DOCSLIB.ORG

Județul Dolj

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Județul Dolj PLAN DE DEZVOLTARE LOCAL Ă POTEN ȚIAL GAL „CALAFAT” JUDE ȚUL DOLJ 2012 Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat” Introducere – Abordarea Leader_________________________________________________2 I. PREZENTAREA TERITORIULUI ___________________________________________18 I.1. Prezentarea geografic ă și fizic ă____________________________________________18 I.1.1 Prezentarea principalelor caracteristici geografice _________________________18 I.1.2. Har ți – planul localiz ării teritoriului_____________________________________30 I.1.3. Popula ție – demografie________________________________________________34 I.1.4. Patrimoniu de mediu__________________________________________________41 I.1.5. Patrimoniu arhitectural și cultural_______________________________________60 I. 2. Economia local ă_______________________________________________________ 72 I.2.1 Repartizarea populatiei active ___________________________________________72 I.2.2 Agricultura _________________________________ _________________________76 I.2.3 Industrie - IMM – Microintreprinderi _______________________________ 82 I.2.4 Comert si Sector de servicii ______________________________________________ 84 I.3. Servicii și infrastructuri medico-sociale______________________________________89 I.3.1 Echipamente prezente sau accesibilitatea populatiei la aceste servicii ___________89 I.4. Activit ăți sociale și institu ții locale___________________________________________92 I.5. Bilan țul politicilor întreprinse în teritoriu_____________________________________98 I.6. Elemente complementare privind prezentarea teritoriului __ ____________ ________ 107 II. ANALIZA SWOT _________________________________________________________ 111 III. PRIORIT ĂȚI____________________________________________________________116 IV. PREZENTAREA M ĂSURILOR_____________________________________________119 V. PARTENERIATUL________________________________________________________225 VI. ORGANIYAREA GAL – ULUI ______________________________________________249 VII. MECANISMUL DE IMPLEMENTARE _____________________________________268 VIII. AC ŢIUNI DE COOPERARE ŞI FUNC ŢIONARE ÎN CADRUL PNDR___________294 1 Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat” I. Introducere – Abordarea Leader LEADER, concept ce vine de la “leg ături între ac ţiuni de dezvoltare rural ă”, nu reprezint ă doar un set de m ăsuri care ar trebui implementate, ci este o metoda de mobilizare şi promovare a dezvolt ării rurale în comunit ăţ ile rurale locale şi un instrument care func ţioneaz ă eficient în situa ţii şi în zone diferite, prin adaptarea deciziilor privind mediul rural la nevoile extrem de diverse ale zonelor rurale. Astfel, LEADER a devenit o parte integrant ă a politicii de dezvolatre rural ă care încurajeaz ă participarea local ă pentru elaborarea şi implementarea strategiilor de dezvoltare durabil ă a comunit ăţ ilor rurale locale. Prin încurajarea teritoriilor rurale să exploateze modalit ăţ i noi prin care s ă devin ă sau s ă raman ă competitive, s ă i şi valorifice bunurile şi resursele la maxim, s ă depa şeasc ă dificult ăţ ile pe care le întâmpin ă, cum ar fi: tendin ţa de îmbatranire a popula ţiei, nivelul redus al prest ărilor de servicii, absen ţa posibilit ăţ ilor de angajare, discrepan ţa mare fa ţa de gradul de dezvoltare al zonelor urbane. LEADER contribuie la ţmbunat ăţ irea calit ăţ ii vie ţii în zonele rurale, atât pentru familiile de agricultori cât şi pentru popula ţia rural ă în sens larg. LEADER vine în completarea altor programe europene sau na ţionale, iar abordarea sa urm ăre şte s ă ofere comunit ăţ ilor rurale o metoda de implicare a partenerilor locali în orientarea dezvolt ării viitoare a zonei lor. Astfel, de