NOTĂ DE FUNDAMENTARE

Secțiunea 1 Titlul prezentului act normativ

Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea atestării unor localități sau părți din localități, ca staţiuni turistice de interes local și pentru modificarea anexei nr.5 la Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice

Secțiunea a 2-a Motivul emiterii actului normativ

1. Descrierea Ȋn conformitate cu prevederile Hotărȃrii Guvernului nr. 852/2008 pentru situaţiei actuale aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, localităţile sau părţile din localităţi care dispun de resurse naturale şi antropice şi care îndeplinesc criteriile legale de atestare pot fi atestate ca staţiuni turistice de interes naţional şi local. Potrivit prevederilor art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România coroborate cu art. 3, alin. (2), pct. 7) din Hotȃrȃrea Guvernului nr. 24/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Turismului, cu modificările și completările ulterioare, atestarea staţiunilor turistice se realizează de către Ministerul Turismului, ca urmare a demersurilor autorităţilor administraţiei publice locale iar aprobarea atestării se face de către Guvern prin hotărȃre.

Avȃnd ȋn vedere solicitările şi documentaţiile depuse de autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Turismului a procedat la verificarea ȋndeplinirii criteriilor legale, efectuȃnd inclusiv vizite la faţa locului şi a constatat următoarele:

1. Bârsana, județul Maramureș

Comuna Bârsana este situată în partea de sud – est a județului Maramureș, la 62 de km. față de , la 20 de km de Municipiul Sighetu Marmației și la 43 de km. de orașul Vișeul de Sus și este format din punct de vedere administrativ din două sate: Bîrsana (reședință de județ) și Nănești. Comuna Bârsana este printre cele mai vechi localități maramureșene fiind atestată din anul 1326. Resursele naturale din comuna Bârsana sunt evidențiate de două perimetre care aparțin de rezervații naturale din rețeaua Natura 2000, respectiv: Valea Izei și Dealul Solovan și Tisa Superioară. Pe teritoriul comunei Bârsana există șase monumente de patrimoniu, categoriile A și B, incluse pe Lista Monumentelor Istorice, astfel: situl arheologic “Cetățuia”, epoca bronzului, cultura Suciu de Sus; așezarea “Cetățuia” – Hallstatt, cultura Gava; situl arheologic de la Bîrsana, punct Cetățuia; așezare “Podul Miresei”, epoca bronzului; casa de lemn fostă școală confesională din

1 secolul XVIII, actualmente transformată în muzeu școlar și Biserica de lemn cu hramul “intrarea Maicii Domnului în Biserică” , construită în anul 1720, inclusă pe lista patrimoniului universal UNESCO datorită picturii interioare care are o valoare inestimabilă. Un alt obiectiv turistic foarte important este Mânăstirea Bârsana, cu hramul “Soborul Sfinților 12 Apostoli”, iar biserica din interiorul ansamblului este una dintre cele mai înalte biserici de lemn din România, având 57 de m înălțime. Una dintre cele mai importante bogății locale este lemnul, iar Muzeul Teodor Bîrsan conține sculpturI reprezentative pentru comuna Bîrsana. Din punct de vedere al structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare, în comună există 103 de locuri de cazare, distribuite în pensiuni de 2 și 3 stele/margarete. Alte puncte tari ale zonei sunt existenţa evenimentelor culturale şi de tradiţie: „Concerte de colinde de Crăciun și de Paști”, “Șezătoile satului” „Fii satului la Bîrsana și Nănești”, „Satele unite ale Maramureșului”, “Festivalul concurs de colinde de la Bîrsana și Nănești“. De asemenea există un Centru de Informare și Promovare Turistică Turistică, administrat de către Consiliul Județean Maramureș în parteneriat cu Parohia ortodoxă. Documentaţia transmisă de Consiliul Local al Comunei Bârsana este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu modificările și completările ulterioare şi a fost aprobată prin hotărârea a Consiliului Local al Comunei Bîrsana nr. 5/2018. Comuna Bârsana îndeplineşte criteriile minime obligatorii privind atestarea staţiunilor turistice de interes local şi întruneşte un punctaj de 222 de puncte la criteriile suplimentare, faţă de minimul de 90 de puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune turistică de interes local.

2. , județul Maramureș

Comuna Botiza este situată ȋn Maramureşul Istoric, pe cursul superior al Văii Izei, pe o ramificaţie care pleacă ȋnspre sud de la şoseaua principală Sighetu Marmaţiei – Borşa, la 10 km de localitatea Şieu, la 50 km de municipiul Sighetu Marmaţiei, la 53 de km de Borşa şi la 110 km de Baia Mare, reşedinţă de judeţ.

Comuna Botiza este atestată documentar in 1353 cu numele de Batizhaza, insemnand Casa lui Batiz, probabil de la intemeietorul localitătii, conform ,,Diplomelor Maramureşene“ale lui Ioan Mihaly de Apşa (1900). Localitatea Botiza este străjuită de munţi vulcanici: Poeniţa, Măgura, Măgura Porcului, Munţii Ţibleşului la sud şi Munţii Secu (1311 m) la est. Cea mai mare parte a teritoriului comunei Botiza este format din dealuri (Chicera, Buza Malului, Butian, Gorgoietul, La Zizuini). Aceste dealuri sunt de obicei ȋmpădurite sau rezervate păşunilor şi păstoritului. Altitudinea minima a localităţii este de 460 m pe malul văii Botiza, iar altitudinea maximă este de 1.357 m ȋn vȃrful Văratec,cel mai ȋnalt vȃrf din Munţii Lăpuşului. Comuna Botiza dispune de ape de zăcământ, care se găsesc la o adâncime de 800-2000 de m în cele 5 borcuturi. Patrimoniul cultural antropic este reprezentat de Biserica Ortodoxă ,,Duminica Tuturor Sfinţilor’’; Biserica de lemn ,,Sfȃnta Parascheva”, construită ȋn 1699 ȋn Vişeul de Jos şi transferată ȋn anul 1899 ȋn Botiza, conform unei tradiţii străvechi din Maramureş, potrivit căreia dacă un sat şi-a pierdut biserica, un alt sat vecin mai bogat le dăruia sătenilor biserică proprie sau una nouă; Mănăstirea ortodoxă ,,Schimbarea la Faţă“; Biserica Greco-Catolică cu hramul ,,Inima Neprihănită a Mariei”; Muzeul ,,Casa Ţărănească”- Botiza construit ȋn 2

