Nr. 990 10-16 octombrie 2019 Anul XX/serie nouă (731) 24 pagini, 5 lei Săptămînal de informaţie și analiză culturală www.observatorcultural.ro Spiritul critic în acţiune

Asasinarea lui Gheorghe Ursu de către Securitate şi filmul Arest

Un articol de Andrei Ursu, fiul disidentului omorît în închisorile comuniste

În imagine: Olga, Gheorghe, Andrei şi Sorana Ursu, Sala Palatului, 1970

Mihail Sebastian, prin ochii unui scriitor francez

Adina Diniţoiu Medeea poetă

Bogdan Creţu Carnet de Festival FILIT 2019, Cum a ajuns Klein GDS după GDS: cine sau cu ce am plecat o izbîndă „mai visceral şi trînteşte uşa, cine de la Piatra Neamţ a literaturii mai îndrăzneţ“ stinge lumina?

Corespondenţă de la Articole de: Carmen Muşat, Cezar Interviu cu Opinii de: Bedros Horasangian Mirella Patureau Amariei, Cezar Gheorghe Mihai Ignat şi Ovidiu Şimonca LA ZI

A fost Seri de lecturi cu poeți belgieni, francofoni Va fi

Întîlniri cu Mathias Enard și neerlandofoni Horia Andreescu deschide la București stagiunea muzicală a Filarmonicii Muzeul Naţional al Literaturii Române  Joi, 10 octombrie, ora 18.30, Sala din Sibiu Luni, 7 octombrie, la Librăria Humanitas de organizează o serie de lecturi cu poeţi bel - Perpessicius, spaţiul expoziţional al MNLR la Cişmigiu, Mathias Enard a răspuns între - gieni, francofoni și neerlandofoni. Gioia (strada Nicolae Creţu lescu 8); După o lună care l-a adus pe dirijorul bărilor jurnalistului Marius Constantinescu Kayaga, Erik Spinoy, Jan H. Mysjkin și  Vineri, 11 octombrie, ora 19.30, Tram - Horia Andreescu alături de Orchestra și ale publicului, cu ocazia lansării celui mai Vincent Tholomé vor fi la București pentru vaiul 26 (str. Cercului 6c). Simfonică a Radiodifuziunii din Viena, în recent roman tradus în limba română de trei zile, în intervalul 9-11 octombrie. două concerte remarcabile, la Ateneul Cristian Fulaș: Dorinţă , apărut în Colecţia Programul lecturilor: Cele trei lecturi vor fi moderate de Doina Român, în cadrul Festivalului Internaţional „Babel“ a Editurii Nemira. Ioanid. „George Enescu“ de la București și la Marţi, 8 octombrie, Institutul Francez din  Miercuri, 9 octombrie, ora 18.30, Sala Evenimentul este organizat cu sprijinul Festivalul Internaţional „Herbstgold“ de la București a găzduit o dezbatere pe tema de lectură a Facultăţii de Litere din București Flanders Lite rature și Wallonie-Bruxelles Eisenstadt, în luna octombrie Horia „România și Orientul“, cu Mathias Enard. (strada Edgar Quinet 5-7); Inter national. Andreescu va semna, la Sala Thalia, des - Între 4 și 6 octombrie, scriitorul a fost pre - chiderea stagiunii Orchestrei Filarmonicii zent la Iași, în cadrul evenimentelor FILIT. de Stat din Sibiu aflată sub un nou mana - Mathias Enard a publicat în 2010 Vorbește -le Gabriela Adameșteanu, Paul Cernat, Marius gement, începînd din această stagiune. despre bătălii, regi și elefanţi (Nemira, 2017, Pro gramul din 10 octombrie, de la ora traducere de Cristian Fulaș), un mare suc - Oprea și Robert Șerban, laureații primei 19.00, va cuprinde Dublul concert pentru ces de critică, pentru care a primit Premiul vioară, violoncel și pian în la minor op. 102 Goncourt al Liceenilor. Consacrarea defini - ediții a Galei Premiilor AgențiadeCarte.ro de Brahms, avîndu-i ca soliști pe Ioana tivă vine în 2015, cînd a cîștigat prestigiosul Goicea – vioară și pe Leonid Gorokhov – Premiu Goncourt pentru romanul Busola vio loncel și, în partea a doua a serii, Sim fo - (Nemira, 2018, traducere Cristian Fulaș). Joi, 10 octombrie 2019, ora 19.00, în Aula terară/teorie literară/istorie literară (1.007 vo - nia a V-a în do minor op. 67 de Beethoven. A început Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I“ din turi) și eseistică/memorialistică/pu blicistică Catherine Horel, „News from Polska“ București (Calea Victoriei nr. 88), are loc, în (1.101 de voturi) – cărţi apărute în anul edi - premieră, Gala Premiilor AgenţiadeCarte.ro , torial 2018. După nominalizări, juriul a decis la Bucureşti un eveniment inclus în cea de a VIII-a ediţie cîştigătorii: Cei mai interesanţi performeri și performe - a celui mai divers maraton cultural în aer  Premiul Cartea de poezie a anului Istoricul francez Catherine Horel lansează re din Polonia urcă pe scena Centrului liber: Strada de C’Arte. Evenimentul este spri - 2018: Robert Șerban pentru Tehnici de camu - la București ediţia în limba română a volu - Naţional al Dansului din Bucureşti în cadrul jinit financiar de Ministerul Culturii și Iden - flaj , Editura Tracus Arte mului Amiralul Horthy, regentul Ungariei , celei de-a IV-a ediţii a Festivalului „News tităţii Naţionale și va fi înregistrat de Radio  Premiul Cartea de proză a anului apărut la Editura Humanitas – o amplă from Polska“, care are loc în perioada 8-12 România Cultural. Laureaţii Premiilor Agen - 2018: Gabriela Adameşteanu pentru Fontana frescă a Ungariei dintre cele două mari octombrie. Festivalul de la CNDB a debutat ţiadeCarte.ro au fost desemnaţi de către un di Trevi , Editura Polirom războaie. Catherine Horel se va afla în marţi, 8 octombrie, cu performance-ul juriu din care fac parte scriitorul Dan Mircea  Premiul Cartea de critică literară, isto - România cu prilejul colocviului Construire Thriller (autori : Paweł Sakowicz și Anna Cipariu, directorul AgenţiadeCarte.ro , conf. rie literară și teorie literară a anului l’alliance. Les modalités de mise en œuvre de Smolar ). Organizat din doi în doi ani, Festi - univ. dr. Ioan Cristescu, președintele APLER 2018: Paul Cernat pentru Vase comunicante. l’engagement de la France dans l’Europe mé - valul poartă, în acest an, subtitlul „Teritoriile (Asociaţia Publicaţiilor Literare și Editurilor (Inter)feţe ale avangardei româneşti interbelice , diane de l’entre-deux-guerres (1917-1939) , Coregrafiei“. Reprezentaţiile și performan - din România) și prof.univ.dr. Caius Dobrescu. Editura Polirom organizat la București de Cerefrea și ce-urile alese sînt o selecţie a celor mai noi În perioada 1-31 august 2019, cititorii Agen -  Premiul Cartea de eseistică, memoria - Institutul Francez, și a apariţiei, la Editura realizări ale tinerilor artiști polonezi. Pro - ţiadeCarte.ro au putut vota cele patru sec - listică și publicistică a anului 2018: Marius Humanitas, a volumului Amiralul Horthy, re - iectul este organizat de Institutul „Adam ţiuni de nominalizări de carte – poezie (4.280 Oprea pentru Rola 800. Omul care a umilit gentul Ungariei , ce va fi lansat vineri, 11 Mickiewicz“, în colaborare cu Institutul de de voturi), proză (2.750 de voturi) , critică li - Securitatea , Editura Corint. septembrie, ora 19.00, la Librăria Huma - Muzică și Dans, Centrul de Cultură din nitas de la Cișmigiu. La eveniment partici - Lublin și Art Stations Foundation. Hartos de felicidad , lansare la Madrid pă , alături de Catherine Horel , istoricii Lansare Ultima cruciadă Florin Ţurcanu și Alina Pavelescu. Croitorul de cărți Marţi, 8 octombrie, Editura Polirom şi Ediciones Invasoras organizează lansarea cărţii Librăria Cărtureşti Verona au organizat lan - Luminiţei Voina-Răuţ, Hartos de felicidad , care va Editura Baroque Books & Arts organizea - sarea volumului Ultima cruciadă de Simona avea loc pe 18 octombrie, orele 19.00, la Teatrul ză sîmbătă, 12 octombrie, de la ora 17.00, Antonescu, recent apărut în colecţia „Fic - Valle-Inclán, Madrid (zona Lavapiés), în cadrul celei la Librăria Humanitas de la Cișmigiu, lan - tion LTD“. Au vorbit, alături de autoare: de-a XX-a Ediţii a Tîrgului Internaţional de Carte de sarea volumului Croitorul de cărţi de Laura Câlţea, Paul Cernat. Moderator: Teatru. Monica Pillat. Invitaţi, alături de autoare: Geor ge Onofrei. Luminiţa Voina-Răuţ este membru al Uniunii Ioana Pârvulescu, Liliana Ursu, George Scriitorilor din România și unul dintre cei mai im - Ardeleanu. Deschiderea programului „Cartea portanţi traducători de literatură hispanică în limba Astra Film – „Viitorul e Azi“ de identitate“ română. A tradus mai bine de 40 de cărţi de litera - tură (Julio Cortázar, Mario Vargas Llosa, Ernesto Astra Film Festival propune și pentru edi - Miercuri, 9 octombrie, în Salonul „Carol I“ Sábato, Alfredo Bryce Echenique, Luis Buñuel, ţia 2019 o selecţie vastă și incitantă de al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I“ Andrés Barba, Pablo Neruda, Juan Marsé etc.) și filme creative realizate cu cele mai noi teh - din București a avut loc deschiderea ofi - peste 60 de piese de teatru (Juan Mayorga, José nologii în format VR (realitate virtuală) și cială a Festivalului Strada de C’Arte, ediţia Sanchís Sinisterra, Alfredo Sanzol, Sergi Belbel, full-dome (proiecţie 360 de grade). Pro - a VIII-a, 9-13 octombrie. Cu acest prilej s-a Guillermo Heras, Jordi Galcerán, Javier de Dios, ducţii inovatoare, reunite în secţiunea spe - lansat programul „Cartea de identitate“, ce Josep María Miró etc.). A primit Diploma de cială „Viitorul e Azi“, vor oferi publicului o constă într-o donaţie de carte realizată de Excelenţă pentru Traduceri din partea revistei experienţă audiovizuală la intensitate ma - APLER (Asociaţia Publicaţiilor Literare și a Observator cultural și Diploma și medalia de onoa - ximă, între 14 și 20 octombrie, în Domul Editurilor din România). Astfel, prin inter - re pentru Traduceri, din partea Ambasadei Spaniei amplasat în Piaţa Mare din Sibiu pentru al mediul bibliotecilor publice din cele 10 din București. patrulea an consecutiv. 5 dintre titlurile orașe ale programului – Craiova, Bucu - Din 1994, lucrează la Teatrul „Lucia Sturdza -Bu landra și de atunci o leagă o mare pasiune de lumea realizate în realitate virtuală sînt din co - rești, Bacău, Brăila, Timișoara, Galaţi, Arad, teatrului. De asemenea, este autoarea cărţii Traducerile din poveste (Editura Vellant, 2010) și a scris lecţia „Al Jazeera“, și anume: Winter, Leave Dumbrăveni-Suceava, Snagov și Odor - adaptarea dramatică a romanului 20 de ani în Siberia de Aniţa Nandriș-Cudla. (explorează motivele pentru care aerul a heiul Secuiesc –, comunităţile primesc în Acum ne prezintă prima piesă de teatru proprie: Hartos de felicidad (traducere în limba spa - devenit atît de toxic în timpul iernii, la dar peste 1 .000 de cărţi din categoria ope - niolă de Alina Daniela Popescu), o radiografie a celor mai importante teme care zguduie so - Skopje), From Waste to Taste (idei inovative relor fundamentale publicate de Fundaţia cietatea românească în ziua de azi, și – de ce nu? – întreaga Europă. O Românie care, după ce împotriva risipei alimentare în Brazilia), The Naţională pentru Știinţă și Artă a Acade - a trecut prin traumatica experienţă a perioadei comuniste, și după schimbarea regimului în Curse of Palm Oil (conflictul dintre compa - miei Române – FNSA, Muzeul Naţional al Decembrie 1989, este încă în căutarea drumului spre normalitate. niile forestiere și indigenii din Malaezia), Literaturii Române din București, Tracus Hartos de felicidad este o privire în oglindă a celor două Românii: cea care rămîne și cea Dreaming in Za’atari (viaţa tinerei generaţii Arte și alte edituri ale Asociaţiei Publica - care pleacă, formată dintr-o diasporă numeroasă. din Siria, după Războiul civil izbucnit în ţiilor Literare și a Editurilor din România – 2011), Pearls of the Past (o introducere în APLER. Festivalul Strada de C’arte este or - trecutul Qatar-ului, înainte ca petrolul să o ganizat de Biblioteca Centrală Universi - transforme în cea mai bogată ţară din tară „Carol I“ din București, Fundaţia Revistă finanţată cu sprijinul lume). Programul VR din acest an este Universitară „Carol I“, cu sprijinul APLER și completat de producţia românească Atinge , cu susţinerea financiară a Ministerului Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale care are ca obiectiv conștientizarea conse - Culturii și Identităţii Naţionale. cinţelor inechităţii sociale.

2 nr. 990 (731) 10-16 octombrie 2019 Sumar Edito rial

ACTUALITATE Bedros HORASANGIAN , GDS după GDS ______4 GDS: cine trînteşte uşa, cine Cezar AMARIEI , FILIT 2019: scurtă plimbare prin muzeul literaturii contemporane ______5 stinge lumina? Sean COTTER : „Cei care vor să promoveze literatura română mai bine ar trebui să ia FILIT drept model“ – Interviu realizat de Cezar GHEORGHE ______6 Carmen MUŞAT , ______7 Ovidiu ŞIMONCA

Gabriel Liiceanu a demisionat din GDS. Deşi ştirea Alexandrescu, şi Andrei Cornea, iar GDS a dat un co - ITERATURĂ L a trecut înaintea moţiunii de cenzură, plecarea lui municat. Nu vom insista pe cuvintele deloc măgulitoa - Bogdan CREŢU , Medeea poetă (II) ______8 Gabriel Liiceanu din GDS nu este o traumă naţională, re pe care Gabriel Liiceanu le-a adresat unor membri Octavian SOVIANY , Lumea din spatele jaluzelelor ______9 un cataclism planetar. E, pur şi simplu, o ştire. Gabriel GDS. E treaba lui Gabriel Liiceanu să le facă portrete vi - Liiceanu a lăsat în urmă o scrisoare către membrii GDS, tuperante, dar nu le considerăm relevante în acest Claudiu KOMARTIN , Poezia ca gimnastică interioară (I) ______10 publicată de G4Media , în care se răfuieşte cu o parte punct al discuţiei. Bogdan-Alexandru STĂNESCU , Învăţare ______11 dintre cei rămaşi, cu Vlad Alexandrescu, cu Raluca Acum, după ce rufele au început să se spele în pu - Adina DINIŢOIU , Mihail Sebastian, prin ochii unui scriitor Alexandrescu, cu Ştefan Vianu, cu Andrei Cornea. blic, întrebarea fundamentală este cum mai comunică francez ______12 Scrisoarea lui Gabriel Liiceanu conţine o trimitere la un GDS cu societatea românească? Şi cum a funcţionat gest făcut de GDS în 2018 . GDS în ultimii 15 ani? Nu neg impactul semnificativ al În 2018, la Trier, în Germania, cu prilejul împlinirii GDS după 1989, cu extensia remarcabilă a Grupului SOCIETATE celor 200 de ani de la naşterea lui Karl Marx, se inau - pentru Dialog Social, concretizată prin revista 22 . Dar gurează o statuie a lui Karl Marx, donată de China, în ar fi necesar să discutăm ultimii 15 ani. Nici Andrei , Asasinarea lui Gheorghe Ursu de către Securitate şi Andrei URSU prezenţa preşedintelui Comisiei Europene, Jean- Cornea, nici Gabriel Liiceanu, nici Vlad Alexandrescu – filmul Arest ______16 Claude Juncker. GDS şi mai multe organizaţii civice iau astăzi, în tabere opuse – nu discută faptul că, între atitudine, pe 9 mai 2018, şi scriu un „protest“, care 2005-2015, GDS a fost o anexă a preşedinteleui este publicat, împotriva lui Juncker, afirmînd că „pre - Băsescu, primit cu cele mai înalte onoruri la GDS, invi - OPINII şedintele Comisiei Europene are datoria de onoare de tat la dezbateri, unde nu preşedintele Băsescu se făcea Tereza-Brînduşa PALADE , Tineretul portocaliu al lui Plutarh; a prezenta scuze publice pentru acest gest de rătăcire de rîs, ci toţi cei care îl lăudau, se prosternau în faţa lui. politică şi morală“. Înainte ca GDS să-şi asume comu - A fost o epocă de care GDS nu se dezice public, chiar şi Valentin PROTOPOPESCU , Nu Mihai Şora e de vină! ______20 nicatul, în GDS au fost voci care s-au opus publicării, după ce au apărut informaţii despre turnătoriile lui motivînd că „protestul“ poate fi interpretat anti-UE şi Petrov, turnătorii urîte, despre colegi de liceu, tineri pe INTERVIU anti-Juncker. Pînă la urmă, comunicatul a fost dat pu - care Traian Băsescu îi cunoştea vag – nu erau colegi de blicităţii. Acum, aflăm că a existat, cu acel prilej, o în - clasă, poate doar de mic dejun –, dar îi înfiera nemilos, Mihai IGNAT : „Klein cel livresc şi retractil a devenit mai visceral şi fruntare cu Ion Vianu şi cu Andrei Cornea. Cităm din inclusiv cu abominabile referinţe la părinţii colegilor, şi mai îndrăzneţ“ – Interviu coordonat de un cristian ______21 scrisoarea lui G abriel Liiceanu: „Am mai declarat, cu ei necunoscuţi pentru Petrov, dar „încondeiaţi“ straş - ocazia unei discuţii «distante » cu Ionel Vianu în margi - nic în acele note. Să reţinem că în acea perioadă, cît a nea statuii de la Trier că, dacă în ‘89-‘90 aș fi știut că ur - fost Traian Băsescu preşedinte al României, Radu ARTE mează să intru într-un Grup în care mi se va explica Filipescu renunţă, fără reproşuri publice, în 2013, la TEATRU : Mirella PATUREAU , Carnet de Festival sau cu ce am plecat de cîndva «importanţa culturală » a lui Marx – adică a celui funcţia de preşedinte şi este aleasă scriitoarea Magda care a instilat în mentalul omenirii URA IMPERSONALĂ Cârneci. la Piatra Neamţ ______23 și necesitatea exterminării prin vini colective (ceea ce În perioada 2015-2019, grupul a fost amorţit, cva - Lenin și urmașii lui de pretutindeni au pus în practică siabsent din dezbaterile publice şi, la un moment dat, FOCUS printr-o metodologie a crimei pe categorii umane) –, a deraiat grav. În februarie 2019, Grupul decide să-i n-aș fi pus piciorul în GDS. Dacă nu mă înșală memo - acorde Premiul GDS lui Augustin Lazăr. Urma festivita - Adrian-Silvan IONESCU , Univers infantil ______24 ria, în același context, Andrei Cornea ne-a explicat că tea, după cîteva luni. În aprilie 2019, apar informaţii nu putem trece peste o personalitate de asemenea despre Augustin Lazăr şi despre modul în care, ca tînăr rang, care face parte din marea cultură a Europei. Eu procuror, prelungea mandatele de arestare pentru de - sînt de acord că face, dar face din cultura crimei și a în - ţinuţii politici de la Aiud, din anii ’80. GDS nu îi retrage RUBRICI temeierii ei ideologice. Nu vi se pare ciudat că există premiul lui Augustin Lazăr. Atunci, şi Gabriel Liiceanu, oameni care dezvelesc pios «statuia chinezească » (ce şi Andrei Cornea, şi Vlad Alexandrescu au susţinut , Bifurcaţii ______11 Liviu ORNEA bătaie de joc! sub Mao, chinezii au avut la activ 60 de menţinerea premiului. Astăzi, ei sînt în „tabere diferi - Cristina MANOLE , Lecturi în vremuri de austeritate ______13 milioane de morţi) a unui personaj ce a făcut un rău in - te“, în mai 2019 , într-un moment delicat, au fost îm - Călin DAN , T-shirt; finit omenirii și că nu puţini sînt cei ce-o aplaudă?“. Iată, preună şi n-au avut – ca în cazul statuii de la Trier a lui aşadar, un prim punct de divergenţă în interiorul GDS, Karl Marx – nici o tresărire de conştiinţă, nici unul din - Michael FINKENTHAL , Intersecţii ______14 din 2018, devoalat de Gabriel Liiceanu. Dar probleme - tre ei. L-au susţinut pe Augustin Lazăr, nu i-au retras Adrian GUŢĂ , Jurnalul unui cititor de imagini ______15 le, certurile, nemulţumirile au fost mult mai multe. Să premiul şi au trebuit să suporte şi umilinţa prin care o luăm metodic. fostul procuror general a oferit premiul lui Iulius Filip şi , de-clic(k) / atelier deschis ______19 Bogdan GHIU După scrisoarea lui Gabriel Liiceanu, din 1 octom - Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici. Ioan Mihai COCHINESCU , Povestiri cu creionul chimic ______22 brie 2019, au răspuns, în nume personal, şi Vlad (continuare în pagina 4 )

Operaţiuni contabile şi bancare: Andreea Mitran Consultanţă juridică : Muşat&Asociaţii Tipar : Tipoart Idea Studio s.r.l., Tel: 0723.531.624, Bucureşti Editor : Fundaţia Observator cultural Adresa redacţiei: Observator cultural , str. Herăstrău nr. 13, sector 1, Bucureşti; Cod poştal: 011981 Telefon: 021-230.84.44; Fax : 021-230.85.81; Redactor-şef : Carmen Muşat E-mail: [email protected], Website: www.observatorcultural.ro Redactor-şef adjunct : Ovidiu Şimonca ISSN 1454-9883 Secretar general de redacţie : Alina Purcaru ([email protected]) Abonamentele se fac la sediul redacţiei, str. Herăstrău nr. 13, sector 1, Bucureşti, prin mandat poştal pe numele BRD -Groupe Société Générale Dorobanţi Redactori : Adina Diniţoiu ([email protected]), Silvia Dumitrache Ana-Maria Al-Ghafri sau în contul deschis la : RO07BRDE445SV76056744450 în lei. ([email protected]), Cezar Gheorghe ([email protected]), Doina Ioanid, Iulia Popovici Instituţiile bugetare pot achita abonamentele în contul din Trezoreria sector 1, București: ([email protected]), un cristian ([email protected]) RO23TREZ7015069XXX006091. Administrare site şi redactor web : Abonamentele pentru străinătate se fac achitînd costul la redacţie sau prin virament bancar în contul: Cezar Gheorghe ([email protected]) RO47BRDE445SV76056914450 în EURO. Tehnoredactare : Maria Vlădulescu, Petre Apostol Corectură : Mirela Vişan, Alina Ciulacu PR, Comunicare : Silvia Dumitrache Tip abonament 3 luni 6 luni 12 luni ([email protected]) Naţional 65 Lei 120 Lei 220 Lei Marketing şi Secretariat : Ana-Maria Al-Ghafri Pentru studenţi ([email protected]), Emanuela Ignăţoiu -Sora După achitarea abonamentului, așteptăm prin fax şi pensionari 55 Lei 100 Lei 190 Lei Asistenţă reţea : Claudiu Otlăcan sau prin email adresa dvs. de expediţie pentru a Difuzare : Niculae Zăpuc; E-mail: [email protected] Străinătate 20 Eur 36 Eur 50 Eur vă putea trimite revista. nr. 990 (731) 10-16 octombrie 2019 3 ACtUALItAtE

şedinte al GDS, Andrei Cornea, îl atenţionează întotdeauna, oriunde și împotriva oricui, de a GDS: cine trînteşte uşa, pe Gabriel Liiceanu: „ Dacă n-ar fi de plîns, ar fi fi gura prin care se rostește adevărul – tot ade - fost de rîs! Mă refer la Scrisoarea ta, trimisă vărul, fără rest. Iar cînd cineva ţi se opune în Grupului pentru Dialog Social și «scăpată » orice fel – pe drept sau pe nedrept –, îl calci în între timp în presa mare, spre deliciul tuturor picioare ca pe o gînganie “. cine stinge lumina? «amicilor» noștri. Ia înălţime, te rog, și pune lu - Brrr! Iată-l pe Andrei Cornea dezlănţuit crurile în pespectivă: uite, se pregătește moţiu - împotriva lui Gabriel Liiceanu. În tot acest nea de cenzură, avem alegeri prezidenţiale, nu timp, se scurg zilele pînă la alegerile prezi - știu cîte instituţii centrale n-au șef, Dăncilă dă denţiale, GDS n-a făcut, pînă acum, nici o (urmare din pagina 3 ) Prin urmare, funcţia de preşedinte al GDS rateuri peste rateuri la Bruxelles, asta ca să nu dezbatere cu candidaţi, pentru a-şi dovedi rămîne vacantă. Şi se fac alegeri. Gabriel mai vorbesc despre adolescente omorîte sau deschiderea, dialogul şi cultivarea pluralităţii. Totuşi, premiul acordat cu atîta largheţe Liiceanu, împreună cu Monica Macovei, Cristian răpite, spitale mizerabile, școli cu profesori Eh, dacă nu mai este Băsescu candidat, de lui Augustin Lazăr nu rămîne fără urmări. Preda, Ioan Stanomir, îl susţine pe scriitorul unde mobilizare? Radu Filipescu se împotriveşte public şi se Radu Vancu. Gruparea Alexandrescu-Vianu îl Gabriel Liiceanu, autosuspendă din GDS, Laura Ştefan demi - propune pe Andrei Cornea. Se votează şi Andrei Cornea şi Vlad P.S. Gabriel Liiceanu a pierdut, în primă in - sionează, iar Mircea Dinescu se retrage de Andrei Cornea este ales preşedinte al GDS. stanţă, procesul cu Liviu Antonesei. Am scris -o pe lista cu membrii fondatori, scriind în După alegeri, Gabriel Liiceanu demisionează şi Alexandrescu sînt în de nenumărate ori: dialogul argumentat, nu tî - Caţavencii celebrele fraze : „ Ca membru fon - scrie acea scrisoare pe care am amintit-o la în - „tabere diferite“. În mai rîrea în instanţă, e principala calitate a unui in - dator al GDS-ului, solicit ca numele meu să ceputul aestui articol. O scrisoare care arată o telectual. Nici măcar participarea la reclame, fie şters de pe certificatul de botez al Sfintei ruptură între Gabriel Liiceanu şi Andrei Cornea, 2019, au fost împreună şi cum a făcut Mihai Şora, membru GDS – folosit Sfintelor Civice, cum părea acest lăcaş de cult poate mai profundă decît ruptura Gabriel n-au avut nici o tresărire şi lăsîndu-se folosit – nu-ţi certifică disidenţa şi al dialogului în 1990. Nu de alta, dar taman Liiceanu-Vlad Alexandrescu. Cităm din scrisoa - nici calităţile intelectuale. De o „disidenţă uita - zilele astea, cînd se împliniră 30 de ani de la rea lui Gabriel Liiceanu cîteva referinţe la Andrei de conştiinţă, nici unul tă“ are parte, în aceste zile, Paul Goma, care a apariţia scrisorii de amor a subsemnatului Cornea: „Mă uitam consternat, din vizaviul împlinit, pe 2 octombrie, 84 de ani şi care se către Nicolae Ceauşescu, publicată în ziarul lui, la bucuria de copil mare cu care a primit dintre ei. L-au susţinut pe mistuie de dor după Basarabia şi România, în Libération , din pricina căreia fusei priponit la vestea. Îmi venea să-i strig: «Trezește-te, filozo - Augustin Lazăr. care n-a călcat după 1989, cînd putea veni ne- domiciliu, n-aş vrea să fiu părtaş la scena în fule! Ai să ajungi să cari în spate, ca în povestea stingherit, pentru a nu cauţiona elitele cultura - care, pupîndu-l pe procurorul Lazăr pe frun - lui Zimmer, un cadavru pe care nu ai să fii în le şi politice. GDS vrea să se deschidă spre ti - te, GDS-iştii îl vor săruta, postmortem, pe stare să-l învii!» Însă nu dădea semne că ceva care scot pistolul la elevi și altele asemenea. Iar neri, au anunţat comunicatele grupului. Dar ti - Nea Nicu în cur“. Şi Magda Cârneci, preşedin - din meseria de filozof ar fi trecut în metabolis - noi, crema intelectualităţii, fruntea elitei, lumi - nerii ar dori să vină spre GDS? Şi mai ales tine - ta în funcţie a GDS, demisionează din funcţia mul lui. Nimic nu părea să fi pus în acord exigen- narele naţiei, ce facem? Ne «gonflăm eurile», rele, le-ar plăcea acolo, acolo unde Gabriel de preşedinte, dar fără o poziţie publică . În ţele raţiunii practice (învăţate măcar din tradu - cum spui undeva, confecţionînd astfel de scri - Liiceanu zice despre o membră că „este o în - GDS, încep luptele intestine. Este exclusă cerea lui Platon) cu viaţa lui pur și simplu. sori, ca tine, și ca mine acum, care intru ca un cîntătoare și graţioasă doamnă, care scrie arti - Tereza-Brînduşa Palade, iar Mădălin Hodor Parfumul unei funcţii răscoapte, gîdilătura unei neghiob în jocul tău. Admite că sîntem ridicoli cole citibile pe sărite și a cărei relevanţă publică demisionează, tot fără poziţii publice, lucru - puteri de doi bani și a unei vanităţi pe măsură îl și ne cam merităm dispreţul pe care ni-l arată e nesemnificativă. Are meritul, deloc neglijabil rile rezolvîndu-se „în interior“. E clar că în schimbaseră la faţă (în rău) pe cel pe care-l so - destui. Îţi vine să spui: «Ce au ăștia de împărţit? că, în adunările Grupului, păstrează tăcerea“. GDS începuseră „răfuielile“. Aflăm de acestea cotisem unul dintre primii umaniști ai ţării “. Bani – nu, case – nu, posturi grase – nu, că Cultivăm tăcerea şi o ridicăm la rang de virtu - „pe surse“, pînă la această scrisoare a lui Nici Andrei Cornea nu rămîne dator, deci n-au nici de unele. Atunci, ce naiba? Au că - te sau ne dorim dialogul social? Grea întreba - Gabriel Liiceanu care ne arată, public, că în circul e gata. Măcar Andrei Cornea încearcă piat?». Da, au căpiat . […] Dar, desigur, nu de - re, pentru GDS, în aceste zile. GDS nu era dialog social, mai degrabă va - să -l aducă pe Gabriel Liiceanu spre probleme - spre lipsa ta de gust e vorba aici, în primul carm. le generale ale societăţii româneşti. Noul pre - rînd. Ci despre pretenţia ta de a avea dreptate Ovidiu ŞIMONCA

de mii de oameni au fost pe străzile României de vază – dar și prin cei care gravitau în jurul trămat, locul lui fiind luat de alte personali - –, determinat de căderea lui Nicolae Ceau- ideilor lui, de la Paul Goma și Monica tăţi/personaje publice, dar care au schimbat GDS după GDS șescu. Împușcarea lui și a soţiei sale, pe 25 Lovinescu la Doina Cornea și Ana Blandiana orientare politică a GDS-ului. Din militant decembrie, de Crăciun – în urma unui proces – și prin tribuna de expresie publică ce de - pentru democraţie și drepturile omului , înscenat în pripă și cu totul grotesc din punct venise revista 22 , de mare notorietate și tiraj GDS-ul a devenit un susţinător fervent al lui de vedere juridic – , a pus bazele unei noi de - în acei primi ani de democraţie, chiar și fira - Traian Băsescu. Moment de noi schimbări în mocraţii în România. Care a plecat cu stîngul, vă, din România, a încercat să se opună GDS și cu modificări de orientare politică. Bedros HORASANGIAN pentru că o societate nouă s-a clădit pe un acestui tăvălug ce a însemnat FSN-ul și apoi Mulţi au plecat din GDS, alţii, și mai mulţi , au act arbitrar. PSDR-ul, partidul de masă creat de Ion venit în GDS. Deja GDS nu mai era GDS. S-a scris și s-a comentat enorm despre Iliescu și vechea/noua gardă de activiști. Gabriel Liiceanu, printre puţinii din vechea acest moment zero (Stunde Null , cum l-au Gabriel Liiceanu lansa acel teribil Apel către gardă , a rezistat și s-a adaptat noilor mutaţii. Demisia lui Gabriel Liiceanu din Grupul numit nemţii cînd au zis că începe o nouă lichele , manifest generos pentru o nouă so - Devenea clar și că revista 22 , condusă de pentru Dialog Social (pe scurt , foarte popula - epocă în istoria lor după cel de-Al Doilea cietate. Nu mai intrăm în detalii – multe cîte Stelian Tănase și Gabriela Adameșteanu , nu rul GDS, devenit un foarte cunoscut brand Război Mondial), care, ne place sau nu, a ni se plimbă pe ecranul unei memorii și ea mai este cea a lui Andrei Cornea și a Andreei din România) prilejuiește – și o spunem cu constituit imediat pretextul ca un grup de uzate – , dar nu au fost puţini cei care să nu Pora. Cu susţinerea fără perdea a lui Traian regret și amărăciune – un moment de reflec - foști lideri comuniști, sprijiniţi de oamenii in - adere la acel apel, GDS-ul a evoluat pe Băsescu și cu o politică de cerc restrîns. Fără ţie despre istoricul, traseul și rolul jucat de stituţiilor de forţă – Armată, Miliţie, Secu- aceeași spirală a întregii societăţi românești. nici un fel de contact cu masele (largi nu au prima organizaţie neguvernamentală din ritate, Servicii Secrete sau administraţie loca - Doar că au început să apară disensiunile fost nicicînd!) sau civismul (activ și virulent) România postceaușistă. lă etc . – ale vechiului regim, să preia pute - între membrii GDS. ce a caracterizat GDS în anii ʼ90. Demisia lui Gabriel Liiceanu – unul dintre rea. Crearea GDS-ului a venit rapid, prin coa - Presiunile sistemului asupra GDS-ului nu Au urmat ultimele mișcări tectonice din membrii fondatori și una dintre vocile expo - gularea unui mănunchi de distinși intelec - au fost mici și nici puţine. Multe șicane – de grup, prin susţinerea sans rivage a șefei DNA , nenţiale ale acestui mănunchi de distinși in - tuali români, parte dintre ei opozanţi mar - la cele administrative și financiare la macula - Laura Codruţa Kovesi – textul lui Gabriel telectuali români ce au alcătuit prima serie a canţi ai lui Ceaușescu – Radu Filipescu, rea membrilor ei sub diverse forme. Orgo- Liiceanu despre slujirea unei mediocrităţi GDS-ului – devine semnificativă pentru cum Gabriel Andre escu, Mircea Dinescu etc . –, liile, ambiţiile, vanităţile și, de ce nu, interese - promovate de Traian Băsescu și transforma - se alege praful de bunele și entuziastele pro - care au devenit o portavoce a societăţii ro - le personale ale unora sau altora – minuna - te în icoană a luptei anticorupţie ni se pare iecte ce s-au tot pus la cale în România. mânești. Neali niate și neafiliate noului regim tul poet Florin Mugur, un bun prieten, îmi exemplar pentru traseul GDS-ului. Ca apoi Demisia lui Gabriel Liiceanu din GDS, ve - și aceluiași Front al Salvării Naţionale care a spunea, șăgalnic și păţit: „Bedros, zi orice, premierea – halucinantă și absurdă! – a fos - nită intempestiv și neașteptat (mai ales pen - preluat toată puterea în România. În frunte dar nu da nume…“ – au condus la varii mu - tului procuror general al României, odiosul tru cei mulţi care nu au fost și nu sînt la cu - cu Ion Iliescu și cu cei din primul cerc al pu - taţii. Și depărtarea de marea masă a cetăţe - Augustin Lazăr (deja uitat de toată lumea, rent cu mișcările intestine și schimbările de terii la acel moment. A fost creat un guvern nilor manipulaţi grosolan de activiștii lui Ion pe bună dreptate, un torţionar securist macaz sau de membri dinăuntrul grupării în acceptat de un prim Parlament și , în cîteva Iliescu. Noile decizii – „Statul sîntem noi “ – au ajuns să dea lecţii de democraţie ), să ducă la acești ultimi – cîţi ? – ani), însoţită de o scri - luni , societatea românească a funcţionat în mărit clivajul care era deja între intelighenţia ultimele convulsii în GDS. Demisii, contre, soare de rămas -bun, dă măsura eșecului in - regim de avarie. Pînă la alegerile din mai românească și poporul din preajmă. În loc să gîlcea vă, ședinţe, incriminări. Demisia lui telighenţiei românești în relaţia ei nu doar cu 1990, cînd firava opoziţie din România a fost se coaguleze un nou centru de putere de - Gabriel Liiceanu din GDS, pe care o consem - societatea civilă pe care a reprezentat-o, ci cu copleșită de votul unei majorităţi minţite și mocratică ce ar fi putut să se opună direct și năm cu amărăciune și tristeţe faţă de un om întreg poporul din care face, totuși, parte. manipulate la modul grosolan. Iar mișcarea deschis lui Ion Iliescu & Co, s-a ajuns la o si - pe care l-am preţuit, nu face decît să închidă Vom explica pe scurt, între meandrele de protest din Piaţa Universităţii a fost de - tuaţie care s-a perpetuat apoi ani întregi. încă o pagină de istorie românească recen - acestor rememorări și succinte analize dedi - molată brutal, precum acele tancuri care au Lălăiala în relaţia cu puterea, strategiile de tă. Nu știm ce va urma. Viaţa va merge îna - cate GDS-ului , ceea ce vrem să accentuăm. trecut peste solitarul student chinez care conivenţă cu ea – membri GDS au fost dem - inte și cu GDS, și fără GDS. Ar merita organi - Și vom încerca să găsim explicaţii la ceea ce protesta în Piaţa Tiananmen. nitari ai Statului român la acea dată – au zată o masă rotundă despre acest traseu al s-a petrecut pe parcursul a 30 de ani, în so - GDS-ul a fost , la acea dată , cea mai sono - făcut ca militantismul originar să obosească. GDS-ului, chiar și în miros de cîrnaţi și mititei cietatea românească. Așa cum a fost ea, în ră voce – și nu doar voce – a unei părţi a Au fost și erori de strategie a grupului, de or - de la sediu. Fără patimă și ură, cum se întîm - întregul ei, cu și fără GDS. Grupul pentru lumii românești care nu accepta jocurile de ganizare, de militantism. plă la noi, mai ales între foștii prieteni sau Dialog Social a luat fiinţă în decembrie 1989. culise grosolane ale noii puteri neocomunis - GDS-ul nu a însemnat doar Gabriel soţi. Restul e tăcere. Și o incomensurabilă În siajul marelui elan politic, civic și social – sute te din România. GDS-ul, prin reprezentaţii săi Liiceanu, ci şi spiritul unui grup, care s-a des - amărăciune. 4 nr. 990 (731) 10-16 octombrie 2019 ACtUALItAtE

toată lumea de acord cu mine sau trebuie să FILIt 2019: scurtă plimbare prin muzeul vorbesc de lucrurile pe care doar eu le văd ?“. „Consider poezia drept cea mai înaltă culme a literaturii. Nu am încredere în ro - literaturii contemporane mancierii care nu au scris vreodată poezie , iar cînd discut cu romancieri care susţin că nu au scris decît proză îmi place să duc con - Serile de la Teatrul Naţional şi întîlnirile cu elevii ieşeni versaţia pînă în punctul în care admit că au scris și poezie, dar că a fost una slabă “, umple sala cu zîmbete Sjón. *

