaţa de 70750 ha (19 %). Din aceasta grupa, in jud.Covasna se întâlnesc următorii munţi: munţii Întorsurii care au întinderea cea mai însemnata si cuprind Depresiunea Întorsura Buzăului, Depresiunea Cireş –Darnau si Depresiunea Comandau; munţii Tataru, munţii Podu Calului si Munţii Penteleu. Depresiunea Braşov – unitate de relief cu cea mai mare pondere din judeţul Covasna , ocupând 107000 ha (29 %), altitudinea medie cuprinsa intre 470 – 670 m, panta intre 1 –10 %. In cadrul depresiunii formele de relief sunt dispuse concentric si etajat, in partea de jos întâlnindu-se luncile largi ale râurilor , Râul Negru si Cormos precum si sesurile aluviale cu exces de umiditate freatica ( şesul Chichisului, şesul Bratesului). Următoarea treapta de relief este a teraselor (lacustre in cele mai multe cazuri ) si apoi a teraselor lacustre cu aspect de dealuri. Un tip de relief aparte îl constitue relieful de dune, ondulat, din stânga Râului Negru (intre si Surcea). Depresiunea Braşov este un ansamblu de compartimente care comunica prin “porţi”, fiecare din aceste compartimente constituind o adevărata depresiune. Astfel ,deosebim următoarele compartimente: depresiunea Baraolt (compartiment vestic), depresiunea Bârsei (sectorul Araci-Ariusd), depresiunea Sf.Gheorghe - compartiment central dominat de întinse terase lacustre ce alcătuiesc Câmpul Frumos si Câmpul Ilienilor si de şesul aluvial ; Depresiunea Tg.Secuiesc – compartiment estic cu întinderea cea mai mare, dominat de sesurile Bratesului si Estelnicului si de câmpurile de terase lacustre din dreapta râului Negru, de la Lunga pana la Moacsa.

Hidrologia Judeţul Covasna este amplasat in bazinul mijlociu al Oltului si, intr-o mica măsura, in bazinul inferior al Siretului. Principalul râu din jude, Oltul, străbate partea centrala si vestica a judeţului, pe o lungime de 150 km. Afluenţii principali ai Oltului sunt: râul Negru -strabate jumătatea estica a judeţului de la NE spre SV pe o lungime de 106,3 km, bazinul sau hidrografic ocupând o suprafaţa de 220 kmp., Baraoltul si Cormosul . Râurile cele mai importante din bazinul Siretului sunt Buzăul cu afluentul Basca Mare, in sud estul judeţului si Oituzul (afluent al Trotusului), in nord-estul judeţului. Densitatea medie a reţelei hidrografice este de 0,45 –0,70 km/kmp in Depresiunea Braşov si de 0,60 –0,80 km/kmp in munţi. Scurgerea medie lichida are valori mici, de 2-3 l/s/kmp (63-95 mm/an) in cea mai mare parte a judeţului – depresiunea Brasov,muntii Baraolt si Bodoc; valori medii de 3-7 l/s/kmp (95- 220 mm/an) si chiar mari, de 7-20 l/s/kmp (220-630 mm/an) – in munţi. Scurgerea medie de aluviuni in suspensie are valori mici de 0,5 –1,0 t/ha/an - in depresiunea Brasov,muntii Persani, Baraolt si munţii din bazinul Buzăului si valori

4 foarte mici in restul munţilor. Aceste valori reflecta eroziunea actuala redusa pe ansamblul terenurilor judeţului. Râurile din judeţ aparţin tipului carpatic (ape mari de lunga durata), subtipului cu ape mari de primăvara si viituri de vara si iarna, alimentare pluvio – nivala. Din punct de vedere hidrogeologic, apele freatice din Carpaţi se caracterizează printr-un drenaj intens pe interfluvii si printr-o influenta practice nula asupra solurilor. Apele freatice din depresiuni, acumulate in depozitele pliocen – pleistocene in strate aflate la diferite adâncimi, au o mineralizare mijlocie (400 – 800 mg/l), de tip bicarbonat calcic. Modulul scurgerii subterane se apreciază la 4-5 l/s in depresiunea Braşov. Râurile judeţului Covasna prezintă o deosebita importanta pentru economia acestuia, atât in alimentarea cu apa potabila si industriala cat si in procesul de irigare a unor terenuri agricole. Râul Negru este o sursa de alimentare cu apa pentru oraşul Tg.Secuiesc si obiectivele sale industriale iar Oltul pentru oraşul Sf.Gheorghe. O caracteristica specifica judeţului Covasna (situindu-l pe unele din primele locuri din tara) este abundenta si varietatea izvoarelor minerale pe care le întâlnim pe toata raza judeţului(, Bixad, Malnas –Bai, Bodoc, Sugas-Bai,zona Covasna, ). Oltul pentru oraşul Sf.Gheorghe.

