Octavian Paler [I Intimit\]Ile Deschise

$Octavian Paler [I Intimit\]Ile Deschise$

PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO Adèle Haenel, noua actri]\ a fra]ilor Dardenne: „Iau actoria cu totul, e ca o biseric\ pentru mine“

Iulia Blaga

Adèle Haenel este una dintre actri]ele `n ascensiune din cinemaul francez. A cucerit `n 2015, la 26 de ANUL XIII » NR. 559 » 18 – 24 martie 2017 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected] ani, Premiul César pentru rol secundar feminin cu rolul din Suzanne, de Katell Quillévéré. Fa- CENTENARUL NA{TERII LUI DINU LIPATTI (1917-2017) ta necunoscut\/ La fille inconnue, de Jean-Pierre [i Luc Dardenne, st\ cu totul pe umerii ei, pentru c\ interpreteaz\ o doctori]\ care are Un excurs printre documente un proces de con[tiin]\ `n urma mor]ii unei tinere c\reia nu i-a deschis u[a cabinetului, dup\ ter- inedite [i `n Biblioteca minarea programului, [i apare `n fiecare cadru. Na]ional\ a Fran]ei » pag. 2-3

Cronic\ de carte

Octavian Paler [i intimit\]ile deschise

Marius Mihe]

~ntrebat la un moment dat ce fel de carte este cea pe care tocmai o scrie, Octavian Paler r\spunde c\ n-are habar dac\ e una de fic]iune sau de eseuri. Nu min]ea. Nici nu disimula. Toat\ opera lui oscileaz\ nehot\rât `ntre fic]iune [i non-fic]iune.

» pag. 10

„Trei cuvinte preferate“ [i ce spun acestea despre marii scriitori

Drago[ Cojocaru

Cu Dinu Lipatti am `mp\r]it dintotdeauna ziua mea de na[tere, `ntâmplat\ `n anul `n care el avea s\ Autorul britanic Ben Blatt, fost moar\, `n decembrie. Nu `mi amintesc unde am v\zut [i ascultat primul LP cu o `nregistrare a lui Lipatti, ziarist la „Slate“ [i „The Harvard Lampoon“, a studiat pentru noua dar, mai mult ca sigur, a fost la unul din cei trei profesori ce m-au format atât ca arheolog [i istoric, cât sa carte, Nabokov’s Favorite Word [i ca om, to]i trei mari melomani: Petre Alexandrescu, Radu Popa, {erban Papacostea. To]i trei oameni Is Mauve, cuvintele cele mai des de mare cultur\ [i deschidere intelectual\, pentru care nu exista reductiva formul\ „crede [i nu cerceta“. folosite de marii scriitori [i iat\ ce a descoperit.

Citi]i articolele semnate de Victor Eskenasy `n » paginile 2-3 [i 6 » pag. 14 2 » actualitate CENTENARUL NA{TERII LUI DINU LIPATTI (1917-2017) Un excurs printre documente inedite [i `n Biblioteca Na]ional\ a Fran]ei Pagini realizate de Victor Eskenasy

Dinu Lipatti 1939 – elve]ian, dintre care una p\strat\ Cu Dinu Lipatti am `mp\r]it dintotdeauna ziua mea de na[tere, `ntâmplat\ `n anul `n „Va face o mare o expediase tot de la Paris, la 20 iu- nie 1938. care el avea s\ moar\, `n decembrie. Nu `mi amintesc unde am v\zut [i ascultat carier\ [i va deveni primul LP cu o `nregistrare a lui Lipatti, dar, mai mult ca sigur, a fost la unul din cei trei o celebritate mondial\“ Din Lausanne, la 17 iulie 1939, Clara Haskil avea s\-i scrie lui Li- profesori ce m-au format atât ca arheolog [i istoric, cât [i ca om, to]i trei mari melo- „A[ vrea s\ v\ vorbesc din nou de- patti c\ dirijorul Charles Munch – mani: Petre Alexandrescu, Radu Popa, {erban Papacostea. To]i trei oameni de mare spre el `nainte s\ organiza]i sta - cu care pianistul cântase recent – cultur\ [i deschidere intelectual\, pentru care nu exista reductiva formul\ „crede [i nu giunea artistic\ 1939-1940 la Win- a fost angajat pentru un concert la cerceta“. Dimpotriv\, de la ei am `nv\]at, `ntre altele, s\ privesc mereu critic, s\ caut terthur“, ì atr\gea aten]ia Clara Winterthur [i c\ o recomandare `ntotdeauna adev\rul la izvoarele faptelor istoriei, s\ consider mereu reconstruc]ia Haskil „omului cu mâini de aur“, din partea lui ar fi util\, pentru c\ istoric\ asemenea unui fenomen `n mi[care, c\ruia ad\ugarea fie [i a unei singure [ ] cum a fost poreclit Werner Rein- „Dl Reinh art `n]elege cam greoi c\r\mizi poate amplifica, remodela, reechilibra, cunoa[terea uman\. Dac\ ì evoc [i are nevoie s\ i se repete des [i hart, atotputernicul om de afa - ast\zi, la centenarul na[terii lui Lipatti, este nu numai fiindc\ mi-ar fi pl\cut s\-l ceri, clarinetist [i mecena din din mai multe p\r]i c\ un artist Elve]ia german\. „Dinu Lipatti a este demn s\ figureze `n con- anivers\m reascultându-i muzica `mpreun\, ci [i fiindc\ tr\iesc cu sentimentul c\, din cântat recent la Paris cu orchestra certele din Winterthur, ora[ cel varii motive, cercetarea serioas\ a istoriei culturale muzicale române[ti [i implicit [i `ntr-un recital [i a l\sat o impre- pu]in tot atât de preten]ios ca Lon- men]inerea real\ `n via]\ a memoriei pianistului stagneaz\. Ca [i `n cazul lui George sie profund\ asupra tuturor muzi- dra sau New York“. Umorul deca- Enescu, se prefer\ cultivarea [i perpetuarea legendei, a a[a-numitului „brand“. cienilor care l-au auzit. Este vorba pant al Clarei Haskil, mai ales de un artist cu un talent de-a drep- atunci când se exprima `n româ - tul excep]ional [i `mi permit s\ ne[te, era f\r\ pereche, dar `n at- se programau piesele de muzic\ cert dedicat tinerilor compozitori seme] [i puternic; italianul face o vi-l semnalez din nou, fiindc\ sunt mosfera din ajun de r\zboi Lipatti modern\. ~n ce-l privea, Reinhart Bernard Schulé, Cesare Brero [i muzic\ vesel\, pitoreasc\ [i vie; sigur\ c\ ve]i avea o mare pl\cere nu avea mari [anse s\ fie primit la scria: „Vreau s\ v\ spun c\ Simfo- Dinu Lipatti – cum st\ scris `n românul se complace `ntr-o at- s\-l face]i cunoscut publicului de Winterthur. nia concertant\ [pentru dou\ pi- monografia Bârg\uanu-T\n\ses- mosfer\ de pasiune [i elocven]\“ la Winterthur. ~n scurt\ vreme, va Doar cu câteva zile mai de- ane [i orchestr\] a compatriotului cu –, ci, mai exact, cu unul `n me - („Le Populaire“, 28.01.1939). Lipat- face o mare carier\ [i ar fi intere- vreme, la 10 iulie, Reinhart ì ex- dumneavoastr\ Lipatti m\ intere- moria lui Paul Dukas, organizat la ti, cum o anun]a `n ajunul concer- sant s\-l asculta]i `nainte de a de- plicase c\, pe de o parte, era `n seaz\ foarte mult, dar nu [tiu `n ce {coala Normal\ de Muzic\ de Al- tului pe Florica Musicescu, avea veni o celebritate mondial\!“ `ntârziere cu preg\tirea urm\toa - m\sur\ este un proiect u[or de re- fred Cortot `nsu[i, care „a compus s\ prezinte Sonatina pentru [subl. V.E.]. rei stagiuni, Hermann Scherchen, alizat la noi. Cred c\ dorin]a d-lui programul cu lucr\rile a trei din- vioar\ [i pian [i, `n prim\ audi]ie, Scrisoarea Clarei Haskil era dirijorul Orchestrei, fiind plecat de Lipatti este s\ vin\ s\ cânte lu- tre ultimii elevi ai lui Dukas“ (Le Suita pentru dou\ piane. datat\ la 2 aprilie 1939 [i f\cea dou\ luni pentru a dirija noua Or- crarea el `nsu[i [i, dac\ este posi- Petit Journal, 16.01.1939). Avea s\ urmeze, la 5 martie, `n referin]\ la alte dou\ epistole chestr\ a Palestinei, [i c\ nu au fost bil, `mpreun\ cu dumneavoastr\. Concertul, desf\[urat la 19 ia- seria de Concerte ale Conserva- trimise influentului mecena fixate concertele speciale `n care Or, dumneavoastr\ cunoa[te]i nuarie, a f\cut obiectul unei torului, unul dirijat de Charles num\rul de soli[ti de la noi pe cronici, publicat\ sub titlul Oma - Munch, `n partea `ntâi cu un pro- care trebuie s\-i plas\m `n fiecare giu lui Paul Dukas de Roger gram de muzic\ româneasc\: an `n programele noastre: este Lebats. Potrivit criticului: „Emo- Capriccio roumain de Mihalovici, vorba `ntâi de a[ii orchestrei ]ionant omagiu adus lui Paul Danses d’ Œdipe ale lui Enescu [i noastre [i apoi de profesorii de Dukas acest concert al Asocia]iei Rapsodie roumaine a lui Stan pian ai {colii noastre de Muzic\, Amicale a {colii Normale de Mu- Golestan, urmate apoi de Concer- care au to]i, mai mult sau mai zic\, la care trei elevi ai atât de re- tul `n mi minor de Chopin cântat pu]in, dreptul s\ cânte ca soli[ti `n gretatului muzician au venit s\-[i de Lipatti („Paris Soir“). fiecare iarn\. Poate, ne-am putea depun\ m\rturia [i fervoarea, `n Sâmb\t\ 18 martie 1939, Dinu interesa de piani[ti de la noi pen- memoria maestrului lor [i a artei Lipatti ap\rea din nou ca solist, `n tru lucrarea lui Lipatti, care tre- prestigioase pe care au deprins-o Concertele Pasdeloup, sub ba- buie s\ se afle `nc\ `n teancul de prin `nv\]\mântul s\u profund, gheta lui Albert Wolff, `n Concer- muzic\ modern\, pe care editorii, `n]elept [i cutez\tor. Preceptele tul `n La major de Liszt („Journal compozitorii etc. ni-l trimit `ncon- unui Paul Dukas nu se pierd de débats politiques et litteraires“), tinuu. ~n orice caz, voi vorbi cu niciodat\, ele se transmit [i fecun- remarcat, `n cuvinte calde de Scherchen, imediat ce se `ntoarce, deaz\ talentele cele mai diverse. cronicarul s\pt\mânalului „Le s\ vedem ce se poate face“. Am avut dovada la acest concert Menestrel“ (24.03.1939). Michel- Dincolo de imensa prietenie pe la care dl Bernard Schülé, El- Léon Hirsch nota: „Dl Dinu Lipatti care i-o purta lui Dinu Lipatti, ve]ia; dl Cesare Brero, italian; nu este un necunoscut. L-am as- cum o atest\ scrisorile ei publi- Dinu Lipatti, român, s-au reunit cultat adesea pe acest tân\r pi- cate odinioar\ din colec]ia prof. pentru a face ascultate lucr\rile anist român [i ne amintim de in- Dinu T\n\sescu, Clara Haskil in- lor, a c\ror unicitate se datoreaz\ terpretarea pe care a dat-o unei tuia bine [i era `n perfect acord cu exemplului nobil al lui Dukas. Sonate de Enescu, care m\r tu - critica francez\ din acea prim\va - Varietatea acestor arti[ti des\ - risea o elocven]\ rar\ [i impe - r\ a anului 1939. vâr [i]i este totu[i extrem\: elve - tuoas\. ~n aceast\ pies\ discu - Anul `ncepuse nu cu un con- ]ianul este un compozitor sever, tabil\ care este Concertul `n La de

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 559» 18 – 24 martie 2017 www.suplimentuldecultura.ro actualitate « 3 Rezultatele Concursului de Debut al Editurii POLIROM

La Concursul de Debut al Editurii Polirom, edi]ia 2017, au fost depuse 195 de manuscrise, la urm\toarele sec]iuni: Proz\ – 122 de manuscrise, Poezie – 73 de manuscrise. Premiul de Debut la sec]iunea Poezie nu s-a acordat. Premiul de Debut la sec]iunea Proz\ a revenit romanului Downshifting. Un pas `napoi de Alexandru Done

ALEXANDRU DONE s-a n\scut pe 1 aprilie 1974, `n Bucure[ti. Este absolvent al Univer- sit\]ii de Arte Bucure[ti, sec]ia Grafic\. Este artist vizual [i senior art director pentru proiecte de comunicare vizual\. Romanul Downshifting. Un pas `napoi este câ[tig\torul Concursului de Debut al Editurii Polirom, fiind selectat din 122 de manuscrise participante. Atunci când timpul t\u `ncepe s\ apar]in\ doar celorlal]i, iar diminea]a nu mai `nseamn\ o nou\ zi, când existen]a ta devine o simpl\ list\ cu termene de plat\ [i o continu\ alergare `ntr-o curs\ f\r\ `nving\tori, iar micile sau marile tale idealuri r\mân din ce `n ce mai `n urm\, trebuie s\ `ncetine[ti, s\ schimbi viteza [i direc]ia. Adic\, Downshifting! Cu alte cuvinte, rabelai- sian, s\ faci ce-]i place. Povestea lui Mihai `ncepe printr-o demisie [i continu\ printr-un [ir de evenimente [i coinci- den]e extraordinare, care aduc la un loc, sub spectrul lui Mircea Eliade, trei puncte de pe har- ta lumii: Bucure[ti, Chicago [i localitatea Buzes- cu. `ntr-un vârtej ame]itor, caruselul `ntâmpl\rilor `nghite felii generoase de via]\ cotidian\ dintr-o Românie a tuturor posibilit\]ilor. Liszt, el [i-a câ[tigat galoanele de solist. `n]elegere rar `ntâlnite. Dinu Lipatti de- Cronicarul aprecia c\ „programul De[i este un debut, Downshifting. Un pas `na- Virtuozitatea lui este pur\ [i elegant\, ]ine o personalitate marcant\ dovedit\ dlui Lipatti a fost alc\tuit `n mod remar- poi este un roman scris cu mân\ sigur\, cu im- la nevoie viguroas\; dar ceea ce seduce `n execu]iile sale [i `n devo]iunea sa cabil, pentru a pune `n eviden]\ cali - agina]ie debordant\ [i ingeniozitate, autorul la el cel mai mult este acest efort vizibil pentru muzic\“. t\]ile extrem de variate ale pianistului. realizând o construc]ie romanesc\ f\r\ fisuri. de medita]ie [i de probitate. Nici o pre- O cronic\ mai detaliat\ o oferea un El a [tiut s\ traduc\ `n mod admirabil ocupare de a se impune, doar de a face personaj special al vie]ii sociale pa - maiestatea, colorat\ deja de romantism, s\ cânte lucrarea just, o grij\ ce ì riziene interbelice, scriitorul, ziaristul a Toccatei `n Do diez major de Bach, p\teaz\ chiar jocul cu o anume r\ceal\ [i criticul muzical Lucien Rebatet, transpus\ pentru pian de Busoni. ~n cunoscut pentru ata[amentul s\u tim- purist\, foarte rar\ la un tân\r“. sonata Aurora de Beethoven, [i-a dove- puriu fa]\ de na]ional-socialism [i pen- ~n aprilie 1939, entuziasmul Clarei dit farmecul stilului melodic, concomi- tru colaborarea la publica]ia de ex- Haskil era sincron cu al unor cronicari tent cu virtuozitatea. ~n ce m\ prive[te, trem\-dreapta „Action française“. Re- mi-a pl\cut `n mod special interpretarea francezi dup\ primul mare succes al lui batet – care `n parantez\ fie spus era pe care a dat-o Sonatei de Stravinski, Lipatti `n recital pe scena parizian\, `n c\s\torit cu o românc\ [i comentase an- text extrem de dificil, `n care aduce o in- Sala Chopin, la 29 martie. „Dinu Lipatti, terior [i alte concerte române[ti – afir- teligen]\ ce, f\r\ `ndoial\, ar fi primit tân\r pianist român, este `n posesia ma despre Lipatti c\ tân\rul „pianist aprobarea deplin\ a maestrului, atât de celui mai frumos me[te[ug ce se poate român a cântat destul de des `n s\lile sever, totu[i, cu virtuozii care ì abor- vedea. La egalitate cu tehnica lui, tem- noastre de concert f\r\ s\ reu[easc\ s\ deaz\ opera. El a terminat triumf\tor cu se fac\ distins de public de zeci de al]i in- peramentul ì este acela al unui mare piese din cele mai accesibile de Brahms terpre]i. Ultimul s\u recital `n Sala virtuoz, plin de dinamism interior, care [i Chopin“. Iar criticul conchidea f\r\ ghideaz\ o supl\ inteligen]\ muzical\“, Chopin a marcat o r\scruce `n cariera [...] ezitare: „De la un cap\t la altul al serii, nota un critic la rubrica Recitale [i con- sa. Numele s\u este ata[at acum emo]iilor pe care le procur\ tuturor dl Lipatti [i-a demonstrat vigoarea su- certe, `n „Le Journal“. melomanilor parizieni ce `l pot asculta. flului, ca [i siguran]a gustului. Este Un altul, Henry Barraud, `ntr-o Concertul s\u s-a `ncheiat cu o salv\ de vorba, probabil, de cel mai remarcabil scurt\ rubric\ similar\ din „Le Temps“ aplauze care valoreaz\ o consacrare. [...] pianist pe care România, bogat\ mai (23.04.1939), scria: „Recitalul lui Dinu Jocul s\u este alc\tuit dintr-o alian]\ se- ales `n violoni[ti iscusi]i, ni l-a trimis Lipatti a fost pentru pianistul român duc\toare de fantezie oriental\ [i clari- pân\ acum“. ocazia s\ confirme tehnica sa perfect\ tate latin\, care au fost disciplinate, du- La mijlocul anului 1939, la 22 de ani, `n [i soliditatea culturii sale muzicale. p\ toate aparen]ele, printr-o solid\ edu- ajun de r\zboi, Dinu Lipatti era `nscris pe Bach a fost tradus cu fervoare [i ca]ie dup\ regulile germane“. orbita marilor piani[ti ai secolului s\u.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 559» 18 – 24 martie 2017 www.suplimentuldecultura.ro 4 » opinii Scrisoare c\tre Junichiro Tanizaki

