ISSN 18570496

EDITOR: COEDITOR:

ZT[VYWYW

thnhpulGvmGpu{lsslj{|hsGwyvwly{€

pu{lsslj{|zG

APARE DIN ANUL 1995 yl}pz{ĈGklGwyvwypl{h{lGpu{lslj{|hsĈG VG EDITORIAL EDITORIAL AGEPI: obiective strategice și priorităţi de comunicare instituţională AGEPI: Strategic Objectives and Institutional Communication Priorities ^ Liliana VIERU EVENIMENT EVENT Mesaj de felicitare cu prilejul aniversării a XXVIII-a din ziua fondării AGEPI Congratulatory Message on the Occasion of the 28th Founding Anniversary XX of the AGEPI Viorel IUSTIN Venituri publice de miliarde de euro, pierdute în fiecare an în UE din cauza contrafacerii XY Public Revenues of Billions of Euros Lost Every Year in the EU due to VGjvu{lu{z Counterfeiting Cum transformăm informaţia de brevet în avantaj competitiv? – subiectul unui seminar organizat de AGEPI XZ Turning Patent Data into a Business Intelligence - Topic of a Seminar Organized by AGEPI WIPO PROOF – un nou instrument lansat de OMPI X[ WIPO PROOF - A New Tool Launched by WIPO Republica Moldova, pe locul 59 în clasamentul Indicelui global al inovaţiei X[ Republic of Moldova ranks 59th in the Ranking of the Global Innovation Index j|wypuzG Cea de-a șasea reuniune a Subcomitetului UE-RM pentru indicaţii geografice s-a desfășurat în format de videoconferinţă X\ Sixth Meeting of the EU-RM Geographical Indications Sub-Committee was held in Videoconference Format Noul Director general al Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale și-a preluat mandatul X^ The New Director General of the World Intellectual Property Organization Assumed His Mandate Cele mai cunoscute mărci comerciale din Moldova, premiate în cadrul Galei NOTORIUM X_ The Most Famous Trademarks of Moldova, awarded at the NOTORIUM Gala Regimul de protecţie a drepturilor de PI, discutat în cadrul Reuniunii Comitetului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană reunit în Configuraţia Comerţ X` IPR Protection Regime, discussed during the Meeting of the Republic of Moldova - European Union Association Committee reunited in Trade Configuration Rolul proprietăţii intelectuale în dezvoltarea unei afaceri de succes, discutat YW în cadrul unui atelier de lucru online The Role of Intellectual Property in Developing a Successful Business, Discussed During an Online Workshop Conferinţa știinţifică consacrată aniversării a 70-a de la fondarea Grădinii Botanice Naţionale „Alexandru Ciubotaru” YY Scientific Conference dedicated to the 70th Anniversary of the Founding of the Alexandru Ciubotaru National Botanical Garden WIPO Sequence – un nou instrument lansat de OMPI YZ WIPO Sequence - A New Tool launched by WIPO Salonul PRO INVENT-2020 a avut loc în format online YZ PRO INVENT - 2020 Exhibition Took Place in Online Format Seminar online în domeniul proprietăţii intelectuale dedicat mediului de VGjvu{lu{z afaceri din Soroca Y[ Online Seminar on Intellectual Property, dedicated to the Business Environment in Soroca APĂRAREA DREPTURILOR DE PI PROTECTION OF IP RIGHTS Din tot sistemul proprietăţii intelectuale, domeniul dreptului de autor este cel mai provocator Y\ Of All the Intellectual Property System, the Field of Copyright is the Most Challenging Rodica POPESCU j|wypuzG Evoluţia sistemului de protecţie a drepturilor de autor și conexe în Republica Moldova după 10 ani de la adoptarea Legii nr.139 din 02.07.2010 ZW Evolution of the Copyright and Related Rights Protection System in the Republic of Moldova after 10 Years from the Adoption of Law No. 139 of 02.07.2010 Olga BELEI Grup de producători? Mai multe sau unul? Producer Group? Several or One? [[ Andrei MOISEI Instrumente juridice împotriva încălcării drepturilor de proprietate intelectuală în mediul online (II) Legal Instruments against Infringement of Intellectual Property Rights in the \Z Online Environment (II) Ion ŢÎGANAȘ Consideraţii generale privind regimul juridic al programelor de calculator \` General Considerations on the Legal Regime of Computer Programs Florin MIHAILOV Blockchain, smart contracts and copyright management disruption Blockchain, contractele smart și perturbarea managementului dreptului de autor ]Z Irina BUZU Sfaturi practice pentru protecţia secretelor comerciale Practical Advice on Protecting Trade Secrets ^X Elena SEDLEŢCHI Имущественное право изобретателя на объект промышленной собственности по законодательству Украины: проблемы и пути решения Inventor’s Property Right in the Industrial Property Object under the Legislation _X of Ukraine: Problems and Solutions Тамара ЯРОШЕВСКАЯ ECONOMIA PI ECONOMIA PI The Econometric Model for SME Development in the Republic of Moldova

