Octavian Paler [I Intimit\]Ile Deschise

$Octavian Paler [I Intimit\]Ile Deschise$ PRIMUL MAGAZIN CULTURAL DIN ROMÂNIA » APARE SÂMB|TA » WWW.SUPLIMENTULDECULTURA.RO Adèle Haenel, noua actri]\ a fra]ilor Dardenne: „Iau actoria cu totul, e ca o biseric\ pentru mine“ Iulia Blaga Adèle Haenel este una dintre actri]ele `n ascensiune din cinemaul francez. A cucerit `n 2015, la 26 de ANUL XIII » NR. 559 » 18 – 24 martie 2017 » S\pt\mânal realizat de Editura Polirom [i „Ziarul de Ia[i“ » [email protected] ani, Premiul César pentru rol se- cundar feminin cu rolul din Suzanne, de Katell Quillévéré. Fa- CENTENARUL NA{TERII LUI DINU LIPATTI (1917-2017) ta necunoscut\/ La fille inconnue, de Jean-Pierre [i Luc Dardenne, st\ cu totul pe umerii ei, pentru c\ interpreteaz\ o doctori]\ care are Un excurs printre documente un proces de con[tiin]\ `n urma mor]ii unei tinere c\reia nu i-a des chis u[a cabinetului, dup\ ter- inedite [i `n Biblioteca minarea programului, [i apare `n fiecare cadru. Na]ional\ a Fran]ei » pag. 2-3 Cronic\ de carte Octavian Paler [i intimit\]ile deschise Marius Mihe] ~ntrebat la un moment dat ce fel de carte este cea pe care tocmai o scrie, Octavian Paler r\spunde c\ n-are habar dac\ e una de fic]iune sau de eseuri. Nu min]ea. Nici nu disimula. Toat\ opera lui oscileaz\ nehot\rât `ntre fic]iune [i non-fic]iune. » pag. 10 „Trei cuvinte preferate“ [i ce spun acestea despre marii scriitori Drago[ Cojocaru Cu Dinu Lipatti am `mp\r]it dintotdeauna ziua mea de na[tere, `ntâmplat\ `n anul `n care el avea s\ Autorul britanic Ben Blatt, fost moar\, `n decembrie. Nu `mi amintesc unde am v\zut [i ascultat primul LP cu o `nregistrare a lui Lipatti, ziarist la „Slate“ [i „The Harvard Lampoon“, a studiat pentru noua dar, mai mult ca sigur, a fost la unul din cei trei profesori ce m-au format atât ca arheolog [i istoric, cât sa carte, Nabokov’s Favorite Word [i ca om, to]i trei mari melomani: Petre Alexandrescu, Radu Popa, {erban Papacostea. To]i trei oameni Is Mauve, cuvintele cele mai des de mare cultur\ [i deschidere intelectual\, pentru care nu exista reductiva formul\ „crede [i nu cerceta“. folosite de marii scriitori [i iat\ ce a descoperit. Citi]i articolele semnate de Victor Eskenasy `n » paginile 2-3 [i 6 » pag. 14 2 » actualitate CENTENARUL NA{TERII LUI DINU LIPATTI (1917-2017) Un excurs printre documente inedite [i `n Biblioteca Na]ional\ a Fran]ei Pagini realizate de Victor Eskenasy Dinu Lipatti 1939 – elve]ian, dintre care una p\strat\ Cu Dinu Lipatti am `mp\r]it dintotdeauna ziua mea de na[tere, `ntâmplat\ `n anul `n „Va face o mare o expediase tot de la Paris, la 20 iu- nie 1938. care el avea s\ moar\, `n decembrie. Nu `mi amintesc unde am v\zut [i ascultat carier\ [i va deveni primul LP cu o `nregistrare a lui Lipatti, dar, mai mult ca sigur, a fost la unul din cei trei o celebritate mondial\“ Din Lausanne, la 17 iulie 1939, Clara Haskil avea s\-i scrie lui Li- profesori ce m-au format atât ca arheolog [i istoric, cât [i ca om, to]i trei mari melo- „A[ vrea s\ v\ vorbesc din nou de- patti c\ dirijorul Charles Munch – mani: Petre Alexandrescu, Radu Popa, {erban Papacostea. To]i trei oameni de mare spre el `nainte s\ organiza]i sta - cu care pianistul cântase recent – cultur\ [i deschidere intelectual\, pentru care nu exista reductiva formul\ „crede [i nu giunea artistic\ 1939-1940 la Win- a fost angajat pentru un concert la cerceta“. Dimpotriv\, de la ei am `nv\]at, `ntre altele, s\ privesc mereu critic, s\ caut terthur“, ì atr\gea aten]ia Clara Winterthur [i c\ o recomandare `ntotdeauna adev\rul la izvoarele faptelor istoriei, s\ consider mereu reconstruc]ia Haskil „omului cu mâini de aur“, din partea lui ar fi util\, pentru c\ istoric\ asemenea unui fenomen `n mi[care, c\ruia ad\ugarea fie [i a unei singure [ ] cum a fost poreclit Werner Rein- „Dl Reinh art `n]elege cam greoi c\r\mizi poate amplifica, remodela, reechilibra, cunoa[terea uman\. Dac\ ì evoc [i are nevoie s\ i se repete des [i hart, atotputernicul om de afa - ast\zi, la centenarul na[terii lui Lipatti, este nu numai fiindc\ mi-ar fi pl\cut s\-l ceri, clarinetist [i mecena din din mai multe p\r]i c\ un artist Elve]ia german\. „Dinu Lipatti a este demn s\ figureze `n con- anivers\m reascultându-i muzica `mpreun\, ci [i fiindc\ tr\iesc cu sentimentul c\, din cântat recent la Paris cu orchestra certele din Winterthur, ora[ cel varii motive, cercetarea serioas\ a istoriei culturale muzicale române[ti [i implicit [i `ntr-un recital [i a l\sat o impre- pu]in tot atât de preten]ios ca Lon- men]inerea real\ `n via]\ a memoriei pianistului stagneaz\. Ca [i `n cazul lui George sie profund\ asupra tuturor muzi- dra sau New York“. Umorul deca- Enescu, se prefer\ cultivarea [i perpetuarea legendei, a a[a-numitului „brand“. cienilor care l-au auzit. Este vorba pant al Clarei Haskil, mai ales de un artist cu un talent de-a drep- atunci când se exprima `n româ - tul excep]ional [i `mi permit s\ ne[te, era f\r\ pereche, dar `n at- se programau piesele de muzic\ cert dedicat tinerilor compozitori seme] [i puternic; italianul face o vi-l semnalez din nou, fiindc\ sunt mosfera din ajun de r\zboi Lipatti modern\. ~n ce-l privea, Reinhart Bernard Schulé, Cesare Brero [i muzic\ vesel\, pitoreasc\ [i vie; sigur\ c\ ve]i avea o mare pl\cere nu avea mari [anse s\ fie primit la scria: „Vreau s\ v\ spun c\ Simfo- Dinu Lipatti – cum st\ scris `n românul se complace `ntr-o at- s\-l face]i cunoscut publicului de Winterthur. nia concertant\ [pentru dou\ pi- monografia Bârg\uanu-T\n\ses- mosfer\ de pasiune [i elocven]\“ la Winterthur. ~n scurt\ vreme, va Doar cu câteva zile mai de- ane [i orchestr\] a compatriotului cu –, ci, mai exact, cu unul `n me - („Le Populaire“, 28.01.1939). Lipat- face o mare carier\ [i ar fi intere- vreme, la 10 iulie, Reinhart ì ex- dumneavoastr\ Lipatti m\ intere- moria lui Paul Dukas, organizat la ti, cum o anun]a `n ajunul concer- sant s\-l asculta]i `nainte de a de- plicase c\, pe de o parte, era `n seaz\ foarte mult, dar nu [tiu `n ce {coala Normal\ de Muzic\ de Al- tului pe Florica Musicescu, avea veni o celebritate mondial\!