Jurnalul unui b\trân nebun, traducere din limba dansatoare, dac\ nu [i mai r\u, acestei culturi `nsemnate de a japonez\ [i note de Magda Ciub\ncan, a ap\rut este `nc\rcat\ de o pasiune pe care r\mâne, totu[i, ea `ns\[i. ~n aceast\ la Editura Polirom `n 2016. am explorat-o ca pe un continent direc]ie, scumpe domnule Junichi- cu des\vâr[ire nou. ro Tanizaki, v\ g\sesc inegalabil. Dar nu de aceea v\ scriu acum, Aflu c\ a]i fost unul dintre scrii- ci pentru c\ Jurnalul unui nebun torii `ndr\gi]i de contemporanii Culeg\torul de harfe b\trân reu[e[te s\ ating\, ca lite- dumneavoastr\ [i asta m\ mir\, Andrei Cr\ciun ratur\, ceva foarte asem\n\tor pentru c\ nu pare s\ ave]i o grij\ perfec]iunii visate de clasici: are excesiv\ pentru felul `n care v-ar claritatea unui proces verbal. Este privi. Probabil `ns\ c\ onestitatea adev\rat c\ e, pân\ la urm\, un brutal\ este resim]it\ ca o calitate, dac\ nu ca o virtute, `n Japonia. Scumpe domnule Junichiro Tani- fost privit, ne`ndoielnic, ca un ciu- proces verbal de constatare a evo- zaki, prezint impardonabile lacu- dat. De aceea am ales s\ m\ dedau lu]iei unei boli [i a unei lupte pen- Nu v\ pot asigura de multe lu- ne `n chestiunea literaturii nipone. lecturii `n intimitate, departe de tru supravie]uire pe care prea cruri, scumpe domn, dar dac\ la o Am s\ v\ rog s\ primi]i, totu[i, scu- privirile oric\rui curios. pu]ini [i-o mai permit. jum\tate de secol de când a]i dat zele mele pentru aceast\ stare de Am `nceput, probabil, gre[it E greu s\ fii de partea b\trânu- acest roman, care, cumva, v\ `n- fapt. Nu m\ justific, explic. Litera- s\ m\ apropii de opera dumnea- lui Utsugi, chiar dac\ e limpede c\ cheie str\lucit opera, `nc\ se mai tura nipon\ a ajuns s\ fie tradus\ voastr\ cu sfâr[itul. Am citit moare [i c\ [i-a `nchinat via]a per- g\se[te un tân\r, la cel\lalt cap\t târziu `n limba ]\rii mele. Jurnalul unui b\trân nebun [i versit\]ii [i a fost un om mai de- al lumii, care s\ cad\ pe gânduri Locuiesc `n Estul Europei, `ntr-o cred c\ am reu[it, totu[i, s\ v\ grab\ aspru [i, `n definitiv, ne- citindu-v\, iar c\derea pe gânduri fost\ republic\ socialist\. Tra- `n]eleg pozi]ia fa]\ de lume [i ~nc\ mai poate s\ [ocheze o aseme- pl\cut. E greu [i s\ fii de partea s\ fie profund\, [i mai ales de du- vers\m o nesfâr[it\ tranzi]ie [i, dece- fa]\ de via]\. nea poveste, erotismul ei `nc\ nurorii sale, Satsuko, o femeie rat\, atunci p\stra]i toate [ansele nii la rând, literatura n-a mai fost po- Nu sunt un cinefil atât de redu- p\streaz\ puterea unui scandal. Sunt, u[oar\, [i nu din generozitate. s\ r\mâne]i etern. pular\, r\mânând ast\zi o ocupa]ie tabil `ncât s\ fi v\zut [i filmul din totu[i, la treizeci [i trei de ani, oare- Nu este `ns\ deloc greu s\ vezi, Dar desigur [tia]i toate acestea, mai degrab\ periferic\, fiind, pe ne- 1962, care v-a ecranizat romanul, cum tân\r. Nu mi-am pus cu adev\rat dincolo de aceast\ istorie mic\ ([i fiindc\ a]i scris, nu-i a[a?, despre drept, socotit\ un moft al elitelor. `n regia lui Keigo Kimura. ~n problema pulsiunilor sexuale ale tulbur\toare), istoria mare a Japo- puterea celui care iube[te de a Dac\ a[ fi fost surprins chiar schimb, Jurnalul unui b\trân ne- b\trânilor, fie ei nebuni sau nu. niei, a transform\rilor prin care `ndura nu doar sfâr[itul unei acum, `n mileniul al III-lea, citind bun a rulat `ndelung `ntr-una din- Povestea b\trânului diarist societatea japonez\ a trecut, felul vie]i, ci chiar [i eternitatea. unul dintre romanele dumnea- tre camerele inimii mele, [i va ru- Utsugi, care face o obsesie târzie `n care s-au schimbat standardele Las, de aceea, `n loc de orice voastr\ `ntr-un loc public, a[ fi la mult timp de acum `nainte. pentru nora sa, Satsuko, fost\ de frumuse]e [i, mai ales, lupta alt\ concluzie, o reveren]\.

Dementius Alienatus. Repovestire ~ntâmpl\ri [i personaje Florin L\z\rescu

— B\i, frate, tu e[ti scriitor. — Bine, s\ vedem C\ dac-avea nu f\cea ce-a f\cut… plantat flori [i copaci [i to]i su- ce mai mare, iar lumea oamenilor Spune-mi o poveste ca lumea. Una — P\i, vezi c\ se poate? — Da’ ce-a f\cut? pu[ii lui s-au mutat acolo… normali, din ce `n ce mai mic\… din aia de-a ta, din copil\rie. — Nu m\ `ntrerupe. Las\-m\ — Asta-]i zic… `mp\ratul \la nu — {i… — {i s-a n\scut F\t-Frumos! — Mi-am terminat pove[tile s\ m\ gândesc. prea era cu to]i boii acas\, dup\ cum — Ceilal]i oameni, fascina]i de — Nu s-a n\scut nici un F\t- din copil\rie. Le-am spus pe toate — Dar nu mult, c\ se termin\ spune [i numele. Voia s\ schimbe ideea `mp\ratului, convin[i c\ Frumos! de o mie de ori, la o mie de oa- berea. lumea dup\ cum `i tuna lui… meni. Prin urmare, [i ]ie. — OK. O [tii pe aia cu Demen- — Nu a[a fac to]i `mp\ra]ii? via]a e mai frumoas\ dincolo, `[i — Atunci cum l-au oprit pe — De când nu ne-am v\zut, nu tius Alienatus? — Las\-m\, ascult\ pân\ la doreau s\ devin\ cu to]ii supu[ii `mp\rat s\ schimbe lumea? … se poate s\ nu-mi mai amintit una — Nu. Ia zi! cap\t! {i v\zând el c\ mul]i oa- s\i, ca s\ locuiasc\ pe cealalt\ lu- — P\i, nu l-au oprit nou\. — Tr\ia odat\ un `mp\rat ma- meni din `mp\r\]ie i se `mpotri- me. Fiecare om visa s\ scape de — I-auzi! ~nseamn\ c\ mai — Sunt peste zece ani de când re [i puternic… vesc, s-a gândit s\-[i construiasc\ via]a cu care se obi[nuise [i s\ se tr\ie[te [i azi acel `mp\rat… Unde-i nu-mi mai amintesc una nou\. — Nu m\ lua cu din astea o lume aparte mute cu tot ce are `n noua `mp\r\]ia lui? — Zi una veche. chiar a[a de vechi, de adormit co- — Aparte sau departe? `mp\r\]ie. — Nu trebuie s-o cau]i, p\mân- — M-am plictisit s\ spun po- piii… {i `mp\ratul avea o `m- — Stai s\ vezi... A turnat o fun- — {i? tul oamenilor normali nu mai ve[tile mele vechi. p\r\teas\… da]ie [i a poruncit supu[ilor s\ — {i tot a[a, pân\ când p\mân- exist\ de mult. Lumea `mp\ratu- — Atunci zi-mi una veche a alt - — Stai c\ nu-i poveste din aia... care p\mânt. Constru]ia cre[tea, tul s-a `mpu]inat. ~mp\r\]ia lui lui nebun e asta `n care tr\im, aici cuiva. ~mp\ratul n-avea nici o `mp\r\ teas\. cre[tea. ~mp\ratul a `n\l]at case, a Dementius Alienatus era din ce `n ne-am mutat cu to]ii.

{tiri la zi din actualitatea cultural\ [i articolele edi]iei pe www.suplimentuldecultura.ro

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 559» 18 – 24 martie 2017 www.suplimentuldecultura.ro opinii « 5 Din poznele Academiei Române (III)

Când am dat titlul acestui text, poate c\ am folosit al]ii asemenea au f\cut [i ei o un termen u[or nepotrivit. O institu]ie atât de [coal\ `n România. Un liceu, o Românii e de[tep]i respectabil\ ca Academia Român\ nu face pozne, [coal\ profesional\ sau m\car un Radu Pavel Gheo ci gafe. Iar propunerea academic\ din „Strategie de gimnaziu. {i ei s-au bucurat de dezvoltare a României `n urm\torii 20 de ani“, prin `nv\]\mântul gratuit asigurat de generoasa noastr\ patrie, iar care absolven]ii de facultate care vor s\ emigreze acum o [terg `n ]\ri str\ine cu tot raportul citat zice c\ ar trebui A[adar, dac\ tot trebuie s\ im- trebuie fie s\ lucreze mai `ntâi câ]iva ani `n România, cu expertiza lor. Doar [ti]i cât e de s\-i cear\ `napoi. punem plata studiilor, atunci s\ fie s\-[i pl\teasc\ studiile asigurate de statul român, greu s\ g\se[ti un instalator bun ~n fine, haide]i s\ ne gândim [i pl\teasc\ to]i. Sau s\ lucreze to]i `n ziua de azi. Cu ce-i mai bun un exact asta e: o gaf\ cu lustru [tiin]ific. la sutele de mii de absolven]i de fa- unde-i pune statul. S\ l\s\m deo - medic generalist decât un instala- cultate care nu pleac\ din ]ar\, ci parte idealismele cu `nv\]\mân- tor atunci când ]i-au cr\pat ]evile Sigur, documentul strategic amin- mult decât atât, e [i discriminato- r\mân aici [i lucreaz\ `n cu totul tul gratuit [i s\ calcul\m cu mi- `n cas\ [i ]i s-a inundat parchetul tit aici a stabilit corect c\ una din rie: se refer\ doar la absolven]ii de alt domeniu decât cel `n care s-au nu]iozitate contabiliceasc\, an de de stejar? Numai c\ instalatorul principalele probleme ale Româ- studii superioare. Eu, unul, s\ fiu specializat. Cineva a terminat Fa- an, ce [i cui a dat statul [i dac\ ro- acela e departe, `n Italia, cu tot cu niei de azi e depopularea prin emi- instalator sau chelner, m-a[ revol- cultatea de Management Turistic mânul educat a lucrat `ndeajuns studiile lui pl\tite de statul ro- [i s-a angajat ca secretar\ la o com- ca s\-[i achite educa]ia. Strun- grare – `n general economic\. Doar ta. Adic\telea Academia Român\ mân. S\ pl\teasc\ [i ei, netitra]ii, panie produc\toare de anvelope. gar, tâmplar, chirurg sau infor- c\ pentru asta nu era nevoie de cine nu e deloc deranjat\ dac\ micii dac\ vor s\ plece! Altcineva a ob]inut o diplom\ de matician – s\ pl\teasc\ to]i. Sau [tie ce grup de analiz\. Iar solu]ia meseria[i, constructorii, tâmpla- De altfel, dac\ Academia Ro- inginer mecanic [i lucreaz\ ca s\ `nchidem grani]ele o vreme, propus\ ar fi imaginat-o, f\r\ prea rii, dulgherii, [oferii emigreaz\ cu mân\ ar vrea s\ st\vileasc\ agent de asigur\ri. Cutare a absol- pân\ `[i scoate statul pârleala de mult\ gândire academic\, orice zecile de mii. Ace[tia sunt un fel „exodul creierelor“, poate chiar vit Filologia, s-a f\cut om politic, pe pielea românilor [coli]i. Asta grup de români vorb\re]i aduna]i de cet\]eni de mâna a doua, neti- pe liceeni ar trebui s\-i sperie iar acum ]ine discursuri inepte `n ar fi cu adev\rat o strategie pen- la o crâ[m\ de ]ar\. tra]i, ne`ncununa]i cu lauri [i togi cu cheltuielile de [colarizare, Parlamentul României sau a deve- tru 20 de ani. O asemenea solu]ie e sup\ - academice, ce ne pas\ de ei? Ne fiindc\ `n ultimii ani cei mai nit chiar ministru al Muncii, Eco- E drept c\ dup\ moartea lui Ni- r\toare din mai multe puncte de doare doar când pleac\ floarea in- str\luci]i absolven]i ai liceelor nomiei sau Integr\rii. Asta nu colae Ceau[escu noi ne-am cam vedere. Mai `ntâi, are un iz na]io- telectualit\]ii, nu alde Gic\ Zece- de la noi pleac\ `n str\in\tate cu `nseamn\ c\ statul a „cheltuit“ de- pierdut speciali[tii `n `ndruma- nalist [i autoritarist: nu pleac\ Clase, care pune faian]\ `n baia burse la cele mai prestigioase fa- geaba o gr\mad\ de bani, preg\- rea cet\]enilor spre folosul statu- oricine a[a cum `l taie capul academic\. cult\]i. Statul român nici nu mai tind ni[te oameni pentru o profe- lui. Dar am auzit c\ exist\ ni[te din patria care i-a dat o pâine de {i-apoi s\ nu uit\m c\ instala- apuc\ s\ cheltuie cu ei banii pen- sie pe care absolven]ii respectivi exper]i academicieni `n Coreea mâncat [i o [coal\ de educat. Mai torii, dulgherii, mecanicii auto [i tru studiile superioare pe care nu o practic\? de Nord...