Cezar AMARIEI E seară, sala teatrului e plină. Cătălin Sava și Mihail Șișkin . La lojă, Matei Vișniec notează într-un carneţel . E joi seara, trecut de ora 20.00. Pe scena „Premiul Nobel a devenit, de multă Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri“ din Iași vreme, o glumă. Nu l-au primit Proust, Joyce strălucește María Dueñas , pusă în lumină de sau Nabukov, așa că sînt într-o companie cît întrebările lui Robert Șerban. se poate de selectă. Premiul Nobel este o „– La noi, românul s-a născut poet. Spa- maladie a literaturii universale “, răspunde niolul cum s-a născut? Șișkin la o întrebare referitoare la premii . –Poezie nu am scris niciodată, mi s-a Vișniec notează. părut prea complexă pentru mine. Întotdea- „Nu există decît un singur leac: un spon - una am fost o cititoare bună și pasiunea asta sor foarte bogat care să le ofere tuturor scrii - m-a dus către filologie. Dar nu m-am dedicat torilor cîte un Premiu Nobel. Abia cînd fieca - literaturii , ci lingvisticii. Cînd am făcut saltul re scriitor își va primi Premiul Nobel va înce - spre literatură , l-am făcut din pespectiva de pe adevărata literatură. Pentru mine există cititor și nu de profesionist în literatură .“ doar două premii importante: primul, cînd În sală e cald, atmosfera – destinsă. Cele Dumnezeu te înzestrează să scrii un text. Al cinci milioane de exemplare vîndute de scrii - doilea este cînd Dumnezeu te înzestrează să toarea iberică sînt un catalizator al conversaţiei. scrii tot timpul. Nici un alt premiu nu poate „Aveţi deja patru romane, foarte volumi - face asta “, umple blajin atmosfera Mihail noase, ultimul de vreo 600 de pagini. Cum se Șișkin . Literatură, disidenţă, speranţă. plăsmuiesc în mintea și imaginaţia dvs. po - Dan Coman și Richard Ford la întîlnirea cu clubul de lectură Alecart În loja lui, Vișniec are tot timpul carnetul veștile? Cum arată laboratorul unui scriitor pregătit. Ascultă, notează. Ascultă. de succes ? Gabriela Adameșteanu are trei romane pu - solut despre orice, că nu ne citește nimeni în * – Încep întotdeauna cu localizarea: caut blicate la Gallimard “, plutește, peste elevi și ţară. “ Dor cuvintele lui Alexandru Vakulovski. un loc și circumstanţele poveștii care se pe - profesori, vocea caldă a lui Matei Vișniec . * Duminică, la prînz, ploaia și-a reluat rolul trece în acel loc. De exemplu, înainte de a în - Alături de el, Steinar Lone pomenește de de cenzor al mișcării. „Oi, oi, oi !“ , exclamă cepe să scriu Iubirile croitoresei , chiar și înain - micile piedici pe care trebuie să le depășeas - Minutarul a lăsat în urmă ora 20 .00, pe Șișkin cînd vede amfiteatrul plin, la întîlnirea te să am foarte clar în minte personajul croi - că traducătorul: „În primul volum al Orbito- scena Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri“ cu Alecart. Alături de el, Simona Popescu. toresei și aventurile acesteia , am căutat și rului era vorba de un cosor – un cuţit de tăiat sînt Richard Ford și Marius Chivu. „Vi s-a mai Cine nu a mai avut loc în sală (nici măcar pe am ţinut să-mi fie foarte bine reprezentat în struguri. Nu prea avem în Norvegia struguri, spus că semănaţi cu Clint Eastwood cînd era pervazul ferestrelor, ocupat acum și de minte locul “. deci nici acest tip de cuţit, așa că a trebuit să tînăr?“, întreabă Chivu. Laureatul Pullitzer doam ne, nu doar de elevi) ascultă de pe hol După două ore petrecute pe scenă, au - inventez cuvîntul“ . rîde. Aduce, într-adevăr, mult cu actorul „declaraţia de dragoste faţă de monstruoa - toarea mai petrece una, în foaier. O oră de * american. Și e cu 14 ani mai tînăr. Curg între - sa mea patrie“ făcută de autorul rus. Vocea autografe. bările. Îi plac și cele mai puţin comode. blajină a lui Șișkin naște zîmbete, stîrnește Timp de cinci zile, capitala Moldovei este În sala de festivităţi a Colegiului Naţional „– De ce durează atît de mult să scrieţi ? emoţie. Unii ţin lacrima în colţul ochiului. un imens muzeu al literaturii contemporane. „Mihai Eminescu“ nu mai e loc nici pe lîngă –Așa funcţionează creierul meu: sînt dis - Mulţi o lasă, discret, să alunece. Statuile sînt vii, poţi interacţiona cu ele. pereţi. lexic, gîndesc ceva mai greu și-mi spun că e * 300 de invitaţi. 130 de evenimente . „Cînd eram mică , nu-mi plăceau cărţile mai bine să mă folosesc de tot timpul de Vineri dimineaţă, în restaurantul Hotelu - pentru copii, ale noastre erau și mai comu - care am nevoie. Lumea nu are nevoie de E seară, ploaia nu mai contează, sala tea - lui Unirea . Bogdan Suceavă iuţește pasul spre niste, și citeam cărţi poliţiste, pentru că îmi multe cărţi de la mine, ci de cîteva, dar bine trului e din nou plină, urmează decernarea automatul de cafea. Nu pentru un espresso, provocau o groază sinceră “, le spune copiilor scrise. Cînd faci lucrurile în grabă, de obicei „Premiului liceenilor pentru cea mai îndrăgi - ci pentru o discuţie cu un domn care aduce Simona Popescu. nu ies bine “. tă carte“ . extrem, extrem de bine cu Clint Eastwood. „Prima oră de engleză arăta cam așa: E trecut de ora 22.00 și în cortul FILIT, la 120 de voluntari, în mare parte elevi sau Jan Cornelius se apropie, le face fotografii, in - ne -a dus într-un cabinet unde era un pick- „Noaptea albă a poeziei“, toate scaunele sînt studenţi, au fost omniprezenţi zilele acestea tervine în discuţie, crește nivelul zîmbetelor. up. Am ascultat o melodie a lui Elvis Presley, ocupate. Zeci de persoane ascultă în picioa - și au asigurat bunul mers al acţiunilor. Se apropie prînzul și prima mare dilemă: apoi profesorul ne-a cerut să spunem, rînd re. Citesc 72 de autori. Cupa poeziei e golită Indiferent de cît de cîinoasă a fost vremea . ce să alegi? În spaţii despărţite de kilometri pe rînd, ce-a vrut să zică autorul. A refăcut o abia la 4.20, dimineaţa. Are cine să o umple Cererea pentru voluntariat a fost enormă, au loc cincisprezece evenimente , în paralel , întreagă istorie socială și a jazz-ului, încît cei la loc. cîte opt tineri s-au luptat pentru fiecare legi - orice opţiune elimină paisprezece . Pe cine să mai derbedei erau smirnă. Există metode de * timaţie. Își poartă acum, mîndri, numele pe tai de pe listă? Pe Lavinia Braniște, Matei îmblînzit fiarele “, povestește Bogdan Suceavă. piept : Andrei sau Florica ori Adelina ori... Vișniec, Svetlana Cârstean, Simona Popescu, Elevii rîd. E sîmbătă, la prînz, iar în amfiteatrul La admiterea la Medicină, în acest an, în Bogdan Suceavă, Andreea Răsuceanu, Jan E după-amiază, iar în cortul FILIT Ionel Centrului de Limbi Moderne și Integrare Iași au fost doar 2,3 candidaţi pe loc. Cornelius, Andrei Crăciun, Viorel Ilișoi, Diana Ciupureanu și Monica Stoica răspund la în - Culturală „Grigore T. Popa“ nu mai e loc nici „Premiile date de liceeni sînt cele mai sin - Bădica ? Nu e spaţiu nici să fie toţi înșiraţi. trebarea „Cum ar arăta robotul care ar scrie măcar pe pervazul celor trei geamuri. Copiii cere și radicale, iar pentru mine e unul dintre Măcar dacă ar fi fost transmise întîlnirile live poezie?“. Robotul pierde. le-au ocupat și pe acestea. Dan Coman și premiile esenţiale din punctul acesta de ve - (pe Facebook, de exemplu), să le poţi urmări Emanuela Iurkin, Ahmed Saadawi, María Richard Ford vin la întîlnirea cu clubul de lec - dere. Apoi , e important pentru că e luat în ulterior. Sau să fie înregistrate, sub orice Dueñas, Sjón. Trebuie trecută proba unei tură Alecart . compania unor prozatori adevăraţi, eu sînt formă, și prezentate post-FILIT. Poate pe viitor. ploi torenţiale, dacă vrei să optezi pentru ori - „Reţeta succesului: să muncești pe brînci! doar un poet care s-a jucat de-a prozatorul “, Simţi că orice alegere generează nedreptate. care dintre ei. Să iei lucrurile în serios, e singura viaţă pe spune Radu Vancu, laureatul din acest an. Ploaia joacă rol de arbitru: în caz de ega - În cortul FILIT , corectitudinea politică care o ai “, le transmite Ford. Pe scenă urmează premiatul Goncourt, litate afectiv-literară, cel mai apropiat spaţiu saltă mercurul în termometre. E deja după-amiază, iar cortul FILIT pare Mathias Énard, în dialog cu Matei Vișniec. decide. „Trăim într-o lume cam schizoidă , care mai plin ca niciodată. Urmează Dan Coman, „În cazul meu, cărţile oferă posibilitatea * vede iubirea dintre un bărbat și o femeie fie Ahmed Saadawi, Sjón . unei reflexii îndelungate asupra societăţii și ca sexualitate, doar sexualitate, fie perspec - „Folosind toate elementele unei realităţi, a vieţii. Sînt exact opusul fluxului rapid de În sala de festivităţi a Colegiului Naţional tiva aceea vetustă și foarte romantică în care toate cuvintele care ar descrie o realitate, în imagini pe care îl receptăm în cotidian. Nu „Costache Negruzzi“ nu mai e loc nici pe cu - totul trebuie să fie minunat și să curgă ca momentul în care scrii creezi de fapt o altă sînt niște cărţi-manifest, dar relaţia mea cu loarul de lîngă scaune. într-un basm “, consideră Dan Pleșa . realitate , care are propriile sale reguli “, susţi - realul implică o angajare politică, în cel mai „Am impresia, după ce am trăit treizeci și „Pentru noi, basarabenii, cuvîntul liberta - ne Dan Coman. Idee întărită imediat de larg sens cu putinţă “, spune Énard . ceva de ani în Occident, că în acest moment te e foarte concret, avem doar cîţiva ani de Ahmed Saadawi: „Din punct de vedere filozo - „– Ce v-aţi tot notat cînd vorbea Șișkin? “, se produce un fel de recunoaștere a creativi - cînd putem trece graniţa fără viză, înspre fic, toţi scriitorii vorbesc de ţări care , de fapt , l-am întrebat pe Matei Vișniec, puţin înainte tăţii și a talentelor românești în străinătate, Europa. Știu ce înseamnă să te duci la Am - nu există. Cînd vorbim despre adevăr, ne re - de a urca pe scenă cu Énard. ceea ce noi așteptam de mult. Acum, creato - basada României, nu mai vorbesc de alte ferim la o imagine pe care noi o considerăm „– Vă spun , dacă promiteţi că păstraţi se - rii români nu mai trebuie să se exileze, pen - ţări, să stai o grămadă la rînd și să nu pri - adevărată. Această imagine este de fapt o cretul“ . tru a fi cunoscuţi. Cărtărescu e cunoscut și mești viză. Din punct de vedere literar, scrii - combinaţie între o minciună și adevăr. Așa că Am promis. trăiește în România, Dan Lungu – la fel, torii din Moldova sînt însă liberi, pot scrie ab - mă întreb: chiar trebuie să scriu ceva, să fie Mi-a spus. nr. 990 (731) 10-16 octombrie 2019 5 ACtUALItAtE „Cei care vor să promoveze literatura română mai bine ar trebui să ia FILIt drept model“

Interviu cu traducătorul Sean COttER, realizat în cadrul FILIt 2019

Dincolo de anvergura sa, unul dintre as - secvenţă în care un ţipăt începe din interio - pectele care face Festivalul Internaţional de rul minţii publicului și merge invers spre Literatură și Traducere Iași unic în România scenă, o femeie-păianjen. Trebuie să aflu este acela că acordă o atenţie specială tradu - care sînt părţile corpului uman de la creier cătorilor, atît prin rezidenţele pe care le pînă la urechi și tot așa. Asta se poate afla, oferă, cît și prin evenimentele conexe, mese - pot să mă consult, să caut pe net, în dicţina - le rotunde și workshopurile la care aceștia re. Întotdeauna problema mea nu este origi - pot participa. Anul acesta, l-am întîlnit la Iași nalul, ci limba-ţintă. Limba engleză este un

pe Sean Cotter, unul dintre traducătorii care, i copil neascultător, care nu vrea să facă ceea k s timp de o lună de zile , au beneficiat de rezi - v ce eu aș vrea să facă. Chiar dacă înţelegeam o l denţele FILIT pentru traducători. Sean Cotter u ce este scris acolo și cred că de cele mai k a

predă literatură comparată și traductologie V multe ori chiar am înţeles, asta nu însemna

u la Universitatea Texas din Dallas. Este specia - r că am găsit traducerea. d n

lizat în modernism, teoria și istoria traducerii a Ai apucat să te consulţi cu Mircea x e și în literatura Europei de Est. A publicat tra - l Cărtărescu în timp ce traduceai? A

ducerile Wheel with a single Spoke de Nichita © Da. Au fost foarte multe discuţii. M-a aju - Stănescu, Curl de T.O. Bobe, Blinding: Book tat enorm. Era întotdeauna la îndemînă prin One de Mircea Cărtărescu. Traducerea sa din peste 500 de traduceri din Nichita Stănescu se traduce mult mai puţin decît în Europa e-mail. Eu îi scriam și el îmi răspundea, Craii de Curtea-Veche de Mateiu Caragiale făcute de studenţii mei. și chiar decît în Estul Europei, cum arată uneori chiar în 20 de minute, ceea ce era ne - este în curs de apariţie la Northwestern Uni - Deci te-ai întors apoi în Statele Unite pentru tine întîlnirea cu o cultură de tipul maipomenit. Nu am mai avut un contact atît versity Press. Sean Cotter este autorul cărţii și ai început o carieră universitară, te culturii române? de strîns cu un autor pînă acum. Am primit Literary Translation and the Idea of a Minor ocupi acum de ceea ce numim translation Sînt întotdeauna fascinat de cultura și de și fotografii, asta a fost un mare ajutor. Romania (Rochester Univer sity Press, 2014), studies . Ai publicat o carte intitulată literatura română. Am scris acea carte pe Ţi-a trimis și corespondenţe vizuale. care a cîștigat Premiul Bianual pentru Carte Literary Translation and the Idea of a Minor care tu ai pomenit-o despre niște factori is - Da. De pildă, două surori merg la un tîrg și acordat de Society for Romanian Studies. Romania , în care analizezi rolul jucat de torici care au condus traducătorul spre o po - „se dau în lanţuri“. Habar n-aveam ce este, ce traducători și de traduceri în conturarea ziţie centrală a imaginaţiei naţionale româ - fel de distracţiei e asta. Și eu întrebam: e asta? Sean Cotter, ești aici la FILIT Iași, fiind unei identităţi naţionale. E o carte în care nești. În anii ′50 Lucian Blaga a devenit un Prin imagini. Iar el răspundea: nu, nu, ceva unul dintre traducătorii care au benefi - te ocupi de istoria literaturii române și nu traducător naţional. Atunci cînd el a tradus mai periculos. Ah, OK . I-am trimis mai multe ciat de Rezidenţele FILIT pentru traducă - de literatura actuală. Ce te-a determinat din Faust , cartea s-a epuizat în nici trei ore la poze. Mi-am dat seama că este chain carousel . tori. Personal, am auzit numele tău rostit să vrei să traduci în continuare? Cluj. Asta înseamnă un alt public decît ceea Norocul este că are cuvîntul chain acolo. de Mircea Cărtărescu atunci cînd vorbea Eu am început ca poet. Însă nu am ajuns ce avem în Statele Unite. Ce crezi că ar putea face mai bine cei despre parcursul literaturii sale în Statele niciodată să scriu o carte de poezie. Încet, Asta și pentru că era vorba despre o so - care au misiunea de a promova literatu - Unite. Atunci am aflat că ai tradus primul încet mi s-a părut mai interesant să folosesc cietate închisă, în care era aproape un act ra română și de a o face vizibilă în lume, volum al trilogiei Orbitor, Aripa stîngă . ce talent literar aveam în serviciul altcuiva și subversiv să traduci. Cum ai ajuns la dincolo de traduceri? Cum ai ajuns să te întîlnești cu literatura să încerc să exprim ceea ce a spus altcineva Mircea Cărtărescu? Cum ai ajuns la Orbitor ? Eu aș spune că cei care vor să promove - română și ce eveniment a prilejuit aceas - în loc să vorbesc despre mine însumi. Pentru Jan Cornelius povestea că i-ai mărturisit că ze literatura română mai bine ar trebui să ia tă întîlnire? mine, traducerea literară a fost și este în con - mergeai pe stradă atunci cînd traduceai și FILIT drept model. Ce fac ei aici este nemai - Evenimentul a fost o ștampilă greșită. tinuare un act creativ și mă simt ca un co- aveai senzaţia că ești prin lumea lui pomenit, pentru că sîntem incluși și noi, tra - Eram voluntar pentru o organizaţie guverna - autor al textului pe care îl traduc. Cărtărescu. ducătorii, alături de scriitori. Asta este foarte mentală, Corpul Păcii, care acum nu mai exis- Ai tradus unul dintre cele mai impor - Eu am tradus numai Orbitor . Aripa stîngă . important. Cînd mă întorc acasă contează tă, și trebuia să plec cu această organizaţie în tante romane ale literaturii române, Craii Povestea a început într-un mod foarte obiș - foarte mult că am fost invitat aici. Cei mai Kazahstan. Primisem toate documentele și de Curtea- Veche de Mateiu Caragiale. Ce nuit. O editură mi-a cerut o mostră de tradu - mulţi de la universitatea la care lucrez habar familia mea nu era deloc mulţumită de anume te-a atras la acest roman? Era cere și am prins contractul și astfel a început n-au de literatura română. Atelierele și mai aceas tă idee de a pleca. Dar, după ce am pri - vorba despre acea cultură a decadenţei? o aventură fantastică. Numai că eram cam multe evenimente reprezintă șanse în care mit actele, am primit și un telefon care spu - Decadenţa în primul rînd. Eu am studiat presat de timp. Trebuia să traduc destul de noi, care traducem din literatura română în nea că documentele erau greșite și că ur - la New Orleans, orașul decadenţei par excel - repede. A fost vorba de opt luni numai. mai multe limbi, putem să ne întîlnim și să mează să primesc altele. Familia mea era lence . Dar, serios vorbind, ceea ce m-a atras Pentru 500 de pagini era destul de puţin comunicăm și să ne unim forţele. În Statele foarte neliniștită și de această schimbare, și a fost provocarea textului. Este un text foar - timp. La un moment dat, am devenit destul Unite, povestea cu literatura în traducere de faptul că plecam foarte departe. Am te stilizat, foarte rafinat, cu un vocabular su - de stresat de această chestiune. Nevas - este destul de tristă. Între 500-700 de titluri ajuns astfel în România și asta, într-adevăr, perinteresant. Și să găsești un corespondent tă -mea a spus: hai să facem o pauză, mer - traduse pe an. mi-a schimbat viaţa. în engleză cînd dai de cuvinte precum sur - gem la Chicago, unde locuiau părinţii mei, Ceea ce este foarte puţin la un terito - Ai ajuns în România ca profesor? ghiunit sau ursuz . timp de trei zile, ca să ne eliberăm puţin de riu atît de mare. Da, ca profesor de limba engleză la Înţeleg, era vorba și de o provocare la acest stres. Acolo am dat de un magazin de Și asta este problema. Faptul că avem o Liceul „Alexandru Ioan Cuza“, fostul MF 3, din nivel lexical și lingvistic de a găsi aceste tip vechi, care avea foarte multe chestii foar - piaţă diversificată, numai că este numai de București. cuvinte corepondente. te interesante mai ales pentru copii, pentru limba engleză. Asta când se întîmpla? Care nu există. Mai multe cuvinte la Mateiu că erau cu noi și fetiţele noastre. Am intrat în Ai de gînd să traduci și celelalte volu - În 1994. Caragiale provin din influenţa turcească. magazin, care se chema Rock shop. Aveau me din Orbitor? Ce ai mai traduce, în Deci în anii ′90. În acel moment ai luat Da, clar e vorba de influenţa orientală. tot felul de pietre semipreţioase. Aveau niște afară de Mircea Cărtărescu? primul contact cu literatura română? Da, chiar drama cărţii este influenţa orien - rafturi absolut pline de culoare. Erau acolo și În ceea ce privește Orbitor , totul depinde Da. tală asupra României și asupra limbii române. scoici de mai multe feluri și fluturi înrămaţi. de editură. Nu știu de ce editura nu a vrut să Care a fost primul autor român citit În engleză nu avem această influenţă. Nu pot Am intrat acolo și am fost absolut copleșit de continue în acest moment . care te-a făcut să vrei să traduci din lite - să o refac din cuvinte englezești care să pro - ceea ce am văzut. Am plecat ieșind cu spate - Este vorba despre Archipelago Books, ratura română în limba engleză? vină din turcă. Am și un foarte bun prieten le la intrare. De fapt, am avut senzaţia că am care a publicat cartea sub titlul Blinding: Am făcut niște cursuri de pregătire în care este din Turcia și traduce din limba turcă intrat direct în cartea lui Mircea Cărtărescu. Book One . Piaţa Amzei, care se desfășurau în clădirea în limba engleză și l-am întrebat: cum faci să Ce a fost mai greu în această luptă cu Da. În afară de literatura lui Mircea unei școli generale, și profesorul de limba ro - redai atmosfera în engleză? Și el mi-a spus: textul Orbitorului ? Este o carte cu o struc - Cărtărescu, este aproape gata manuscrisul mână ne-a lansat o provocare: să traducem cuvîntul yogurt merge numai pentru o anumi - tură aproape barocă. Este un text pe care pentru traducerea volumului FEM de Magda un poem de Nichita Stănescu. A fost ca un tă distanţă. Nu poţi să îl repeţi pe fiecare pagi - chiar Mircea Cărtărescu îl descrie ca fiind Cârneci, o carte foarte, foarte bună. Recent, fel de concurs. Erau acele versuri faimoase: nă. Și a trebuit să găsesc o altă cale. una dintre „navele“ principale ale operei a apărut traducerea mea din T.O. Bobe, „Spune-mi, dacă te-aş prinde-ntr-o zi/ şi ţi-aş Ni s-a tot amintit zilele acestea la sale. Bucla . Fiind o carte mai de nișă, a prins des - săruta talpa piciorului,/ nu-i aşa că ai şchio - FILIT, inclusiv de către scriitorii americani Dacă îmi permiţi un răspuns mai gene - tul de bine la noi. Eu spun că întotdeauna păta puţin, după aceea,/ de teamă să nu-mi prezeneţi aici, la Iași, că totuși lumea lite - ral, problema pentru mine nu este textul ori - am primit mai mult de la literatura română striveşti sărutul?…“. Acest poem mi-a urmă - rară americană este o lume în care se tra - ginal. O traducere este întotdeauna grea, nu decît am dat. rit cariera. L-am dat și studenţilor mei din duce un procent mult mai mic de cărţi ai cum să scapi de asta. Și la Mircea era pro - Interviu realizat de Statele Unite să îl traducă și acum avem decît cel din România. Fiindcă în America blema unui vocabular imens. Dar există o Cezar GHEORGHE 6 nr. 990 (731) 10-16 octombrie 2019 ACtUALItAtE toamnă literară la Iași

Carmen MUŞAt

Ca și la ediţiile precedente, și anul acesta care ediţie : Casa FILIT, colegiile și liceele din Emil Brumaru a putut fi regăsit în toate Iași (din ce în ce mai numeroase), galeriile, punctele fierbinţi ale Festivalului Interna- muzeele, librăriile și cafenelele, unde poţi în - ţional de Literatură și Traducere de la Iași. A tîlni la tot pasul autori români și străini, poţi fost prezent în Galeria Pallady de pe strada afla ce noutăţi pregătesc editurile, ce mai ci - Lăpușneanu, în rezervaţia de îngeri pictaţi de tesc traducătorii și criticii literari și, în gene - Zamfira Zamfirescu, însoţitori naivi și coloraţi ral, cam ce mai e nou în cultură. ai sonetelor scrise în ultimii ani. A însoţit FILIT e important nu doar pentru că tăcut și intens evenimentele din Casa FILIT aduce în faţa publicului românesc scriitori de din Piaţa Unirii, atît în timpul maratonului de pe toate meridianele, ci și pentru că – în ab - poezie, pus de organizatori sub semnul lui, senţa unor politici culturale coerente și pre - cît și în conversaţiile de pe scena primitoare vizibile ale statului român – reușește să con - din cort și din jurul ei. Expoziţia „Scrisori struiască o reţea (informală) a traducătorilor către Julien Ospitalierul“, curatoriată de și a managerilor culturali, vitală pentru circu - Dragoș Pătrașcu a adus împreună artiști din laţia și vizibilitatea literaturii române în lume. generaţii diferite, ale căror lucrări intră în Ne bucurăm cu toţii cînd un autor român e tradus, cu succes, într-o altă limbă, cînd e premiat, citit și invitat la festivaluri internaţio - nale. Dar pentru ca literatura română să fie o poveste de succes e nevoie de promovare internă și internaţională și este nevoie, mai Laura Baiu ales, de traducători care să asigure transpu - nerea în cît mai multe limbi străine a opere - lor literare scrise în limba română. Pentru ca Suzana Dan o traducere să sune bine într-o limbă străină e nevoie de vorbitori nativi, buni cunoscători ai limbii și ai culturii române. Le revine ICR -ului și, într-o oarecare măsură și Minis- teru lui Culturii, misiunea de a le asigura celor interesaţi de literatura și cultura română condiţii pentru a intra în contact cu scriitori români, dar și cu alţi traducători. Și nu, nu este suficient ca aceștia să fie aduși în ţară și, eventual, găzduiţi la Mogoșoaia, ca să facă niște cursuri intensive de limbă și literatură română – foarte utile, de altfel. Cunoștinţele lor despre limba și literatura acestei ţări s-ar îmbogăţi simţitor dacă, pe lîngă cursuri, li s-ar oferi și posibilitatea de a intra în contact cu scriitori români, cu jurnaliști din spaţiul cultural, editori și traducători deja formaţi. E foarte important să înţelegem că traducăto - rul – indiferent că vorbim despre cei care tra - duc din limba română într-o limbă străină sau despre cei care traduc în limba română cărţi ale unor autori străini – nu este un sim - plu instrument, a cărui prezenţă devine su - perfluă odată ce cartea a fost publicată, ci o instituţie în sine, co-autor al succesului (sau Ramona dimpotrivă, al insuccesului) unei opere lite - Biciuşcă rare. Bogdan Ghiu propunea, în cadrul unei dezbateri foarte animate, la care au partici - pat mai mulţi traducători și jurnaliști cultu - consonanţă cu versurile și personajele lui rali, să introducem în limbajul curent sintag - Emil Brumaru. Sorin Ilfoveanu, Ramona ma „operă de traducător“, tocmai pentru a Biciușcă, Suzana Dan, Joela Vișniec, Andra marca în acest fel contribuţia uriașă a tradu - Ana Maria Negară Bădulescu, Laura Baiu, Oana Voicu, Adriana cătorului la circuitul cărţii în spaţiul cultural Lucaciu, Ana Maria Negară, Felix Aftene, autohton și internaţional. Ar fi multe de spus Dragoș Pătrașcu au transpus în imagini uni - în legătură cu statutul traducătorului, într-o versul liric al poetului dispărut în ianuarie cultură „mică“, precum cea română, sau anul acesta, oferind privitorilor un contra - „mare“, precum cea engleză, franceză, spa - punct vizual în același timp ludic și plin de niolă sau germană – și sper să avem cît mai nostalgie. curînd o dezbatere pe această temă . După Timp de cinci zile, FILIT a făcut ca Iașiul cum ar fi multe de spus și despre disconti - să respire în ritmul cînd alert, cînd mai lent al nuitatea politicilor culturale, despre inexiste - lecturilor, discuţiilor și întîlnirilor cu scriitori, nţa unei arhive a traducerilor autorilor ro - traducători, editori, manageri culturali, critici, mâni în limbi străine, despre lipsa agenţilor jurnaliști, voluntari și, înainte de toate, citi - literari (care nu pot fi înlocuiţi de traducători), tori. Iașiul devine, în zilele FILIT-ului, un loc de despre imprevizibilitatea dăunătoare a com - întîlnire pentru cititorii de toate vîrstele, pe portamentului public al instituţiilor care ar care Festivalul îi adună în spaţii consacrate – trebui să asigure subvenţii pentru traduceri cum sînt Teatrul Naţional, gazda Serilor FILIT, ș.a.m.d. pe scena căruia au loc întîlniri de mare inten - Despre toate acestea s-a vorbit mult la sitate cu scriitori din toate colţurile lumii, FILIT în cadrul celor trei întîlniri profesionale Universitatea „Al. I. Cuza“ și Biblioteca Cen- ale editorilor, managerilor culturali și traducă - trală Universitară, Palatul Culturii, In stitutul torilor, dar și în afara lor, în întîlniri informale, Francez, Centrul de Limbi Moderne și unde s-au identificat probleme de sistem, Integrare Culturală „Grigore T. Popa“ –, dar și s-au căutat soluţii, s-au coagulat programe și în spaţii pe care Festivalul le consacră cu fie - s-au stabilit strategii de comunicare. nr. 990 (731) 10-16 octombrie 2019 7 LItERAtURă

Angela Marinescu este poeta gesturilor Medeea poetă (II) radicale, de aceea își asumă „brutalitatea“ primului poem din carte. Poeta, ca și soldatul, nu are viață personală Bogdan CREŢU

