PLAN DE DEZVOLTARE LOCAL Ă

POTEN ȚIAL GAL „CALAFAT”

JUDE ȚUL DOLJ 2012

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

Introducere – Abordarea Leader______2 I. PREZENTAREA TERITORIULUI ______18 I.1. Prezentarea geografic ă și fizic ă______18 I.1.1 Prezentarea principalelor caracteristici geografice ______18 I.1.2. Har ți – planul localiz ării teritoriului______30 I.1.3. Popula ție – demografie______34 I.1.4. Patrimoniu de mediu______41 I.1.5. Patrimoniu arhitectural și cultural______60 I. 2. Economia local ă______72 I.2.1 Repartizarea populatiei active ______72 I.2.2 Agricultura ______76 I.2.3 Industrie - IMM – Microintreprinderi ______82 I.2.4 Comert si Sector de servicii ______84 I.3. Servicii și infrastructuri medico-sociale______89 I.3.1 Echipamente prezente sau accesibilitatea populatiei la aceste servicii ______89 I.4. Activit ăți sociale și institu ții locale______92 I.5. Bilan țul politicilor întreprinse în teritoriu______98 I.6. Elemente complementare privind prezentarea teritoriului ______107

II. ANALIZA SWOT ______111

III. PRIORIT ĂȚI______116

IV. PREZENTAREA M ĂSURILOR______119

V. PARTENERIATUL______225

VI. ORGANIYAREA GAL – ULUI ______249

VII. MECANISMUL DE IMPLEMENTARE ______268

VIII. AC ŢIUNI DE COOPERARE ŞI FUNC ŢIONARE ÎN CADRUL PNDR______294

1

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

I. Introducere – Abordarea Leader

LEADER, concept ce vine de la “leg ături între ac ţiuni de dezvoltare rural ă”, nu reprezint ă doar un set de m ăsuri care ar trebui implementate, ci este o metoda de mobilizare şi promovare a dezvolt ării rurale în comunit ăţ ile rurale locale şi un instrument care func ţioneaz ă eficient în situa ţii şi în zone diferite, prin adaptarea deciziilor privind mediul rural la nevoile extrem de diverse ale zonelor rurale.

Astfel, LEADER a devenit o parte integrant ă a politicii de dezvolatre rural ă care încurajeaz ă participarea local ă pentru elaborarea şi implementarea strategiilor de dezvoltare durabil ă a comunit ăţ ilor rurale locale.

Prin încurajarea teritoriilor rurale să exploateze modalit ăţ i noi prin care s ă devin ă sau s ă raman ă competitive, s ă i şi valorifice bunurile şi resursele la maxim, s ă depa şeasc ă dificult ăţ ile pe care le întâmpin ă, cum ar fi: tendin ţa de îmbatranire a popula ţiei, nivelul redus al prest ărilor de servicii, absen ţa posibilit ăţ ilor de angajare, discrepan ţa mare fa ţa de gradul de dezvoltare al zonelor urbane. LEADER contribuie la ţmbunat ăţ irea calit ăţ ii vie ţii în zonele rurale, atât pentru familiile de agricultori cât şi pentru popula ţia rural ă în sens larg.

LEADER vine în completarea altor programe europene sau na ţionale, iar abordarea sa urm ăre şte s ă ofere comunit ăţ ilor rurale o metoda de implicare a partenerilor locali în orientarea dezvolt ării viitoare a zonei lor. Astfel, de exemplu, ac ţiunile LEADER pot activa şi mobiliza resursele locale, sprijinind proiecte de predezvolare, cum ar fi: studii diagnostic, de fezabilitate, de consolidare a capacita ţilor locale, care vor ameliora capacitatea acestor zone de a accesa şi de a utiliza nu doar fondurile LEADER, ci şi alte surse pentru finan ţarea dezvolt ării lor. De asemenea, LEADER sus ţine sectoare şi categorii de beneficiari care, de multe ori, nu sunt sprijinite deloc sau primesc doar un sprijin limitat prin alte programe care func ţionaeaz ă în zonele rurale, precum şi activita ţile culturale, punerea în valoare a mediului natural, reabilitarea arhitecturii şi a cl ădirilor de patrimoniu, turismul rural, ameliorarea rela ţiilor dintre producatori şi consumatori, etc.

2

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

Conceptul fundamental din spatele abordarii LEADER este ca, data fiind diversitatea zonelor rurale, strategiile de dezvoltare sunt mai productive şi mai eficiente, daca sunt decise şi implementate la nivel local, de c ătre actorii locali care utilizeaz ă proceduri clare şi transparente şi beneficiaz ă de sus ţinerea administra ţiilor publice corespunzatoare.

Astfel, abordarea LEADER poate fi rezumat ă la şapte tras ături esen ţiale:

1. Strategii de dezvoltare local ă axate pe zon ă;

2. Abordarea de jos în sus;

3. Parteneriate public – private;

4. Facilitarea inova ţiei;

5. Ac ţiuni integrate şi multisectoriale;

6. Stabilirea de contacte în re ţea;

7. Cooperare.

Axa LEADER constituie o noutate în România şi reprezint ă o provocare pentru to ţi actorii ce vor fi implica ţi în implementarea acesteia, prin prisma obiectivelor ambi ţioase. Aceasta urmeaz ă a fi implementat ă „pas cu pas”, orientându-se la început pe activit ăţ i de instruire a actorilor locali şi de sprijinire a teritoriilor în vederea realiz ării strategiilor de dezvoltare.

Obiectivele specifice ale Leader urm ăresc:

- participarea membrilor comunit ăţ ilor rurale la procesul de dezvoltare local ă şi încurajarea ac ţiunilor inovative (spre exemplu, solu ţii noi la probleme vechi, introducerea şi dezvoltarea unor produse noi, noi sisteme de pia ţă , modernizarea activit ăţ ilor tradi ţionale prin aplicarea de noi tehnologii, etc.);

- încurajarea actorilor de la nivel local de a lucra împreun ă cu reprezentan ţii altor comunit ăţ i din interiorul sau exteriorul ţă rii;

- stimularea form ării de parteneriate, preg ătirea şi asigurarea implement ării strategiilor de dezvoltare local ă;

Spa ţiul eligibil pentru implementarea axei LEADER în Romania îl constituie spa ţiul rural definit conform legisla ţiei din România (comune şi ora şe) la care se adaug ă un num ăr de 206 ora şe

3

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat” mici (care nu dep ăş esc 20.000 locuitori). Includerea ora şelor în teritoriul eligibil LEADER va asigura coeren ţa teritorial ă şi masa critic ă necesar ă din punct de vedere al resurselor umane, financiare şi economice, pentru a sus ţine o strategie de dezvoltare local ă viabil ă.

Coeren ţa teritorial ă va elimina riscul ca ac ţiunile prev ăzute a fi implementate într-un teritoriu să întâmpine diverse obstacole prin formarea unui teritoriu compus din mai multe unit ăţ i administrative f ără continuitate teritorial ă şi lipsite de punctul comun reprezentat de un ora ş care asigur ă sus ţinerea economiei rurale prin rela ţiile create în timp între locuitori.

De şi conform legisla ţiei na ţionale în vigoare spa ţiul rural reprezentat de comune şi sate, şi spa ţiul urban compus din ora şe şi sate apar ţin ătoare ale acestora, este delimitat utilizând anumite criterii, ora şele ce vor fi parte component ă a unui GAL, în marea lor majoritate, au fost create în mod artificial, neavând la baz ă criterii corecte, a şa încât ast ăzi se afl ă într-o situa ţie contradictorie, deoarece gradul lor de dezvoltare, în cele mai multe cazuri, este precar, iar economia local ă se axeaz ă în principal pe sectorul agricol. Problemele cu care se confrunt ă locuitorii acestor ora şe sunt similare cu cele întâlnite în sate şi comune, diferen ţiindu-se de fapt doar prin num ărul mai ridicat de locuitori din cadrul unit ăţ ii administrative, fapt ce duce spre dependen ţa locuitorilor din spa ţiul rural de localit ăţ i cu o popula ţie mai numeroas ă, pentru a putea pune în valoare mai bine rodul muncii lor.

Mai mult, pentru asigurarea caracterului rural al teritoriilor sub-regionale bine identificate acoperite de GAL, şi pentru evitarea direc ţion ării gre şite a strategiei şi proiectelor, din aria de acoperire a unui GAL va putea s ă fac ă parte un singur ora ş, iar în condi ţii excep ţionale, ce vor trebui argumentate în conformitate cu principiile abord ării LEADER, vor fi acceptate dou ă sau mai multe ora şe, dar care s ă nu însumeze mai mult de 20.000 de locuitori. Totodat ă, popula ţia din ora şele mici nu poate dep ăş i 25% din num ărul total de locuitori dintr-un GAL.

Astfel, suprafa ţa eligibil ă pentru Leader cuprinde o popula ţie de aproximativ 11,7 mil., din care aproximativ 2 milioane provin din ora şe, iar suprafa ţa eligibila pentru implementarea axei LEADER este de 227.000 km2 (207.000 km 2 spa ţiul rural definit conform defini ţiei na ţionale, la care se adaug ă aproximativ 20.000 km 2 suprafa ţa de ţinut ă de ora şele cu pân ă la 20.000 locuitori).

De şi în perioada anterioar ă de programare 2000-2006 România nu a implementat ac ţiuni LEADER, au fost identificate totu şi, la nivelul întregii ţă ri, o serie de ini ţiative în dezvoltarea comunitar ă, precum: Grupuri de Ini ţiativa Local ă (GIL), micro-regiuni şi alte parteneriate de tip LEADER. Toate acestea sunt parteneriate între organisme non-guvernamentale (ONG), administra ţie

4

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat” public ă local ă, biserica, şcoala, cabinete medicale şi stomatologice, microregiuni etc. Micro- regiunile, spre deosebire de grupurile de ini ţiativ ă local ă, sunt înregistrate juridic ca asocia ţii.

Unele GIL-uri chiar au atins o oarecare maturitate organiza ţional ă încât s-au transformat în asocia ţii comunitare cu personalitate juridica, iar altele s-au dizolvat dup ă atingerea obiectivului.

Ac ţiunile implementate de aceste parteneriate cuprind: elaborarea de strategii locale, renovarea şcolilor, dispensarelor şi unit ăţ ilor culturale, îmbun ăta ţirea st ării drumurilor şi podurilor, analiza şi promovarea mediului rural, înfiin ţarea de Tele-Centre pentru informarea cet ăţ enilor, cursuri de instruire pentru membrii lor, scrierea de proiecte etc., toate acestea contribuind la rezolvarea unor probleme locale specifice.

Ministerul Agriculturii şi Dezvolt ării Rurale a selectat în anul 2006 un numar de 120 reprezentan ţi ai unor teritorii (zone) sub-regionale, cu o popula ţie cuprins ă între 10.000 si 100.000 locuitori, teritorii ce au acoperire în 37 de jude ţe din cele 42 în vederea realiz ării de structuri şi activit ăţ i tip LEADER.

Reprezentan ţii teritoriilor au fost desemna ţi de c ătre parteneriate informale ale sectoarelor public, privat şi a societ ăţ ii civile, în vederea instruirii cu privire la urmatoarele subiecte: construc ţia parteneriatului, analiza diagnostic, strategia de dezvoltare local ă, planul de ac ţiune al teritoriului, activit ăţ i de animare, monitorizare şi evaluare a planului de ac ţiune. Toate aceste ac ţiuni au fost necesare pentru pregatirea implement ării axei LEADER în România.

În cadrul sesiunilor de formare, reprezentan ţii acestor teritorii au dobândit cuno ştin ţe suficiente în vederea elaborarii strategiilor de dezvoltare local ă. O mare parte a acestora au demarat activitatea de elaborare a strategiei, îns ă nu au putut-o finaliza datorit ă lipsei resurselor financiare iar, dac ă au finalizat-o, nu o pot implementa.

De asemenea, în aceea şi situa ţie se afl ă şi alte parteneriate public-private, nu numai cele selectate de minister pentru formare, astfel ca fondurile europene reprezint ă o oportunitate în acest sens.

Poten ţialul ţă rii noastre în materie de parteneriate este mult mai ridicat decât initiativele prezentate mai sus, îns ă obstacolul principal în calea constituirii acestor parteneriate este reprezentat de c ătre mentalitatea format ă în anii de guvernare comunist ă, care a generat neîncredere în rândul actorilor locali, în ceea ce prive şte formele institutionalizate de asociere şi colaborare.

5

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

Pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare local ă şi stabilirea nevoilor de dezvoltare, un rol important în cadrul parteneriatelor public-private îl ocup ă administra ţia public ă localp. Îns ă, capacitatea adminsitrativ ă exercitat ă la nivel local este inadecvat ă la necesit ăţ ile tot mai diverse ale comunit ăţ ilor locale, este limitat ă calitativ de numarul redus de personal calificat care exercita func ţii în domeniul administrativ. De asemenea, lipsa experien ţei necesare în elaborarea strategiilor de dezvoltare local ă şi în managementul resurselor umane, dar şi datorit ă dotarilor necorespunzatoare, conduce la un ritm încetinit în solu ţionarea multor probleme de ordin social s şi economic, activit ăţ ile desfa şurate în cadrul administra ţiei locale fiind exercitate insuficient. Ca rezultat al tuturor acestor factori apare decalajul net între România şi celelalte state membre ale UE.

Pe de alta parte, s-a avut în vedere facilitarea cooperarii între unitatile administrativ – teritoriale, ca persoane juridice de drept privat, far ă scop patrimonial şi de utilitate public ă, creându- se posibilitatea asocierii acestora, în conformitate cu Legea administra ţiei publice locale nr. 215/2001, republicat ă, sub denumirea de asocia ţii de dezvoltare intercomunitare.

Acestea au ap ărut ca o necesitate, datorit ă fragmentarii administrative (aprox. 3.000 comune), a insuficien ţei veniturilor proprii ale unitatilor administrativ teritoriale, capacit ăţ ii financiare proprii limitate de accesare a fondurilor europene.

Beneficiul înfiin ţă rii acestor asocia ţii de dezvoltare intercomunitare îl constituie posibilitatea accesarii fondurilor structurale, progresul social condi ţionat de recunoastere şi admitere a nevoilor fiecarui individ, protejarea eficient ă a mediului, utilizarea ra ţional ă a rezervelor naturale, p ăstrarea unui nivel ridicat şi sigur de cre ştere economic ă şi ocupare a for ţei de munc ă, dezvoltare cultural ă şi pastrarea tradi ţiilor, fructificarea poten ţialului turistic al zonei.

Îns ă, dezvoltarea comunit ăţ ilor locale nu se poate realiza f ără o implicare activ ă a cet ăţ enilor în procesul de consultare şi de luare a deciziilor. Astfel, apare necesitatea înfiin ţă rii la nivel local a unor structuri care s ă reuneasc ă reprezentan ţi ai sectoarelor public, privat şi societăţ ii civile dintr-un teritoriu stabilit, s ă identifice punctele slabe şi tari şi s ă stabileasc ă priorit ăţ ile teritoriului, s ă implementeze ac ţiunile corespunz ătoare şi apoi s ă împ ărt ăş easc ă experien ţa şi bunele practici cu alte structuri parteneriale similare.

Spa ţiul rural românesc se confrunt ă cu numeroase caren ţe, acestea reprezentând şi motivul pentru disparit ăţ ile între urban si rural prin prisma tuturor componentelor sale: economie rural ă, poten ţialul demografic, s ănătate, şcoal ă, cultur ă, etc.

6

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

Pentru reducerea acestor disparit ăţ i, una dintre solu ţii o reprezint ă elaborarea şi implementarea unor strategii integrate de dezvoltare de c ătre comunit ăţ ile locale, având ca punct de plecare nevoile identificate la nivel local şi poten ţialul endogen.

Nevoile de la nivel local sunt multe şi variate fiind con ştientizate mai clar de c ătre comunit ăţ ile locale astfel c ă elaborarea unor strategii de la nivel central nu poate acoperi întru-totul nevoile spa ţiului rural. Abordarea LEADER are o importan ţă deosebit ă întrucât va contribui prin prisma specificului ei la o dezvoltare echilibrat ă a teritoriilor rurale şi la accelerarea evolu ţiei structurale.

Implicarea actorilor locali în dezvoltarea propriilor zone, va contribui la realizarea unei dezvolt ări dinamice sprijinit ă de o strategie de dezvoltare local ă elaborat ă şi implementat ă local şi administrat ă de reprezentan ţi ai GAL care vor reprezenta interlocutorii popula ţiei din teritoriile respective în vederea îmbun ătăţ irii continue a strategiei şi a ac ţiunilor ce vor fi implementate.