secolul al XVIII-lea și Vȃltoarea care se găseşte pe Valea Băiţei şi este folosită ca ,,o maşină de spălat tradiţională“. Agrementul în comuna Botiza este reprezentat de o serie de manifestări culturale precum: Viflaimul - reprezintă un teatru folcloric religios jucat de cete de feciori in care se prezinta momentul apariţiei magilor si al păstorilor, cei care vestesc Naşterea Domnului si conflictul cu ȋmpăratul Irod; ,,Hora babelor”- este un eveniment organizat ȋn fiecare an pe 8 martie, când sunt sărbătorite toate femeile, localnice sau turiste; ,,Ruptul sterpelor" este o serbare la inceputul lunii mai, 8-10 mai, când se mulg oile și se cȃntăreşte laptele și cel mai mare festival al comunei ,,Pentru Mândra din Botiza", ce presupune o paradă a celor mai frumoase costume populare şi a celei mai frumoase ,,mȃndre” din sat, se organizată ȋn perioada 20-23 august. De asemenea există un Centru de Informare și Promovare Turistică care oferă informații despre oferta turistică a comunei precum și despre calendarul manifestărilor. Comuna Botiza dispune de 240 de locuri de cazare distribuite în pensiuni de 2 şi 3 margarete. Documentaţia transmisă de Consiliul Local al Comunei Botiza este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu modificările și completările ulterioare şi a fost aprobată prin hotărârea Consiliului Local al Comunei Botiza nr. 13/2018. Comuna Botiza îndeplineşte criteriile minime obligatorii privind atestarea staţiunilor turistice de interes local şi întruneşte un punctaj de 215 de puncte la criteriile suplimentare, faţă de minimul de 90 de puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune turistică de interes local.

3. Carei, județul Satu Mare

Municipiul Carei se află în partea de nord-vest a judeţului Satu Mare, într-o regiune de câmpie, la 35 km de reşedinţa de judeţ. Acesta dispune de resurse naturale şi antropice, cea mai importantă dintre acestea fiind Castelul Karolyi, prima reşedinţă cunoscută a familiei Karolyi, ce datează de la sfârşitul secolului al XV-lea, care atrage anual cca. 50 000 de vizitatori şi în cadrul căruia sunt organizate 150 de evenimente culturale, tot în cadrul acestuia funcţionând şi un Centru de Informare şi Promovare Turistică. Alte obiective turistice importante din sunt: Biserica romano- catolică “Sfântul Iosif de Calasanz”, Biserica romano-catolică “Sfântul Spirit”, Biserica romano-catolică “Fecioara Maria de Fatima”, Catedrala ortodoxă română “Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir”, Biserica ortodoxă română “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, Capela ortodoxă română “Izvorul Tămăduirii”, Biserica ortodoxă română din Ianculeşti, Biserica reformată, Biserica Greco- catolică “Sfântul apostol Andrei”, Biserica Greco- catolică franciscană “Sfântul Anton”, Biserica greco-catolică maghiară, Biserica luterană şi Sinagoga. De asemenea turiştii pot vizita Monumentul Ostaşului Român (Careiul reprezintă ultima localitate eliberată de armata română la 25 octombrie 1944, iar monumentul reprezintă un omagiu adus ostaşilor români care s-au jertfit în luptele pentru eliberarea patriei) şi o serie de busturi ale unor personalităţi celebre, precum: Sfântul Florian, Karoli Gaspar, Contele Sandor Karolyi, Simion Bărnuţiu, Petofi Şandor, Avram Iancu, Ioan Buteanu, Vasile Lucaciu, Ferdinand I, Kafka Marghit, Francisc Pall etc. Agrementul în cadrul municipiului se asigură prin intermediul Teatrului Municipal, construit în anul 1907, care are o capacitate de 280 de locuri şi a ansamblului folcloric “Ceatăra”. Concentrarea mare de resurse antropice, care atrag anual mii de 3 vizitatori, a determinat dezvoltarea constantă a municipiului din punct de vedere turistic, la Carei existând peste 300 de locuri de cazare în unități clasificate de la 2 la 4 stele. Formele de turism care se pot practica sunt: cultural-religios, de aventură şi balnear. Resursele balneare sunt prezente prin intermediul Ştrandului cu ape termale care au o temperatură de 52 de grade Celsius. Resursele naturale din cadrul municipiului pot fi evidenţiate prin intermediul parcului dendrologic, care are o suprafaţă de zece hectare, cu alei şi locuri special amenajate pentru activităţi sportive şi recreative. Documentaţia transmisă de Consiliul Local al municipiului Carei este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu modificările și completările ulterioare şi a fost aprobată prin hotărârea Consiliului Local al Municipiului Carei nr. 129/2017. Localitatea Carei îndeplineşte criteriile minime obligatorii privind atestarea staţiunilor turistice de interes local şi întruneşte un punctaj de 200 de puncte la criteriile suplimentare, faţă de minimul de 90 de puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune turistică de interes local.