Prin contrast, poemele din a doua parte O nouă carte de poezie semnată de viaţă: „tălpile goale ale plăcerii/ bătrîneţea a cărţii sînt scurte, dense, atent tăiate. Odată Angela Marcovici (Marinescu), prima după vo - mea bolnavă opusă morţii“. Poeta știe , însă, ce referentul există, tensiunea trăită devine lumașul din 2013, Intimitate , ar trebui să fie re - ca o eroină dintr-o tragedie elină, că are de tensiune scrisă, viaţa se lasă poetizată, se simţită ca un eveniment în viaţa literară. Dacă înfruntat oprobiul public, că așa ceva nu se poate muta în text. Multe dintre acestea își nu se întîmplă e, pe de o parte, din pricina cuvine, că așa ceva nu se face. Nu se face, permit să fie splendide și delicate poeme de anemiei criticii de întîmpinare (atîta cîtă mai e), dar se întîmplă. Datoria ei nu este să păzeas - dragoste, chiar dacă imaginarul e tot visceral: dar mai ales pentru că, din păcate, cîmpul că morala, ci să își manifeste vitalitatea, care „nu mai am faţă/ în faţa ta/ doar piele jupui - nostru literar e politizat pînă în fibră (am mai înseamnă contradicţie, revoltă, iritabilitate: tă/ și carne slabă/ de bătrînă/ tînără/ ca o pisi - scris-o, mi-o asum: poate în mai mare măsu - între tînărul medic, M.N., de 30 de ani, care că/ ce moare/ încă/ perversă/ halucinaţia ră acum decît înainte de 1990!), împărţit între o atrage, fiul pe care îl iubește și sora cumin - ochilor ei“. Sexualitatea se transferă în text și grupuri ideologice, interese politice, editoria - te, Oltea, pe care o admiră (acestora le este devine erotism: „urletul/ este o tehnică/ a iu - le, instituţionale etc. Angela Marinescu a fost dedicată cartea) se înscrie destinul ei de fe - birii/ de celălalt/ mutilare/ de artist îngropat și a rămas o singuratică; vocea ei stridentă, re - meie vulnerabil de vie, șocant de vie. Ce tre - de viu“. De fapt, tot ceea ce se trăiește capătă voltată, uneori cinică (în sensul clasic al terme - buie să aleagă? Să sacrifice ceea ce este au - sens atunci cînd alimentează un poem. nului, cînd cinismul avea acces la adevăr îm - tentic viu, organic viu pentru confortul fami - Metafora titlului devine transparentă: poeta Angela MARCOVICI potriva sistemului) a tulburat mereu apele, lial sau pentru imaginea acceptabilă social? este soldat trimis în misiune, ea își apără Jurnal scris în a treia parte a zilei. dar punctual și trecător (pentru că în epoca Poeta își asumă însă adevărul propriei fiinţe: viaţa cu orice preţ, fără scrupule; să reluăm: SOLDAT. Umbre ale trecutului pe cîmpul post-adevărului libertatea are un dușman par- „și eu, bolnavă psihic, pînă la nebunia con - poeta aflată la bătrîneţe, bolnavă, care resim - de luptă șiv: indiferenţa, bagatelizarea frondei). Așa se știentă, nebunia endogenă tragică/ nebunia te atracţia faţă de un bărbat tînăr, care știe că Editura frACTalia, 2019, 280 p. face că, din cîte am putut eu urmări, volumul exogenă tragică/ să sari obstacole cu și fără situaţia ei este condamnabilă atît social, cît și Soldat. Umbre ale trecutului pe cîmpul de luptă aroganţă, fără limbaj, pur și simplu./ ca pe familial (sînt limitele cu care se luptă) , are mi - ceva urmează. Pentru Angela Marinescu, asta a beneficiat de o singură lectură atentă, e un obstacol fizic. campioni, atleţi, instructori“. siunea de a apăra ceea ce este esenţial: par - e tot! Sfîrșitul e veșnic, dar el nu poate acoperi drept că a unui foarte bun poet: Claudiu Curajul înfruntării unor prejudecăţi sociale tea ei vie, adevărată, care o definește. Care o intensitatea vieţii. Atîta cîtă e. De aceea, cearta Komartin, și el, la rîndu-i, o voce care strigă în este, deci, fizic, trebuie asumat mereu la apără, de fapt, de moarte. Totul este o probă continuă, în aceeași tonalitate intransigentă. deșert (acum ca și altcîndva). modul fizic! Asta îmi amintește de o vorbă poetică, pentru că totul se va muta apoi în Poeta e un soldat aflat pe cîmpul de luptă, mare a lui Steinhardt, comentată cîndva ad - text. Poeta, ca și soldatul, nu are viaţă perso - care încearcă să se folosească de toate arme - Bătrînețe & sexualitate = mirabil de Alexandru Paleologu într-un eseu: nală. Experimentul constă în a nu fugi, în a nu le pentru a rămîne vie: de bătrîneţe, de sexua - hybris singurul lucru care ne poate garanta liberta - accepta comoditatea rușinii, a fricii , în a trăi litate, de boală, de vinovăţie, de teamă, de iu - tea este „curajul fizic în faţa morţii“. Curajul ceea ce îţi este dat; e singura garanţie că poe - bire. „Ţi-am cerut ajutorul non stop/ în toate este fizic sau nu este, adică înseamnă asu - zia mai poate exista. Pentru că poezia este felurile/ pe verticală și pe orizontală/ cu o umi - Titlul volumului propune, din start, o me - mare totală a unui risc, pînă la ultimele con - viaţă, adică angajament total, nu discurs care linţă vecină cu nebunia/ și nu era voie/ nu am taforă beligerantă. Poeta e un soldat (sună secinţe, care mereu sînt cele ale dispariţiei fi - înregistrează (parazitează) viaţa. dreptul la ajutorul Tău/ nu are nimeni dreptul/ stîngaci, dar nu e decît adecvat: vocea Angelei zice. Angela Marinescu în această zonă abso - De aceea, unele imagini sînt cît se poate decît cel care nu crede/ în Tine/ Tu ești singu - Marinescu este atît de puternică, de persona - lută își plasează trăirile. de dure. Erotismul e înfruntare, nu doar a rul psihotic autentic/ și atunci/ am plîns cu la - lă, încît nu poate fi îmblînzită prin sintagme Odată acest curaj instaurat, restul ne - partenerului, care e celălalt, ci și a propriului crimi amare/ ajutorul pe care am vrut să-l/ revolute precum „eul liric“, „instanţă poetică“ ajunsurilor trec în secundar. Un control me - corp social și a propriului trup încercat de smulg de la tine/ era un continuu diez“. etc.), un „soldat cu menstruaţie“ . Cîmpul ei de dical de rutină devine o probă existenţială, o bătrîneţe și boală : „cu șalul meu oranj/ de Răspunsul nu vine pentru că nu poate veni, luptă e minat și otrăvit: el cuprinde sexualita - înfruntare între blocaje mentalitare, prejude - mătase/ înfășurat/ pe mînerul cuţitului/ în tocmai nevoia de ajutor garantează nevoia de tea, dar și bătrîneţea; exuberanţa, dar și pre - căţi și pulsiuni de vitalitate: „el zice dezbracă- timpul luptei/ cu aparatul tehnic/ al bărbatu - zeu; ceea ce se regretă nu e absenţa răspun - simţirea morţii; revolta eretică, dar și rugăciu - te, bineînţeles, ovarele nu te dor, sînt sănă - lui“. Iubirea e castratoare pentru că Medeea sului, ci tocmai umilinţa iluziei că există un din - nea. Prima calitate a scrisului ei este vitalita - nu are limite, are curajul de a-și trăi pînă la colo de, care împuţinează vitalitatea. Cînd tea din care pornește și pe care o transmite, Din start, cititorul e pus capăt resursele de vitalitate, de a se angaja omul se agaţă de altceva, cînd caută certitu - energia nu doar descrisă, ci imprimată textu - în fața unei tensiuni total în viaţă, de a fi acolo, 100% prezentă în dini în altă parte, vitalitatea lui intră în derivă. lui. De aceea, de multe ori se încearcă un fel ceea ce face și simte și trăiește. Și scrie. Poeta-soldat are însă curajul (fizic!) de a se de de-literaturizare, de de-poetizare a texte - specifice poeziei Angelei pune pe același plan cu zeul: „Tu ești pasărea lor, pentru ca esteticul să nu se infiltreze între Marinescu. Din două-trei Dumnezeu e „singurul neagră din timpul tristeţii/ pentru că așa scrie intensitatea trăirii și urgenţa exprimării ei. E, psihotic autentic“ în cărţi/ eu sînt pasărea neagră din cîmpul tris- poate , cazul primului poem, cel mai lung din crochiuri, chiar dacă teţii/ pentru că așa scrie în cărţi“. Și totuși, iu - carte, care este inegal (Claudiu Komartin ob - nerafinate, poate birea de Dumnezeu există și produce suferin- serva temperaturile diferite din cadrul lui). Dar aceeași Medeea resimte neliniștea fi - ţă: există, pentru că e un instinct, o răbufnire a Dar el are rolul de a fixa tema sau mai degra - îngroșate, trase cu vîrful nalului. Sînt cîteva poeme splendide în carte, vitalităţii; umilește, pentru că cerul e gol și ali - bă alibiul volumului: atracţia faţă de un tînăr. un fel de psalmi revoltaţi, de o duritate mai mentat cu frica de moarte. Ca să nu existe dubii: atracţia erotică! (Nu poţi cărbunelui bont, poeta a tranșantă decît aceea, nici ea de colo, din scrie nesincer despre o poezie atît de auten - iscat tensiunea necesară. Vechiul Testament . Nu e vorba de teama de O luptă cu moartea, tică: mi-am înghiţit cuvintele, am ezitat să tas - moarte, în ultimă instanţă, moartea e văzută în numele vieții tez „atracţia unei bătrîne bolnave faţă de un ca o formă de tensiune ultimă (adică: finală, tînăr medic“ .) toase/ dar sînt bătrînă, mă incită puterea lui, dar și maximă), ci de disproporţie: poeta nu Din start, cititorul e pus în faţa unei ten - e nebun îmi spun./ se uită fix cînd îmi atinge acceptă faptul că atîta vitalitate poate să cadă De aceea, soluţia este angajamentul fără siuni specifice poeziei Angelei Marinescu. Din sternul/ să mă vadă cum reacţionez/ îmi în - în gol, în vreme ce Dumnezeu e mereu ace - rest în existenţă. Mai puţin simandicos spus: două-trei crochiuri, chiar dacă nerafinate, chid ochii de plăcere, în final, rămîne pe cear - lași, inoxidabil , sigur pe nemurirea lui. Nu e un a trăi pînă la capăt, cu toate resursele. Chiar poate îngroșate, trase cu vîrful cărbunelui șaf măduva osoasă albă./ nu am nici o Dumnezeu coborît din scripturi și cu atît mai și atunci sau mai ales atunci cînd resursele bont, poeta a iscat tensiunea necesară, a șansă, nu am un sîn, dar funcţionează tem - puţin un Dumnezeu instituţionalizat prin bise - scad, cînd energia ezită: „cu viteza muribun - proiectat discursul și totodată receptarea, peratura din/ trupul meu ca o trompetă/ ce rică. E pur și simplu o tensiune, o bornă men - dă a unui melc/ sînt izbită de zid/ simt frigul/ într-un registru liminal. Plasarea sa în ecua - anunţă moartea cuiva“. Ceea ce urmează tală, o limită care trebuie forţată, e zeul păgîn nu pot decît să tac/ dacă tac îmi vine să vărs ţie și asumarea discursului presupun un transgresează palpabilul, concretul, fizicul: intratabil: „în spaţiul dintre mine și Tine/ s-au sînge/ și eu nu mai am sînge/ de aceea vreau dublu hybris: moral, pe de o parte și, mai „eu, în el, înăuntrul lui, lingîndu-i sîngele tînăr întîmplat atîtea lucruri/ neobișnuite cît semin - sînge“. Dar tăcerea e aceea de după revoltă, dur încă, fizic, concret, existenţial. Biologic. și curat, organele lui perfecte, la locul lor“. Și ţele de/ floarea soarelui vara/ pe întuneric/ viteza de melc, frigul vin după explozia de vi - De aceea, imaginile din primul text par de - încă: fragilitate („tot ceea ce este în afara fra - rele unele bune altele/ nu pot să le socotesc/ talitate. Ele nu înseamnă renunţare, ci doar zarticulate, pentru că așa este și așa trebuie gilităţii este prostie, putere exterioară, rigidă, mă macină gîndul morţii/ pe Tine nu Te maci - cezură, pauza de respiraţie din tonul unei să fie și vocea aflată în stare de șoc, nevoită non-lume“), tensiune, puritate, candoare. Și nă decît/ narcisismul dumnezeirii tale/ te întă - partituri explozive. Sîngele e viaţa. Poemul să consemneze criza sexuală crepusculară. automat tensiune. Or, cînd apare tensiunea, rește gîndul morţii noastre/ crești văzînd cu acesta tragic mai spune însă ceva: că ieșirea „îl vreau pe N.M.“ – sînt primele cuvinte ale scrisul se declanșează automat („de la inten - ochii/ pe măsura efemerului/ și veșnicului din frenezie duce la moarte; că devitalizarea textului. „mi-e greaţă de atîta plăcere“, se sitate la scris poezie, confesiune, dezastru, nostru sfîrșit“. Metafora lumii ca spaţiu dintre înseamnă a face loc morţii în viaţă. spune/ scrie mai departe, deși această plăce - splendoare, distanţă“), ceea ce poate că ex - conștiinţă și Dumnezeu este extraordinară! Toată poezia Angelei Marinescu e o luptă re nu e dorită, e o fatalitate, un semn al vita - plică și dezarticularea acestui prim text pre - Acolo, în acel interstiţiu, încape totul. cu moartea, în numele vieţii! lităţii care nu se lasă îmblînzită. La fel cum și lungit, care trebuie să mute la nivel structu - Atitudinea e întunecat-romantică, precum cea Soldat. Umbre ale trecutului pe cîmpul de bătrîneţea și boala sînt, aici ca și în alte cărţi ral deruta, ezitarea, teama de a încălca ta - din Demonism , marele poem eminescian. luptă este cartea unei mari poete, care-și re - ale autoarei, tot simptome ale vitalităţii, ale buuri, dar și extazul, confirmarea unui orga - Veșnicia zeului se hrănește din teama de gol confirmă nu numai temele specifice, ci mai încăpăţînării trupului de a-și cere dreptul la nism viu că e viu! și din iluzia muritorului că nu e asta tot, că ales modul său unic de a și le asuma. 8 nr. 990 (731) 10-16 octombrie 2019 LItERAtURă Lumea din spatele jaluzelelor

Octavian SOVIANY

redus la diacritice/ satură foamea de promi - siuni/ cu accent pe prima silabă // îmbrăţişări - le de plastic/ ne salvează pînă la următoarea moarte/ mă prefăceam că sînt cealaltă jumă - tate/ a împlinirii // curînd frigul va acoperi um - brele pereţilor/ vîrfurile degetelor subţiri se vor atinge delicat/ pentru a nu leza mitul in - cert/ al supravieţuirii/ ce linişte prin singurătă - ţile noastre “ ( cu accent un este prima silabă ). Lumea din spatele jaluzelelor este una a supravieţuirii, aici existenţa devine o cvasi- existenţă, o stare vegetativă, un soi de ago - nie interminabilă, un „sfîrşit continuu “, pe parcursul căruia şi sufletul, şi trupul sînt moarte pe jumătate, apar momentele de vid sufletesc şi „nevrozele “ bacoviene: „cred că Carmen SECERE dragostea există/ spun că doare şi trece la fel ca durerea/ ştiu/ freud m-ar crede o nevroti - viaţa ca o moarte uşoară/ultima rotaţie că/ dozele mici de xanax se consumă/ din completă a pămîntului nevoia unei libertăţi prescrise // curînd mă Editura Vinea, 2019 voi plictisi de inciziile pe diagonală/ prea multe întrebări incomode/ voi trage adînc din chiştocul/ singurătăţii/ la final sigur voi plînge Poemele lui Carmen Secere, din volumul // lasă toate trec îmi voi spune “ ( incizii ). viaţa ca o moarte uşoară/ultima rotaţie com - De aici lumea e percepută „ca prin sticlă “, pletă a pămîntului (Editura Vinea, 2019), îi concretul se fantomatizează, lucrurile se con - aparţin unei fiinţe solitare, cu o vitalitate pro - vertesc în propriile lor spectre, a mai rămas blematică, aflată mereu în pragul colapsului, vizibilă doar amprenta realului, ca urma lăsa - iar masca ei lirică predilectă are aerul spec - tă de un obiect pe o suprafaţă plină de praf: tral al unei fotografii vechi în alb-negru: „ade - „locuiesc într-un clopot de sticlă iar în afara sea mă privesc în fotografiile alb-negru/ de lui/ oameni cu tălpi murdare merg înapoi/ fapt nu cred c-am plecat vreodată din ele/ fără să numere întoarcerile // uneori îmi do - poate doar cînd rujam nopţile pe tocuri de resc şi eu măcar o singură sărbătoare/ dar doişpe // doar atunci mai înviam puţin/ fără am fost crescută în grija duminicilor celuilalt/ să ştiu că era încă un strop/ din otrava acele - unde sînt închise toate bisericile// nici o învie - iaşi morţi // dragostea există ăsta e singurul re nu-mi e permisă “ ( bisericile ). adevăr/ ca un fum de marijuana la schimba - Prin urmare, toate percepţiile vor fi „la rea anotimpului/ apoi goleşti sticla de whis - timpul trecut“, va fi investigat cu minuţiozita - ky/ iar mama te caută prin casă/ şi tu eşti de - te „muzeul memoriei“ şi evocată copilăria în mult plecată să desenezi/ istorie pe drumuri mici scene casnice, care au aerul unor gra - cu sens unic/ doi artişti ai străzii au inventat/ vuri scăldate într-un abur de stranietate: cirque du soleil / pe tine cine să te ştie // „aveam părul lung/ şi sorbeam apa din uneori regizez cîte un the end/ zîmbind palme// timpul nu exista// se numărau lingu - dintr-o fotografie alb-negru/ din care n-am rile de pe masă // eram toţi dar/ într-o zi s-a plecat niciodată “ ( whisky ). făcut tîrziu/ m-am tuns şi-am smuls/ genele Contactul cu realul se scurtcircuitează păpuşilor // m-am întors/ mă aştepta doar mereu, iar personajul liric pare a se simţi în mama “ ( lingurile ). Asemenea întorceri în tre - largul său doar în lumea propriilor sale fan - cut nu fac însă decît să adîncească o criză tasmagorii, pe care le mozaichează şi remo - fără soluţie, nu sînt decît o căutare dezabu - zaichează la nesfîrşit, după faimosul princi - zată de „urme“, care îşi dovedesc, şi ele, în piu al fanteziei dictatoriale, generînd astfel o cele din urmă, evanescenţa: „tîram după lume „întoarsă pe dos “, care se identifică în mine/ un sac plin cu cioburi vechi/ o pasiune cele din urmă cu textul poetic: „citeam din ciudată pentru marginile acute // mă pri - suprarealişti/ mă jucam de-a haosul/ aşezînd veam în ele/ şi mereu era ultima ţigară de lucrurile în ordine // pierdeam întotdeauna/ parcă viitorul ar fi viitor // cum reuşesc oa - întorceam lumea pe dos/ şi rîdeam/ deveni - menii nemîngîiaţi să adoarmă/ cînd va dispă - se un obicei // n-am mai găsit drumul înapoi rea neliniştea asta/ ca o pată rezistentă la înăl - // la azilul eloise nu mai sînt locuri/ piroma - bitor/ printre convoaiele ambulanţelor/ caut nul din salonul treisprezece/ a descoperit un loc unde să plîng/ şi păream vindecată/ chibriturile “ ( azilul eloise ). păream “ ( cioburi ). Orice ieşire pasageră în cotidian e un pri - Născute dintr-o minus-vitalitate decon - lej de anxietate, dincolo de pelicula protec - certantă, dintr-un fel de atrofiere a instincte - toare a „jaluzelelor trase “ bîntuie doar pre - lor care rămîn inerte la spectacolul existenţei zenţe ameninţătoare şi semne de rău augur: şi nu pot să-i deguste savoarea, dintr-o asce - „am uitat să trag jaluzelele/ trecînd pe lîngă ză a simţurilor, poemele lui Carmen Secere magazinul fără ferestre/ unde se-auzeau caii par astfel paginile unui jurnal de supravieţui - nechezînd şi m-am speriat/ n-am deloc re. Concise şi austere, refuzîndu-şi pînă şi cea noroc la pariuri/ florăreasa vorbea ceva de - mai mică frivolitate sau luxurianţă, ele au cu - spre facerea lumii/ sau apocalipsă/ nu se loarea cenuşie a după-amiezelor mohorîte. poate ghici într-o palmă cu linii/ intersectate Lipsesc patetismul şi gesticulaţia grandiloc - într-o geometrie abstractă/ se înserase/ oa - ventă, iar suferinţa este detronată de pe so - menii se îmbrăţişau pe furiş/ mă grăbeam clul pe care au instalat-o romanticii şi devine spre casă/ uitasem să trag jaluzelele/ se meschină ca o durere de dinţi. vedea tot cerul “ ( jaluzelele ). Autoarea îşi cunoaşte bine partitura (cu Clipele de intimitate lasă şi ele un gust note care vin din Bacovia) şi ştie s-o interpre - amar, căci se reduc la o succesiune de gesturi teze convingător. mecanice: „frica de a numi frica/ misterul nr. 990 (731) 10-16 octombrie 2019 9 LItERAtURă

exaltă principiile germinaţiei universale, fecio - Poezia ca gimnastică ria suavă și diafană, impulsurile naturale ale împreunării roditoare. Fascinat de explozia pubertăţii feminine („și albina trezită din hi - interioară (I) bernare/ fecundează corola și cercelul pube - rei“; „Printre sfeșnice de mesteceni căutînd/ însingurarea puberă“ ; „puţine sînt, ah, prea puţine/ cîteva clipe de pubertate“ ; „Pubere aromate se desprind din strîmtoarea/ unei Claudiu KOMARtIN centuri de argint!“ ), el scrie o poezie erotică pe care o lucrează ca un maestru cofetar din Orient. Metafora genitivală e, cum altfel, la Fără s-o ocolesc deliberat, nu am citit pînă asumarea unui discurs care poate cunoaște mare preţ : „fetia anului“, „sînii materiei“, „sper - de curînd poezia lui Ovidiu Genaru cu atenţia de-a lungul timpului diverse avataruri, repozi - ma luceafărului“ și alte construcţii la fel de și interesul pe care le-am investit în autori mai ţionări și aprofundări – și mai ales felul în care alintate. Senzualitate în absenţa extazului, dar puţin meritorii (ca să nu folosesc cuvîntul bun lucrează acestea la nivel personal (estetic, bio - și a sentimentului dramatic. Instanţa poetică la toate cînd nu ai de spus ceva relevant de - grafic sau psihologic) mi se par mai relevante o invocă în mai multe rînduri pe Astarteea, spre artă sau poezie : interesanţi). Am dat mai decît o perspectivă inginerească și ternă asu - zeiţa procreaţiei și a fecundităţii, iar feminita - întîi de o selecţie în cel de-al doilea volum din pra poeziei cuiva, mai ales dacă vorbim, ca în tea e ba neprihănită, dormind „profund în masiva antologie croită în 1998-1999 de către cazul lui Ovidiu Genaru, despre autorul a do - embrion“ sau „jelindu-și rîsul din vară“, ba face Marin Mincu, Poezia română actuală . Era pen - uăzeci de cărţi, dintre care cinci antologii . șpagatul (figura de stil nu îmi aparţine), cînd tru mine perioada tatonărilor și a familiarizării Spunînd asta, trebuie să adaug imediat că „în așternutul săracilor“, cînd „chiar pe pleoa - cu poezia românească din a doua parte a se - îl localizam iniţial pe Ovidiu Genaru cam pe la pa poetului“. Sigur, putem invoca „Imnul către Ovidiu GENARU colului al XX-lea – nu am fost impresionat, jumătatea distanţei dintre Ioanid Romanescu Astarté “, al lui Pierre Louÿs (cu prelungiri în după care l-am mai citit răzleţ pe Genaru, cu și Emil Brumaru, doar că poetul băcăuan îmi Antichitatea greacă), și chiar o anumită tradi - Poezii 1967-2017 grupaje care nu mi-au zgîndărit curiozitatea. E părea mai puţin ingenuu și spontan decît ţie a poeziei erotice orientale (în special cea Prefață de George Bălăiță drept că nici Mincu nu a antologat texte care Romanescu (cel dinainte să-nceapă să se ia persană, Rumi și Hafiz sînt referinţe majore Editura Cartea Romînească, 2018 să-i facă mari servicii (cît despre introducerea prea în serios și să tatoneze o ipostază orfică ale poeziei universale, numai că acolo eroticul pe care i-a făcut-o, mie-mi aduce mai degra - deja căzută în desuetudine ), iar cît privește o avea și dimensiune mistică), dar sentimentul pentru bacovianism – angoasa îl ocolește sau bă a contrarecomandare) , iar poeziile pe care posibilă înrudire cu Brumaru, realizez că e su - de vetusteţe și de suprasaturaţie a mijloace - îi trezește cel mult reacţii caustice , lui îi stă cel le-am mai citit întîmplător nu mi-au impus o perficială, căci graţia și rafinamentele senzua - lor persistă. Îndrăzneli mai mari decît „vis al mai bine cînd șfichiuiește mic-burghezii cu prezenţă de neocolit a generaţiei ‘60. Însă le inegalabile ale acestuia sînt trecute la deschiderilor roze“ e greu de crezut că puteau vînă de pamfletar sau cînd înregistrează cu două cărţi apărute anul trecut, antologia Genaru printr-o structură fundamental cere - fi publicate în epocă, dar Genaru a ocolit solu - luciditate realitatea sordidă, plimbînd came - Poezii 1967-2017 (Cartea Românească, 2018), brală și reprimată cultural. Genaru e un poet ţia salvatoare a simplităţii, preferînd ipostaza ra prin periferii pentru a surprinde acele respectiv La opt, gaura cheii și alte patimi tenace și calculat, nu un spumos. Și nici un re - unui cotoi care se freacă de lespezile de mar - „deșeuri/ prin care hămesit de foame scor - (Junimea, 2018), ce cuprinde cîteva remarca - voluţionar de formule poetice. mură ale unui templu străvechi . moneș te/ cobaiul alb și înfricoșat al poeziei“ . bile poeme noi scrise la optzeci și ceva de ani, Pe de altă parte, Genaru este un autor în În Ţara lui Pi (1969), elanurile din Nuduri Anodinul, lipsa de orizont existenţial, stîngă - obligă la reconsiderarea unui poet care, deși scrisul căruia poţi vedea o evoluţie în ce pri - s-au mai domolit, gravitatea și grandilocvenţa cia sau neglijenţa jucată (sau nu) ale lui nu se poate spune că este, ca Ion Gheorghe veș te racordarea la noile modalităţi de expre - încep să fie bemolizate : Genaru nu e atît inhi - Bacovia sînt străine de spiritul activ, de ins di - sau Vasile Vlad, uitat sau ocolit cu încăpăţîna - sie. Tot mai tranzitiv, mai neastîmpărat și mai bat, cît afectat de o anumită scorţoșenie șai - namic și zdravăn , al lui Genaru. Însă respinge - re de critică (sau ce-o mai fi rămas din ea), nici firesc în limbaj (prin comparaţie cu poezia în - zecistă care face azi ilizibilă o mare parte a rea sarcastică a convenţionalismului și a lîn - nu reprezintă o referinţă pentru cititorii și poe - ceputului), el a trecut cu brio peste cîteva pra - producţiei poetice din acea epocă. Încă abs - cezelii provinciale i se potrivește, oferindu-i ţii tineri de acum . guri importante ale poeticităţii postbelice. tractizant și oracular („vechiul minereu gre - suficient spaţiu de manevră pentru a monta Dacă nu cumva aritmetica mi-a jucat un Primeniri periodice i-au transformat scrisul de cesc“, „înălţimile seminale“, „fluturii de pe stîl - scurtmetraje veriste cu tăietură sigură și renghi, antologia Poezii 1967-2017 cuprinde la Nuduri (1967) (deși debutase în 1966 cu Un pul/ lui Priap“, „zdrenţele virginităţii“ nu-i dau tempo trepidant (Drăguţa forţă din pistonul cu 365 de poeme, așadar s-ar putea spune că ci - șir de zile , volum pe care a ales să-l facă uitat pace), cîteodată cam confuz („Lîngă fluviu pes - aburi , Această panglicuţă roz din 1920 , Cre - neva care ar citi în fiecare zi cîte o poezie a lui în antologii, și probabil știe mai bine de ce a carii dau foc focului“ ), discursul poetic își înce - puscul , Societate , Să trăiești în paie , Promenadă , Ovidiu Genaru din acest arc temporal de o ju - făcut-o) pînă la recenta carte apărută la pe deplasarea către directeţe și tranzitivitare. Colet , Fluvii de miasme , Halvale cacofonii , mătate de secol ar ajunge să trăiască, vreme Junimea , pentru care a primit, acum cîteva De reţinut un poem simplu și convingător Soclul ) ce rezistă la lectură și după aproape de un an, în intimitatea poeziei sale. luni, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru poezie, (Confuza seară din coliba paznicului ) și distihul cinci decenii . ce -i mai fusese decernat o dată, pe vremea cu care se termină poezia intitulată Discordie Puţin îmbătat, pesemne, de reușita din cînd asta încă mai însemna ceva , în 1975. („și omul va găsi mereu/ în dragostea lui un os Patimile după Bacovia , Genaru publică încă trei Poezii 1967-2017 reia, desigur, o bună de pește”), care anunţă timid o nouă manieră volume în următorii doi ani. Din Bucolice parte dintre poemele antologate și în trecut. de a concepe poeticul . (1973) nu se reţine nimic, e o mostră de „poe - Bacovia e doar Ca scurt (și antipatic) exerciţiu de statistică, zie minoră“ (cum se zicea odată) nu fiindcă nu un pretext, poate mai prima sa antologie, Patimile după Bacovia Poezia cotidianului, priza la atinge temele mari, ci fiindcă viziunea de aici (1986), apărută în cîndva faimoasa colecţie real, ironia, antiretorismul nu prinde contur, rămîn doar cîteva cadre degrabă de natură „Hyperion“ a Cărţii Românești, reţinea cam care se-mprăștie ca fumul de-ndată ce ai tre - geografică și simbolică 200 de texte, din șapte volume, dintre care cut peste ele. Mă și întreb cum se poate pe - vreo 30 de inedite. Cartea purtînd același O transformare substanţială se produce trece o asemenea schimbare de ton într-un decît strict afectivă, titlu (scoasă în colecţia „Ediţii definitive“ a odată cu Patimile după Bacovia (1972), în care răstimp atît de scurt – de la verva și aciditatea fiindcă Genaru nu este Editurii Vinea, în 2009) relua peste cinci sute Genaru pune deja la bătaie alte calităţi decît în din volumul precedent la spiritul afabil, senin de poezii, plus un dosar supraponderal de volumele precedente. Ornamentaţia excesivă, și acomodant din Bucolice . înzestrat pentru referinţe critice. Antologia de faţă se deschi - declamatoriul și afectarea se convertesc, Cu Goana după fericire (1974 ), Genaru de, la fel ca cea de acum zece ani, cu prefaţa printr-un tratament de acutizare a notelor pare că încearcă să identifice tipul de prezenţă bacovianism – angoasa lui George Bălăiţă, „Într-o grădină publică, tă - personale, în concreteţe și biografism cu nerv care îl prinde cel mai bine, iar observaţia lui îl ocolește sau îi trezește cută…“ , text despre prietenie și trecerea prin autentic, iar poetul se afirmă ca unul dintre Ștefan Aug. Doinaș surprinde excelent mo - vîrste în care romancierul creionează un por - cei care anticipează în anii ’70 ai secolului tre - mentul în care se găsește discursul poetului cel mult reacții caustice. tret generos și atașant al lui Genaru („Talentaţi cut cîteva trăsături importante ale postmo - băcăuan: „De acum înainte, problema poeziei sînt mulţi. Dar Ovidiu este îngăduit, se pare, dernismului optzecist: poezia cotidianului, va deveni pentru Ovidiu Genaru aceea de a se în taina lucrurilor.“ ) priza la real, ironia, antiretorismul. De-acum, rosti meditativ – înclinare mai puternică decît Genaru e mai aproape de poezia lui Petre orice instantaneu al trăirii imediate – fără a Senzualitate în absența Stoica (vechiul tîrg din Banat întîlnește astfel lăsa să i se osifice exclamaţia vie, palpitantă“. Sînt cîteva întrebări pe care mi le pun tot extazului orășelul moldav patriarhal: „eu am trăit ca Și tocmai unul dintre aceste instantanee sur - mai des, cu cît mă îndepărtez de o perspecti - iona în burta provinciei / într-o nobilă mahala prinse cu maximă concentrare este printre vă univocă ce cred că tinde să ne limiteze înţe - cu flori / [...] împrăștiind în dreapta și în stînga/ poemele memorabile ale unui volum altfel legerea unui demers poetic, a unei explorări Așadar, mai concentrată (dar încă nu în - o iubire de oameni mărunţi o nenorocită/ iu - inegal, în care s-ar zice că Genaru încă șovăie interioare de durată, ca să nu zic (folosind mai deajuns de, în opinia mea) decît cărţoiul de la bire cehoviană“ ) decît de poza profetică sau între cele două tendinţe (stringent versus me - vechea terminologie tembelizantă) a unui Vinea de acum un deceniu, Poezii 1967-2017 de pretenţiozitatea orficilor. O carte remarca - ditativ) care și-l dispută : „Orice amănunt so - „univers liric “. Una dintre ele se referă la gra - se deschide cu Nuduri , volum bine primit la bilă, unitară și densă, în care subiectul poetic cial se uzează/ rămîne debordanta insomnie dul de comoditate sau de confort în care un data apariţiei, prin care Genaru și-a cîștigat re - are și atitudine, și forţă, încapsulînd în poeme particulară/ constelaţia unor/ lungi plete autor alege să se situeze și să rămînă – iar de putaţia (nu tocmai singulară sau dezavuabilă impactante vizual sentimentul unuia devenit moarte activate de vînt./ Pe retina îngheţată : aici se desprinde o alta, care e într-o directă le - acum cincizeci de ani) de poet ceremonios și un fel de ostatic al provinciei („Vino la căsuţa un grup de refugiaţi în dezordine/ pe-un gătură cu ceea ce am putea numi simplifica - emfatic. Preţios în sensul unei elevări pe care ta albă“ ), al „tîrgului mîncat de carii“ , și care drum ce se varsă în vid/ pe o arteră deșerta - tor evoluţia unui poet de-a lungul parcursului o livrează împreună cu un întreg arsenal de trăiește „rătăcit în viitorul din urmă“ . tă-n pră pas tie.// Eu acolo și eu aici/ aiurînd în său. Tranziţiile, acumulările de ordin tehnic procedee retorice pompoase, declamativ și Bacovia e doar un pretext, poate mai de - pauzele dintre voinţă și acţiune în grădina/ (partea de „meserie“, de meșteșug aprofun - sentenţios („O, vîscul unui extaz în carne,/ o, grabă de natură geografică și simbolică decît promisiunilor și vocilor/ nopţii care mă împre - dat cu fiecare nouă etapă, a acestei activităţi), panica din pupila frigidă a morţii!“), Genaru strict afectivă, fiindcă Genaru nu este înzestrat soară“ („Fotografie“ ). 10 nr. 990 (731) 10-16 octombrie 2019 LItERAtURă