exemplu, ac ţiunile LEADER pot activa şi mobiliza resursele locale, sprijinind proiecte de predezvolare, cum ar fi: studii diagnostic, de fezabilitate, de consolidare a capacita ţilor locale, care vor ameliora capacitatea acestor zone de a accesa şi de a utiliza nu doar fondurile LEADER, ci şi alte surse pentru finan ţarea dezvolt ării lor. De asemenea, LEADER sus ţine sectoare şi categorii de beneficiari care, de multe ori, nu sunt sprijinite deloc sau primesc doar un sprijin limitat prin alte programe care func ţionaeaz ă în zonele rurale, precum şi activita ţile culturale, punerea în valoare a mediului natural, reabilitarea arhitecturii şi a cl ădirilor de patrimoniu, turismul rural, ameliorarea rela ţiilor dintre producatori şi consumatori, etc. 2 Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat” Conceptul fundamental din spatele abordarii LEADER este ca, data fiind diversitatea zonelor rurale, strategiile de dezvoltare sunt mai productive şi mai eficiente, daca sunt decise şi implementate la nivel local, de c ătre actorii locali care utilizeaz ă proceduri clare şi transparente şi beneficiaz ă de sus ţinerea administra ţiilor publice corespunzatoare. Astfel, abordarea LEADER poate fi rezumat ă la şapte tras ături esen ţiale: 1. Strategii de dezvoltare local ă axate pe zon ă; 2. Abordarea de jos în sus; 3. Parteneriate public – private; 4. Facilitarea inova ţiei; 5. Ac ţiuni integrate şi multisectoriale; 6. Stabilirea de contacte în re ţea; 7. Cooperare. Axa LEADER constituie o noutate în România şi reprezint ă o provocare pentru to ţi actorii ce vor fi implica ţi în implementarea acesteia, prin prisma obiectivelor ambi ţioase. Aceasta urmeaz ă a fi implementat ă „pas cu pas”, orientându-se la început pe activit ăţ i de instruire a actorilor locali şi de sprijinire a teritoriilor în vederea realiz ării strategiilor de dezvoltare. Obiectivele specifice ale Leader urm ăresc: - participarea membrilor comunit ăţ ilor rurale la procesul de dezvoltare local ă şi încurajarea ac ţiunilor inovative (spre exemplu, solu ţii noi la probleme vechi, introducerea şi dezvoltarea unor produse noi, noi sisteme de pia ţă , modernizarea activit ăţ ilor tradi ţionale prin aplicarea de noi tehnologii, etc.); - încurajarea actorilor de la nivel local de a lucra împreun ă cu reprezentan ţii altor comunit ăţ i din interiorul sau exteriorul ţă rii; - stimularea form ării de parteneriate, preg ătirea şi asigurarea implement ării strategiilor de dezvoltare local ă; Spa ţiul eligibil pentru implementarea axei LEADER în Romania îl constituie spa ţiul rural definit conform legisla ţiei din România (comune şi ora şe) la care se adaug ă un num ăr de 206 ora şe 3 Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat” mici (care nu dep ăş esc 20.000 locuitori). Includerea ora şelor în teritoriul eligibil LEADER va asigura coeren ţa teritorial ă şi masa critic ă necesar ă din punct de vedere al resurselor umane, financiare şi economice, pentru a sus ţine o strategie de dezvoltare local ă viabil ă. Coeren ţa teritorial ă va elimina riscul ca ac ţiunile prev ăzute a fi implementate într-un teritoriu să întâmpine diverse obstacole prin formarea unui teritoriu compus din mai multe unit ăţ i administrative f ără continuitate teritorial ă şi lipsite de punctul comun reprezentat de un ora ş care asigur ă sus ţinerea economiei rurale prin rela ţiile create în timp între locuitori. De şi conform legisla ţiei na ţionale în vigoare spa ţiul rural reprezentat de comune şi sate, şi spa ţiul urban compus din ora şe şi sate apar ţin ătoare ale acestora, este delimitat utilizând anumite criterii, ora şele ce vor fi parte component ă a unui GAL, în marea lor majoritate, au fost create în mod artificial, neavând la baz ă criterii corecte, a şa încât ast ăzi se afl ă într-o situa ţie