VGjvu{lu{z Model econometric pentru dezvoltarea IMM-urilor în Republica Moldova __ Valentina GANCIUCOV ȘTIINŢA DESCHISĂ OPEN SCIENCE Strategia calităţii: o exigenţă în atestarea personalului știinţific și știinţifico-didactic `[ Quality Strategy: A Requirement in the Attestation of the Scientific and Scientific- Teaching Staff Tatiana CALLO SOCIETATEA INFORMAŢIONALĂ j|wypuzG INFORMATION SOCIETY e-Infrastructura de date știinţifice – un deziderat pentru cercetări știinţifice de performanţă XWZ Research Data e-Infrastructure – A Desideratum for High-Performance Scientific Research Mihai GRECU SOCIETATEA CUNOAȘTERII KNOWLEDGE SOCIETY Atitudinile artistice ca parte a culturii artistice a liceenilor Artistic Attitudes as Part of the Artistic Culture of Lyceum Pupils XXZ Alexandra CLAPATIUC TEHNOLOGII INOVATIVE INNOVATIVE TECHNOLOGIES Print 3D – aplicaţii în medicină. Partea a II-a 3D Print - Applications in Medicine. Part I XX` Bogdan BORESCHIEVICI, Corina Mihaela BAR Cпособ определения факторов влияющих на процесс функционирования распределительных систем Method for Determining the Factors Affecting the Process of Functioning of XZ^ Distribution Systems Виктор ПОПЕСКУ Расширение условий сборки сателлитов в планетарных передачах Extending the Conditions for Assembling Satellites in Planetary Gears X[X БЕШЛЯГЭ И.И., МАЛАЙ Л.Г., ПОПЕСКУ А., ВАЛУЦА Я.В.

Взгляд сквозь черные дыры X[] A Look Through the Black Holes Иван ПАРМАКЛИ COMUNICĂRI ȘTIINŢIFICE SCIENTIFIC COMMUNICATIONS

VGjvu{lu{z Evaluarea viabilităţii fungilor din genul Penicillium liofilizaţi în prezenţa nanoparticulelor Evaluation of the Viability of Lyophilized Fungi of the Genus Penicillium X\Y in the Presence of Nanoparticles Tamara SÎRBU, Ion TIMUȘ, Olga ŢURCAN, Cristina MOLDOVAN, Viorina GORINCIOI Первое экспериментальное доказательство справедливости монофилетичной гипотезы Дарвина (1859 г.) The first experimental proof of verity of Darwin’s Monophyletic Hypothesis X\^ (1859) j|wypuzG Штефан ТОПАЛЭ, Константин ДАДУ, Венелин РОЙЧЕВ, Даниэлла И. ИВАСИШИНА Valoarea socială a măsurilor speciale de investigaţii efectuate de poliţie în lupta cu criminalitatea X]Z The Social Value of Special Investigative Measures carried out by the Police in the Fight Against Crime Boris GLAVAN, Ghennadi CALCAVURA Sistemul standardelor internaţionale de drept din domeniul luptei împotriva corupţiei X]` System of International Legal Standards in the Fight against Corruption Vladislav GALEMBA Evoluţia și extinderea infracţiunii de falsificare a probelor pe teritoriul Rebublicii Moldova X^_ Evolution and Extension of the Crime of Falsification of Evidence on the Territory of the Republic of Moldova Eugeniu PITERSCHI Răspunderea penală pentru infracţiunea de omor săvârșit în stare de afect Criminal Liability for the Crime of Murder committed in the Heat of Passion X__ Olga GAȘPER Dimensiuni juridico-penale ale traficului de copii X`^ Legal-Criminal Dimensions of Child Trafficking Ana GANGUR

VGjvu{lu{z

j|wypuzG G AGEPI:

LILIANA VIERU, | ŞEF DIRECŢIE COMUNICARE ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE, AGENŢIA DE STAT PENTRU PROPRIETATEA INTELECTUALĂ VGlkp{vyphsG (AGEPI)