Astfel, comunit ăţ ile locale vor determina în urma unor studii locale care sunt nevoile zonei în care tr ăiesc, care sunt modalit ăţ ile de satisfacere a acestora şi cum poate fi pus în valoare poten ţialul endogen, ac ţiuni în urma c ărora spa ţiul rural va evolua în folosul comunit ăţ ilor locale.

Practic, dezvoltarea teritoriilor rurale acoperite de abordarea LEADER, va fi programat ă şi coordonat ă de actorii locali ce vor reprezenta factorul decizional şi, de asemenea, vor purta responsabilitatea evolu ţiei în timp.

Abordarea LEADER, prin ac ţiunile sale specifice va duce la îmbun ătăţ irea guvernan ţei locale şi la promovarea poten ţialului endogen al teritoriilor. De asemenea, abordarea LEADER presupune consolidarea coeren ţei teritoriale şi implementarea de ac ţiuni integrate, ce pot conduce la diversificarea şi dezvoltarea economiei rurale, în folosul comunit ăţ ilor.

Un alt deziderat îl constituie construc ţia institu ţional ă în vederea elabor ării şi implement ării de strategii integrate ce vor da posibilitatea actorilor din spa ţiul rural, reprezentan ţi ai diferitelor domenii de activitate, s ă conlucreze şi s ă interac ţioneze în folosul comunit ăţ ilor rurale.

Strategiile elaborate şi selectate se vor materializa în proiecte ce vor fi implementate în aria de acoperire a GAL, proiecte ce vor fi sprijinite financiar din fonduri publice la care se va ad ăuga cofinan ţarea privat ă.

7

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

Datorit ă caracterului orizontal al axei 4, ce presupune accesarea mai multor m ăsuri din cadrul axelor FEADR, impactul ac ţiunilor implementate prin aceast ă abordare este foarte ridicat şi acoper ă o arie larg ă de ac ţiuni şi beneficiari.

LEADER poate juca, de asemenea, un rol important în stimularea unor abord ări noi şi inovative pentru dezvoltarea zonelor rurale. Inova ţia va fi încurajat ă prin flexibilitate şi libertate în luarea deciziei privind ac ţiunile ce se doresc a fi puse în practic ă.

Inova ţia în zonele rurale poate implica transferul şi adaptarea inova ţiei generat ă în alt ă parte, modernizarea formelor tradi ţionale de know-how sau descoperirea de noi solu ţii la problemele rurale persistente pe care alte instrumente politice nu au reu şit s ă le rezolve într-un mod durabil şi satisf ăcător. Acestea pot furniza r ăspunsuri noi la problemele zonelor rurale.

Cooperarea cu alte teritorii incluse în strategiile de dezvoltare local ă va facilita transferul şi adaptarea inova ţiilor dezvoltate în alt ă parte.

Avand în vedere c ă exist ă poten ţial pentru constituirea de Grupuri de Ac ţiune Local ă şi faptul că România nu a mai implementat m ăsuri de tip LEADER, înfiin ţarea şi dezvoltarea Grupurilor de Ac ţiune Local ă reprezint ă o prioritate. Astfel, actorii publici şi priva ţi din teritoriile care doresc s ă participe la procedura de selec ţie a Grupurilor de Ac ţiune Locala trebuie s ă elaboreze strategii integrate şi studii pentru preg ătirea dosarelor de candidatur ă.

Grupul de Ac ţiune Local ă are în responsabilitatea sa selectarea proiectelor, activita ţile de dobândire de compe ţente şi animare a teritoriului. De aceea, func ţionarea eficienta a Grupurilor de Ac ţiune Local ă reprezint ă un punct important pentru ob ţinerea sprijinului financiar european.

REZUMATUL PLANULUI

În cadrul Planului de Dezvoltare Local ă se identific ă urm ătoarele informa ții cu privire la teritoriul, parteneriatul și strategia GAL „ Calafat”:

- În teritoriul acoperit de GAL „Calafat” sunt cuprin și un num ăr de 102.530 de locuitori. - Densitatea popula ției teritoriului GAL „Calafat” este de 65,61 loc/km 2 . - Exist ă numeroase zone defavorizate/s ărace şi zone Natura 2000.

8

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

- Teritoriul GAL „Calafat” cuprinde zone din 2 jude țe, respectiv 19 localit ăț i fac parte din jude țul Dolj, iar una din jude țul Mehedin ți. - Parteneriatul GAL „Calafat” include printre membrii s ăi şi reprezentan ţi ai minorit ăţ ilor etnice, şi anume Asocia ţia de Integrare a Romilor din Regiunea Oltenia. - Ponderea reprezentan ților legali tineri (cu vârsta pân ă in 40 de ani) în cadrul organiza țiilor ce formeaz ă parteneriatul este de 36%. - Ponderea femeilor ca reprezentan ți legali în cadrul organiza țiilor ce formeaz ă parteneriatul este de 32%. - Parteneriatul include organiza ţii agricole, de exemplu Societatea Agricol ă „Bujorul”, reprezentan ţi ai sectorului forestier, precum Asocia ţia “Proprietarilor de P ădure – Poiana Verde”, reprezentan ţi ai sectorului economic, precum SC Tradex Industries SRL sau SC Eatt Way Spedition SRL, ai organiza ţiilor de mediu, precum Asocia ţia Patronatul Local al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi ai grupurilor de produc ători precum SC Consol Mo ţăţ ei SRL. - Parteneriatul este format din 72% parteneri priva ți și 28% parteneri publici. - Strategia prezint ă ac ţiuni inovative ce vin în sprijinul dezvolt ării sectoarelor agricol, silvic, economic și protec ției mediului în scopul îmbunat ăț irii competetivit ăț ii și cre șterii calit ăț ii vie ții. - Proiectele de cooperare vor viza implicarea partenerilor locali în opera ţiunile prev ăzute, integrarea în strategia teritorial ă, valoarea ad ăugat ă a proiectului, coordonarea cu alte ac ţiuni derulate, valorificarea experien ţei cooper ării din afara teritoriului, ac ţiuni comune concrete (mai mult decât o inten ţie şi/sau un schimb de experien ţă ), aspecte tehnice şi aspecte financiare. - Între obiectivele opera ționale adresate fermierilor de subzisten ță , se num ără: a) îmbun ătățirea cuno știn țelor tehnice și economice generale, specifice pentru agricultur ă, silvicultur ă și industria alimentar ă; b) preg ătire general ă pentru managementul și administrarea fermelor; c) respectarea condi țiilor de eco-condi ționalitate și a Standardelor Pie ței Agricole Comune, diversificarea sau restructurarea produc ției fermelor (introducerea de noi produse și sisteme de procesare); d) con știentizarea fermierilor privind probleme generale de mediu în sectoarele agricol, forestier și al industriei alimentare în scopul îmbun ătăț irii protec ției mediului; e) inform ări privind introducerea de noi tehnologii informa ționale și de comunicare (IT); f) promovarea investi țiilor în exploata țiile agricole din sectorul vegetal și de cre ștere a animalelor pentru realizarea de construc ții noi și/sau modernizarea construc țiilor agricole

9

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

existente din cadrul acestora și a utilit ăț ilor aferente, achizi ționarea de ma șini și utilaje noi, înfiin țarea de planta ții; g) sprijin pentru investi ții vizând îmbun ătăț irea proces ării și marketingului produselor agricole și forestiere; h) crearea de micro-întreprinderi precum și dezvoltarea celor existente în sectorul non agricol, în spa țiul rural; i) încurajarea initia țivelor de afaceri promovate.

-Între obiectivele opera ționale adresate tinerilor și formelor asociative, se num ără: a) îmbun ătățirea cuno știn țelor tehnice și economice generale, specifice pentru agricultur ă, silvicultur ă și industria alimentar ă; b) preg ătire general ă pentru managementul și administrarea fermelor; c) respectarea condi țiilor de eco-condi ționalitate și a Standardelor Pie ței Agricole Comune, diversificarea sau restructurarea produc ției fermelor (introducerea de noi produse și sisteme de procesare); d) con știentizarea fermierilor privind probleme generale de mediu în sectoarele agricol, forestier și al industriei alimentare în scopul îmbun ătăț irii protec ției mediului; e) educarea și con știentizarea proprietarilor de p ăduri (dobândirea con știin ței forestiere) în vederea asigur ării gospod ăririi durabile a p ădurilor coroborat cu valorificarea superioar ă a resurselor forestiere și cre șterea procentului de p ăduri la nivel na țional, ce reprezint ă obiective principale ale politicii na ționale forestiere; f) inform ări privind introducerea de noi tehnologii informa ționale și de comunicare (IT). g) promovarea investi țiilor în exploata țiile agricole din sectorul vegetal și de cre ștere a animalelor pentru realizarea de construc ții noi și/sau modernizarea construc țiilor agricole existente din cadrul acestora și a utilit ăț ilor aferente, achizi ționarea de ma șini și utilaje noi, înfiin țarea de planta ții etc. h) sprijin pentru investi ții vizând îmbun ătățirea proces ării și marketingului produselor agricole și forestiere; i) crearea de micro-întreprinderi precum și dezvoltarea celor existente în sectorul non agricol, în spa țiul rural; j) încurajarea initia țivelor de afaceri promovate; k) reducerea gradului de dependen ță fa ță de agricultur ă;

10

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

l) cre șterea și îmbun ătăț irea structurilor de primire turistice la scar ă mic ă; m) dezvoltarea sistemelor de informare și promovare turistic ă; n) crearea facilit ăților recrea ționale în vederea asigur ării accesului la zonele naturale de interes turistic ş; o) crearea și dezvoltarea serviciilor publice de baz ă pentru popula ția rural ă.

- Între obiectivele opera ționale legate de mediu se num ăra: a) crearea de micro-întreprinderi precum și dezvoltarea celor existente în sectorul non agricol, în spa țiul rural; b) încurajarea activit ăților me ște șug ăre ști și a altor activit ăț i tradi ționale; c) reducerea gradului de dependen ță fa ță de agricultur ă; d) crearea facilit ăților recrea ționale în vederea asigur ării accesului la zonele naturale de interes turistic; e) protejarea patrimoniului cultural de interes local și natural din spa țiul rural; f) sprijin pentru investi ții vizând îmbun ătăț irea proces ării și marketingului produselor agricole și forestiere; g) promovarea investi țiilor în exploata țiile agricole din sectorul vegetal și de cre ștere a animalelor pentru realizarea de construc ții noi și/sau modernizarea construc țiilor agricole existente din cadrul acestora și a utilit ăț ilor aferente, achizi ționarea de ma șini și utilaje noi, înfiin țarea de planta ții etc.

11

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

I. 1 Lista Localităţilor

Localit ățile care fac parte din cadrul Grupului de Ac ţiune Local ă “Calafat” sunt prezentate în tabelul de mai jos:

ANEXA D

Suprafa ţa Numele localit ăţ ii Nr. locuitori Densitate Codul total ă comunelor Din Total INSS Comune Ora şe Sate km 2 loc./km 2 ora şe teritoriu Basarabi, Golen ţi, Ciupercenii Calafat 18,858 18.858 137,61 137,04 70352 Vechi, Calafat 71518 Caraula Caraula 2.642 35,94 73,51

71787 Cetate Cetate, Moreni 5.971 86,80 68,79

72034 Desa Des a 5.023 76,69 65,50

Ciupercenii 6.020 109,53 54,96 71858 Ciupercenii Noi, Smârdan Noi Galicea 4.894 58,87 72383 Galicea Mare 83,13 Mare 72506 Giubega Giubega 2.453 78,29 31,33

74907 Ghidici* Ghidici 2.491 - -

72882 Izvoare Domnu Tudor, Corla te, Izvoare 2.138 51,16 41,79

73031 Maglavit Maglavit, Hunia 5.795 101,58 57,05

73335 Mo țăț ei Mo țăț ei, Dobridor, Mo țăț ei Gar ă 8.243 129,09 63,85

Bechet, C ălug ărei, Cornu, Orodel, 3.296 90,95 36,24 73503 Orodel Teiu

73594 Peri şor Peri şor, M ărăcinele 1.923 69,48 27,68

12

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

73665 Piscu Vechi Piscu Vechi, Piscule ţ 3.000 102,17 29,36

73709 Pleni ţa Castrele Traiane, Pleni ţa 5.281 88,66 59,56

Poiana Poiana Mare, Tunarii Vechi, 12.728 163,94 77,64 73736 Mare Tunarii Noi

Seaca de 2.252 36,85 61,11 74108 Seaca de Cîmp, Piscu Nou Cîmp

74536 Unirea Unirea 4.244 47,96 88,49

74732 Vârtop Vârtop 1.836 32,79 55,99

113493 Salcia Salcia 3.442 64,42 53,43

Total 18.858 102.530 1.563 65,61

% locuitori ora şe din total locuitori (≤25%) - - - 18,39% - - Sursa: Institutul Jude ţean de Statistic ă Dolj/Mehedin ţi: Recens ământ 2002

*Localitatea Ghidici a fost înfiin ţat ă în anul 2004 (înfiin ţare aprobat ă prin Legea 84 din 5 aprilie 2004). In anul 2002 aceasta f ăcea parte din comuna Piscu Vechi.

Suprafa ţa comunei Ghidici la nivelul anului 2002 este inclus ă în suprafa ţa comunei Piscu Vechi.

Întrucât la recens ământ num ărul popula ţiei s-a calculat şi pe satele componente ale comunelor, au putut fi furnizate date privind popula ţia şi pentru localitatea Ghidici la nivelul anului 2002.

13

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

Teritoriul acoperit de GAL “Calafat” include 20 localit ăți, din care 19 fac parte din jude țul Dolj, iar o localitate face parte din jude țul Mehedin ți. Ca și suprafa ță , localit ăț ile din jude țul Dolj acoper ă 95,88% din suprafa ța total ă a GAL –ului, în timp ce localitatea din jude țul Mehedin ți (Salcia) reprezint ă 4,12% din suprafa ța total ă a GAL-ului.

Având în vedere c ă în componen ța teritorial ă a GAL “Calafat” se afl ă localit ăți din dou ă jude țe diferite, teritoriul GAL îndepline ște criteriul de selec ție nr. SCS 1.4 fixat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltarii Rurale .

Din cadrul Grupului de Ac ţiune Local ă “Calafat” fac parte 19 de comune şi ora şul Calafat. Ora şul Calafat este situat la circa 90 de km de re ședin ța jude țului, Craiova, în sud-vestul Olteniei, fiind unul dintre porturile fluviale de pe Dun ăre ale României, precum și un important punct de trecere a frontierei cu Bulgaria. Calafatul este amplasat pe Coridorul VII Pan-European Dun ărea și pe Coridorul IV Pan-European. Localitatea Calafat a reprezentat, înc ă de la prímele ini ţiative LEADER un punct de atrac ţie pentru GAL “Calafat”, din urm ătoarele motive:

V Între localitatea Calafat şi GAL “Calafat” exist ă o multitudine de asem ănări în ceea ce prive şte: obiectivele propuse şi ac ţiunile alese pentru atingerea lor, similitudinea formelor de relief, tradi ţiilor şi obiceiurilor stravechi comune sau complementare etc; V Din punct de vedere al gradului de dezvoltare şi al serviciilor oferite, localitatea Calafat întrune şte, mai curând, caracteristici specifice zonei rurale dec ăt a celei urbane la care este, oficial, afiliat ă. Multitudinea asem ănărilor dintre localitatea Calafat şi GAL “Calafat” Între ora şul Calafat şi localit ăţ ile componente ale grupului de ac ţiune local ă “Calafat” exist ă o multitudine de asem ănări, a şa cum sunt ele prezentate în continuare: V Înterese şi obiective comune de dezvoltare: • Cre şterea competitivit ăţ ii sectoarelor primare agricol şi silvic; • Dezvoltarea activit ăţ ilor turistice din zon ă care s ă contribuie la cre şterea num ărului de locuri de munc ă şi a veniturilor alternative; • Îmbun ătăţ irea condi ţiilor de via ţă pentru popula ţie, asigurarea accesului la serviciile de baz ă şi protejarea mo ştenirii culturale şi naturale;

14

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

• Dezvoltarea durabila a economiei prin încurajarea activit ăţ ilor non agricole, în scopul cre şterii num ărului de locuri de munc ă şi a veniturilor adi ţionale; • Îmbunat ăţ irea competitivit ăţ ii sectoarelor agricol şi silvic, prin ac ţiuni concrete de formare, informare şi difuzare de cuno ştin ţe. V Confruntarea cu probleme similare: • Infrastructura medicala şi social ă de slab ă calitate; • Infrastructura rutiera slab dezvoltata; • Infrastructura de cazare dezvoltata insuficient; • Nivel redus de implicare a institu ţiilor locale în activit ăţ ile sociale ale zonei din cauza lipsei fondurilor; • rate ridicate ale abandonului şcolar şi nivel scazut de educa ţie. V Conservarea me şte şugurilor, tradi ţiilor şi obiceiurilor stravechi în cadrul fiecareia dintre cele dou ă zone, cu scopul p ăstr ării mo ştenirii rurale şi a identit ăţ ii culturale.