Învățare Bifurcaţii ciodată în blugi), cu buzunarele de sacou căscate, avea întotdeauna cîteva cărţi la el, le ţinea în mînă, în palmele lui cît lopata. Atunci, la începutul anilor ‘70, poate nu „Ziua profesorului“ era încă expirat. Sau era deja și nu știa? N- Bogdan-Alexandru StăNESCU am știut nici noi care l-am iubit. I-am pier - dut urma, cred că nu mai e printre noi. Apoi, în liceu, la Bălcescu, azi Sf. Sava, „În toamna lui 1960, cînd aveam șaispre - între 1975 și 1979, am avut-o dirigintă pe zece ani, în perioada în care tata era șomer, Liviu ORNEA Mihaela Săcuiu. Mena. Preda matematică. mama a întîlnit un bărbat pe nume Warren Diriga, firește, cum să-i spunem? A intrat Miller și s-a îndrăgostit de el.“ Așa începe cel în vieţile noastre tocmai cînd ne formam, de-al patrulea roman al lui Richard Ford, pu - deveneam din omuleţi oameni . Cu tact, cu blicat în 1990, a cărui acţiune se desfășoară înţelepciune, a știut să ne apropie , să ne în același peisaj dezolant care găzduia și pro - Aud că pe 5 octombrie se sărbătoresc ajute să ţesem între noi o legătură care nu zele din Rock Springs , și anume Great Falls, „Ziua profesorului“ și „Ziua educaţiei“ . Nu e chiar prietenie, dar care dăinuie: e ceva , Montana. Sînt, de altfel, mai multe lucruri care văd nimic de sărbătorit. Dimpotrivă, ar un nu știu ce care încă ne ţine alături. unesc cele două volume, unul dintre ele fiind trebui să pricepem odată, noi, profesorii N-am nici o dovadă, dar sînt sigur că și chiar titlul, care se explică poate mai bine de ieri și de azi, că sîntem niște rataţi, re - mulţumită ei, din 1989 încoace, ne întîl - dacă ai citit prozele din volumul menţionat. licve prăfuite , dinozauri care distrug vise - nim la fiecare cinci ani – facem lista celor Naratorul romanului este Joe Brinson, un Richard FORD le și tabletele noilor generaţii. Sîntem dispăruţi, ne contemplăm burţile din ce în adolescent care nu ţine absolut deloc să-și Viață sălbatică inutili. Mai rău: dăunători. Excepţie fac ce mai tremurînde și cheliile în expansiu - analizeze propriile reacţii în faţa unei prime Traducere de Elena Marcu și Anca doar profesorii finlandezi. ne, facem haz de româna stricată a unora încercări aproape tragice la care-l supune Dumitrescu Proști, nepregătiţi, lipsiţi de har, noi nu de mult plecaţi prin lume, dar ne întîlnim viaţa. Părinţii lui au în jur de patruzeci de ani Editura Black Button Books, 2019 formăm, vai nouă!, ci schingiuim, stîlcim neștirbit. Anul ăsta, a fost în iunie – 40 de (mama e cu doi ani mai mică decît tatăl) și sufletele copiilor, ale studenţilor . Le omo - ani de la absolvire. Am sunat-o pe diriga, începutul romanului îi prezintă în lumina rîm creativitatea. Sîntem paraziţi pe trupul am invitat-o, dar n-am putut s-o convin - unei existenţe lejere, a unei eterne veri stră - viguros al adevăraţilor producători de va - gem să vină. Se simţea rău, se deplasa bătute de stranietatea sfîrșitului iminent. Adolescentul care urmărește cum adulţii loare adăugată. Mai ales dacă lucrăm în greu, mi-a zis, nu voia s-o vedem „în sta - Nu e neapărat vorba despre celebra din jurul lui o iau razna este unul dintre sistemul public (la privat, firește, e cu totul rea asta“. Vocea însă era aceeași, tînără, ca criză a vîrstei mijlocii, cît mai curînd despre clișeele operei lui Ford. Relaţiile extrem de altceva). Bugetivori, trăim pe datorie. Una acum 40 de ani . Întreba despre fiecare, hybris -ul acestui cuplu itinerant și superficial complicate dintre membrii unei familii alcă - pe care nu ne-o vom plăti în vecii vecilor. ţinuse minte care fuseseră atunci relaţiile care atrage mînia zeilor focului. Undeva, de - tuiesc o altă temă predilectă a scriitorului Nu e cazul, totuși, să ne punem dintre noi. I-am trimis poze, a răspuns, dar parte, dar îndeajuns de aproape pentru a fi american. ștreangul de gît (societatea ar pierde prea fără video. A murit pe 1 octombrie. Odih- ameninţător, focul începe să mistuie păduri - Naratorul romanului e obligat să se ma - multă mînă de lucru), dar toată lumea ar nească-se-n pace! le. Odată cu pîrjolul aflat la graniţele lumii cu - turizeze de-a lungul cîtorva zile din cursul avea numai de cîștigat dacă ne-am apuca Pe 1 octombrie ar fi împlinit 80 de ani noscute, tatăl lui Joe, profesor de golf, e con - adolescenţei sale, fără ca nimic să anunţe de ceva util socialmente. Publicitate, de Stere Ianuș, profesorul căruia îi datorez cediat de faţă cu fiul său, moment din care criza care-i provoacă această maturizare. E și exemplu. Sau politică. Avem exemple formarea și evoluţia mea ca matemati - începe să-și piardă capul. Privirea lui Joe sur - aceasta o temă îndrăgită de literatura ame - ilustre. cian. S-a stins în 2010, nedrept de devre - prinde la rece debusolarea paternă, dar și ricană, de la Hemingway la Philip Roth. De O fi adevărat, doar e atîta lume care me. Am avut noroc să-l întîlnesc încă din aparentul optimism al mamei în faţa noii lor altfel, tatăl, Jerry, este un tip construit din spune și scrie asta! Și totuși... anul I. Nu doar matematică am învăţat de situaţii. Se naște între ei dialogul îngheţat, aceeași materie cu vînătorii, pescarii și torea - Îmi aduc aminte de Moșu’, dirigintele la el. Sîntem mai mulţi care îl recunoaș - „normal“ (normalitatea dialogului de criză, dorii lui Hemingway: artiști în varianta sporti - meu din gimnaziu. Una dintre cele mai lu - tem drept mentor. Generos, ne-a deschis atît de prezent la Carver), care anunţă o rup - vă, aparent puternici și senini în faţa sorţii, minoase figuri de dascăl pe care am cu - drumul și ne-a pus pe făgaș, ne-a îndru - tură. Așa că plecarea bruscă a tatălui pe dar fragili, meditativi, melancolici. noscut-o. Preda istorie. Ne cerea să înţe - mat primele încercări în cercetare, apoi te - frontul luptei împotriva flăcărilor, în loc să-și Paradoxul cinic al situaţiei fără ieșire pe legem contextul, să explicăm de ce s-a în - zele de doctorat. A făcut-o cu discreţie, nu caute un nou loc de muncă, nu doar că nu care o construiește Ford este că, deși fiecare tîmplat ce s-a întîmplat – asta pe lîngă me - ne-a impus nimic, nu a cerut exclusivitate, miră pe nimeni, ci oferă de fapt pretextul ge - dintre cei trei membri ai familiei încearcă să morarea datelor: istorie fără date nu se ne-a trimis să învăţăm și de la alţii. În ma - nerării crizei-motor care va pune în mișcare plece (chiar și Joe are o tentativă de a fugi în poate! Aveam 11-12 ani. La prima lecţie tematică se vorbește despre „genealogii“, acest roman „domol“. La originea crizei stă lumea largă), nici unul nu reușește să ducă de dirigenţie, în clasa a cincea, ne-a în - doctoranzii sînt „copiii “ îndrumătorului de fapt o neînţelegere: romanul începe prin evadarea la bun sfîrșit. Jerry se întoarce mi - văţat să completăm o fișă de bibliotecă, tezei, cei care au avut același îndrumător a acumula toate datele care ar conduce la rosind a fum și cu creierul impregnat de gro - apoi ne-a explicat cam ce ar trebui să sînt „fraţi și surori “. Așa fiind, Stere Ianuș e ideea preconcepută că tatăl va deveni ele - zăvia lucrurilor pe care le-a văzut (nodul sim - notăm pe o fișă de lectură – ce altceva să „tatăl“ meu. A fost un „tată“ bun . mentul disruptiv în această familie fragilă. bolic fiind imaginea unui urs cuprins de flă - facem, dacă nu să citim, ca el? Peste ani, Poate că asta înseamnă să fii profe - Lucrurile vor sta cu totul altfel: deși tatăl cări), Jeanette pare a trece doar printr-un ri - cînd am ajuns la el acasă, am văzut ade - sor. Să sădești ceva în cei care îţi stau zil - este, într-adevăr , cel care fuge de acasă, el tual de purificare prin abandonul în braţele vărate fișiere în care nota tot ce citea . nic în faţă. E o meserie grea – nu doar nu o face pentru a scăpa de propria familie, respingătorului Miller, pentru a se întoarce Plăcere, viciu? Era o școală din cartierul pentru că ești mereu nevoit să suporţi în - ci pentru a înfrunta ceva real, pentru a se cumva transformată la familie, iar Joe se în - Griviţa Roșie, cei mai mulţi colegi ai mei jurăturile imbecililor, ci mai ales pentru că măsura, ca într-o povestire de Jack London, toarce din drum, după ce realizează fragilita - nu aveau biblioteci acasă. La vremea nu știi niciodată dacă ce-ai sădit va rodi. cu forţele naturii. Cea care dezertează moral tea propriilor părinţi, dar și faptul că pînă și aceea, mi se părea uriaș; veșnic într-un Gheorghe Vasile, Mihaela Săcuiu, e mama, în urma a ceea ce bănuim a fi fost într-un oraș afectat de boomul economic costum ponosit (niciodată în pulover, ni - Stere Ianuș. Și cîţi alţii, încă! Profesori . o viaţă de cuplu nu foarte reușită . există straturi sociale cu graniţe solide. Înţe - Enter Warren Miller, poate cel mai straniu lege că nevroza tatălui se datorează în mare personaj al cărţii. Bătrîn, șchiop, masiv, parte presiunii acestei societăţi stratificate, bogat, puternic și căsătorit, el devine obiec - îmbibate în ipocrizie. tul unei pasiuni abstruse a mamei. Ești ten - Dacă e ceva ce Joe învaţă din această tat să crezi că Warren Miller este doar calea criză de familie , care probabil are să-l urmă - găsită de ea pentru a se răzbuna pe escapa - rească întreaga viaţă, este faptul că lumea da soţului, numai că jocul lor erotic, desfășu - nu se rotește în jurul lui, că acele fiinţe uriașe rat în faţa naratorului adolescent care înre - numite părinţi sînt la fel de fragile ca el (ba gistrează și se mișcă mecanic în jurul lor, chiar mai fragile) și că, în ciuda certitudinii lui pare să indice că la mijloc ar fi mai mult de sentimentale, cîteodată pun propriile intere - atît. Văzut prin ochii copilului, Miller e pur și se deasupra binelui copilului . simplu respingător (fără ca acesta s-o spună, Viaţă sălbatică e un roman nocturn. Ford fiind un maestru al stilului „show, don’t Pasiunile ciudate ale maturilor, ce se reflec - tell “). Dar, în egală măsură, el exercită o pu - tă pe retina naratorului băiat, se descă - ternică atracţie asupra femeii părăsite pen - tușează noaptea, pe fundalul unui orizont tru lupta cu flăcările. Paginile acestui joc de-a unde ard arbori, indieni, animale sălbatice și seducţia, văzut prin ochii copilului care-și unde bărbaţi și femei fug de propriile vieţi. strigă tatăl în gînd, sînt de-a dreptul antolo - În planul apropiat, un băiat de 16 ani se as - gice. Stranietatea extremă a scenei e dată de cunde pe hol, urmărind bărbatul în vîrstă, faptul că mama pare a insista ca Joe să vadă șchiop, care iese din camera mamei sale. cît mai mult din seducţia pe care o desfășoa - Mama, goală, îl surprinde și-l lovește peste ră. E ca și cum l-ar invita să participe la acest faţă, iar din acea clipă începe viaţa. Viaţă pe ritual respingător, ca și cum ar încerca să-i care Ford o surprinde cu măiestria unei tra - testeze limitele, rănindu-l și, prin contagiune diţii literare de la care se revendică cu în - mimetică, să-i rănească astfel tatăl. dreptăţire. nr. 990 (731) 10-16 octombrie 2019 11 LItERAtURă

istoriei) – cel mai expus, fiindcă va lupta pe cum a ajuns el la această părere? Staţi puţin, Mihail Sebastian, prin front. Există în această revoltă a Eugeniei îm - lăsaţi-mă să termin, vă rog, lăsaţi-mă să vă potriva familiei, a „ideilor primite de-a gata“ explic: nu sînt evreică, vin dintr-o familie care un ecou biografic, personal, fiindcă întreaga nu iubeşte evreii, care se teme de ei, ştiu des - ochii unui scriitor francez carieră de romancier a lui Lionel Duroy s-a pre ce vorbesc. În cazul de faţă, cel al sergen - construit pe o teribilă ruptură familială (părin - tului, trebuie să ne facem timp să-l ascultăm. ţii lui, dintr-o familie nobilă scăpătată, erau I-a împuşcat pe la spate pe cei trei bărbaţi extremişti şi antisemiţi): „Şi eu – se întreabă pentru că erau evrei, nu-i aşa? E cu totul alt- Eugenia – cum am putut, la şaisprezece sau Adina DINIŢOIU şaptesprezece ani, să nu văd nimic anormal în faptul că un evreu de vîrsta mea era pus la pămînt cu lovituri de picioare? Cum am putut crede, la un moment dat, că evreii nu erau Publicat în 2018 la Éditions Julliard şi apă - ’46, la un an după moartea lui Sebastian, ca egali cu noi, că nu erau fiinţe întregi, că pu - rut de curînd în româneşte la Editura un gest recuperator, de salvare existenţială –, teau fi loviţi, sau chiar ucişi, fără riscuri? Ca şi Humanitas Fiction (traducere de Simona tot ea va avea un parcurs spectaculos, de-a cum n-ar fi fost decît nişte cîini, la urma Modreanu), romanul Eugenia al scriitorului lungul celor zece ani surprinşi în carte: înce - urmei. Dacă nu aş fi întîlnit-o pe Irina, oare aş francez Lionel Duroy impresionează, pe de o pînd cu ’35, cînd îl întîlneşte pe Sebastian, in - fi fost şi eu astăzi în mijlocul mulţimii, insultîn - parte, prin faptul că readuce în prim-plan vitat de profesoara de română să ţină o con - du-l? Credem orbeşte în cuvintele părinţilor vocea lui Mihail Sebastian – cea din Jurnal , în ferinţă la Universitatea din Iaşi, şi victimă a noştri şi mai tîrziu ni le asumăm şi le transmi - principal, dar şi din De două mii de ani , din agresiunilor antisemite la finalul cursului, şi tem mai departe copiilor noştri. De ce e atît Accidentul , din Steaua fără nume etc. (tot ce s- pînă la moartea lui, în ’45, lovit în plină stra - de greu să pui la îndoială acele cuvinte, să te a tradus în franceză) – , readucîndu-l în aten - dă de un camion rusesc. În ’35, Eugenia trezeşti cu întrebări, apoi, încetul cu încetul, ţia francezilor pe Sebastian, iar pe de altă Rădulescu este o tînără ingenuă de 18 ani să capeţi conştiinţa unui «adevăr» diferit?“ parte, prin modul curajos şi foarte documen - (pentru a face trimitere la sonorităţile nume - (pp. 245-246). tat, de altfel, în care ilustrează anii ’30-’40 ro - lui ales de autor), crescută într-o familie mic- Pe de altă parte, însăşi alegerea lui mâneşti, dominaţi de ascensiunea extremei burgheză din Iaşi (părinţii au un magazin de Sebastian ca personaj – prin prisma Jurnalului drepte (apar în carte A.C. Cuza, Codreanu, vinuri), atinsă de antisemitism (dat fiind că său – este una personală, fiindcă Lionel Garda de Fier, Nae Ionescu etc.) şi culminînd era în aerul timpului şi în ciuda faptului că au Duroy îl consideră un „dublu“ al său, cel puţin cu pogromul de la Iaşi din 1941. Eugenia e ca vecini un farmacist evreu şi familia lui). Ea din două perspective: una este nevoia impe - personajul feminin ficţional care asigură, în se va îndrăgosti de evreul Sebastian şi, graţie rioasă de a scrie, gest cu semnificaţie existen - carte, liantul dintre dimensiunea romanescă profesoarei sale, Irina Costinaş (modelul său ţială, cealaltă priveşte viziunea asupra iubirii axată pe Jurnalul lui Sebastian şi aceea politi - intelectual), va trece printr-un soi de trezire a – iubirea neîmpărtăşită (de unde şi triunghiul Lionel DUROy că, ce surprinde antisemitismul epocii şi pune conştiinţei, moment decisiv, care-o determi - amoros: Eugenia îl iubeşte pe Sebastian, care în scenă – în pagini tulburătoare – zilele negre nă să se revolte împotriva prejudecăţilor fa - o iubeşte pe actriţa Leny Caler). La drept vor - Eugenia ale pogromului de la Iaşi. Lionel Duroy e, prin miliale şi ulterior să devină o jurnalistă anga - bind, Sebastian cel melancolic şi pasiv în faţa Traducere din franceză de Simona Modreanu formaţie, jurnalist (a fost şi jurnalist de răz - jată, ce va intra în Rezistenţa antinazistă şi va istoriei şi Eugenia cea revoltată şi angajată re - Editura Humanitas Fiction, Colecţia „Raftul boi), dar are şi experienţă de biograf (a scris lupta împotriva abuzurilor şi crimelor contra prezintă în egală măsură – dar pe tonalităţi Denisei“, Bucureşti, 2019, 416 p. biografii pentru diverse celebrităţi), iar acribia evreilor (va fi şi martorul terifiat al zilelor po - diferite – vocea auctorială. cu care se documentează şi mînuieşte infor - Mai mult decît literare, mizele acestui ceva decît să-i insulţi pe evrei în general sau maţia se vede în romanul Eugenia – un Romanul Eugenia al lui roman sînt istorico-politice şi etice. Prin inter - să-i bănuieşti de Dumnezeu ştie ce. E cu totul roman, de altfel, intertextual, citînd adesea mediul personajului Eugenia, Lionel Duroy altceva să-i ucizi. Cum se justifică el? Cum se pasaje din Jurnalul lui Sebastian sau din Lionel Duroy – un tur de pune această întrebare complicată: cum împacă cu acest lucru în viaţa lui de zi cu zi? Kaputt de Curzio Malaparte. Dacă la nivel lite - forţă de peste 400 de poate un intelectual, un jurnalist, altfel spus [...] Victimele emoţionează, dar nu oferă rar romanul suferă de un exces de situaţii o conştiinţă trează , să se raporteze la atroci - cheia urii – cea care a condus la pogromul de epice, iar personajul Eugenia poate vorbi pagini (în care tăţile comise de nazişti (aici de legionari) îm - la Chişinău, de exemplu. Astăzi, domnule uneori fals, cu vocea autorului său , în schimb personajele celebre se potriva evreilor? Răspunsul lui (care e şi un Froim, trebuie să se audă discursul călăilor, paginile care reconstituie climatul politic al declanşator al romanului de faţă) e invocarea doar acesta poate avertiza restul lumii în le - epocii interbelice, Iaşiul anilor ’30-’40, secven - întîlnesc cu cele lui Curzio Malaparte (şi el personaj în roman!) gătură cu ceea ce se pregăteşte aici şi, poate, ţele pogromului (necunoscute încă marelui şi a cărţii sale autobiografice, Kaputt (apărute în felul acesta, să se evite o nouă catastrofă“ public la noi), toate acestea sînt extrem de ficţionale) – pune pe în ’43, înainte de încheierea războiului), care (p. 265). reuşite şi de o precizie impresionantă (docu - tapet întreagă această are un capitol consacrat pogromului de la Iaşi Romanul atinge, prin această problema - mentară, inclusiv geografică – a se vedea („Les chiens de Yassy”). Eugenia, jurnalista an - tică, o latură eseistică importantă şi de mare străzile şi descrierea de epocă a Iaşiului). problematică etică şi gajată, ajunge la concluzia lui Malaparte – actualitate, în contextul resuscitării mişcări - Eugenia este un roman complex, de mari politică, esenţială pentru anume că perspectiva călăilor e mai relevan - lor de extrema dreaptă în Europa de azi – pe dimensiuni, care poate fi citit pe mai multe tă, în cazul atrocităţilor istoriei, decît vocea fondul atacurilor teroriste, al refugiaţilor –, paliere: roman istoric şi documentar, roman vremurile în care trăim. victimelor (dar Sebastian însuşi încerca, în dar şi al recrudescenţei antisemitismului. ce reconstituie biografia lui Sebastian, plecînd Jurnalul său, să înţeleagă „logica“ antisemiţi - Dincolo de justificările la îndemînă – şi ele se de la Jurnalul său, dar şi un roman de dragos - lor): prin urmare, stă de vorbă cu cei care îi regăsesc din plin în romanul lui Lionel Duroy te – iubirea dintre Eugenia şi Sebastian, care gromului de la Iaşi). Propria ei familie e măci - ucid pe evrei, încercînd să le înţeleagă resor - (vezi cazul sergentului invocat mai sus, care frizează, de fapt, triunghiul amoros, fiindcă nată de aceste conflicte ideologice: fratele turile cruzimii (vezi, de pildă, scena discuţiei acţiona din frustrare socială, dar hrănit şi de Eugenia îl iubeşte pe Sebastian, dar acesta mai mare, Ştefan, legionar convins, va deveni dintre Eugenia şi sergentul Mircea Manoliu, ideologia legionară a lui Codreanu) – se din urmă o iubeşte iremediabil pe Leny Caler un apropiat al lui Horia Sima, în vreme ce cel care a ucis trei evrei din proprie iniţiativă, poate spune că funcţionează la aceşti călăi (ce apare şi în romanul lui Duroy). Eugenia Eugenia va intra în Rezistenţă şi va denunţa un tînăr legionar altfel bun familist şi viitor (mai mari sau mai mici) ceea ce psihiatrul este, aşa cum spuneam, liantul tuturor firelor în presa internaţională crimele legionarilor, tată): „L-aţi auzit vreodată pe vreunul dintre francez Boris Cyrulnik (evreu trecut prin lagă - narative, cea care scrie romanul – există în iar fratele cel mic, fragilul Andrei, cel mai aceşti oameni care se exprimă în ziare să-şi rele naziste) numeşte o „morală perversă“, în acest sens referinţa explicită: scrie cartea în puţin implicat politic, este – ironia sorţii (şi a spună părerea personală despre evrei? Şi virtutea căreia, spune el, „sîntem morali cu cei care ne împărtăşesc universul reprezen - tărilor şi sîntem perverşi cu ceilalţi – fiindcă definiţia perversiunii este, pentru mine, cea dată de Deleuze şi de Lacan: pervers este cel care trăieşte într-o lume din care Celălalt este absent“ (citatul face parte din dialogul purtat de Boris Cyrulnik şi Tzvetan Todorov cu Nicolas Truong, pentru Le Monde , în 2016, după atentatele teroriste, dialog publicat în Franţa în 2017 şi tradus la noi de Doina Jela, cu titlul Ispita Binelui este mult mai periculoasă decît ispita Răului , Ed. Spandugino, 2018). Romanul Eugenia al lui Lionel Duroy – un tur de forţă de peste 400 de pagini (în care per - sonajele celebre se întîlnesc cu cele ficţiona - le), cu două mari teme importante pentru noi, readucerea în discuţie a Jurnalului lui Sebastian, respectiv pogromul de la Iaşi din ’41 – pune pe tapet întreagă această proble - matică etică şi politică, esenţială pentru vre - murile în care trăim. 12 nr. 990 (731) 10-16 octombrie 2019 Lecturi în vremuri de austeritate – „E de la Bunul Dumnezeu, maică… “– , cumva spun sotto voce . Sau deloc. Ne place sau nu, în siajul refacerii unei democraţii – Jos comunis - sîntem sau nu de acord cu excesele impuse mul! – care a lipsit în România, iar egalitaris - de noua corectitudine politică din lumea de - Politică, istorie și tehnologie mul, de orice natură , era/este prost digerat. Nu mocraţiilor occidentale, ea există și nu o pu - numai. Și totuși, e bine să deslușim ce e cu tem ignora. această corectitudine politică, care atinge și O carte care mi s-a părut halucinantă se politeţea , și politica , și bunul-simţ. De ce nu. numește Alianţa diavolilor. Pactul lui Hitler cu Conferinţe, seminarii sau dezbateri de politici Stalin, 1939-1941 (Editura Meteor Press, 2019, Cristina MANOLE traducerea din limba engleză de Mihai Manea) . Pentru că am tot auzit/citit/citat/des pomenit despre acest – ticălos? de ce nu ?! – acord Ribbentrop-Molotov. „Pactul germa - Politica viitorului. Tehnologia digitală și socie - puri de Kalashnikov sau să controleze încălzi - no -sovietic “, cum a fost denumit Tratatul de tatea (Editura Corint , 2019 Colecţia „Future “, rea globală. neagresiune germano-sovietic semnat la 24 coordonată de Ada Roseti, traducerea din Ciocnirea civilizaţiilor și refacerea ordinii august 1939, de miniștrii de externe ai Ger- limba engleză de Adina Ihora, prefaţă substan - mondiale (Editura Litera, 2019, traducere din maniei naziste și Uniunii Sovietice comuniste. ţială de Claudiu Degeratu – care nu e genera - limba engleză de Liana Stan, „Cuvînt înainte“ Cu multe prevederi secrete care au ieșit la lu - lul care face analize elegante politico-militare analitic de Zbigniew Brzezinski, „Prefaţă“ expli - mină abia după alte multe decenii și care a dat cativ-justificativă de Samuel Huntigton însuși, peste cap ordinea europeană și a condus apoi, care spune totul despre demersul său) este o direct și indirect, la cel de-Al Doilea Război carte care a făcut multă vîlvă. Din vara lui 1993, Mondial. Pentru cei interesaţi de acest mo - cînd revista Foreign Affairs a publicat un articol ment – cumplit, am putea spune, al istoriei eu - intitulat „Ciocnirea civilizaţiilor? “, cu un semn ropene, care ne privește și pe noi – lucrarea is - de întrebare la urmă, neluat în seamă, după toricului britanic devine esenţială. Pentru că cum precizează însuși autorul. Ipoteza autoru - plonjăm nu doar în detaliile de culise diploma - lui a stîrnit reacţii în toată lumea, academică și tico-militare, teribile, multe dintre ele – Polonia politică. Conflictele viitorului să fie între grupuri a fost sfîrtecată între cele două puteri antago - ce aparţin unor civilizaţii diferite? Totul e posi - nice și a dispărut de pe harta Europei ca stat, bil, dacă nu se reușește o armonizare a intere - pentru că Aliaţii , Marea Britanie și Franţa , au selor particulare cu cele globale. Umanitatea e lăsat-o de izbeliște la ceas greu și și-au văzut în pericol. După două războaie mondiale fier - publice, precum cea din această carte – Corec - de propriile interese ; și tot ceea ce s-a întîm - binţi și unul rece, după Holocaust și atîtea con - titudinea politică. Dezbaterile Munk (Editura plat cu Ţările Baltice – Lituania, Letonia și flicte regionale și barbarii teroriste, cu milioa - TREI, 2019, traducerea din limba engleză de Estonia –, care au fost la rîndul lor ocupate. ne de victime și uriașe pagube materiale, car - Cristian Pătrășconiu) – la noi nu au avut loc. Fiecare și-a luat partea lui. Din prada Moscovei tea lui Huntigton, ne plac sau nu supoziţiile lui, Sau poate că nu știu eu de ele. Este vorba de au făcut parte și Basarabia românească, și e un avertisment. Nu reluăm detaliile geografi - o confruntare publică între două tabere, pro și parte din Transilvania și Dobrogea de sud și te - ce și traseele liniilor de conflict din Europa, care contra, care a avut loc la Toronto, în Canada, ritorii din Finlanda, cedate fără luptă. Inva- au suscitat numeroase polemici, ci vrem să pe 18 mai 2018, în cadrul unei serii de dezba - darea Poloniei și cea a Finlandei. Care a con - spunem că observaţiile lui Huntigton și-au păs - teri sub egida Fundaţiei Aurea, condusă de dus în cele din urmă la războiul fino-sovietic, o pe la televiziuni, ci un sagace cercetător și ana - trat valabilitatea și după două decenii de la Peter Munk (1927-2018) , care a organizat, în - încleștare pe viaţă și pe moarte , în care micul list politic) face parte din categoria lucrărilor ce emiterea primelor afirmaţii. „Viitorul păcii și al cepînd din mai 2008, o serie întreagă de dez - și eroicul popor finlandez s-a opus – cu arma beneficiază de o masivă „Bibliografie“ și consis - Civilizaţiei depinde de înţelegerea și coopera - bateri. Care au abordat probleme de actualita - în mînă, schiurile în picioare și frigul polar în te nte „Note“ , un „Index de nume și termeni“, te ale lumii de azi, de la intervenţiile umanita - dar și o stranie (sau cum să-i spunem la ceva la re, pericolul încălzirii globale și impactul religiei ce ar fi normal și firesc, dar nu este) „Notă“ pri - asupra politicii globale pînă la subiecte delicate vind drepturile de autor – un frumos exemplu precum eficacitatea ajutorului străin sau cre - pentru cum se pot folosi citate din alte lucrări șterea influenţei Chinei și declinul Europei. și alţi autori, respectîndu-le dreptul de proprie - Subiecte generoase și teme fierbinţi, provocări tate intelectuală și refuzînd acel palier de pla - intelectuale și etice la care și-au adus contribu - giat care viciază/parazitează o sumedenie de ţia – ni se spun toate acestea într-o scrisoare a lucrări apărute în ultimii ani. La noi, desigur. O lui Peter Munk ce deschide volumul – nume carte consistentă, bine articulată și de mare ac - grele ale lumii contemporane. Oameni politici tualitate, în ce privește impactul noilor tehnolo - – precum Henry Kissinger (care primește gii digitale – și nu numai – care marchează deja, 200.000 de dolari pentru o conferinţă) sau la modul sever, societatea contemporană. Tony Blair (care nu știm bine cît a luat și cine i- Autorul studiului, americanul Jamie Susskind a dat cînd a fost în România), universitari și (n.1989), a studiat dreptul, istoria și politologia analiști politici, precum Christopher Hitchens la Oxford – a fost șef de promoţie, ceea ce și Paul Krugman, ziariști de top, precum adaugă o notă în plus tinereţii sale de avocat Fareed Zakaria (îi putem și noi urmări zi de zi pledant (?!) și publicist constant pe la diverse la CNN, nu e ca pe vremea părinţilor noștri, ziare și reviste cu nume clopoţitoare. Mare ama - care se uitau la bulgari și învăţau cuvinte bul - tor de box și Kung Fu – a stat trei luni la Shaolin gărești cu care noi, copii fiind, ne amuzam – Temple, în China, să se antreneze cu călugării nula na nula înseamnă zero-zero, de exemplu, de acolo – , a lucrat atît pentru Ted Kennedy , cît pe limba unor Julia Kristeva şi Tzvetan spate – mașinăriei de război sovietice. Cu titlu și pentru Tony Blair (printre alţii). Un om bine Todorov ). Cum spuneam, la dezbaterea/con - de epopee epică, faptele de arme ale unui lu - ancorat altminteri la lumea contemporană. rea dintre liderii politici, spirituali și intelectuali fruntarea care dă substanţa acestui volum, netist finlandez, caporalul Simo Hayha, care, Volumul de faţă, structurat pe șase capitole – ai marilor civilizaţii ale lumii. În ciocnirea civili - cumva insolit aș putea spune după ce l-am cu o carabină veche de fabricaţie sovietică, „Lumea vieţii digitale “, „ Puterea viitorului “, zaţiilor, Europa și America își vor uni forţele parcurs cu multă atenţie, au participat în tabă - Moisin Nagant, a omorît/scos din luptă peste „Libertatea viitorului “, „ Democraţia viitorului “, sau se vor prăbuși. În marea ciocnire, în ade - ra pro profesorul și jurnalistul Michael Eric 500 de militari germani. Sovieticii l-au denumit „Viitoarea dreptate “ și „Politica viitorului “, unul vărata « ciocnire globală», dintre civilizaţie și Dyson și Michelle Goldberg, editorialistă la Moartea Albă . A supravieţuit războiului. Per - mai incitant decît celălalt , dau o imagine co - barbarie, marile civilizaţii ale lumii, cu realizări - New York Times , în timp ce tabăra opusă a fost sonaj de mare literatură și film, de ce nu ? erentă a tot ceea ce se întîmplă cu noi. Astăzi. le lor bogate în domeniile religiei, artei, litera - alcătuită de dublul Stephen Fry (un mare actor Găsim pe net povestea vieţii lui. Multe, multe În lumea reală, dominată, evident, de mașină - turii, filozofiei, știinţei, tehnologiei, moralităţii și de comedie și scriitor, tocmai ce îi comenta - detalii ale acelor întîmplări și ale acelor ani. riile inventate de om, dar și de capacitatea lui compasiunii, vor păţi la fel, își vor uni forţele sem o carte despre miturile Greciei antice ) și Abuzuri, crime, deportări făcute de sovietici, de a utiliza aceste tehnologii. În scopuri milita - sau se vor prăbuși. În epoca pe cale să încea - profesorul, psihologul şi scriitorul Jordan pogromuri care-i privesc pe evrei, incredibil cîte re sau medicale, în programarea unui viitor pă, ciocnirea civilizaţiilor reprezintă cea mai Peterson. Cartea e ingenios elaborată. Avem s-au întîmplat după acest acord , în care sovie - fără contur cert. Pentru că sînt destule variabi - mare ameninţare pentru pacea mondială, iar pa tru interviuri preliminare ale moderatoru - ticii lui Stalin au bătut palma cu naziștii lui le și necunoscute care, încă, cel puţin, ne o ordine internaţională bazată pe civilizaţii este lui Rudyard Griffiths cu cei patru protagoniști, Hitler. Pactul Ribbentrop-Molotov devine scapă. Nu puţine sînt introspecţiile legate de cea mai sigură pavăză împotriva unui război apoi dezbaterea propriu-zisă, unde se con - caduc odată cu declanșarea atacului lui Hitler trecut, de incursiunile prin filozofia și istoria mondial“. Sînt chiar cuvintele profesorului fruntă, uneori tăios, alteori generos, cei patru asupra Uniunii Sovietice, din 22 iunie 1941. Cu culturii politice, de unde și din care se extrag american din finalul unei cărţi care e de actua - mușchetari, iar în final , alte două interviuri ale tot ceea ce a urmat. Protocolul secret a ieșit la nu puţine explicaţii pentru ceea ce se întîmplă litate și astăzi. Mai ales astăzi. moderatorului, cu cele două echipe care s-au iveală abia după 1989, după ce decenii în șir azi. Dar viitorul este cel vizat de Jamie Susskind. Despre corectitudinea politică s-a scris și co - confruntat. S-au spus multe lucruri care ne sovieticii au negat existenţa lui. Pînă la urmă Societatea viitorului, mai bună sau mai rea – mentat enorm în ultimele decenii. A plecat din privesc și pe noi, s-au analizat și comentat nu toate ies la iveală. Și crimele de la Katyn – unde orice e posibil cînd democraţiile consolidate Statele Unite, din bune intenţii, și s-a răspîndit puţine aspecte ale unor subiecte ce privesc zeci de mii de militari polonezi au fost uciși de devin fragile –, va fi dictată, evident, de tehno - apoi prin toată lumea, sub diverse forme și diferenţele religioase, politice, de clasă, rasă sovietici –, și toate cele suferite de baltici și ba - logia digitală, dar, tot evident, oamenii vor fi cei varia contradicţii. La noi n-a prea prins pentru sau gen. Pur și simplu de meditat pe marg i- sarabeni. Istoria recentă mai ascunde încă care vor fi obligaţi s-o utilizeze. Să facă noi ti - că românii le au pe ale lor, cumva conservatori nea unor lucruri spuse pe șleau, care la noi se multe pete. Unele urîte, altele albe. nr. 990 (731) 10-16 octombrie 2019 13 T-shirt De la primele sale manifestări, sculptura a fost asociată cu moartea, memoria – și umbra. Părăsirea peșterii nu a schimbat acest lucru, dar a introdus cîteva nuanţe în rolul jucat de aceas - La umbra tă componentă importantă în definirea psihicului uman. Dacă omenirea a părăsit peștera preistorică, ea nu a părăsit nicioda - tă cu adevărat peștera mentală. Acest conflict a marcat evoluţia umbrelor (III) sculpturii. Umbre sau neumbre. Trădarea umbrei în Republică

