Institutul

www.idr.ro Diplomatic Român

Policy Paper nrnr.. 555 / 2012013333

Criza politică din Republica din perioada decembrie

2012 ––– mai 2013

Cristina Panu şi Ecaterina Balanel

POLICY PAPER

Seria Policy Paper cuprinde texte bazate pe surse publice. Opiniile exprimate ISSN 2285 – 8938 reprezint ă punctele ISSN-L 2285 – 8938 de vedere ale autorilor. Bucure şti 2013 Seria Policy Paper cuprinde texte bazate pe surse publice. Opiniile exprimate reprezintă punctele de vedere ale autorilor.

Criza politic ă din Republica Moldova din perioada decembrie 2012 – mai 2013 1

Autori: Cristina Panu şi Ecaterina Balanel 2

- proiect coordonat de Ruxandra Ivan –

În perioada decembrie 2012 – mai 2013, situa ia politic intern din Republica Moldova a fost amalgamat , impredictibil i alimentat de o continu sete de r zbunare a diverselor personalit i ale elitei politice. Cu alte cuvinte, ara de peste Prut s-a confruntat cu o criz politic de propor ii în care au fost afectate gradual principiile statului de drept, legile au fost reinterpretate, iar recomand rile institu iilor europene au fost respectate selectiv, nemaivorbind de aparen a respect rii drepturilor omului în modificarea sau promulgarea legilor adoptate.

Cauzele Pentru a putea în elege caracteristicile crizei politice, vom prezenta câteva cauze ale declan rii acesteia. Conform opiniei lui Vladimir Bruter, expert al Institutului Interna ional de Cercet ri Social-Politice din Moscova, sorgintea acestei crize exclude componenta ideologic , fiind mai curând rezultatul înr ut irii rela iei dintre dintre (ex-prim-ministru) i Vlad Plahotniuc (ex-prim-vicepre edinte al Parlamentului), ca urmare a eliber rii celui din urm din func ie 3: în data de 15 martie 2013 func ia de prim-

1 Aceast lucrare a fost realizat pe parcursul lunii mai 2013, în cadrul programului de stagiu pentru studen i al Institutului Diplomatic Român.

2 Stagiari ai Institutului Diplomatic Român în perioada martie-iunie 2013.

3 http://unimedia.info/stiri/live-comunistii-propun-demiterea-lui-plahotniuc-votul-incepe-in-curand- 54309.html

vicepre edinte al Parlamentului a fost desfiin at prin votul a 73 de deputa i din 101, în urma demersului înaintat de PCRM în data de 15 noiembrie 2012. Aceast decizie a avut urm ri nefaste i pentru Filat, în momentul în care Partidul Democrat din Moldova (PDM), al c rui finan ator este Plahotniuc, a votat împreun cu Partidul Comuni tilor din Republica Moldova (PCRM) pentru demisia premierului în exerci iu. 4 O alt ipotez privind cauza crizei politice, formulat de jurnalistul Serghei Tcaci, se refer la interesele materiale antagonice ale actorilor politici i la conflictul generat de distribu ia func iilor i fluxurilor financiare aferente acestora ca baz a form rii Alian ei pentru Integrare European 2 (AIE2). 5 Pe de alt parte, ceea ce a tensionat i mai mult aceast criz incipient a fost i declara ia lui Vlad Filat din 13 februarie a.c. cu privire la prsirea AIE2. 6 În mare, factorii sus-aminti i, precum i elementele ulterioare de vendet politic , au condus la demiterea guvernului Filat2 în data de 5 martie, declararea neconstitu ionalit ii decretului preziden ial privind renumirea lui Vlad Filat în func ie de premier (22 aprilie) i demiterea pre edintelui parlamentului, (PDM), pe 25 aprilie. 7 În cele ce urmeaz , v propunem versiunea detaliat a cursului evenimentelor care au agravat situa ia politic intern .