Popula ţia din cadrul ora şului Calafat însumeaz ă mai pu ţin de 20.000 persoane, cu 18.858 de locuitori şi reprezentând 17,86% din popula ţia GAL “Calafat”.

Alte motive care justifica includerea localit ăţ ii Calafat în cadrul teritoriului GAL “Calafat” o Complementaritatea cultural ă dintre GAL “Calafat” şi ora şul Calafat creeaz ă o unitate în diversitate şi contribuie la cre şterea capacit ăţ ii de integrare a zonei analizate în conceptele Europene; o Experien ţa manageriala în activit ăţ i conexe agriculturii şi anume: s ănătate, industrie, servicii dobândite şi recunoscute ale ora şului Calafat constituie elemente de inova ţie pentru zona GAL “Calafat”.

Num ărul total al locuitorilor care fac parte din aria teritorial ă a GAL “Calafat” este de 102.530 locuitori, dispu și pe o suprafa ță total ă de 1.563 km 2 .

La nivelul recens ământului din 2002, densitatea GAL “Calafat” era de 65,61 loc/km². Conform datelor de la Institu ţiile de Statistic ă, în prezent, densitatea teritoriului a sc ăzut cu 4,62 loc/km (ajungând la valoarea de 60,99 loc/km²), acest lucru datorându-se în principal reducerii num ărului de locuitori. (de la 102.530 în 2002 la 93.676 în 2011). Prezent ăm mai jos o comparatie a densit ăţ ii GAL “Calafat” cu cea de la nivel jude ţean, regional şi na ţional. 15

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

Densitate 2002 (loc/km²) Densitate 2010(loc/km²) Jud. Gorj 69,1 67,2 Jud. Olt 90 84,2 Jud.Vâlcea 72,8 70,5 Jud. Mehedin ţi 62,7 59 Jud. Dolj 98,5 94,7 Regiunea Sud Vest Oltenia 80,1 76,6 Romania 91,4 89,9 GAL “Calafat” 65,61 60,99 Surs ă: Institutul Na ţional de Statistic ă

Dup ă cum se poate observa în tabelul de mai sus, densitatea la nivelul teritoriului GAL “Calafat” are o valoare inferioar ă celei de la nivel jude ţean, regional şi na ţional. Cu toate ca cea mai mare parte a GAL –ului se încadreaz ă în judetul Dolj care are o densitate superioar ă densit ăţ ii regionale şi ţă rii noastre, num ărul de locuitori/km² la nivelul GAL “Calafat” este foarte mic datorit ă migr ării unui num ăr foarte mare de locuitori de la comune c ătre ora şe. Valoarea densit ăţ ii teritoriului este mai apropiat ă de cea de la nivelui judetului Mehedin ţi, judet din care face parte o localitate component ă a GAL „Calafat”.

În ceea ce prive ște gradul de s ărăcie al teritoriului GAL “Calafat” , situa ția se prezint ă astfel:

Comuna Rata s ăraciei Profunzimea Severitatea Nr. s ăra ci comuna săraciei săraciei Caraula 55,80% 19,10% 8,90% 1.474 Cetate 38,60% 11,20% 4,60% 2.305 Ciupercenii Noi 47,50% 14,30% 6,00% 2.858 Desa 62,40% 21,40% 9,80% 3.118 Galicea Mare 43,90% 12,90% 5,30% 2.146 Giubega 38,60% 10,80% 4,30% 162,00 Izvoare 48,70% 15,10% 6,60% 101 Maglavit 34,00% 9,70% 4,00% 1.966 Mo ţăţ ei 37,90% 10,40% 4,10% 3.124 Orodel 51,10% 15,70% 6,80% 1.683

16

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

Peri şor 44,40% 13,40% 5,70% 854 Piscu Vechi 50,40% 16,10% 7,10% 2.758 Pleni ţa 34,80% 9,90% 4,10% 1.817 Poiana Mare 30,80% 8,30% 3,30% 3.722 Seaca de Cîmp 38,50% 10,60% 4,20% 866 Unirea 44,70% 13,20% 5,60% 1.888 Vârtop 49,00% 15,00% 6,50% 899 Salcia 50,60% 15,70% 6,70% 1.742 Sursa: Anexa 6 la Ghidul de finantare

Un numar de 18 din cele 20 de localit ăţ i componente GAL “Calafat” prezint ă un grad de sărăcie ridicat. Num ărul total de s ăraci din teritoriu este de 33.483 de persoane, reprezentând 32,65% din popula ţia total ă GAL, deci aproximativ o treime din aceasta.

Cel mai ridicat grad de s ărăcie este în localit ăţ ile Desa, Orodel, Caraula.

Sursa: elaborare proprie în baza informa ţiilor ob ţinute de la Institutul Na ţional de Statistic ă

Pe Teritoriul GAL “Calafat” , conform anexei E „Lista zonelor defavorizate” se întâlnesc şi localit ăţ i incluse în zone Defavorizate de condi ţii naturale specifice: Calafat, Ciupercenii Noi şi Desa.

Din analiza datelor prezentate mai sus se poate observa c ă GAL “Calafat” îndepline ște criteriul de selec ție nr. SCS 1.3. fixat de Ministerul Agriculturii şi Dezvolt ării Rurale, în sensul c ă pe teritoriul acestuia se afl ă zone s ărace şi zone defavorizate 17

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

PARTEA I: PREZENTAREA TERITORIULUI – ANALIZA DIAGNOSTIC

I. 1 Prezentarea geografică şi fizică

I.1.1 Prezentarea principalelor caracteristici geografice

° AMPLASAMENT

Teritoriul acoperit de GAL “Calafat” cuprinde 19 localit ăți din partea de vest şi sud-vest a jude țului Dolj: ora şul Calafat, comunele Caraula, Cetate, Ciupercenii Noi, Desa, Galicea Mare, Giubega, Ghidici, Izvoare, Maglavit, Mo ţăţ ei, Orodel, Peri şor, Piscu Vechi, Pleni ţa, Poiana Mare, Seaca de Câmp, Unirea, Vârtop și o localitate din estul jude țului Mehedin ți: Salcia. 18

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

° TERITORIUL POTEN ȚIALULUI GRUP DE AC ȚIUNE LOCAL Ă “Calafat”

o Ora șul Calafat este un municipiu din jude țul Dolj, aflat la circa 90 de km de re ședin ța jude țului, Craiova, în sud-vestul Olteniei, fiind unul dintre porturile fluviale de pe Dun ăre ale României, precum și un important punct de trecere a frontierei cu Bulgaria. Calafatul este amplasat pe Coridorul VII Pan-European Dun ărea și pe Coridorul IV Pan-European, aripa sudic ă ce face leg ătura între Europa Central ă și Orientul Mijlociu . Municipiul Calafat s-a dezvoltat de-a lungul timpului într-un cadru geografic natural foarte bun, determinat de prezen ța Dun ării, pe al cărui mal stâng este amplasat. Ora șul Calafat este situat în Câmpia Ciuperceni, subunitate a Câmpiei B ăile știlor, acolo unde fluviul începe s ă-și adânceasc ă cel de-al doilea meandru, respectiv la 43˚, 58 ΄ și 14˝ latitudine nordic ă și 22˚, 56 ΄ și 40˝ longitudine estic ă. În prezent, Calafatul include în componen ța sa administrativ ă și satele Ciupercenii Vechi , Basarabi și Golen ți.

Vedere la Dunăre din Calafat

o Comuna Caraula se afl ă în partea de sud-vest a jude ţului Dolj, pe DJ 552 Craiova-Cetate, la 50 km fa ţă de municipiul Craiova, 49 km fa ţă de municipiul Calafat şi 45 km fa ţă de municipiul Băile şti.

19

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

o Comuna Cetate este o localitate în jude țul Dolj, Oltenia, România. Comuna este a șezat ă în sud-vestul tarii, în lunca Dun ării, în amonte, la limita dintre jude țele Mehedin ți și Dolj, pe DN 56 Calafat – Drobeta Turnu-Severin, la km 25 și DJ Craiova-Cetate la km 72. o Comuna Ciupercenii Noi este localizat ă în sud – vestul jude ţului Dolj. Ea este încadrat ă între coordonatele de 43 grade și 54 minute latitudine nordic ă și 22 grade și 57 minute longitudine estic ă. o Comuna Desa este situat ă în partea de sud – vest a teritoriului, între coordonatele de 43˚, 52 ΄ latitudine nordic ă și 23˚, 2 ΄ longitudine estic ă. o Comuna Galicea Mare se afl ă în zona de centru a GAL “Calafat” , în partea de sud a jude ţului Dolj, în Câmpia B ăile ştilor. o Comuna Giubega este localizat ă în partea central vestic ă a jude ţului Dolj, între coordonatele de 44˚, 12 ΄ latitudine nordic ă și 23˚, 42 ΄ longitudine estic ă. o Comuna Ghidici se g ăse şte în sudul teritoriului GAL “Calafat” , fiind m ărginit ă de paralela de 43˚, 53 ΄ latitudine nordic ă și meridianul de 23˚, 12 ΄ longitudine estic ă. o Comuna Izvoare a primit actualul nume pentru faptul c ă satul este str ăbătut de mai multe izvoare și pâraie, și este traversat de c ătre "Baboia". Localitatea se afl ă pe ruta Craiova-Calafat, la 6 km de Galicea Mare, și 15 km de B ăile şti, cel mai apropiat ora ș. o Comuna Maglavit este o localitate în jude țul Dolj, Oltenia, România localizata pe harta la 44° 2' Nord, 23° 6' Est.

Mânăstirea Maglavit o Comuna Mo ţăţ ei este situat ă în partea central ă a GAL “Calafat” , la o distan ţă de 25 km fa ţă de municipiul B ăile şti şi Calafat.

20

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

o Localitatea Orodel , dup ă ultima împar țire administrativ ă din anul 1968, este alc ătuit ă din cinci sate: Bechet, Călug ărei, Cornu, Orodel, Teiu, sate care și-au p ăstrat, în decursul timpului, vechile denumiri, dar care și-au schimbat apartenen ța și alc ătuirea administrativ ă de la un recens ământ la altul. Coordonatele sale geografice sunt 44° 23 ′ 0″ N, 23° 23 ′ 0″ E. Are urm ătorii vecini: la nord – com. Carpen, la sud – com. Caraula, la vest – com. Verbi ţa şi com. Pleni ţa, iar la est – com. Vârtop şi com. Vela . Comuna Orodel este a şezat ă în Câmpia Înalt ă a B ălăci ţei, la limita sudic ă a Podi şului Getic. o Localitatea Peri șor se afl ă în nord-estul GAL “Calafat” și se învecineaz ă cu S ălcu ța la nord, Giubega la vest, Cioroia și la sud și Radovan la est. o Comuna Piscu Vechi este situat ă în partea de S –V a jude țului Dolj și este str ăbătut ă de DN 55A Calafat-Bechet. Se învecineaz ă cu : -N: comuna Seaca de Câmp; -E : comuna Ghidici; - S : Fluviul Dun ărea; -V: comuna Poiana Mare. Distan ța dintre localitatea Piscu Vechi și ora șele mai apropiate, B ăile ști și Calafat, este de 26 km și respectiv 22 km, iar fa ță de municipiul Craiova, comuna Piscu Vechi se afla la 90 km. o Comuna Pleni ța este situat ă în partea de vest a jude ţului Dolj, la 60 km de municipiul Craiova – re şedin ţa jude ţului şi la 16 km de Dun ăre (localitatea Cetate), la limita administrativ ă cu jude ţul Mehedin ţi şi extremitatea nordic ă a Câmpiei Române şi a subunit ăţ ii acesteia “Câmpia Darvari”. Este la limita între câmpia înalt ă a B ălăci ţei şi câmpia joas ă a B ăile ştiului, se învecineaz ă la nord cu comuna Verbi ţa, în est cu comunele Orodel şi Opri şoru (jude ţul Mehedin ţi).

Primăria din Plenița

21

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

o Comuna Poiana Mare este o localitate în jude țul Dolj, Oltenia, România, este a patra comun ă ca m ărime din România. Se situeaz ă la 12 kilometri de Calafat și la 85 kilometri de Craiova. O linie ferat ă str ăbătut ă de o locomotiv ă diesel leag ă Poiana Mare de Golen ți, satul de unde trenul poate merge în dou ă sensuri: Calafat și Craiova.

Şcoala din Poiana Mare o Localitatea Seaca de Câmp se afl ă în sud-vestul ţă rii, la o distan ţă de 90 km de municipiul Craiova. o Comuna Unirea se afl ă în nordul GAL “Calafat” și se învecineaz ă cu Pleni ța la nord, Cărăula la est, jude țul Mehedin ți la vest. o Comuna Vârtop este situat ă în sud- vestul jude țului Dolj, în nordul GAL “Calafat” . o Comuna Salcia este a şezat ă în sud – estul jude ţului Mehedin ţi, la o distan ţă de aproximativ 80 km de municipiul Drobeta Turnu Severin.

Căile de comunicatie prezente în zona GAL “Calafat” sunt, în func ție de tipul de transport, urm ătoarele:

Transport rutier:

DN 56: este un drum na țional ce face leg ătura între re ședin ța de jude ț, Craiova, și portul la Dun ăre Calafat. La Calafat, drumul î și are cap ătul la terminalul de bac, unde se poate traversa Dun ărea în Bulgaria, în ora șul Vidin.

22

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

DN56, Craiova (DN 55) km 0+000 - Calafat Bac - Frontiera Bulgaria km 84 + 660, este clasificat atat ca drum european (E 79) cât şi ca drum na ţional principal – conform HG 540/2000, realizând leg ătura între Craiova şi noul pod peste Dunare, Calafat – Vidin.

Traseul DN56 str ăbate urmatoarele localit ăţ i de pe teritoriul GAL:

Peri şor - km 3+ 700 – km 6+950

Galicea Mare - km 49+ 100 – km 53+000

Calafat - km 82+ 000 – km 84+020

DN 55 este un drum na țional din România, aflat în întregime în jude țul Dolj. El leag ă ora șul Bechet de Calafat.

DJ 552 Craiova-Cetate.

Drumurile na ţionale DN 56 şi DN 55 asigur ă leg ătura teritoriului cu celelalte localit ăţ i din cadrul teritoriului şi cu restul ţă rii iar DJ 552 – face leg ătura cu restul jude ţului. De asemenea între satele componente ale comunelor, leg ătura se realizeaz ă prin intermediul drumurilor comunale.

Transport feroviar:

Linie Craiova- Calafat- Podul peste Dun ăre ce m ăsoara 146 km.

Transport aerian: În interiorul GAL “Calafat” nu exist ă niciun aeroport, îns ă cel mai apropiat este aeroportul interna țional din Craiova.

23

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

RELIEFUL GAL “Calafat”

Relieful teritoriului GAL “Calafat” cuprinde în partea de sud, zona de lunc ă a Dun ării și câmpia și zon ă de deal în nord. Altitudinea cre ște de la 30 la 350 m fa ță de nivelul m ării, din sudul spre nordul teritoriului, unde relieful are aspect de câmpie piemontan ă, deluroas ă, cu mici câmpuri înguste separate de v ăi.

Relieful apare ca ni ște trepte plate care se ridic ă sub form ă de piramid ă din lunca Dun ării, iar în sudul GAL-ului exist ă cea mai mare suprafa ță nisipoas ă din țar ă, în paralel cu un num ăr impresionant de lacuri formate fie de rev ărs ările Dun ării, fie de acumul ările de precipita ții. Dup ă aspectul general predominant al reliefului, GAL “Calafat” poate fi considerat o zon ă de câmpie, iar dup ă agentul principal care a generat formele de relief de pe cea mai mare parte a teritoriului său se încadreaz ă în categoria zonelor dun ărene.