4. Cisnădie, județul Sibiu

Orașul Cisnădie este situat în partea de sud a județului Sibiu, la o altitudine de 455 de metri, pe Valea Cisnădioarei şi are în componenţa sa localitatea Cisnădioara, care se află la 3, 5 km vest de oraşul Cisnădie şi la o distanţă de 1, 5 km de oraşul Sibiu. Relieful este marcat de prezenţa Munţilor Cibin, iar din punct de vedere geografic şi economic, se află în zona cunoscută sub denumirea de Mărginime. Concentrarea mare de resurse naturale şi antropice au determinat dezvoltarea oraşului din punct de vedere turistic, în prezent existând un număr de 350 de locuri în structuri de primire turistice cu funcţiuni de cazare, distribuite în pensiuni de 3 şi 4 margarete. O rezonanță legendară are locul numit “Piatra Broaştei”, care se află în Rezervaţia naturală - Calcarele de la Cisnădioara - unice în ţară. În aceste roci este sculptată stânca cu formă bizară alcătuită din conglomerate şi calcare cretacice. Înaltă de 3-4 metri, aceasta este rezultatul eroziunii apelor curgătoare a Pârâului Argintului, care într-un timp îndelungat a erodat până la forma de azi. Este declarat monument al naturii datorită formei ei ciudate (sub formă de broască), cât şi prin faptul că fosilele conţinute ajută să se reconstituie paleogeografia locurilor, din timpuri îndepărtate, roca datând de acum 65 de milioane de ani Obiectivele turistice din orașul Cisnădie sunt: Biserica evanghelică fortificată din Cisnădie, cu hramul “Sf. Walpurga” construită la începutul secolului XIII și atestată din 1349 ce are trei nave; Muzeul Indutriei Textile din Cisnădie, este unic în România, iar existența sa se datorează în primul rând tradiției textile care există în orașul Cisnădie; Ansamblul urban Centrul istoric din Cisnădie; Calcarele de la Cisnădiara (Piatra Broaștei); Biserica fortificată de la Cisnădioara “Biserica Sf. Mihail”, cetatea cu bazilica în stil romanic, atestată documentar în anul 1233, fortificațiile acesteia fiind executate în secolul XIII, singurele de acest gen din estul Europei, care s-au păstrat în condiții aproape intacte; Biserica evanghelică de la Cisnădioara, finalizată în 1764, în stil baroc, adăpostește cea mai veche orgă cu tuburi funcțională din Transilvania; Expoziția Muzeală de Etnografie Cisnădioara, organizată în 1971. Agrementul în orașul Cisnădie se asigură prin: Casa de Cultură care are o capacitate de 450 de locuri, patinoar, teren de fotbal, ştrand, sală polivalentă, dotată la standarde internaţionale, perete de escaladă, piste pentru biciclete, 4 opt trasee turistice omologate, parcuri amenajate, centrul de agrement pentru tineret Cisnădioara şi o fanfară care susţine concerte în centrul oraşului Cisnădie în fiecare sâmbătă. Menționăm că în partea de nord a orașului Cisnădie există Aerodromul Măgura pentru avioane ultra-ușoare, moto, deltaplane și parapante. Formele de turism care se pot practica sunt: cultural-religios, montan sub formă de drumeție, turismul activ, activități sportive și de orientare. Alte puncte tari ale zonei sunt existenţa evenimentelor culturale şi de tradiţie: „Zilele orașului Cisnădie”, “Întâlnirea sașilor” „Trofeul Floarea de Colț”, „Concursul de canari de cântec Rolleri”, “Ziua porților deschise la Biserica evanghelică din Cisnădie”, “Airfield” – singurul festival de muzică din România cu scenă de hip-hop și Sărbătorile de iarnă. De asemenea există un Centru de Informare Turistică, înființat de către primăria Cisnădie, care promovează oferta turistică a localității și a județului prin intermediul pliantelor, broșurilor, hărților pentru traseele de cicloturism (între Cisnădie și Cisnădioara legătura se face și prin pista de biciclete amenajată pe marginea șoselei) etc. Documentaţia transmisă de Consiliul Local al Orașului Cisnădie este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu modificările și completările ulterioare şi a fost aprobată prin hotărârea Consiliului Local al Orașului Cisnădie nr. 111 din 16 aprilie 2017. Localitatea Cisnădie îndeplineşte criteriile minime obligatorii privind atestarea staţiunilor turistice de interes local şi întruneşte un punctaj de 215 puncte la criteriile suplimentare, faţă de minimul de 90 de puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune turistică de interes local.

5. Cîrțișoara, județul Sibiu

Comuna Cîrțișoara este situată la sud-estul județului Sibiu, la poalele munțiilor Arpașel, Bâlea, Valea Doamnei și Laița, este punctul de intrare dinspre Nord pe Transfăgărășan, iar pe teritoriul administrat de comună se află Căldarea Glaciară Bâlea, care adăposteşte Lacul Bâlea (4,6 ha, altitudine 2.034 m), cel mai important centru al sporturilor de altitudine din Carpaţii României, și Cascada Bâlea, situată la peste 1200 m altitudine, este cea mai mare cascadă în trepte din România, cu o cădere de 60 m, iar la ea se poate ajunge cu telecabina.

Pe lăngă cele două obiective turistice renumite Bâlea Lac și Bălea Cascadă, Cîrțișoara este cunoscută datorită fascinantei poveşti a lui Badea Cârţan care, în secolul XIX, a călătorit pe jos până la Roma pentru a vedea Columna lui Traian și a rămas în istorie ca un luptător pentru unirea românilor din Transilvania cu cei din Vechiul Regat, deoarece timp de 30 de ani a trecut munții cu sute de cărți românești. În memoria lui s-a înființat în Cîrțișoara Muzeul “Badea Cîrțan”, cae cuprinde și un Centru de Informare și Promovare Turistică.

Alte obiective turistice din comuna Cîrțișoara sunt: Biserica din Oprea Cârțișoara, zidită în anul 1806, cu hramul "Sf. Nicolae", Biserica din Streza Cârțișoara, cu hramul "Buna Vestire", Mănăstirea Cîrțișoara și Monumentul Eroului Român.

Agrementul în comuna Cîrțișoara se asigură prin: Casa de Cultură care are o capacitate de 150 de locuri , dar și prin intermediul evenimentelor culturale şi de tradiţie precum: „Serbările Zăpezii”, “Formarea Cetelor de Feciori”, “Ziua Eroilor” etc. 5

.Formele de turism care se pot practica sunt: cultural-religios, montan sub formă de drumeție, turismul activ, activități sportive și de orientare.

Documentaţia transmisă de Consiliul Local al Comunei Cîrțișoara este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu modificările și completările ulterioare şi a fost aprobată prin hotărârea Consiliului Local al Comunei Cîrțișoara, Judeţul Sibiu, nr. 25 din 10 mai 2018.