R\dulescu. Ultimul ar pune tu - Ho]ul, prostul [i consecven]a PSD nurile de ap\ pe demonstran]i, ar ie[i cu pu[ca `n strad\, gata s\ apere democra]ia de tip PSD. Scala de gândire e aceea[i, schizofrenia politic\, care ne tot dar ce realiz\ri grozave s-au f\cut doar c\ unii din partidul stat sunt Vagonul cu vorbe ]ine `n loc de peste dou\ decenii. `n ]\ri[oara asta `nainte ca DNA mai a[eza]i, iar al]ii spun franc ce Capitalismul de tip clientelar s\ devin\ institu]ia care sperie gândesc. Aminti]i-v\ ce zicea Florin Ghe]\u este inven]ia PSD, fiind `mprumu- atât de tare? S-a oprit construc]ia Ponta `n campania electoral\ de tat `n diverse momente [i de PNL autostr\zii Ia[i-Târgu Mure[ pen- anul trecut: „E bine c\ a ap\rut sau de fostul PDL. Pu]ini sunt oa- tru c\ a intrat DNA pe fir? Sau au PRU, pentru c\ ei pot spune ce menii de afaceri care au pornit `n intrat procurorii peste contractul noi nu putem“. 1990 [i care s\ nu fi avut nevoie de de finan]are a c\ii ferate de mare Am avut ocazia s\ urm\resc inter- Pentru }iriac, cei 500.000 de Mai nou se vorbe[te despre propteaua partidului. De aici vin vitez\ dintre Ia[i [i Bucure[ti? viul pe care miliardarul Ion }iri- români care au ie[it `n strad\ sunt varianta suspend\rii pre[edin- [i `ncreng\turile, fie c\ vorbim de Nici vorb\, iar cele dou\ proiecte ac l-a dat zilele trecute la Reali- ni[te anarhi[ti care nu `n]eleg ros- telui Klaus Iohannis. Ipoteza a leg\turile din Bucure[ti, fie de sigur nu se vor realiza `n urm\ - tateaTV. Proast\ inspira]ie am tul ]\rii. Chit c\ `ntre anarhi[tii mai fost vehiculat\, dar prinde iar cele din jude]e. toarele dou\-trei mandate. avut. Omul nu iese des, am vrut s\ domnului }iriac erau [i mul]i oa- contur, pentru c\ ar fi metoda cea Nu conteaz\ c\ n-am realizat PSD pare s\ profite de naivi- v\d cum gânde[te `n vremurile meni de afaceri. Se sperie investi- mai simpl\ pentru a schimba atât nimic m\re] din 1989 `ncoace, c\ tatea multora [i s\ apese pedala astea tulburi, dar de ast\ dat\ dis- torii, a tunat miliardarul, de parc\ procurorul general, cât [i [eful populismului `n continuare. Te- cursul s\u mi s-a p\rut `nsp\i- str\inii n-ar [ti `n ce mocirl\ ne n-avem autostr\zi [i c\i ferate, im- DNA. Nici m\car nu s-ar ajunge la mânt\tor. Un amestec de Nico - tot `nvârtim de 25 de ani `ncoace. portant e s\ nu ne desprindem de naci tatea [i consecven]a sunt referendumul de demitere, ci ar fi licea, Dragnea [i Iordache. Sinceritatea lui Ion }iriac, cu partid, c\ altfel murim de foame. dou\ dintre lucrurile care carac- suficiente cele 30 de zile, perioad\ „~ntre ho] [i prost eu aleg pros- „pro[tii“ care lupt\ pentru ade- Dup\ manifesta]iile recente terizeaz\ acest partid. OUG 13 n-a `n care interimarul de la Co- tul. Ho]ul mai las\ `n urma lui ce- v\r, arat\ de fapt un mod de care au scos `n strad\ românii din fost decât un e[ec de etap\, dar ]in- troceni, adic\ T\riceanu, [i-ar va. De pe urma prostului nu mai gândire mult mai extins `n socie- marile ora[e, am tot auzit oameni ta final\ e neschimbat\. C\ vor fi face treaba. r\mâne nimic“, consider\ }iriac. tate decât am crede la prima care par s\ fi obosit de lupta pen- ni[te biete amendamente, c\ va fi Se redeseneaz\ polii de putere Halucinant discurs pentru un om vedere. Am v\zut la toate tipurile tru o ]ar\ normal\, ca afar\. Ba c\ decapitat\ conducerea DNA, c\ vor `n România, iar tabloul arat\ al care a tr\it `n Vest, care cunoa[te de alegeri de pân\ acum cum oa- primarii nu pot lucra, ba c\ func- fi noi legi care le vor abroga pe cele naibii de prost. Speran]e dinspre bine lumea [i [tie ce `nseamn\ s\ meni corup]i, unii chiar condam - ]ionarii sunt stresa]i, ba c\ pro- vechi r\mâne de v\zut, `ns\ scopul opozi]ie nu prea mai sunt, iar cei faci afaceri [i `ntr-o ]ar\ a[ezat\ [i na]i sau cu grave probleme de curorii `[i bag\ nasul prea tare. PSD r\mâne acela[i. Guvernare din strad\ mai au [i de muncit `ntr-o ]ar\ m\cinat\ de corup]ie. comportament, sunt ale[i f\r\ Tot ni se spune c\ banii nu se f\r\ o Justi]ie `mblânzit\ n-are pentru a `ndestula desaga unui Posibil ca `nsu[i }iriac s\ aib\ re]inere de aleg\tori. „M\car \sta `nvârt, dar `n realitate nimeni sens, asta e lozinca PSD. Când nu stat transformat peste noapte `n schelete `n dulap, de vreme ce a mai f\cut ceva, chiar dac\ a fu- nu-i prost s\ fac\ vreun proiect mai ies cu declara]ii Dragnea, Mo[ Cr\ciun. Lucrurile nu arat\ gânde[te a[a. Sau poate c\ `i pare rat, oricum to]i sunt la fel [i n-ai f\r\ s\ ia comisionul. T\riceanu, {erban Nicolae sau bine, pentru c\ minciuna ]ine loc r\u dup\ amicii s\i de vân\toare, pe cine alege.“ Asta nu e o expli- OK, s\ zicem c\ e a[a, c\ anti- Nicolicea `[i fac loc `n prim-plan fie de adev\r, iar cei corec]i `ncep s\ ajun[i unul dup\ altul `n `nchisoare. ca]ie logic\, ci o scuz\ pentru corup]ia frâneaz\ dezvoltarea, Ion }iriac, fie celebrul C\t\lin fie lua]i de fraieri.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 559» 18 – 24 martie 2017 www.suplimentuldecultura.ro 6 » muzic\

CENTENAR DINU LIPATTI (1917-2017) Rockin’ by myself Dumitru Ungureanu „Adierile nes\n\toase ale `ntunecatului Occident...” 11 scurte povestiri Dinu Lipatti este celebrat despre durere [i glorie zilele acestea `n lumea Scrisoare pentru melomani `ntreag\, din Bulgaria `nve- „Muzica nu trebuie `n]eleas\, ea trebuie ascultat\“ (Hermann Scherchen) ~n jungla showbiz mondial\, pre- ce lume tr\iesc: World Full of Hate cinat\, trecând prin Cehia, Victor Eskenasy zen]a g\[tilor e o stare de fapt dur\, (Blackout, 2003). Nu neglijeaz\ con- `n Germania, Elve]ia [i care `ntrece pe alocuri `n asprime, temporanii, nici nu-[i uit\ str\mo- Fran]a [i pân\ la Londra. lips\ de mil\ [i concuren]\ realita- [ii: For Boston; The Legend of Finn Numeroaselor relat\ri de România, `n toamna anului 1943. Turneul s\u, deloc pe c\i `ntor- tea atribuit\ mafiei de toate na]iile. MacCumfail; The Rocky Road to pres\, `n reviste muzicale Apartenen]a la una dintre ele este Dublin; Heroes From Our Past; tocheate, `nceput la Viena, la 9 sep- [i diverse ziare li se adaug\ condi]ie sine qua non pentru reu - New American Way (Sing Loud tembrie, [i care urma s\ se `ncheie [ita personal\. Tr\darea se pedep- Sing Proud, 2001). Cât anume din ce un mare concert omagial la la Berna, la 11 octombrie, avea s\ se se[te prin c\derea `n anonimat, ca- cânt\ este adaptare la spiritul tim- Geneva, cu participa rea ad- sfâr[easc\ `n refugiul final `n El - re poate fi mai groaznic\ decât pului [i cât este op]iune programa- mirabilului Nelson Freire [i ve]ia. Dac\ de la Stockholm, la 20 moartea pentru spiritele extroverti- tic\, aproape c\ n-ar trebui pus `n a OSR, [i omagiul magnific septembrie 1939, Lipatti `[i asigura te. Nici trecerea `n alt\ grupare (ci- cântar. Pentru c\ impresia cople - din Germania, unde casa familia c\ ar urma s\ revin\ `n Bu- te[te – la alt\ cas\ de discuri) nu asi- [itoare pe care ]i-o las\ un album Hänssler a reeditat pe disc cure[ti „spre 15 octombrie“, o m\r - gur\ succesul. Cine a tr\dat o dat\, sau un concert Dropkick Murphys o integral\ Dinu Lipatti, la turie din amintirile lui Made leine e permanent suspect de recidiv\. este de ardere complet\ `n focul un pre] accesibil tuturor. Lipatti sugereaz\ c\ op]iunea re - Personalit\]ile puternice, arti[tii fiec\rei melodii. {i asta datorit\ ge- fugiului lor fusese luat\ cumva `n Este poate gestul cel mai asupra c\ruia atr\gea aten]ia, `n novatori, con[tiin]ele acute s-au nului muzical cultivat: punk-rock considerare `nc\ de la Bucure[ti. meritoriu pentru educa]ia 2006, criticul Terry Teachout `n re- v\zut obligate s\-[i fac\ propriile oi!. Prezen]a instrumentelor tipice Odat\ primit\ invita]ia de a con- noilor genera]ii [i prezer- vista „Commentary“ [i pe urmele case de discuri, propriile re]ele de genului celtic-music anuleaz\ orice certa `n Suedia, Lipatti a compus varea memoriei marelui c\ruia mai recent [i-a exprimat difuzare, ca s\ exprime ceea ce urm\ de `mpotrivire „critic\“ la Dansurile române[ti pentru dou\ pianist român. Ceea ce mi opinii Ana-Maria Orendi, un mai aveau de spus. Nu-i de mirare c\ adresa oric\rei piese. Unor ascul- piane „cu scopul s\-l pot acompania“. se pare c\ lipse[te este o tân\r muzicolog. Dac\ Teachout „via]a de ga[c\“ a c\p\tat statut de t\tori le poate pica greu la stomac {i, comenta Madeleine: „Pretextul re`nnoire a punerii lui Dinu scotea `n eviden]\ o versiune a concept, a devenit tem\ de cântece, simplitatea natural\, rugozitatea [subl.mea] concertelor justifica ple- faptelor edulcorat\, vândut\ de pro- albume, filme, c\r]i etc. Tot ce pre- orchestra]iilor sau mesajul frust Lipatti `n peisajul epocii carea mea“. Imaginile ruinelor duc\torul Walter Legge, Ana-Maria supune asta – ini]iere, ucenicie, din texte. Cine se debaraseaz\ de sale, o monografie nou\ `n fumegânde [i ale oamenilor cu Orendi pune `n balan]\ soarta lui ritualuri, acte caritabile, gesturi vio- prejudec\]i are pl\cerea s\ descope- context istoric despre pi- chipuri ab\tute de la Berlin [i apoi Karlrobert Kreiten, pianist remar- lente de ap\rare a prietenilor, comu- re c\ irlandezii ace[tia din America anistul [i omul, altfel atât cat, ca [i Lipatti, la Concursul de la de la Helsinki, evocate de Made - niune, jur\minte, sacrificii – e adu- p\streaz\ nealterat spiritul primar de venerat. Viena din 1933 [i ucis zece ani mai leine `n amintiri, au fost, foarte nat `ntr-o veritabil\ biblie a menta- al rockului, care a fost ini]ial re- probabil, de natur\ s\ `ncline defin- volt\ `mpotriva ipocriziei, a falselor târziu de nazi[ti. ~n aceea[i cate- lit\]ilor, de-a lungul unei istorii care itiv balan]a `n favoarea refugiului. valori, a `nchist\rii suflete[ti. Nu-i Am citit zilele acestea omagiul pe gorie de cariere distruse sau `ntre- `ncepe `n pe[tera omului primitiv [i Acolo, Werner Reinhart, marele vor asculta pe Dropkick Murphys care i l-a adus lui Lipatti muzico- rupte, de destine suferinde din se reg\se[te, de pild\, `n comentarii admirator [i salvator al Clarei cei pietrifica]i `n rigoarea unui sis- logul francez André Tubeuf `n re- cauza persecu]iilor, exemplul, poate empatice sub postarea internetic\ a Haskil, readmis\ `n Elve]ia `n 1942 tem `nchis, sufletele moarte nelipsi- vista „Classica“ – remarcabil, ase - mai apropiat de lumea noastr\, este vreunui literat resentimentar, sicti- gra]ie interven ]iei lui, era gata s\-i te `n toate epocile, `n indiferent care menea notelor lui Alain Lompech cel al pianistei Sofia Gurewitch-Cos- rit de poporul nerecunosc\tor. primeasc\. Cum se [tie, aveau s\ se tip de societate. `n „Diapason“ – [i câteva formul\ri ma, pe care r\zboiul o arunca pen- Dropkick Murphys este numele stabileasc\ la Geneva, unde-i atr\ - Ken Casey, bas [i vocal, este ti- inexacte mi-au s\rit `n ochi. „A tru un deceniu `n Gulagul stalinist. unei „g\[ti“ crescute, educate [i gea cultura lor francez\ [i sprijinul pul care a pus bazele grupului, prin putut s\ scape spre Suedia `n 1943, Nu, pentru Lipatti nu au fost ani pornite s\ cucereasc\ universul din oferit de un nou cerc de prieteni de- 1995. Dup\ câteva `ncerc\ri, formu- pentru concerte; cu [ansa de acolo pierdu]i! Cum ì scria pianistul suburbiile irlandeze ale ora[ului vota]i. La o lun\ dup\ sosirea sa `n la de baz\ se stabile[te cu Matt Kel- s\ treac\ `n Elve]ia, `n precaritatea maestrului s\u Mihail Jora, de la Boston, leag\nul atâtor „nebuni“ Elve]ia, Lipatti spera, demonstrând care au uimit [i chiar au [ocat seco- ly (tobe), Al Barr (vocal), James celor «f\r\-re[edin]\» [i f\r\-acte, Fund\]eanca, „singurul loc `n care o doz\ de naivitate, c\ autorit\]ile lul XX. Mediul muncitoresc, s\r\- Lynch (chit\ri), Tim Brennan de atunci ([i dintotdeauna)... ce de nu str\pung adierile nes\n\toase antonesciene ì vor oferi un post de cia [i via]a grea n-au anihilat pofta (chit\ri, claviaturi, banjo, bouzouki), ani pierdu]i!“ ale `ntunecatului Occident“, „sunt re pre zentant diplomatic la Geneva, de via]\, nevoia de dragoste [i do- Jeff DaRosa (chit\ri, muzicu]\, cla- Afirma]ia lui Tubeuf nu cores - `n plin\ activitate componistic\“, dat fiind – ì scria el lui Mihail Jora – rin]a de `mbog\]ire. Aparent ghi- viaturi). Periodic, apar colaboratori punde adev\rului, dar reflect\ un „profit «s\-mi scot pârleala» pe c\, nefiind „angajat de c\tre servici- da]i de filosofia rezumat\ `n cuvin- cu instrumente tradi]ionale, cum stadiu [i o atitudine a cercet\rilor cel\lalt t\râm“. ile curente ale Ministerului Afacer- tele „take it and run“ (ca-n piesa de ar fi obsedantul [i vivacele cimpoi române[ti, prea pu]in actualizate Contrar lui George Enescu, Li- ilor Externe [i nici ale celui al Pro- pe albumul The Warriors Code, sau vioara electric\ energic gâdi- dup\ 1989. Atât binecunoscuta mo - patti [i-a continuat cariera `n anii pagandei, nu a[ avea nimic de-a 2005), irlandezii [tiu foarte bine pe lat\. Per total, o muzic\ pe cât de nografie semnat\ de Grigore Bâr - r\zboiului [i `n Europa, l\sându-se, frumoas\, pe atât de s\n\toas\, cu g\uanu [i de Drago[ T\n\sescu, cât aparent f\r\ grij\, pân\ `n 1943, face cu politica“. Iluzie van\. Sc\pat texte care spun direct ce trebuie [i cea a lui Carmen P\sculescu-Flo- folosit de Ministerul antonescian al din mân\ de serviciile de propa- spus despre condi]ia individului rian (Voca]ie [i destin. Dinu Lipat- Propagandei, concertând [i `nre - gand\ antonesciene, Dinu Lipatti contemporan din orice ]ar\, din ti) au preferat s\ aminteasc\ doar gistrând repetat pentru posturile de nu mai valora mult `n ochii biro- Boston pân\ la Moscova [i de acolo `n zbor capitolul esen]ial `n via]a radio, `n turnee efectuate `n `ntrega cra]ilor pro-nazi[ti de la Bucure[ti. pân\ la Rio de Janeiro, nes\rind lui Lipatti pe care l-au constituit Germanie nazist\, `n Italia mus- ~n 1947, Lipatti refuza diploma - primitorul Paris, miticul Dublin ori anii celui de-al Doilea R\zboi Mon- solinian\ [i `n statele satelite lor, la tic o sugestie de a reveni `n Româ- fermec\torul Tuttlingen, unde se dial. Ani deloc pierdu]i! Viena, Praga, Bratislava, Sofia. nia, `n ciuda garan]iilor ce i se organizeaz\ un festival dedicat tru- Dac\ declan[area celui de-al Schimbarea cursului r\zboiului oferiser\ c\ ar putea pleca din nou, pelor punk-rock oi!. Doilea R\zboi Mondial `n septem- [i prezen]a al\turi de el a lui spunând c\ nu se mir\ de ele, Opt albume de studio l-au precedat brie 1939 `l g\sea `n România, des- Madeleine Lipatti, a c\rei familie „nef\când niciodat\ politic\“. Ar fi pe cel cu titlul tradus `n titlul articolu- tinul tân\rului Lipatti avea s\ fie era originar\ din Elve]ia, au fost cu putut spune, asemenea dlui Jour- lui, editat recent la propria cas\ de dis- diferit de al majorit\]ii celorlal]i pi- siguran]\ factorii determinan]i ce dain al lui Molière, c\ a f\cut, curi. Audi]ia lui m-a `ntinerit. ani[ti ai genera]iei sale. Un subiect l-au f\cut s\ p\r\seasc\ definitiv totu[i, f\r\ s\ o [tie.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 559» 18 – 24 martie 2017 www.suplimentuldecultura.ro teatru « 7

~n umbra unui model Pinacoteca din Petrila Ion Barbu

Egalarea `n reu[it\ a unei crea]ii antologice, indiferent de gen, e o ambi]ie tentant\, care stimuleaz\ creativitatea, dar [ansele de-a câ[tiga pariul sunt `n general riscante. A concura, de pild\, cu o produc]ie cinematografic\ clasic\, cu fani de toate genera]iile, presupune viziuni redutabile, m\car la nivelul [tachetei estetice de referin]\, dac\ nu deasupra ei. ~n principal pentru c\, oricât\ fantezie ai avea, orice echip\ minunat\ ]i-ar sta al\turi, mijloacele teatrului sunt de alt fel decât ale filmului.