GAL “Calafat” se g ăse ște predominant situat într-o regiune de șes, respectiv în Câmpia Român ă și anume la extremitatea sud-vestic ă a Câmpiei Olteniei. Câmpia Român ă (a Dun ării de Jos) situat ă pe partea stâng ă a Dun ării, este m ărginit ă spre nord de Piemontul Getic, Subcarpa ți și Podi șul Moldovei. Caracterul general al reliefului este dat de predominan ța formelor plate, cu altitudine mai mic ă de 200 m, dar în cadrul câmpiei se pot distinge cel pu țin trei aspecte deosebite, întâlnite în cadrul unor subunit ăți orientate pe direc ția est–vest: câmpia piemontal ă, câmpia de subsiden ță și câmpia tabular ă loessica. Câmpia Român ă este împ ărțit ă în dou ă mari subdiviziuni: Câmpia Român ă de Est și Câmpia Român ă de Vest, separate de o linie care corespunde aproximativ cursului râului Arge ș.

Subunitate a Câmpiei Olteniei, Câmpia B ăile ști se întinde între v ăile Drincea și Jiu, str ăbătut ă de Balasan și Desn ățui, fiind format ă din terasele Dun ării, excep ție f ăcând Câmpul Segarcei, un mic sector din nord–est, aici g ăsindu-se foarte larg dezvoltate toate cele opt terase ale acesteia, iar valea în ansamblul ei atinge l ățimea maxim ă de 40 km.

24

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

CLIMA GAL “Calafat”

Jude țul Dolj și implicit GAL “Calafat” apar ține zonei climatice temperate, cu influen țe mediteraneene datorit ă pozi ției sud - vestice. Pozi ția și caracterul depresionar al terenului pe care îl ocup ă, în apropiere de curbura lan țului muntos carpato-balcanic, determin ă, în ansamblu, o clim ă mai cald ă decât în partea centrala și nordic ă a ță rii, cu o medie anual ă de 10-11.5 °C.

Regimul climatic general se caracterizeaz ă prin veri foarte calde cu precipita ții mai pu țin bogate sub form ă de averse și prin ierni moderate, cu viscole rare și frecvente intervale de înc ălzire datorate advec țiilor calde dinspre Marea Mediteran ă.

Întreg teritoriul GAL “Calafat” se încadreaz ă în zona cu climat continental, cu influen ţe submediteraniene, care se caracterizeaz ă prin temperatura medie anual ă de 11,7°C. Media lunii celei mai calde –iulie este de 23,4 grade C. Temperatura minim ă absolut ă de - 29,2°C, înregistrat ă în anul 1952. Numarul mediu anual al zilelor de înghe ț este de 83,5. Temperatura maxim ă absolut ă de 41,5°C (28 august 1945).

Cantitatea medie anual ă a precipita ţiilor este de 579 mm/an, valoare crescut ă datorit ă apropierii de zona muntoasa de la V și S de Dunare. Cantitatea maxim ă scazut ă în 24 de ore s-a înregistrat în 4 iunie 1940 – 194 mm. Stratul de z ăpad ă prezint ă discontinuit ăți în timp și în spa țiu, durata medie anual ă fiind de cca 40 de zile cu grosimi medii variind între 6-11 cm în lunile ianuarie și februarie. Circula ția atmosferei este influen țat ă într-o m ăsura mare de relief atât în ceea ce prive ște frecven ța, direc ția cât și viteza. Vânturile predominante au direc ţia SE (20,1%) urmate de cele din V (14,1%) din NV (12,5%) si din SV (12,3%). Frecvența medie anual ă a calmului este de 15,7%, iar viteza medie anual ă oscileaz ă între 1,2 si 4m/s.

Circula ția general ă a atmosferei are ca elemente caracteristice advec țiile frecvente de aer temperat-oceanic din V, temperat continental din E, tropical din S și SV și mai rar –arctic din N. Din punct de vedere climatic, perioada ultimilor 15 ani s-a caracterizat prin importante modific ări ale parametrilor hidrometeorologici şi geo-climatici în majoritatea zonelor geografice ale planetei, inclusiv in jude ţul Dolj.

25

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

Aceste perturb ări climatice se datoreaz ă în mare m ăsur ă activit ăţ ilor antropice desf ăş urate în cadrul industriilor poluante din economiile na ţionale. Emisiile de substan ţe acidifiante, precursori ai ozonului, gazele cu efect de ser ă şi metalele grele, conduc la o înc ălzire evident ă a troposferei, fapt care determin ă efecte dezastruoase asupra mediului de via ţă terestru, marin şi aerian. Pentru realizarea unei dezvolt ări durabile, reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser ă, promovarea şi valorificarea formelor noi de energie regenerabilă, a tehnologiilor noi favorabile protec ţiei mediului şi pentru cre şterea eficien ţei energetice, în anul 1997 a fost întocmit Protocolul de la Kyoto, la Conven ţia- Cadru a ONU, asupra schimb ărilor climatice, adoptate la New York în anul 1992.

Romania, ca ţar ă participant ă la realizarea protocolului de la Kyoto a ratificat acest document şi urm ăre şte în mod constant punerea în practic ă a prevederilor acestuia. Efectele cele mai evidente ale schimb ărilor climatice sunt secetele şi ploile abundente din ce în ce mai frecvente. Alternan ţa între perioade de secet ă şi ploi abundente afecteaz ă calitatea culturilor agricole şi favorizeaz ă producerea inunda ţiilor datorit ă capacit ăţ ii reduse a terenurilor de a absorbi apa în exces. Potrivit speciali ştilor, înc ălzirea vremii va afecta tot continentul european, dar zonele cu risc mare de de şertificare sunt cele din jum ătatea sudic ă a continentului. Romania, al ături de Spania, Italia şi Grecia, este pe lista zonelor unde schimb ările vor fi accentuate, manifest ările urmând a fi vizibile înc ă din anii 2015 - 2025. În Romania, principalele regiuni afectate de de şertificare vor fi Oltenia, Banatul şi Dobrogea, fiind vizat inclusiv şi GAL “Calafat” .

TIPURILE DE SOL ALE GAL “Calafat”

GAL “Calafat” este caracterizat printr-un sol fertil, potrivit pentru culturile agricole. Tipologiile de sol care se regasesc în jude ţul Dolj includ urm ătoarele: - soluri argiloase; - soluri de p ădure brun şi ro şu-brun; - sol tip cernoziom; - soluri neevoluate; - soluri aluviale; 26

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

- soluri nisipoase. Solul pe care este a şezat GAL “Calafat” şi regiunea înconjuratoare este variat, dat fiind faptul c ă aici întâlnim zon ă de lunc ă, terase şi dune. Cernoziomul acoper ă suprafe ţe întinse, iar în lunc ă şi în apropierea imediat ă a acesteia g ăsim nisipuri şi aluviuni. Caracteristice sunt terenurile nisipoase, cu un con ţinut de material fin, humus, argil ă, sunt, deci, terenuri f ără structur ă, cu soluri peticite, sub ţiri cu o fertilitate mai sc ăzut ă din punct de vedere natural.

Conform studiilor geotehnice, din punct de vedere geologic, zona de pe malul stâng al Dun ării apar ţine şesului, o depresiune tectonic ă, în care întalnim spre suprafa ţă depozite cuaternare recente. În aceste depozite predomin ă îndeosebi nisipul amestecat cu pietri șuri și intercala ții sau lentile de prafuri argiloase sau nisipoase.

În ceea ce prive şte calitatea solului, acesta este afectat de o gestionare a de şeurilor nu întotdeauna corespunz ătoare (ex.depozitarea neconform ă a de şeurilor industriale şi municipale contamineaz ă solurile, apa de suprafa ţă şi apa subteran ă), ceea ce afecteaz ă compozi ţia chimic ă a solurilor (concentra ţia de nitri ţi, nitra ţi, azoturi, metale grele și substan ţe organice nedescompuse), precum şi depozitele din activit ăţ i industriale. Se remarc ă, de asemenea, faptul c ă zona se confrunt ă şi cu un proces de de şertificare, jude ţul Dolj fiind cel mai grav afectat din Romania.

În ceea ce prive şte resursele subsolului din cadrul GAL “Calafat” , acestea sunt reprezentate de materiale de construc ţii, subsolul fiind bogat în argile, luturi argiloase şi balast, care pot fi gasite în diferite localit ăţ i din Calafat.

RESURSELE NATURALE ALE GAL “Calafat”

Resursele naturale reprezint ă totalitatea z ăcămintelor de minerale și de minereuri, a terenurilor cultivabile, a p ădurilor și apelor de care dispune un teritoriu. Resursele naturale sunt substan ţe care apar în mod natural, dar care sunt considerate valoroase în forma lor relativ nemodificat ă. Resursele naturale sunt considerate capital natural ce poate fi convertit în materii prime pentru procesele capitalului infrastructural.

Resursele naturale sunt clasificate în:

27

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

‹ resurse regenerabile

și

‹ resurse neregenerabile.

Resursele pot, de asemenea, s ă fie clasificate pe baza originii lor ca fiind:

‹ resurse biotice, derivate din animale şi plante,

și

‹ resurse abiotice, derivate din p ământ, aer, ap ă.

Principalele resurse naturale din zona GAL “Calafat” sunt reprezentate de solurile fertile, favorabile practic ării agriculturii, resurse forestiere. Rocile de construc ţii sunt şi ele prezente, fiind reprezentate de nisipuri, pietri şuri, balast, argile.

În ceea ce prive ște resursele de ap ă subterane și supraterane, re țeaua hidrologic ă din GAL “Calafat” apar ține la sistemul hidrografic al Dun ării . Al doilea fluviu din Europa, ca m ărime, Dun ărea izvor ăște din Mun ții P ădurea Neagr ă, în Germania și î și are punctul de v ărsare la Sulina. Lungimea total ă a Dun ării este de aproximativ 2.860 km, din care 1.075 km se afl ă în România și 150 km de-a lungul jude ţului Dolj.

28

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

VEGETA ȚIA ȘI FAUNA GAL “Calafat”

Flora și fauna au fost puternic s ărăcite în ultimele dou ă secole din cauza interven ţiei umane, fapt ce a determinat transformarea zonei forestiere într-o step ă antropic ă, vegeta ţia natural ă fiind înlocuit ă de culturi agricole. Aceasta se datoreaz ă faptului c ă solurile din zon ă sunt predominant din categoria cerniziomurilor cambice, fertile, din clasele I și II de pretabilitate. În aceast ă zon ă distingem o vegeta ţie caracteristic ă zonelor de lunc ă şi de step ă, cu unele elemente specifice determinate de existen ţa pe mari întinderi a terenurilor nisipoase. Zona prezint ă numeroase p ăduri de salcâm cu importan ţă economic ă şi geografic ă, acestea fixând nisipul dunelor. Vegeta ţia spontan ă a suferit în ultimele dou ă secole modific ări însemnate, ca urmare a defri șă rilor pe suprafe ţe întinse cu scopul practic ării agriculturii sau p ăş un ării animalelor. Lunca Dun ării a fost de asemenea afectat ă de mari transform ări precum indiguiri, desec ări şi iriga ţii. Fauna este influentat ă de relief, clim ă şi hidrografie. Dintre p ăsările prezente pe teritoriul GAL “Calafat” men ţionam: ciocârlia, privighetoarea, barza, cucul, cioara. In b ălţile întâlnite pe cuprinsul GAL “Calafat” găsim pe şti precum ro şioara, somnul, bibanul, şal ăul.

29

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

I.1.2. Har ţi – planul localizarii teritoriului

‹ HARTA TERITORIULUI CU DELIMITAREA COMUNELOR:

30

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

‹ HARTA LOCALIZARII TERITORIULUI ÎN CADRUL JUDE ŢULUI ŞI ÎN RAPORT CU MARILE ORA ŞE

.

Teritoriul GAL “Calafat” este bazat pe principiul continuit ății și al omogenit ăț ii.

31

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

Căile de comunicatie prezente în zona GAL-ului GAL “Calafat” sunt, în func ție de tipul de transport, urm ătoarele:

DN 56: este un drum na țional ce face leg ătura între re ședin ța de jude ț, Craiova , și portul la Dun ăre Calafat . La Calafat, drumul î și are cap ătul la terminalul de bac, unde se poate traversa Dun ărea în Bulgaria , în ora șul Vidin .

DN56, Craiova (DN 55) km 0+000 - Calafat Bac - Frontiera Bulgaria km 84 + 660, este clasificat atat ca drum european (E 79) cat si ca drum na ţional principal – conform HG 540/2000, realizând leg ătura între Craiova şi noul pod peste Dunare, Calafat – Vidin.

Traseul DN56 str ăbate urmatoarele localit ăţ i de pe teritoriul GAL:

Peri şor - km 3+ 700 – km 6+950

Giubega - km 40+ 500 – km 42+700

Galicea Mare - km 49+ 100 – km 53+000

Calafat - km 82+ 000 – km 84+020

DN 55 este un drum na țional din România , aflat în întregime în jude țul Dolj . El leag ă ora șul Bechet de Calafat.

DJ 552 Craiova-Cetate.

Drumurile na ţionale DN 56 şi DN 55 asigur ă leg ătura teritoriului cu celelalte localit ăţ i din cadrul teritoriului şi cu restul ţă rii, iar DJ 552 – ce face leg ătura cu restul judetului. De asemenea între satele componente ale comunelor, leg ătura se realizeaz ă prin intermediul drumurilor comunale.

32

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

Transport feroviar:

Linie Craiova- Calafat- Podul peste Dun ăre ce m ăsoara 146 km.

Transport aerian: În interiorul GAL “Calafat” nu exist ă niciun aeroport, îns ă cel mai apropiat este aeroportul interna țional din Craiova.

Situarea teritoriului GAL - GAL “Calafat” , în raport cu ora șele din apropiere este prezentat ă în diagrama de mai jos:

33

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

I.1.3 Popula ţie - demografie

Populația rural ă nu este distribuit ă uniform. Exist ă diferen țe semnificative din punctul de vedere al densit ății popula ției pe tot teritoriul României. Cele mai populate zone rurale sunt cele din nord-estul tarii, unde rata natalit ății este ridicat ă, și în regiunile din sud, puternic industrializate în perioada comunist ă. Exist ă mari disparit ăți, determinate în special de influen ța reliefului la nivel regional și jude țean. Declinul popula ției din România, mai pronun țat în zonele rurale, constituie o problem ă care va trebui rezolvat ă dac ă se dore ște dezvoltarea economic ă a acestor regiuni.

De la vârful atins în 1989, popula ția total ă a României a înregistrat o sc ădere rapida. Aceast ă tendin ță este foarte pronun țat ă în zonele rurale. Num ărul locuitorilor din zonele urbane a dep ășit num ărul locuitorilor din zonele rurale la jum ătatea anilor 1980, ca urmare a problemelor economice cu care se confrunta România în acea perioada.

Odat ă cu explozia economic ă din ultimii ani, popula ția urban ă a crescut într-o oarecare măsur ă, în timp ce num ărul locuitorilor din zonele rurale a continuat s ă scad ă.

Procesul de îmbatrânire și sc ăderea natural ă a popula ției, care decurge din aceast ă situa ție, constituie principalii factori ai declinului populației rurale.

La începutul anilor ’90, a avut loc o migrare masivă din zonele rurale c ătre cele urbane. Tendin ța s-a inversat pe parcursul anilor ’90, pe masur ă ce restructurarea economic ă și restituirea terenurilor au determinat cre șterea atractivit ăț ii zonelor rurale, astfel încât c ătre sfâr șitul anilor ’90, rata net ă a migra ției urban-rural a devenit pozitiv ă, de și a înregistrat unele fluctua ții în valori absolute. Cu toate acestea, migra ția urban-rural r ămâne insuficient ă pentru a compensa declinul popula ției rurale.

Popula ția cu vârste mai înaintate înlocuie ște treptat popula ția mai tân ără din spa țiul rural. Popula ția activ ă tân ără migreaz ă în zonele urbane, în cautarea unor locuri de munca mai bune și a unui mod de via ță mai atractiv. La începutul anilor `90, popula ția care migra c ătre zonele urbane provenea din toate categoriile de vârst ă. Tendin ța s-a modificat în cea de-a doua jumatate a

34

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

decadei, tinerii începând s ă plece din zonele rurale, iar persoanele mai în vârsta migrând în zona rural ă.

Spa țiul rural a devenit din ce în ce mai atractiv pentru popula ția de peste 35 ani și mai cu seam ă pentru cei de 45-54 ani, care sunt, de obicei, mai vulnerabili pe pia ța muncii din spa țiul urban și care se îndreapt ă c ătre zonele rurale, unde încep s ă desf ăș oare activitatea de subzisten ță .

Rata neta de migrare interna țional ă este, de asemenea, semnificativ ă și este legat ă în principal de categoria de vârst ă mai tân ără din spa țiul rural.