Desf ăş urarea evenimentelor Demascarea conflictelor i neîn elegerilor dintre membrii Alian ei pentru Integrarea European 2 arat o imagine de amsamblu a st rii politicii actuale i a realit ii cu care se

4 http://rus.ruvr.ru/2013_03_15/Vladimir-Bruter-V-Moldavii-ne-mozhet-bit-politicheskoj-ustojchivosti/, Vladimir Bruter: „ În Moldova nu poate exista o stabilitate politic ” ( : " "), 15.03.2013 5 http://www.pan.md/blog/Chto-delaet--ruka-Kremlya-na-shee--Mihaya-Gimpu-/36135 , Serghei Tcaci: „Ce face „mâna” Kremlinului?” ( - « » ?), 16.04.2013 6 http://www.pldm.md/index.php?option=com_content&view=article&id=5904:declaraia-prim-ministrului- vlad-filat-preedintele-pldm&catid=4:dep-stiri&Itemid=61 , Declara ia Prim-ministrului Vlad Filat, pre edinte al PLDM, 13 februarie 2013

7 http://regnum.ru/news/1655367.html , „În Moldova au fost reluate negocierile privind formarea Guvernului” (” ”), 03.05.2013

2

confrunt Republica Moldova. Procesul a fost declan at în iarna anului trecut, mai exact în data de 23 decembrie, ca urmare a inten iei de a mu amaliza crima care s-a produs la vân toarea din rezerva ia P durea Domneasc , printre participan ii la acest eveniment num rându-se Valeriu Zubco (Procurorul General al Moldovei), Gheorghe Cre u (vicepre edinte al Cur ii de Apel Chi in u), Ple ca Ion (Pre edintele Cur ii de Apel). De men ionat c fapta a fost f cut public abia în data de 6 ianuarie, în urma declara iei fcute de liderul Mi crii Antimafie, Sergiu Mocanu 8. Acesta a fost unul dintre factorii care au condus la luarea deciziei în termenii lans rii luptei împotriva corup iei de c tre premierul Vlad Filat. Ce-i drept, aceasta a fost deschis , îns nu pe direc ia preconizat de Filat, pentru c Centrul Na ional Anticorup ie a f cut descinderi la Guvernul Republicii Moldova i la Fisc. Aceste evenimente au fost urmate de denun area acordului Alian ei pentru Integrare European de c tre Vlad Filat, PLDM-ul auto-excluzându-se din AIE2 în data de 13 februarie 2013. 9 La doar dou zile dup desfiin area AIE2 s-a dat startul demiterilor liderilor partidelor politice i membrilor influen i ai acestora. Astfel, la 15 februarie, func ia de prim-vicepre edinte al Parlamentului, de inut de Vlad Plahotniuc (PDM), a fost desfiin at prin acordarea votului de neîncredere sus inut de deputa ii PLDM i PCRM. În aceea i zi are loc incursiunea CNA la cancelaria Guvernului, în biroul secretarului adjunct al Guvernului fiind g site sume mari de bani. De asemenea, pentru suspectare de comitere a actelor de corup ie a fost arestat eful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Nicolae Vicol. 10 Câteva zile mai târziu (18 februarie), în pres au ap rut înregistr rile audio ale discu iilor telefonice dintre premierul Vlad Filat i Nicolae Vicol. În cadrul convorbirii, prim-ministrul a solicitat reducerea amendei aplicate companiei germane

8 http://unimedia.info/stiri/video-mocanu-procurorul-general-a-impuscat-mortal-un-om-la-vanatoare- 55943.html

9http://www.youtube.com/watch?v=1GHnOKWULvg&list=PLpNG_grvyI9KzufqCozVBv9ZOHxBGtGm S&index=4

10 http://www.publika.md/sume-mari-de-bani--gasite-de-ofiterii-cna--in-biroul-secretarului-adjunct-al- guvernului_1261971.html