Teatralitatea nu dispune de flexi- bilitatea de ac]iune [i de pluralita- Datul `n spectacol tea de planuri specifice cinemau- Olti]a C`ntec lui, perimetrul scenic `ng\duind un set limitat de posibilit\]i, com- pensat, `n schimb, de atuul de a fi „pe viu“. Ambi]ia e mare [i pen- asum\ rolul de c\l\uz\ prin aces- tru c\ opera de referin]\ e atât de te `ntâmpl\ri cântate, Mowgli e de bine realizat\ [i de popular\ chiar un copil, iar pentru toate ce- `ncât, inevitabil, a[tept\rile publi- lelalte personaje, scenograful Dra- cului `n memoria c\ruia s-a go[ Buhagiar a recurs la antropo- `ntip\rit sunt plasate `ntr-o zon\ morfizare, croindu-le caracteriza- precis\, sunt foarte largi [i duc la rea din machiaj [i costume care compara]ii. sugereaz\ apartenen]a la o specie ~ntr-un asemenea context de re- zoologic\ sau alta. Pentru câteva, ceptare s-a situat proiectul lui rezolv\rile sunt ingenioase (gru- R\zvan Mazilu de la Teatrul Ger- pul de vulturi, Bagheera); pentru man de Stat din Timi[oara, Cartea altele, r\mân `ntr-o ambiguitate junglei dup\ Rudyard Kipling. semantic\ [i-o lips\ de surpriz\ Musicalul timi[orean a germinat plastic\ (Kaa, Shere Khan); iar scenic pe fundamentul povestiri- pentru câteva, nea[teptat de sim- lor lui Kipling [i al celebrelor me- plist (ursul Baloo). lodii din lungmetrajul realizat `n urm\ cu o jum\tate de secol de Bilingvismul a deschis studiourile Disney. Filmul de de- institu]ia spre toate sene animate nu e doar unul pen- categoriile de public 50 de ani, nu `ntrevezi ideile care o tru copii, ci e un megasucces de vertebreaz\, conceptul scenic critic\ [i de `ncas\ri, ocupând o Tapetarea cu carpete indiene a care s\ deta[eze montarea de ori- pozi]ie de invidiat `n topul vân - `ntregului spa]iu de joc locali- ginalul ce a inspirat-o. z\rilor din toate timpurile. Pozi]ia zeaz\ geografic ac]iunea, la recon- Am remarcat [i cu alte ocazii din clasament m\rtu rise[te extra- stituirea atmosferei contribuind calitatea deosebit\ a tip\riturilor ordinarul ata[ament afectiv al pu- [i prezen]a live a doi instrumen- de spectacol de la TGST. Trebuie blicului din toat\ lumea pentru ti[ti, Sorina Savii (percu]ie) [i s\ o fac din nou: con]inut potrivit, Mowgli, Baloo, Bagheera, Regele Claudiu Lazarciuc (hang), ce bilingv [i forme moderne, atr\ - Louie [i ceilal]i. Când `]i propui adaug\ negativelor câteva bineve- g\toare, `n spiritul spectacolului asemenea standarde, e bine s\ ni- nite sonorit\]i bizare. Jungla [i pe care-l reflect\ prin informa]ii [i mere[ti m\car `n apropierea densit\]ile ei sunt recreate vizual aspect grafic. Bilingvismul (toate punctului de reper, altfel, r\mâi [i animate de proiec]ii (Andrei spectacolele de-aici se joac\ cu tra- `n umbra lui. Cozlac), cadre decupate din pictu- ducere `n român\) e o dimensiune R\zvan Mazilu, care [i-a asu- rile lui Douanier-Rousseau, pro- care a deschis institu]ia spre toate mat proiectul ca adaptare, regie [i iectate pe ecrane semitransparen- categoriile de public, nu doar cel coregrafie, a utilizat coloana so- te, care `n r\stimpuri se ridic\ [i de limb\ german\, oferind acces nor\ a lui Richard M. Sherman, coboar\, amplificând senza]ia de la un proiect artistic care a traver- Robert M. Sherman [i Terry Gil- adâncime [i bog\]ie de vegeta]ie. sat ca misiune cultural\, de mult\ kyson, hituri precum Bare Neces- O fi vina mea de receptor, dar vreme, linia teatrului etnic. sities, I Wan’na Be like You, Trust când v\d numele lui R\zvan Mazi- La finalul spectacolului de pre- in Me, fredonate pe tot globul, in- lu la coregrafie, a[tept o crea]ie mier\, R\zvan Mazilu a fost pre- trate `n „folclorul“ mondial. Iar elaborat\, sofisticat\, a[a cum zent [i `ntr-o alt\ postur\: subiect imaginile asociate, cu Baloo dan- ne-au obi[nuit marile lui specta- al unei c\r]i. Sanda Vi[an a stat de sând, cu King Louie tânjind s\ de- cole. Am urm\rit `ns\ aici câteva vorb\ cu artistul, cu câ]iva dintre vin\ om, ori Kaa str\duindu-se suite de dansuri modeste ca voca- creatorii cu care a lucrat, cu spe- s\-l hipnotizeze pe puiul de om, bular coregrafic, private de fante- ciali[ti care `l cunosc, [i a oferit sunt de mult `n categoria emble- zia de care ar fi fost nevoie `n pla- un volum colectiv, cum `l defi - maticelor. Folosite ca o premis\ nul desen\rii corporale a eroilor, ne[te autoarea `ns\[i, un volum de marketing, pentru a capta pu- fantezie pe care ar fi `ng\duit-o ge- dialogat ce reface diacronia unei blicul, ele au pozi]ionat noua nerozitatea ritmurilor muzicale [i cariere: R\zvan Mazilu, de la dans crea]ie `ntr-un vast orizont de ar fi cerut-o dinamica de ansam- la musical. Mi-a f\cut pl\cere s\ a[teptare. Versiunea scenic\ a lui blu. Situa]ia nu st\ deloc mai bine citesc cartea [i s\ descop\r `n co- R\zvan Mazilu apeleaz\ la un de- nici `n privin]a regiei, atât de dis- regraf un fin teoretician, care-[i cupaj dramatic identic celui din cret\ `ncât, cu excep]ia leg\turii acrediteaz\ [i prin discurs ata [a - film. Un povestitor [aman `[i ombilicale cu bijuteria de acum metul pentru dans.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 559» 18 – 24 martie 2017 www.suplimentuldecultura.ro 8 » interviu ADÈLE HAENEL, NOUA ACTRI}| A FRA}ILOR DARDENNE: „Iau actoria cu totul, e ca o biseric\ pentru mine“

Adèle Haenel este una dintre actri]ele `n as- de policier – pentru c\ doctori]a demareaz\ iube[te pe Céline Sciamma (care o regizase censiune din cinemaul francez. A cucerit `n o anchet\ pe cont propriu pentru a afla iden- `n Water Lillies, 2007), lumea n-a `n]eles c\ 2015, la 26 de ani, Premiul César pentru rol titatea defunctei, o tân\r\ african\ care se acela era coming out-ul. La interviul pe care i secundar feminin cu rolul din Suzanne, de `ntre]inea din prostitu]ie. Aproape nici nu l-am luat anul trecut la Cannes, unde filmul a Katell Quillévéré. Fata necunoscut\/ La fille zâmbe[te `n aceast\ poveste foarte strâns participat `n Competi]ia Oficial\ (interviul inconnue, de Jean-Pierre [i Luc Dardenne, st\ lucrat\ despre responsabilitate [i devota- a fost facilitat de distribuitorul român al fil- cu totul pe umerii ei, pentru c\ interpreteaz\ ment, doctori]a fiind o persoan\ despre care mului, Independen]a Film), tân\ra actri]\ a o doctori]\ care are un proces de con[tiin]\ nu afl\m nimic [i care e dedicat\ cu totul pa- venit [i ea `narmat\ cu un reportofon. Nu mi `n urma mor]ii unei tinere c\reia nu i-a des- cien]ilor. Ca un soldat, ea nu are via]\ per- s-a mai `ntâmplat lucrul \sta care cred c\ chis u[a cabinetului, dup\ terminarea progra- sonal\. ~n schimb, despre via]a personal\ a ]ine nu de vreo precau]ie legat\ de jurnali[ti, mului, [i apare `n fiecare cadru. Haenel e Adèlei Haenel se mai [tie câte ceva, de[i `n cât de un proces de autocunoa[tere pe care foarte eficient\ `n acest film cu accente 2015, când a spus pe scena Césarurilor c\ o `l ia foarte `n serios.

Interviu realizat de Jenny mai schi]eaz\ câte un cap\t Iulia Blaga de zâmbet. Fiind mereu preocu- pat\ de ceva, nici nu prea are de ce Te avertizez, dac\ pui o `ntrebare s\ zâmbeasc\. A[a e felul ei. mai funny, c\ o s\ `nregis trez. Pare destul de profesional\ [i Am crezut c\ vei spune c\ de re]inut\. E acolo s\-i ajute n-o s\ r\spunzi. pe oameni, nu s\ se `mpriete- O s\ r\spund, dar mai `ntâi `nre- neasc\ cu ei. gistrez. Jurnali[tii `nregistreaz\ Nu [tiu dac\ sunt de acord. Cred tot timpul, de ce n-a[ face-o [i eu? c\ aici e, de fapt, tot miezul filmului. Ea spune: „Trebuie s\ fii mai Ce faci cu `nregistrarea? puternic decât propriile tale emo - O ]in pentru mine. ]ii“, iar filmul arat\ c\ aceast\ me - tod\ nu func]ioneaz\ `ntotdeauna. Marion Cotillard, vorbind Ca om, nu po]i fi tot timpul dea- despre Deux jours, une nuit, supra emo]iilor. Nu te po]i com- spunea: „Am fost darden- porta doar ca un profesionist; nizat\“. Asta s-a `ntâmplat [i grani]a nu e atât de clar\. Cred c\ cu tine? \sta e mesajul filmului. Poate c\ am fost [i eu, nu-mi dau Te-a ajutat faptul c\ n-aveai seama. Cred c\ Marion se referea prea multe informa]ii despre la faptul c\ Dardenne-ii sunt ni[te personaj? regizori foarte preci[i `n ceea ce doresc de la un actor [i `n ceea ce Nu cred `n ideea construirii unui le place [i care prefer\ s\ repete la personaj ca [i cum ar fi o persoan\ nesfâr[it. Probabil c\ la asta se real\. Trebuie s\ accept\m ideea referea. E ca [i cum creierul t\u ar c\ un personaj con]ine mult\ in- fi `mbibat cu informa]ie despre tot forma]ie care cade `n afara ramei. ceea ce trebuie s\ faci `n fiecare ~n cazul acestui film, unitatea de secven]\ (cu ce mân\ faci injec]ia, timp face ca mare parte din bi- stânga, nu! – dreapta, `n[fac\ tele- ografia doctori]ei s\ r\mân\ pe fonul). Trebuie s\ te gânde[ti la din afar\, f\r\ ca asta s\ deranjeze foarte multe lucruri [i s\ le exe- pe cineva. Ce ne-a interesat a fost cu]i metodic, dar, fiind atent la acel moment din biografia ei când partea tehnic\ a unei anumite e impresionat\ de ceva nea[teptat. st\ri, mintea ta e astfel `n alt\ Ca la un scaner unde examinezi o parte decât `n starea respectiv\. anumit\ zon\ a corpului [i totul `n actor. Dar cred c\ `nainte de asta e Ce se `ntâmpl\ când Jean- }i-au spus ei s\ nu zâmbe[ti? jur apare blurat. Pentru mine acel Mai exist\ loc pentru sugestiile esen]ial s\ `n]elegi care e c\u tarea, Pierre spune ceva, iar Luc nu Personajul t\u e me reu con- moment reprezint\ trezirea con - actorilor `n rela]ia cu ei? e de acord? centrat. dup\ care po]i `ncepe s\ discu]i cu [tiin]ei `n rela]ia cu ceilal]i. Ce Când ei `[i doresc ceva, actorul ei [i s\ le spui: „Cred c\ am putea Nu se `ntâmpl\ a[a ceva. Sunt in- Nu mi-au dat nici o indica]ie iese din cadru e important nu din trebuie s\-i ajute s\ ob]in\ – asta e, face a[a sau a[a“. Dar pân\ acolo e separabili. Nu s-a `ntâmplat nicio- legat\ de zâmbet. Cred c\ a[a mi-a punct de vedere psihologic, ci prin `n opinia mea, rela]ia regizor– important s\ [tii unde ]intesc. dat\ s\ nu cad\ de acord pe ceva. venit. De fapt, sunt situa]ii când modul `n care corpul vorbe[te.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 559» 18 – 24 martie 2017 www.suplimentuldecultura.ro interviu « 9

S\ iau, de pild\, felul `n care m\ mi[c `n realitate, pentru c\ par pe fug\ tot timpul. Sunt repezit\, z\p\cit\, uituc\, brutal\ `n gesturi. De aceea am vrut s\ joc un personaj mai a[ezat [i mai coordonat, pentru c\ asta se leag\ de rela]ia cu lumea `nconjur\toare. Faptul c\ e[ti violent `n gesturi spune multe despre cum te raportezi la lume [i evoc\ o anumit\ lupt\ pentru supravie]uire, un conflict. Am vrut s\ ar\t c\ Jenny nu lup- t\ cu via]a, ci e mai mult genul care-i ascult\ pe ceilal]i. Am vrut s\ ar\t asta prin mi[c\rile [i pos - túrile corpului, nu printr-o po - veste ipotetic\ despre back- ground-ul ei familial.