Migrarea extern ă a devenit un aspect cu o amploare semnificativ ă, în special în ultimii ani. Majoritatea lor opteaz ă numai pentru angaj ări temporare. Inciden ța migr ării în strainatate pare s ă fie mai mare în rândul b ărba ților decât în rândul femeilor și mai ridicat ă în rândul popula ției tinere, fa ță de adul ți și vârstnici. Femeile din zona rural ă înclin ă mai mult spre migrarea interna țional ă temporar ă la vârste mai tinere (18-29), fa ță de femeile din zona urban ă.

Migrarea în strain ătate are implica ții economice și sociale majore, îndeosebi în zonele rurale. Sumele de bani trimise în țar ă de c ătre cei care lucreaz ă în strain ătate creeaza fluxuri financiare importante în economia rural ă. Al ături de modific ările de atitudine în ce prive ște migrarea în strain ătate, ace ști bani preg ătesc calea pentru modernizarea și dezvoltarea spa țiului rural. Cea mai mare parte a acestor sume sunt investite în tranzac țiile imobiliare (locuin țe și terenuri), în încercarea de a se ridica nivelul calitativ al vie ții și de a se asigura un mijloc de protec ție în cazul eventualelor probleme financiare.

Cu toate acestea, migrarea în strain ătate atrage dupa sine costuri sociale. Dinamica intens ă a migr ării nu compenseaz ă capacitatea de reac ție a sistemului de asisten ță social ă. Au loc separ ări ale membrilor familiilor, copiii ramânând în grija rudelor din țar ă.

Analiza varia ţiei popula ţiei jude ţului Dolj, pe sexe si categorii de localit ăţ i, in perioada 2005 - 2010, indic ă, pe fondul sc ăderii num ărului total de locuitori, de la 537.090 la 529.781, așadar o sc ădere de mai mult de 7.300 de locuitori în 5 ani iar densitatea medie sc ăzând cu 2 locuitori/km². Cu toate acestea, densitatea medie a jude țului se afl ă în jurul valorii de 130 locuitori/km², cu mult peste valoarea na țional ă. Sc ăderea total ă a popula ţiei masculine de 4.154 bărba ţi se reg ăse ște mai accentuat ă in mediul urban (3.027) fa ţă de mediul rural (1.127). Sc ăderea 35

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

total ă a popula ţiei feminine de 3.155 persoane și cuprinde o sc ădere de 2.015 femei in mediu rural (64%) si 1.140 in mediul urban (36%). Raportul mediu rural/mediu urban este echilibrat în ceea ce prive ște reparti ția pe sexe, în cazul b ărba ţilor fiind 2.32, iar în cazul femeilor el este de 2.18.

Conform ultimelor informa ţii publicate de Institutul Na ţional de Statistic ă în revista “Proiectarea popula ţiei României în profil teritorial pan ă în anul 2025” – edi ţie 2004, în perioada 2003-2025 este prognozat ă o sc ădere foarte accentuat ă a popula ţiei jude ţului Dolj, de 75,3 mii persoane, reprezentând 15% din popula ţia total ă a anului 2003. Aceasta va avea ca efect principal sc ăderea popula ţiei în ora șele mici, care se confrunt ă cu problema locurilor de munc ă insuficiente şi nu foarte bine pl ătite.

Indicatorii demografici de baz ă pentru jude ţul Dolj arat ă o popula ţie rezident ă preponderent în mediul rural, o rat ă a mortalit ăţ ii infantile care dep ășește media Regiunii şi media pe ţar ă şi o cre ştere a duratei de via ţă , pe fondul migra ţiei popula ţiei tinere şi mature.

In ceea ce prive şte rata somajului, la nivelul jude ţului Dolj aceasta se situeaza la un nivel de 7,4%, dep ăş ind valoarea pe Regiune de 6,4%. Cre șterea ratei şomajului, la nivel jude țean este prezent ă pentru persoanele cu studii primare, gimnaziale și profesionale, în timp ce num ărul șomerilor cu studii liceale și postliceale, respectiv universitare a continuat să scad ă.

În ceea ce prive ște structura popula ției în cadrul GAL “Calafat” , situa ția este urm ătoarea:

Populaţie An de Soldul Soldul Sub 20 Peste 60 Populaţia Şomaj referinţă migrării natural ani 2002 ani 2002 activă 2002 Calafat 18.858 -211 17 4673 3351 8097 1396 Caraula 2.642 5 -37 688 729 1034 26 Cetate 5.971 45 -38 1330 1854 2480 283 Ciupercenii 6.020 37 -63 1294 1641 3098 104 Noi Desa 5.023 6 -18 1321 1153 2743 38 Galicea Mare 4.894 -22 -14 1137 1297 2242 37 Ghidici 2.491 - - 693 583 1280 30 Giubega 2.453 32 -38 495 807 986 52 Izvoare 2.138 6 -15 421 711 10 25 11 5.795 10 -51 1126 2086 3137 42 Maglavit Mo ţăţ ei 8.243 -6 -38 1735 2420 3796 93

36

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

Orodel 3.296 -2 -60 716 1106 1055 65 Peri şor 1.923 4 -44 330 771 759 52 Piscu Vechi 3.000 41 -34 726 856 1395 43 Pleni ţa 5.281 -25 -12 1237 1304 2179 111 Poiana Mare 12.728 116 -25 2525 3653 5035 304 Salcia 3.442 -13 -55 652 1060 71 67 Seaca de 2.252 20 -36 389 870 1382 7 Câmp Unirea 4.244 -5 -41 1062 1127 1960 59 Vârtop 1.836 -9 -84 422 621 821 41 Total 102.530 29 -686 22972 28000 44575 2861 % 100,00% 22,41% 27,31% 43,48% 6,42% Surs ă: Institutul Jude ţean de Statistic ă Dolj/Mehedin ţi

*Comuna Ghidici s-a desprins în anul 2004 din localitatea Piscu Vechi

** Rata şomajului a fost raportat ă la popula ţia activ ă

Analizând datele prezentate în tabelul de mai sus se pot trage urm ătoarele concluzii:

‹ mortalitatea a avut o dinamic ă în cre ştere în toate localitatile cu excep ţia ora şului Calafat;

‹ sporul natural al GAL “Calafat” are o valoare negativ ă;

‹ ponderea popula ţiei pe grupe de varste se prezinta astfel:

o popula ţie activ ă - 43,48 %

o popula ţie peste 60 de ani - 27,31 %

o popula ţie sub 20 de ani - 22,41 %

‹ având în vedere procentele de mai sus se poate observa c ă în cadrul GAL “Calafat” ponderea cea mai mare o de ţine popula ţia activ ă, urmat ă de popula ţia peste 60 de ani, ceea ce demonstreaz ă o u şoar ă tendin ţă de îmb ătrânire a popula ţiei teritoriului;

‹ soldul migr ării popula ţiei este negativ,

‹ Întrucât rata şomajului în cadrul teritoriului este destul de ridicat ă, situându-se la un nivel destul de ridicat, de 6,42% trebuie luate anumite m ăsuri în domeniul politicii de ocupare a for ţei de munc ă:

37

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

° cre şterea gradului de ocupare a acesteia, precum şi m ăsuri de sprijinire a şomerilor;

° reconversia profesional ă a unor categorii de şomeri;

° organizarea de ac ţiuni de consultan ţă şi orientare în carier ă (în cadrul serviciilor sociale prin leg ătur ă cu AJOFM şi agen ţii economici) pentru tineri de vârsta 18-30 ani;

° cre şterea mobilit ăţ ii, flexibilit ăţ ii şi a adaptabilit ăţ ii for ţei de munc ă prin programul de formare continuu ă şi înv ăţ are pe tot parcursul vie ţii;

° garantarea şanselor egale prin transparen ţa ofertelor de locuri de munc ă organizarea sistemului educa ţional.

Conform datelor de la Institu ţiile Jude ţene de Statistic ă Dolj şi Mehedinti, f ăcând o compara ţie a evolu ţiei popula ţiei în periada 2002 – 2011, situa ţia la nivelul GAL “Calafat” se prezint ă astfel:

Total popula ţie GAL Total popula ţie GAL “Calafat” 2002: Num ărul total de locuitori “Calafat” 2011: 102.530 locuitori GAL “Calafat” a sc ăzut cu 93.676 locuitori 9,51%

Sold natural GAL Sold natural GAL Sold natural GAL “Calafat” “Calafat” 2002: “Calafat” 2011: a sc ăzut cu 33,8% - 686 locuitori - 1.077 locuitori

Num ărul persoanelor sub 20 Populatie sub 20 ani Populatie sub 20 ani ani GAL “Calafat” a sc ăzut GAL “Calafat” GAL “Calafat” atât în valoare absolut ă cât şi 2002: 2011: ca procent ocupat în cadrul 22.978 loc. (22,41%) 18.724 loc. (19,9%) populatiei totale

38

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

Popula ţia peste 60 Num ărul persoanele peste 60 Popula ţia peste 60 ani GAL “Calafat” ani din cadrul GAL ani GAL “Calafat” 2002: “Calafat” s-a redus, îns ă 2011:

28.000 loc. (27,31%) procentul în total este acela şi. 25.364 loc. (27,07%)

Nr. someri GAL Nr. someri GAL Numărul şomerilor GAL “Calafat” 2002: “Calafat” 2011: “Calafat” aproape s-a 2.861 loc. 5.197 loc. dublat.

Toate datele de mai sus pun în eviden ţa sc ăderea num ărului de locuitori, cre şterea şomajului şi accentuarea tendintei de îmb ătrânire a popula ţiei din cadrul GAL “Calafat”.

Din punct de vedere a structurii etnice, situatia la nivelul GAL “Calafat” se prezint ă astfel:

Romani Rromi Greci Maghiari Germani Alte Total (tigani) etnii Calafat 18030 777 25 5 2 19 18858 Caraula 1896 745 0 1 0 0 2642 Cetate 4951 1018 0 1 0 1 5971 Ciupercenii Noi 5990 27 0 1 0 2 6020 Desa 5013 10 0 0 0 0 5023 Galicea Mare 4893 0 0 1 0 0 4894 Ghidici 2491 0 0 0 0 0 2491 Giubega 2453 0 0 0 0 0 2453 Izvoare 2130 8 0 0 0 0 2138 Maglavit 5338 455 0 0 1 1 5795 Mo ţăţ ei 8240 3 0 0 0 0 8243 Orodel 3292 0 0 1 0 3 3296

39

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

Peri şor 1916 5 0 0 1 1 1923 Piscu Vechi 2947 53 0 0 0 0 3000 Pleni ţa 5138 140 0 1 0 2 5281 Poiana Mare 12297 418 0 4 1 8 12728 Salcia 3423 18 0 1 0 0 3442 Seaca de Câmp 2247 5 0 0 0 0 2252 Unirea 4195 49 0 0 0 0 4244 Vârtop 1423 413 0 0 0 0 1836 Total 98303 4144 25 16 5 37 102530 % 95,88% 4,04% 0,02% 0,02% 0,00% 0,04% 100,00%

Cea mai mare parte din popula ţia GAL “Calafat” o reprezint ă românii (95,88%). Din rândul minorit ăţ ilor, o pondere destul de mare o au rromii ( ţiganii) – 4,04%. Cei mai mul ţi dintre ace ştia se g ăsesc pe teritoriul comunelor: Caraula, Cetate, Maglavit, Poiana Mare, Vârtop şi în ora şul Calafat. Alte minorit ăţ i prezente în teritoriu sunt: greci, maghiari, germani şi al ţii.

Din punct de vedere religios, cei mai mul ţi locuitori din teritoriu sunt ortodoc şi. Pe lâng ă ortodoc şi în cadrul GAL “Calafat” mai exist ă: penticostali, adventi şti, cre ştini dup ă Evanghelie, bapti şti, romano – catolici şi alte religii.

Situa ţia GAL “Calafat” se prezint ă astfel:

40

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

I.1.4 Patrimoniu de mediu

Valoarea patrimoniului natural al României este recunoscut ă la nivel na ţional şi interna ţional prin protejarea celor mai reprezentative zone şi includerea acestora în re ţeaua na ţional ă de arii naturale protejate sau în cadrul altor re ţele interna ţionale de arii naturale protejate constituite în baza unor conven ţii sau tratate la care ţara noastr ă a aderat.

Protec ţia, conservarea şi ameliorarea calit ăţ ii mediului, incluzând conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei s ălbatice sunt probleme de interes public major, având în vedere c ă, a şa cum este recunoscut în toat ă lumea, componentele diversit ăţ ii biologice care formeaz ă capitalul natural asigur ă cea mai mare parte a produselor, bunurilor şi serviciilor necesare societ ăţ ii, fiind suportul fundamental al unei dezvolt ări durabile.

Modul de constituire şi de administrare a ariilor naturale protejate va lua în considerare interesele comunit ăţ ilor locale, facilitându-se participarea localnicilor în consiliile consultative pentru aplicarea m ăsurilor de protec ţie, conservare şi utilizare durabil ă a resurselor naturale, încurajându-se men ţinerea practicilor şi cuno ştin ţelor tradi ţionale locale în valorificarea acestor resurse, în beneficiul comunit ăţ ilor locale.

Pân ă la finalizarea procedurilor de instituire a regimului de protec ţie a ariilor naturale protejate, de ţin ătorii bunurilor cu valoare de patrimoniu natural, indiferent de destina ţia terenurilor, vor aplica şi vor respecta m ăsurile de ocrotire, conservare şi utilizare stabilite de autorit ăţ ile pentru protec ţia mediului.

Reteaua de arii naturale protejate se compune din:

a) Rezerva ţii ştiin ţifice;

b) Parcuri na ţionale;

c) Monumente ale naturii;

d) Rezerva ţii naturale; 41

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

e) Parcuri naturale;

f) Rezerva ţii ale biosferei;

g) Zone umede de importan ţă interna ţional ă;

j) Arii de protec ţie special ă avifaunistic ă;

k) Situri de importan ţă comunitar ă;

l) Geoparcul;

Pe teritoriul acoperit de GAL “Calafat” , întalnim urmatoarele elemente ale patrimoniului de mediu:

1. Situri de importan ţă comunitar ă Siturile de importan ță comunitar ă reprezint ă acele arii care, în regiunea sau în regiunile biogeografice în care exist ă, contribuie semnificativ la men ţinerea st ării de conservare favorabil ă a habitatelor naturale sau a speciilor de interes comunitar din Directiva Habitate şi Directiva P ăsări şi care pot contribui astfel semnificativ la coerenţa re ţelei Natura 2000 şi/sau contribuie semnificativ la men ţinerea diversit ăţ ii biologice în regiunea sau regiunile biogeografice respective. Pentru speciile de animale cu areal larg de r ăspândire, siturile de importan ţă comunitar ă ar trebui să corespund ă zonelor din areal din care sunt prezen ţi factori abiotici şi biotici esen ţiali pentru existen ţa şi reproducerea acestor specii. 2. Rezerva ții naturale Rezerva ţiile naturale sunt acele arii naturale protejate al c ăror scop este protec ţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic. M ărimea lor este determinat ă de arealul necesar asigur ării integrit ăţ ii elementelor protejate.

Managementul rezerva ţiilor naturale se face diferen ţiat, în func ţie de caracteristicile acestora, prin m ăsuri active de gospod ărire pentru a asigura men ţinerea habitatelor şi/sau în vederea protej ării anumitor specii, grupuri de specii sau comunit ăţ i biotice.

42

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

Pe lâng ă activit ăţ ile ştiin ţifice, dup ă caz, pot fi admise activit ăţ i turistice, educa ţionale, organizate. Sunt admise unele activit ăţ i de valorificare durabil ă a unor resurse naturale. Sunt interzise folosin ţe ale terenurilor sau exploatarea resurselor care dăuneaz ă obiectivelor atribuite. Potrivit scopului pentru care au fost desemnate, rezerva ţiile naturale pot avea caracter predominant: botanic, zoologic, forestier, geologic, paleontologic, peisagistic, speologic, de zon ă umed ă, marin ă, de resurse genetice şi altele.

