Guvernul României
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
NOTĂ DE FUNDAMENTARE Secțiunea 1 Titlul prezentului act normativ Hotărâre a Guvernului pentru aprobarea atestării unor localități sau părți din localități, ca staţiuni turistice de interes local și pentru modificarea anexei nr.5 la Hotărârea Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice Secțiunea a 2-a Motivul emiterii actului normativ 1. Descrierea Ȋn conformitate cu prevederile Hotărȃrii Guvernului nr. 852/2008 pentru situaţiei actuale aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, localităţile sau părţile din localităţi care dispun de resurse naturale şi antropice şi care îndeplinesc criteriile legale de atestare pot fi atestate ca staţiuni turistice de interes naţional şi local. Potrivit prevederilor art. 10 din Ordonanţa Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România coroborate cu art. 3, alin. (2), pct. 7) din Hotȃrȃrea Guvernului nr. 24/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Turismului, cu modificările și completările ulterioare, atestarea staţiunilor turistice se realizează de către Ministerul Turismului, ca urmare a demersurilor autorităţilor administraţiei publice locale iar aprobarea atestării se face de către Guvern prin hotărȃre. Avȃnd ȋn vedere solicitările şi documentaţiile depuse de autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Turismului a procedat la verificarea ȋndeplinirii criteriilor legale, efectuȃnd inclusiv vizite la faţa locului şi a constatat următoarele: 1. Bârsana, județul Maramureș Comuna Bârsana este situată în partea de sud – est a județului Maramureș, la 62 de km. față de Baia Mare, la 20 de km de Municipiul Sighetu Marmației și la 43 de km. de orașul Vișeul de Sus și este format din punct de vedere administrativ din două sate: Bîrsana (reședință de județ) și Nănești. Comuna Bârsana este printre cele mai vechi localități maramureșene fiind atestată din anul 1326. Resursele naturale din comuna Bârsana sunt evidențiate de două perimetre care aparțin de rezervații naturale din rețeaua Natura 2000, respectiv: Valea Izei și Dealul Solovan și Tisa Superioară. Pe teritoriul comunei Bârsana există șase monumente de patrimoniu, categoriile A și B, incluse pe Lista Monumentelor Istorice, astfel: situl arheologic “Cetățuia”, epoca bronzului, cultura Suciu de Sus; așezarea “Cetățuia” – Hallstatt, cultura Gava; situl arheologic de la Bîrsana, punct Cetățuia; așezare “Podul Miresei”, epoca bronzului; casa de lemn fostă școală confesională din 1 secolul XVIII, actualmente transformată în muzeu școlar și Biserica de lemn cu hramul “intrarea Maicii Domnului în Biserică” , construită în anul 1720, inclusă pe lista patrimoniului universal UNESCO datorită picturii interioare care are o valoare inestimabilă. Un alt obiectiv turistic foarte important este Mânăstirea Bârsana, cu hramul “Soborul Sfinților 12 Apostoli”, iar biserica din interiorul ansamblului este una dintre cele mai înalte biserici de lemn din România, având 57 de m înălțime. Una dintre cele mai importante bogății locale este lemnul, iar Muzeul Teodor Bîrsan conține sculpturI reprezentative pentru comuna Bîrsana. Din punct de vedere al structurilor de primire turistice cu funcțiuni de cazare, în comună există 103 de locuri de cazare, distribuite în pensiuni de 2 și 3 stele/margarete. Alte puncte tari ale zonei sunt existenţa evenimentelor culturale şi de tradiţie: „Concerte de colinde de Crăciun și de Paști”, “Șezătoile satului” „Fii satului la Bîrsana și Nănești”, „Satele unite ale Maramureșului”, “Festivalul concurs de colinde de la Bîrsana și Nănești“. De asemenea există un Centru de Informare și Promovare Turistică Turistică, administrat de către Consiliul Județean Maramureș în parteneriat cu Parohia ortodoxă. Documentaţia transmisă de Consiliul Local al Comunei Bârsana este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu modificările și completările ulterioare şi a fost aprobată prin hotărârea a Consiliului Local al Comunei Bîrsana nr. 5/2018. Comuna Bârsana îndeplineşte criteriile minime obligatorii privind atestarea staţiunilor turistice de interes local şi întruneşte un punctaj de 222 de puncte la criteriile suplimentare, faţă de minimul de 90 de puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune turistică de interes local. 