“ `ntârziere cu preg\tirea urm\toa - m\sur\ este un proiect u[or de re- fred Cortot `nsu[i, care „a compus s\ prezinte So natina pentru [subl. V.E.]. rei stagiuni, Hermann Scherchen, alizat la noi. Cred c\ dorin]a d-lui programul cu lucr\rile a trei din- vioar\ [i pian [i, `n prim\ audi]ie, Scrisoarea Clarei Haskil era dirijorul Orchestrei, fiind plecat de Lipatti este s\ vin\ s\ cânte lu- tre ultimii elevi ai lui Dukas“ (Le Suita pentru dou\ piane. datat\ la 2 aprilie 1939 [i f\cea dou\ luni pentru a dirija noua Or- crarea el `nsu[i [i, dac\ este posi- Petit Journal, 16.01.1939). Avea s\ urmeze, la 5 martie, `n referin]\ la alte dou\ epistole chestr\ a Palestinei, [i c\ nu au fost bil, `mpreun\ cu dumneavoastr\. Concertul, desf\[urat la 19 ia - seria de Concerte ale Conserva- trimise influentului mecena fixate concertele speciale `n care Or, dumneavoastr\ cunoa[te]i nuarie, a f\cut obiectul unei torului, unul dirijat de Charles num\rul de soli[ti de la noi pe cronici, publicat\ sub titlul Oma - Munch, `n partea `ntâi cu un pro- care trebuie s\-i plas\m `n fiecare giu lui Paul Dukas de Roger gram de muzic\ româneasc\: an `n programele noastre: este Lebats. Potrivit criticului: „Emo- Capriccio roumain de Mihalovici, vorba `ntâi de a[ii orchestrei ]ionant omagiu adus lui Paul Danses d’ Œdipe ale lui Enescu [i noastre [i apoi de profesorii de Dukas acest concert al Asocia]iei Rapsodie roumaine a lui Stan pian ai {colii noastre de Muzic\, Amicale a {colii Normale de Mu - Golestan, urmate apoi de Concer- care au to]i, mai mult sau mai zic\, la care trei elevi ai atât de re- tul `n mi minor de Chopin cântat pu]in, dreptul s\ cânte ca soli[ti `n gretatului muzician au venit s\-[i de Lipatti („Paris Soir“). fiecare iarn\. Poate, ne-am putea depun\ m\rturia [i fervoarea, `n Sâmb\t\ 18 martie 1939, Dinu interesa de piani[ti de la noi pen- memoria maestrului lor [i a artei Lipatti ap\rea din nou ca solist, `n tru lucrarea lui Lipatti, care tre- prestigioase pe care au deprins-o Concertele Pasdeloup, sub ba - buie s\ se afle `nc\ `n teancul de prin `nv\]\mântul s\u profund, gheta lui Albert Wolff, `n Concer- muzic\ modern\, pe care editorii, `n]elept [i cutez\tor. Preceptele tul `n La major de Liszt („Journal compozitorii etc. ni-l trimit `ncon- unui Paul Dukas nu se pierd de débats politiques et litteraires“), tinuu. ~n orice caz, voi vorbi cu niciodat\, ele se transmit [i fecun- remarcat, `n cuvinte calde de Scherchen, imediat ce se `ntoarce, deaz\ talentele cele mai diverse. cronicarul s\pt\mânalului „Le s\ vedem ce se poate face“. Am avut dovada la acest concert Menestrel“ (24.03.1939). Michel- Dincolo de imensa prietenie pe la care dl Bernard Schülé, El - Léon Hirsch nota: „Dl Dinu Lipatti care i-o purta lui Dinu Lipatti, ve]ia; dl Cesare Brero, italian; nu este un necunoscut.

Load more