Localitatea Cîrțișoara îndeplineşte criteriile minime obligatorii privind atestarea staţiunilor turistice de interes local şi întruneşte un punctaj de 170 de puncte la criteriile suplimentare, faţă de minimul de 90 de puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune turistică de interes local

6. Fundu Moldovei, județul Suceava Comuna Fundu Moldovei este situată în nord - vestul municipiului Câmpulung Moldovenesc, întinzându-se de o parte şi de alta a râului Moldova, pe o lungime de 16 km.

Teritoriul comunei Fundu Moldovei cuprinde două unităţi de relief: culoarul depresionar tectono-coroziv al văii râului Moldova, cu altitudini scăzute, 812 m în amonte şi 718 m în aval, la ieşirea din comună spre localitatea Pojorîta și regiunea muntoasă care înconjoară culoarul depresionar prin culmile Obcinii Mestecănişului. De asemenea în comuna Fundu Moldovei întâlnim Aria naturală protejată ROSCI0321 Moldova Superioară.

Datorită cadrului natural, a tradițiilor și obiceiurilor străvechi în zona este foarte dezvoltat turismului rural, care se poate practica în pensiunile turistice de 2,3 și 4 stele/margarete, pe raza comunei existând peste 120 de locuri de cazare.

Comuna este un punct ideal de plecare pentru drumeții pe Rarău-Pietrele Doamnei și Giumalău (8km), călărie la Lucina (30km), vizită la stâna autentică (2 ore mers pe jos). Formele de turism care se pot practica sunt: cultural-religios, montan sub formă de drumeție, turismul activ, activități sportive și de orientare.

Alte puncte tari ale zonei sunt existenţa evenimentelor culturale şi de tradiţie precum: Festivalul naţional de muzică corală religioasă ortodoxa "Buna Vestire" (25 martie); Balul gospodarilor, organizat a doua zi de Paște; Festivalul formațiilor de muzică populară "Rapsod Ilie Cazacu" (de Sf. Ilie). Fundu Moldovei este locul unde activează ansamblul artistic "Arcanul", una din cele mai reprezentative formații artistice din Bucovina, atât ca "performanțe" - premii la festivaluri din Olanda, Irak, Polonia, Bulgaria, Germania, Ungaria, cât și ca origini - înaintașii celor de astăzi au dansat și s-au bucurat de succes în 1908 la Viena și în 1937, la Londra.

Comuna Fundu Moldovei dispune de următoarele obiective turistice care merită vizitate: Mânăstirea Orata cu hramul Sf. Marie Mare 15 august; Biserica de lemn din satul Colacu, veche de peste 200 de ani, în curtea căreia se află şi mormântul Profesorului Traian Popovici, care în anul 1941, în calitate de primar al Cernăuţiului, a salvat de la deportare în Transnistria aproape 30.000 de evrei. În comună mai există două monumente ale eroilor din cele două războaie mondiale, unul în centrul satului Fundu Moldovei şi unul în centrul satului 6

Colacu și un muzeu etnografic situat în imediata apropiere a Şcolii Generale Dimitrie Gusti din satul Fundu Moldovei.

Comuna Fundu Moldovei este aşezată în apropierea obiectivelor turistice importante de pe raza judeţului Suceava: Mănăstirea Voroneţ 30 de km, Mănăstirea Moldoviţa 20 de km, Mănăstirea Suceviţa 50 de km, Mănăstirea Putna 100 de km, Sanctuarul Catolic de la Cacica 50 de km și Herghelia de la Lucina (cai huţuli) 25 de km.

Documentaţia transmisă de Consiliul Local al Comunei Fundu Moldovei este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi a criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu modificările și completările ulterioare şi a fost aprobată prin hotărârea Consiliului Local al Comunei Fundu Moldovei, Judeţul Sueava, nr. 28 din 29 iunie 2018. Localitatea Fundu Moldovei îndeplineşte criteriile minime obligatorii privind atestarea staţiunilor turistice de interes local şi întruneşte un punctaj de 185 de puncte la criteriile suplimentare, faţă de minimul de 90 de puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune turistică de interes local.