Călin DAN În afara peșterii, subiectele sculpturii sînt la fel de limita - te ca în interior: dominante rămîn Corpul Uman (Nudul Masculin – Războinicul; Nudul Feminin – Zeiţa/Mama) și Putem cădea de acord, așa cum sugeram mai sus, că oa - Animalul (Șarpe/Cal/Cîine/Felină/Pasăre/Anim al de apă/Peș- Expoziţia REPVBLICA. Despre umbră în sculptură , menii care defilează pe scena peșterii sînt conducătorii, așa te). O categorie specială o constituie Masca, vehicul magic vedere generală; foto: Călin Dan cum îi definește Socrate (al lui Platon) în călătoria sa prin siste - obţinut prin amprentarea directă a trăsăturilor celui dece - mele politice. Dar asta ridică o altă serie de întrebări. Fac parte dat, turnată apoi în ceară, gips și, mai tîrziu , bronz. Masca aceștia din sistemul Peșterii? Sau vin ei din lumea de afară, așa trece în portret; prin această traducere se operează tranzi - Cu cît sînt mai sofisticate evoluţiile, și cu cît mai subtile cum ne apare ea, ceva mai departe, în povestea alegorică? Sînt ţia de la magie la politică. Rememorarea strămoșilor prin schimbările, cu atît e trădarea mai eficientă. Timp de milenii, ei deopotrivă autorii coregrafiei sau doar interpreţii unui sce - măști era (și) un coagulant social, dar funcţiona într-o lume sculptura a modelat spaţiile publice ale regatului sau ale diver - nariu prestabilit? Conducătorii – trecînd cu obiecte între foc și care se baza în special pe credinţa în atotputernicia forţe - selor forme ale republicii, devenind vehiculul cîtorva – nu multe zid – ar putea aparţine oricăreia dintre clasele dominante de - lor spirituale. Portretul introduce o distanţă faţă de su - – teme simbolice menite să-i satisfacă deopotrivă pe conducă - scrise de către Platon. Concluzia generală ar fi că umanitatea e biect; astfel, sculptura a început să îi celebreze pe puter - tori și pe cei conduși. Călătoria de la peșteră la Forul Roman a fără speranţă – prizonieră într-o peșteră a ignoranţei și amăgită nicii zilei deghizîndu-i în strămoși și generînd astfel un in - consolidat o serie de imagini care vor bîntui civilizaţia euro- prin diferite forme de experiment politic. terval definit de vectorii complicaţi ai Puterii (politică, eco - peană timp de milenii. Război/Moarte/Fu gă/Vic torie/Maternita - Ţinînd cont de aceste concluzii parţiale, putem continua nomică, militară). te/Iu bire/Fu rie/Putere/Disperare/Memorie cutreieră încă lu- seria întrebărilor noastre. Ce sînt obiectele pe care condu - Abandonînd vînătoarea ca activitate ce garanta supra - mea, populînd deopotrivă spaţiile deschise și interioarele ocu - cătorii le plimbă prin faţa focului? De unde provin ele? Așa vieţuirea, dar menţinînd-o ca funcţie simbolică și ca manifes - pate de către Putere și de către cei puternici, contaminînd ast - cum ne aminitim, cei care trec prin peșteră poartă imagini tare a puterii, societatea organizată în clase a păstrat , de ase - fel percepţia noastră despre politică, artă și oraș. de oameni și reprezentări de animale. Acestea sînt, evident, menea , vechile reprezentări sculpturale nu atît pentru valoa - Între timp , Umbra a generat un joc al multiplicităţilor: um - forme sculpturale, supuse logicii umbrelor. Imagini sau re - rea lor spirituală, cît pentru a crea intervalul menţionat ante - brele spaţiului public, controlate, dar totuși la discreţia elemen - prezentări – aceste două noţiuni diferite sînt probabil alese rior. Scoasă din peșteră și plasată în contextul orașului, sculp- telor naturale; umbrele autoritare ale pieţelor, ale marilor săli pentru a defini portrete/măști umane, respectiv figurine ani - tura a devenit simultan două lucruri: de adunare și ale bisericilor; umbrele ambiţioase ale caselor maliere; ele reprezintă esenţa reprezentării în societăţile 1. un coagulant spaţial; sculptura acţionează ca o umbră – burgheze; umbrele sofisticate ale palatelor; umbrele aspre, tă - preistorice, definite prin relaţii ambigue între vînător și decupînd din infinitul spaţiului natural teritoriul limitat al ioase ale Mediteranei; umbrele moi, ceţoase ale Nordului. Și pradă, ambii victime ale unui sistem violent – ambii zeităţi spaţiului public, împărtășit de grupuri cu convingeri și va - între toate acestea, primind și generînd umbre – sculpturile. ale acestuia. lori comune. Sculptura definește limitele și structurile Această longevitate a formelor magice sub camulflajul sculptu - În mod semnificativ pentru încercarea noastră de a identifi - contextului urban, așa cum umbra le definea pe cele ale rii figurative e o trăsătură fascinantă a minţii omenești, și își are ca perioada istorică la care s-ar putea referi alegoria peșterii, naturii. probabil originea în Peștera lui Platon, așa cum ne-a fost ea po - Platon nu include – printre obiectele defilării – artefacte cu va - 2. un instrument de control social; sculptura devine un simp - vestită de către un filozof, pe nume Socrate. loare simbolică ale timpului său – arme, scuturi, coifuri, veselă, tom al politicului, luînd forma patologică a monumentu - ţesături, mobilă, fructe –, toate reprezentate în mod generos de lui, și participînd astfel la trecerea percepţiei umane din ______arta secolului V î. Ch.. Peștera lui Platon nu e populată de sculp- teritoriul spiritual în cel al pragmatismului social. Prin Textul integral este accesibil în catalogul REPVBLICA. Despre turi, ci de totemuri. Mai precis, de umbre ale totemurilor, aces - acest proces , sculptura nu mai e magică, ci alegorică, așa umbră în sculptură, editat de către Celia Ghyka cu prilejul expo - tea din urmă fiind ele însele umbre ale celor duși – oameni și cum peștera lui Platon devine, dintr-o călătorie prin tre - ziţiei purtînd același nume (Palatul Oscar Maugsch, 27.09- animale legaţi printr-o relaţie indestructibilă de distrugere și in - cutul imemorial al speciei umane, o alegorie a condiţiei 06.10.2019. Curator Călin Dan; asistent curator: Sandra terdependenţă magică. acesteia. Demetrescu; cercetare curatorială: Celia Ghyka).

Intersecţii secol, cu puţin înaintea plecării mele din care , la umbra unui pom , privea de pe un vîrf asupra lui Fernando Pessoa. Am scris pe un - România , şi am constatat că, în 1969, echipa de munte norii care se perindau leneşi pe deva despre posibilele rezonanţe între acesta UTA, perla fotbalistică a arădenilor, era în fundalul albastru al cerului ? din urmă şi Cioran, acum pregătesc un eseu fruntea clasamentului naţional, înaintea celor Despre Walt Whitman aş fi vrut să scriu, despre Pessoa şi Whitman; sau mai bine zis Anul 2019 trei echipe bucureştene Rapid, Dinamo şi abordîndu-l dintr-un unghi oarecum deose - despre Alvaro de Campos şi poetul Firelor ier - Steaua: lucru cu adevărat memorabil la acea bit: nu ca marele premergător al poeziei mo - bii . Voi cita aici doar cîteva rînduri din Salutare vreme – m-am temut însă că subiectul s-ar fi derne americane sau poetul tuturor revolu - lui Walt Whitman a heteronimului avangardist dovedit a fi poate totuşi prea frivol pentru ţiilor posibile sau imposibile, ci mai degrabă al lui Pessoa, care l-a citit pe american în tine - un… observator cultural. Cum se întîmplau la ca despre unul dintre poeţii de limbă engle - reţea sa petrecută în Africa de Sud: „De aici din Michael FINKENtHAL acea vreme şi lucruri cu adevărat importan - ză care l-a influenţat enorm pe… portughezul Portugalia, cu toate epocile adunate în creierul te în plan social şi politic mai ales, m-am gîn - „existenţialist“, Fernando Pessoa. Poetul per - meu,/ Te salut, Walt, te salut frate al meu în dit să aleg un asemenea subiect pentru arti - ceput la vremea sa drept un „sălbatic “ din Far Univers,/ Tu mereu modern şi etern, cantor al În vara acestui an 2019, s-ar fi putut săr - colul estival promis revistei , mutîndu-mă pe West -ul American, a fost demult „îmblînzit“ concertelor absolute, Concubina focoasă a bători multe şi diverse aniversări: 200 de ani un teren mai serios totuşi: în cîteva ţări veci - (sau poate mai degrabă domesticit ?) de criti - universului dispers,/ … Marele meu erou pă - de la naşterea lui Walt Whitman, 100 de ani ne se anunţau la acea vreme schimbări mari, cii săi cei mai înverşunaţi. În America, Ezra trunzînd înlăuntrul Morţii… “. Emerson a ştiut de la prima lucrare de scriere automată a su - care se vor dovedi a posteriori a fi semnifica - Pound a scris „sînt gata să ajung la o înţele - şi el să-l aprecieze, scriind despre Firele ierbii: „I prarealiştilor André Breton şi Philippe tive. În acelaşi an 1969, spre exemplu, în gere cu tine, Walt Whitman / Te-am detestat find it the most extraordinary piece of wit and Soupault, Cîmpuri magnetice , sau 20 de ani Polonia se întemeia o asociaţie a „ateiştilor destulă vreme…/ Dar tu ai fost acela care wisdom that America has yet contributed“. de la moartea bunului meu prieten Bill promotori ai secularismului“ care propunea, ne -ai adus lemnul proaspăt/ e timpul acum Mai tîrziu , în Anglia , se pare că Whitman va fi Kluback , împreună cu care am publicat, în printre altele, o promovare intensă a filozo - să începem a-l sculpta “. În România, Mihnea citit nu atît pentru prozodia sa şi/sau inovaţii - America, o carte despre Cioran şi o alta de - fiei marxiste şi a… religiei! Subiect interesant, Gheorghiu , care a tradus mult din Whitman , le sale stilistice şi textuale, ci mai degrabă pen - spre Ionesco , moarte survenită pe neaştep - la care am renunţat însă , fiindcă mi-a fost scria didactic , dar frumos : „ Walt Whitman tru ceea ce Gregory Woods a numit „exube - tate, la mai puţin de 72 de ani . Şi dacă despre greu să găsesc aici documentele relevante. este părintele versului liber. Fire de iarbă a ranţa sa homo-erotică “. Dar la toate acestea , triste aniversări este vorba, se mai împlineau, Soluţia cea mai simplă mi-a părut a fi , în cele fost o carte neobişnuită sub toate aspectele. voi reveni într-o intersecţie viitoare. în vara care a trecut, 25 de ani de la plecarea din urmă, aceea , de a mă întoarce la un su - Aducea o tematică nouă, o artă şi noi forme ______dintre noi a lui Radu Enescu, mentorul meu biect care mă preocupase în lunile de dinain - de expresie… Poemul său unic curge amplu 1. Negăsind aici întotdeauna traduceri în în ale umanioarelor. te de perioada estivală. Dar despre suprarea - şi adînc, ca un Mississippi, devenind pe alo - limba română, mi-am permis uneori să traduc Pînă la urmă, tot ezitînd între aceste po - liştii din România sau din Occident , atît cei de curi atît de imperios, de violent, exigent şi fas - eu însumi unele texte. Sînt sigur că există tradu - sibilităţi , presat de timp, am început să caut dinainte , cît şi cei de după războiul mondial, cinant… încît îţi dă impresia că… nimic nu-i ceri mult mai bune (M .F. ). alternative mai „uşoare “: îmi spuneam că, în despre avangardiştii din vechile sau mai noile mai apare suportabil“. Ecou rile poeziei sale 2. Această excelentă traducere îi aparţine lui lunile de vacanţă estivală ale anului , omul nu valuri am tot scris: ce -aş mai fi putut să au ajuns departe, scriitori precum Kafla sau Dinu Flămînd . vrea să se gîndească la lucruri complicate şi adaug? Şi, mai cu seamă, de ce l-ar fi intere - Thomas Mann au fost şi ei influenţaţi de 3. Vezi Michael Schmidt, Lives of Poets triste, care indispun poate. Am trecut deci sat certurile suprarealiştilor autohtoni sau ale această voce atotputernică de peste ocean, (Editura Knopf, New York, 1999), p. 467 rapid în revistă cîteva evenimente memora - celor împrăştiaţi în lumea întreagă pe citito - dar ceea ce m-a surprins pe mine cel mai bile care s-au petrecut acum o jumătate de rul care se bronza pe malul mării sau pe cel mult este influenţa pe care a avut-o Whitman Columbia, 6 octombrie 2019

14 nr. 990 (731) 10-16 octombrie 2019 Piata Universitatii-Zona Libera de Neocomunism a Romaniei

Jurnalul unui cititor de imagini Fragmente: 1974-2019 (II)

Adrian GUŢă

1982 păstrează aceleaşi coordonate stilistice – 22 decembrie micro şi macrocosmosul rezultat din investi - Anul acesta eu fac pomul adus de tata. gaţia biologicului. Dar am văzut acum şi sur - Se spune că un decembrie aşa călduros sele : viermi uscaţi, scoici, schelete de animale restul filmului, poantele de orice fel. Un film nu a mai fost din ʼ48. mici… bun. 4 iulie 15 noiembrie 1983 La Dan Mihălţianu – face pictură, grafică Ne-a potopit brusc, timpuriu, iarna. Pe un în tehnici mixte, iar mai nou experimente fo - pămînt rece, a-nceput să ningă de dimineaţă, 6 ianuarie tografice cărora le-aş zice de „environment sînt fulgi mici, deşi, uneori viscoliţi… Peisajul Revăzînd un film musical-rock (cu Johnny interior “. Iar pe tărîm pur plastic merge – e aproape ca-n poveştile de Crăciun. Hallyday, Sylvie Vartan, Aznavour, Fernandel uneori aproape simultan – pe un soi de hi - 13 decembrie junior) după 15-16 ani ; mi-au reînviat entu - perrealism anecdotic, buclucaş, şi pe un abs - Aseară a murit Nichita Stănescu, cel mai ziasmele muzicale şi dorurile (după Sylvie) ale tract de „cîmp “. mare poet român contemporan. Este una din adolescenţei. 5 iulie cele mai grele pierderi pentru cultura noas - 29 ianuarie La Roxana Trestioreanu : o pictură de cu - tră, din ultimii 15-20 de ani. Împlinise în pri - Matei Călinescu – Viaţa şi opiniile lui loare (adesea violentă), pornind de multe ori măvara asta 50 de ani. Aud că fusese propus Zacharias Lichter – o carte de excepţie în lite - de la roşuri, naturi moarte ale căror forme, pentru Premiul Nobel. ratura română postbelică, cred eu. Eseuri fi - simplificate, şi cromatică exprimă stări afecti - lozofice cu o vagă coeziune romanescă, simţi ve tensionale… Un interior cu microuniver - 1984 desele referiri culturale, filozofice, teozofice ; suri fascinante de obiecte, puţin călinesciene. parfum oriental-iudaic, vechi european şi tot - Mi-a arătat şi mici obiecte textile, unele chiar 10 ianuarie odată atemporal. O carte de o spiritualitate cochetînd uşor cu avanposturile kitschului Situaţie ameninţătoare în cultură, mai profundă şi care respinge tiparele de gîndire. (ea însăşi o spune), mai degrabă persiflînd. ales în ce priveşte teatrele şi instituţiile mu - Ironia şi eventual autoironia personajului… 28 august zeale – reduceri de personal, de buget 18 martie Mă gîndeam la proza scrisă de mine. Am (masiv)… Seara, din tramvai, privind pe fereastră (în scos din dulap romanul (doar început) 8 februarie Roxana Trestioreanu –colaj suflet cu liniştea sîmbetei libere ce urmează), Metamorfoze din 1972, apoi am fost atras să Vernisajul expoziţiei Desen-poezie (parale - aspir „suflul “ ascuns, duhul caselor noi şi recitesc fragmente din primele caiete ale lă grafică-obiect-literatură) în cadrul Ate - vechi ale oraşului, mă simt îmboldit spre hîr - acestui jurnal. Am dat şi peste caietele de li - lierului 35. Multă lume literară şi artistică de nează tot mai aberant. Închiderea Şoselei tie şi pană… teratură română, datorate studiului cu doam - faţă. Expoziţia e rodul iniţiativei Wandei Cotroceni, datorită Palatului, ne-a răpit legă - 28 martie na Despina Teodorescu. Citind, m-au inun - Mihuleac şi a Magdei Cârneci. Cuvîntul lui turile directe cu centrul, în afară de autobu - La „Cenaclul de luni “, dincolo de multe dat, proaspete, adevărate, amintirile, m-a Nicolae Manolescu. Îmi plac aceste eveni - zul 178, care pleacă la o jumătate de oră… texte slabe – pe lîngă cele bune, de poezie inundat nostalgia pentru anii trecuţi, mai ales mente cultural-mondene şi pentru contacte - sau proză –, există dezbaterile critice, care pentru universul meu din timpul liceului. le pe care le pot face, ideile ce se vîntură… 1990 suscită atenţia, mai ales poziţiile unor „vîr - 19 septembrie Am fost apoi, pentru prima dată, la restau - furi “, precum Iaru sau Cărtărescu. Prin trimi - Iubesc vîntul, în toate anotimpurile, îmi rantul Casei Scriitorilor – la masă cu Magda 23 mai terile lor mai ample, îmi limpezesc şi mie o spune poveşti de departe şi totuşi apropiate Cârneci, Dodi Romanaţi şi alţii, „pasageri“, La UAP [Uniunea Artiştilor Plastici] reu - serie de chestiuni de teorie şi critică literară. mie, mă pierd în el, mă adăposteşte, limbajul precum Virgil Mazilescu, Wanda Mihuleac, niune (prima, într-o nouă formulă) a colegiu - 9 iunie său, care pe alţii îi îndepărtează, îi sperie, pe Marilena Preda Sânc, Ştefan Râmniceanu. lui de redacţie al revistelor Arta şi Alternative Viaţa e uneori un Satyricon… mine mă atrage. Circulaţie de la o masă la alta. Într-un colţ, [aceasta din urmă, o publicaţie cu o existen - 12 iunie 27 septembrie venit mai tîrziu, observînd „nemuritor şi rece“, ţă scurtă]. Au fost prezenţi, în afara corpului re - Sonda americană Pioneer 10 este primul Am văzut la Cinematecă Balul pompierilor Eugen Jebeleanu. dacţional , Mihai Buculei, Ilie Boca, Con stantin vehicul pămîntean care, zilele acestea, a depă - de Milos Forman – teribil amestecul de 14 februarie Flondor, Horia Bernea, Petru Jecza, Anca şit limitele sistemului nostru solar, angajîn - comic, satiric şi grotesc, tipologiile fizionomi - Azi, la serviciu, nu am avut căldură deloc, Oroveanu, Ioana Vlasiu, Theodor Enescu, Geta du -se pe un traseu infinit… Poartă cu sine me - co-psihice pe care le găseşte în massă regizo - iar acasă caloriferele sînt aproape reci; afară Brătescu, Lucia Maftei. sajul Terrei către alte posibile civilizaţii (conţi - rul. sînt, probabil, în jur de -5 grade şi, oricum, e Grevă a muncitorilor din subterana me - ne adică şi o placă metalică pe care sînt grava - 29 septembrie o iarnă serioasă. troului. te o siluetă feminină şi una masculină, pre - Baloane de săpun de Iosif Demian – un 2 iunie 24 mai cum şi simboluri matematice fundamentale). film de satiră a moravurilor, un film adevărat Cum reuşeşte un simplu diapozitiv – În Zonă [liberă de neo-comunism, Piaţa 1 iulie despre satul nostru de azi – cu poezie, umor mama şi tata pe alee, braţ la braţ, toamna Universităţii din Bucureşti] am fost impresio - La soţii [Ani şi Nicolae] Golici. Ani mi-a şi grotesc, ba şi cu poante politice pe ici, pe sau primăvara, după îmbolnăvirea mamei nat de cîtă lume era deja adunată pe la ora arătat lucrări mai vechi şi mai noi [grafică ]. Îşi acolo. Poantele se pot chiar separa uneori de (deci tata o sprijinea) – să-mi provoace un val 17. Cred că erau în jur de 50.000 de oameni de afecţiune pentru aceşti doi oameni care – ce va fi pînă la noapte? Erau oameni de con - Federico Fellini, Satyricon , 1969 mi-au dat viaţă… diţii diferite, mulţi intelectuali. De la balconul 26 iunie Universităţii s-a propus trimiterea unei dele - La Atelier 35 [Galeria Orizont, subsol] ex - gaţii la Televiziune... poziţie de grup: Alexandru Ciutureanu, Sergiu Dumitrescu, Gheorghe Marcu, Mircea Po - pescu – sculptură ambientală, adevărată scul - ptură-receptacul (asta se pare că era şi ideea celor patru artişti)… Apropieri de arta concep - tuală. Inaugurarea lucrărilor la Casa Poporului şi Bulevardul Victoria Socialismului, cică. Amploarea stalinistă a unei lucrări (iniţiative) care se ridică pe atîtea inutile, scandaloase jertfe de trai şi culturale… 27 iunie Stream of consciousness , pretext fantastic şi existenţialism (fondul) în filmul lui Alain Resnais – Je tʼaime, je tʼaime . 30 iunie Pană de curent, mai lungă decît de obicei. Scriu la lumina unei lumînări. 4 iulie Iosif Demian Necazuri cu transporturile, care funcţio - nr. 990 (731) 10-16 octombrie 2019 15 SOCIEtAtE Asasinarea lui Gheorghe Ursu de către Securitate şi filmul Arest