Cum te-ai preg\tit? Am avut cam o lun\ de repeti]ii, dup\ care am avut o perioad\ de formare al\turi de o doctori]\ care mi-a ar\tat cele mai frec - vente gesturi medicale – [i cam asta a fost tot. Pe urm\ m-a luat cu ea pe la pacien]i ca s\ `n]eleg rela]ia dintre medic [i bolnav. Mi-a atras aten]ia fragilitatea oamenilor, cât de fragili sunt atunci când se v\d cu un medic [i vor - besc despre corpul lor. M-a impresionat cât de bine le face contactul fizic, cât de mult `i ajut\ s\ li se zâmbeasc\. Nu eram con [tien t\ de asta pân\ atunci, nu realiza- sem cât de strâns\ e leg\tura dintre medic [i pacient. Ce `]i place cel mai mult `n Ai juca `ntr-un blockbuster? câ]iva ani. Dar `n]eleg care sunt ceva foarte complex [i care tre- Care e scena ta preferat\ din actorie? regulile [i `n]eleg c\ trebuie s\-i buie comb\tut. Hmmm, nu prea e genul meu. Cel film? respect pe ceilal]i, adic\ pe cei Inven]ia, schimbarea, d\ruirea [i pu]in pentru moment, nu m\ in- Când fac o `ntoarcere de 180 de care vin s\ vad\ lucrurile pe care ~]i place teatrul la fel de mult faptul c\ nu te po]i proteja. tereseaz\. grade cu ma[ina. Sunt foarte mân- noi le-am visat. Chiar dac\ [tiu c\ ca filmul? nu covorul ro[u e lumea real\, dr\ de cum conduc. ☺ Ai mai mult\ `ncredere `n Da, [i am de gând s\ mai fac Ce nu-]i place? pentru ace[ti oameni covorul for]ele proprii de când ai teatru. A[ juca orice, dar cel mai ro[u e important, a[a c\ trebuie O meserie Fragilitatea e ceva ce-mi place [i primit César-ul? mult `mi place teatrul nebun, cel s\-i respect. Deocamdat\ via]a `n care distrugi de care, `n egal\ m\sur\, `mi este care te pune s\ faci lucruri pe care Sigur c\ da, dar `ncrederea `n mine mea e una normal\ [i asta e OK. permanent ce [tiai [i team\. Dar nu pot discuta `n ter- n-ar trebui s\ le faci. are leg\tur\ [i cu faptul c\ am mai Dac\ mi se va intra `n via]a pri- menii \[tia. Eu iau actoria cu to- crescut. Nu pot separa cele dou\ lu- vat\ n-o s\ mai fie OK. Teatrul absurd? Ionesco? tul, e ca o biseric\ pentru mine. cruri, [tiu doar c\ e ceva real. La `nceputul filmului te referi Beckett? la cât de important e ca me- Cred c\ e o meserie `n care trebuie A schimbat munca la film Hmm, eu am o problem\ cu Io- dicul s\ pun\ diagnosticul s\ r\mâi fragil [i s\ distrugi per- Crezi c\ situa]ia femeilor din imaginea pe care o aveai de- nesco, nu l-am `n]eles niciodat\. corect. E important pentru un manent ce [tiai. E riscant [i nu e industria de film se `mbu - spre prostitu]ie? Dar e vorba doar despre mine. Am tân\r actor s\ fie cât mai foarte s\n\tos, de acord, dar asta n\t\]e[te? Cred c\ filmul vrea s\ arate c\ oa- jucat `ntr-o pies\ de Marius von prezent `n propria via]\, s\ `mi place s\ fac. Mai e mult de lucru. Sunt ni[te menii nu se `mpart `n oameni r\i Mayenburg, `l [tii? E foarte bun, `n]eleag\ ce se `ntâmpl\ cu el? regizoare care lucreaz\, dar ele [i oameni buni. Unii gre[esc din german, foarte cool. {i Denis Kel- Ai avut o ascensiune aparte sunt `nc\ o minoritate. E prea Cred c\ filmele sunt ni[te intero- sl\biciune. ~n Fran]a exist\ de ly `mi place. Joc acum `ntr-o pies\ `n ultimii doi ani. Te intere- pu]in. Pe de alt\ parte, nu cred c\ ga]ii. E un mod de a pune mai mul]i ani acest discurs de de-a lui, The Ritual Slaughter of seaz\ [i alte zone geografice? trebuie s\ implor\m egalitatea, ci `ntreb\ri. Sau poate c\ nu e vor- dreapta care `mparte oamenii `n Gorge Mastromas. s\ o cerem. ba despre ni[te `ntreb\ri, cât de- Am jucat recent `ntr-un film ger- buni [i r\i, [i care pretinde c\ spre ni[te intui]ii. Filmul Dar- dac\ n-ai nimic r\u s\-]i repro[ezi ~n cinema ce proiecte mai ai? man, The Flower of Yesterday, de Cum negociezi statutul de denne-i lor e o `ntrebare moral\ `nseamn\ c\ e[ti un om bun. Mi se Chris Kraus, al\turi de Lars Ei- star? Te deranjeaz\ s\ te vezi Joc `ntr-un film nou despre aso- despre responsabilitate. Trebuie pare ceva `ngrozitor. Cred c\ noi, dinger, [i poate voi juca [i `n `n reviste? cia]ia Act Up, cu rol activ legat de s\ `ncerci s\ vezi care sunt pro - oamenii, suntem undeva la mijloc Statele Unite. Cred c\ `n cinema con[tientizarea a ce `nseamn\ SI- ble mele lumii – cele ascunse pri - Atâta timp cât asta nu m\ `ntre bun\ credin]\ [i distrugere. DA `n anii ’80. Se nume[te 120 bat- trebuie s\ [tii de unde vii. Geogra - virii, cele nespuse, care e spiritul `mpiedic\ s\ tr\iesc, e OK. Vreau Filmul portretizeaz\ astfel de oa- tements par minute, e regizat de fia e important\ pentru a avea o vremii. S\ observi societatea. doar s\-mi pot tr\i via]a. {tiu c\ ce meni complec[i, f\r\ s\ pun\ Robin Campillo, [i vorbe[te despre Cinemaul nu are leg\tur\ cu rela]ie anti-exotic\ cu back- se `ntâmpl\ aici, la Cannes, e un etichete. Prostitu]ia e cu atât mai apari]ia acestei asocia]ii. Pe urm\ iden titatea fiecaruia [i, cu cât e ground-ul t\u, dar nu pot spune c\ joc. M-ai `ntrebat dac\ am mai mult un subiect delicat pentru c\ voi face o comedie de Pierre Sal- mai actual, cu atât mai impor- sunt foarte patrioat\ din punctul mult\ `ncredere `n mine. Aici merge dincolo de feminitate, de vadori, Remise de peine. M\ bucur tant devine pentru viitor. \sta de vedere. sunt mult mai stresat\, de[i vin de exploatarea uman\, de libertate. E mult de asta, mai râd [i eu un pic.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 559» 18 – 24 martie 2017 www.suplimentuldecultura.ro 10 » carte Octavian Paler [i intimit\]ile deschise

Marius Mihe] formul\ apropiat\, c\ e un om noro- orgolioas\. Profitând de ea, `ncearc\ cos. O so]ie suspicioas\ ori cel pu]in s\ lase `n urm\ atacul cerebral. Liber- Cu atât mai dificil este pentru cititori orgolioas\ i-ar fi cerut cumva s-o tatea m\rii ì garanteaz\ singur\- s\ situeze c\r]ile lui `ntr-o familie li- amestece din când `n când `n textele tatea visat\: „Dac\ noi suntem opera terar\ sau alta. La o adic\, acolo unde sale. Precaut sau protector, scriitorul lui Dumnezeu, marea este capo- nota]ia nu e evident specific\ jur- [i-a ascuns toat\ via]a `ntr-o subiec- dopera Lui“. Numai c\, la malul nalului, greu se poate aprecia care tivitate gestionat\ prin termeni m\rii, se treze[te tr\dat de sin- sunt romane autobiografice [i care livre[ti. Pân\ [i satul Lisa, talisman [i gur\tate: spune despre sine c\ e o memorii camuflate `n eseuri. A[a se Ithaca magic\, nu trece dincolo de epav\ a tinere]ii, iar marea n-are nici face c\ istoria literaturii eticheteaz\ conven]ia autoimpus\. un rid. ~n prezen]a altora, joac\ rolul conven]ional operele lui. Cert e c\ Oc- Cele trei intimit\]i se reg\sesc [i ursuzului. R\mas singur, tânje[te, `n tavian Paler r\mâne deopotriv\ un `n Aventurile solitare. Jurnal la ascuns, dup\ compania lor. Se poar - prozator devotat memorialisticii [i mare, un Contrajurnal [i Jurnalul t\ ca un copil ce g\se[te brusc li- un diarist ispitit de roman. Furat de american alc\tuiesc un volum `n trei ni[tea visat\ [i nu [tie cu ce s-o um- interoga]ie, scriitorul r\t\ce[te la perspective. Primul text e cel mai ple: cu sl\biciunea pentru mitologie limita dintre genuri, preferând, din reu[it [i totodat\ cel mai ingenios. Ca sau cu medita]iile despre condi]ia lui lipsa unei inten]ii totalizatoare, s\ de obicei, autorul debu teaz\ indecis Don Quijote. navigheze la frontiera lor ca [i cum `ntre proz\ memorialistic\ [i jurnal Opteaz\ pentru un jurnal contra- s-ar g\si `n mai multe deodat\. ~n acest de idei. Cadrul este Marea Neagr\, punctic, cu nota]ii diaristice [i frag- sistem arbitrar se simte `n largul lui. dar, oricât ar fi de ispititoare vacan]a, mente de critific]iuni. Se vede treaba Octavian Paler evadeaz\ `ntot- el r\mâne `n [urubat `n medita]ii mai c\ numai astfel aventurile solitare se deauna pe urmele unei idei-obsesii vechi. Octavian Paler `mbr\]i[eaz\ pot `ncarna. Predispozi ]ia romantic\ trecut\ prin numeroase excursuri [i ideea lui Gide, care avertiza c\ a te este `ntrerupt\ de rafalele din jur- r\st\lm\ciri neap\rat nelini[ti toare. studia prea mult devine primejdios. nalul profan. Zgomotul tu ri[tilor, transform\ `n aforisme. Nu [i pentru ne-a `nv\]at c\ destinul st\ prin C\ci el apar]ine spiritelor melanco- Concediul lui are ca scop [i deconec- alarmele dialogurilor ì stric\ deseori Octavian Paler. El ur\[te re - culise“. Jurnalul american descrie `n lice, dependente de tulburarea dia- tarea. Doar c\ nu rezist\. Ca un pa- paradisul confec]ionat dup\ tipare ro- lativiz\rile, g\sind unde nu e cazul am\nunt prea gr\bita [i epuizanta lectic\, un scormonitor pentru care lu- cient ce trebuie s\ se ab]in\ de la mantice. Pygmalion, Oreste, Oedip, chestionarea absolutului. De ce? Pen- aventur\ al\turi de Ana Blandiana [i ciditatea trebuie distribuit\ `n mai anumite vicii, dar tot apelând `n as- Icar, Narcis [i al]ii nu pot fi, dup\ el, tru c\ acest dependent de melancolie e Petre Mihai B\canu. Observ\ corect multe tipuri de intimit\]i. cuns la ele, scriitorul se am\ge[te cu decât firi romantice. Pentru c\ to]i fac mereu fl\mând. Când nu descoper\ c\ „discordiile din exil sunt la fel ca Prima [i cea mai important\ este echilibrarea interoga]iilor. Nu va par- altceva `n epoc\, disputând teoria ceva nou, reface re]etarul interpre- cele din ]ar\“, `n Valea Mor]ii no- solitudinea. Cu arhitectura ei impre- ticipa la socializ\rile cu ceilal]i scrii- veche ce spune c\ omul clasic are t\rii, neirosind nimic. Orgoliul ì cere teaz\ c\ „Nici Fata Morgana nu poate cis\, singur\tatea lui O. Paler `n - tori, `ncântat nevoie mare c\ pozase creierul mai dezvoltat decât inima. Pe s\ afirme c\ [tie totul despre singu - rezista `ntr-un asemenea pustiu de seamn\ a tezauriza perspective `ntr-un asocial. R\mas singur, iar\[i urmele lui Unamuno, scriitorul r\tate. Antichitatea r\mâne timpul piatr\“, invidiaz\ simplitatea filoso - inedite. Dac\ majoritatea scriitorilor se minte: nu vorbesc despre revela]ii, român nu admite alt\ metod\ decât s\u arbitrar, din care ia ce-i folose[te fic\ american\ [i, `n genere, prive[te contemporani se comport\ ca ni[te ci despre mine – pare el c\ spune. Ca cea a pasiunii. `n proiectul lui romantic `nconjurat cu ochi de reac]ionar America. Intere- reziden]i `n singur\tate, el o acre- de atâtea ori, narcisismul lui trucat se Octavian Paler tr\ie[te `n trecut de propriile amintiri. sant de citit acum 15-20 de ani, ast\zi diteaz\ ca stare funciar\. A doua in- dovede[te un bun antidot. „Nu pot s\ cu pasiunea celui ce caut\ `n maturi- Contrajurnalul [i Jurnalul ameri- nota]iile de c\l\torie de aici duc spre timitate este recreat\ de eul clasicist. scriu dac\ nu m\ descriu“, m\rtu- tate copil\ria ideilor. Prezentul can trec `n registrul diaristului atent locuri comune [i `ngroa[\ mereu idei Ipostaza aduce cu pasiunea narco- risea `n alt\ parte. Narcisismul lui dec\zut, lipsit de utopii, nu are alt la mi[c\rile [i activit\]ile zilnice. reciclate: c\ America e „forma cea tic\, nicidecum cu o simpl\ nostalgie. `nseamn\ a se privi `n\untru cu nesi- sens decât a privi `napoi la ruinele an- Contrajurnalul `nregistreaz\, uneori mai civilizat\ a inculturii“ [i c\ pre- Grecia [i mitologia ei ì furnizeaz\ guran]a celui ce a tot privit, dar a uitat. tichit\]ii vii. Chiar dac\ „timpul an- cu umor, alteori cu nostalgie, croa- fer\ Europa cu „obsesia decaden]ei“. neclarit\]ile necesare unei aventuri tic nu este mai bun decât cel de azi“. ziera scriitorilor români din Marea Octavian Paler a r\mas toat\ spirituale suplimen tare. ~n fine, a Un depedent Cu toate acestea, numai `n acest timp Neagr\ [i Mediteran\. Cititorul de via]a adeptul anchet\rii misterului, treia intimitate este de fapt o pseudo- de melancolie poate suporta vecin\t\]ile culturale. ast\zi descoper\ figuri trecute `n pe care, doar vorbind despre el, `l intimitate. ~n sensul c\ nu deschi- mereu fl\mând Contemporanii, ca [i arida actuali- lumea umbrelor, precum Lauren]iu poate descifra. ~n cele din urm\ a derea ei spre cititori st\ `n inten]ie, tate, ofer\ doar surse de polemici. Ulici, Radu G. }eposu [i Iustian g\sit `n aprecierea lui Nietzsche pro- nici m\car spre sine `nsu[i. E vorba Nu e greu s\ ni-l imagin\m pe scri- {i-ar dori pove[ti care `nfrâng melan- Pan]a. Turi[tii-scriitori fotografia]i pria satisfac]ie a m\surii: s\ apre- de un joc iluzoriu ajuns tehnic\ a di- itor cum, trezindu-se moroc\nos, des- colia neamestecând dragostea cu dis- de Octavian Paler nu au niciodat\ ce- ciem un om dup\ cantitatea de sin- simul\rii pentru un diarist capabil s\ chide cartea acuzatoare cu care perare, istorii din care muritorii s\ va special. Ca [i cum ar refuza s\-i gur\tate pe care o poate suporta. Nu scrie despre sine mult f\r\ a tr\da `ncearc\ s\ adoarm\ `n minte [i fac\ din Afrodita ceva lamentabil, ca transforme `n personaje, Paler se [tiu dac\ scriitorul [i-a regizat nimic esen]ial. Pudoare? Elegan]\ a verific\ a nu [tiu câta oar\ dac\ gân- alt\dat\. Nu e de mirare c\ marea, aga]\ doar de elve]ianul Theo in der normele de singur\t\]i. Poate c\ da, exprim\ rii? Erijare stilistic\? Proba- dul nelini[titor ì apar]ine sau este o dup\ el, trebuie iubit\ cum iube[ti o Smitten, apari]ie meto ric\ pentru el. poate c\ nu. Cert este c\ singur\tatea bil din toate câte pu]in. ~mi spuneam, idee `mprumutat\. Singur\ta tea lui femeie. Deseori, exagereaz\ cu bun\- O singur\ revela]ie, scurt\ dar lui Octavian Paler a luat-o mereu la un moment dat, `mprumutându-i o Octavian Paler este o singur\tate [tiin]\. Fire[te c\ nu tot ce exist\ se hot\râtoare `n acest text: „Istoria `naintea propriului destin. SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 559» 18 – 24 martie 2017 www.suplimentuldecultura.ro interviu « 11 DRAGO{ HANCIU, O VOCE NOU| ~N FILMUL DOCUMENTAR „M\ intereseaz\ oamenii remote, a c\ror activitate nu are un sens imediat vizibil“