7. Livada, județul Satu Mare

Oraşul Livada se situează în nord-estul Municipiului Satu Mare, la o distanţă de 24 km pe drumul naţional DN19. Acest oraş se află la intersecţia a două artere importante ce străbat judeţul pe direcţia NE – SV, şi anume DN1C Cluj Napoca - Baia Mare - Halmeu şi DN19 Oradea - Carei - Satu Mare - Negreşti Oaş - Sighetu Marmaţiei, cu varianta DN19A spre punctul de frontieră Petea. Aeroportul internaţional Satu Mare se află pe drumul european E81 la 12 km faţă de municipiu şi 34 km faţă de oraşul Livada. Teritoriul oraşului este încadrat de pajişti şi păduri: pe partea dreaptă a pâraielor Racta şi Egher (localitatea Adrian) dominante sunt pădurile de stejar – Livezi, Văgaşu Mare, Mocear, Apa şi păşunile – Moileş, Ţufoasă, pe partea dreaptă (Pârâul Racta) predomină salcâmul în lungul văii. În Câmpia Dumbrăvii (localitatea Dumbrava) păşunea Straicher este extinsă pe o suprafaţă considerabilă, iar Pădurea Dumbrava cu specii de stejar ocupă un areal mai redus. Spre nord, păşunea Cheseli domină întreg arealul. Cele mai importante evenimente culturale şi tradiţionale organizate la nivelul oraşului sunt: Ziua Oraşului Livada (sfârşitul lunii iulie); Zilele Culturii Sătmărene (luna mai – 7 zile); piese de teatru în limba română și maghiară; prezentări şi serbări organizate de elevii Şcolii Populare de Arte; prezentări şi expoziţii ale Muzeului Judeţean şi ale Bibliotecii Judeţene; Comemorarea Revoluţiei de la 1848 – serbări şi depuneri de coroane; Hramul bisericilor (şase biserici); Ziua Naţională – 1 Decembrie; bal mascat, balul strugurilor. Oraşul dispune de un teren de fotbal, o sală de sport în cadrul şcolii, săli de conferințe, două terenuri de tenis, o sală de fitness, ștrand în aer liber și de opt lacuri, din care două sunt amenajate pentru agrement. Printre obiectivele turistice importante se pot enumera: Biserica reformata din Livada (Livada Nouă); Ansamblul Vécsey care se află în centrul satului Livada, în mijlocul unui vast parc dendrologic și rezervația naturală “Râul Tur”, declarată arie protejată pentru diversitatea habitatelor şi peisajelor existente, precum şi datorită numărului mare de specii ocrotite din zonă, precum: barza neagă (Ciconia nigra), lopătarul (Plataea leucorodia), egreta albă, stârcul cenuşiu (Ardea cinerea), crocodelul (Podicepsauritus, Somateria mollisima) şi uliganul pescar (Pandion haliaetus) considerat cea mai rară specie de pasăre răpitoare migratoare. Parţial, rezervaţia râului Tur împreună cu mlaştinile de la Ecedea fac parte din Coridoul Verde de migraţie a păsărilor. Habitatele acvatice din bazinul Someş – Tur adăpostesc vidra (Lutra lutra), 7 declarată monument al naturii. Oraşului Livada îi revin 5.520 ha – zonă cuprinsă în Reţeaua Natura 2000. Din punct de vedere al structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare, există 100 de locuri de cazare, distribuite în moteluri, hoteluri și pensiuni de 2 și 3 stele/margarete. Documentaţia transmisă de Consiliul Local al Orașului Livada este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu modificările șii completările ulterioare şi a fost aprobată prin hotărârea Consiliului Local al Orașului Livada nr. 53/2017. Orașul Livada îndeplineşte criteriile minime obligatorii privind atestarea staţiunilor turistice de interes local şi întruneşte un punctaj de 130 de puncte la criteriile suplimentare, faţă de minimul de 90 de puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune turistică de interes local.

8. Novaci, județul Gorj

Orașul Novaci este situat în județul Gorj și este format din localitatea componentă Novaci (reședința), și din satele Bercești, Hirișești, Pociovaliștea și Sitești. Din Novaci se poate ajunge la stațiunea Rânca, fie pe jos, fie cu mașina, parcurgând 18 km pe drumul ce leagă Novaci de Rânca (Transalpina DN67c) prin „Plaiul Novacilor”. Orașul Novaci este situat la poalele munților Parâng, la o depărtare de 44 km de Târgu-Jiu și la 80 km de Râmnicu Vâlcea, fiind vegheat din depărtare de cel mai falnic vârf din masivul Parângului, Parângul Mare (2 518 m). Relieful orașului Novaci cuprinde munți, dealuri subcarpatice și piemontane, depresiuni și Lunca Gilortului, 53% din teritoriul său este inclus în situl Nordului Gorjului de Est și 29% în siturile Parâng și Râul Gilort. Datorită concentrării mari de resurse naturale, și a amplasării la poalele munților Parâng, localitatea s-a dezvoltat constant în ultimii ani din punct de vedere turistic, la Novaci existănd peste 150 de locuri de cazare în unități clasificate de la 2 la 3 flori/stele. Aspectul care trebuie evidențiat este acela că la Novaci, există circulaţie turistică permanentă, turiştii fiind atraşi deopotrivă de inegalabilul peisaj geografic dat de concentrarea mare a resurselor naturale, de amplasarea sa în partea de sud a celei mai înalte șosele din țară, Transalpina, care ajunge la o altitudine record de 2107 metri, pe vârful Păpușa și are o lungime de 148 de kilometric, dar și de existența obiectivelor turistice precum: Biserica de lemn “Intrarea în Biserică a Maicii Domnului”, Biserica de lemn “Sf. Voievozi”, Centrul Cultural Etnografic Novaci, Muzeul Civilizației Montane Rânca, Cheile Gilortului, Lacul Gâlcescu declarat rezervație natural, Cheile Galbenului unde se poate practica alpinismul și canyoningul și Rânca care este cea mai spațioasă zonă turistică din arealul munților Parâng, unde primăria Novaci administrează două pârtii de schi, una de nivel mediu și cealaltă pentru începători, dotată cu instalație nocturnă și teleschi. Agrementul în orașul Novaci este asigurat prin intermediul evenimentelor organizate la Casa de Cultură, a Ansamblului Folcloric Nedeea și a sărbătorilor locale, de exemplu: Urcatul Oilor la Munre, Zilele Culturii Novăcene etc. De asemenea, există un Centru Național de Informare și Promovare Turistică, care promovează oferta turistică a localității și oferă informații despre traseele turistice montane, precum și despre resursele naturale și antropice ale zonei, de unde turiștii pot obține broșuri și ghiduri informative, realizate prin intermediul Programului Operațional Regional precum: “Descoperiți Novaci! “Hărți turistice, în limbile engleză și franceză, Broșură Informativă, Pliante de promovare a obiectivelor turistice etc. Documentaţia transmisă de Consiliul Local al orașului Novaci este în 8 conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu modificările și completările ulterioare şi a fost aprobată prin hotărâreaConsiliului Local al orașului Novaci nr. 66/2017. Localitatea Novaci îndeplineşte criteriile minime obligatorii privind atestarea staţiunilor turistice de interes local şi întruneşte un punctaj de 225 de puncte la criteriile suplimentare, faţă de minimul de 90 de puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune turistică de interes local.