Andrei URSU

Recent , a avut loc ultima şedinţă de jude - solidare la blocul Patria de pe bulevardul  că le-ar fi trimis în „momente de rătăci - cată în cauza privindu-i pe torţionarii secu - Magheru din București. În această calitate, el re “ sau din cauza unor „nemulţumiri persona - rişti ai tatălui meu, Gheorghe Ursu. Urmează a participat , pe 4 iulie 1977, la o ședinţă cu le sau profesionale “; pronunţarea sentinţei, amînată pentru 17 șeful Statului, moment în care s-a convins  cine l-a ajutat să scoată scrisorile din octombrie. Pentru că revista Observator cul - mai mult ca oricînd de criminalitatea acestu - ţară . tural a găzduit , de-a lungul anilor , interviuri ia. Ceaușescu a adunat toţi factorii de răs - Gheorghe Ursu era astfel somat să-și re - legate de acest caz, la acest sfîrşit de etapă pundere din construcţii, de la ministru pînă tracteze „gravele manifestări de calomniere și mă simt dator cititorilor cu un raport, să-i la șefii de proiecte, pentru a le ordona să sto - defăimare a conducerii de partid și de stat “, în spunem concluziv. peze consolidările blocurilor avariate. Asta special conţinutul scrisorilor legate de dictato - de oxigen, iar pentru dictator era dușmanul Nu e singura motivaţie a acestor rînduri. pentru a putea folosi toate resursele interne, rul Ceaușescu , și să declare că le regretă . absolut. Mai este vorba și despre recenta premieră – dar și ajutoarele din afară la construirea fa - Această schimbare a atitudinii era unul În anchetă la Direcţia Cercetări Penale a și premiere – a unui film numit Arest . Două raonicei Case a Poporului. Suprafeţele blocu - dintre elementele -cheie pe care le urmărea Securităţii, Gheorghe Ursu a rămas la poziţia evenimente care s-au întîmplat în aceeaşi rilor fisurate trebuiau tencuite pînă pe 23 au - Iulian Vlad atunci cînd, într-o notă către șeful sa. Iată ce scria în declaraţii, ca răspuns la in - săptămînă, aparent disjuncte , dar cu legături gust 1977. Notele verbatim ale lui Gheorghe Direcţiei a VI-a din timpul anchetei asupra lui sistenţele obsesive și ameninţările torţiona - poate mai profunde decît au realizat mulţi . Ursu din acea ședinţă ( gh-ursu.ong.ro/ 19770704 - Gheorghe Ursu, le cerea torţionarilor să rilor: sedintaCutremurCuCea usescu .pdf) sînt conclu - „apro fundeze... legăturile în rîndul scriitorilor “, „Considerînd că la acea dată s-au luat ho - Gheorghe Ursu dente: „N. Ceaușescu: Se oprește orișice echi - să afle „despre ce este vorba mai concret “ și mai tărîri care nu corespundeau realităţii, eu m-am şi torţionarii Securităţii pă de verificare, am dat ordine la Miliţie și ales „Ce poziţie a avut în timpul cercetării ?“. gîndit că trebuie să fac ceva ca să se reia unele Procuratură să-i bage la închisoare . Cine le dă Dosarele din arhiva CNSAS demonstrea - consolidări, prin prezentarea punctului meu de voie să intre în domiciliul cetăţenilor? Nu se ză că această direcţie a anchetei asupra lui vedere la Europa Liberă... Am fost împiedicat, Dosarul torturării și uciderii lui Gheorghe mai admite nici o reparaţie capitală! “. Gheorghe Ursu se înscria în politica Securităţii [de către] Conducerea Superioară, să fac con - Ursu de către Securitate, aflat în pronunţare la Prin „rezidenţii” plantaţi în institutele de de a-i discredita pe disidenţi, astfel încît solidarea. Atunci, în sala de ședinţe a CC a PCR , Curtea de Apel București, are peste 50 de vo - proiectări și construcţii (plătiţi atît de institu - „Celui Mai Iubit Fiu “ să i se poate transmite ni s-a ordonat tuturor șefilor de proiect de con - lume. Urmărirea penală, desfășurată din no - ţia unde lucrau, cît și de Securitate), D.S.S. că aceștia nu sînt opozanţi autentici, nu o fac solidări să încetăm imediat lucrările de repara - iembrie 2014 pînă în vara lui 2016, generase avea cunoștinţă directă despre prăbușirile din pură convingere , ci pentru alte „mobiluri și ţii... Această zguduire a conștiinţei mele de ingi - 25 de tomuri. De atunci, au fost audiaţi peste care au urmat după ședinţă, cînd „au fost scopuri “, respectiv din „nemulţumiri persona - ner constructor s-a tradus printr-o dorinţă de a 30 de martori. La dosar se află și dosarul scoși popii “ [schelele de susţinere tempora - le “, din cauze „ psihice “ (deseori autorii „în - atrage atenţia atît organelor responsabile , cît și penal (DP) pentru propagandă împotriva orîn - ră]. Auziseră și de „riscul pierderii a mii de scrisurilor dușmănoase “ erau etichetaţi locatarilor din blocurile rămase consolidate cu duirii socialiste , întocmit , în 1985 , de inculpaţii vieţi omenești “ în cazul unui alt cutremur, drept „dezaxaţi “), „sub influenţa oficinelor de totul insuficient asupra primejdiei că la un lui Gheorghe Ursu. Un dosar pe care l-am chiar de magnitudine mai redusă. Dar au în - propagandă străine “ sau „pentru remunera - eventual alt cutremur aceste blocuri s-ar putea văzut pentru prima oară la CNSAS în 2014, deplinit ordinul întocmai. Securitatea a ur - rea materială“ din partea „oficinelor “. prăbuși “. după ce SRI-ul a pretins, mulţi ani, că acest mărit inginerii și locatarii care s-au împotri - De altfel, ca și în alte dosare ale disidenţi - „Trebuie să arăt foarte clar că cele două dosar nu ar fi existat. Tot la dosarul cauzei se vit, ca și Gheorghe Ursu, abandonării lucrări - lor, și în acuzaţiile anchetatorilor împotriva scrisori expediate de mine la Europa Liberă și a află dosarul de urmărire informativă în șapte lor vitale. Din notele informărilor aflăm că lui Gheorghe Ursu numele dictatorului era treia (pe care nu am trimis-o) nu au fost deter - volume (DUI „Udrea “) întocmit de aceeași insti - acesta din urmă a constituit un caz aparte: tabu. minate în nici un fel de alte persoane , ci au tuţie tatălui meu, predat de SRI în anul 2000 „ing. Gheorghe Ursu a afirmat că [la Patria] va „Materialele dușmănoase “ trimise la Euro- pornit, în toate cele trei cazuri, din sentimen - procurorilor militari, în urma unei campanii de cămășui doi stîlpi peste aviz chiar dacă va su - pa Liberă priveau „măsurile luate de partid în tele mele subiective de luare de poziţie faţă presă care s-a soldat cu o hotărîre a Consiliului porta costul lucrării din salariul său “. Lucru domeniul construcţiilor din România “, nu or - de împrejurări, considerînd că este de dato - Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). De ce a fost care i-a fost, evident, interzis; Securitatea îl dinul lui Nicolae Ceaușescu. „Gravele mani - ria mea faţă de conștiinţă să exprim aceste nevoie de aceste manevre despre care s-a pre - avea astfel deja în vizorul său .1 festări de calomniere și defăimare “ ale ingine - sentimente .“ tins că ţin de „siguranţa Statului “ pentru elibe - Din raţiuni „politice “ (dată fiind îngrijora - rului Ursu erau îndreptate împotriva unor „[...] spre a atrage atenţia autorităţilor rarea, în anul 2000, a dosarului de urmărire de rea miilor de locatari), Ceaușescu a încercat, „persoane cu funcţii de răspundere în con - noastre , precum și a locatarilor din acel bloc că către Securitate a unui disident? Răspunsul ca și în cazul altor decizii „nepopulare “, să se ducerea de partid și de stat “. În cultul para - consolidarea nu s-a făcut cum trebuie și că la este acum destul de clar. De-a lungul anilor , disimuleze. Documentele din dosar arată că noic al lui Ceaușescu, imperativul absolut era un eventual nou cutremur există riscul pierderi - am arătat că foști securiști din SRI au falsificat dictatorul a căutat cu orice preţ să nu fie văzut adularea unanimă. Nu i se putea raporta că lor de vieţi omenești, am scris un articol în acest acest dosar în proporţie de 90%. Printr-un ra - ca autor al ordinului criminal. Securitatea a în România existau opozanţi care îl urau sens... spre a-l difuza prin Europa Liberă... “ port detaliat, CNSAS a confirmat acest lucru în avut , din acel moment , misiunea să blocheze pentru politica pe cît de ineptă, pe atît de ar - „Prin cele 2 materiale trimise și al treilea 20 15 . Raportul CNSAS demonstrează existen- difuzarea oricăror informaţii despre ședinţa din bitrară și , în multe privinţe , criminală. neexpediat, nu m-am făcut purtător de cu - ţa , în anii ’85-’90, a unor volume de T.O. (tehni - 4 iulie 1977 și, în general, despre starea de peri - Gheorghe Ursu nu a ascuns în faţa an - vînt al nici unei alte persoane, nu am primit că operativă, respectiv transcrieri de înregis - col în care au rămas clădirile și riscul la care chetatorilor motivele pentru care s-a văzut sfatul sau ideile nimănui, ele exprimînd pă - trări legate de tatăl meu) , care au dispărut la erau expuși locatarii . „constrîns de propria conștiinţă “ să scrie la reri ale mele... De asemenea, repet că expedie - începutul anilor ’90. Numele celor care au ope - Printr-o scrisoare la Europa Liberă, Gheor - Europa Liberă. Mai mult, el a încercat să ape - rea acelor scrisori nu a avut în vedere nici un rat această falsificare rezultă chiar din dosar. ghe Ursu a fost cel care a informat opinia pu - leze la ceea ce spera să fie o urmă de uma - fel de răsplată sau remuneraţie materială .“ Au lucrat în toţi acei ani la SRI. Aștept încă an - blică asupra rolului dictatorului în oprirea con - nitate în anchetatori pentru a-i face să înţe - cheta internă pe care domnul Hellvig, directo - solidărilor și asupra riscurilor aferente pentru leagă „riscul pierderilor a mii de vieţi ome - „Refuz să scriu în declaraţii rul SRI-ului de azi, mi-a promis că o va face miile de locatari. Emisiunea a fost citită de Virgil nești “, pe care blocurile nereparate îl prezen - numele prietenilor“ încă de anul trecut; și, evident, o anchetă pe - Ierunca (cu care opozantul se cunoștea bine) la tau. Nu a reușit. Din contră, cei doi ancheta - nală pentru favorizarea torţionarilor. Povestea vorbei , pe 4 și 5 martie 1979 .2 tori, la ordinul lui Iulian Vlad, au continuat să- Ultima ședinţă de judecată la Curtea de În decembrie 1984, în timp ce Gheorghe i ceară să renege conţinutul scrisorii și să de - Gheorghe Ursu a mai scris o scrisoare Apel București a avut loc pe 18 septembrie și Ursu era „încadrat cu reţea informativă “, o clare ca ar fi scris-o pentru „remuneraţie ma - critică la adresa dictatorului, despre abuzuri - a fost dedicată concluziilor părţilor. Repre- „sursă“ a Securităţii i-a sustras acestuia jur - terială “. O astfel de declaraţie constituia, evi - le împotriva Uniunii Scriitorilor, citită pe ace - zentanta Ministerului Public a susţinut rechizi - nalul .3 Inginerul a fost anchetat de inculpaţii dent, un obiectiv important pentru Direcţia a lași post în 1981, de data aceasta de Monica toriul, punctînd principalele probe care dove - de azi, foștii ofiţeri ai Direcţiei a VI-a de cer - VI-a din mai multe motive: Lovinescu. Resimţind intens lipsa de libertăţi desc vinovăţia inculpaţilor. Din peste 70 de cetări penale Pîrvulescu și Hodiș, întîi în stare  se demonta acuzaţia de crimă formu - și cultul imund al dictatorului Ceaușescu, in - mărturii adunate în ultimii ani și mii de file de de semilibertate, în prima parte a anului lată împotriva lui Nicolae Ceaușescu, căruia ginerul a încercat să coaguleze printre prie - documente ale Securităţii aflate la dosarul cau - 1985. Obiectivele anchetei rezultă din dosa - i se putea raporta că emisiunile de la Europa tenii săi scriitori, cu ajutorul legăturilor cu zei , rezultă astăzi cu claritate motivele arestă - rul penal întocmit de inculpaţi. Aceștia au în - Liberă erau, iată, neadevărate, aparţinînd Europa Liberă, un grup de rezistenţă intelec - rii, torturării și uciderii lui Gheorghe Ursu de cercat insistent să-l facă să declare: unui „mercenar “ al „agenturilor ostile din tuală care „să ţină trează ura românilor contra către cei doi inculpaţi. Iată un sumar al cazului:  că pentru scrisorile la Europa Liberă ar străinătate “. regimului totalitar în care trăiesc, să-i îndemne fi fost „remunerat “ de acel post de radio sau  Gheorghe Ursu ar fi fost discreditat și la răsvrătire organizată sau măcar la nesupu - Datoria faţă de conştiinţă de alte „oficine de propagandă ostile “ din stră - în „anturajul “ său, grup care ar fi putut fi ast - nere, sau măcar să facă totul spre a-și menţine inătate; fel mai ușor „destrămat “; 4 libertatea de gîndire “ (citatul este din dosarul Imediat după cutremurul din 1977, ca in -  că ar fi trimis acele scrisori în calitate  ar fi fost și o oportunitate de compro - de anchetă). A afișat la serviciu manifeste an - giner cu expertiză antiseismică, Gheorghe de „purtător de cuvînt al altor persoane “ cu mitere a postului de radio care , pentru o titotalitare, cu „referiri la necesitatea luptei Ursu a fost desemnat șef de proiect de con - „concepţii dușmănoase “; mare parte a populaţiei României , era o gură împotriva statului “, „ cu scopul de a atrage 16 nr. 990 (731) 10-16 octombrie 2019 atenţia că situaţia critică “ din „timpul regimu - posibilităţilor de comunicare în afară. Puţini al Departamentului de Stat al SUA și se ful aparatului represiv al regimului Ceau- rilor fasciste s-ar potrivi în prezent realităţilor dintre aceștia au fost închiși (în total, în jur de așteptau să fie întrebaţi despre cazul Ursu “. șescu, l-au anchetat violent pe opozant, co - din România “. Nici pe acestea nu le-a repu - 70) și mai puţini au fost maltrataţi în închi - Rezultă că decizia ca Gheorghe Ursu să miţînd acte de tortură care au culminat cu diat în timpul anchetei. Din contră, el a decla - soare. 8 fie asasinat nu a fost una simplă pentru Se- uciderea acestuia. rat la anchetă că manifestele „exprimau gîn - Trebuie să amintesc aici un fapt nu în - curitate și Ceaușescu. Ea trebuie că a depins În acest context, în 1995, un deţinut de direa sa “, respectiv „că nu este de acord cu deajuns de cunoscut. Din studiul documen - pînă în ultima clipă de condiţia „colaborării “ drept comun, Clită Marian, a dat mai multe unele realităţi din ţara noastră “. telor de la CNSAS rezultă că în România lui și potenţialul „re-educării “ acestuia, tocmai declaraţii în presă prin care și-a asumat tor - Prin mai mulţi prieteni (Geo Bogza, Nina Ceaușescu au existat mult mai mulţi opo - pentru a evita suspiciunile americanilor 10 . De turarea și uciderea lui Gheorghe Ursu. Eli - Cassian, Dan Deșliu, Gheorghe Brătescu zanţi decît se știe în genere. Mii de oameni la experimentul Pitești și pînă la deghizarea berat în mod suspect, el a încercat să convin - etc .), a încercat să îi convingă pe unii delegaţi de curaj au scris „înscrisuri dușmănoase “ îm - represiunii „sub acoperirea miliţiei “ din anii gă presa și chiar unele organizaţii de dreptu - în Marea Adunare Naţională sau la Congre- potriva dictatorului, dar au rămas necunos - ’80, securiștii știau că un „obiectiv “ care a rile omului că ar fi primit ordin să-l agreseze sul al XII-lea al PCR (printre care Eugen cuţi publicului în momentul cînd au fost des - semnat un angajament de colaborare și a dat în detenţie pe Gheorghe Ursu, iar în final l-ar Jebeleanu) să citească unul dintre acele ma - coperiţi de Securitate și „anihilaţi “ prin dosa - note informative în închisoare se „cuminţea “, fi ucis „din greșeală“. I-a vizitat în acest scop, nifeste. re de drept comun de cele mai multe ori tru - devenea folositor pentru regim. Mizau, evi - printre alţii, pe Petre Mihai Băcanu , la Anchetatorii s-au străduit să-l facă să cate (parazitism, furt, operaţiuni interzise cu dent, pe ideea de „compromitere “, pe ruși - România Liberă , și pe Gabriel Andreescu , la scrie numele acelui delegat și ale altora cu valută) sau prin internări forţate în spitale nea faţă de actul delaţiunii, pe șantajul cu Apador-Comitetul Helsinki. Insistenţa cu care care plănuia acţiuni „dușmănoase “. În an - psihiatrice. 9 dosarul de informator. Istoria comunismului spărgătorul de case pretindea din senin că el chetă, Gheorghe Ursu a scris: „Refuz să scriu Prin „continuarea cercetărilor sub stare românesc a fost plină de astfel de cazuri tra - ar fi fost cel care l-ar fi ucis pe Gheorghe în declaraţii numele prietenilor “. Despre „epi - de arest “, anchetatorii lui Gheorghe Ursu tre - gice despre care s-a aflat abia în anii ’90: vic - Ursu, inadvertenţele medicale 11 și neconcor - sodul din preajma congresului XII al PCR “ (în buiau să determine dacă „obiectivul “ era dis - time, oameni de altfel onorabili, care în închi - danţele cu alte mărturii devoalau în acest care a încercat să fie citit manifestul) a decla - pus să renunţe la „intensa activitate de propa - soare au cedat presiunilor, devenind ulterior personaj un instrument (de altfel tipic) de rat: „Plecînd de la simţul datoriei am scris o gandă dușmănoasă prin acţiuni directe sau „colaboratori “, „ agenţi de influenţă“ sau cel dezinformare al Securităţii. Era evident că scrisoare lui Virgil Ierunca “. prin intermediul unor oficine de propagandă puţin „cetăţeni de încredere “. fostului informator Clită Marian i se făcuse Pe lîngă ameninţările cu violenţa, anche - reacţionară din străinătate “. Totodată, „întru - La dosar nu există un astfel de angaja - instructaj să ia asupra sa acest omor pentru tatorii au folosit ceea ce pentru Gheorghe cît cel în cauză întreţine legături apropiate cu ment semnat de Gheorghe Ursu – în liberta - a-i disculpa pe torţionarii securiști, lucru se - Ursu a fost cea mai dură formă de constrîn - unii scriitori care se află în atenţia organelor de te sau în închisoare. După o lună de torturi sizat imediat de cei doi foști disidenţi amin - gere: „Familia va avea de suferit! “. Gheorghe Securitate pentru concepţiile lor dușmănoase “, aplicate de cei doi torţionari securiști și trei tiţi mai sus, dar și de cea mai mare parte din Ursu ne-a cerut, mie și mamei , mai mult ca o urma ca în cercetări „să se clarifice și natura zile la izolare severă „în poziţia în picioare cu presă. Conform propriilor declaraţii, Clită se scuză, acordul de a refuza să-și implice priete - relaţiilor cu aceștia “. mîinile lateral întinse prinse cu cătușe de pe - aștepta la „cel mult un LCM “ (lovituri cauza - nii. Ne-a spus : „Ce-or să-mi facă? Să mă omoa - Gheorghe Ursu nu a acceptat nici în reţi și executînd în această poziţie 17 ore zil - toare de moarte), o infracţiune amnistiată; re… eu așa ceva nu pot să fac. N-aș mai fi eu stare de arest să-și „divulge prietenii “ și să de - nic “, pentru că tot nu colabora, a fost mutat deci el nu ar fi pierdut nimic în acest scena - însumi… “. clare „ce bani a luat “ pentru scrisorile la Eu- în celulă cu doi informatori periculoși pentru riu .12 În schimb, a beneficiat (printre altele) În privinţa încercării de racolare a ingine - ropa Liberă. Pe măsură ce al doilea și ultimul a fi „constrîns să declare ceea ce nu recunoștea de încă o eliberare înainte de termen. rului ca informator, securistul institutului termen legal de arest preventiv (respectiv a în anchetă“ (martorul Barabancea). Aceștia Este important de amintit că , în acea pe - unde acesta lucra a declarat: „În perioada doua lună) se apropia de sfîrșit, inculpaţii au declarat paznicilor că „au de lucru cu rioadă (anii ’90), Justiţia română postrevolu - cînd Ursu Gheorghe era cercetat la Direcţia a PÎRVULESCU și HODIȘ l-au anchetat din ce în Ursu “, dar „nu au ce-i face că nu recunoaște “ ţionară nu acceptase încă incidenţa legislaţiei VI-a [...] un ofiţer de la Direcţia a I-a care răs - ce mai sălbatic, supunîndu-l unui regim sis - (martorul Udrea Marian și alţii). privind infracţiunile contra omenirii (respectiv pundea pe linie de scriitori și poeţi m-a con - tematic de tortură. Din dosarul cauzei , rezultă că renegarea a articolului 358 al vechiului cod penal) în ca - sultat pentru o posibilă recrutare a lui Ursu Martorii au relatat că Gheorghe Ursu a scrisorilor la Europa Liberă de către autorul zurile de tortură și alte forme de represiune Gheorghe, pe această linie... După un timp, refuzat să-și „toarne “ prietenii și sub tortură: lor și acceptarea statutului de „mercenar “ politică, ce sînt imprescriptibile. Prin confec - m-am reîntîlnit cu ofiţerul [...] mi-a comunicat „După bătăile care i-au fost administrate de erau scopuri importante pentru Securitate. ţionarea „cazului “ Clită, calculul Securităţii a că Ursu Gheorghe l-a refuzat categoric “. către anchetatori, așa cum mi-a spus ing. Astfel se explică de ce , în timpul detenţiei, fost pe cît de simplu, pe atît de evident: Gheorghe Ursu a arătat că nu era omul Ursu, starea sănătăţii devenise șubredă. Mi-a Gheorghe Ursu „era schingiuit, era întrebat  abuzul în serviciu era fie amnistiat 13 , care să se lase „influenţat pozitiv “5. Obsti- spus că era bătut de anchetator, ofiţer de de scrisori trimise afară din ţară și ce bani a fie prescris, ca și loviturile cauzatoare de naţia lui de a nu-și renega acuzaţiile împotri - Securitate, întrucît acesta dorea să divulge și primit pentru ele , scrisori care erau împotri - moarte (LCM) ; va dictatorului Ceaușescu și de a nu „colabo - numele altor colegi ai ing. Ursu . L-am văzut pe va regimului de atunci “ (martorul Pascale  tortura și crimele împotriva umanităţii ra “ l-au determinat pe Iulian Vlad să dispună ing. Ursu la puţin timp după ce a fost adus Gheorghe). nici nu erau luate în calcul în acea vreme de deghizarea cazului într-unul de drept comun, de la anchetă cu urme vizibile pe partea Această retractare, cît și informaţiile care procurorii militari aserviţi Securităţii ; în speranţa că Gheorghe Ursu va putea fi dreaptă a obrazului și zona nasului și a ure - ar fi putut duce la implicarea prietenilor săi,  prin condamnarea infractorului de „re-educat “ în detenţie, printr-o anchetă „ cu chii. Am observat urme de sînge “ (martorul „scriitori cu concepţii dușmănoase “, într-un drept comun , se crea „autoritate de lucru ju - alte mijloace “. Caracostea). proces de „propagandă împotriva orînduirii decat “ pentru infracţiunea de omor. Deci nici Opozantul a fost arestat pe 21 septem - Un alt motiv al torturii era, așa cum au socialiste “ și o „reţea de scoatere “ și difuzare ulterior ofiţerii de Securitate nu vor mai brie 1985 sub un pretext de drept comun, declarat martorii din celulă , faptul că refuza prin Europa Liberă a „înscrisurilor ostile “ nu putea fi învinuiţi pentru acest asasinat politic. conform strategiei ceaușiste de a disimula să declare „cum au ajuns afară cele scrise de puteau fi valorificate de Securitate în condiţiile Deci securiștii urmau să-și cîștige astfel o represiunea politică „sub acoperirea miliţiei “. Ursu “, respectiv „reţelele care l-au ajutat pe în care „obiectivul “ era mort . Printr-o schimba - imunitate, presupuneau ei, definitivă. Prin folosirea acuzaţiei de drept comun, Gheorghe Ursu să scoată materiale scrise din re de „atitudine “ în timpul anchetei, cu sigu - Cît despre numitul Clită Marian, scenariul Securitatea evita ca Ceaușescu să ia la cu- ţară cu direcţia unor cotidiene occidentale sau ranţă că Gheorghe Ursu ar fi scăpat cu viaţă. i-a fost ornamentat cu o combinaţie de amă - noștinţă de un opozant care din proprie ini - posturi de radio “. Însă el a avut în permanenţă în vedere nunte veridice și altele de o violenţă extre - ţiativă, nu pentru bani, i-a contestat acestu - cît de utilă ar fi fost colaborarea sa dictatoru - mă , în speranţa că „va prinde “ atît la public, ia, în mod public, dreptul de a mai conduce N-a dorit să se dezică lui. Și cît de nocivă pentru prietenii săi, pen - cît mai ales la procurori. Într-o anumită mă - ţara. Deghizarea represiunii mai avea un de Europa Liberă tru locatarii blocurilor avariate de cutremur sură, „a prins “. scop bine conturat, care apare explicit în zeci și, în general, pentru încrederea oamenilor în Fostul informator a recunoscut senin că de documente ale Securităţii aflate la CNSAS: Europa Liberă, postul care „trebuia să ţină „a semnat angajament cu Securitatea în co - „Sa-i găsim ca borfași, ca hoţi, să acţionăm cu Documente din dosar arată că , încă de la trează ura românilor contra regimului totalitar laborare cu miliţia “, că i s-a ordonat să „for - miliţia, cu alte organe din statul nostru și să nu începutul detenţiei lui Gheorghe Ursu, Gu - în care trăiesc, să-i îndemne la răzvrătire orga - meze o echipă“ prin care trebuia „să aplice facem din aceasta o chestiune politică , care, ul - vernul american și mai mulţi congresmeni și nizată sau măcar la nesupunere “. Mărturiile teroare și regim represivo-restrictiv “ faţă de terior, să aibe implicaţii asupra intereselor ro - senatori au cerut autorităţilor române infor - colegilor de arest și ale paznicilor arată că „un individ care a dat în regimul ţării și a de - mânești peste hotare “6. Pe lîngă adulaţie una - maţii urgente despre situaţia lui. Telegramele Gheorghe Ursu a refuzat pînă la capăt cola - nigrat clanul ceaușist “, toate acestea în nimă în interior, dictatorul de pe Dîmboviţa acestora au circulat la vîrful ierarhiei regimu - borarea, deși a întrevăzut posibilitatea să fie , schimbul eliberării mai rapide din închisoa - era însetat de faima unui „mare om de stat “ lui Ceaușescu. Ambasadorul român de la în final , ucis. re. Nu lipseau înjurăturile , dar nici amănun - în afară. Nu e nevoie să amintesc aici efortu - Washington, Nicolae Gavrilescu, îi avertiza pe În timpul procesului care se apropie în te care să epateze publicul și să dea o notă rile pe care le-a făcut regimul să confecţione - ministrul român de Externe și pe șefii Secu- aceste zile de final, inculpatului PÎRVULESCU de „profesionism “ ipochimenului: „teroarea “ ze cuplului Ceaușescu un „renume mondial “. rităţii că în acest caz a intervenit „Sydney i s-a citit una dintre declaraţiile lui Gheorghe ar fi fost aplicată „zilnic “ după un „sistem De aceea, pentru represiune el a creat o me - Yates, unul dintre membrii cei mai influenţi Ursu în care acesta refuză să divulge numele IGM: palme, tălpi, umeri, palme peste faţă“ , todă „mai perfidă“, pe care a numit-o „pre - ai Camerei Reprezentanţilor “, „ o relaţie apro - prietenilor. Deși declaraţia era contrasemna - „agăţat de pat “ cu instrumente „date de afa- ventivă“ . piată a ambasadei care a sprijinit dezvolta - tă chiar de el, răspunsul torţionarului a fost ră“ , „ tot acest program supravegheat de 3-4 Era vorba despre îngenuncherea popo - rea relaţiilor româno-americane “. „ Dezvolta - halucinant: „Nu cred ca în atîţia ani de anche - ori pe săpt eram scoși și furnizam note infor - rului român prin frică și suspiciune; prin su - rea relaţiilor “ însemna clauza naţiunii celei tă să fi făcut vreo persoană astfel de declara - mative cu privire la ceea ce relata Ursu Gh “14 . pravegherea pe scară largă, urmăririle „la ve - mai favorizate acordată de SUA. Regimul de ţii. Dacă aș fi mers cu o astfel de declaraţie la Pe lîngă imposibilităţile medicale și cro - dere “, numărul mare de informatori. Secu - la București știa bine că Congresul american șeful de serviciu , cred că aș fi fost sancţionat “. nologice, naraţiunea infractorului mai con - ritatea era principala armă de „supunere a condiţiona această clauză de respectarea ţinea destule inadvertenţe care duceau la populaţiei “, iar Direcţia de Cercetări Penale – drepturilor omului în România. Și mai știa că Clită Marian şi „loviturile concluzia că fie securiștii îi făcuseră scenariul 7 15 „un laborator al terorii “ . Această metodă nu de Gheorghe Ursu se ocupa în acel moment cauzatoare de moarte“ în pripă, fie omul nu-și învăţase bine lecţia . a făcut același număr de victime ca în anii Securitatea . Informările anchetatorilor au Ulterior , el a oscilat în funcţie de procesele în ’50. Cînd se auzea de ei la Europa Liberă, disi - ajuns la miniștrii de Interne și de Externe și la care a fost implicat, fie ca inculpat, fie ca denţii din epoca Ceaușescu erau cu predilec - Cabinetele 1 și 2 PCR (cuplul Ceaușescu). Încă de la începutul anchetei, în dosarul martor. Deși de fiecare dată a relatat o altă ţie fie lăsaţi (sau somaţi) să emigreze, fie par- Conform declaraţiei unui securist, „în acea uciderii lui Gheorghe Ursu existau probe că versiune a evenimentelor, un detaliu a ţial anihilaţi prin domiciliu forţat și tăierea perioadă , în ţară urma să vină un demnitar torţionari securiști, la ordinul șefilor de la vîr - rămas constant: intenţia să-i disculpe pe nr. 990 (731) 10-16 octombrie 2019 17 SOCIEtAtE ofiţerii de miliţie și Securitate acuzaţi, ulte - bineînţeles într-o formă complet neromanţa - Revenind la arhitectul din film, pe lîngă tanţă dacă domnia să chiar se consideră laș rior, fie de omor, fie de crime împotriva tă “. Mi-a comunicat că „aspectul politic al lu - faptul că este ucis după semnarea angaja - sau fricos, sau asta-i doar o altă poză prin umanităţii, respectiv tortură. crurilor “ și „angajarea politică “ a lui Gheor- mentului, reiese că ancheta, arestarea și asa - care socotește să epateze segmentul mai ghe Ursu aveau să fie „mobilul filmului “ al sinarea lui sînt rezultatul unor învinuiri benig - dezabuzat al scenei postmoderne dîmbo - Impostura politică cărui titlu urma să fie Babu . ne, comise – așa cum lasă chiar filmul de înţe - viţene. (Sau e pur și simplu urmarea sfatului şi oportunism artistic Am văzut recent acel film al domnului les – de jumătate din populaţia României. E avocatului firmei sale, ca să preîntîmpine un Andrei Cohn, pe care , pînă la urmă , l-a numit ca și cum , în anii ’80, Securitatea (sau miliţia) litigiu pentru încălcarea prevederilor artico - nu Babu , ci Arest . Am descoperit cu stupefac- ar fi pus să fie ucisă în tortură acea jumătate lului 78 al Codului Civil, numit respectul da - În 2009 , am primit un e -mail, de la un ţie că este o ecranizare aproximativă a sce - din populaţie care asculta Europa Liberă și torat persoanei decedate .) anume Andrei Cohn , care îmi scria că „de nariului lui Clită Marian, despre care am vor - spunea bancuri cu Ceaușescu. Ceea ce e mult mai grav este bagatelizarea mai multă vreme “ era „foarte preocupat de bit pe larg mai sus. Dacă naraţiunea filmului urmează apro - represiunii ceaușiste și a disidenţei românești. evenimentele dramatice din ultimul an de Filmul începe , într-adevăr , la 2 mai, așa ximativ scenariul lui Clită Marian ( „bătăi re - Lucru care merită o explicaţie. Conform viaţă “ al tatălui meu, intenţionînd să „realize - cum ne scrisese autorul în urmă cu opt ani. pe tate “, „în fiecare 24 de ore 3-4, ședinţe de genericului filmului, acţiunea se desfășoară ze un film de lungmetraj despre acest su - Însă victima – un arhitect anodin și inert – nu intensitate, cît duce omul, între ele program în anii ’80. Singurul opozant al regimului, biect “. Dorea „enorm de mult ca filmul să este arestată pentru că a scris scrisori la de repaus, discuţii cu caracter divers “), dialo - despre care se știe că a fost ucis în închisoa - conţină amintirile “ noastre (ale surorii mele Europa Liberă, ci (aflăm mai tîrziu) pentru că gurile copiază, efectiv, expresiile infractorului re în acea perioadă, a fost Gheorghe Ursu. și ale mele) și îmi cerea „permisiunea și spri - asculta Europa Liberă. Și pentru că primea de drept comun. (N-ar fi de mirare ca acesta Dar filmul, după cum pretinde autorul, nu e jinul “, respectiv „o discuţie care să-l poată acasă amici cu care se uita la videocasete „in - din urmă să-i ceară drepturi de copyright despre Gheorghe Ursu. (Ba chiar orice ase - ajuta să se apropie mai mult de lucrurile terzise “ (inclusiv porno) și juca bridge. Cu domnului Cohn.) Telespectatorilor care-și mănare îi impietează memoria .) Atunci de - care s-au întîmplat atunci “. Mai scria că nu care amici, în pauzele de la filmele porno, îi mai amintesc de filmul Babu (documentarul spre cine e vorba? Un personaj care n-a exis - avea intenţia să facă „o anchetă politică prin mai înjura pe Ceaușești sau spunea bancuri lui Cornel Mihalache) li se vor fi părut familia - tat, evident. Mai mult, nu e vorba despre un intermediul acestui film, ci o cercetare psiho - despre aceștia. Arhitectul cedează la bătăi, își re replicile recitate fără suflare de genul: dis ident. E vorba, ne explică autorul (nemeta - logică despre disponibilitatea omului către „recunoaște și vini imaginare “17 și își toarnă „înţelegere semnată “ pentru „regim drastic “ foric!) , despre lașitatea noastră, în general. Sau oroare “. Ne-a trimis un scurtmetraj pe care-l prietenii (vinovaţi de aceleași „crime “), ba prin „aplicarea sistem IGM “, „ represivo-res - poate în comunism. Este, nu-i așa, rolul firave - făcuse recent și care ne-a făcut o impresie chiar semnează și un angajament de colabo - trictiv “ la „palme tălpi abdomen rinichi torace lor și mimeticelor referinţe la „sistemul restric - pozitivă. Am avut la București o conversaţie rare. Iar în final tot e ucis , în mod bestial, de faţă spate lateral “ etc. Mai mult, aparent mul - tivo-represiv “ al vagilor înjurături la adresa de cîteva ore cu respectivul, într-o atmosferă personajul lui Clită Marian (care , în film , se ţumit cum sună, regizorul le pune succesiv în ceaușeștilor. Este postura ”anticomunistă “a de amabilitate reciprocă. M-a frapat totuși la numește Vali), o „persoană cu multe calităţi gura atît a ofiţerului , cît și a lui Vali (să nu se unui chibiţ cu pretenţii, altfel profund ignorant el o aparentă opacitate la dimensiunea poli - native “18 . Într-un apoteotic final relativizant, piardă „efectul “?). În căutarea sa de „oroare “, faţă de realitatea represiunii ceaușiste. tică a cazului, deși i-am explicat-o pe larg. În regizorul basculează de partea criminalului, autorul trebuie că a fost profund impresionat Prin relativizarea și înceţoșarea vinovăţii - iunie 2011 , autorul de reclame comerciale căruia îi deplînge cumva soarta. Ambii par nu atît de „evenimentele dramatice din ulti - lor din acei ani, filmul pare un vehicul al pro - (am aflat cu această ocazie că avea o firmă victime egale ale „sistemului “. mul an de viaţă “ al tatălui meu, cît de imagi - pagandei securiste. Care de 30 de ani încearcă pe acest profil) ne-a contactat din nou, pe Dacă această premisă vi se pare fără naţia verbală a ipochimenului care , în 1995 ,a să „compromită “ rezistenţa contra lui Ceau - mine și pe sora mea, cu aceeași solicitare. sens, nu sînteţi singuri .19 Neverosimilitatea pretins, în mass-media și faţa procurorilor, că șescu. Am fost toţi niște lași, ne-am turnat unii I-am trimis prin e -mail o istorie destul de de - scenariului (bătăi fără noimă la ordinul l-ar fi ucis. Pînă și vulgarităţile de limbaj sînt pe alţii, l-am adulat toţi pe Ceauşescu… Și taliată a cazului tatălui meu, în mare parte Securităţii, învinuire derizorie) este dublată copiate după Clită Marian (deși limba româ - atunci – de ce ar fi Securitatea mai vinovată? reflectînd datele din dosare pe care le-am de o fractură logică, observată și de alţi co - nă i-ar fi oferit o vastă alegere). Chiar așa, de ce-ar fi Securitatea ţapul ispăși - prezentat mai sus. Am inclus și amintiri: de - mentatori. Ofiţerul îl prelucrează pe Vali cum Andrei Cohn declară în interviuri că „po - tor al mizeriei morale din „anii lumină “? spre verticalitatea ieșită din comun a tatălui să-l ucidă pe arhitect încă dinainte ca arhitec - vestea inginerului Ursu l-a urmărit ani de Este cu siguranţă o întîmplare că această meu, despre profunda lui angajare umanis - tul să fie arestat. Se pune, evident, întreba - zile “, că „a fost în mintea lui pe tot parcursul producţie bine-venită imaginii Securităţii a tă și democrată, despre imperativul care-l rea: de ce l-au mai anchetat, torturat, pus să procesului “. Și totuși, în mod nebulos, refuză ieșit pe piaţă chiar în perioada în care aștep - domina de a „face ceva “ ca să ne ridicăm semneze angajamentul etc. dacă tot urma să admită că aceeași poveste a fost o sursă tăm un verdict în procesul torţionarilor lui „noi, românii “, din „josnicia și abjecţia la să fie ucis? de inspiraţie pentru filmul său. Criticii au re - Gheorghe Ursu. Însă nu m-am putut împie - care -am ajuns “ sub Ceaușescu, nivel la care Nu, domnule Cohn, nici măcar în anii ’50 marcat în unanimitate că „filmul amintește dica să nu remarc un amănunt care ar putea lui Gheorghe Ursu i se părea că „n-am fost Securitatea nu a ucis gratuit. Cu atît mai de cazul Gheorghe (Babu) Ursu, ucis în 1985 părea ironic, dacă n-ar fi tragic pentru con - niciodată “16 . puţin ulterior. Un colaborator cu angajament în timpul detenţiei de la Securitate “. Cînd știinţa noastră postdecembristă. În seara În răspunsul său, Andrei Cohn îmi mulţu - semnat era un bun de preţ pentru regim. aceiași critici îl întreabă direct despre acest cînd am văzut filmul, pe 27 septembrie , la ci - mea „enorm “ pentru acele detalii, despre Tocmai pe ei se baza. Evident, prin frică și caz ca sursă de inspiraţie, regizorul devine in - nematograful „Elvire Popesco “ al Institutului care spunea că l-ar fi „ajutat să înţeleagă că , suspiciune. „Obiectivele “ cu dosar de „reţea coerent: „Nu știu exact ce înseamnă o sursă Cultural Francez, erau cîţiva spectatori care fără dimensiunea politică a evenimentelor , informativă “ erau pioni docili și folositori ai de inspiraţie “. Nu-i vine ușor, evident, să rîdeau în sală. Rîdeau la șmecheriile verbale cazul ar putea să pară pentru o clipă kaf - sistemului. Chiar dacă suferiseră în închisoa - nege că a folosit cazul Ursu, cînd toată ale torţionarului. Nu păreau că aveau vîrsta kian “. Mă asigura că „minimalizarea dramei “ re, de rușine sau de teama să nu fie demas - lumea îl vede ca atare. De unde răspunsurile să fi fost securiști. Dar , cu siguranţă, securi - lui Gheorghe Ursu era „ultimul lucru din caţi, ei , în general , se lăsau de „activităţi duș - căznite. Vorbește despre „diferenţe impor - știi, inclusiv torţionarii tatălui meu, ar fi rîs și lume pe care și-l dorea “. Voia „foarte mult să mănoase “. Cei ieșiţi din închisoare în anii ’60 tante “ între povestea din film și „povestea lui ei la acest film. Să încercăm să înţelegem facă acest film “ și mă asigura că va pune cu un astfel de pedigree au făcut cariere îna - Gheorghe Ursu “. Declară că acesta „are toate motivaţiile autorului. Desigur că e conștient „între generice nimic altceva decît adevărul, inte de Revoluţie. (Unii chiar și după .) mărcile a ceea ce se cheamă un erou “, „ un de precaritatea morală a tratării victimelor disident cu adevărat “. Că el, Cohn, a conce - unor crime împotriva umanităţii ( „căzute sub put un personaj care e „aproape opusul lui “: puterea adversarului “) drept fricoase. Însă „un fricos cu care mă identific mai degrabă povestea arhitectului, alter-ego-ul domnului eu, care nu am avut nici un act de disidenţă Cohn, nu poate fi circumscrisă unor astfel de în istoria mea personală. Povestea mea e crime. Nu e disident, nu face parte din acea alta: e o poveste unu la unu “. „ În cazul ingi - categorie care a fost reprimată sistematic în nerului Ursu... erau doi contra unu în celulă. comunism pentru motive politice. Oricum , [Ursu] este un om care a făcut un gest de di - cazul nu poate fi generalizat prin prisma des - sidenţă sancţionat drastic de către acest sis - tinului: n-au murit mulţi în închisoare în anii tem criminal, băgîndu-i în celulă doi oameni ’80. Mai exact, unul singur: Gheorghe Ursu. mai puternici decît el. Sînt foarte multe dife - Or, autorul neagă cu vehemenţă că e vorba renţe între povestea pe care vreau eu s-o despre, sau că măcar s-a inspirat din acest spun și cazul inginerului Ursu și cred că orice caz. Atunci, despre cine e vorba? „Noi toţi “ nu asemănare chiar îi impietează memoria. “ am fost torturaţi și nici uciși. Nici pretinsa Buimăcitor. Toată lumea vede asemă - lașitate a autorului nu a fost pedepsită nici nări, dar nu e nici o asemănare. Și asta pen - de Ceaușescu, nici de Securitate, nici de un tru că orice asemănare chiar îi impietează Vali, așa cum e pedepsită în film lașitatea ar - memoria (!). Iar ca dovadă că nu e nici o ase - hitectului său . mănare, iată, lui Gheorghe Ursu i-au băgat în Mergînd mai departe cu cercetarea, dacă celulă doi bătăuși, nu doar unul, ca în film. nu e vorba nici despre un caz real, nici de- De unde asemănare? spre unul general, să presupunem atunci că Mai are rost să-i reamintesc lui Andrei motivaţia autorului a fost un exerciţiu în ab - Cohn că pe Gheorghe Ursu l-au ucis securi - surd. Cum ne scria, cu veleităţi „kafkiene “, știi, și ar fi făcut-o oricum, cu sau fără ajuto - cînd ne-a contactat pe mine și pe sora mea rul a doi borfași „mai puternici decît el “? Cît acum zece ani: despre „disponibilitatea omu - privește problema absenţei disidenţei dom - lui către oroare “. Să zicem deci că e un caz nului Cohn, să stea liniștit: nu i-o cere nimeni, abstract, lipsit de constrîngeri logice, un exer - atîta vreme cît singur ne mărturisește că ciţiu de imaginaţie care contrazice legile so - avea 17 ani la Revoluţie. cietăţii, chiar și pe ale celei comuniste. Pînă Pînă la urmă, nu în aceste confuze pirue - la urmă, se poate face artă abstractă din te verbale stă păcatul capital al acestei sordi - orice. Se pune atunci întrebarea – de ce a Olga, Gheorghe, Andrei şi Sorana Ursu, Sala Palatului, 1970 de pelicule a domnului Cohn. Nu are impor - avut nevoie autorul de două ore de tortură 18 nr. 990 (731) 10-16 octombrie 2019 SOCIEtAtE pe deplin concretă, cu trimiteri, totuși, la chiar mai tineri de 17 ani – au ieșit în stradă, grupuri sau asociaţii, formale sau informale. cu care a fost lovit și coloana vertebarală“), care Ceaușescu, la miliţie, la o ceţoasă acuzaţie de opunîndu-se tiraniei. Acei oameni nu au fost 5. Metodă a Securităţii care includea ame - a fost cauza morţii, să se fi produs ca urmare a „uneltire “? Dacă e vorba doar despre psiho - lași. Peste o mie dintre ei au plătit cu viaţa ninţări, șantaj sau cointeresare în scopul ca lovirii cu piciorul gol. Data pretinsei lovituri date logia victimă-călău, de ce persistă domnul supremul gest de opoziţie. Nici cei morţi nu „obiectivul “ să renunţe la acţiunile „potrivnice “ de Clită era , de asemenea, contrazisă de foaia Cohn în pompoase deplorări ale „traumei au fost fricoși. Nici cei de dinaintea lor – și , eventual , să devină „agent de influenţă“ . de observaţie clinică, de protocolul operator și comuniste “? Și , mai ales, de ce a avut nevo - Vasile Paraschiv, Iulius Filip, Radu Filipescu, 6. Fragment dintr-un discurs al lui Tudor de mărturiile a trei medici și ale unui asistent ie de ancorarea în povestea concretă, în fra - Petre Mihai Băcanu și alte sute și mii de opo - Postelnicu la o întrunire cu șefii Direcţiilor cen - medical de la spitalul Penitenciarului Jilava. zele lui Clită Marian și , prin el, în cazul zanţi care au fost torturaţi în închisorile lui trale și securităţilor judeţene. În momentul de - Conform tuturor probelor medicale, data pro - Gheorghe Ursu? De ce s-a expus astfel la în - Ceaușescu, nu pentru că spuneau bancuri cesului său, în urmă cu trei ani, fostul șef al ducerii leziunilor interne fatale a fost vineri, 15 trebări incomode cu privire la sursa de inspi - sau jucau bridge ascultînd Europa Liberă, ci Securităţii și ministru de Interne era și el incul - noiembrie. Conform declaraţiilor martorilor din raţie, printre care baletează acrobatic? pentru că s-au opus activ tiraniei. pat în cazul Ursu. celulă, în acea zi , Gheorghe Ursu a fost scos de Nu e o întrebare retorică. În lipsa altor Aici, în devalorizarea opoziţiei împotriva 7. Raportul Final al Comisiei prezidenţiale dimineaţă la anchetă la ofiţerul de Securitate explicaţii plauzibile, răspunsul devine simplu dictatorului Ceaușescu, aventurîndu-se pe pentru analiza dictaturii comuniste în România Pîrvulescu (secondat de Hodiș Vasile). A fost și îl cunoaște toată lumea (de cînd există fil - bîjbîite , dar cu preţiozitate în „trauma comu - (RFCPADCR), p. 205. adus în celulă seara, cu pătura, întrucît nu mai mul comercial): pentru că violenţa și vulgari - nismului “ din „Epoca de Aur “, stă „chiar im - 8. Unul singur, din cîte se știe, a fost ucis: putea să meargă, acuzînd dureri abdominale tatea se vînd. Mai ales atunci cînd amintesc pietatea “, reală, comisă de Andrei Cohn. Gheorghe Ursu. Este posibil ca difuzarea la atroce. Din acel moment a început să verse de realitate. Și relativismul, și postura „am Europa Liberă a unei ştiri despre anchetarea lui, sînge. Erau simptomele spargerii intestinului. fost toţi niște lași “ se poartă. Autorul a mizat ______fie înainte, fie după arestare, să-i fi salvat viaţă. 12. Chiar condamnat fiind pentru omor, el pe posibilitatea de vînzare a ororii – așa fără 1. Multe dintre clădirile avariate pe 4 mar - Pe de altă parte, în acea perioadă, oficiali ame - nu a mai făcut decît doi ani de închisoare, res - sens cum rezultă din film – ancorate în reali - tie 1977 sînt și astăzi un pericol public, respectiv ricani au intervenit insistent la guvernul român tul pedepsei contopindu-se cu alte condamnări tatea și scenariul personajului cît se poate de cele cu „buline roșii “. Acestea includ şi blocul și la Ceaușescu pentru eliberarea sa. Faptul că pe care le avea deja la activ, deci nici în acest real, Clită Marian. Personaj care l-a fascinat Patria. a fost totuși asasinat (sub acoperirea unei învi - mod nu a avut multe de pierdut. De altfel, în pe regizor nu atît prin abjecţie, cît pentru po - 2. Transcrierea emisiunii bazate pe scrisoa - nuiri de drept comun și a unui pretext medical) declaraţii ulterioare, Clită Marian s-a „scăpat“, tenţiala sa valoare de piaţă. rea lui Gheorghe Ursu a fost găsită recent la lasă un semn de întrebare și asupra șansei de declarînd că, de fapt, a fost „ sfătuit să ia asupra În interviuri aiuritoare, Andrei Cohn Institutul Hoover din SUA, institut care păstrea - reușită prin Europa Liberă. lui “ uciderea lui Gheorghe Ursu . merge uneori pînă acolo încît pretinde că ză arhiva postului de radio Europa Liberă, și 9. Pentru o analiză a acestei caracteristici nu în - 13. Prin decretul 11/88 al lui Nicoale vrea să educe tinerele generaţii. Despre poate fi citită aici: http://gh-ursu.ong.ro/ deajuns de cunoscute a represiunii ceaușiste, a se Ceaușescu . „trauma comunistă “. Deci despre aspecte is - 19790304-EmisiuneaPovesteaVorbeiEL-cutremur- vedea articolul din Noua Revistă de Drepturile Omului 14. Citatele sînt din documentarul Babu , al torice. (Halal!) GheorgheUrsu.pdf ). nr. 1/2018: http://www.re vistadrepturi leomului.ro /as - lui Cornel Mihalache, în care apare Marian Clită . Poate că trebuie atunci să i se aminteas - 3. Jurnalul, ţinut timp de 40 de ani, conţinea sets/ docs/2018_1/NRDO%202018_1_ursu.pdf . „Babu “ era numele sub care îl cunoșteau prie - că, în final, că adevărul (pe care declară că-l peste 4 .000 de file și reprezenta o frescă deta - 10. Oficialii americani au suspectat în per - tenii, încă din tinereţe, pe Gheorghe Ursu. înfăţișează) nu e în relativismul ignoranţei liată, analitică și foarte caustică a falimentului manenţă că acesta a fost un asasinat politic. Din 15. Printre alte fabulaţii, Clită Marian insis - politice. Securitatea chiar a îngenuncheat comunist din România. O mare parte era dedi - documentul Congressional record , US Senate din ta că, la ordinul Securităţii , el ar fi trebuit să acest popor, domnule Cohn. Folosind teroa - cată cultului personalităţii lui Ceaușescu, pe 26 iunie 1987 , rezultă că , în acel an, Congresul obţină de la Gheorghe Ursu date despre rea și delaţiunea pentru acest scop bine de - care autorul o resimţea ca pe o ofensă supre - SUA a votat să retragă României clauza, citînd ca „Băcanu și alţi așa-ziși disidenţi “. Petre Mihai terminat. Nu teroarea gratuită, „kafkiană “a mă adusă poporului român, forţat să „înghită motiv, printre alte încălcări flagrante ale dreptu - Băcanu avea să devină disident abia la trei ani gîndurilor care cu emfază declară autorul că mizeria asta îngrozitoare morală “ sub „stîrpitu - rilor omului în România , și cazul Ursu. după uciderea lui Gheorghe Ursu. l-au „urmărit ani de zile “. Teroarea Securităţii ra politică cu fumuri napoleoniene, omul care 11. Fostul deţinut pretindea că l-ar fi ucis 16. Fraze din jurnalul lui Gheorghe Ursu, a fost bine gîndită, metodică, sistematică și duce de rîpă ţara, prin autocraţia sa obtuză, dar pe Gheorghe Ursu printr-o unică lovitură, cu pi - conspectate de torţionarii săi în dosarul penal pe generalizată – acele caracteristici definitorii absolută, arbitrară, dar fără replică “. (Fragment ciorul gol, în abdomen. Acest scenariu era con - care i l-au întocmit la Direcţia a VI-a a Securităţii. care o fac să se încadreze între crimele împo - din jurnal transcris de anchetatori în dosarul trazis de toate documentele medicale existen - 17. Observaţia îi aparţine Iuliei Blaga. triva umanităţii. Iar poporul român nu a fost penal al lui Gheorghe Ursu) te, din care rezultă că victima fusese lovită cu 18. Expresia este a unui blogger, Ioan Big. în întregime laș. Poate ca domnul Cohn a 4. „ Destrămarea de anturaje “ era o metodă corpuri dure, cu „spitul “, în mod repetat, deci cu 19, A se vedea, de exemplu, cronica lui stat cuminte acasă, dar în zilele din 16-22 de - prioritară în „munca de Securitate “, avînd scopul intenţie. Medicii au arătat că era exclus ca spăr - Vasile Zărăndan : https://www.arq.ro/ deconspira - cembrie 1989, milioane de români – unii declarat de a împiedica agregarea opozanţilor în tura intestinului subţire ( „prins între corpul dur rea-celei-dintai-seri-a-discutiei-secrete/28169 .