Drago[ Hanciu apar]ine noului val al noului val al noului val de tineri cinea[ti invitat. ~n mod normal, jum\tate – Brudina sau la Iona[. Tot eu români. S-a n\scut `n 1993, la Or\[tie, a absolvit Regie film la U.N.A.T.C. Bucure[ti. dac\ nu mai mult – din munca filmez [i trag sunet, a[a c\ a fost Primul s\u documentar, Brudina (despre doi b\rba]i care conduc un pod mobil/ unui artist este de self-promoting. mai greu la `nceput, pentru c\ am luntre a lui Caron) a fost nominalizat acum doi ani la categoria Documentar de Trebuie s\ te faci cât mai vizibil. `n grij\ destul de multe butoane Trimi]i e-mailuri, depui candida- pe care uneori mai uit s\ le ap\s scurtmetraj la Premiile Gopo. Al doilea documentar, Iona[ viseaz\ c\ plou\ turi, pui poze pe net. Instagram ca s\ `nregistrez. Trebuie s\ m\ (un film aproape existen]ial despre un ]\ran care `[i ap\r\ de mistre]i lanul de este cauza expozi]iei din München. `mping singur de la spate ca s\ porumb, gândindu-se la via]a de apoi), a câ[tigat anul trecut premiul Atelierului merg aproape zilnic la filmare Aristoteles, edi]ia a XI-a, `n cadrul c\ruia a fost realizat. {i `n filme, [i `n M\ uitam la filmul t\u Trei `ntre [ase [i opt ore. Uneori m\ fotografiile pe care le face (vezi dragoshanciu.com), e surprinz\toa re maturitatea (unde o femeie de la ]ar\ ne gândesc c\ e ca la skate. [i calmul cu care prive[te lumea, c\utându-i liniile de for]\. E ca [i cum ar [ti prive[te – [i noi pe ea – timp Dup\ asta cred c\ urmeaz\ s\ revin la The Growing Statue, un instinctiv unde sunt aceste linii [i cum se `nf\[oar\ ele peste realitatea cotidian\. de [ase minute) [i, când am auzit un gugu[tiuc, n-am [tiut documentar pe care l-am amânat dac\ e din film sau de-afar\. din cauza lui Iona[ (n.red.: `n The Growing Statue l-a urm\rit pe Interviu realizat de Ce zici de chestia asta? Iona[ e un sertar `n care am pus s\ montezi? E stimulant sculptorul Walter Zawaczki `n Iulia Blaga tot ce [tiam pân\ atunci, un fel de acest deadline sau inhib\ un Hap! Te-a prins. Trei vrea s\ fie timpul lucrului la o statuie a lui test din recapitulare. Am `nv\]at tân\r cineast? mai mult o experien]\ decât un Iisus, `nalt\ de 22 de metri). Cred multe pe partea de postproduc]ie. film narativ. Petreci `n primul Cu siguran]\, Aristoteles Work- c\ mai am de filmat acolo, dar mai ~n CV scrie c\ ]i-ai petrecut Probabil asta va face parte din re- rând timp cu tine. Gugu[tiucul face shop a avut un efect dezinhibator. trebuie s\ treac\ ni[te timp. R\- aproape jum\tate din via]\ capitularea ur m\torului film. parte din experien]a ta. A[a am Cred c\ perioada de research a mân pe documentar deocamdat\. facând skateboarding [i c\ p\]it [i eu cu Leviathan-ul lui Lu- fost cea mai grea, pentru c\ voiam `ncerc s\ scot un photo book [i s\ a[a ai ajuns `n contact cu fo- Cât de repede ai g\sit formu- cien Taylor [i Verena Paravel pe s\ g\sesc rapid ceva bun, fiind lucrez mai mult pe fotografie, s\ tografia [i filmul. Ce ai la filmului? care l-am v\zut noaptea `ntr-un condi]ionat de o perioad\ relativ expun mai des. `nv\]at despre via]\ pe skate- tren care uneori se leg\na [i bâ]âia Nu [tiam exact ce caut, dar de la scurt\ de filmare, precum [i de board? `n tandem cu vaporul din film. Pen- Brudina [tiam c\ m\ intereseaz\ timpul, acordul [i bun\voin]a oa- Ce cineast, fotograf sau scri- tru mine Leviathan a fost o expe- Cred c\ am `nv\]at mai mult de- oamenii remote, a c\ror activitate menilor de a fi filma]i. A fost o itor te inspir\ cel mai mult? rien]\, iar trenul face parte din ea. spre mine decât despre via]\ `n nu are un sens imediat vizibil, ei s\pt\mân\ `n care am mers zilnic Nu e ceva cerebral, genul \sta de general. E un sport autodidact, fiind la limita existen]ei. Destul de f\r\ o ]int\ exact\ `nainte [i-napoi ~n ce direc]ii ai vrea s\ te inspira]ie e o medie a ce am v\zut f\r\ nici o regul\. Te mi[ti liber, greu de g\sit asta `ntr-un timp prin ora[e [i sate, vorbind cu o duci? pân\ atunci. N-am avut niciodat\ dup\ cum `]i vine [i `]i g\se[ti sin- scurt. De Iona[ am dat `n s\pt\mâ- gr\mad\ de oameni, având multe un all-time favourite. Nu prea mai gur ritmul [i echilibrul. E [i un na de research. Eram `ntr-un sat momente de entuziasm [i tot Acum cred c\ fac un lungmetraj am timp s\ caut, s\ descop\r test de perseveren]\, s\ `ncerci un lâng\ {omcuta Mare, c\utând oa- atâtea de depresie amestecat\ cu documentar. Filmez deja de patru surse noi. V\d filme foarte rar, iar trick o lun\ de zile, pân\ iese, [i s\ meni care pl\tesc refugia]ii de la anxietate [i responsabilitate fa]\ luni [i cred c\ vor mai fi `nc\ trei. de citit [i mai rar. ~n[ir câteva vrei s\-l faci de fiecare dat\ per- centru ca s\ le lucreze p\mântul [i de restul echipei. E un proiect foarte diferit [i nou nume, cum `mi vin: Mark Cohen, fect. Cazi, te ridici, mai `ncerci, `]i s\-i ajute la recoltat. }\ranii nu A fost [i prima dat\ când am lu- pentru mine. Se `ntâmpl\ `n Bu- Pedro Costa, Daniel Arnold, Gar - dai seama c\ ai g\sit o limit\ [i pot comunica cu cei de la centru crat `n formul\ de trei: regizor, cure[ti, `ntr-o institu]ie public\. E çon, Traumprinz, Josef Albers, `ncerci s\ o dep\[e[ti. din cauza barierelor culturale, re- operator – Ileana Szasz, [i editor/ o poveste character driven la care Ken Jacobs, Ulrich Seidl, Kurt ligioase, lingvistice, dar m\nânc\ sunetist – Maria B\l\nean. Mi se sunt observator [i uneori p\rta[, Vonnegut, Caretaker, Gabriel {i se pare c\ ai progresat de cu ei la aceea[i mas\ [i copiii lor se pare bun\ structura, mai ales c\ ca s\ nu zic chiar personaj. Filmez García Márquez, Henri Rousseau, la Brudina la Iona[ viseaz\ joac\ `mpreun\. Umblând din e[ti cumva obligat s\ `ncepi s\ la voia `ntâmpl\rii, ne[tiind exact Leif Borges, Todd Hido, Larry Sul- c\ plou\? poart\-n poart\, am auzit alt\ montezi din timpul perioadei de unde voi ajunge sau când se ter- tan, Jarmusch, Roy Andersson, poveste, despre cineva c\ruia cu o filmare [i-atunci `]i dai seama re- min\ film\rile, a[a cum [tiam la Roman Tolici. Sigur am progresat. Brudina e sear\ `nainte mistre]ii i-au mân- pede ce piese `]i mai trebuie ca s\ primul meu documentar. Dup\ cat un hectar de porumb, `n ciuda termini puzzle-ul. A fost ca un se- am mai filmat [i altele tot `n zona tuturor m\surilor pe care oamenii mestru de [coal\ concentrat `ntr-o asta – proiecte personale, dar [i le iau. Am avut imaginea unui om lun\ de zile `n care nu ai alt\ grij\ joburi –, plus c\ am mai `nv\]at care-[i p\ze[te noaptea, pe un decât s\ faci un film. ni[te trick-uri pe skate de atunci. scaun, lanul de porumb. Am mers ☺ Brudina e concentrat pe spa]iu, iar din poart\-n poart\ [i am ajuns Ai avut o prim\ personal\ de e o poveste care se `ntâmpl\ doar `n urm\torul sat de unde am tre- fotografie la galeria Die Fär- acolo, ne[tiind neap\rat cum s\ cut pe jos `nc\ dou\ dealuri ca s\ berei din München, un docu- ajung la Evi [i la Stelic\, s\ g\sesc ajungem la re[edin]a de var\ – sau mentar de scurtmetraj de-al `n ei ceva universal valabil. Pen- de noapte de var\ – a lui Iona[. t\u a fost inclus `ntr-o ex- tru mine cei doi sunt un instru- Dup\ primele patru-cinci zile de pozi]ie de doi ani a Muzeului ment al spa]iului. Cred c\ m-a aju- filmare am stabilit c\ filmul va fi de Art\ Contemporan\ din tat [i fotografia ca s\ pot progresa. despre o noapte de paz\ `n lanul de Lepzig, iar Brudina a fost ~n perioada cu Brudina f\ceam porumb. Tot `n primele zile am prezentat la galeria vienez\ poze cu spa]ii goale. ~ncet, am g\sit [i un final bun, a[a c\ [tiam Schleifmühlgasse 12-14. Cum `nceput s\ prind curaj [i s\ `n]eleg unde trebuie s\ duc\ filmul. ai ajuns „pe Germania [i c\ trebuie s\ m\ apropii de oa- Austria“? meni [i s\ empatizez. Acum pen- Cât de mult te-a ajutat struc- tru mine omul e la fel de impor- tura Atelierului Aristoteles – Sincer, cred c\ am avut noroc pen- tant ca spa]iul `n care se afl\, ei fi- cinci s\pt\mâni `n care s\ tru c\ n-am c\utat neap\rat s\ ind `ntr-o leg\tur\ `ncordat\. g\se[ti subiect, s\ filmezi [i ajung acolo. Am fost mai mult

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 559» 18 – 24 martie 2017 www.suplimentuldecultura.ro 12 » actualitate O DELICATES| DE LA FESTIVALUL ONE WORLD ROMÂNIA Un film autist normal

~nainte de a `ncepe s\ citi]i acest text, privi]i pu]in afi[ul filmului. E f\cut de Lukáš, un b\iat cu sindrom Asperger care, al\turi de al]i patru copii [i adolescen]i, e personaj principal `n Un film autist normal/ Normální autistický film, realizat de un cunoscut documentarist ceh, Miroslav Janek. Am v\zut filmul `ntr-o sal\ plin\ la una dintre cele trei proiec]ii pe care le-a avut `n Festivalul One World România (Bucure[ti, 13-19 martie 2017). Fiind ultima dintre proiec]iile lui `n festival, e de presupus c\ a fost promovat [i de bouche à l’oreille ([i ca unul dintre cele mai bune filme din festival).

Iulia Blaga Miroslav Janek, n\scut `n 1954 nedorind s\ rosteasc\ numele lui [i respectat pentru filme ca Citi- Hitler ca [i cum ar fi vorba despre Erau la Cinema Eforie oameni de zen Havel (2008), Burning (2012) Necuratul. Marjamka [i fratele ei, toate vârstele (preponderent ti- sau The Gospel According to Ahmed, au amândoi Asperger, lu- neri), [i nu doar cinefili, ci [i per- Brabenec (2014), s-a apropiat de cru care – explic\ medicii via ma- soane cu rude diagnosticate cu o subiect ca un bun s\lbatic. A ma lor – s-ar datora [i sângelui lor boal\ din spectrul autist. O doam- m\rturisit la Bucure[ti c\ pro- prea amestecat (Cehia, Sudan, n\ mai `n vârst\, care a recunos- duc\torul filmului, Jan Macola, a Daghestan). Marjamka (12 ani) cut asta, dar n-a vrut s\ dea detalii, fost cel care a venit cu propunerea vorbe[te o englez\ de cristal, spune a spus c\ filmul ar trebui difuzat [i c\ s-a apropiat de subiect str\- c\ „zânele tr\iesc `ntr-o lume `n `n mas\, iar o alta a spus c\ b\iatul duindu-se s\-[i asculte doar in- care nu le poate g\si nimeni“ [i, ei de 14 ani, care are Asperger, ar stinctele. „Produc\torul mi-a soli - spre deosebire de Lukáš, se plânge fi vrut s\ vin\, dar s-a temut c\ su- citat s\ fac un film despre auti[ti, c\ n-are umor. (Mostr\ de umor netul va fi prea puternic. dar a durat aproape un an pân\ am Lukáš-ian, `n timp ce se joac\ cu ~n afi[, Lukáš a pus accent pe g\sit personajele. Ini]ial erau [i cei doi fra]i: „Nu pot s\ te omor teama [i sentimentul lui de izo- adul]i, dar `ntr-un final am decis s\ pentru c\ a[ r\mâne singurul Miroslav Janek lare (teama a fost [i tema celei p\strez doar cinci copii. Nu [tiam b\iat cu Asperger!“.) De[i are As- de-a zecea edi]ii a festivalului). ~]i nimic despre autism, nu m-am con- perger, Ahmed e foarte prietenos. acoperi gura [i ochii ca s\ nu sultat cu nici un psiholog. Nu do- ~n schimb, Majda e o hater-i]\. fac\. Ei m-au ghidat. De fapt, nu Spectatoarea cu copil Asperger reac]ionezi, spune el. De fapt, pri- ream s\ [tiu la ce s\ m\ a[tept [i ce A fost diagnosticat\ la 13 ani. le-a p\sat deloc de filmare, cu ex- a dorit s\ [tie dac\ eroii au v\zut ma lui apari]ie din film e in - trebuie s\ fac, [i nu doream s\-mi Acum are 17 [i `[i acuz\ p\rin]ii cep]ia lui Lukáš. N-am o ex pli ca]ie filmul [i care le-a fost opinia. ten]ionat extravagant\. ~l vedem anulez posibilitatea de a explora c\ au dus-o prea târziu la medic [i tehnic\ precis\ pentru cum am fil- Reac]iile copiilor arat\ c\ aceast\ mu[când dintr-o bucat\ de z\ - filmând, `ncercând s\ `n]eleg sin- c\ `ncearc\ s-o `nghesuie `n ti- mat. Am fost ceva intuitiv, m-am oglind\ care e filmul ì ajut\ s\ se pad\ artificial\. „O s\ zic\ lumea gur complexitatea min ]ii omene[ti. parul unui adolescent normal. ~n l\sat condus de ei. De fapt, am mai `n]eleag\ mai bine [i s\ se integre- c\ auti[tii m\nânc\ polistiren“, Cu toate astea, nu pot spune c\ am toate apari]iile ei, Majda spune avut o fat\ pe care am filmat-o ze ulterior mai bine `n mediul lor. spune mai târziu, când `[i va ex- `n]eles ce e cu autismul.“ din off c\ `[i ur\[te familia, [coa- destul la mult, dar la montaj Lukáš, care `n film are o scen\ plica gestul. De nervozitate ì vine la, ora[ul [i pe ea `ns\[i [i c\ vrea mi-am dat seama c\ buc\]ile cu ea unde e pu]in obraznic cu mama s\ mestece orice. De altfel, la Aceast\ oglind\ care s\ se arunce sub tren. „Pentru erau cu totul diferite vizual de care-i spusese c\ s-ar putea s\-l in- [coal\ are de multe ori probleme e filmul ì ajut\ s\ se mine, societatea e handicapat\.“ celelalte, a[a c\ am scos-o cu totul. terneze dac\ mai e agresiv la cu agresivitatea. Poate [i de aceea – `n]eleag\ mai bine Abia c\tre final ne d\m seama c\, Pentru Majda am folosit alt\ [coal\, [i-a dat seama c\ a exage- dar nu doar de aceea –, ì place de fapt, `[i cite[te propriile poeme camer\ (n.r.: Canon 100), pentru c\ rat [i i s-a f\cut ru[ine, iar Majda Tarantino. Un prieten neurotipic Regizorul e modest. Filmul e foar- [i c\ acestea, `mpreun\ cu melodi- ea se mi[ca cel mai repede dintre a `n]eles c\ a pomenit de prea cu care face filmule]e de gen te bun tocmai pentru c\ nu face ile rap pe care le compune, ]in de o to]i [i altfel n-o puteam urm\ri.“ multe ori inten]ia ei de a se sinu- adaug\ c\ lui Lukáš ì plac filmele din autism o boal\, ci ì las\ pe retoric\ adolescentin\ mulat\ pe Majda e singurul personaj `n cide, a[a c\ i-a cerut regizorului s\ cu scenarii sofisticate, de pild\ copii s\-[i spun\ povestea [i s\ fie propriul sentiment de excludere mi[care, ea e filmat\ aproape nu- lase o singur\ scen\ cu acest cele ale lui Tarantino, Nolan sau ei `n[i[i `n fa]a camerei, ar\tân- cauzat de sindromul Asperger. mai `n exterioare sau `n tren. ~n enun] (iar el, bine`n]eles, s-a con- Woody Allen. du-ne cât de relativ\ e normali- „Dup\ ce copiii [i p\rin]ii au cea mai mare parte a timpului, ea format). Filmul i-a ajutat pe copii tatea. Sunt, cum am spus, cinci acceptat s\ apar\ `n film [i am a sugerat locurile de filmare. De [i `n alt fel. De pild\, a povestit re- personaje foarte diferite, de[i semnat contractul, am vizitat pild\, ni[te canale `n bezn\ total\ gizorul, la proiec]ia din micul toate sunt diagnosticate cu As- fiecare familie `n parte. M-am dus unde sim]i c\ regizorul a urmat-o or\[el unde locuie[te Lukáš au perger. Lukáš e abrupt [i cu mult prima dat\ f\r\ camer\, ca s\ ne cu inima strâns\. Ar fi fost intere- venit [i jum\tate din profesorii cu umor, fiind ta lentat pe tot ce ]ine obi[nuim unii cu al]ii [i s\ m\ sant de aflat dac\ a mai fost acolo, care are probleme la [coal\. Dup\ de vizual. Denis e excelent pianist asigur c\ nu s-au r\zgândit. singur\, pentru c\ e evident ges- ce au v\zut filmul, ace[tia au de- (interpreteaz\ `n film buc\]i de N-aveam nici cea mai vag\ idee tul de `ncredere de a-l duce pe revenit mult mai prieteno[i, iar Chopin, Vivaldi, Grieg, Beetho ven despre cum ar fi putut reac]iona gizor `ntr-un spa]iu metaforic rela]ia lor s-a remediat. [i Dvorak) [i e foarte cult. „Non `n fa]a camerei, dar, la a doua vi - pentru propriul sine. ~ncearc\ s\ Pentru neurotipici, acesta e omnia possum omnes“, ì spune zit\, am avut surpriza s\ v\d c\ genul de film care te face s\-]i par\ se lase cunoscut\. Acela, a spus sobru profesoarei de pian când nu-i nu le p\sa nici cât negru sub r\u c\ e[ti, cum s-ar spune, normal, Miroslav Janek, a fost [i locul iese o not\ (bine`n]eles c\ ea nu unghie c\ erau filma]i. Dup\ [ase tocmai pentru c\ demonstreaz\ unde Majda a adus vorba singura pricepe latin\. ☺). Denis e fan Mi - luni au devenit [i mai deschi[i `n f\r\ fasoane c\ normalitatea e im- dat\ despre scopul acestui film, cul prin], pe care-l cite[te `n ne- fa]a camerei, mult mai activi“, precis\, plin\ de g\uri [i plicti- [tire pentru c\ de fiecare dat\ spune Miroslav Janek. `ntrebându-l pe regizor despre ce coas\ [i c\ important e nu s\ fii cât `n]elege altceva, [i tocmai a des - „De fapt, ei mi-au sugerat cum va fi vorba `n film. Pe ecran, aces- mai asem\n\tor celorlal]i, ci s\ fii coperit compozi]ia muzical\ mi - s\-i filmez“, r\spunde regizorul/ di- ta nu-i r\spunde. Multe reac]ii [i autentic. „Nu eu sunt diferit de voi, nimalist\ Different Trains de Steve rector de imagine când e chestionat lucruri pe care le spune `n film ([i ci voi to]i sunte]i asem\n\tori“, Reich, explic`ndu-i prin parafraze despre cum a filmat pe fiecare alt- care sunt tot instinctive) tr\deaz\, sun\ un credo britanic, citat `n fi- regizorului c\ e despre nazism [i fel. „Nu le-am spus niciodat\ ce s\ de fapt, un bun-sim] psihologic. nalul filmului. How true!