9. Polovragi, județul Gorj

Comuna Polovragi este situată în Depresiunea Polovragi, la poalele sudice ale Munţilor Căpăţânii şi Parâng, la o distanţă de 50 km de Târgu Jiu şi 60 km de Râmnicu Vâlcea și are în componența sa două localități, respectiv satul reședința Polovragi și satul Racovița. Potenţialul turistic natural al comunei Polovragi cuprinde totalitatea resurselor pe care le oferă cadrul natural al zonei, prin componentele sale: relief, condiţii climatice, ape, floră şi faună, inclusiv metamorfozele suferite de acestea, ca urmare a intervenţiei umane. Relieful regiunii prezentând interes atât prin valoarea sa peisagistică, cât și prin faună. Atracţiile turistice din arealul comunei sunt destul de variate, începând de la formele de relief reprezentate de zonele montane şi submontane (munții Parâng), cheile Oltețului, continuând cu peştera Polovragi, și nu în ultimul rând lăcaşele de cult reprezentate de bisericile vechi din comună și Mânăstirea Polovragi. Obiectivele turistice sunt următoarele: Peștera Polovragi vizitată de cca 20.000 de turiști anual; Cheile Oltețului au o lungime de aproximativ 2 kilometri, fiind declarate arie naturală protejată de interes național; Rezervația științifică Pădurea Polovragi; Mânăstirea Polovragi, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, monument istoric din secolul al XVII lea; Biserica Bolnița din Polovragi, poartă hramul “Sf. Nicolae”, a fost ctitorită în anul 1736, este monument istoric și se află în incinta mânăstirii; Fortificațiile geto-dacice de la Polovragi, situate la 1000 de metri deasupra peșterii; Crucea Căpitanului Ursache; Monumentul eroilor; Biserica Polovragi, Biserica de lemn, monument istoric ce datează din 1806. La nivelul comunei Polovragi pot fi practicate următoarele forme de turism: cultural-istoric, de pelerinaj, ecoturism, montan, activ și speologic Comuna Polovragi reprezintă una dintre cele mai pitorești zone folclorice ale țării, unde locuitorii împletesc munca și viața cu dansurile și obiceiurile folclorice, emblema comunei este Ansamblul Folcloric Cheile Oltețului, care a devenit una dintre formațile reprezentative de amatori din județul Gorj, iar anual Consiliul Local Polovragi organizează diverse manifestări cu tradiție, precum: Zilele culturii Polovrăgene, Ziua căpșunului, Nedeia de Sf. Ilie de la Polovragi etc. Din punct de vedere al structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare, în comuna există 150 de locuri de cazare, distribuite în pensiuni de 2, 3 și 4 stele/margarete. Documentaţia transmisă de Consiliul Local al Comunei Polovragi este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu modificările și completările ulterioare şi a fost aprobată prin hotărârea Consiliului Local al Comunei Polovragi nr 66/ 2017. Localitatea Polovragi îndeplineşte criteriile minime obligatorii privind atestarea staţiunilor turistice de interes local şi întruneşte un punctaj de 230 de puncte la criteriile suplimentare, faţă de minimul de 90 de puncte necesare, 9 pentru atestarea ca stațiune turistică de interes local.

10. Rodna, județul Bistrița Năsăud

Comuna Rodna aparține de judeţul Bistrița-Năsăud, fiind situată în nord- estul acestuia. Cu o suprafață de peste 22000 ha și deţinând un procent de 4,2% din suprafaţa judeţului, comuna Rodna grupează pe teritoriul ei administrativ un număr de două sate: Rodna (reşedința comunei) și Valea Vinului (sat component al comunei). Rodna – este, fără îndoială, localitatea rurală grănicerească, montană, cu cea mai mare vechime (atestată documentar în anul 1235) în trecut unul din oraşele renumite ale Transilvaniei - dezvoltat pe baza exploatărilor miniere - distrus de tătari în 1241 şi refăcut la sfârşitul sec. XVIII, punct de vamă pe drumul ce trece în Moldova, fiind un timp în stăpânirea domnului moldovean Petru Rareş.

Satul Valea Vinului cu puţin peste 200 de locuitori, situat la intrarea în Parcul Naţional Munţii Rodnei te cucereşte din prima cu natura „crudă” care oferă peisaje spectaculoase. Din cele 3 trasee turistice omologate care străbat localitatea, două trec și prin Valea Vinului.

Față de comuna Rodna, orașele cele mai apropiate și cu legătură directă de comunicare sunt: Sângeorz-Băi, la distanță de 14 km; Năsăud la 42 Km; Bistrița, la 62 km; Beclean la 67 km; Dej la 92 km; Cluj Napoca la 152 km; Baia Mare la 180 km; Vatra Dornei la 96 km - pe calea ferată; iar față de capitala țării localitatea se află la distanța de 506 km. Toate aceste date argumentează o poziție favorabilă a Rodnei la răspântia drumurilor ce au legat Transilvania cu Moldova si Maramureșul.

Comuna Rodna dispune de importante resurse naturale precum: Rezervaţia ştiinţifică „Pietrosul Mare”, 3300 ha, se află în partea de N-V a Munţilor Rodnei, Rezervaţia mixtă „Ineu - Lala”, 2568 ha, prezintă o largă dezvoltare a reliefului glaciar, Lacurile de tip glaciar (Iezer, Buhăescu, Ştiol, Lala Mare şi Lala Mic), Rezervaţia speologică Peştera Cobăşel; Izvoare de ape minerale; Valea Anieşului; Zăvoaiele Borcuţului; Rezervaţia botanică Poiana cu narcise din Muntele Saca, 5 ha. Resursele antropice existente pe raza comunei sunt reprezentate de: Ansamblul bisericii parohiale ortodoxe, care cuprinde ruinele unui edificiu medieval și actuala biserică greco-catolică, care datează în forma actuală din anul 1859; Catacombele Rodnei despre care se spune ca ajung inclusiv până in satul vecin, Anieş, situat la aproximativ 3 kilometri distanta;. Cetatea Rodna sau Biserica Cetate a Rodnei, construită in secolul al XIII – lea;, Ruinele Bisericii dominicane și Muzeul Etnografic si al Mineritului.

Documentaţia transmisă de Consiliul Local al Comunei Rodnai este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu modificările ș completările ulterioare şi a fost aprobată prin hotărârea nr.37/26.04.2018 a Consiliului Local al Comunei Rodna, judeţul Bistrița Năsăud,.

Localitatea Rodna îndeplineşte criteriile minime obligatorii privind atestarea staţiunilor turistice de interes local şi întruneşte un punctaj de 175 de puncte la criteriile suplimentare, faţă de minimul de 90 de puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune turistică de interes local.