3

Draexlmaier i blocarea conturilor unei companii private din Unitatea Teritorial Autonom G guzia din Republica Moldova. 11 Demiterea prim-vicepre edintelui parlamentului a avut un efect de bumerang asupra func iei primului ministru. Astfel, pe 5 martie 2013, în urma votului, 54 parlamentari s-au pronun at pentru demiterea lui Filat (minimul necesar fiind 51). Împotriva acestei ini iative au fost: deputa ii din PLDM, PL i trei reprezentan i, deputa i neafilia i, ai grupului Mi in. 12 Unele cotidiane, printre care „Ki inevski obozrevatel”, consider c votul de neîncredere exprimat de Parlament Guvernului Filat2 victimizeaz personajul politic, având efecte pozitive asupra construc iei imaginii de „prim-ministru martir care a încercat s conteste activitatea mafiei i a suferit pentru adev r”. 13 Au urmat consult rile pre edintelui cu reprezentan ii partidelor politice „aliate” (membre ale fostei AIE2) 14 pentru nominalizarea candidaturii pentru func ia de prim- ministru. PLDM l-a propus pe Vlad Filat, candidatur nesus inut de fo tii colegi de alian (Partidul Liberal i Partidul Democrat din Moldova). Mai mult decât atât, aceasta a condus la amenin ri la adresa pre edintelui Timofti din partea liderului PL, , privind demiterea efului statului în cazul propunerii lui Filat în func ia de prim- ministru. 15 Timofti a ignorat cele spuse de liberalul Ghimpu, propunându-l, în cele din urm i cu întârzieri, pe Vlad Filat în func ia de prim-ministru al Republicii Moldova. 16 Pentru sus inerea Guvernului Filat3 a fost format o nou coali ie majoritar (53 deputa i)

11 http://unimedia.info/stiri/audio-scandal-uriaS-interceptari-telefonice-distribuite-pe-email-57468.html

12 http://pan.md/news/Parlament-otpravil-ilata-v-otstavku/34185 , „Parlamentul l-a demis pe Filat” („ ”), Galina Vasilieva, 05.03.2013 13 http://regnum.ru/news/1635697.html , „Criza politic : ara s-a s turat de neghiobi” („ : " "), Evgheni Șolari, 14.03.2013 14 http://regnum.ru/news/1639142.html , „Gangsterul Filat, mafiotul Plahotniuc, fenomenul r zboinic Ghimpu Și btrânul poli țist Voronin: Moldova în decursul s pt mânii” (" " , " " , " " " " : ”), vgheni Șolari, 22.03.2013

15 http://regnum.ru/news/1634371.html , „Liberal-democra Șii îl repropun pe Filat în func Șia de prim- ministru” („ - ”), 11.03.2013

16 http://regnum.ru/news/1647234.html , „Vladimir Filat este propus la postul de premier” („ ”), 10.04.2013

4

din membrii PLDM, PDM i PL-ul reformat (7 deputa i). Cu toate acestea, la 22 aprilie Curtea Constitu ional (CC) a declarat neconstitu ional decretul preziden ial din 10 aprilie privind numirea lui Vladimir Filat în func ia de prim-ministru, decizia CC fiind fundamentat pe „imposibilitatea exercit rii mandatului de premier în situa ia în care acesta a fost demis prin votul de neîncredere exprimat de parlament pentru acte de corup ie i dep ire a atribu iilor de serviciu”. Actualmente, postul este de inut de Iurie Leanc (Ministrul de Externe al Republicii Moldova), dânsul asigurând interimatul din 25 aprilie a.c. 17 Decizia CC a generat un val de comentarii printre care vom cita declara ia politologului Anatol ranu (colaborator tiin ific coordonator la Institutul de Istorie, Stat i Drept al Academiei de tiin e din Moldova, director al Centrului de Cercet ri Strategice i Consultan Politic „POLITICON”)18 care este de p rere c „Decizia cur ii este mai curând una politic decât juridic , direc ionând Moldova în haos”, i a analistului politic , care consider c „prin intermediul acestei decizii, CC a p it pe f ga ul specula iilor, pentru c mai mul i actori politici din parlament i guvern sunt suspecta i de corup ie, urmând logica deciziei CC, acestea ar deveni nefunc ionale”. 19

Modific ări legislative şi institu ţionale Mai jos prezent m tendin ele, deciziile contradictorii i rezultatele activit ii deputa ilor din perioada aprilie-mai axate, în special, dar nu exclusiv, pe modific rile aduse Codului electoral al Republicii Moldova. În mare, acestea se bazeaz pe adoptarea

17 http://regnum.ru/news/1652275.html , „Șeful MAE Iurie Leanc va ocupa func Șia de prim-ministru interimar al Republicii Moldova” („ ”), 23.04.2013 18 http://www.timpul.md/articol/anatol-taranu-concilierea-incepe-de-la-adevar-24885.html , “Anatol ranu: Concilierea începe de la adev r“, 1 iulie 2011

19 http://regnum.ru/news/1652239.html , „Inexisten Șa viitorului politic al lui Filat. Noua dimensiune a crizei politice din Moldova” („" ": ”), 23.04.2013