contradictorie, deoarece gradul lor de dezvoltare, în cele mai multe cazuri, este precar, iar economia local ă se axeaz ă în principal pe sectorul agricol. Problemele cu care se confrunt ă locuitorii acestor ora şe sunt similare cu cele întâlnite în sate şi comune, diferen ţiindu-se de fapt doar prin num ărul mai ridicat de locuitori din cadrul unit ăţ ii administrative, fapt ce duce spre dependen ţa locuitorilor din spa ţiul rural de localit ăţ i cu o popula ţie mai numeroas ă, pentru a putea pune în valoare mai bine rodul muncii lor. Mai mult, pentru asigurarea caracterului rural al teritoriilor sub-regionale bine identificate acoperite de GAL, şi pentru evitarea direc ţion ării gre şite a strategiei şi proiectelor, din aria de acoperire a unui GAL va putea s ă fac ă parte un singur ora ş, iar în condi ţii excep ţionale, ce vor trebui argumentate în conformitate cu principiile abord ării LEADER, vor fi acceptate dou ă sau mai multe ora şe, dar care s ă nu însumeze mai mult de 20.000 de locuitori. Totodat ă, popula ţia din ora şele mici nu poate dep ăş i 25% din num ărul total de locuitori dintr-un GAL. Astfel, suprafa ţa eligibil ă pentru Leader cuprinde o popula ţie de aproximativ 11,7 mil., din care aproximativ 2 milioane provin din ora şe, iar suprafa ţa eligibila pentru implementarea axei LEADER este de 227.000 km2 (207.000 km 2 spa ţiul rural definit conform defini ţiei na ţionale, la care se adaug ă aproximativ 20.000 km 2 suprafa ţa de ţinut ă de ora şele cu pân ă la 20.000 locuitori). De şi în perioada anterioar ă de programare 2000-2006 România nu a implementat ac ţiuni LEADER, au fost identificate totu şi, la nivelul întregii ţă ri, o serie de ini ţiative în dezvoltarea comunitar ă, precum: Grupuri de Ini ţiativa Local ă (GIL), micro-regiuni şi alte parteneriate de tip LEADER. Toate acestea sunt parteneriate între organisme non-guvernamentale (ONG), administra ţie 4 Plan de Dezvoltare Locală: Potential GAL “Calafat” public ă local ă, biserica, şcoala, cabinete medicale şi stomatologice, microregiuni etc. Micro- regiunile, spre deosebire
Load more

Recommended publications
  • Raport Trianual Privind Calitatea Apei Potabile[1]
    MINISTERUL S ĂNĂTĂŢ II DIREC ŢIA DE S ĂNĂTATE PUBLIC Ă Craiova, str. Tabaci, nr. 1 DOLJ Tel. : 0251-310067, Fax: 0251-310071 E-mail : [email protected] Nr..2507/22.032012 INFORMARE CU PRIVIRE LA APA POTABIL Ă DISTRIBUIT Ă PRIN SISTEME CENTRALIZATE ÎN JUDE ŢUL DOLJ Aprovizionarea cu ap ă potabil ă în sistem centralizat, la nivelul jude ţului Dolj, s-a realizat în perioada 2008-2010 astfel: Pentru anul 2008 : Au fost autorizate sanitar urm ătoarele sta ţii de ap ă: a) în mediul urban: Şimnic, Popova, F ăcăi, I şalni ţa (toate aceste sta ţii aprovizioneaz ă municipiul Craiova), Bechet, Filia şi, B ăile şti, Calafat; b) în mediul rural: Călăra şi, Castranova, Galicea Mare, Giubega, Maglavit, Pleni ţa, Secu – sat Secu, Teasc, Ţuglui. Sta ţii de ap ă neautorizate sanitar: a) în mediul urban: Segarcea b) în mediul rural: Am ărăş tii de Jos, Caraula, Cetate, Dr ănic- 3 sta ţii, Leu, Mo ţăţ ei, Malu-Mare, Secu- sat Şumandra,Teslui Pentru sta ţiile de ap ă neautorizate s-a dispus folosirea de c ătre popula ţia rezident ă a apei din sistemul de distribu ţie numai pentru opera ţiuni gospod ăre şti, cu obligativitatea produc ătorului de ap ă a mont ării pl ăcu ţelor avertizoare cu urm ătorul con ţinut: APA NU ESTE BUN Ă DE B ĂUT. Pentru anul 2009: Au fost autorizate sanitar urm ătoarele sta ţii de ap ă: a)în mediul urban: Şimnic, Popova, F ăcăi, I şalni ţa (toate aceste sta ţii aprovizioneaz ă municipiul Craiova), Bechet, Filia şi, B ăile şti, Calafat; b)în mediul rural: Apele Vii, C ălăra şi, Caraula, Cârcea, Co ţofenii din Fa ţă , Desa, Ghindeni, Maglavit, Malu-Mare, Pleni ţa, Scae şti, Seaca de Cîmp, Seaca de Pădure, Teslui.