10

11. Vama Buzăului, județul Brașov

Comuna Vama Buzăului este situată în sud-estul judeţului Braşov și are statutul oficial de vamă între Transilvania şi Ţara Românească, situându-se la intersecţia judeţelor Braşov, Covasna, Buzău şi Prahova. Comuna Vama Buzăului se întinde pe o suprafaţă de 156,63 km², având în componenţă următoarele sate: Vama Buzăului, Acriş, Buzăiel şi Dălghiu și este situată la o altitudine de 800 m, la poalele Munţilor Ciucaş, în zona sudică a depresiunii intramontane Întorsura Buzăului. Comuna Vama Buzăului include 4893 ha din situl Natura 2000 ,,Ciucaş’’, respectiv, 22.5% din suprafaţa totală a acestuia. Programul cultural anual la nivelul comunei Vama Buzăului se desfășoară în două cămine culturale și cuprinde evenimentele următoare: ,,Primăvara folclorică la Vama Buzăului’’ – luna mai; ,,Fiii satului – Vama Buzăului’’ – luna mai; ,,Ziua Eroilor – Vama Buzăului’’ – luna iunie; ,,Gospodarul vămăşan’’ – luna august; ,,Seara colindelor – Vama Buzăului’’ – luna decembrie; Teatru pentru adulţi şi copii – organizat lunar; Spectacole de divertisment – organizate lunar. Aspectul care trebuie evidențiat este acela că la Vama Buzăului există circulaţie turistică datorată concentrării mari a resurselor naturale Munţii Ciucaş şi Munţii Siriu, unde pot fi admirate: Rezervaţia naturală ,,Tigăile Mari’’; ,,Turnul lui Goliat’’; ,,Colții Bratocei’’; ,,Colții Nitrii’’; ,,Mâna Dracului’’ (,,Mâna cu cinci degete’’); Cheile Pârâului Alb; Cheile Văii Stânei; Cheile Strâmbului; Cheile Babaruncăi și Cheile Cheiței; Fântâna lui Nicolae Ion; Zona cu rhododendron; Lacul vulturilor; Cascada Pruncea-Casoca; Cascada ,,Urlătoarea’’aflată la aproximativ 3 km de rezervaţia ,,Valea Zimbrilor’’și cele 7 maluri de pământ numite ,,festunguri’’ (întăriri).. Un obiectiv turistic deosebit de important este Rezervaţia ,,Valea Zimbrilor’’, care se află pe teritoriul comunei, iar de la cele 10 exemplare existente în 2008-2009, s-a ajuns, în prezent, la un număr de 34 de exemplare de zimbri, care trăiesc în condiţii de semilibertate, 24 de pui fiind născuţi în cadrul rezervaţiei În apropierea rezervaţiei, a fost amenajat în anul 2015 un Centru de Informare Turistică.

Din punct de vedere al structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare, în comuna există 100 de locuri de cazare, distribuite în pensiuni de 2 și 3 margarete. Documentaţia transmisă de Consiliul Local al Comunei Vama Buzăului este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu modificările și completările ulterioare şi a fost aprobată prin hotărârea Consiliului Local al Comunei Vama Buzăului nr. 94/2017. Localitatea Vama Buzăului îndeplineşte criteriile minime obligatorii privind atestarea staţiunilor turistice de interes local şi întruneşte un punctaj de 205 puncte la criteriile suplimentare, faţă de minimul de 90 de puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune turistică de interes local.

2. Schimbări Prin prezentul proiect de act normativ, se propune aprobarea atestării, ca preconizate stațiuni turistice de interes local, următoarele localităţi: a) Bârsana, județul Maramureș; b) Botiza, județul Maramureș; c) Carei, județul Satu Mare d) Cisnădie, județul Sibiu; e) Cîrțișoara, județul Sibiu;

11

f) Fundu Moldovei, județul Suceava. g) Livada, județul Satu Mare; h) Novaci, județul Gorj; i) Polovragi, județul Gorj; j) Rodna, județul Bistrița Năsăud; k) Vama Buzăului, județul Brașov; Totodată, pentru asigurarea unei reglementări fluente, clare şi lipsite de echivoc se propune ȋnlocuirea Anexei nr. 5 "Lista localităţilor atestate ca staţiuni turistice de interes naţional, respectiv local" din Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu completările ulterioare cu o nouă anexă cuprinzȃnd lista actualizată a localităţilor atestate ca staţiuni turistice de interes naţional sau local.

3. Alte Nu au fost identificate. informaţii

Secțiunea a 3-a Impactul socio-economic al prezentului act normativ

1. Impactul macroeconomic Pe termen mediu şi lung, proiectul de act normativ va crea un impact pozitiv ȋn sensul că localităţile atestate vor putea fi promovate ca staţiuni turistice de interes local şi vor avea şanse mai mari ȋn atragerea de finanţări nerambursabile, ȋn condiţiile ȋn care unele programe de finanţare impun existenţa atestării ca staţiune turistică. Avȃnd ȋn vedere efectul multiplicator al turismului ȋn sectoarele economice conexe, precum transporturile, construcțiile, agricultura, artizanatul și comerțul cu amănuntul, realizarea unor proiecte de dezvoltare a turismului ȋn localităţile atestate staţiuni turistice vor genera un impact benefic pentru dezvoltarea economică şi creşterea calităţii vieţii pentru rezidenţii acestor zone. 1.1 Impactul asupra Actul normativ nu se referă la acest subiect. mediului concurenţial şi domeniul ajutoarelor de stat 2. Impactul asupra mediului de Impactul pozitiv este determinat de creşterea circulaţiei afaceri turistice şi totodată a cifrei de afaceri a investitorilor din turism. Investitorii din domeniul turismului pot accesa finanţări structurale europene pentru construirea de structuri de primire turistice. Prin realizarea acestor proiecte, localitățile se vor dezvolta din punct de vedere turistic, ceea ce va determina o creştere a numărului turiştilor de pe piaţa internă şi externă. 3. Impactul social Diversificarea ofertei şi creşterea calităţii serviciilor turistice va crea un impact social pozitiv pentru turişti. 4. Impactul asupra mediului Actul normativ are în vedere protecţia mediului. Proiectele privind dezvoltarea din punct de vedere turistic a localităților atestate ca stațiuni turistice de nivel național/local au în vedere respectarea prevederilor legale din domeniul protecţiei mediului. 5. Alte informaţii Nu au fost identificate.