5

unei serii de legi în a doua jum tate a lunii aprilie care a fost modificat la începutul lunii mai ca o continuare a ciclului vendetei politice f r sfâr it. Pe 18 aprilie, parlamentul a adoptat trecerea la sistemul electoral mixt (ini iativ PDM sus inut de deputa i din PLDM, PDM i independen i, PL i PCRM pronun ându- se împotriv ). 20 Proiectul de lege adoptat stabile te procedura i modalitatea de alegere a parlamentarilor: 51 de deputa i din 101 vor fi ale i conform listelor, iar restul – din circumscrip ii uninominale. Exper ii consider c aceast lege va contribui la distan area Transnistriei de Republica Moldova, dat fiind neorganizarea circumscrip iilor uninominale pe teritoriul transnistrean i lipsa posibilit ii cet enilor de a-i exercita dreptul de vot. Comuni tii sunt nemul umiti din cauza pierderii electoratului pe acest fundal, 21 dar i ca urmare a modific rii Codului electoral din 19 aprilie, care limiteaz participarea cet enilor ce de in pa apoarte sovietice de a vota. De men ionat c pe teritoriul Republicii Moldova exist un num r de 260 mii (dup alte surse ar fi 240 mii) 22 cet eni care se identific i în continuare cu pa aportul sovietic - modelul anului 1974, acesta fiind p strat dup c derea comunismului. 23 Aceast interdic ie acoper 8,5% din electorat sau un num r de 240 mii de persoane. 24 Pentru procedura de preschimbare a pa aportului sovietic este alocat o sum

20 http://regnum.ru/news/1650679.html , „Moldova trece la un nou sistem electoral i î i ia r mas bun de la Transnistria” („ ”), 18.04.2013

21 http://rus.ruvr.ru/2013_04_24/Novij-zakonoproekt-otdalit-Pridnestrove-ot-Moldavii/, „Noul proiect de lege va distan Șa Moldova Și Transnitria” („ ”) Serghei Șurcanu, 24.04.2013 22 http://regnum.ru/news/1651098.html , „Posesorilor de pa apoarte sovietice le este interzis participarea la alegeri” („ ”), 19.04.2013

23 Hot rârea Nr. 376 din 06.06.1995 Cu privire la m surile suplimenatre de realizare a Sistemului Na Șional de pa Șapoarte

24 http://regnum.ru/news/1651098.html , „Posesorilor de pa Șapoarte sovietice le este interzis participarea la alegeri” („ ”), 19.04.2013

6

consistent , în cazul raport rii acesteia la bugetul celei mai s race ri din Europa i CSI, de 2,5 milioane USD. 25 Soarta politic a pre edintelui parlamentului Republicii Moldova a urmat drumul demiterii. Amintim c la sfâr itul lunii februarie, Marian Lupu a anun at în cadrul unei conferin e de pres c va p rsi func ia în cazul demiterii primului ministru. 26 Pe 25 aprilie, Lupu p rse te fotoliul speakerului parlamentului cu votul pozitiv a 76 deputa i (PLDM, PCRM, grupul reformatorilor PL i independen i), în condi iile în care minimul este asigurat de decizia a 67 parlamentari. 27 Interimatul este asigurat de vice-pre edintele parlamentului (PLDM), 28 func ie ( i atribu ii) neprev zut în regulamentul parlamentar, dar care a fost „creat ” în urma edin ei parlamentare din 26 aprilie în urma votului deputa ilor PCRM i PLDM. 29 Începutul lunii mai delimiteaz tot mai clar câ tig torii i perdan ii. Pe 3 mai, „Parlamentul a modificat i legea cu privire la Guvern, pentru a da drepturi depline unui Cabinet de mini tri demis, la fel ca i premierului interimar. Potrivit modific rilor votate de comuni ti i liberal-democra i, Guvernul demis va avea acelea i atribu ii ca i un Guvern pe deplin func ional. Aceasta în condi iile în care articolul 103 din Constitu ie prevede c Guvernul demis îndepline te numai func iile de administrare a treburilor publice.”30 În aceea i zi, parlamentarii alian ei ad-hoc PCRM-PLDM voteaz pentru anularea trecerii la sistemul electoral mixt din 19 aprilie, ca urmare a con tientiz rii