    [Show full text]
  • Impact of Drought on the Productivity of Agricultural Crops Within the Oltenia Plain, Romania
    ISSN 0354-8724 (hard copy) | ISSN 1820-7138 (online) Impact of drought on the productivity of agricultural crops within the Oltenia Plain, Romania Irina OntelA*, Alina VladutB Received: October 11, 2014 | Revised: January 27, 2015 | Accepted: February 26, 2015 Abstract The purpose of this study was to evaluate the effect of moisture conditions on the productivity of agri- cultural crops within the Oltenia Plain, Romania at various time scales. The agro-databases contain the productions of winter wheat, maize and sunflower reported by the National Institute of Statistics and Agricultural Department for the period 1971-2013. The meteorological elements used were represent- ed by the rainfall amount and air-temperature recorded at the six meteorological stations: Drobeta-Tur- nu Severin, Calafat, Băilești, Bechet, Craiova, Caracal and Turnu-Magurele. According to the SPI and De Martonne Index, the driest years, with low rainfall amounts, were 1983-1985, 1993, 2000, 2002, 2007 and 2012, with different degrees of water deficit. Moreover, the years with the lowest productions were recorded in the last half of the analysed period: 1993, 1996, 2000, 2002, 2007 and 2012. The impact of the drought variability of yield on the agricultural crops was evaluated using Bravais-Pearson correla- tions test, which was statistically significant in the last half of the reference period, while the correla- tion in the first half of the period it was not statistically significant. This result can be explained by the political system and the gradual degradation of the irrigation system, which determined the addiction on climatic conditions after ‘89 years. Key words: drought, SPI, De Martonne Index, crops yield, Oltenia Plain, Romania.
    [Show full text]
  • Check List Act Appeals Format
    150 route de Ferney, P.O. Box 2100 1211 Geneva 2, Switzerland Appeal Tel: 41 22 791 6033 Fax: 41 22 791 6506 E-mail: [email protected] Romania Coordinating Office Europe Floods: Southern Romania Flood Affected EUR0 61 Appeal Target: US$ 199,250 Balance Requested: US$135,155 Geneva, 22 May 2006 Dear Colleagues, Several countries in eastern Europe have been affected by severe flooding as major rivers overflowed due to heavy rains and melting snow in the month of April. The ACT Co-ordinating Office has been approached by its members in Romania, Serbia and Bulgaria and is in the process of issuing three appeals for the Europe Floods. This appeal deals with the floods in Romania and the response of ACT member AIDRom. Many parts of Romania were still recovering from last years’ floods when a new calamity swept across 14 southern Romanian districts in April this year. The river Danube, swollen by heavy rains and melting snow following a harsh winter, has devastated counties in the southern Romanian provinces. In Romania's western county of Timis, the country's worst hit region in last year's floods, people who were displaced last year have again been forced to leave their homes. The state of emergency has been declared in 12 counties. The floods have submerged more than three thousands homes in south-western Romania leaving nearly fifteen thousand homeless and tens of thousands more at risk. People who lost their houses are sleeping in army tents or have gone to relatives, sometimes in other parts of the region, less affected by flooding.
    [Show full text]
  • Data About the Segetal Flora from Calafat-Bechet Area
    Muzeul Olteniei Craiova. Oltenia. Studii i comunicri. tiinele Naturii, Tom. XXV/2009 ISSN 1454-6914 DATA ABOUT THE SEGETAL FLORA FROM CALAFAT-BECHET AREA DANIEL R:DUOIU Abstract. In this paper there are presented the results of the research made in a period of 4 years. As compared to the years 1970- 1990 when the agricultural crops from the researched area covered large surfaces and the species of weeds were hard to control, presently these surfaces reduced but the weed encroachment grade is still high due to the poor treatment of the crops and of the fallow lands near them. Keywords: segetal flora, weeds. Rezumat. Date despre flora segetal dintre Calafat i Bechet. În aceast lucrare se prezint rezultatele cercetrilor efectuate în decursul a 4 ani de zile. Spre deosebire de anii 1970-1990 când culturile agricole din teritoriul cercetat ocupau suprafee mari iar speciile de buruieni erau greu de combtut, în prezent suprafeele s-au redus îns gradul de îmburuienare se menine ridicat datorit slabei tratri a culturilor i prezenei locurilor pârlogite în apropierea acestora. Cuvinte cheie: flora segetal, buruieni. INTRODUCTION On the agricultural fields, there also grow spontaneous plants together with the cultivated plants (CIOCÂRLAN & CHIRIL, 1982). Their extension has always generated problems the complexity grade of which has been influenced by anthropogenous, climatic, geographical and technological factors. Although the technology in agriculture has reached high levels, still, weeds are a menace for the agricultural crops (PUN, 1966). The floristic structure of the weeds from the cultivated lands, as well as the number of the individuals and of the seeds from the soil reflect the level of the agriculture from a certain area and especially the efficiency of man's intervention upon the weed encroachment.