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 559» 18 – 24 martie 2017 www.suplimentuldecultura.ro opinii « 13

De veghe `n lanul de cultur\ Lupta cea bun\ M\d\lina Cocea

Iat\ primul lucru pe care am vrut s\ `l aflu pe tema subiectului: exist\ mai multe seriale cu doctori sau cu avoca]i? Nici m\car Google nu are r\spunsul la `ntre- barea asta, dar un pic de investiga]ie [i de num\rat pe degete m-a adus la o concluzie. Cel pu]in `n privin]a serialelor americane, situa]ia este a[a: 142 de seriale cu tem\ juridic\ fa]\ de 94 de seriale medicale. Avoca]ii câ[tig\.

Exist\ un motiv pentru care se fac alt moment când sângele rece sau atât de multe seriale cu procese, ochii de c\prioar\ vor face o des - avoca]i, mediere sau jurii. Nara - coperire care schimb\ totul. Se va ]iunea este deja acolo, `n format. `ntâmpla `nainte ca judec\torul s\ Confrunt\rile legale au intrinsec loveasc\ cioc\nelul cu sentin]a fi- tot ce le trebuie: premiz\, conflict, nal\. Dup\ verdict, vor exista perspectiv\, un erou clar, un anti- `mbr\]i[\ri. erou bine definit, happy-end asigu- Cu toat\ previzibilitatea lor, se- rat. Avoca]ii sunt u[or de transmis rialele cu avoca]i r\mân foarte pe ecran, la fel ca [i tipologiile lor: `ndr\gite. Ca o fidel\ urm\ritoare a exist\ cei cu ochi de c\prioar\ care lor, am remarcat [i o oarecare recurente, asupra vinov\]iei c\ro- alegerea lui Trump, `ntr-o confuzie spre ceilal]i `ntr-o cruciad\ perso- ap\r\ dreptatea pentru c\ asta tre- evolu]ie, care ne aduce `ntr-un ra continuau s\ planeze semnele general\ a democra]ilor [i o nesigu- nal\ `mpotriva a tot ceea reprezint\ buie s\ fac\; exist\ avoca]ii ]\c\ni]i, punct foarte interesant. A existat de `ntrebare chiar [i dup\ `nche - ran]\ a direc]iei de urmat. Firma de Trump: intoleran]\, cenzur\ a liber - care scot argumente ca magicienii etapa Ally McBeal [i Lege [i ordine, ierea episodului. Au existat cazuri avocatur\ prime[te un caz – s\ t\]ii de exprimare, misonginism. iepuri [i joben; exist\ avoca]ii duri, care se `nscrie perfect `n descrierea `n care dreptatea apar]inea ambe- apere poli]ia de o acuza]ie de exces Ar putea p\rea c\ ne-am `ntors care negociaz\ la sânge, dar care fac de mai sus. Condimentate cu intrigi lor p\r]i, iar triumful uneia deja de for]\ `mpotriva unei persoane la serialul clasic cu avoca]i. Dar nu totul pentru o cauz\ bun\; `n fine, de birou, roman]e, iar `n cazul lui nu mai p\rea o victorie. Bucuria negre. De partea cealalt\ a mesei e a[a. Devine clar c\ – de[i oricine de partea cealalt\ exist\ oamenii Ally chiar cu dansuri `n baie – seria lului venea din navigarea g\sim un alt personaj familiar din are dreptul s\ fie ap\rat – avocatul f\r\ scrupule, care ar folosi orice fiecare episod este o lupt\ dintre printre `ntreb\ri dificile, uneori The Good Wife, fost\ angajat\ a nu e obligat s\ accepte pe oricine. mijloace murdare pentru ca clien]ii bine [i r\u `n care câ[tig\ binele. din r\stur narea convingerilor. firmei. Exist\ un moment `n care Intervine o limit\, o barier\ a drep- lor, de obicei corpora]ii multimi - The Good Wife (So]ia perfect\) a Dup\ `ncheierea lui, a urmat avocata acuz\rii se uit\ spre cea a turilor omului dincolo de care lionare, s\ câ[tige. fost parc\ dintr-un aluat u[or altfel. The Good Fight, o continuare a pre- ap\r\rii, lung [i intens, [i `i spune: nuan]ele sunt irelevante. ~nc\ nea - Procesul este echivalentul unei Serialul a intrat mai mult `n zonele cedentului, un serial din acela[i „Ar trebui s\ fii de ACEAST| parte p\rut `n România, titlul serialului c\l\torii a eroului din basme. Va gri, acolo unde bariera dintre bine univers [i cu o parte din persona - a mesei“. Ceea ce, pân\ la finalul nu are o traducere. I-am spus eu exista un moment când totul pare [i r\u putea fi dep\[it\ din nea- jele deja cunoscute. Primul episod e episodului, se [i `ntâmpl\: avocata Lupta cea bun\ [i am spus-o cu des- pierdut [i f\r\ ie[ire. Va exista un ten]ie. Au existat chiar personaje plasat pe axa timpului undeva dup\ `[i tr\deaz\ propria firm\ [i pleac\ tul\ convingere.

epoc\. La fel, se dovedea vital\ [i angajate `n administra]ie pentru func]ion\rimii „business as usu- Statul profund respingerea tuturor ordonan]elor a asigura implementarea legilor al“. Iar acest „business as usual“ care s\ fi consfin]it dispari]ia cri- adoptate de Congres sau ordinelor este, `n gene ral, opus practicilor teriilor clientelare `n alegerea preziden]iale. Numai c\, observa DNA [i luptei `mpotriva corup]iei [efilor de unit\]i sanitare sau [co- Bannon, aceast\ birocra]ie a c\- `n general. Dup\ cum exist\ un lare. Erau idei cre]e ale unor p\tat `n timp tendin]a de a nu mai profil al celor care au protestat tehnocra]i care visau principii `n r\spunde politic comenzilor, ci a [i protesteaz\ `n continuare `m - Doi-zece, prob\! loc s\ se pun\ bine cu Sistemul. ~n ]ine cont pân\ la virgul\ de toate po triva actualului Guvern, la fel, exist\ [i un profil al celor George Onofrei momentul `n care ma[in\ria va legile [i regulamentele `n vigoare. func]iona din nou, abia atunci Liderii guvernamentali se pot pentru care lupta `mpotriva co- Puterea va sim]i c\ ea conduce cu dovedi, adeseori, neputincio[i `n rup]iei a `nsemnat afectarea profund\ nu doar a intereselor adev\rat. Iar pentru ca roata isto- fa]a acestei armate t\cute atunci [i imaginii unei ramuri profe - „Armata t\cut\“, „statul pro- schimbe nimica; ori s\ nu se re- riei s\ se `nvârt\ iar cu o vitez\ când mai degrab\ enun]\ prin- sio nale din care fac parte, dar [i fund“ sau „e[aloanele inferioare“. vizuiasc\, primesc!“. Orice sistem mul]umitoare pentru toat\ lu- cipii decât invoc\ articole de lege. `n plan personal, ca parte a fam- Oricare sintagm\ vi s-ar p\rea birocratic are tendin]a de a lupta mea, dou\ condi]ii trebuie repede De la ace[ti func]ionari crede Ban- iliei unei persoane asupra c\- mai potrivit\, toate exprim\ osa- cu transform\rile bru[te, cu apa - `ndeplinite: func]ion\ ri mea s\ non c\ vine sabotajul masiv al reia s-a `nceput urm\rirea pe- ri]ia altor reguli [i a reformato- aib\ salarii mai mari [i s\ nu se tura birocratic\ a unui stat. Sunt primelor s\pt\mâni de existen]\ a nal\ – fie c\ implicarea `n dosar mai team\ c\ o va atinge DNA acei speciali[ti angaja]i `n func]ii rilor veritabili. Adev\rata putere noii administra]ii de la Casa Alb\, a venit direct, ca f\pta[, fie colat- birocratice pentru a asigura func- `n cadrul unui stat poate fi exerci- dac\ va `ndeplini `ntocmai or- func]ionari care v\d `n Trump un eral, `n calitate de complice. ]ionarea de zi cu zi a institu]iilor tat\ doar `n colaborare cu aceast\ dinele [efului ierarhic, de obicei inamic al statu-quo-ului pe care S-ar putea s\ descoperim c\ vor din fiecare dintre cele trei ramuri armat\ t\cut\ [i respectându-i impus de la partid prin algoritm. ace[tia se simt datori s\ `l apere „o ]ar\ ca afar\“ mai pu]ini dintre ale puterii: legislativ\, executiv\ tabieturile, altfel te po]i trezi c\ ~n Statele Unite, ideologul lui chiar [i fa]\ de Pre[edinte. semenii no[tri decât am crezut la [i judec\toreasc\. {i secretarul `ndepline[ti decorativ o func]ie Donald Trump, Steve Bannon, spu- Din fericire pentru PSD-ALDE, un moment dat. C\ cei mai g\- unei comune, dar [i vreun [ef administrativ\. ne c\ pân\ când e[aloanele infe- birocra]ia se simte mai apropiat\ l\gio[i [i mai principiali nu `[i im- m\runt al unui serviciu de infor- Cele dou\ mari opera]iuni – rioare ale Guvernului nu vor fi dis- de viziunile lor decât de ale pre- pun decât pe termen scurt punctul ma]ii `mp\rt\[esc, de regul\, „disciplinarea“ politic\ a Justi]iei ciplinate sau schimbate pân\ la ul- [edintelui Iohannis sau ale fostu- de vedere, iar „statul profund“, aceea[i mentalitate. Rezumat\, [i m\rirea salariilor `n sistemul timul angajat, noua viziune nu va lui pre mier Ciolo[. Tocmai PSD- mân\ `n mân\ cu factorul de de- sun\ ca `n Caragiale: „S\ se re- bugetar – nu au fost alese deloc putea fi impus\. ~n ultimele decenii, ALDE `n versiunea 2016-2017 `n- cizie politic\, s\ râd\ la urm\ [i s\ vizuiasc\, primesc! Dar s\ nu se `ntâmpl\tor la acest `nceput de cohorte `ntregi de birocra]i au fost seamn\ pentru marea mas\ a râd\ mai bine.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 559» 18 – 24 martie 2017 www.suplimentuldecultura.ro 14 » interna]ional „Trei cuvinte preferate“ [i ce spun acestea despre marii scriitori

Autorul britanic Ben Blatt, fost ziarist la „Slate“ [i „The Harvard Lampoon“, a studiat pentru noua sa carte, Nabokov’s Favorite Word Is Mauve, cuvintele cel mai des folosite de marii scriitori [i iat\ ce a descoperit.

~ntr-un articol publicat de „The Pentru a scrie Nabokov’s Fa - Guardian“, Blatt aminte[te c\ Ray vourite Word Is Mauve (Cuvântul Bradbury a fost `ntrebat care este cu- preferat al lui Nabokov este „mov“), vântul lui preferat, iar scriitorul a Blatt a folosit un program care a ales „scor]i[oar\“, explicând c\ analizat mii de c\r]i ale autorilor s\i aceasta „se datoreaz\, probabil, ex- favori]i pentru a descoperi cele mai cursiilor mele `n c\mara bunicii des utilizate cuvinte de c\tre ace[tia, când eram pu[ti. Adoram s\ citesc „cuvintele «scor]i[oar\»“. etichetele de pe cutiile cu mirodenii“. Blatt a descoperit, de exemplu, Blatt spune c\, `ntr-adev\r, „prin - c\ Nabokov, `ntr-adev\r, a folosit tre milioanele de cuvinte scri se de „mov“ de 44 de ori mai mult decât Bradbury“, „scor ]i[oar\“ apare ex- al]ii [i explic\ acest lucru prin fap- trem de des – „de mai multe ori decât tul c\ autorul suferea de sinestezie, la Jane Austen, Agatha Christie, un fenomen neurologic care este re- William Faulkner, F. Scott Fitzger- sponsabil de „auzul colorat“ – sune- `n cazul Agathei Christie. Charles `n c\r]ile doamnei Rowling sau ale Blatt, chiar Leonard le folose[te un ald, Ernest Hemingway, Vladimir tul unei litere este asociat automat unei Dickens prefera „inimos“, „vârf“ [i lui Gillian Flynn. {i, `n vreme ce pic mai mult decât Hemingway, cu Nabokov, J.K. Rowling, Salman culori. De aceea, Nabokov se refer\ `n „reunit“, iar Tolkien, evident, „elfi“, Patterson iube[te expresia „crede]i o treime mai mult decât Steinbeck Rushdie, John Steinbeck [i Edith c\r]ile lui la culori de mult mai multe „goblini“ [i „vr\jitori“. ~n cazul lui sau nu“, Jane Austen folose[te [i cu o [esime mai mult decât Wharton lua]i laolalt\“. ori decât al]i autori. Edith Wharton, cele mai des folosite foarte des „din toat\ inima“, `n vre - Stephen King. ~n acest timp, James De asemenea, arat\ Blatt, c\ - ~n cazul lui Jane Austen, cuvintele trei cuvinte sunt „apropiere“, „`n- me ce Dan Brown apeleaz\ la „cerc Joyce pune 1.100 de semne de excla- mara bunicii lui Bradbury pare s\ preferate o descriu perfect: „polite]e“, dr\zni“, „remu[care“, iar la John complet“, iar Stephenie Meyer, au- mare la suta de mii de cuvinte, de 22 fi l\sat o amprent\ de ne[ters „pl\cere“ [i „impruden]\“. Updike, f\r\ a le traduce, sunt toarea seriei Amurg, `[i umple de ori mai mult decât Leonard. asupra scriitorului care pare `ncli- ~n alte cazuri, cuvintele cele mai des „rimmed“, „prick“ [i „fucked“. paginile cu „oftaturi de u[urare“. „Unii autori sunt foarte con- [tien]i de arta [i [tiin]a combin\rii nat s\ apeleze deseori la nume de folosit de un scriitor sunt `n direct\ De asemenea, Ben Blatt a con- Cât despre Salman Rushdie, el fo- cuvintelor [i numerelor“, conchide mirodenii. „Gustul [i mirosurile leg\tur\ cu subiectul scrierilor acestu- fruntat c\r]ile marilor scriitori cu lose[te „ultima pic\tur\“ `n peste Blatt. „Cred c\, atunci când aceast\ din c\mar\ i-au invadat scriitura.“ ia – „anchet\“, „alibi“ [i „`nfrico[\tor“, Dic]ionarul de cli[ee (literare) al jum\tate din c\r]ile sale. combina]ie este f\cut\ a[a cum tre- Christinei Ammet, din 2013. De asemenea, Blatt s-a ocupat [i buie, rezultatul este minunat. Par- Aproape f\r\ surpriz\, cel mai plin de semnele de exclamare, cele ale curgând o list\ de cuvinte prefe- Suplimentul lui Jup de cli[ee este americanul James c\ror folosire abundend\ este des- rate nu este acela[i lucru cu lectura Patterson, autor de thrillere best- curajat\ de orice profesor de „cre- unei pove[ti exemplar construite, seller care este, de fapt, „semn\tu- ative writing“. Blatt `l citeaz\ pe El- dar, când le descoperi `n contextul ra“ pe o adev\rat\ industrie ce more Leonard care sf\tuia, `ntr-un `ntregii cariere a unui scriitor, scoate câteva titluri anual. ~n set de reguli pentru sciitori, „s\ nu chiar [i trei cuvinte simple pot c\r]ile lui Patterson se pot num\ra se foloseasc\ semne de exclamare oferi o fereastr\ l\muritoare `ntr-un 160 de cli[ee la suta de mii de mai mult de dou\-trei ori la 100.000 stil literar [i pot spune o poveste de cuvinte, de dou\ ori mai mult decât de cuvinte“. Cu toate acestea, spu ne sine st\t\toare.“ Tinerii prefer\ c\r]ile pe hârtie. Cum s\-i faci s\ citeasc\?