25 http://rus.ruvr.ru/2013_04_22/Sovetskie-pasporta-v-Moldavii-pod-zapretom/ , „Pa Șapoartele sovietice sunt interzise în Moldova” ( ”), Sergiu Turcanu, 22.04.2013 26 http://regnum.ru/news/1635697.html , „Criza politic : Șara s-a s turat de neghiobi” („ : " "), Evgheni Șolari, 14.03.2013 27 http://regnum.ru/news/1653354.html , „Spicherul parlamentului a fost demis” („ ”), 25.04.2013 28 http://regnum.ru/news/1653387.html , „Lupu: Parlamentul Moldovei a devenit nefunc Șional Și va fi dizolvat” („ : ”), 25.04.2013

29 http://regnum.ru/news/1653724.html , „Stabilirea func Șiei de pre Ședinte interimar al Parlamentului” („În parlament .. ”), 26.04.2013

30 http://www.publika.md/pldm-si-pcrm-au-votat-guvernul-demis-va-avea-aceleasi-atributii-ca-si-un- executiv-cu-drepturi-depline_1382091.html , PLDM i PCRM au votat! Guvernul demis va avea acelea i atribu ii ca i un Executiv cu drepturi depline, 03.05.2013

7

gre elii liberal-democra ilor cu privire la nerespectarea drepturilor fundamentale ale omului (ale cet enilor afla i peste hotare sau celor din stânga Nistrului) de a alege i de a fi ale i. Decizia a fost luat dup pronun area pre edintelui comisiei create special în acest sens, Tudor Deliu (PLDM), care a punctat „greelile procedurale în adoptarea legii prin neconsultarea societ ii civile, lipsei expertizei Consiliului Europei i Biroul Electoral Central”. 31 Ca urmare a înc unei schimb ri rezultate din votul comun al parlamentarilor din PCRM i PLDM, procurorul General Corneliu Gurin a fost revocat din func ie iar „persoanele care de in pa apoarte sovietice vor putea vota la urm toarele alegeri în baza acestor acte,” de i „acum dou s pt mâni, parlamentarii au votat o lege care interzicea moldovenilor s mai voteze în baza acestui act de identitate.”32 Tot pe 3 mai, parlamentarii au decis s modernizeze principiile de func ionare a Cur ii Constitu ionale, astfel acum judec torii CC pot fi scuti i definitiv de exercitarea atribu iilor sau lipsi i de inamovibilitate dac pentru aceasta vor vota 61 deputa i, 33 de i conform prevederilor constitu ionale (Art. 137 din Constitu ia Republicii Moldova), judec torii CC „sunt independen i, neputând fi demi i în timpul exercit rii mandatului.” 34 Un alt atac asupra institu iilor i statului de drept o reprezint trecerea Centrului Na ional Anticorup ie (CNA) din subordinea Parlamentului la Guvern. „Totodat , eful CNA va putea fi numit i demis de pre edintele rii, la propunerea primului ministru.” Aceast decizie a fost criticat de exper ii în domeniu din cauza repercusiunilor pe care le poate avea aceast modificare exprimat prin reducerea autonomiei i independen ei institu iei, potrivit directorului Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului, Sergiu Ostaf. Acesta consider c : „O institu ie care combate corup ia nu poate fi în subordinea

31 http://www.pan.md/news/Deputati-annulirovali-v-pervom-chtenii-Zakon-Plahotnyuka/37097 , „Legea cu privire la sistemul electoral mixt a fost anulat de parlament” („ ”), 03.05.2013 32 http://www.publika.md/pldm-a-sustinut-initiativa-comunistilor-privind-legalizarea-pasapoartelor- sovietice_1381951.html , PLDM a sus inut ini iativa comuni tilor privind legalizarea pa apoartelor sovietice, 03.05.2013 33 http://pan.md/news/Resheno-Sudii-KS-budut-uvolinyatisya-parlamentom/37102 , „Deputa Șii vor putea demite judec torii Cur Șii Constitu Șionale” („ ”), 03.05.2013 34 http://www.pan.md/news/Nikolae-Timofti-ne-promuligiroval-zakon-o-Konstitutsionnom-sude/37233 , „Nicolae Timofti nu a promulgat legea privind Curtea Constitu Șional” („ ”), 08.05.2013