Prezentarea zonelor existente sau propuse pentru reţeaua Natura 2000 şi/sau rezerva ţii existente pe teritoriul GAL “Calafat” :

Suprafa ţa în Numele zonei Caracteristici principale ha ROSCI0039 40.853 ha Pe teritoriul GAL “Calafat” se g ăse şte în urm ătoarele Ciuperceni - localit ăţ i: Calafat (52%), Ciupercenii Noi (98%), Desa Desa (>99%), Ghidici (39%), Piscu Vechi (68%), Poiana Mare (48%) Tipuri de habitate prezente în sit: - Ape st ătătoare oligotrofe pân ă la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae şi/sau Isoëto-Nanojuncetea; - Râuri cu maluri n ămoloase cu vegeta ţie de Chenopodion şi Bidention; - Paji şti panonice şi vest-pontice pe nisipuri; - Paji şti aluviale din Cnidion dubii; - Paji şti de altitudine joas ă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis); - Vegeta ţie de silvostep ă eurosiberian ă cu Quercus spp.; - Dune cu Hippophae rhamnoides; - Depresiuni umede intradunale; - Paji şti şi mla ştini s ărăturate panonice şi ponto-sarmatice; - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegeta ţie bentonic ă de specii de Chara; - Lacuri eutrofe naturale cu vegeta ţie tip Magnopotamion

43

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

sau Hydrocharition; - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul mărilor râuri (Ulmenion minoris); - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba; Specii de amfibieni şi reptile enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE - Bombina bombina; - Emys orbicularis; Specii de pe şti enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE - Alosa pontica; - Gobio albipinnatus; - Aspius aspius; - Rhodeus sericeus amarus; - Misgurnus fossilis; - Sabanejewia aurata; - Cobitis taenia; - Gymnocephalus schraetzer; - Pelecus cultratus; - Gymnocephalus baloni; Specii de nevertebrate enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE - Anisus vorticulus; - Carabus hungaricus; Specii de plante enumerate în anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE - Marsilea quadrifolia; - Aldrovanda vesiculosa; - Colchicum arenarium;

44

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

- Alte specii importante de flor ă şi faun ă; Clase de habitate: - Râuri, lacuri; - Mla ştini, turb ării; - Pajisti naturale, stepe; - Culturi (teren arabil); - Păş uni; - Alte terenuri arabile; - Păduri de foioase; - Vii şi livezi; - Alte terenuri artificiale; - Habitate de p ăduri; Alte caracteristici ale sitului: Îndiguirile, dren ările, iriga ţiile şi desec ările din Lunca Dun ării au determinat transform ări importante în arealul cuprins în cotul Dun ării dinspre Calafat. P ădurile din aceast ă zon ă au fost defri şate, bălţile transformate în terenuri agricole sau lacuri pentru cre ştere pe ştilor, influen ţând puternic în special avifauna. Singurul loc r ămas neîndiguit este cel de la sud de Calafat, lîng ă Desa – Ciuperceni, unde condi ţiile de mediu au r ămas asem ănătoare cu cele de dinaintea transform ărilor men ţionate mai sus. Aici se g ăse şte Rezerva ţia Ornitologic ă Ciuperceni Desa care se întinde pe o suprafa ţă de 200 ha m ărginit ă la nord de P ădurea Poveazele, la est de Dealul Gr ănicerilor , iar la sud de P ădurea Z ăvoi Arcerul. Condi ţiile pedoclimatice din zona cuprins ă în curbura larg ă delimitat ă de Dun ărea care curge dinspre Calafat, au determinat protejarea mai mltor teritorii în acela şi spa ţiu. Aici se afl ă şi Balta Lata cu o suprafa ţă de 28 ha şi Balta Neagr ă cu o suprafa ţă de 1,20 ha. Vegeta ţia acestora

45

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

este specific ă ecosistemului de balt ă, care determin ă adaptarea şi stabilirea speciilor de animale acvatice. Calitate şi importan ţă Situl propus ca SCI se remarc ă prin habitate de Salix alba şi Populus alba. Pădurea Ciurumela situat ă pe locul unei foste pepiniere şi vestit ă prin exemplarele uria şe de salcâm, care ating diametre de 70-80 cm şi în ăltimi de 30-35m, întrecând cu mult dimensiunile realizate în mod natural în ţara de origine – America de Nord. Salcâmii au rolul de a fixa nisipul mi şcător, care alt ădat ă, în sudul Olteniei, constituia o adev ărat ă calamitate. La ad ăpostul p ădurilor de salcâm se instaleaz ă o vegetatie interesant ă, care ad ăpost şte o plant ă rar ă – Molugo cerviana. Vulnerabilitate Fiind situat în zona inundabil ă a Dun ării situl este inundat atunci când debitul Dun ării cre şte, cu efecte negative asupra habitatelor din sit. ROSCI0202 9.296,7 Pe teritoriul GAL “Calafat” se g ăse şte în urm ătoarele Silvostepa localit ăţ i:Orodel (<1%), Peri şor (43%), Pleni ţa (10%). Olteniei Tipuri de habitat prezente în sit - Păduri balcano-panonice de cer şi gorun ; - Tuf ări șuri de foioase ponto-sarmatice * ; - Vegeta ţie de silvostep ă eurosiberian ă cu Quercus spp. * - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior* ; - Stepe ponto-sarmatice * ; Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE - Triturus cristatus; - Emys orbicularis;

46

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

- Bombina bombina; Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE - Carabus hungaricus; - Lucanus cervus; - Cerambyx cerdo; Alte specii importante de flor ă si faun ă Clase de habitate - Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rota ție cu dezmiri știre) ; - Păduri caducifoliate ; Alte caracteristici ale sitului Situl propus este constituit din 6 poligoane, reprezentând 6 trupuri de p ădure. Din punct de vedere al administra ţiei silvice, p ădurile apar ţin la OS Peri şor (cca. 6 800 ha -trupurile de p ădure C ăprioara-Tenc ănău-Măracine, Târnava-Întorsura, Peri şor, Pleni ţa şi Verbicioara) şi la OS Craiova (trupul de pădure Seaca-Ştiubei- cca. 2500 ha). Din cele 6 poligoane forestiere delimitate în suprafa ţă total ă de 9.296,7 ha (100 %), suprafa ţa tipurilor de habitate forestiere de interes comunitar totalizeaz ă 7.573,8 ha (81,5 %), dup ă cum urmeaz ă: - 91E0* ocup ă 108, 4 ha (1,2 %) - 91M0 - 6.487 ha (70,7 %) - 91I0* - 975,4 ha (10,5 %). Din punct de vedere geografic, situl este situat în partea vestic ă a Câmpiei Olteniei, mai exact în Câmpia Desn ăţ uiului, la contactul cu Platforma Piemontan ă Getic ă. Terenul este în general orizontal, cu depresiuni mai mult sau mai pu ţin adanci şi versan ţi scur ţi. Altitudinea terenului variaza între 60m si 230 m. Substratul litologic este alc ătuit din loessuri şi , mai pu ţin din dune de nisip, în partea de sud. Valea Desn ăţ uiului care str ăbate situl are o lunc ă bine

47

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

dezvoltat ă, meandrat ă, iar debitul este sc ăzut şi fluctuant. Apa freatica este situat ă pe terase la peste 10 m adâncime, apropiindu-se de suprafat ă doar în lunc ă. Solurile apar ţin claselor Cernisoluri - cernoziom- şi Luvisoluri- preluvosol şi luvosol -, iar în lunc ă Hidirisol/aluvisol. Vegeta ţia forestier ă este specific ă zonelor fitoclimatice de câmpie forestier ă şi celei de silvostep ă. Predomin ă cere ţele, garni ţele, cereto- garni ţetele, care însumeaza peste 80 % din suprafa ţa pădurilor, stejare ţele de stejar pedunculat, stejare ţele de stejar brumariu si amestecurile de cvarcinee. Calitate si importan ță Pădurile sunt în propor ţie de peste 85 % de tip natural fundamental şi se încadreaz ă în dou ă tipuri de habitate forestiere de interes comunitar -91M0 şi 91I0. Sunt cele mai reprezentative p ăduri din partea de vest a Câmpiei Olteniei, având o stare bun ă de conservare, suprafe ţe compacte destul de mari (peste 1500-2000 ha), ceea ce le confer ă o mai mare stabilitate. De asemenea, aceste p ăduri ad ăpostesc şi elemente de flor ă şi faun ă foarte valoroase. Vulnerabilitate Apropierea localit ăţ ilor, accesibilitatea u şoar ă a pădurilor, braconajul, nevoia de lemn de foc, p ăş unatul în pădure, desc ărcarea frauduloas ă a de şeurilor în p ădure, precum şi presiunea turistic ă în perioada de înflorire a bujorului din luna mai, constituie principalele puncte sensibile ale agresiunii antropice. ROSCI0299 9.421,80 Pe teritoriul GAL “Calafat” se g ăse şte în urm ătoarele Dun ărea la localit ăţ i: Maglavit (20%), Cetate (18%), Salcia (25%) Gârla Mare - Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în Maglavit ceea ce le prive şte:

48

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

- Zavoaie cu Salix alb ă si Populus alb ă;

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE - Lutra lutra; - Spermophilus citellus; Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE - Bombina bombina; - Emys orbicularis; - Triturus dobrogicus; Specii de pe ști enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE - Gobio albipinnatus; - Gobio kessleri; - Rhodeus sericeus amarus; Clase de habitate - Ape dulci continentale (st ătătoare, curg ătoare); - Mla știni (vegeta ție de centur ă), smârcuri, turb ării; - Paji ști ameliorate; - Păduri caducifoliate; - Habitate de p ăduri (p ăduri in tranzi ție); Alte caracteristici ale sitului Zona este caracterizat ă de prezen ţa unui mozaic de clase de habitate ce îmbin ă armonios partea de uscat cu zona umed ă - partea cea mai important ă a sitului. De asemenea zona este caracterizat ă de un num ăr important de specii de interes conservativ de mamifere, reptile şi amfibieni, pe şti dar şi alte specii importante. Calitate si importan ță Este printre pu ţinele situri desemnate pentru

49

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

Spermophillus citellus, Lutra lutra, Emys orbicularis şi Triturus dobrogicus. De importan ţă ridicat ă şi pentru speciile de amfibieni Bombina bombina. Vulnerabilitate Pierderea şi distrugerea habitatului ca rezultat al activit ăţ ilor agricole, a supracositului, a lipsei p ăş unatului, a drag ării şi dren ării habitatului umed, al activit ăţ ilor industriale, al dezvolt ării teritoriale, al polu ării prin îngr ăşă minte chimice.

ROSPA0013 29.024,3 ha Pe teritoriul GAL “Calafat” se g ăse şte în urm ătoarele Calafat – localit ăţ i: Ciupercenii Noi (59%), Desa (84%), Ghidici Ciuperceni - (36%), Piscu Vechi (67%), Poiana Mare (38%) Dun ăre Caracteristici ale sitului: Îndiguirile, dren ările, iriga țiile și desec ările din Lunca Dun ării au determinat transform ări importante în arealul cuprins în cotul Dun ării dinspre Calafat. P ădurile din aceast ă zon ă au fost defri șate, b ălțile transformate în terenuri agricole sau lacuri pentru cre ștere pe știlor, influen țând puternic în special avifauna. Singurul loc r ămas neîndiguit este cel de la sud de Calafat, lâng ă Desa – Ciuperceni, unde condi țiile de mediu au r ămas asem ănătoare cu cele de dinaintea transform ărilor men ționate mai sus. Aici se g ăse ște Rezerva ția Ornitologic ă Ciuperceni Desa care se întinde pe o suprafa ță de 200 ha m ărginit ă la nord de P ădurea Poveazele, la est de Dealul Gr ănicerilor, iar la sud de Pădurea Z ăvoi Arcerul. Numeroasele ostroave ale Dun ării din zona amintit ă reprezint ă un însemnat loc de cuib ărit pentru multe specii de p ăsări. În afara p ăsărilor clocitoare, mai poposesc aici în tranzit numeroase specii migratoare de prim ăvar ă sau toamn ă, iar altele vin și

50

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

chiar ierneaz ă în zon ă. Condi țiile pedoclimatice din zona cuprins ă în curbura larg ă delimitat ă de Dun ărea care curge dinspre Calafat, au determinat protejarea mai multor teritorii în acela și spa țiu . Aici se afl ă și Balta Lat ă cu o suprafa ță de 28 ha și Balta Neagr ă cu o suprafa ță de 1,20 ha. Vegeta ția acestora este specific ă ecosistemului de balt ă, care determin ă adaptarea și stabilirea speciilor de animale acvatice. Specii de p ăsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE: - A229 Alcedo atthis; - A029 Ardea purpurea; - A024 Ardeola ralloides; - A060 Aythya nyroca; - A021 Botaurus stellaris; - A396 Branta ruficollis; - A133 Burhinus oedicnemus; - A224 Caprimulgus europaeus; - A196 Chlidonias hybridus; - A197 Chlidonias niger; - A031 Ciconia ciconia; - A082 Circus cyaneus; - A231 Coracias garrulus; - A038 Cygnus Cygnus; - A027 Egretta alba; - A098 Falco columbarius; - A002 Gavia arctica; - A001 Gavia stellata; - A075 Haliaeetus albicilla;

51

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

- A022 Ixobrychus minutus; - A019 Pelecanus onocrotalus; - A393 Phalacrocorax pygmeus; - A034 Platalea leucorodia; - A032 Plegadis falcinellus; - A193 Sterna hirundo; - A166 Tringa glareola; Alte specii importante de flor ă şi faun ă

- B Accipiter nisus; - B Acrocephalus arundinaceus; - B Anas penelope; - B Anas platyrhynchos; - B Botaurus stellaris; - B Branta ruficollis; - B Burhinus oedicnemus; - B Buteo buteo; - B Calidris ferruginea; - B Calidris minuta; - B Caprimulgus europaeus; - B Carduelis cannabina; - B Chlidonias hybridus; - B Chlidonias niger; - B Ciconia ciconia; - B Ciconia nigra; - B Delichon urbica; - B Egretta alba; - B Egretta garzetta; - B Erithacus rubecula; - B Falco columbarius; - B Falco subbuteo;

52

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

- B Falco tinnunculus; - B Fringilla coelebs; - B Fulica atra; - B Gallinago gallinago; - B Gallinula chloropus; - B Gavia arctica; - B Gavia stellata; - B Haliaeetus albicilla; - B Hirundo rustica; - B Ixobrychus minutes; - B Lanius collurio; - B Milvus migrans; - B Motacilla alba; - B Motacilla flava; - B Muscicapa striata; - B Numenius arquata; - B Nycticorax nycticorax; - B Oriolus oriolus; - B Plegadis falcinellus; - B Podiceps cristatus; - B Podiceps grisegena; - B Podiceps nigricollis; - B Saxicola rubetra; - B Saxicola torquata; - B Sterna hirundo; - B Streptopelia turtur; - B Sturnus vulgaris; - B Tachybaptus ruficollis; - B Tringa tetanus; - B Turdus merula;

53

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

- B Turdus philomelos; - B Upupa epops; - B Vanellus vanellus; Acest sit g ăzduieste efective importante ale unor specii de p ăsări protejate. Conform datelor avem urm ătoarele categorii: a) num ăr de specii din anexa 1 a Directivei P ăsari: b) num ăr de alte specii migratoare, listate în anexele Conven ţiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 71 c) numar de specii periclitate la nivel global: 6 Vulnerabilitate: Situl se afl ă în zona inundabil ă a Dun ării și este inundat atunci când debitul Dun ării este foarte mare. De asemenea, pescuitul și braconajul pot face situl vulnerabil.

Rospa0074 3.562,6 ha Pe teritoriul GAL “Calafat” se g ăse şte în urm ătoarele Maglavit localit ăţ i: Calafat (5%), Maglavit (21%), Cetate (11%) Specii de p ăsări enumerate în anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE - Alcedo atthis; - Anthus campestris; - Aythya nyroca; - Buteo rufinus; - Ciconia ciconia; - Circus aeruginosus; - Dendrocopos syriacus; - Egretta garzetta; - Falco vespertinus; - Himantopus himantopus; - Lanius collurio;

54

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

- Nycticorax nycticorax; - Philomachus pugnax; - Pluvialis apricaria; - Recurvirostra avosetta; - Sterna hirundo; - Sylvia nisoria; Clase de habitate - Râuri, lacuri; - Mla ştini, turb ării; - Păş uni; - Păduri de foioase; - Vii şi livezi; Alte caracteristici ale sitului: Situl propus ca SPA include zona inundabil ă a Dun ării între localit ăţ ile Cetate şi Calafat, în care s-au format mai multe lacuri (Lacul Fântâna Banului, Lacul Hunia, Lacul Maglavit, Lacul Golen ţi). Existen ţa acestora la mic ă distan ţă de Dun ăre, vegeta ţia de ap ă prezent ă aici creaz ă condi ţii favorabile care au atras multe specii de p ăsări de ap ă. Situarea pe o rut ă de migra ţie important ă, oferta trofic ă variat ă şi însemnat ă precum şi reducerea suprafe ţlor ecosistemelor acvatice naturale, fac din aceast ă zon ă importante locuri de sta ţionare temporar ă sau ocazional ă a speciilor de p ăsări migratoare sau sedentare, dependente de mediul acvatic. Calitate şi importan ţă Acest sit gazduie şte efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) num ăr de specii din anexa 1 a Directivei P ăsări: 35 b) num ăr de alte specii migratoare, listate în anexele

55

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

Conven ţiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 89 c) numar de specii periclitate la nivel global: 5 Situl este important pentru popula ţiile cuib ăritoare ale speciilor urmatoare: - Ciconia ciconia; - Chlidonias hybridus; - Himantopus himantopus; - Recurvirostra avosetta; - Ardea purpurea; - Egretta garzetta; - Emberiza hortulana; Situl este important in perioada de migra ţie pentru speciile: - Ay ya nyroca; - Platalea leucorodia; - Falco vespertinus; - Pluvialis apricaria; - Larus minutus; - Philomachus pugnax; - Phalacrocorax pygmaeus; - Nycticorax nycticorax; - Sterna hirundo; - Tringa glareola; Vulnerabilitate: Activit ăţ ile antropice din interiorul şi din afara sitului, inundarea sitului în perioadele în care debitul Dunării este foarte mare.