    [Show full text]
  • Status of the Fairway Rehabilitation and Maintenance Master Plan for the Danube and Its Navigable Tributaries (Dated 23-11-2018)
    EU Strategy for the Danube Region Priority Area 1a – To improve mobility and multimodality: Inland waterways Status of the Fairway Rehabilitation and Maintenance Master Plan for the Danube and its navigable tributaries (dated 23-11-2018) Key achievements since the endorsement of the Master Plan in 2014 The Fairway Rehabilitation and Maintenance Master Plan for the Danube and its navigable tributaries was developed by the EU Danube Region Strategy’s Priority Area 1a Steering Group based on the Luxemburg Declaration (2012). It highlights the national needs and mid-term measures required to realise harmonised and stable fairway conditions on the Danube river and its tributaries, in line with the existing international legal framework and the related PA 1a targets. With the Ministerial Conclusions signed in Brussels on 3 December 2014, the vast majority of the Danube Transport ministers adopted the Master Plan and agreed to take the necessary measures foreseen in the plan. The Transport Ministers reconfirmed their commitment with the Ministerial Conclusions signed in Rotterdam on 20 June 2016. The European Union’s involvement enabled an investment offensive, boosting the realisation of the Master Plan. At present, more than 95 million EUR have been invested through EU co- financed projects within the Connecting Europe Facility, the Operational Programme and the Instrument for Pre-Accession (IPA) between 2014 and 2022. Key implementation projects – FAIRway Danube and other EU-co-financed initiatives – were started and constitute a major share of the necessary investments. The results of these efforts are starting to bear fruit on the ground – fairway conditions are improving at several critical sections.
    [Show full text]
  • Craiova Dumitrașcu Anda Elena Almaj Craiova Mihai-Tudorin Lorena-Iuliana Amarastii De Jos
    PERSOANELE DESEMNATE PENTRU A PARTICIPA LA DERULAREA CAMPANIEI DE DEPUNERE A DECLARATIEI UNICE PERSOANE DESEMNATE DIN CADRUL FIECĂREI UNITĂŢI ADMINISTRATIV TERITORIALE JUDETUL UAT NUME PRENUME DENUMIREA LOCALITĂŢII DOLJ CRAIOVA DUMITRAȘCU ANDA ELENA ALMAJ CRAIOVA MIHAI-TUDORIN LORENA-IULIANA AMARASTII DE JOS CRAIOVA FIRESCU ELENA CRAIOVA BEGU IONUŢ ALEXANDRU CRAIOVA DUTA MARIAN AMARASTII DE SUS CRAIOVA ZULUF IONELA MADALINA APELE VII CRAIOVA BILTEANU MELANIA IONELA ARGETOAIA CRAIOVA FUGARU SEVASTIŢA BOTOSESTI PAIA CRAIOVA IONASCU FLORENTINA BRABOVA CRAIOVA BARBULESCU LAURENTIU CRAIOVA RĂDULESCU JANINA BRATOVOIESTI CRAIOVA DOGARU MIHAI CRAIOVA BERBEC MARILENA CLAUDIA BREASTA CRAIOVA CULCESCU MADALIN IONUT CRAIOVA NICHITA VALENTIN IOAN BUCOVAT CRAIOVA POPESCU MARIA ALINA BULZESTI CRAIOVA COJOCARU CATALINA LAURA CARCEA CRAIOVA VASILE CAMELIA ELENA CARPEN CRAIOVA OBOGEANU ADRIAN CASTRANOVA CRAIOVA BREBEUTA MARCELA DOLJ CRAIOVA CELARU COJOCARU STEFANIA CRAIOVA TITĂ ELENA TUDORIȚA CRAIOVA BUDICĂ VIOLETA CERNATESTI CRAIOVA BUDICĂ ALIN CRAIOVA LICA IONELA FELI COSOVENI CRAIOVA ILEANA VALERIA CRAIOVA BITU CONSTANTIN DANETI CRAIOVA DOBRESCU FLORIN CRAIOVA DUMITRESCU CORNELIU DIOSTI CRAIOVA DINCA ILEANA LARISA CRAIOVA MACAVEI MARIUS MIHAI DOBROTESTI CRAIOVA STEFANOIU MARIUS DRAGOTESTI CRAIOVA DUMITRESCU MIHAELA CORINA CRAIOVA GHIZDAVET CAMELIA VALENTINA CRAIOVA STEFAN CONSTANTINA- GHERCESTI ALINA CRAIOVA GIURA TITINA GHINDENI CRAIOVA MARTIN PAULA CAMELIA GOGOSU CRAIOVA ENACHE DAN DUMITRU CRAIOVA STOE CONSTANTIN GOIESTI CRAIOVA CIMPOERU LAURENTIU
    [Show full text]
  • File Din Istoricul Activităţii Medico-Sanitare În Calafat