8

unui Cabinet de mini tri. În cel mai r u caz poate fi în subordinea Procuraturii Generale, deoarece în ultima perioad se înregistreaz fenomenul de utilizare a CNA ca "bât " politic în realizarea justi iei."35 De aceea i p rere este i expertul în drept constitu ional Vitalie Catan , care a completat: „În urma promulg rii acestei legi, lupta cu corup ia va fi pus pe raft.”36 i poate ca o continuare pragmatic a r zbun rii politice, comuni tii i PDLM au votat pentru cre terea pragului electoral pentru partide de la 4 la 6%, pentru blocuri politice formate din 2 partide de la 7 la 9%, iar pentru cele a c ror componen este egal sau mai mare decât 3, de la 9 la 11%. O parte din exper i consider c aceast ini iativ legislativ este orientat împotriva PDM-ului care, potrivit sondajelor de opinie public , abia atinge limita de 4%. 37 În pofida recomand rilor primite de pre edintele Timofti din partea comisarului european pentru extindere i politica european de vecin tate, Stefan Fule, Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe i politic de securitate, Catherine Ashton, efului Delega iei UE în Moldova, Dirk Schuebel i secretarului general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, 38 eful statului promulg pe 9 mai legile adoptate de Parlament, prin voturile parlamentarilor din PLDM i PCRM, de i conform p rerii oficialilor europeni aceasta ar „pune în pericol func ionarea democra iei, iar institu iile statului ar putea fi folosite în interesul câtorva persoane.” Amintim c cele patru legi promulgate se refer la trecerea CNA în subordinea Guvernului, la Codul Electoral (prin

35 http://www.publika.md/pldm-si-pcrm-a-votat--cna-va-trece-in-subordinea-guvernului_1381871.html, PLDM i PCRM a votat: CNA va trece în subordinea Guvernului, 03.05.2013 36 http://www.publika.md/nicolae-timofti--acuzat-ca-a-spulberat-visul-european-al-republicii- moldova_1391171.html , Nicolae Timofti, acuzat c a spulberat visul european al Republicii Moldova, Lilia Strâmbanu, 09.05.2013 37 http://www.pan.md/news/Deputati-annulirovali-v-pervom-chtenii-Zakon-Plahotnyuka/37097 , „Legea cu privire la sistemul electoral mixt a fost anulat de parlament” („ ”), 03.05.2013 38 http://www.pan.md/news/Nikolae-Timofti-ne-promuligiroval-zakon-o-Konstitutsionnom-sude/37233 , „Nicolae Timofti nu a promulgat legea privind Curtea Constitu Șional ” („ ”), 08.05.2013

9

cre terea pragului electoral), la atribu iile Guvernului în exerci iu i legea cu privire la competen ele prim-ministrului interimar. 39 Ac iunea pre edintelui a generat atât critici, cât i p reri argumentativ-justificative. Opiniile speciali tilor coincid în momentul în care ajung la concluzia c „pre edintele Nicolae Timofti ar putea pl ti cu func ia pentru aceast decizie.”40 Conform Consitu iei Republicii Moldova din 29.07.1994, Art. 89, pre edintele poate fi demis de c tre Parlament cu votul a dou treimi din num rul deputa ilor ale i. În data de 20 mai, Curtea Constitu ional revine iar i la masa de negocieri. Ca urmare, se hot r te c decizia din 9 mai care oferea împuterniciri suplimentare Guvernului demisionat este neconstitu ional , anulând pachetul de legi votat de Parlament în data de 3 mai. De asemenea, CC a declarat neconstitu ional hot rârea Parlamentului de a demite din func ie Procurorul General Corneliu Gurin. PLDM i-a declarat ostilitatea fa de hot rârea CC 41 , subliniind c „Interesele politice înguste pot fi puse mai presus decât votul popular”.