de-clic(k) / atelier deschis de reflecţie și experimentare, laborator și tea colectivă codificată, noul dispozitiv de atelier, noile tehnologii „disruptive“ tocmai producţie și ordonare. posibilitatea distanţei reflexiv-experimenta - Orașul-reţea și orașul-mașină este noul Arta în trecutul oraș al viitorului le, manifestate în primul rînd ca spaţiu pu - „spaţiu public“ al artei. Dar mai este ceva, blic, întrupate de spaţiul public, devine ca - mai subtil. Hipertehnologizarea, virtualiza - ducă, e anulată, transcendental blocată: ar - rea ajung în sfîrșit din urmă mai vechiul tiști sau nu, nu apucăm nici măcar să o mai conceptualism al artei. Orașele devin „con - visăm, să ne-o imaginăm, s-o dorim. ceptuale“. Or, ce poate face cu adevărat și Bogdan GHIU Orașele, cu spaţiul lor public, devin lo - decisiv arta, manifestînd spaţiul public, este curi de trecere, de tranzit, suporturi ale vi - să materializeze agresiv și constant, să prac - tezei în devenirea comunicare, de fapt în tice, altfel spus, un fel de cinism , dar în sen - Nu putem vorbi despre „spaţiul public“ nă categorial-conceptuală, nefiind, adică, devenirea-mediu a omului însuși (capitalis - sul prim, dramatugic și performativ, brutal- și despre „arta în/ca spaţiu public“ dacă nu atît de universală pe cît presupunem și am mul actual bazîndu-se pe hiperaccelerare), zen, cu adevărat filozofic, al lui Diogene: o vom fi puţin atenţi la mutaţiile actuale ale dori, ci strict locală și istorică, caracteristică în care ne-om întîlni noi, dar tot mai încap - artă elementar materializantă , o artă care orașului în care se presupune că ar trebui orașului și modurilor istorice occidentale de sulaţi, tot mai închiși în carcasele noastre, să readucă gustul materiei, provocînd ade - să aibă loc și curs spaţiul public și arta a face politică? tot mai mediaţi, deci mai alienaţi. În orașe - vărate „sabotaje“ și „ambuscade“ ale mate - din/ca el. Orașul se de-specifică generalizîndu-se le viitorului imediat va exista spaţiu public, rialităţii într-un spaţiu urban tot mai violent Dar de ce ar trebui să restrîngem arta și și redevine reţea și mașină , motor al econo - ele nu vor fi, chiar, decît spaţiu public, însă dematerializat, „idealizat“, „spiritualizat“ . spaţiul public doar la orașe? Oare nu tocmai miilor imperiale. Căci orașul istoric și capca - un spaţiu public nu numai golit de orice Spaţiul public este spaţiul însuși, spaţie - pentru că, de fapt, orașul ca atare, ceea ce na, aporia – adică, literal, fundătura – spa - substanţă, ci total reformulat în sensul rea, nevoia de exterior. am putea numi „orașul istoric“ , dispare ge - ţiului public este posibil să nu fi fost decît o „non-locurilor“ (ne-locurilor), celebrul con - Vandalizat prin privatizare și demateriali - neralizîndu-se , de-specificîndu-se și pierzîn - frumoasă și intensă paranteză istorică, cept iniţiat de Marc Augé. Orașele hiperteh - zare (ca stadiu suprem al privatizării, al con - du-și, asemenea artei înseși, orice contur, „orașul“ tinzînd să redevină azi depozit, stoc nologizate și hipermediate, orașele-cîmp fiscării), spaţiul urban al lumii (al lumii-oraș) orice cadru, orice „ramă“, fiind înlocuit cu un (inclusiv de populaţii: locuim sau ne depo - tehnologic de existenţă, vor elimina spaţiul nu poate deveni public decît redevenind continuum urban, cu zone urbane, cu teri - zităm? Locuinţe sau antrepozite?) după ce public generalizîndu-l, asemenea orașului comun și împărtășit, bun și resursă pentru torii urbane, cu spaţii urbane tot mai întin - se va fi afirmat esenţialmente estetic , dar în însuși. Spaţiul public ca spaţiu devastat, ne - umanizare. Iar pentru asta, arta trebuie să-l se, care tind să acopere lumea? Arta este sensul esteticii aristotelice, altfel spus me - utralizat, aneantizat, asemantizat. Spaţiul afirme profanînd falsul spaţiu public al orașe - acum la fel ca orașul, în „omologie structu - tafizic, ca loc al ordinii prin putere. public ca spaţiu gol, ca pustiu (în sens lor tot mai inteligente cu oameni tot mai rală“ cu el. Peste tot – și tot mai nicăieri. Prin viitorul foarte apropiat al așa-nu - nietzschean), ca spaţiu golit și pustiit la nivel proști. N-ar trebui atunci, oare, pentru folosul mitelor smart cities , orașe 5G, revenirea la semantic, nu neapărat cu forţa, ci ca spaţiu A profana, ne reamintește undeva unei cît mai bune autoconceperi politice a orașul ante-„clasic“, pre-„estetic“, al purei devenit indiferent . Ce farsă! Agam ben , înseamnă a de-confisca, a de-sa - artei, ca în loc de spaţiu public să vorbim, antasări funcţionaliste, este amplificată. În Și atunci poate mai degrabă spaţiu craliza, adică a reface accesul public, a reda de pildă, de spaţiu comun sau împărtășit , re - aceste condiţii, capcana (mai presus de comun decît spaţiu public , mai curînd strada vulgului, profanilor, tuturor, indistinct și in - vizitînd, cel puţin parţial, vechea, rurala, feu - orice, categorial-conceptuală) a spaţiului decît (doar) piaţa, mai curînd interstiţiile diviz. Azi, însă, această contra-replică nu dala noţiune a devălmășiei , altfel spus, pro - public devine teribilă, implacabilă, dat fiind (gen Sandwich), spaţiile remanente sau ui - poate trece decît printr-o masivă politică de prietatea colectivă indiviză? Nu oare un fel că, dacă spaţiul public înseamnă distanţa tate, neglijate! Noi înșine ca spaţiu! re-materializare, pe care doar arta o poate de devălmășie este ceea ce vizăm prin sin - de întîlnire, de negociere și de „joc“ cu alte - Adică, deja, reţeaua , de fapt mediul , de - și experimenta, și exercita. tagma de „spaţiu public“, care este o capca - ritatea, deci și distanţă (semio-pragmatistă) opotrivă extern și intern, adică interiorita - Spaţiul public ca spaţiu comun material. nr. 990 (731) 10-16 octombrie 2019 19 OPINII

Au oare aceste personaje nombrilist-eli - tineretul portocaliu al lui Plutarh tiste șanse serioase în politica de azi? Nu știu cît de mult s-a maturizat electoratul român din epoca Băsescu încoace, dar e limpede că oamenii așteaptă acum mai multe soluţii concrete și mai puţine vorbe bombastice. tereza-Brîndușa PALADE Admiratori confuzi, cîteodată snobi, ai intelec - tualilor portocalii se mai găsesc. Dar e clar că eșecul băsismului de a dezvolta România, deși temperat de reușitele acestui regim în Generaţia mai tînără a camarilei intelec - caţie clasică, la care se știe că nu are acces tot lui Iohannis, în ciuda complexelor (proprii) de materie de justiţie și politică externă, a rămas tuale din jurul fostului președinte Băsescu s -a omul. E vorba, în realitate, de agenda după altitudine. Nu mai contează practica atît de puternic întipărit în memoria colectivă. regrupat. După înfrîngerea umilitoare suferită care „muritorii de rînd“ nu merită aceleași pri - complexă a politicii – decizii ale CCR, limite Iar șansele lui Theodor Paleologu să anul trecut la referendumul pentru familie și vilegii economice și politice – a se vedea sine - constituţionale etc. Ca de obicei, intelectualii ajungă la Cotroceni, cînd are în spate un par - ridicola propagandă fundamentalist-legionară curile din timpul lui Băsescu – ca intelectualii din jurul lui Băsescu glăsuie doar despre în al - tid minuscul, legat ombilical de un lider com - contra persoanelor LGBT care „ne fură copila - rafinaţi. Fiind așa de intelectuali și așa de rafi - te valori aspirînd cinic și fără urmă de mode - promis (nu numai politic, ci și, mai recent, de șii“, intelectualii cu pricina s-au relansat în poli - naţi , le e scîrbă de tot soiul de „accidente isto - stie la cele mai înalte funcţii. Cînd nu scriu decizia judecătorească despre turnătorul tică la fel de guraliv și agresiv ca înainte. Ni-l rice“ care mai mișună și vieţuiesc prin politica același articol în nenumărate ediţii, precum Petrov) sînt nesemnificative. Cel mai proba - amintim, probabil, pe unul dintre ei, laic de noastră. Și, chiar dacă și noi sîntem deseori în - Ioan Stanomir, care nu mai încetează cu „ciu- bil fostul președinte-jucător a mai aruncat felul lui, predicînd teatral, într-o sutană de îm - greţoșaţi de politruci și siluitori ai limbii româ - ma roșie“ și „mafia pesedistă “ pe blogul un zar ca să vadă dacă obţine cu „fiul lui prumutat, despre „pescarii de oameni“ ai lui ne care poluează scena politică, deosebirea e Contributors, reapar în politică cu vechea fla - Paleologu bătrînu’“ un scor mai bun în pri - Isus care ar trebui să le vină de hac homose - că nu pretindem totuși că ne situăm pe alt mură portocalie ascunsă printre referinţe la mul tur și dacă PMP ar putea obţine ceva la xualilor. Acum au renăscut din spuma mării, nivel ontologic decît ei: substanţa ar fi la noi, Platon și Plutarh. Și, desigur, predicînd atîtea schimb, la negocierile pentru turul doi. aproape fără istorie. Cel evocat mai sus, fostul în timp ce ei ar fi numai accidente vecine cu valori înalte, e meschin să îi întrebi ce au fă- Intelectualii lui Băsescu sînt ca de obicei niște fondator al Partidului Noua Republică și fostul nefiinţa. Zăroni și Dăncilă nu ies din istorie, în cut ei ca să-i recomande pentru ocuparea pioni pe care acesta îi folosește cinic în jocu - PNL-ist Mihai Neamţu, e, la ora actuală, purtă - ciuda IQ-ului lor precar, doar pentru că un fin funcţiilor din stratosfera politicii la care aspiră. rile sale politice. tor de cuvînt al PMP – partidul de buzunar al intelectual ca Papahagi cultivă gîndirea dezi - De fapt, în afară de o restauraţie a epocii Strategia unică a acestor intelectuali în lui Băsescu, mobilizat pentru susţinerea lui derativă elitistă. Și, realist vorbind, politruci Băsescu, care să le redea sinecurile bănoase, campania pentru „Paleologu președinte“ Paleologu Jr. în cursa prezidenţială. Papahagi mai mult sau mai puţin inteligenţi și sofisticaţi nu e clar care e proiectul lor de ţară. Dacă pare să fie criticarea vocală a celorlalţi politi - apără și el, deși mai puţin vehement, onoarea au populat cam toate guvernările. Caracterul Mihai Neamţu dădea semne că visează să cieni. Cu toţii au greșit, fiind leneși, stupizi, in - de prezidenţiabil a noului filozof-rege . și scrupulele morale nu par determinate de importe republicanism american, condimen - adecvaţi. Și Plutarh recunoștea că e ușor să Dar, deși își ascund cu pudoare istoria, e inteligenţă sau de cultură. tat generos cu legionarism local, Paleologu descoperi greșelile altora. Dar și că tăcerea la vorba de aceiași „republicani“ cu un mișmaș În schimb, cultivatul traseist Paleologu, Jr. vrea să aducă în România Antichitatea momentul potrivit e înţelepciune. În cazul de credinţe trumpiste, ortodoxiste și neo-le - care a migrat din PNL în PMP, în căutare de greco-romană aromatizată cu băsism clasic. unora dintre ei, tăcerea sau discreţia i-ar fi gionare care cred că istoria trebuie construită noi funcţii, încearcă să ne convingă de con - În toate cazurile, nu pare să le pese de reali - făcut să pară în orice caz mai filozofi. Dar, de „oameni mari“ cu viziuni teoretice copleși - trariul. Dacă citești Plutarh, ești automat în tăţile concrete din ţărișoară mai mult decît energizaţi de flacăra portocalie, ei aspiră ne - toare. Ei urmează în linii mari aceeași agendă ligă cu Timoleon și alte figuri eroice. Dacă ai de bunăstarea lor, pe care sînt siguri că o obosit la utopia filozofului-rege, abil folosită politică narcisistă și antidemocratică din tre - tolba plină de idealuri și teorii, ești numai merită cu asupra de măsură, datorită cultu - de regele lor nefilozof, care-i preţuiește ceva cut, propunînd acum naţiei salvarea prin edu - bun de președinte. Dintr-odată, devii rivalul rii și calităţilor lor intelectuale nemaivăzute. mai puţin ca pe tinichigii.

Eu nu cred că pe piaţă există moralitate. val de antipatie, oricît de mărunt ar fi el în Nu Mihai Şora e de vină! Aşa-zisul boicot al firmelor care au refuzat inerta noastră societate civilă . Dar suprema publicitate Antenei 3 cînd cu celebra OUG batjocură se adresează publicului. Cît de 13/2017 mi s-a părut de o ipocrizie canonică. idioţi trebuie să ne creadă „creativii“ dacă îşi Pe o piaţă confuză şi coruptă, aşa cum este închipuie că înghiţim acest mit al rezistentu - cea românească, invadată de produse occi - lui anticomunist Mihai Şora? Valentin PROtOPOPESCU dentale relative şi nocive, instantaneu a cres - Căci bărbatul de 102 ani a fost membru cut la cote alarmante apetitul moral al jucă - al PC Francez, s-a întors în 1948 în România torilor importanţi, cei care pretind că nu vînd deja bolşevizată, în condiţiile în care Eliade, prin manipulare acele produse jalnice, dar se Cioran şi Ionesco abia respirau uşuraţi că Scandalul „Mihai Şora-Papaya Adver- Însă nu Mihai Şora este vinovat pentru revoltă etic cînd o televiziune e bănuită că reuşiseră să părăsească iadul comunist, a tising-e MAG “ se întinde. Clipul publicitar ce-l această afacere extrem de urît mirositoare. face propagandă cu banii lor de publicitate... fost consilierul Anei Pauker în cea mai ne - are ca erou pe venerabilul intelectual în vîr - Omul are 102 ani. Este remarcabil în raport Măi-măi, cîtă puritate şi intransigenţă! Brusc, agră perioadă a prigoanei antiromâneşti, stă de 102 ani a încins spiritele din România cu vîrsta biologică, însă irelevant în raport cu banii au început să aibă miros, că altfel sînt profesorii şi colegii lui Şora murind şi sufe - mai mult decît o campanie electorală de o ideea de acuitate critică exemplară. În plus, perfect inodori în conturile marilor companii rind în temniţele roşii... Director de editură mediocritate alarmantă. Adevărul este că, ţinînd seama de biografia domniei sale, cea şi corporaţii din România, majoritatea apuse - centrală cam două decenii, dl Şora nu a fost privind infinitele bannere plasate în zone cu reală , nu cea cosmetizată de publicitari şi de ne... Nişte Savonarola în chip de CEO! cîtuşi de puţin un disident, nu a suferit priva - mare vizibilitate urbană, am trăit sentimen - istoricii de tip nou, de editură, cum ne-am rea de libertate şi tortura, nici un gest public tul că „şeriful“ cu pălărie şi eşarfă roşie este putea aştepta, şi azi, dar mai ales ieri, la o al său nu a fost conotat ca antisistem. Mihai un candidat la prezidenţiale. Unul mai au - autocritică serioasă, la o mea culpa publică Şora poate să spună orice, dar el nu este cre - tentic decît fantoşele susţinute de varii par - din partea cuiva care nu a făcut niciodată un dibil pe tema „anticomunismului“. Vreţi pilde tide şi partiduleţe. asemenea gest de asumare a unei vinovăţii Mihai Şora de luptă contra adevăratei ciume roşii ? Păi Dar Şora nu visează la „tronul “ preziden - personale? De ce ar face astăzi ce n-a făcut nu a fost cîtuşi de puţin hai să-l invocăm şi să-l frecventăm pe Paul ţial. El ne vinde o imagine răsturnată a isto - în urmă cu 30 de ani? De ce ? Goma, dacă tot ne interesează discuţia. Dar riei contemporane. După Revoluţie, multe Însă, repet, culpa ce a prilejuit acest gre - un disident, să fim „creativi“ şi să spălăm un anti-erou ca asemenea jocuri de alba-neagra ne-au fost ţos clip publicitar nu este a dlui Şora, ci a nu a suferit privarea să-l transfigurăm în personaj pozitiv – nu e vînturate prin faţă. Dialectica şi alchimia pro - celor care au conceput, realizat şi difuzat fil - cam mult ? pagandistică au înlocuit simpla lectură a mul cu pricina. e libertate şi tortura, Eu zic că da. Pe de altă parte, înţeleg unor documente şi studii accesibile oricui eMAG ? Nu m-aş grăbi să arunc cu pia - nici un gest public al său foarte bine această grosieră manevră publi - este alfabetizat şi animat de o minimă bună - tra. Este o companie românească mare, şi citară. Este o relaţie directă între distrugerea credinţă. Lucrurile sînt simple, nu există acest lucru trebuie salutat în condiţiile în nu a fost conotat ca sistemului public de învăţămînt, după succe - scuze: vrei să afli adevărul sau versiuni ale care 70-80% din capitalul din ţară este sive „reforme“, şi proliferarea unui public in - adevărului? Te informezi, că ai de unde. unul străin. Managerul companiei nu este antisistem. capabil de opţiuni mature. Cu o masă de Citeşti. Vrei să ai opinii? Citeşti şi formulezi. obligat să ştie istorie. Sigur, el are obligaţia manevră ignorantă obţinem un public necri - Dar, vorba lui Adam Smith, cînd totul este să angajeze consilieri şi firme partenere tic, care înghite orice manipulare propagan - o piaţă guvernată de o mînă invizibilă, iar oa - on orabile, care să nu mistifice adevărul. distică. În curînd, şi Hitler, şi Stalin, şi menii şi sentimentele lor devin o marfă, cine Greşeala partenerilor este şi greşeala sa. Heydrich, şi Troţki vor fi eroi şi pilde care că - îşi mai bate capul cu adevărul? Adevărul nu Însă nu voi merge pînă acolo încît să nu mai Reiau argumentul. Nu omul centenar lăuzesc consumul. Drama nu e că publicita - se vinde, se demonstrează cu argumente şi achiziţionez produse e MAG . Experienţa mea este de vină, ci aceia care îl transformă în rii folosesc un dero de proastă calitate, ci că probe. Baterea premeditată de cîmpi nu are cu această companie este pozitivă. Nouă actor al unei jalnice minciuni. Iar culpa majo - publicul este unul imun la adevăr ca urmare nimic de-a face cu adevărul. Adevărul nu din zece relaţii sînt pozitive. Ce le-aş reproşa ră, cum spuneam, nu aparţine comanditaru - a ignoranţei la care este condamnat prin vinde, delirul propagandistic, da. „Creativii“ în ordinea afacerilor este extinderea laco - lui, cred, ci executantului. Aş macula mai noua educaţie. (of-of, săracii Shakespeare, Eminescu şi mă, ceea ce creşte cantitatea de produse şi puţin e MAG cu acuza de şarlatanie, prin mis - Nu propun să-l „iertăm“ pe dl Şora şi să Baudelaire, complet necreativi pe lîngă somi - parteneri, dar scade calitatea, scăpată de tificarea istoriei, ci mai degrabă pe acei publi - fim „toleranţi “ cu e MAG . Această atitudine tăţile publicitare de azi!) spală adevărul şi-l sub control. Pierd eu, clientul fidel. Dar citari care şi-au bătut joc şi de Şora, expunîn - ţine de preferinţa personală. Dar cred că, de contorsionează pînă cînd marfa devine dezi - dacă vreau garanţie şi service serios, atunci du-l unor accidente clinice în urma scandalu - această dată, vinovaţii sînt în altă parte . rabilă şi dependenţa este creată. rămîn la ei. lui public, şi de e MAG , prin generarea unui Părerea mea. 20 nr. 990 (731) 10-16 octombrie 2019 INtERVIU „Klein cel livresc și retractil a devenit mai visceral și mai îndrăzneț“

Interviu cu Mihai IGNAt

Seria „Autor colectiv“, de la Casa de pariuri unei eterogenităţi (de gen și de formule) care ca un făcut, pe prima pagină şi în paginile din literare, propune realizarea unor volume dia - arăta mai degrabă diversitate, libertate de mijloc, au publicat un reportaj despre filme log între elevii unor licee din România și opţiune etc. Nu vreau să spun că eu, de pildă, porno făcute la Braşov, reportaj însoţit de fo - Republica Moldova și mai mulţi scriitori și mu - nu aveam ceva influenţe, mai ales în măsura tografii etc. Atunci mi-am dat seama cît de im - zicieni. Am început acest proiect cu un scriitor în care fusesem învăţat de Mușina să citesc portant e contextul: o fostă studentă mi-a român aflat la maturitatea sa artistică, Mihai marea poezie modernă care, cu siguranţă, își spus c-a rămas uimită să mă găsească în pagi - Ignat, dramaturg și poet pe care elevii Liceului pusese amprenta asupra poeziei mele (una nile respectivei publicaţii (chiar dacă eu acolo Teoretic „Spiru Haret” din Chișinău și cei de la dintre influenţele mele certe din textele de apăream – sau credeam că apar – exclusiv ca Colegiul Naţional „Spiru Haret” din București debut se găseşte, de pildă, la un reprezentant poet). Uimit fusesem şi eu, dar de faptul că l-au descoperit în ultimul an. Elevi coordonaţi al școlii de la New York, Frank OʼHara). Mi se prezentarea din şapou şi mai ales titlul de profesorii Mariana Jitari (Chișinău) și Ca- pare simptomatic faptul că, după numărătoa - (Amantul ) trimiteau la mine ca persoană, iar nu melia Săpoiu (București) au realizat această rea zecimală a generaţiilor și a promoţiilor lite - ca autor al lui Klein spuse . În contextul acelui re - gleză, Andreea Bell, și a celui care apoi i-a deve - carte dialog, pornind de la un interviu realizat rare (60, 70, 80, 90, 2000), gata, s-a încheiat seria portaj despre filmele porno, un interviu cu tit - nit soţ, Gavin Bell), însă nu mi-am făcut mari de editorul un cristian cu Mihai Ignat, în 2006. (poate și pentru că e mai greu să dai denumiri lul respectiv şi o prezentare ambiguă, în care speranţe că voi ajunge să fiu montat la BBC, S-au adunat curiozităţi specifice vîrstei și cu gen generaţia „douăzecemiiștilor“ , „două două - se amestecau biograficul cu bibliograficul, au concurenţa era prea acerbă, dar mai ales nu mult peste ea. Mihai Ignat a fost la Chișinău, la zecemiiștilor“ ș.a.m.d.?!?:). Oare nu pentru c-a fost de natură s-o contrarieze pe fosta mea mi -am imaginat că va avea un asemenea suc - o întîlnire cu elevii, numeroase întrebări venind dispărut și contextul politico-ideologic, pentru studentă şi să-l facă pe unul dintre cei implicaţi ces încît să debutez la BBC cu ea și să ajung, mai apoi și din grupul de facebook creat spe - că lumea literară s-a eterogenizat, pentru că în povestea cu pornoşagurile să intre în vorbă după 17 ani de la scrierea ei, la a 17-a montare... cial pentru acest proiect început în vara lui miza s-a deplasat pe individualitate, nu pe cu mine: stăteam în staţie, aşteptînd autobu - Se pare că vă gîndiţi și la tinerii actori. 2019. Mulţumiri, așadar, elevilor implicaţi: grup(are)...? Și, în primul rînd, nu pentru că e zul, cînd am văzut că un tip se uita la mine ca Nu doar că piesele dumneavoastră se Colegiul Naţional „Spiru Haret” din București aberantă ideea că, la fiecare deceniu, așa, cro - şi cum m-ar fi recunoscut. A intrat în vorbă şi joacă în mediile underground, în cadrul (coord. Camelia Săpoiu): Aurelia-Maria Po pescu nometric, trebuie să apară o altă „gașcă“ de mi-a dat de-nţeles că mă reţinuse din tabloid festivalurilor studenţești sau de elevi, dar (clasa a IX-a G), Maria Mușat (clasa a IX -a E), autori, cu o altă poetică ?! ca pe un soi de Casanova (chiar aşa a zis, că le-aţi pus la dispoziţie recent și monologuri Horia Popescu (clasa a IX-a E), Elena Sătmar În traducere din limba germană, „klein“ dacă nu mi-ar fi inspirat teamă, m-ar fi pufnit în mod special, care pot fi interpretate la (clasa a XI-a B), Diana Pinţoiu (clasa a XI-a B). înseamnă „mic“. De ce aţi ales ca numele rîsul) şi că fetele „lui“ au ajuns în paginile revis - diferite castinguri, concursuri de interpre - Liceul Teoretic „Spiru Haret” din Chișinău acestui alter-ego să fie în limba germană? tei dintr-o greşeală (dăduse spre developare tare. Vine asta și din experienţa acumula - (coord. Mariana Jitari): Budu Cezara, Ceban Faptul că numele lui înseamnă „mic“ ar tre - filmul foto făcut la filmare cuiva din afara cer - tă prin interacţiunea cu tinerii actori? Selina, Cebotari Diana, Cebotari Mihaela, bui să aducă alte înţelesuri poeziilor? cului lor, fotografiile ajunseseră la ziarişti şi Povestea e puţin mai lungă: în 2006, un Dudca Cornelia, Ermurachi Veronica, Fuior Scriind un poem similiautobiografic, am de -aici toată tărăşenia…). La un moment dat a tînăr actor, Mihai Marinescu, pe care l-am cu - Andreea, Gavrișco Victoria, Iaroslavschi Iulia, vrut să-i dau un titlu care să trimită la mine nu apărut un alt individ, autobuzul meu nu mai noscut ca interpret al personajului masculin Iovu Arina, Livadari Evelina, Lubaș Dragoș, în mod direct, ci ca la un alter-ego, căci aveam venea, aşa c-a trebuit să fac cunoştinţă şi cu din spectacolul Crize de la Teatrul Foarte Mic Matcov Mihai, Melnic Mihaela, Micu Cristiana, un soi de pudoare și simţeam nevoia unei ăsta, era o namilă cu o moacă de-a dreptul pe - (unde Costina Ciuciulică, azi Cheyrouze, îi Pagu Nicole, Pocriciuc Arina, Prutean Ana „măști“ onomastice; prin urmare, am căutat un nală, iar tipul care mă abordase îl pusese la cu - dădea temperamentale replici), m-a rugat să-i Maria, Rotaru Elina, Spînu Anișoara, Stafi Vlada, nume; dar voiam ceva mai exotic decît un rent, eu eram „Casanova ăla“ din Braşoveanul scriu un monolog comic, cu care să se prezinte Talmaci Ana Felicia, Vatamanu-Mărgineanu nume „românesc“, totuși nici prea exotic, căci etc… Am urcat în acelaşi autobuz, m-au igno - la Gala Hop a tinerilor absolvenţi. Și deși mi-a Elena, Vedrașco Arina. De menţionat este fap - nu agreez preţiozitatea. În perioada aceea (pri - rat vorbind de ale lor şi, la un moment dat, au cerut să-l scriu foarte repede, am reușit :). În tul că, deși s-a pornit de la un nucleu iniţial, de ma jumătate a lui 1990) ,văzusem un film, coborît. Asta a fost tot. Încă o carieră ratată :)) mod ironic, de data asta, deși am oferit la un interviu apărut în Dilema veche , cartea s-a Mr. Klein , al lui Joseph Losey, cu Alain Delon în Crize e cumva o piesă de început, prin - „marfa“ aproape imediat, nu a fost folosită, construit singură, elevii parcurgînd cărţile lui rolul titular al unui dealer de artă evreu care tre primele scrise, care a devenit rapid un Mihai nu s-a mai prezentat la Gală, nu știu de Mihai Ignat, documentîndu-se temeinic pe in - crede că se poate sustrage Istoriei, deportări - succes (inclusiv o montare la BBC). Cum ar ce. Tot așa, în timp, au mai venit vreo două – te rnet, devenind tot mai curioși în a-l cunoaște lor etc. și care, pînă la urmă, plătește cu viaţa fi fost dacă succesul nu venea imediat, aţi trei astfel de cereri, și tot așa, monologurile pe autor. Cu și fără didascalii e, și în acest sens, pentru această ignoranţă... Și, deși eu nu sînt fi continuat să scrieţi teatru? respective n-au ajuns să fie jucate. Frustrat că un joc și o invitaţie, cu un (co)autor colectiv fa- evreu și viaţa mea nu avusese nici o legătură Da, a fost a treia piesă scrisă. Montarea la am scris degeaba, m-am gîndit cum să le valo - ţă -n faţă, la descoperirea literaturii române con - cu povestea acelui Klein, numele mi s-a părut BBC nu intră la categoria „inclusiv“, ca să zic rific. Și atunci mi-a venit ideea de a scrie cît mai temporane prin intermediul publicului tînăr. adecvat. Și asta nu doar pentru cvasiexotismul așa, ci la categoria debut absolut: practic, am multe astfel de texte și de a le pune laolaltă său, ci și pentru că, într-adevăr, avea acel se - debutat ca dramaturg acolo, sub forma unui sub un singur titlu, care iniţial a fost Varză , iar Sînt tot felul de mărturii legate de mantism al lui „mic“, consonant cu opţiunea spectacol radiofonic în limba lui Shakespeare apoi a devenit Ei sînt printre noi . Aceste mono - Cenaclul de luni, inclusiv o carte apărută poeziei mele de a surprinde viaţa cotidiană, (piesa mi-a fost tradusă de cineva foarte price - loguri n-au legături de continuitate, eventual, relativ recent. Spre deosebire de Cenaclul „mică“, de la „firul ierbii“... Iar unii cronicari s-au put, Andreea Bell), în aprilie 2004, moment la parţial, de contiguitate, e vorba de personaje, de luni, la Cărtărescu nu părea să primeze și legat de acest semantism și de astfel de po - care nu mi se mai jucase nimic, nu mi se publi - situaţii și voci foarte diferite, însă în teatrul de criteriul generaţionist. Erau totuși ani în sibile semnificaţii. case nimic, nu existam ca autor dramatic. azi se practică acest gen compozit, în plus, așa care se vehicula intens termenul de nouă - Cum s-a metamorfozat metaforozaurul Simultan, la două zile după premiera radiofo - cum au dovedit-o cele cîteva spectacole ( Cola - zecist, deși era cumva conjunctural. S-a pus Klein de la prima lui apariţie, din 1995, pînă nică din Anglia, la Gala Uniter s-a anunţat și că teral , Oedip , al lui Cristian Iorga, în regia Laurei vreodată problema unei încadrări de acest la penultimul, reloaded, din 2014? aceeași piesă fusese nominalizată la premiile Moldovan, sau Toate mi se-ntîmplă numai mie , tip (nouăzecist), pe modelul deja consacrat Greu de rezumat metamorfozele lui Klein, respectivului for. Nu-mi dau seama dacă aș fi realizat de Alex Dobinciuc), unele pot fi mixate de optzeciști și apoi reluat de douămiiști? căci s-au cam înmulţit, în directă proporţionali - continuat să scriu teatru în condiţiile în care nu spre a se constitui într-un one man sau one O, da. S-a stîrnit chiar o polemică între opt - tate cu experienţa mea de viaţă și cu constan - venea succesul Crize -lor. E o întrebare bună, women show... zeciștii consacraţi și diverși autori care „tră - ta teamă de manierizare. În orice caz, e sigur, însă nu pot să răspund la ea. Aș face doar spe - De ce-i este astăzi frică lui Mihai Ignat? geau spuza pe turta lor“. Am fost surprins de e vizibil că s-a schimbat de mai multe ori. culaţii. Și ce rost ar avea? Probabil că ajungeam De moarte. De boală, de bătrîneţe, de ha - aceste dispute, mi-o amintesc limpede pe Poate că măcar un aspect general poate fi des - pînă la urmă la proză. Dar poate că mai încer - zard. Frica de moarte e veche, prin adolescenţă aceea dintre Ion Bogdan Lefter sau/și Gheor- prins: Klein cel livresc și retractil a devenit mai cam măcar încă un text – două. Mai ales că aveam deja atacuri de panică, rare, nici nu știam ghe Crăciun, de o parte, și Dan-Silviu Boerescu, visceral și mai îndrăzneţ, deși au existat și re - abia astfel aș fi consecvent ideii pe care o că se numesc așa, am aflat abia în ultimii ani, de cealaltă (dispută informală mai degrabă, ţin veniri, parţiale, la acel background cultural expun la prima oră a cursului de creative wri - cînd atacurile de panică au ajuns la modă. Cea minte discuţii legate de situarea noastră gene - care-l ajuta să înfrunte realitatea. ting ţinut de ani buni la masteratul de Inovare de boală și cea de bătrîneţe sînt frici noi, dato - raţionistă la Zilele revistei Familia din Oradea, Titulatura de Amantul anului 2000 (al re - Culturală, al Facultăţii de Litere din Brașov: tea - rate faptului că nu mai sînt tînăr (fără să fiu, încă, de prin 1998, cred). Crăciun a și scris despre vistei Vatra ) a stîrnit interesul unui proxe - trul (și nu numai, evident) înseamnă persevere - în vîrstă...). Frica de hazard, de întîmplare nu e membrii Tabloului de familie ca reprezentînd net din Braşov. nţă, consecvenţă, insistenţă; faptul că n-ai scris una „activă“, nici recentă, nici de demult, ea cred noul val optzecist, în articole sau în Aisbergul Povestea cu proxenetul e doar un episod pînă la un moment dat teatru nu înseamnă că c-a apărut cînd am remarcat, în anii din urmă, poeziei moderne , iar Boerescu publicase destul haios. Totuşi, circumstanţele lui au tîlcul lor. nu poţi să scrii teatru, fiindcă nu știi încă dacă înmulţirea exponenţială a accidentelor (de de repede, după apariţia antologiei, o cronică Proxenetul nu citea revista Vatra , dar a citit un ești sau nu dramaturg; faptul c-ai ratat prima mașină și nu numai), frecvenţa crescută a inci - intitulată „Generaţia ʼ90, aripa tînără“ . tabloid, Braşoveanul , în care am acceptat să piesă nu înseamnă că nu poţi să scrii teatru de dentelor, doza mare de imprevizibil; știu că nu Sincer, mie mi se păreau superflue aceste apar fiindcă sînt vanitos şi fiindcă lucra acolo o calitate, poate că la a doua încercare... putem controla decît o mică parte a vieţii noas - discuţii, nu înţelegeam rostul acestor încadrări amică, o fostă colegă de redacţie de la cotidia - V-aţi aşteptat de la bun început că va fi tre, dar acum parcă mi s-a acutizat impresia generaţioniste sau „de etapă“, ce obositor e să nul Monitorul de Braşov . Amica mi-a luat un in - un succes sau a fost o surpriză? aceea că nu mai poţi fi sigur de prea multe lu - te „lupţi“ ideologic, pe nu știu ce fronturi virtua - terviu şi l-a publicat pe ultima pagină a tabloi - Am avut niște indicii că va avea succes (re - cruri, nici măcar de aproapele tău... le, mai ales că antologia noastră făcea dovada dului. Problema a fost că exact în numărul ăla, acţia Doinei Ioanid, reacţia traducătoarei în en - Interviu coordonat de un cristian nr. 990 (731) 10-16 octombrie 2019 21 Povestiri cu creionul chimic Nim, jocul de la Marienbad