CLIMA Judeţul Covasna se încadrează in zona climatica temperat – continentala, cu influente oceanice din vest. Resursele climatice au o distribuţie neuniforma datorita diversitatii condiţiilor fizico – geografice din judeţ. Temperatura medie anuala a aerului este 7,5 grade C. Temperaturile medii anuale cele mai ridicate se înregistrează in sectoarele centrale ale depresiunilor Sf.Gheorghe si Baraolt ( 7-8 grade), iar cele mai scăzute in Munţii Vrancei, la peste 1500 m alt. Tabel 1.1-1 Temperatura medie anuală Staţia meteo Temperatura aerului °C Medie Maxima Minima anuala absoluta absoluta Sfantu Gheorghe 7,6 34,0 / 20.08 -23,3 / 24.01 Targu Secuiesc 7,4 33,6 / 20.08 -22,4 / 24.01 Lacauti 1,7 24,7 / 20.08 -25,5 / 24.01 Baraolt 7,5 32,04 / 20.08 -26,5 / 24.01

Tabel 1.1-2 Temperatura medie lunara a suprafeţei solului in anul 2006, la cele patru staţii meteo. Temperatura medie lunara a suprafeţei solului °C .Staţia metro I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Sfantu - 2, 11, 17, 22, 24, 22, 16, 10, 3, - Gheorghe -6.1 3,5 2 8 6 5 5 1 8 4 0 0,7 Targu - - 1, 10, 15, 20, 23, 21, 16, 10, 3, - Secuiesc 7,0 4,4 2 0 6 5 2 7 0 2 4 1,0 Lacauti ------2, 12, 17, 23, 26, 22, 18, 11, 3, Baraolt 5,9 3,8 8 4 7 5 9 9 2 7 9 0,5

Umezeala relativa a aerului este destul de ridicata atingând valori de peste 75% in depresiunea Braşov. De la 900 – 1000 m in sus umezeala depăşeşte 80 %. Pe anotimpuri, iarna se înregistrează cele mai mari valori din timpul anului.

5 Precipitaţiile atmosferice fata de regiunile climatice din vestul tarii (mai umeda) si din estul tarii (mai uscata),judeţul Covasna are o situaţie intermediara. Sectorul cu cele mai multe precipitaţii din judeţ – partea centrala a depresiunii Tg.Secuiesc – primeşte 500 –550 mm/an. In sectorul cu cele mai bogate precipitaţii, munţii Lacaut, se înregistrează 1000 – 1100 mm/an. In celelalte sectoare ale judeţului se inregistreza valori intermediare, care sunt de regula proporţionale cu altitudinea.

Tabel 1.1-3 Cantitati lunare de precipitatii Staţia meteo Cantitati lunare de precipitatii (l/mp) I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Sfantu 16,4 14,0 43,6 46,2 62,2 62,6 89,4 132,5 37,1 18,4 15,4 7,9 Gheorghe Targu 18,2 7,3 20,4 36,7 52,7 57,9 35,6 104,0 27,5 23,3 14,9 8,1 Secuiesc Lacauti 37,7 52,4 85,8 27,4 69,0 115,4 110,0 209,4 90,1 43,0 44,9 85,5 Baraolt 15,2 15,4 41,6 69,6 57.6 83,2 39,7 115,2 39,3 14,4 26,6 11,4 Tabel privind cantităţile medii lunare de precipitaţii in anul 2006 la cele 4 staţii meteo. Vântul : vântul dominant este cel din sector vestic, care depăşeşte anual 30 %, iar in cadrul acestuia direcţiile vest si sud – vest au cea mai mare pondere. Vânturile din sectorul estic au deasemenea o frecventa ridicata ( in jur de 30%), cu precădere din direcţia N-E, care in depresiunea Tg.Secuiesc depaseste 20 %. Viteza vântului depinde de formele de relief, astfel, in depresiuni, valorile medii anuale variază intre 2,2 – 2,7 m/s iar pe culmile muntoase ele depasesc frecvent 7 m/s. In anul 2006 măsurătorile efectuate la staţiile meteorologice din judeţ, indica valori medii sub mediile multianuale.