    FILE DIN ISTORICUL ACTIVITĂŢII MEDICO-SANITARE ÎN CALAFAT Autorii site-ului mulţumesc d-lor Vasile Petrişor şi Lelius Mândroiu din Calafat, autorii monografiei „Calafat – Trepte de istorie”, care au formulat cea mai mare parte a datelor şi informaţiilor, precum şi d-lui dr. Stelian Voinea, pentru solicitudinea de care a dat dovadă prin punerea la dispoziţie a acestui excelent material documentar privind sănătatea publică în Calafat. La începutul secolului al XIX-lea, dezvoltarea unor centre tot mai aglomerate pe marginea Dunării, creşterea necontenită a tranzitului de mărfuri şi de călători, au determinat luarea unor măsuri drastice la punctele de frontieră, care să evite intrarea în ţară a unor epidemii, cunoscute în întreaga Europă prin efectele lor dezastruoase. Plecând de la această necesitate stringentă, în 1830 au intrat în funcţiune carantinele, fixate pe marginea Dunării, care aveau rolul de a forma un cordon sanitar, primul de acest gen din ţara noastră. Deci, începuturile organizării asistenţei sanitare în Calafat au fost strâns legate de intensa activitate din port şi implicit de înfiinţarea şi dezvoltarea carantinei locale. Ideea creerii, şi, într-o oarecare măsură, aplicarea sistemului carantinelor, a existat şi mai înainte de acest an. Astfel, în 1812, în timpul ciumei lui Caragea, la punctele de frontieră de pe Dunăre, între care şi la Calafat, s-au organizat servicii de carantină. La 31 decembrie 1829 au fost date instrucţiuni pentru înfiinţarea a nouă carantine la Brăila, Piua Pietrei, Călăraşi, Giurgiu, Zimnicea, Izlaz, Calafat, Cladova şi Vârciorova. În acelaşi timp, se prevedea încadrarea carantinelor cu funcţionari medicali şi administrativi. La Calafat, carantină de clasa I, personalul sanitar urma să fie alcătuit dintr-un cinovnic doftoricesc şi doi ciocli, iar cel administrativ, dintr-un comisar şi un subcomisar, precum şi din trei slujitori.
    [Show full text]
  • Strategia De Dezvoltare a Municipiului Băilești Pentru Perioada 2014-2020
    STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI BĂILEȘTI PENTRU PERIOADA 2014-2020 Băilești 2014 Art of performance CUPRINS: SECȚIUNEA I: PROFILUL MUNICIPIULUI BĂILEȘTI .................................................................... 4 Capitolul 1. Dezvoltarea urbană ............................................................................................. 4 1.1. Date geografice și încadrarea în teritoriu ...................................................................................... 4 1.2. Poziția în cadrul rețelei de așezări ................................................................................................. 7 Capitolul 2. Profilul demografic ............................................................................................ 10 Capitolul 3. Fondul locativ ................................................................................................... 19 Capitolul 4. Economie .......................................................................................................... 21 4.1. Scurt istoric. Resurse ....................................................................................................................... 21 4.2. Agenţii economici. Antreprenoriatul ............................................................................................... 22 Capitolul 5. Infrastructura de transport ................................................................................ 40 5.1. Infrastructura rutieră ......................................................................................................................