12

Secțiunea a 4-a Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani)

- mii lei - Indicatori Anul Următorii Media curent 4 ani pe 5 ani 2 3 4 5 6 7 1. Modificări ale veniturilor bugetare, Actul normativ nu se referă la acest subiect. plus/minus, din care: a) buget de stat, din acesta: (i) impozit pe profit (ii) impozit pe venit b) bugetele locale: i) impozit pe profit c) bugetul asigurărilor sociale de stat: (i) contribuţii de asigurări 2. Modificări ale cheltuielilor bugetare, Actul normativ nu se referă la acest subiect. plus/minus, din care: a) buget de stat, din acesta: (i) cheltuieli de personal (ii) bunuri şi servicii b) bugete locale: (i) cheltuieli de personal (ii) bunuri şi servicii c) bugetul asigurărilor sociale de stat: (i) cheltuieli de personal (ii) bunuri şi servicii 3. Impact financiar, plus/minus, din care: Actul normativ nu se referă la acest subiect. a) buget de stat b) bugete locale

4. Propuneri pentru acoperirea creşterii Actul normativ nu se referă la acest subiect. cheltuielilor bugetare 5. Propuneri pentru a compensa reducerea Actul normativ nu se referă la acest subiect. veniturilor bugetare 6. Calcule detaliate privind fundamentarea Actul normativ nu se referă la acest subiect. modificărilor veniturilor şi/sau cheltuielilor bugetare 7. Alte informaţii Nu au fost identificate.

Secțiunea a 5-a Efectele prezentului act normativ asupra legislaţiei în vigoare 1.Măsuri normative necesare pentru aplicarea Actul normativ nu se referă la acest prevederilor proiectului de act normativ: subiect. a) acte normative în vigoare ce vor fi modificate sau abrogate, ca urmare a intrării în vigoare a proiectului de act normativ; b) acte normative ce urmează a fi elaborate în vederea implementării noilor dispoziţii. 2. Conformitatea proiectului de act normativ cu Actul normativ nu se referă la acest legislaţia comunitară în cazul proiectelor ce transpun subiect. prevederi comunitare. 3. Măsuri normative necesare aplicării directe a actelor Actul normativ nu se referă la acest normative comunitare subiect. 13

4. Hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene Actul normativ nu se referă la acest subiect. 5. Alte acte normative şi/sau documente internaţionale Actul normativ nu se referă la acest din care decurg angajamente subiect. 6. Alte informaţii Nu au fost identificate.

Secțiunea a 6-a Consultările efectuate în vederea elaborării prezentului act normativ

1. Informaţii privind procesul de consultare cu organizaţii Actul normativ nu se referă la neguvernamentale, institute de cercetare şi alte organisme acest subiect. implicate 2. Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a avut loc Actul normativ nu se referă la consultarea, precum şi a modului în care activitatea acestor acest subiect. organizaţii este legată de obiectul proiectului de act normativ 3. Consultările organizate cu autorităţile administraţiei publice Actul normativ a fost supus locale, în situaţia în care proiectul de act normativ are ca procedurii de consultare a obiect activităţi ale acestor autorităţi, în condiţiile Hotărârii autorităţilor administraţiei Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de consultare a publice locale. structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de acte normative

4. Consultările desfăşurate în cadrul consiliilor Actul normativ nu se referă la interministeriale, în conformitate cu prevederile Hotărârii acest subiect. Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor interministeriale permanente

5. Informaţii privind avizarea de către: Proiectul de act normativ a) Consiliul Legislativ necesită avizul Consiliului b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării Legislativ. c) Consiliul Economic şi Social d) Consiliul Concurenţei e) Curtea de Conturi 6. Alte informaţii Nu au fost identificate.

Secțiunea a 7-a Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea prezentului act normativ

1. Informarea societăţii civile cu privire Au fost întreprinse demersurile legale prevăzute de art. la necesitatea elaborării proiectului de 7 din Regulamentul privind procedurile, la nivelul act normativ Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 561/2009. 2. Informarea societăţii civile cu privire Actul normativ nu se referă la acest subiect. la eventualul impact asupra mediului în urma implementării proiectului de act normativ, precum şi efectele asupra sănătăţii şi securităţii cetăţenilor sau diversităţii biologice 3. Alte informaţii Nu au fost identificate.

14

Secțiunea a 8-a Măsuri de implementare

1. Măsurile de punere în aplicare a Consiliile locale al comunei Bârsana, județul proiectului de act normativ de către Maramureș, al comunei Botiza, județul Maramureș, al autorităţile administraţiei publice Municipiului Carei, județul Satu Mare, al comunei centrale şi/sau locale - înfiinţarea unor Cîrțișoara, județul Sibiu, al comunei Fundu Moldovei, noi organisme sau extinderea județul Suceava, al Orașului Livada, județul Satu Mare, competenţelor instituţiilor existente. al Orașul ui Novaci, județul Gorj, al comunei Rodna, județul Bistrița Năsăud, al comunei Vama Buzăului, județul Brașov, vor respecta dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu modificările și completările ulterioare.

2. Alte informaţii Nu au fost identificate

Pentru considerentele de mai sus, am elaborat prezentul proiect de Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea atestării unor localităţi sau părţi din localităţi ca stațiuni turistice de interes local și pentru modificarea anexei nr. 5 la Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, pe care îl supunem spre aprobare.

Ministrul Turismului

BOGDAN GHEORGHE TRIF

Avizăm favorabil: Viceprim – ministru, Ministrul Dezvoltării Regionale și Administraţiei Publice

PAUL STĂNESCU

Ministrul Justiţiei

TUDOREL TOADER

15