Tabel 1.1-4 Viteza medie anuală a vântului Vânt-viteza medie anuala Staţia meteo (m/s) Sfantu Gheorghe 1,6 Targu Secuiesc 1,7 Lacauti 5,0 Baraolt - Fenomene atmosferice deosebite: ceata – in medie intre 20 –35 zile/an in depresiunea Braşov ; bruma – in medie 30 –40 zile/an in depresiunea Braşov iar pe inaltimile mijlocii ce înconjoară depresiunea, se înregistrează in peste 85 zile/an; grindina

1.2. Resurse naturale

Capitalul natural reprezintă totalitatea sistemelor ecologice naturale şi seminaturale care se autoîntreţin şi se dezvoltă. Din punct de vedere al modului de funcţionare şi al duratei de regenerare, toate tipurile de resurse produse de capitalul natural, biologice, de apă, solul, combustibilii fosili, mineralele şi materia primă pentru lucrările de construcţii (nisip şi pietriş) sunt regenerabile. Totuşi scara de timp geologică la care se produc materia primă pentru construcţii şi formarea combustibililor fosili şi a mineralelor face ca aceste resurse să fie considerate ca neregenerabile. Din punct de vedere managerial acest lucru este extrem de important pentru că acesta trebuie să ne ducă la concluzia că pentru resursele regenerabile trebuie să adoptăm strategii de conservare a integrităţii funcţionale şi productivităţii

6 componentelor capitalului natural menţinind rata de exploatare a resurselor sub sau foarte aproape de rata la care sunt produse acestea ,iar pentru resursele neregenerabile se impune să adoptăm strategii flexibile care să implice deopotrivă măsuri de limitare a ratelor de exploatare, de identificare a unor resurse alternative şi în mod special, pentru materiile prime minerale, măsuri tehnice de reciclare.

1.2.1.Resurse naturale regenerabile din judeţul Covasna Resursele naturale regenerabile sunt sisteme ecologice naturale şi seminaturale şi sisteme ecologice antropizate. 1.1.2.1. Sistemele ecologice naturale şi seminaturale conţin: -ecosisteme terestre -păduri de foioase şi răşinoase -păşuni şi fineţe -ecosisteme de stepă -ecosisteme acvatice -zone umede -lacuri, bălţi 1.1.2.2. Sistemele ecologice antropizate conţin: -agrosisteme -plantaţii forestiere -ferme zootehnice -lacuri de acumulare -zone umede artificiale

1.2.2. Resurse naturale neregenerabile Favorizat de o aşezare centrală pe teritoriul României, judeţul Covasna cuprinde o importantă suprafaţă din depresiunea Braşovului, care este intens folosită în dezvoltarea economiei agricole. Această zonă depresionară este înconjurată de înalţimile muntoase cu altitudini mijlocii, acoperite de păduri întinse, care alcătuiesc un bogat fond de exploatare forestieră. Pe langă aceste resurse naturale de la suprafaţa solului, ca urmare a evenimentelor geologice care s-au succedat, subsolul acestei regiuni geografice, dominat de depozite sedimentare ale flisului cretacic, de formaţiunile dure ale reliefului vulcanic si depozitele cuaternare, deţine importante rezerve de roci utile necesare atât in industrie cât şi în lucrarile de construcţie. Principalele zăcăminte din judeţul Covasna sunt: zăcăminte de lignit - aflate în zona nord-vestica a judeţului sunt exploatate prin lucrări miniere de suprafaţă şi în subteran în cadrul perimetrelor miniere Căpeni – Baraolt şi Racoş –Sud. Din motive tehnice sau economice sectoarele miniere SNC Ploiesti SA – EM Capeni: - mina Baraolt Vest – la o capacitate de cca. 80.000 t/an lignit; cariera Bodoş – la o capacitate de cca. 4.000 t/an; au fost închise, în prezent, continuându-se exploatarea în urmatorul sector: cariera Racoş – Sud – la o capacitate de 200.000 t/an. zăcăminte de andezit – le intâlnim în partea sudica a munţilor Harghita precum şi în nord-estul munţilor Bodoc, sub formă de curgeri de lavă consolidată, cu aspect masiv, de stâlpi sau cu aspect de neckuri. Exploatarea andezitelor se face în cele şase cariere de pe Valea Oltului, situate între Bixad si Malnaş – Băi. În aceste cariere se exploateaza andezite bazaltice de culori variate, de la cenuşii-brune la cenuşii – roşcate şi se utilizează ca material de construcţii. În anul 2005 s-au exploatat zăcăminte de andezit de către SC Carpat Agregate SA în cariera Malnaş, SC Lafarge SA cariera Malnaş – in conservare, SC Carb SA in cariera Bixad I si II. zăcăminte de argilă – un zăcământ mai important se afla la Bodoc de unde se exploatează argila folosită la fabricarea cărămizilor – 15.000 t/an – de SC Granit SRL

7 zăcăminte de nisip şi pietriş – se exploatează în cariera Őrkő - Sf. Gheorghe 20 000 t / an, balastiera de la Ghidfalău – 25.000 mc / an, balastiera de la Chilieni – 20.000 mc / an de catre SC Terracotta Star SA, de SC Axon SRL în cariera de la Zoltan - 125.000 mc / an, SC Domark SRL – Olteni – 67.500 mc/an, balastiera de la Chilieni SC Conection SRL – 45.000 t/an, SC Explo Construct SRL – Malnaş-Băi – 200.000 t/an

8