    [Show full text]
  • Întreruperi Programate – Judeţul Dolj, Săptămâna 01 Iulie – 07 Iulie, Anul 2019
    ÎNTRERUPERI PROGRAMATE – JUDEŢUL DOLJ, SĂPTĂMÂNA 01 IULIE – 07 IULIE, ANUL 2019 Distribuţie Oltenia execută lucrări programate în reţelele electrice pentru creşterea gradului de siguranţă şi continuitate în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor, precum şi a îmbunătăţirii parametrilor de calitate ai energiei electrice distribuite. Distribuţie Oltenia anunţă întreruperea furnizării energiei electrice la consumatorii casnici şi agenţii economici, astfel: Interval orar Data de întrerupere Localitatea Zona de întrerupere 09:00 - 17:00 Craiova PT438 - cart. Sărari, blocurile: M15 - M53, K2 - K6, agenţi economici de la parterul blocurilor 01.07 09:00 - 17:00 Calafat PTA 2 Basarabi, PTA 4 Basarabi Valea Stanciului, 09:00 - 17:00 PT 2 Gângiova, PT 3 Gângiova, PT 1 Greceşti, PT 2 Greceşti, PT SI Staţia Horezu Poienari Gângiova 09:00 - 17:00 PT 393 - cart. Sărari, blocurile: M1 - M14 Craiova 08:30 - 16:30 PT 258 - bl. 90B 09:00 - 17:00 Calafat PTA 3 Basarabi Robăneştii de Sus - integral, Pârşani - integral, PT IAS Gară Robăneşti, PT terţi: PTA Complex 02.07 09:00 - 17:00 Robăneşti Agro Pieleşti, PT Orange Robăneştii de Jos 09:00 - 17:00 Robăneştii de Jos - integral, PTA Bojoiu 09:00 - 17:00 Drăgoteşti PTA Popânzăleşti, PTA 1 Popânzăleşti, PTA 2 Popânzăleşti, PTA Moară Popânzăleşti 08:30 - 16:30 Craiova PT 258 - bl. 96A PT 311 - str. Calea Bucureşti, blocurile - A 4, A 5, A 6, A 7, P 2, P 3, P 4, P 5, C 4, C 5 şi spaţiile 09:00 - 17:00 Craiova comerciale aferente, poşta de pe Calea Bucureşti 09:00 - 17:00 Pleniţa PTA Moară Pleniţa, PTA
    [Show full text]
  • S I T U a Ţ I a Drumurilor Judetene in Administrare
    S.C. P.L.D.P. DOLJ S.A. S I T U A Ţ I A DRUMURILOR JUDETENE IN ADMINISTRARE Poziţiile kilometrice Lungimea sectorului pe tipuri de Categoria şi nr. Drumului, localitatea de Inceput şi de Sfârşit, Nr. ale sectorului de îmbrăcăminţi Localităţi între care este localităţile principale pe traseu, lungimea totală pe traseu, crt. drum (de la km … la Îmbrăcăminţi cuprins sectorul de drum lungimea totală în km - ÎN ADMINISTRARE - Pietruit Pământ km… ) asfaltice DJ 542 16+000 – 45+170 29,170 Zvorsca – Dăbuleni Lim. Jud. Olt – Zvorsca – Amărăştii de Sus – Amărăştii de Jos – 1 Dăbuleni (DN 54) L = 27,450 KM TOTAL = 16+000 – 45+170 29,170 DJ 551 0+000 – 1+500 1,500 Sadova (DN 55) - 2 Sadova (DN55) – Mânăstirea Sadova Mânăstirea Sadova L = 1,500 KM TOTAL = 0+000 – 1+500 1,500 DJ 551A 0+000 – 9+500 9,500 Bratovoişti-Puţuri 3. Bratovoieşti-Gioroc-Puţuri L = 9,500 KM TOTAL = 0+000 – 9+500 9,500 DJ 551B 0+000-2,850 2,850 Listeava-Ostroveni 4. Listeava(DN55)-Ostroveni(DN55A) L=2,850 km TOTAL= 0+000-2,850 2,850 DJ 551C 0+000-1+200 1,200 DN55-Preajba DN55-Preajba-Carcea 1+200-7+000 5,800 Preajba-Carcea 5. 7+000-8+120 1,120 Carcea L=8,120 km TOTAL 0+000-8+120 1,200 1.120 5,800 DJ 552 0+000 – 71+606 71,606 Craiova-Cetate Craiova – Mofleni - Bucovăţ – Italieni – Terpeziţa – Sălcuţa – 6. Plopşor - Vârtop – Caraula - Cetate L = 67,106 KM TOTAL = 0+000 – 71+606 71,606 DJ 552A 0+000 - 17+000- 17,000 Criva –Dragoia DJ 552 – Criva – Vârvoru de Jos – Ciutura – Dragoia– 17+000 - 26+600- 9,600 Dragoia-Mărăcine Tencănău - Mârza – Mărăcinele – Perişor – Cetăţuia – Cioroiaşi 26+600 - 52+000- 25,400 Perişor – Covei 7.