Criza politic actual din Republica Moldova este pe de o parte real , pe de alt parte continuu alimentat artificial de interesele personale ale elitei politice. Istoricul i analistul politic Armand Go u sintetizeaz cu precizie situa ia: „Agenda de zi a Republicii Moldova se refer la lupta dintre personalit ile politice nu pe via , ci pe moarte. De remarcat, totu i, c aceast lupt în niciun caz nu mai are particularit ile i dimensiunea unei lupte geopolitice, amintind de realit ile i prezen a non-principiilor în cazul unei confrunt ri stradale”. 42 Ultimele evenimente din politica intern a Moldovei au

39 http://www.publika.md/nicolae-timofti-a-promulgat-patru-legi--adoptate-de-pldm-si-pcrm--desi- europenii-l-au-sfatuit-sa-nu-o-faca_1391021.html , Nicolae Timofti a promulgat patru legi, adoptate de PLDM i PCRM, de i europenii l-au sf tuit s nu o fac , 09.05.2013 40 http://www.publika.md/presedintele-nicolae-timofti-ar-putea-fi-demis_1391761.html , "Pre edintele Nicolae Timofti ar putea fi demis", 10.05.2013 41 http://www.pldm.md/index.php?view=article%3B&catid=1%3Acatservpresa&id=6320%3Apoziia-pldm- fa-de-noua-decizie-a-curii-constituionale-&format=pdf&option=com_content&Itemid=3

42 http://regnum.ru/news/1635095.html , „Expertul din România despre criza politic din Moldova: Sunt indivizi care fac treaba ru Șilor” („ : " "”), 12.03.2013

10

înr ut it mult imaginea rii în ochii Uniunii Europene 43 care urm re te fiecare pas al rii, în principal, dup p rsirea alian ei de c tre PLDM. În acest sens s-a pronun at fostul pre edinte al Parlamentului European, Jerzy Buzek, care a declarat c „în democra ie noi prefer m sistemul de verificare i echilibru, care ofer un echilibru între puterile executiv , juridic i legislativ ”44 , iar Moldova încearc s -i fac propriile reguli ale jocului ceea ce nu va fi acceptat de c tre Institu iile Europene.

Scenarii posibile pentru încheierea crizei „Jocul de-a r zboiul” în instan ele de conducere a Republicii Moldova a creat o situa ie precar din care cu greu se poate ie i. Se preconizeaz declan area de alegeri anticipate care s fie anun ate în data de 9 iunie, deoarece potrivit Constitu iei, legislativul va fi dizolvat, urmând a fi organizate alegeri anticipate în termen de 45 de zile de la demiterea Pre edintelui Parlamentului. Acest scenariu este favorabil celor dou partide politice PLDM i PCRM care urm resc o reconfigurare a Parlamentului i o reîmp rire a puterii în ar . Atfel, avantajele alegerilor anticipate în cazul liderilor celor dou partide sus-men ionate sunt u or vizibile: pentru Vlad Filat aceasta reprezint o oportunitate de a recâ tiga fotoliul de premier, iar pentru Vladimir Voronin o posibilitate de a ie i din umbra anului 2009 (ne referim aici la evenimentele din aprilie 2009 din Pia a Marii Adun ri Na ionale din Chi in u cunoscute ca Revolu ia Twitter din Moldova) i de a influen a cursul evenimentelor politice. Acestui scenariu i se vor împotrivi Partidul Democrat din Moldova i Partidul Liberal – partide politice aflate în momentul de fa în opozi ie. Astfel, PDM-ul are speran e în privin a realegerii în func ia de pre edinte al Legislativului pe Marian Lupu, în timp ce PL-ul are propriul candidat pentru acest post, liderul acestui partid - Mihai Ghimpu. Cu toate acestea, consider m c PL i PD vor ac iona împreun , deoarece separat nu au nicio ans de a ob ine rezultate remarcabile la alegeri, mai ales ca urmare a modific rilor Codului Electoral PD-ul ar putea nici s nu treac pragul electoral. Totu i, PL este unica forma iune politic ce nu a fost implicat în

43 http://www.euractiv.com/europes-east/eu-warns-moldova-move-sack-judge-news-519534