56

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

Pe suprafa ţa GAL “Calafat” se g ăsesc de asemenea şi arii naturale protejate de interes national, conform legii nr. 5/2000:

1. Rezerva ţia natural ă 2401 “Lacul Caraula” 2. Rezerva ţia natural ă 2384 “Poiana Bujorului din P ădurea Pleni ţa” Pe teritoriul comunei Pleni ţa se g ăse ște rezerva ția peisagistic ă Poiana Bujorului, care, a șa cum și numele îi spune, este alc ătuit ă din bujor s ălbatic de silvo – step ă Palonia peregrina, varietatea Sylvatica, acesta întinzându-se pe o suprafa ţă de 50 de ha în cadrul cantonului 23 Pleni ţa. Anual, începând din 1970, frumuse ţea acestei flori s ălbatice este admirat ă cu ocazia sărb ătorii câmpene ști a bujorului, organizat ă de prim ăria Pleni ţa în luna mai, s ărb ătoare la care particip ă deopotriv ă comunitatea, invita ţi, turi şti.

3. Rezerva ţia natural ă 2392 “Ciuperceni – Desa” 4. Rezerva ţia natural ă 2398 “Balta Lat ă” 5. Rezerva ţia natural ă 2393 “Balta Neagr ă” 6. Rezerva ţia natural ă 2388 “Paji ştea Cetate”

Din analiza datelor prezentate mai sus se poate observa ca GAL “Calafat” îndeplineste criteriul de selec ție nr. SCS 1.3. fixat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, în sensul c ă pe tritoriul acestuia se afl ă o zon ă Natura 2000.

57

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

Turism Turismul şi în special ramurile turismului prietenoase cu mediul (ecoturism, agroturism etc.) sunt domenii de dezvoltare încurajate la nivel regional și na țional în siturile Natura 2000, ca o oportunitate durabil ă pentru oameni și natur ă.

Pe plan interna țional, termenul de ecoturism este din ce în ce mai folosit, el desemnând o ramur ă a turismului care câ ştig ă numero și adep ți, atât în rândul operatorilor turistici inovativi cât și al vizitatorilor care caut ă s ă î și petreac ă vacan țele într-un mod cât mai pu țin d ăun ător și cât mai benefic pentru mediu și pentru locuitorii destina țiilor vizitate.

Ecoturismul este modalitatea de a c ălători și cunoa ște natura și tradi țiile locale urm ărind: • producerea unui impact minim asupra naturii și culturii locale; • conservarea activ ă a naturii și mo ștenirii culturale; • utilizarea serviciilor locale; • în țelegerea special ă de c ătre vizitator a elementelor naturii și culturii locale; • contactul nemijlocit al vizitatorului cu localnici și agentul de turism, în special datorit ă dimensiunilor reduse ale grupurilor de vizitatori; • determinarea unor a ștept ări realiste ale clientului în special prin realizarea unui

marketing corect.

Poten ţialul turistic al teritoriului GAL “Calafat” se concentreaz ă în special pe cursul fluviului Dun ărea, reprezentative pentru turism fiind: oglinda de ap ă pentru croaziere, plimb ări cu şalupa sau concursuri sportive, domeniu pentru pescuit sportiv, zone de plaj ă, fondul forestier adiacent cursului, pentru odihn ă – recreere sau vân ătoare sportiv ă.

Turismul şi agroturismul sunt dou ă domenii care pot fi dezvoltate prin amenajarea unor centre de odihn ă, de agrement, de vân ătoare, a unor tabere de copii, hoteluri, pensiuni.

Absen ţa peisajelor naturale şi transform ările antropice determin ă un poten ţial turistic redus care este compensat de peisaje de lunc ă adiacente Dun ării, cu pâlcuri de p ădure, dune de nisip, ochiuri de ap ă care ademenesc pescarii sportivi, cramele şi podgoriile existente dar mai ales unicitatea şi frumuse ţea costumelor populare tradi ţionale.

58

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

Trasee turistice pe teritoriul GAL “Calafat”

Calafat – ora ş - Câmpia Desn ăţ ui - Lunca Dun ării/Dun ăre - Biserica "Sf. Nicolae" 1730, Biserica "Adormirea Maicii Domnului" 1866, Biserica "Izvorul T ămăduirii" 1874, muzeul de arta, grani ţa-Bulgaria, port, ostroave;

\

Calafat Dun ărea

Cetate - comun ă - Câmpia Desn ăţ ui - Lunca Dun ării/Dunare la confluen ţa cu râul Drincea - Fântana Banului (lac) - Biserica "Sf. Gheorghe" 1842; Ciupercenii Noi - comuna - Lunca Dun ării-Câmpia Desn ăţ ui - Măgura Doroban ţu - Biserica "Sf. Gheorghe" 1852, rezerva ţie ornitologic ă cu: egreta mic ă, stârcul ro şu, stârcul galben, barza neagr ă, corcodelul mare; Desa - comun ă - Lunca Dun ării/ Dun ăre - Măgura Buzatu - vestigii a şezare civil ă şi castru roman din piatr ă sec.2 i.Hr-4 d.Hr, Biserica "Sf. Nicolae" 1860, Dune de nisip fixate de vegeta ţie; Maglavit - comun ă - Câmpia Desn ăţ ui - Lunca Dun ării/Dun ăre - Maglavit (lac) - Mân ăstirea " Izvorul T ămăduirii , Na şterea Maicii Domnului-Maglavit " (M), Biserica "Sf. Nicolae" 1845, salcia din care cad stropi de apa-făcatoare de minuni-zon ă de înc ărcare spirituala - Petrache Lupu, Planta ţia de duzi a lui Al. I. Cuza, dune de nisip fixate de vegeta ţie;

59

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

Lacul Maglavit Biserica Mân ăstirii Maglavit

Peri şor - comun ă - Câmpia Desn ăţ ui/râul Baldal - Biserica "Sf. Nicolae" 1862 si Biserica din lemn "Sf. Voievozi" 1845, interes cinegetic; Peri şor sat M ărăcinele - Câmpia Desn ăţ ui/râul Baldal - Biserica "Sf. Nicolae" 1694; Piele şti sat Câmpeni - Câmpia Romana ţi - Biserica "Sf. Nicolae" 1770; Pleni ţa - comun ă - Câmpia Desna ţui - Piemontul Balaci ţei - muzeu, vestigii tumul din neolitic, Biserica "Sf. Nicolae" 1850, rezerva ţie forestier ă; Poiana Mare - comun ă - Câmpia Desna ţui - Biserica "Sfin ţii Voievozi" 1849, "Pădurea Ciurumela" rezerva ţie forestier ă; Vârtop - comun ă - Câmpia Desna ţui - Piemontul B ălăci ţei / râul Vârtop - Vârtop (lac) - vestigii prima Epoc ă a Fierului cu inventar 1200-450/300 i.Hr, Biserica dublu hram "Sf. Imp. Constantin şi Elena şi Sf. Nicolae" 1805; Salcia - comun ă - Câmpia Blahni ţei - Lunca Dun ării / Dun ăre la confluen ţa cu râul Drincea – iulie/ S ărb ătoarea grâului-festival folcloric.

I.1.5 Patrimoniu arhitectural şi cultural

O strategie a patrimoniului arhitectural și cultural ar trebui s ă includ ă o cât mai generoas ă definire a dimensiunii culturii şi patrimoniului, astfel încât to ţi cei interesa ţi, precum şi organismele active din domeniul cultural sau patrimonial, publice sau private, s ă-și poat ă reg ăsi

60

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

domeniul propriu de activitate şi modalitatea de a şi-l p ăstra sau îmbun ătăţi. O astfel de strategie trebuie s ă contribuie la generarea de performan ţe crescute în cadrul opera ţional al managementului patrimoniului cultural precum şi la cre şterea calit ăţ ii sectorului patrimonial prin investi ţii durabile în conservare, training şi management al siturilor.

Cultura este un factor fundamental al vie ţii sociale pentru c ă:

‹ dezvolt ă poten ţialul intelectual la nivel na ţional şi capitalul uman în special;

‹ creeaz ă, prin afirmarea diversit ăţ ii culturale, o societate deschis ă şi con ştient ă de valoarea celuilalt;

‹ este mediu al integr ării sociale;

‹ este esen ţă a identit ăţ ii na ţionale;

‹ este fundamental ă pentru cooperarea şi comunicarea interuman ă;

‹ este mediu al transform ării sociale (mentalitate);

‹ reduce disparit ăţ ile economice între diferite categorii sociale;

‹ este o dimensiune a civiliz ării şi civiliza ţiei.

Ca factor al dezvolt ării economice, cultura determin ă:

‹ cre şterea calit ăţ ii vie ţii şi atragerea de investi ţii;

‹ dezvoltarea activit ăţ ilor turistice;

‹ crearea unor noi pie ţe de munc ă;

‹ crearea unor industrii culturale;

‹ dezvoltarea economic ă prin rela ţia sa cu capitalul social;

‹ definirea func ţiilor economice ale unei regiuni;

‹ favorizarea migra ţiei capitalului uman spre diferite regiuni.

Aderarea României la Uniunea European ă aduce cu sine şi o responsabilizare deosebit ă a factorilor decizionali la nivel na ţional în ceea ce prive şte patrimoniul cultural, parte integrant ă a patrimoniului cultural european. În acest context se poate vorbi de o dimensiune mai vast ă a patrimoniului cultural implicând, dincolo de prezervarea acestuia, politici speciale de promovare şi 61

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

receptare, de crea ţie şi afirma ţie cultural ă. Astfel, în noul context geo-politic, politicile şi strategiile na ţionale sunt în strâns ă leg ătur ă cu politicile formulate la nivel european, ele nefiind izolate de politicile economice sau sociale.

De şi lipsit de o tradi ţie în spa ţiul nostru na ţional, rolul important jucat de ONG-urile implicate în sfera patrimoniului cultural sau institu ţiile de profil locale nu trebuie neglijat.

În acest context GAL “Calafat” dore şte a avea un rol important şi în atragerea şi apoi cre şterea rolului oferit unor astfel de stakeholderi. Astfel, se va acorda o deosebit ă importan ţă grijii şi conserv ării resurselor culturale, incluzând l ăca șele de cult, conacele, siturile şi peisajele şi va atrage aten ţia asupra importan ţei folosirii resurselor culturale într-un mod durabil şi echilibrat vizând mo ştenirea patrimonial ă destinat ă genera ţiilor de mâine.

Participarea activ ă a tuturor actorilor implica ţi, de la nivel public sau privat, va c ăuta s ă asigure implementarea m ăsurilor destinate conserv ării și valorific ării patrimoniului cultural si arhitectural.

Evaluarea st ării de conservare, protejare, punere în valoare a patrimoniului cultural al zonei GAL “Calafat” a identificat mari disfunc ţii şi vulnerabilit ăţ i în domeniul patrimoniului. Cauzele care genereaz ă disfunc ţii şi vulnerabilit ăţ i, pe categorii, în domeniul patrimoniului sunt urmatoarele:

• ne ştiin ţa şi nep ăsarea autorit ăţ ilor, absen ţa voin ţei politice, proasta gestionare a patrimoniului de c ătre autorit ăţ i; • lipsa de educa ţie, nerespectarea legisla ţiei; • imprecizia inventarului şi eviden ţei patrimoniului arhitectural; • interven ţii neavizate; • lipsa fondurilor pentru sprijinirea proprietarilor; • lipsa personalului de control din institu ţiile publice şi lipsa speciali ştilor. De aceea, abordarea diagnosticului GAL “Calafat” porne ște de la ideea c ă patrimoniul este un factor important pentru p ăstrarea identit ăţ ii valorilor culturale şi patrimoniale, de dezvoltare durabil ă, coeziune şi incluziune social ă, cu atât mai mult cu cât România a devenit stat membru al Uniunii Europene.

62

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

Păstrarea nealterat ă a patrimoniului cultural și arhitectural și valorificarea acestuia se poate realiza numai dac ă între investi ţiile guvernamentale, pe de o parte şi contribu ţiile semnificative ale consiliilor locale, entit ăţ i religioase, organiza ţiilor de voluntariat şi ale sectorului privat, pe de alt ă parte, va dezvolta o simbioz ă benefic ă patrimoniului cultural românesc. De aceea, scopul oric ărei politici referitoare la patrimoniul cultural și arhitectural trebuie s ă fie orientat c ătre accesul nemijlocit al oamenilor la via ţa cultural ă, respectiv, la valorile patrimoniale regionale.

Activit ăţ ile şi ac ţiunile propuse de GAL “Calafat” sunt în beneficiul patrimoniului cultural şi arhitectural și constituie factor de sensibilizare a publicului şi de educa ţie cultural ă a tineretului.

Şansa ob ţinerii acestui deziderat nu este alta decât promovarea unui program conjugat de percepere a valorilor patrimoniului cultural și arhitectural, care s ă adreseze publicului valori ale patrimoniului cultural na ţional, atât din categoria valorilor culturale ale monumentelor istorice, cât şi din cea a patrimoniului cultural mobil sau a patrimoniului cultural imaterial, de care nu pot fi separate.

Astfel, se pot genera efecte economice şi sociale pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung prin educarea şi formarea cultului pentru valorile culturale reale ale patrimoniului cultural și arhitectural.