    [Show full text]
  • JUDEŢUL DOLJ Cu Reşedinţa În Municipiul Craiova
    JUDEŢUL DOLJ cu reşedinţa în municipiul Craiova Municipii............................ 3 Oraşe ............................... 4 Localități componente ale municipiilor și ale orașelor......... 12 Comune .............................. 104 Sate ................................ 378 - din care, aparțin de municipii și orașe ...................... 14 A. MUNICIPII ----------------------------------------------------------------------------- Nr. Denumirea Localităţi componente Sate ce aparţin crt. municipiului ale municipiului municipiului ----------------------------------------------------------------------------- 1. CRAIOVA 1. CRAIOVA 1. Cernele 2. Făcăi 2. Cernele de Sus 3. Mofleni 3. Izvorul Rece 4. Popoveni 4. Rovine 5. Şimnicu de Jos 2. BĂILEŞTI 1. BĂILEŞTI - 2. Balasan - 3. CALAFAT 1. CALAFAT 1. Basarabi 2. Ciupercenii Vechi 3. Golenţi B. ORAŞE ----------------------------------------------------------------------------- Nr. Denumirea Localităţi componente Sate ce aparţin crt. oraşului ale oraşului oraşului ----------------------------------------------------------------------------- 1. BECHET 1. BECHET - 2. DĂBULENI 1. DĂBULENI 1. Chiaşu 3. FILIAŞI 1. FILIAŞI 1. Almăjel 2. Bîlta 3. Branişte 4. Fratoştiţa 5. Răcarii de Sus 6. Uscăci 4. ȘEGARCEA 1. ȘEGARCEA - 1 C. COMUNE ------------------------------------------------------------------------- Nr. Denumirea Satele crt. comunei componente ------------------------------------------------------------------------- 1. Afumaţi 1. Afumaţi 2. Boureni 3. Covei 2. Almăj 1. Almăj 2. Bogea 3. Moşneni
    [Show full text]
  • Bridge Over the Danube River Between Vidin (Bulgaria) and Calafat (Romania)
    Convention on Environmental Impact Assessment in a Transboundary Context (Espoo, 1991) CASE STUDY FACT SHEET #1 Bridge over the Danube River between Vidin (Bulgaria) and Calafat (Romania) The Vidin-Calafat Bridge over the Danube River will provide an important link in the transport infra- structure of both Bulgaria and Romania, and will form part of the southern branch of the pan-European transport Corridor number IV. It will provide for both road and rail links. The project proponent is the Bulgarian Ministry of Transport and Communications, but Bulgaria and Romania will jointly operate and maintain the bridge. Construction of the 2-km link is expected to begin in 2005 and to be completed in 2008, at a total cost of € 230 million. The project is being co-financed by the European Union's ‘Instrument for Structural Policies for Pre-Accession’ programme, the European Invest- ment Bank, the Agence Française de Développe- ment and the German KfW banking group (totalling up to € 165 million), together with the Government of Bulgaria. România INSTITUTIONAL ARRANGEMENTS In June 2000, the two countries signed an agreement on the project’s technical, financial, legal and organizational aspects. The agreement was ratified Bulgaria by the Parliaments of both countries and entered into force in April 2001. The bilateral agreement specified that an environmental impact assessment (EIA) should be carried out jointly, taking into account Bulgarian, Romanian and European Union legis- lation. Both countries were Parties to the Espoo Convention on EIA in a Transboundary Context. The agreement established a Joint Committee to oversee the project, chaired by the two countries’ deputy transport ministers and including representatives of their environment ministries.
    [Show full text]