44 http://www.europalibera.org/content/article/24980692.html

11

vreun scandal major, astfel ansele de sus inere a reprezentan ilor acesteia au un poten ial ridicat. Cu toate acestea, unul dintre scenariile viabile pare a fi asocierea comuni tilor cu liberal-democra i. Pe de alt parte, o guvernare ro u-verde ( cromatica simbolic a acestor partide) ar fi acceptat i de Moscova i de Bruxelles, dar totodat ar fi sus inut i de ctre o bun parte a popula iei care este dezgustat de scandalurile din cadrul fostei Alian e pentru Integrare European 2 i dezam git de actuala guvernare. Exist îns i posibilitatea neprezent rii cet enilor Republicii Moldova la alegeri. Conform Codului Electoral, Titlul III, Art. 91 este necesar prezentarea a cel pu in 50% din totalul persoanelor înscrise în listele electorale, neîntrunirea num rului necesar de buletine de vot atrage invalidarea alegerilor. O alt variant posibil privind evolu ia lucrurilor în scena politic ar fi câ tigarea alegerilor de c tre PCRM f r a intra în alian cu vreuna dintre forma iunile politice. Acest scenariu este prognozat de c tre Dan Dungaciu care consider c situa ia actual din Republica Moldova este asem ntoare cu evenimentele din 1999 45 , când Alian a pentru Democra ie i Reforma (ADR) a iscat „lupta împotriva corup iei”, iar pe fundalul pr bu irii acestei alian e comuni tii au preluat puterea cu 70% din voturi. În ciuda faptului c adesea Rusia este prezentat drept aflându-se la originea manevrelor de culise din Moldova, este pu in probabil ca statul rus s aib leg tur direct cu evenimentele interne prezentate aici. Altfel cum ar putea fi explicate actele de corup ie înf ptuite de reprezentan ii guvernului i parlamentului, s vâr irea crimei în rezerva ia „P durea Domneasc ”, inten ia de mu amalizare a acesteia, precum i alimentarea continu a sentimentului de ur la nivelul actorilor politici. Rusia nici m car n-a contribuit la amplificarea fenomenelor interne prin implicarea sa, ci doar a adoptat pozi ia de a teptare pentru a culege roadele rateurilor conducerii Republicii Moldova.

Epilogul

45 http://www.ziare.com/europa/moldova/d-dungaciu-la-chisinau-cutitele-au-fost-scoase-r-moldova-cade- de-pe-harta-interviu-ziare-com-1219418

12

...Politica intern din Republica Moldova este atât de imprevizibil , încât situa ia a luat, brusc, o alt turnur , la sfâr itul lunii mai. În locul alegerilor anticipate, s-a creat o nou coali ie de guvernare, a avut loc învestirea guvernului Leanc , i a fost ales un nou pre edinte al Parlamentului. Dup trei luni de criz , situa ia s-a stabilizat prin formarea Coali iei Pro-Europene (30 mai 2013), iar liderii celor 3 forma iuni politice (liderul PLDM, Vlad Filat, liderul PD, Marian Lupu i reformatorul PL, Ion Hadârc )46 s-au întrunit din nou la masa de negocieri pentru a scoate statul din impas i a-l preg ti pentru semnarea acordului de asociere cu Uniunea European , în noiembrie 2013, la Vilnius, în cadrul summit-ului Parteneriatului Estic. În aceea i zi istoric pentru Republica Moldova, Iurie Leanc a fost ales Prim-Ministru, candidatura sa fiind sus inut de 58 deputa i care s-au exprimat prin vot 47 (deputa ii liberal-democra i, democra i, grupul Mi in, socialista Veronica Abramciuc i neafiliatul Sergiu Sârbu, iar PL în frunte cu Mihai Ghimpu s-a ab inut). În cadrul edin ei Parlamentului din 30 mai a fost desemnat i Pre edintele Parlamentului - - ales cu votul a 58 deputa i; contracandidatul s u, comunistul Sergiu Stati, a acumulat 31 voturi (un vot a fost anulat). În aceste condi ții Moldova poate continua calea sa spre integrarea în UE. În acest sens s-au pronun țat și oficialii Delega iei Uniunii Europene în Republica Moldova, Dirk Schuebel afirmând-se mul țumit de derularea ultimelor evenimente din țar 48 și exprimând încrederea c noua guvernare va reu și s împlineasc „visul moldovenesc” de integrare în Uniunea European .

46 http://www.privesc.eu/Arhiva/16923/Semnarea-acordului-de-constituire-a-Coalitiei-pentru- Guvernare-Pro-Europeana

47 http://www.privesc.eu/Arhiva/16872/Sedinta-Parlamentului-Republicii-Moldova-din-30-mai- 2013

48 http://www.europalibera.org/audio/Audio/944391.html

13