Prezent ăm mai jos o list ă a monumentelor din cadrul GAL “Calafat” :

Nr. Cod LMI Denumire Localitate Adresa Datare crt 1 DJ -II -m-B-08212 Biserica "Sf. Calafat Curtea Spitalului 1856 Mucenic Gheorghe ” Municipal Calafat 2 DJ -II -m-B-08213 Palatul Marincu Calafat Str. 22 Decembrie 6 1904 -1907

3 DJ -II -m-B-08214 Biserica "Izvorul Calafat Str. Stere Constantin 41 sf. sec. XIX Tămăduirii” 4 DJ -II -m-B-08215 Biserica "Sf. Calafat Str. Traian 25 cartier sec. XIX Nicolae” Basarab 5 DJ -II -m-B-08216 Biserica "Adormirea Calafat Str. Vladimirescu Tudor 1869

63

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

Maicii Domnului” 50

6 DJ -III -m-B-08426 Obeliscul "Cobuz” Calafat În Parcul Poporului

7 DJ -III -m-B-08427 Monumentul Calafat În parcul ora şului 1918 Războiului din 1877 8 DJ -III -m-B-08428 Obeliscul "Bateria Calafat În parcul ora şului 1918 Mircea” 9 DJ -II -m-B-08218 Biserica “Sf Nicolae” Caraula ante 1845,ref. 1881- 1892 10 DJ -II -m-B-08238 Biserica "Sf. Cetate 1814 -1841 Împ ăra ţi” 11 DJ -II -m-B-08239 Biserica "Sf. Cetate fostul sat înglobat Fîntîna 1860 Nicolae” Banului 12 DJ -III -m-B-08429 Obeliscul "Bateria Ciuperceni La Jdegla - pe malul Perseveren ţa” Dun ării 13 DJ -I-s-A-07889 Castrul roman de la Desa Castravi ţa, la 7 km. SV de sec. III p. Chr Desa satul Desa 14 DJ -II -m-B-08256 Biserica "Sf. Desa 1860,ref. 1906 Nicolae” 15 DJ -I-s-B-0789 Villa rustica Galicea la 1,8 km. de biserica din sec. III - IV p. Mare Galicea Mare Chr. 16 DJ -II -m-B-08281 Biserica "Sf. Giubega ante 1845,ref. Dumitru" şi 1882 "Sf.Paraschiva” 17 DJ -I-s-B-07892 Aşezarea de la Ghidici La Sisic ă; la distan ţă de Hallstatt; Ghidici 200 m S de fosta ferm ă epoca zootehnic ă bronzului 18 DJ -II -m-B-08276 Biserica "Adormirea Ghidici sf. sec. XIX Maicii Domnului” 19 DJ -II -m-B-08296 Biserica "Sf. Ioan Izvoare 1853 Botez ătorul”

64

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

20 DJ -II -m-B-08246 Biserica "Sf. Izvoare sec. XIX Dumitru” 21 DJ -II -m-B-08307 Biserica "Sf. Maglavit 1845 Nicolae” 22 DJ -II -m-B-08259 Biserica "Sf. Mo ţăţ ei 1845 Nicolae” 23 DJ -IV -m-B- Cruce de piatr ă Mo ţăţ ei Lang ă gar ă 1770 08464 24 DJ -II -m-B-08229 Biserica "Adormirea Orodel 1863 Maicii Domnului” 25 DJ -II -m-B-08248 Biserica "Sf. Mare Orodel Mucenic Dimitrie” 1867 26 DJ -II -m- Biserica "Sf. Orodel Fostul sat (înglobat) 1899 B-08382 Nicolae” Cornu 27 DJ -II -m- Biserica "Sf. Peri şor 1694,ref. sec. B-08313 Nicolae” XIX 28 DJ -II -m- Biserica "Sf. Pleni ţa 1857 B-08339 Nicolae” 29 DJ -IV -a- Cimitir vechi cu Pleni ţa În cimitirul vechi 1700 -1800 B-08467 cruci de piatr ă 30 DJ -I-s-B-07881 Aşezarea fortificat ă Pleni ţa La Cetate, la 300 m E de Perioada de de la Castrele sat tranzi ţie Traiane la epoca bronzului, Cultura Coţofeni 31 DJ -II -m- Biserica "Sf. Poiana 1849 B-08343 Voievozi” Mare 32 DJ -IV -m- Casa Milo ş Poiana 1830 -1835 B-08469 Obrenovici Mare 33 DJ -II -m-B-08362 Biserica "Sf. Seaca de 1856 Nicolae” Câmp 65

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

34 DJ -II -m-B-08397 Biserica "Sf. Vârtop 1805 Nicolae”, "Sf. Împ ăra ţi” 35 MH -I-m-B-10096 Aşezare Salcia în lunca Dun ării, lâng ă Hallstatt cl ădirea fermei piscicole

La nivelul ora șului Calafat exist ă urm ătoarele monumente înscrise în lista oficiului na țional pentru cultul eroilor:

1. Monumentul „Independen ţa” („Bateria Carol”) - Calafat ; - amplasat pe malul Dun ării, în Parcul Poporului - 1886 2. Monumentul Eroilor din Primul R ăzboi Mondial - Municipiul Calafat, satul Ciupercenii Vechi ; - se afl ă pozi ționat în centrul satului - 1921 3. Monumentul Eroilor din Primul R ăzboi Mondial - Municipiul Calafat, satul Basarabi ; - este amplasat în Parcul Tineretului – 1937 4. Monumentul Eroilor Calafeteni; - situat în centrul municipiului - 1924 5. Monumentul “Tudor Vladimirescu”; - situat în centrul municipiului - 1959 6. Monumentul Fetitei-Erou Marita; - amplasat în Parcul Debarcader – 2001

66

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

Alte elemente locale de interes cultural:

1. Palatul Marincu

Principalul obiectiv pentru cei care viziteaz ă prima dat ă ora şul Calafat este Muzeul de Art ă Marincu. În cele 48 de înc ăperi, vizitatorii pot vedea expuse lucr ări valoroase, precum picturi executate de Grigorescu şi Paladi. De curând, la Muzeul Marincu din Calafat a fost organizat „Centrul cultural Bulgar“ (şi la Vidin exista o loca ţie care se nume şte „Centrul cultural Român“), prin colaborarea dintre arti ştii români şi bulgari. Destina ţia acestui centru este de a apropia cele dou ă culturi, realizând totodat ă şi o colaborare între arti şti de pe cele dou ă maluri ale Dun ării.

2. Biserica Izvorul T ămăduirii Calafat

Biserica "Izvorului T ămăduirii" este cunoscut ă şi ca Biserica Greceasc ă, pentru faptul c ă a fost construit ă de c ătre greci. Mormântul din curtea bisericii şi pisania de la intrarea în l ăca ş men ţioneaz ă c ă aceasta a fost ctitorit ă de Hagi Panait Theodoru, "fondatorele comunit ăţ ii, bisericii şi şcolii elene din Calafat”. Construc ţia bisericii a început în anul 1864 şi s-a terminat în 1874, fiind ridicat ă pe terenul donat de ctitorul ei, Hagi Panait

67

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

Theodoru, teren amplasat în cel mai înalt loc din Calafat, la peste 70m deasupra nivelului Dun ării.

3. Biserica Sf. Nicolae Calafat

Biserica Sfântul Nicolae a fost construit ă în anii 1730-1740, fiind denumit ă la vremea respectiv ă “Mahalaua din deal”. Biserica a fost ridicat ă deasupra pământului în 1853, când s-a şi acoperit cu olan ă. În perioada r ăzboiului Crimeii, lucr ările de reconstruc ţie au fost întrerupte. Reluate apoi, ele s-au terminat în anul 1856.

4. Tezaurul de aur de la Desa În luna iunie a anului 2011, a avut loc o descoperire spectaculoas ă pe șantierul arheologic de la Desa și anume un valoros tezaur monetar. Este vorba despre 75 de monede din aur de 24 K, datate la sfâr șitul secolului al XIX-lea și foarte bine conservate. Monedele cânt ăresc aproape jum ătate de kilogram și sunt evaluate la aproximativ 150.000 de euro. Este o premier ă pentru Oltenia, fiind primul tezaur monetar de aur integral, g ăsit aici. Tot aici a fost descoperit ă o bogat ă colec ție de arme celtice.

5. Mân ăstirea Maglavit este un loc legat de numele lui Petrache Lupu. Construc ția bisericii începe in 1936, din ini țiativa unor credincio și, pe locul și în amintirea "minunii" cu Petrache Lupu.

68

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

Mân ăstirea Maglavit este desfiin țat ă de comuni ști și reînfiin țat ă, cu hramul Izvorul T ămăduirii, în 1990, an în care se continu ă lucr ările neterminate înainte de r ăzboi. Ast ăzi biserica este terminata, aici fiind înmormântat Petrache Lupu.

Tradi ții și obiceiuri Locuitorii zonei GAL “Calafat” păstreaz ă și transmit obiceiurile, ritualurile și datinile str ămo șești legate de s ărbatorile religioase, s ărbatori agricole și pesc ăre ști sau evenimente importante din viata lor (na șteri, nun ți, botezuri, înmormântari).

Costumul na țional românesc specific zonei de sud-vest a Olteniei, bogat ornamentat și viu colorat, este purtat mai cu seama în ocazii deosebite. Costumul femeilor este format din ie, marama de borangic şi fota, iar costumul b ărb ătesc este format din căciula înalt ă din piele de miel, ie şi cojocel, i ţari şi opinci.

Obiceiuri zonale : Ropotinul ţestelor Ţestul este un cuptor mobil, cu un diametru de circa 50 de cm şi o înãltime de 35 de cm. Partea interioarã, de deasupra vetrei, este scobitã şi are 15 cm. Aici se pune aluatul, care se coace uniform. În a treia zi de mar ți dupã Pa ști este «Ropotinul ţestelor», ziua când femeile confec ţioneazã aceste cuptoare mobile. Este o s ărb ătoare a femeilor, o s ărb ătoare cu caracter

69

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

ini țiatic, tradi ția spunând c ă, în aceastã zi, femeia avea voie s ă-și bat ă b ărbatul, dar l-a b ătut atât de tare, încât Dumnezeu i-a luat acest drept. Obiceiurile de nun ți, botezuri, înmormânt ări se practic ă cu ocazia acestor evenimente și sunt înc ărcate de o simbolistic ă str ăveche. Astfel la nunt ă se practic ă: învelitul bradului cu flori, mere, basma, toate astea simbolizând tr ăinicia rela ției, bel șugul și capacitatea mirelui de a fi un falnic cap de familie, învelitul miresei, înainte de cununia religioas ă, semnific ă puritatea acesteia și sacrificiul viitor pentru familia și copiii s ăi, hora miresei prin care se marcheaza trecerea miresei din familia p ărin ților s ăi în familia mirelui, dansul soacrelor defilând prin tot satul, trecutul acestora prin foc, acestea semnificând adaptarea viitorilor cuscrii la gradul de alian ță astfel dobândite etc. Horele de Pa ște sunt evenimente culturale care se petrec în fiecare an cu ocazia s ărb ătorilor pascale, prin care locuitorii î și exprim ă bucuria reînvierii divinit ăț ii, a naturii si a vie ții în general. „Paparudele” este denumirea unui dans arhaic desf ășurat dup ă un anumit ritual, în anii seceto și, cu convingerea c ă astfel se vor atrage norii și se va declan şa ploaia salvatoare. Dansatorii își murd ăresc fa ța, se îmbrac ă cât mai urat și zdren ță ros urm ărind astfel alungarea ar șiței. 1 februarie- Trifonul Viilor - const ă într-o slujb ă pentru ca viile s ă dea rod. 9 martie- ziua celor 40 de mucenici Colindul - este una dintre cele mai cunoscute datini de iarn ă, grupuri de colindatori, dupa miezul nop ții de 24 spre 25 decembrie, umbl ă din cas ă în cas ă urând s ănătate, fericire și noroc. Sorcova - grupuri de copii merg în noaptea de Anul Nou la colindat în casele gospodarilor din localitate pentru a le face ur ări. Joimarica - în ziua de joi din S ăpt ămâna Patimilor Domnului Iisus, copiii merg la rudele apropiate pentru a cânta joimarica primind ou ă pe care le încondeiaz ă în vinerea mare. Proorul – Sf. Gheorghe - în noaptea de 22/23 aprilie, grupuri de tineri, în care trase de boi sau cai, pleac ă spre pârâul Baboia pentru a lua crengi de salcie, apoi opresc la por țile gospodarilor lăsând ramurile. Păzitul Fântânilor şi Iord ănitul - făcând parte din categoria obiceiurilor de peste an, cu dat ă fix ă, P ăzitul Fântânilor și Iord ănitul se practicau și se mai practic ă în satele din sudul Doljului, în noaptea de Boboteaz ă spre Sfântul Ioan (6-7 ianuarie).

70

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

În seara zilei de Boboteaz ă fl ăcăii de pe uli ță împodobeau cele dou ă fântâni cu frunze, pănu și de porumb sau stuf. Aduceau paie, stuf, lemne pentru foc, dar și frig ări pentru petrecerea din timpul nop ţii.

Încuratul Cailor - Un alt obicei are loc în prima sâmb ătă dup ă l ăsatul Secului este "Încuratul Cailor". Gospodarii satului se adun ă într-un loc anume la marginea satului, unde sunt prezenta ți caii cei mai frumo și, având loc o întrecere de c ălărie. Acest obicei marcheaz ă începutul la lucr ările câmpului de c ătre s ăteni.

Alte s ărb ători si tradi ţii specifice locale: Festivalul Interna țional de Folclor „Dun ărind cu Dun ărea” a devenit un simbol al păstr ării tradi ţiilor portului, dansului şi cântecului popular specifice acestor meleaguri; Ziua Marinei, 15 august - Prim ăria preg ăte şte in fiecare an, un amplu program de manifest ări cu ocazia Zilei Marinei Române. Aceste activit ăți au loc în Port în prezen ța întregii comunit ăți; Tab ăra Folk Calafat în august. Festivalul debuteaz ă în sunet de chitar ă acustic ă, l ăsând să treac ă spre şi dinspre noi bucuria muzicii folk îmbr ăcat ă în poezie, radiind de energii pozitive, înv ăluind realul cu binef ăcătoare mantii de speran ţă şi vis; Zilele municipiului Calafat - Acest eveniment de s ărb ătoare se desf ășoar ă pe o perioada de mai multe zile în care locuitorii dar și turi ştii se vor bucura de concerte și voie bun ă; Festivalul „Cununa Rozelor” - Un festival tradi ţional pâna la începutul anilor 90 la Calafat a ren ăscut prin efortul prim ăriei si al consiliului local. Festivalul „Cununa Rozelor” a avut edi ţia pilot în luna august 2011 urmând ca de anul viitor acesta s ă aib ă loc odat ă cu Zilele Ora şului. Festivalul a avut in principal concuren ţi de muzic ă u şoar ă urmând ca în urm ătorii ani s ă se adreseze și muzicii populare. Pelerinaj la Mân ăstirea Maglavit în septembrie. Istoria credin ţei cre ştine din Maglavit a fost marcat ă de un eveniment unic. Un tân ăr cioban, pe nume Petrache Lupu, în anul 1935, are revela ţii cu însu şi Dumnezeu-Tat ăl la locul numit La Buturugi. În mai multe zile de vineri i se arat ă Mo şul, transmi ţându-i porunci c ătre lume pentru îndreptarea spre Biseric ă, spre dreapta credin ţă . Vestea se r ăspânde şte cu iu ţeala fulgerului, spre locul ar ătărilor îndreptându-şi zilnic pa şii mii de oameni. 71

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

I.2. Economia local ă

Jude ţul Dolj se remarc ă prin diversitatea ramurilor economice specifice economiei na ţionale, predominant ă fiind industria, urmat ă de agricultur ă, comer ţ şi servicii.

GAL “Calafat” , fiind situat în zona de câmpie, are un teritoriu care este deosebit de favorabil practic ării agriculturii, cu cele dou ă ramuri ale sale: cultivarea pamântului și cre șterea animalelor.

I.2.1 Repartizarea popula ţiei active

În ceea ce privește repartizarea popula ției active la nivelul GAL “Calafat” , în ultimii 5 ani, situa ția se prezint ă dup ă cum urmeaz ă:

Total Sector Sector Sector de Sector populaţia agricol industrial şi comerţ privind activă de serviciile artizanat Total 2006 6707 414 2279 310 3704

% 100,00% 6,17% 33,98% 4,62% 55,23%

Total 2007 7205 425 2672 475 3633

% 100,00% 5,90% 37,09% 6,59% 50,42%

Total 2008 7083 615 2652 470 3346

% 100,00% 8,68% 37,44% 6,64% 47,24%

Total 2009 6488 609 2083 451 3345

% 100,00% 9,39% 32,11% 6,95% 51,56%

Total 2010 5955 492 1894 428 3141

% 100% 8,26% 31,81% 7,19% 52,75%

â 72

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

Medie GAL 6.687 511 2.316 426,8 3.433,8 2006 - 2010 % 100% 7,64% 34,63% 6,38% 51,35% Sursa: Institutul Jude ţean de Statistic ă Dolj/Mehedi ţi

În urma analizei datelor prezentate în tabelul de mai sus se poate observa ca numarul popula ţiei ocupate în sectorul privind serviciile (transport şi depozitare, hoteluri şi restaurante, intermedieri financiare şi asigur ări, activit ăţ i profesionale ştiintifice şi tehnice, adminstra ţie public ă şi ap ărare, asigur ări sociale din sistemul public, înv ătamânt, s ănătate şi asisten ţă social ă ) acoper ă o pondere mare a popula ţiei ocupate din aria teritorial ă a GAL “Calafat” – peste 50%, urmat de sectorul industrial. Num ărul de salaria ţi din sectoarele de agricultur ă şi comert au ponderi apropiate. 6 – 8 %.

Analizând evolu ţia fiec ărui sector în parte în ultimii 5 ani, situa ţia se prezint ă astfel:

73

Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat”

Sectorul agricol

În perioada 2006 – 2010, num ărul de salaria ţi din sectorul agricol a crescut. Comparând anul 2006 cu anul 2010, aceast ă cre ştere nu este îns ă semnificativ ă, luând în considerare num ărul de salariati atins în anii 2008, respectiv 2009.

Num ărul destul de mic de persoane ocupate în agricultură, în condi ţiile în care teritoriul este preponderent agricol, demonstraza faptul c ă agricultura se practic ă în mod individual, fiecare familie lucrand p ământul propriu. Practic fiecare este „angajatul” propriu al familiei sale.

Sectorul industrial şi de artizanat

În perioada 2006 – 2010, num ărul de salaria ţi din sectorul indus