2. Botiza, județul Maramureș Comuna Botiza este situată ȋn Maramureşul Istoric, pe cursul superior al Văii Izei, pe o ramificaţie care pleacă ȋnspre sud de la şoseaua principală Sighetu Marmaţiei – Borşa, la 10 km de localitatea Şieu, la 50 km de municipiul Sighetu Marmaţiei, la 53 de km de Borşa şi la 110 km de Baia Mare, reşedinţă de judeţ. Comuna Botiza este atestată documentar in 1353 cu numele de Batizhaza, insemnand Casa lui Batiz, probabil de la intemeietorul localitătii, conform ,,Diplomelor Maramureşene“ale lui Ioan Mihaly de Apşa (1900). Localitatea Botiza este străjuită de munţi vulcanici: Poeniţa, Măgura, Măgura Porcului, Munţii Ţibleşului la sud şi Munţii Secu (1311 m) la est. Cea mai mare parte a teritoriului comunei Botiza este format din dealuri (Chicera, Buza Malului, Butian, Gorgoietul, La Zizuini). Aceste dealuri sunt de obicei ȋmpădurite sau rezervate păşunilor şi păstoritului. Altitudinea minima a localităţii este de 460 m pe malul văii Botiza, iar altitudinea maximă este de 1.357 m ȋn vȃrful Văratec,cel mai ȋnalt vȃrf din Munţii Lăpuşului. Comuna Botiza dispune de ape de zăcământ, care se găsesc la o adâncime de 800-2000 de m în cele 5 borcuturi. Patrimoniul cultural antropic este reprezentat de Biserica Ortodoxă ,,Duminica Tuturor Sfinţilor’’; Biserica de lemn ,,Sfȃnta Parascheva”, construită ȋn 1699 ȋn Vişeul de Jos şi transferată ȋn anul 1899 ȋn Botiza, conform unei tradiţii străvechi din Maramureş, potrivit căreia dacă un sat şi-a pierdut biserica, un alt sat vecin mai bogat le dăruia sătenilor biserică proprie sau una nouă; Mănăstirea ortodoxă ,,Schimbarea la Faţă“; Biserica Greco-Catolică cu hramul ,,Inima Neprihănită a Mariei”; Muzeul ,,Casa Ţărănească”- Botiza construit ȋn 2 secolul al XVIII-lea și Vȃltoarea care se găseşte pe Valea Băiţei şi este folosită ca ,,o maşină de spălat tradiţională“. Agrementul în comuna Botiza este reprezentat de o serie de manifestări culturale precum: Viflaimul - reprezintă un teatru folcloric religios jucat de cete de feciori in care se prezinta momentul apariţiei magilor si al păstorilor, cei care vestesc Naşterea Domnului si conflictul cu ȋmpăratul Irod; ,,Hora babelor”- este un eveniment organizat ȋn fiecare an pe 8 martie, când sunt sărbătorite toate femeile, localnice sau turiste; ,,Ruptul sterpelor" este o serbare la inceputul lunii mai, 8-10 mai, când se mulg oile și se cȃntăreşte laptele și cel mai mare festival al comunei ,,Pentru Mândra din Botiza", ce presupune o paradă a celor mai frumoase costume populare şi a celei mai frumoase ,,mȃndre” din sat, se organizată ȋn perioada 20-23 august. De asemenea există un Centru de Informare și Promovare Turistică care oferă informații despre oferta turistică a comunei precum și despre calendarul manifestărilor. Comuna Botiza dispune de 240 de locuri de cazare distribuite în pensiuni de 2 şi 3 margarete. Documentaţia transmisă de Consiliul Local al Comunei Botiza este în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 852/2008 pentru aprobarea normelor şi criteriilor de atestare a staţiunilor turistice, cu modificările și completările ulterioare şi a fost aprobată prin hotărârea Consiliului Local al Comunei Botiza nr. 13/2018. Comuna Botiza îndeplineşte criteriile minime obligatorii privind atestarea staţiunilor turistice de interes local şi întruneşte un punctaj de 215 de puncte la criteriile suplimentare, faţă de minimul de 90 de puncte necesare, pentru atestarea ca stațiune turistică de interes local. 3. Carei, județul Satu Mare Municipiul Carei se află în partea de nord-vest a judeţului Satu Mare, într-o regiune de câmpie, la 35 km de reşedinţa de judeţ. Acesta dispune de resurse naturale şi antropice, cea mai importantă dintre acestea fiind Castelul Karolyi, prima reşedinţă cunoscută a familiei Karolyi, ce datează de la sfârşitul secolului al XV-lea, care atrage anual cca. 50 000 de vizitatori şi în cadrul căruia sunt organizate 150 de evenimente culturale, tot în cadrul acestuia funcţionând şi un Centru de Informare şi Promovare Turistică. Alte obiective turistice importante din municipiu sunt: Biserica romano- catolică “Sfântul Iosif de Calasanz”, Biserica romano-catolică “Sfântul Spirit”, Biserica romano-catolică “Fecioara Maria de Fatima”, Catedrala ortodoxă română “Sfântul Dimitrie Izvorâtorul de Mir”, Biserica ortodoxă română “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, Capela ortodoxă română “Izvorul Tămăduirii”, Biserica ortodoxă română din Ianculeşti, Biserica reformată, Biserica Greco- catolică “Sfântul apostol Andrei”, Biserica Greco- catolică franciscană “Sfântul Anton”, Biserica greco-catolică maghiară, Biserica luterană şi Sinagoga. De asemenea turiştii pot vizita Monumentul Ostaşului Român (Careiul reprezintă ultima localitate eliberată de armata română la 25 octombrie 1944, iar monumentul reprezintă un omagiu adus ostaşilor români care s-au jertfit în luptele pentru eliberarea patriei) şi o serie de busturi ale unor personalităţi celebre, precum: Sfântul Florian, Karoli Gaspar, Contele Sandor Karolyi, Simion Bărnuţiu, Petofi Şandor, Avram Iancu, Ioan Buteanu, Vasile Lucaciu, Ferdinand I, Kafka Marghit, Francisc Pall etc. Agrementul în cadrul municipiului