Ioan Mihai COCHINESCU

Acela a fost anul cel mai bogat în vișine. cel mai mult și se potrivea tare bine cu aerul Aproape în fiecare primăvară – după explo - misterios al explorării noastre matinale. O zia miilor de flori albe ale celor 49 de vișini ce vegetaţie bogată năpădise bucăţile uriașe de înconjurau toată curtea de la moșie pe lîngă zid și coloanele grecești ce se prăbușiseră careul gardului din uluci din lemn de brad și de-a lungul anilor. Iedera și ferigile înalte fre - chiar și după pîlcul de mesteceni , pînă spre mătau în mici rafale de vînt, foșnind și un - brazii cei înalţi – în urma binecuvîntatului duindu-se ca valurile de grîu de peste gardul asalt al albinelor, bondarilor și fluturilor, tră - de piatră al domeniului. Cîte-o șopîrlă ne mai geam nădejdea că va fi o recoltă bogată de tăia calea, speriată, iar mierlele ciripeau prin fructe, care , de altminteri , erau de soi bun, copacii cei bătrîni din curtea spitalului de plă - mari, dulci-acrișoare și zemoase. Dar, ca un mîni instalat în anexele de odinioară ale făcut, fie venea vreo ploaie cu grindină, fie Micului Trianon. Am început să filmez cu ca - vreun îngheţ de-o singură noapte , vreo nin - mera destul de performantă a aparatului soare rătăcită în primăvară sau vreo vijelie și meu foto, înaintînd ușor prin desișul vegetal, speranţa se spulbera sub ochii noștri. Acum , urmat îndeaproape de frumoasa mea feme - Doamne ajută, în plină lună iunie, pomii ie cu părul arămiu, lung și cîrlionţat. erau plini de rod. De sub frunzele uriașe ale unei colonii de Ioan Mihai Cochinescu, Prin codrii vechiului palat Femeia mea frumoasă cu părul arămiu, brusturi cu flori liliachii, ţepoase și sferice ieși lung și cîrlionţat își pusese cercei de vișine la la iveală un șarpe lung de aproape doi metri, Încercasem să mă bag în seamă într-o cusut. Un apartament la bloc. Un interior mi - urechi și încerca să mă convingă și pe mine negru și lucios, care se opri în dreptul nostru discuţie etno-filozofică aprinsă dintre men - nimalist, o canapea, un șifonier, un lampa - să fac la fel, rîzînd în hohote pînă la lacrimi, și ne privi nemișcat cîteva clipe, fluturîndu-și torul meu, Dragoș Sandu, vestit cineast ama - dar, o bibliotecă mică. Cîteva bibelouri de cum îi era obiceiul. „Uite cum facem“, i-am la răstimpuri limba despicată ca pe-o mică tor al anilor ‘60-’70, și Vasile Creţu, un înfocat porţelan pe un lavoar din ceramică pe alo - zis. „Vom juca Nim, jocul de la Marienbad , cu flamură medievală sau de procesiune reli - folclorist bănăţean. Fuseserăm cazaţi în curi spartă . O femeie tînără intră și își dez - vișine în loc de beţe de chibrit. Dacă pierd, voi gioasă. Plecă după aceea liniștit mai departe aceeași cameră de cămin studenţesc din bracă rochia. Rămîne în sutien și chiloţi. Face purta timp de o săptămînă cercei de vișine.“ în drumul lui, pe sub brusturi. Filmam în con - complexul Facultăţii de Agronomie din cîteva mișcări stîngace de fotomodel în faţa „Chiar?“ „Da. Promit.“ „Unde este Marienbad? “ tinuare cu mișcări line ale aparatului, încer - București. Anul era 1969 și toţi trei fusese - camerei de filmat, zîmbind timorată spre „În Cehia. O staţiune balneară foarte vestită cînd să cuprind dintr-o singură panoramare răm premiaţi pentru filmele noastre la pri - obiectiv. Își dă jos sutienul, rapid. Apoi chilo - pe vremea Imperiului. Au fost pe-acolo , la toată măreţia de odinioară a palatului vesti - mul Festival Naţional al Filmului de Amatori ţii. Face cîteva mișcări lascive, dar viteza de vremea lor , și Wagner, și Chopin, și Goethe. tului Nabab, în care acesta nici măcar nu din România. Eu, pentru filmul de scurtme - rulare a aparatului de proiecţie e mai mare, Se spune că ar fi un loc tare frumos, printre apucase să locuiască, răpus de o pneumo - traj Cînd oamenii se joacă , la care Dragoș în mod intenţionat. Efectul este de film mut. dealuri, cu case nobiliare minunate.“ „Ara- nie. Dincolo de mormanul uriaș de moloz Sandu fusese operatorul imaginii. Ei doi pen - Femeia nu are mișcări feline , ci mai curînd tă -mi cum se joacă jocul tău.“ din centrul fostului salon de dans, în care se tru filmul documentar Verticală , avînd ca su - ţopăie în mișcări grotești, arătîndu-și goliciu - Am așezat pe masa perfect rotundă din mai zăreau frînturi din sobele de teracotă biect elevii unei școli de ambilopi care învaţă nea. Stinge lumina din încăpere. Spectatorii foișor patru rînduri de vișine în ordine crescă - italiană, glazurate într-un alb și albastru flo - alfabetul . Eu, fiind în clasa a unsprezecea, de- aplaudă minute în șir și fluieră, entuziasmaţi. toare și număr impar și i-am zis: „Se iau cîte ral peste rotunjimile sticloase ale unor baso - abia împlinisem optsprezece ani. Ei erau oa - Protagonista este prezentă în încăperea vișine vrei, dar dintr-un singur rînd. Cine ia de reliefuri cu capete cîrlionţate de îngerași, meni în toată firea, în jurul vîrstei de patru - plină de fum în care s-a încheiat proiecţia. E pe masă ultima vișină, pierde. Începem?“. A dinspre încăperea alăturată, am auzit cîteva zeci de ani . Și-au rîs de mine toată seara, îmbrăcată sumar, rujată și fardată strident. devenit dintr-odată foarte serioasă și s-a con - glasuri de femei și hohote de rîs. Ne-am pînă să ajungem la petrecerea de după pre - Pare a fi oarecum stingherită de succes. centrat cîteva clipe, încruntîndu-se. „Pot să le apropiat și am zărit un grup de tinere femei miere, undeva într-un cartier îndepărtat, Răspunde aplauzelor înclinîndu-se, ca la ser - iau, de exemplu, pe toate cele șapte din rîn - complet dezbrăcate care probau rochii poate prin Vitan sau Titan ori, poate, prin bările școlare, după o recitare . dul ăsta?“ „Da, poţi. Eu am văzut pentru într -un spaţiu improvizat ca studio de filma - Regie, la un club studenţesc. Mă priveau cu Au rulat toată noaptea în sala aceea zeci prima oară jocul foarte demult, într-un film re, plin de reflectoare , ecrane, blende, trepie - un aer de superioritate îndreptăţit, numai că de filme cu același subiect tabu: femeia, în francez. Îl jucau cu beţe de chibrit, dar și cu de, cabluri electrice și recuzită interbelică. Nu eu eram la vîrsta la care nu puteam admite goliciunea ei. „De ce ești ipocrit?“, m-a luat la cărţi. L’année dernière à Marienbad se numea s-au sinchisit de noi, sporovăiau și chicoteau o asemenea anomalie. Așa că debitam în rost Gelu Mureșan, fecund și inspirat creator filmul.“ „Era frumos?“ „Da, frumos. Lung, mai departe, fără să ne întrebe nimic. continuare tot felul de nerozii legate de pă - de desene animate. „De ce nu recunoști că baroc, bizar și fascinant. Cu o poveste de dra - Pesemne , credeau că facem parte din echi - rerea mea despre folclor și despre sensul fi - ţi -a plăcut? În definitiv, ceea ce vedem proiec - goste pasională și încîlcită, al cărei deznodă - pa de filmare. Așa că mi-am continuat neîn - lozofic al interpretării acestuia. Din cînd în tat aici e femeia nud, minunea universului! mînt de-abia puteai să-l ghicești. Jucăm?“ trerupta mea filmare, nestingherit. Am tre - cînd mă mai mîngîiau duios pe cap, dar apoi Ce poate fi mai frumos, mai înălţător?“ Am ni - „Jucăm“, a spus femeia mea cea frumoasă cut pe lîngă o coloană prăbușită, pe care stă - deveneau necruţători, lundu-mi în rîs orice merit , mai apoi, la cantină, în toiul unui joc cu fără să-și ridice ochii de la vișinele așezate în tea lungită, goală, nemișcată ca o statuie, o brumă de argument pseudo-știinţific. „Hai, sticla, pe săruturi. La urma urmelor, eram un perfectă ordine. „Și dacă pierzi tu?“, am isco - tînără cu părul despletit atîrnîndu-i în valuri prîsleo, că o să bei o răchie aici la club, o să soi de erou al zilei, fiind cel mai tînăr laureat dit-o. „Un sărut foarte lung“, promise ea uitîn - bogate prin iarbă. Șarpele de adineauri trecu strîngi în braţe vreo mîndră și-o să-ţi treacă al unui premiu naţional. Așa că mi s-a arun - du-se la mine șăgalnic. „Rămîne așa!“, am liniștit peste rochia de mătase vișinie a feme - înfumureala !“ , m-a bătut pe umăr ușurel cat în braţe cea mai rîvnită dintre fetele- bătut palma imediat, să nu se răzgîndească. ii, abandonată și ea prin vegetaţia bogată a Dragoș Sandu, care ţinea cu sinceritate la gazdă, care m-a condus într-o încăpere cu Nu i-am spus că, încă de cînd am învăţat ruinelor. Dormea sau era moartă, ucisă, mine și își punea mari speranţe în viitorul desăvîrșire întunecată și mi-a spus: „Dragul jocul, nu pierdusem niciodată. Nu i-am spus, poate, de veninul nemilos al tîrîtoarei ? meu de cineast de vază al lumii. meu, aici nu-i vorba nici despre metafore sau desigur, nici că, de regulă, cine începe pierde. Femeia mea frumoasă mă privi înfricoșa - Nu mai înţelegeam nimic, privind în jur. poezie, nici despre arta cinematografiei mon - Doar nu era să umblu prin oraș cu cercei de tă și îmi șopti: „Hai să plecăm de-aici!“. În Văzusem în zilele trecute în sala de spectaco - diale, nici despre covorul roșu de la Cannes. vișine , vreme de-o săptămînă. Așa că am cîș - aceeași clipă însă, femeia lungită pe coloana le Rapsodia din strada Lipscani o mulţime de Nu se dau nici diplome, nici medalii. Nu se tigat, fără probleme, vreo zece partide la rînd de piatră sări în picioare buimacă, frecîn- filme semnate de creatori de film valoroși scriu cronici, nu se filmează pentru Telejurnal. și am așteptat cu nerăbdare răsplata, „care , du -se la ochi, ca trezită din somn. Șarpele din din toată ţara. Cineaști și critici de film de Aici îmi arăţi dacă ești bărbat sau nu, ce fii pe pace, va veni la timpul potrivit“, m-a asi - apropiere se sperie și ţopăi cît colo într-un vază, precum Mirel Ilieșiu, Geo Saizescu, Doamne, iartă-mă?“. „Știi să joci Nim, jocul de gurat femeia mea frumoasă, „dar numai salt spectaculos, dispărînd rapid printre pie - Teodor Caranfil, Călin Căliman, Florian Potra, la Marienbad?“, am întrebat-o fără veste. după ce vom ajunge la cai și la parada cu tre. Colegele adormitei o întîmpinară cu rîse - purtaseră cu noi discuţii aprinse „pe tema „Nu. Habar nu am despre ce vorbești.“ „Hai mașini vechi, rochii și pălării de epocă“. te și chicoteli. Apăru prin spărtura ușii prin - suflului nou al cinematografiei reprezentat să le propunem celor de-afară jocul meu. Și Reușiserăm să ne strecurăm de dimi - cipale a fostului palat un bărbat chipeș cu de creaţia de film a amatorilor “. Ceea ce ve - dacă mă baţi cu martori, pe bune, facem neaţă, fără să fim văzuţi de paznici, pe sub mustăcioară care o invită cu un gest larg, deam însă aici, acum, în această petrecere după aceea tot ce vrei tu. Da?“ gardul de sîrmă zincată împletită și mai apoi teatral, elegant, la dans. După primii pași, cei nocturnă, era un alt film, pur și simplu. Și „A fost pentru prima oară că am pierdut prin spărturile în zid ale vechiului palat can - doi se opriră, se priviră intens în ochi preţ de poate că era chiar filmul cel adevărat. jocul“, i-am spus frumoasei mele femei, ieșind tacuzin de la Florești. Voiam să facem foto - cîteva secunde și se sărutară pătimaș, ca-n Într-o încăpere în care se fuma mult, se prin spărtura de zid a palatului cantacuzin grafii și chiar un mic film. Se auzea o muzică filme. În umbra unei coloane, nevăzut de ni - proiecta în liniște un film făcut de niște ci - care acum un veac făcea legătura între salo - de Vivaldi repetată în ecou prin zeci de difu - meni, un bărbat înalt, palid și adus de spate neaști dintre cei prezenţi în concursul de- nul de dans , bucătărie și curtea din spate a zoare , de departe, dinspre pădurea exotică fuma o ţigară din care trăgea cu sete, încrun - abia încheiat. Se auzea numai susurul pelicu - servitorilor. „Și ce ţi-a făcut?“ „Nimic deocheat. de castani și nuci argentinieni. Era chiar par - tat. Isprăvind de fumat, a dispărut ca o nălu - lei care trecea prin faţa obiectivului aparatu - A spus doar că vrea să dansăm înlănţuiţi pînă tea a treia din concertul Iarna , care-mi plăcea că. Și nimeni, niciodată, n-a mai auzit de el. lui de proiecţie, ţăcănind ca o mașină de dimineaţa. Ca și cum am fi doi îndrăgostiţi .“ 22 nr. 990 (731) 10-16 octombrie 2019 ARtE Teatru Carnet de Festival sau cu ce am plecat de la Piatra Neamț

Mirella PAtUREAU

Cea de a treia ediţie a Festivalului de la sensteinian. Preia exact textul utilizat și de Piatra Neamţ, construit și gîndit de Gianina Tipografic Majuscul , întretăiat de imagini din Cărbunariu , reflectă în mare parte personali - arhivele Televiziunii române din anii 1980, tatea autoarei-regizoare, așa cum am cunso - cînd are loc acţiunea sau dosarul „Elevul“ . cut -o de ani de zile. Titlul general de „Succes “ Creează astfel în spectator o nouă concluzie, mi se pare în primul rînd o invitaţie adresată printr-o operaţie de gîndire personală. Repli - regizorilor invitaţi de a-și pune întrebarea cile personajelor sînt recitate e un ton alb, despre sensul artei lor și chiar, aș merge mai impersonal, ce sugerează realmente foaia departe, între succes și eșec, ca alternativa albă a declaraţiei făcute la Securitate. Ima - di alectică, titlul pune de fapt o întrebare esen - ginile din arhive izbucnesc reproducînd fun - ţială: de ce faceţi teatru ? De ce venim la tea - dalul epocii, nu neapărat teribile, o realitate tru? Între succes și eșec , miza este însă mult reflectată de televiziunea vremii unde apar mai mare, cred că invitaţia către participanţi cîteva momente absurde , de pildă , sfaturile a fost aceea a unei confruntări între căutări unui delegat local despre cum se menţine diverse , dar apropiate, și mai ales un schimb gospodărește căldura în blocurile fără încăl - de priviri . Festivalul nu a fost o suită de mo - zire. Spre final, mătură ecranul cîteva imagini nologuri cu mai multe variaţii, ci pur și simplu dintr-un peisaj dezolant, clădiri distruse și un dialog continuu, iar ideea de montaj – su - carcase de mașini, un univers ce se strecoară gerată și de Radu Jude în cuvîntul ce i -a pre - parcă, clandestin , printre corurile de copii și cedat proiecţia filmului – mi s-a părut cea mai parade festive. Un astfel de șoc al imaginilor, indicată pentru a vorbi despre acest eveni - mănunchi de realităţi personale sau altele de ment, construit din aproape/departe, sin - acum istorice , a fost și spectacolul multidis - guri/împreună și unde după fiecare spectacol ciplinar al lui Carmen Lidia Vidu , Jurnal de imaginile se completau și răspundeau, pe România. Timișoara , realizat la Teatrul Ger- ideea generală a unei coerenţe tematice și man de Stat din același oraș. Regizoarea are coinicidenţe de sensibiltăţi . o sintaxă specială, scrie realmente cu came - E clar , este un festival realmente al tine - care semnează și textul . O serie de monolo - lene . Stranie poveste totuși pentru copii, ra de luat vederi, îmbină documente perso - retului, vizibil imediat după un public domi - guri despre singurătate, în prima parte este unde un om e condamnat la moarte pentru nale, prin amintirile celor șase actriţe prezen - nat de adolescenţi (orașul nu are universităţi) fixat cadrul fizic, în cadrul unui atelier de coa - nimic spre satisfacţia generală. Păstrează și te pe scenă, imagini de epocă , muzica și su - și unde un juriu de elevi a decernat un pre - ching, anunţat ca o „staţie de epurare a gîn - întîlnirea cu Cucoana (Ruxandra Maniu, su - netele unei epoci. De la muzica operetei lui miu. Un public foarte tînăr, implicat în oraș. durilor“ . Sînt identificate personajele într-o verană și perfidă, dar care își nuanţează cu Kalman ce deschide cu antren spectacolul la Mărturie, expoziţia atelierului dirijat de sceo - tentă lejeră , la limită caricaturală. Nici o urmă un creion energic intervenţiile) într-o droșcă cele cîteva momente live ale mulţimii ce graful Mihai Păcurar despre spaţiul intim, din grotescul tipic afrimian , girafe sau cîrtiţe uriașă de la înălţimea căreia femeia e un an - scanda în piaţa din Timișoara „Sîntem li - spaţiul public. Cîteva desene , fotografii și ex - pe scenă... Urmează apoi demonstraţia ca - treprenor modern care organizează produc- beri... “. Timișoara cu istoria sa proprie , dar și plicaţii: „Aici am cunoscut prima iubire, zurilor fiecărui personaj. Și aici tonul se ţia (și profiturile), cum spunea Marx, pentru cea a tuturor trăiește prin acest spectacol. prima decepţie, aici am aflat prima dată de schimbă, devine serios, la limita tragicului. că este capitalist și nu invers. Textul se dez - Foarte diferite, dar din aceeași familie a moartea unui prieten , aici m-am jucat copil, Mărturiile sînt pasionante, dureroase, indis - voltă însă in cîteva „execuţii“, despre cazuri unor afinităţi elective, aș cita aici cîteva specta - acest spaţiu nu mai există“. A fost mai ales crete, căci există și o singurătate în doi care de exploatare și abuzuri sociale. Trei cazuri cole. Shakespeare pentru Ana , de Luminiţa Ţâcu un festival de trupe tinere, adică ceea ce explodează în cele din urmă. Spaţiul mi se luate din actualitatea imediată: o femei romă și Mihai Fusu, de la Centrul de Arte Coliseum înţelegem de la o vreme prin teatru indepen - pare deosebit de interesant, un spaţiu dega - bătută de un șofer de autobuz, larg cunos - din Chișinău, ce vorbește despre deţinuţii din dent. Cu cîteva participări din teatre de stat, jat , aparent fără nici un suport material. coută pe Facebook , asasinatul unui om al închisorile din Republica Mol dova, Dezrădă - printre care teatrul gazdă sau cele venite din Evident, este un spaţiu vid, după formula lui străzii sub loviturilor unor adolescenţi și si - cinaţii lui Bogdan Zamfir, o producţie CNDB Bacău, Timișoara ori Sfîntu Gheorghe . Tema Brook, și unde pereţii, zidurile cu care perso - tuaţia copiilor romi, defavorizaţi în școli (des - și Lavoir Moderne Parisien, din nou despre dominantă a fost teatrul de inspiraţie socia - najele trebuie să se împrietenească sînt invi - pre care vorbesc și copiii romi din spectaco - migranţi , dar și de cei ce-și pierd limba, din - lă sau politică, tratate după metoda teatrului zibile. Zidurile revin adesea în imaginarul co - lul lui Afrim, Oameni și cartofi ). Alături de pro - colo de fiinţa socială. Un eseu interesant și documentar. Deși, după cum repetă Gianina lectiv , sînt ziduri care separă, care sufocă sau cedee din teatrul popular, droșca sau jocul care datorează mult vervei unei actriţe ca Zita Cărbunariu de multă vreme, nu sîntem în care apără . Dar dacă decorul material e vizi - cu umbrela, sînt utilizate și aici mijloace Moldovan. Pe care am regăsit-o cu ace eași faţa unui teatru documentar, în spiritul ver - bil doar cu ochii minţii noastre, decorul video, care culminează cu explozia finală, un poftă molipsitoare de joc în alt spectacol, batim, adică transpunere directă, stil repor - sonor este extrem de important, materializat incendiu ce mistuie totul. Afișul , beţe de chi - Tabu , alături de Ruxandra Maniu, plină de taj fidel, ci sîntem confruntaţi cu un teatru și el într-un ciorchine de microfoane ce atîr - brituri, ne pregătise deja, un foc mocnit , în vervă și enrgie, Alexandru Potocean și Alex despre realitate. Cît mai aproape de fapte, si - nă din tavan. Căci aici personajele sînt ascul - final va curăţa totul. Un spectacol ce atacă Fifea, despre prostituţie dincolo de cli șee sau mţindu-le suflul și respiraţia. Mai toate spec - tate, pîndite de o ureche invizibilă. Obsesie Frontal cu armele cu care Gianina Cărbunariu prejudecăţi, fără lacrimi și înduioșăr i facile. tacolele din Festival fac apel la ceea ce de sau poate moștenire dintr-un trecut cînd ne ne -a confruntat adesea. Am așteptat așadar De fapt, un capitol al unor cercetări mai vreo 30 de ani încoace numim noile tehnolo - pîndeau microfoane peste tot. celălalt titlu al Gianniei Cărbunariu prezent în ample, ale colectivului de la Macaz, despre gii, proiecţii, video, tratament al sunetului, Despre oamni și cartofi , realizat de Radu Festival , Tipografic Majuscul , pe care-l văzu - mizeria socială a unor pături invizibile. procedee de acum curente. Ceea ce m-a fra - Afrim la Teatrul „Andrei Mureșanu“ din Sfîntu sem acum șase ani la Odeon, și care-mi pro - Elise Wilk e o tînără autoare ce s-a impus pat însă este coerenţa acestui festival, ţesă - Gheorghe, a fost din nou o confruntare cu o dusese un șoc puternic. Mi-era teamă că în ultima veme, cu o preferinţă pentru dra - tura temelor ce se îmbină și își răspund într- realitate teribilă, din care am ieșit zguduiţi și după șase ani nu voi mai regăsi emoţia puter - mele adolescenţei, de la Pisica verde la un veritabil spaţiu de rezonanţă . Pe asistaţii de astă dată (l-am văzut anul trecut în FNT), nică de odinioară. M-am înșelat, am regăsit Avioane de hîrtie . Cu Crocodil , realizat la sociali din Frontal i-am regăsit în Oameni și un spectacol construit ca un puzzle din do - spectacolul și mai puternic, ca vinul cel bun și Teatrul Bacovia din Bacău, iniţial un mono - cartofi sau dincolo de gratii în spectacolul de cumente reale, interviuri cu familiile rome , vechi. Un material documentar tratat într-o log, ce mi s-a părut interesant și reușit, a fost la Chișinău . Ecourile revoluţiei din 1989 le- pline de demnitate , ale celor morţi într-un lectură teatrală construită pe o dinamică pe - pariul regizorului Horia Suru, care a divizat am auzit de la Micul nostru centenar (de la accident venind de la cules cartofi pentru un cisă, decupaj scene, personaje. Face apel la textul pentru patru actori . Identitatea adoles - Reactor de creaţie și experiment din Cluj ) la salariu de mizerie. Și din prezenţa scenică a evenimente reale – cazul elevului Mugur centului narator se deplasează astfel de la Jurnalul de la Timișoara ... Un soi de interna - cîtorva copii, ce cîntă și dansează într-o ex - Călinescu –, dar o scriitură scenică care dra - un personaj la altul, jocul devine viu, într -un ţională a dezmoșteniţilor. Termen cu rezona - plozie de vitalitate și graţie, pe un fond de matizează documente pierdute în cenușiul ar - spaţiu construit și el ca un tot într-unul, rîn - nţă dostoievskiană, dacă nu ar fi fost incen - imagini proprii universului lui Afrim, culmi - hivelor. I-am regăsit deci pe Alexnadru duri de cutii-blocuri, pătrate luminoase sau diul final anunţat în Frontal, după o serie de nînd cu scena unde dansatori cu capete de Potocean, Silvian Vâlcu, Gabriel Răuţă, Mihai locuri de joacă cu o deschidere bruscă a sălii „execuţii “ capitale . Nu voi face o suită de cro - cai apar în scena morţii unui cal, animal Smarandache, Cătălina Mustaţă și trebuie să spre orașul real (arhitectura sălii la Bacău o nici, din două săptămîni de Festival, voi înșira sacru la romi, cum ne -a explicat la discuţii mărturisesc că pentru un astfel de spectacol permitea ). O deschidere spre lume , căci „în cîteva gînduri născute din aceste întîlniri și unul din actorii -dansatori. aș fi venit la Piatra Neamţ și pe jos. spatele greamurilor sînt oameni“. Ștefan consonanţe dintre spectacole Tot o premieră a fost Frontal , text și regie Interesantă a fost confruntarea în Huluba, redevenit cu succes adolescent, îm - Radu Afrim , Sub fiecare pas e o mină ne - de Gianina Cărbunariu, care ia ca pretext Festival cu filmul lui Radu Jude după aceleași preună cu la fel de tinerii săi colegi , au adus explodată dintr-un război cu tine , premieră re - Povestea unui om leneș de Ion Creangă pen - documente, într-o versiune în lucru. Radu nota de juvenilă inocenţă și pasiune ce îi centă a teatrului gazdă. Este unul din specta - tru a vorbi despre sărăcie, identificată în dis - Jude a ales o tratare diferită, în estetica sa șade bine unui Festival al Tineretului, cu suc - colele cele mai personale ale lui Radu Afrim, cursurile pline de dispreţ ale unora despre proprie , și utilizează principiul montajului ei - cesul în în zare ! nr. 990 (731) 10-16 octombrie 2019 23 FOCUS

Arte vizuale zintă copii din mediul rural, îmbrăcaţi ponosit, dar îmbujoraţi și voioși, prinși în jocul lor coti - dian . În majoritatea acestor schiţe, copiii apar Univers infantil serioși, sobri, cu un aer trist, inhibat. Într-o acuarelă datorată sculptorului Ion Georgescu este reprezentată o fetiţă care ţine în poală un căţel alb, iar micuţul ei chip este destins de un zîmbet larg, plin de voioșie copilărească, neîn - Adrian-Silvan IONESCU tîlnit în alte lucrări . Fotografia infantilă a avut o sintaxă pro - prie, bine închegată, care o urma pe aceea a La Sala „Theodor Pallady“ a Bibliotecii Szathmari, Carol Storck, Ion Georgescu, adulţilor: copilul era impostat frontal sau trei Academiei Române este deschisă, între 4 și Ștefan Luchian, Iosif Iser, Apcar Baltazar, sferturi, într-o atitudine demnă și sobră. 20 octombrie 2019, expoziţia Univers infan - Nicolae Tonitza, Gheorghe Petrașcu, Friedrich Aducerea odraslei la fotograf era un eveni - til. Imagini, veșminte și colecţii din secolul al Miess, Octavian Smigelschi, Gabriel Popescu ment la fel de mare ca şi acela al imortalizării XIX-lea , organizată de Institutul de Istoria și Sabin Popp păstrează trăsăturile gracile și părinţilor. Se alegeau veşmintele cele mai ele - Artei „G. Oprescu“ și Cabinetul de Stampe al naive ale unor copii, fie chiar odraselele artiș - gante sau chiar se venea cu mai multe schim - Bibliotecii Academiei Române. tilor, fie modele aduse de părinţi spre a fi im - buri, spre a se face mai multe portrete, cu di - Portretul infantil, din vechime sau din ortalizate, spre aducere aminte, la vîrsta între - verse ţinute. La fel ca la maturi, vestimentaţia contemporaneitate, nu s-a bucurat de intere - bărilor. copilului constituia, pentru contemporani şi sul cercetătorilor și nici în literatura de specia - Un caz special este acela al lui Sabin Popp, pentru viitorime, marca statutului social. litate naţională nu au fost elaborate lucrări care a executat, la 19 ani, un autoportret ce-l Indiferent de posibilităţile materiale ale fami - care să-l aibă drept motiv principal de studiu. prezintă cu un aer deja matur, introvertit, con - liei, copilul trebuia să pară, cel puţin în imagi - Expoziţia de faţă își propune să evidenţieze, centrat, introspectiv. Este prezentată și o amu - nea pe care i-o lua fotograful, prosper şi fericit. prin lucrări de grafică și prin fotografii, tipul zantă fotografie a aceluiași artist, la frageda De aceea, erau folosite hainele de sărbătoare copilului din mediul urban din veacul al vîrstă de 3 ani, cînd purta plete, pozînd îmbră - cu tăietura cea mai modernă. Sau erau folosi - XIX -lea. Doar progeniturile familiilor cu oare - cat în costum de marinar, cu un mare cerc pe te veșminte fantasy, purtate la petreceri sau care stare și cultură puteau beneficia de un umăr și... o ţigaretă în guriţă – desigur, o glumă baluri costumate pentru copii: un băieţaș ce portret luat de un artist, fie el plastic sau al ca - a părinţilor săi! Cîteva desene de Szathmari, avea să devină, la maturitate, un distins arhi - Atena Zaha Kindilides merei obscure. Lucrări semnate de Theodor Grigorescu și Luchian fac excepţie de la nota tect, Tudor Oteteleșanu, purta cu mîndrie cos - Aman, Nicolae Grigorescu, Carol Popp de generală, citadină, a expoziţiei, deoarece pre - tumul unei căpetenii a indienilor din preerii, cu bluză cu franjuri și coroană de pene pe cap. Alţi băieţi îmbrăcau uniforme militare în vreme ce fetiţele se găteau în costum popular, după modelul principesei, apoi reginei Elisabeta. Pe lîngă exponatele bidimensionale pe suport de hîrtie, în expoziţie pot fi admirate și cîteva piese vestimentare pe care le-a pus la dispoziţie, spre a anima spaţiul expoziţional, doamna Raluca Partenie, o pasionată colec- ţionară și excelentă cunoscătoare a fenome - nului modei din timpuri apuse: o pelerină, o bluză de marinar, o rochiţă, un combinezon, o fașă pentru strîns bebelușul în scutec, mai multe scufii și pălării, cîteva jucării din tablă, lemn și pluș (un ursuleţ, o pisică, niște mese - riași cu instrumentele lor). Expoziţia Univers infantil. Imagini, veșmin - te și colecţii din secolul al XIX-lea constituie o salutară investigare a copilăriei de altădată prin care s-a concretizat portretul generic al vîrstei întrebărilor de acum 150 de ani. Nu omiteţi să o vizitaţi în intervalul amintit, de luni pînă vineri, între orele 9.00 şi 16.00.

Tudor Oteteleșanu indian Barbu Brezianu pe sanie

24 nr. 990 (731) 10-16 octombrie 2019