Un studiu Nielsen arat\ c\, `n An- c\ tinerii au cump\rat mult mai mai mare la aparate electronice, cu glia, vânz\rile de c\r]i electronice multe titluri de fic]iune, `n format atât mai pu]in va sim]i nevoia s\ au continuat s\ scad\ pentru al tradi]io nal. ~n acest timp, un studiu citeasc\. Asta sugereaz\ c\ cei mici doilea an consecutiv, cu 4% `n 2016. realizat de cercet\torii de la trei prefer\ mai mult c\r]ile tradi - ~n acela[i timp `ns\, au crescut universit\]i australiene au ajuns la ]ionale [i nu cele electronice“, semnificativ vânz\rile c\r]ilor tra- concluzia c\ cei numi]i „digital na- spune cercet\torii. di]ionale, pe hârtie, cei mai mul]i tives“, adic\ cei n\scu]i `n era nu- O explica]ie ar fi faptul, spun cump\r\tori dovedindu-se tinerii. meric\, nu au, de fapt, chef de o savan]ii, c\ un aparat electronic ~n total, `n 2016, `n Anglia s-au vân- via]\ `n `ntregime digital\ [i c\, distrage, de fapt, copilul de la lec- dut 360 de milioane de c\r]i, o dac\ p\rin]ii vor s\ fac\ un copil s\ tur\: „Pentru elevii care deja au o cre[tere cu 2%, consumatorii chel - citeasc\, cel mai bine ar fi s\ `i problem\ de aten]ie, posibilitatea tuind cu 6% mai mult (100 de milioa - pun\ acestuia la dispozi]ie c\r]i pe imediat\ de a juca un joc poate ne de lire) pe c\r]i. Cre[terea din hârtie. „Studiul a descoperit c\, pe bate beneficiile pe termen lung ale 2016 se datoreaz\ mai ales faptului m\sur\ ce un copil are un acces lecturii“.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 559» 18 – 24 martie 2017 www.suplimentuldecultura.ro interna]ional « 15 PE SCURT

n Spectacolul Another Brick In The Wall – L’Opera (despre care am scris `n num\rul precedent) s-a bucurat de mare succes la premiera de la Opera din Montréal, sâmb\ta trecut\. Pe scen\, la final, a urcat `nsu[i Roger Waters, autorul faimosului disc al lui Pink Floyd, The Wall, care st\ la baza acestei transpuneri pentru opera clasic\. n Dou\ statui uria[e au fost descoperite pe 9 martie `n apropierea templului lui Ramses al II-lea, `n Egipt, de o echip\ arheo logic\ ger- mano-egiptean\. n Nu mai pu]in de 166 de lucr\ri realizate de Pablo Picasso au fost `mprumutate muzeului din Malaga de c\tre un nepot al artistu- lui pentru o expozi]ie temporar\ ce va dura trei ani. Muzeul din Malaga, ora[ul natal al lui Picasso, este cel mai vizitat de An- daluzia, dar este modest fa]\ de muzeele Picasso din Paris [i Barcelona. n Dup\ o lupt\ politico-judiciar\ ce a durat trei ani, guvernul socialist al Portugaliei a ajuns la un acord cu casa de licita]ii Christie’s pentru anularea scoaterei la vânzare a unei colec]ii de 85 de opere ale faimosului pictor spaniol Joan Miró. Colec]ia, ce apar]ine statu- lui portughez, a fost scoas\ la licita]ie de c\tre precedenta guvernare, o ac]iune ce a fost contestat\ la tribunal de c\tre opozi]ie. n Regizorul Ridley Scott este decis „s\ stoarc\“ p\nâ la cap\t vechile sale succese de cinema. Mai nou, este preg\tit s\ realizeze o continuare a celebrului Gladiatorul, film din 2000, care i-a adus un Oscar lui Russel Crowe. Scott sus]ine c\, de[i personajul jucat de Crowe a murit `n film, „exist\ un mod de a-l re`nvia“. n ~n acest timp, Ridley Scott pune tu[ele finale noului film din seria Alien, Alien: Covenant, ce va avea premiera pe 10 mai. El are preg\tite `nc\ dou\ continu\ri, dar sus]ine c\ „dac\ vre]i cu adev\rat o franciz\, pot s\ fac [ase continu\ri. De data aceasta, nu am chef s\ mai opresc seria“. n The Who [i-a asigurat o reziden]\ restrâns\ la faimosul Cae- sars Palace din Las Vegas, unde, dup\ modelul altor mari vedete (Celine Dion, Elton John sau Rod Stewart), va `ncepe s\ cânt\ de pe 29 iulie. Pentru moment, The Who va oferi doar [ase concerte la Las Vegas, dup\ care `[i va continua turneul mondial. n Tom Hanks revine ca produc\tor TV cu o nou\ miniserie dramatic\ pe HBO, care se va inspira din lupta `n alegerile americane din 2016 `ntre Hillary Clinton [i Donald Trump. Seria se bazeaz\ pe o carte `n preg\tire de Mark Halperin [i John Heilemann. n Ed Sheeran este noua for]\ care domin\ topurile pop din lume. Albumul lui, Divide, conduce la vânz\ri `n Australia, unde nou\ piese concureaz\ [i `n Top 10 pentru single-uri, este campion la „Matrix: Resuscitare“, vânz\ri `n topurile americane [i `n cele britanice. Numai `n SUA, Sheeran a vândut 451.000 de albume. o nou\ idee neoriginal\

Marc\ `nregistrat\ – Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“. la Hollywood Proiect realizat de Editura Polirom `n colaborare cu „Ziarul de Ia[i“. Se distribuie gratuit `mpreun\ cu „Ziarul de Ia[i“.

Este foarte posibil ca, `n curând, celebra trilogie SF Matrix s\ revin\, Adres\: Ia[i, B-dul Carol I, nr. 4, etaj 4, CP 266, tel. Muzic\: Victor Eskenasy, 0232/ 214.100, 0232/ 214111, fax: 0232/ 214111 Dumitru Ungurea nu spune „The Hollywood Reporter“. Senior editor: Film: Iulia Blaga Lucian Dan Teodorovici Teatru: Olti]a C`ntec Studiourile Warner Bros. ar in- 17 februarie c\ este gata s\ joace [i-a vândut drepturile asupra Redactor-[ef: Caricatur\: George Onofrei Lucian Amarii (Jup) Grafic\: ten]iona s\ reia seria conceput\ `ntr-un nou Matrix, cu o singur\ trilogiei celor de la Warner Bros. Editor: la sfâr[itul anilor ’90 de fra]ii (pe condi]ie: „Cei doi Wachowski tre- pentru suma de 30 de milioane de Anca Baraboi Ion Barbu Actualitate: atunci, `ntre timp au f\cut o buie s\ fie implica]i `n proiect. dolari. Filmul original, lansat `n Redactor: R\zvan Chiru]\, C\t\lin Hopulele, Radu Cucuteanu Ioan Stoleru schimbare de sex) Wachowski. Trebuie s\ scrie [i s\ regizeze fil- 1999, a fost o mare surpriz\ pentru DTP: Publicitate: tel. 0232/ 252294 Conform surselor publica]iei mul. Pe urm\, vedem noi a ce va Warner Bros.: povestea [i efec tele Adina Ciocoiu Distribu]ie: Mihai Sârbu, tel. Rubrici permanente: 0232/ 271333. Media Distribution S.R.L., americane, scenaristul Zak Penn, sem\na povestea, dar da, sunt de speciale revolu]ionare au avut un tel. 0232/ 216112 Bobi (F\r\ zah\r), M\d\lina Cocea, Abonamente: tel. 0232/214100 care a lucrat la saga X-Men [i la acord s\ joc, de[i e pu]in straniu“. succes uria[, recompensat [i cu Drago[ Cojocaru, Andrei Cr\ciun, Florin Ghe]\u, Radu Pavel Gheo, Tarife de abonament: 45 lei pentru Avengers, a fost deja contactat de Se spune, zice „The Hollywood patru premii Oscar. 3 luni; 91 lei pentru 6 luni; Florin L\z\rescu, George Onofrei studiouri [i ar putea lua locul lui Reporter“, c\ ini]ial ideea unui al O alt\ idee, de a dezvolta un se- 182 lei pentru 12 luni. Pre]urile includ Carte: [i tarifele po[tale. Lana [i Lilly Wachowski. patrulea Matrix a avut-o Joel Sil- rial TV bazat pe universul din Ma- Doris Mironescu, Eli B\dic\, Marius Mihe], „Suplimentul de cultur\“ Keanu Reeves, care a interpre- ver, produc\torul trilogiei origi- trix, a fost respins\ de studiouri Cristian Teodorescu, Bogdan-Alexandru este tip\rit St\nescu, Alina Purcaru cu sprijinul Adev\rul Holding tat rolul principal, declara deja pe nale, numai c\ `ntre timp Silver cu câteva luni `n urm\. Responsabilitatea juridic\ pentru con]inutul articolului `i apar]ine autorului » Manuscrisele primite la redac]ie nu se `napoiaz\ Pagini realizate de Drago[ Cojocaru

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 559» 18 – 24 martie 2017 www.suplimentuldecultura.ro 16 » fast food Noi, Daniel Blake Film Iulia Blaga

~n 2016, Ken Loach se afla la cel de-al doilea Palme d’or, dup\ The Wind that Shakes the Barley/ Mângâierea vântului (2006). La 80 de ani, e cineastul cu cele mai multe selec]ii `n Competi]ia Oficial\ de la Cannes – 13. Anul trecut nu fusese dat ca favorit la premiul cel mare, de[i I, Daniel Blake avusese o bun\ primire din partea criticilor.

Ken Loach a debutat `n 1967, iar celor doi. Suferind un infarct primul premiu la Cannes a venit dup\ decesul so]iei, Daniel se `n - `n 1981 – Premiul juriului ecume- scrie la Employment Support Al- nic pentru Looks and Smiles. Pre- lowance, adic\ la beneficii sociale miul s-a repetat `n 1990 pentru pentru bolnavi. Dar cei care pri - Hidden Agenda, iar un an mai târ- mesc ESA [i sunt declara]i ap]i de ziu ob]inea un alt premiu oferit de munc\ (situa]ia lui Daniel, pe un juriu independent, FIPRESCI, care medicul l-a sf\tuit totu[i s\ pentru Riff-Raff. A `nceput s\ ia nu se reangajeze `nc\), trebuie s\ premiile juriilor Competi]iei Ofi- petreac\ 35 de ore s\pt\mânal ciale `ncepând cu 1993, când a ple- c\utându-[i de lucru. Când Daniel cat de pe Croazet\ cu Premiul Ju- cunoa[te o tân\r\ mam\ singur\, riului pentru Raining Stone. De cu doi copii, care lupt\ cu s\r\cia atunci a mai fost la Cannes cu [i foamea, devine un fel de protec- Land and Freedom, My Name Is tor al familiei, filmul urm\rind cu de documentare, dar nu toate au vicios orwellian care `i face, de realitatea imediat\. Cel mai im- Joe, Sweet Sixteen, Looking for mult\ simpatie str\daniile per- intrat `n scenariu pentru c\, pild\, [i pe angaja]ii de la Depart- presionant moment al filmului, Eric, The Angel’s Share, Jimmy’s sonajelor de a face fa]\ unui sis- spune Laverty, unele erau prea ment for Work and Pensions s\ fie care-]i stoarce ochii ca pe burete Hall – fiind premiat aproape pen- tem social inuman, gândit s\ le neverosimile. ei `n[i[i sanc]iona]i dac\ nu oricât de tough ai fi, e cel `n care tru fiecare dintre ele. saboteze fiecare pas. Dintre situa]iile documentate sanc]ioneaz\ un num\r de oa- tân\ra mam\ se duce la banca de I, Daniel Blake e definit de regi- Loach vorbe[te `n interviuri [i de ei se num\r\ cazul unei femei meni. Acest program se nume[te alimente (un magazin cu ali- zor ca „un film despre supra- despre faptul c\ sistemul biro- care a `ntârziat cinci minute la cinic Personal Improvement Plan. mente pe gratis, pentru s\raci) [i vie]uire“. „Cu cât via]a e mai cratic din Marea Britanie pare biroul de asigur\ri sociale [i pen- ~ntr-o competi]ie cu titluri mult `i e atât de foame `n timp ce-[i grea, cu atât mai mult\ comedie s\-[i fi propus `n mod evident s\-i tru aceasta a fost sanc]ionat\ [i mai extravagante, preferin]a juri- alege conserve de pe rafturi `ncât suscit\“, a spus el la Cannes elimine pe cei din afara lui. Prin- n-a mai avut bani s\ le ia mâncare ului de la Cannes pentru I, Daniel i se face r\u. Notele predomi- despre povestea scris\ de colabo- tre altele, mâna de lucru trebuie copiilor. Sau cel al unui b\rbat Blake e justificat\ de umanitatea nante ale filmului sunt solidari- ratorul s\u tradi]ional, Paul s\ fie ieftin\, iar muncitorii prost care a fost penalizat pentru c\ s-a nepreten]ioas\ a pove[tii, de in- tatea uman\ [i hazul de necaz, de Laverty, care urm\re[te odiseea pl\ti]i trebuie f\cu]i vulnerabili, dus la `nmormântarea tat\lui [i a terpret\rile remarcabile ale lui aici ideea c\ lucrurile nu sunt b\rba tului care se lupt\ cu morile inoculându-li-se ideea c\ sunt sin- `ntârziat la programarea de la Dave Johns (stand-up comedian la pierdute cât timp ne pas\ unii de de vânt ale sistemului de s\n\tate gurii responsabili pentru situa]ia asigur\rile sociale. Ken Loach primul rol `n cinema) [i Hayley al]ii [i ne p\str\m spiritul viu. britanic `ntr-o not\ mai comic\ `n care se afl\. Toate situa]iile spune c\ acest gen de cruzime a Squires, ca [i de amestecul de Premiindu-l pe Ken Loach, glam- decât cea `n care ne-au obi[nuit care apar `n film au fost `ntâlnite devenit evident acum cinci, [ase tragic [i comic cu care vorbe[te ourous-ul Cannes a f\cut o de- dramele sociale ale tandemului de Loach [i Laverty `n munca lor ani [i c\ statul `ntre]ine un cerc despre ni[te lucruri grave din clara]ie politic\.

Voi n-a]i `ntrebat Cercul satisfac]iei F|R| ZAH|R v\ r\spunde Bobi

Smaranda avea toate motivele s\ Este genul \la de gest care nu lipit\ de frumosul ghiveci cu trei fie vesel\ `n acea diminea]\. ~n are cum s\ nu te sensibilizeze. zambile. Era, `ntr-adev\r, deo - pentru a afla sexul bebelu[ului, mos ghiveci cu trei zambile. C\ nu iar asta o binedispuse de dimi- prea se pupa cu restul gr\dinii primul rând fiindc\ orice femeie Smaranda se gândise o secund\ sebit, mai ales fiindc\ florile erau nea]\. {i uite ce noroc, nici nu tre- botanice din hol. Era cam… dar trebuie s\ fie vesel\ de 8 martie, chiar s\ `l dojeneasc\ pu]in, vii [i parc\ se `ntreceau `ntre ele buia s\ mai ias\ s\ cumpere flori. gestul conteaz\. apoi fiindc\ so]ul ei, Alex, s-a tre- fiindc\ nu i-a trecut prin minte s\ care s\ miroas\ mai frumos. Uite, Ce-i drept, s-a panicat pu]in când Asta gândea [i Jeni, care acum zit pe furi[ la ora [ase [i, pân\ s\ ia flori [i pentru `nv\]\toarea fiu- a[a ceva sigur i-ar pl\cea [i Anei, a v\zut ditamai co[urile de plante ]inea `n mân\ florile pentru plece la serviciu, i-a adus cel mai lui lor, dar apoi s-a bucurat c\ manichiurista. C\ programarea e frumos ghiveci cu trei zambile pe exotice pompoase `n holul cabinetu- cum\tra `n vizit\ la care urma s\ doar ea a fost `n gândurile lui. To- pentru ora dou\. lui, dar doamna doctor a zâmbit [i i- mearg\ `n acea dup\ amiaz\. S\ care l-a putut g\si la flor\reasa aia tu[i, ca s\ fie bine pân\ la cap\t, Da, Ana manichiurista a fost din sta]ia de taxiuri. a mul]umit pentru ghiveciul cu trei bea [i ele o cafelu]\ [i s\ mai bâr- micul lor elev a plecat spre [coal\ `ntr-o form\ de zile mari. I-a f\cut zambile, spunându-i c\ apreciaz\ `n feasc\ un pic, ca fetele. cu acel cel mai frumos ghiveci cu doamnei `nv\]\toare ni[te modele egal\ m\sura gestul, indiferent de Cum\tra a f\cut ochii mari, trei zambile. tare dr\gu]e. volumul plantei. apoi ochii \ia mari s-au umezit [i Multe flori a primit doamna Bun, acum nu [tiu dac\ da- Apoi i-a umplut Anei abdo- a `mbr\]i[at-o strâns pe Jeni. `nv\]\toare, c\ na, are 32 de copii torit\ florilor primite sau din pen- menul cu gel din \la special pen- P\rea extrem de fericit\ pentru `n clas\. A mul]umit fiec\ruia cu tru c\, `n calitate de viitoare tru ecografie. Era feti]\. florile primite. câte un pupic pe frunte. Dar a m\mic\, urma s\ treac\ pe la ca - La plecare, doamna doctor i-a Na, a[a era Smaranda, mai 559 r\mas cu privirea câteva secunde binetul doamnei doctor Holicov oferit asistentei sale, Jeni, un fru- emotiv\.

SUPLIMENTUL DE CULTUR| » ANUL XIII » NR. 559» 18 – 24 martie 2017 www.suplimentuldecultura.ro