GEPI ESTE, ÎNTÂI DE TOATE, O AUTORITATE PU- și credibilitate și ne permite să cuprindem în ABLICĂ ÎN SERVICIUL CETĂŢEANULUI. ANUME ACEST procesul de comunicare instituţională multitu- DEZIDERAT ESTE HOTĂRÂTOR ÎN DEFINIREA COMUNICĂRII dinea de domenii distincte afl ate în responsa- INSTITUŢIONALE PE CARE O ABORDĂM ȘI DE CARE NE GHIDĂM bilitatea AGEPI. ÎN ACTIVITATEA NOASTRĂ. Un prim rol în această direcţie îi revine, bineînţeles, dialogului, procedeu ce transfor- Efi cienţa unei strategii de comunicare mă comunicarea într-un act interactiv, reci- instituţională constă în spiritul corporativ și co- proc avantajos, care permite instituţiei să ţină municarea exhaustivă și transparentă bazată pe mâna pe puls, iar publicului – să-și formuleze principii de legalitate și etică. Astfel, în calitate lkp{vyphsG așteptările și percepţiile faţă de instituţie. de autoritate publică centrală, AGEPI se confor- Un element esenţial al creșterii imaginii mează cadrului legislativ care reglementează AGEPI este de asemenea folosirea proiecţiei re- activitatea de comunicare publică și de acces la zultate din activitatea de comunicare a partene- informaţie, inclusiv cerinţele minime faţă de ca- rilor, precum Serviciul Vamal, Camera de Comerţ nalele de comunicare utilizate etc. și Industrie, Academia de Știinţe etc. Pentru a asigura efi cienţa actului de co- Gradul de efi cienţă al strategiei de comu- municare, recurgem la o abordare strategică nicare pe care o dezvoltăm depinde într-o bazată pe evaluarea sistemică a percepţiei măsură semnifi cativă de specifi cul comuni- și cunoașterii activităţii AGEPI atât la nivelul cării instituţionale în cazul AGEPI. Dincolo de societăţii (publicului general), cât și targetat cerinţele proprii unei comunicări instituţionale pe anumite segmente de public. În acest sens, formale, depunem eforturi considerabile pentru subdiviziunea responsabilă de activitatea de a personaliza mesajele, atât prin individualiza- comunicare, pe care o reprezint, are mai de- rea conţinutului destinat diferitor grupuri de pu- grabă rolul de dezvoltator și gestionar al me- blic (pe domenii de activitate, vârstă sau locaţie), sajului instituţional, calitatea de transmiţător al cât și prin corelarea mesajelor cu instrumentele informaţiei fi ind exercitată de fapt de experţii utilizate pentru difuzarea acestora – comunicare agenţiei pe domenii de specialitate. Anume orală, scrisă, prin intermediul mass media, pagi- această abordare oferă informaţiei consistenţă nă web sau reţele de socializare etc.

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G7 G Scopul fi nal al oricărei campanii de comuni- ne. Aceste semne, utilizate pentru identifi carea care este de a schimba comportamentul publi- produselor de calitate cu valoare adăugată de- cului ţintă. Astfel, o campanie de informare ce osebită, constituie astăzi una dintre priorităţile vizează promovarea inovaţiei, bunăoară, poate strategiei de comunicare a AGEPI. fi considerată de succes dacă cooptează mai Și protecţia dreptului de autor rămâne pe mulţi oameni care se angajează în activităţi in- agenda de comunicare a agenţiei. Deși este un ventive sau creative. domeniu bine cunoscut și prezent în spaţiul pu- Pentru a ne asigura că mesajul transmis pu- blic, complexitatea lui și disensiunile frecvente blicului este recepţionat, asimilat și produce de percepţie a acestuia în rândul autorilor, pe de efecte, recurgem la o abordare sistemică și in- o parte, și în rândul utilizatorilor, pe de altă par- cluzivă în elaborarea și transmiterea mesajelor te, menţin subiectul în atenţia publică și solicită de comunicare, fi ind în permanentă consultare din partea agenţiei un efort sporit pentru asigu- cu partenerii agenţiei și consumatorii fi nali ai rarea dialogului social și refl ectarea veridică și activităţilor de comunicare. transparentă a evoluţiilor din domeniu. VGlkp{vyphsG Specifi cul comunicării instituţionale în cazul Alte domenii-cheie care se regăsesc în Stra- AGEPI reiese și din gradul de familiarizare al pu- tegia de comunicare a AGEPI, aprobată în 2019, blicului larg în legătură cu noţiunea de proprie- vizează asigurarea respectării proprietăţii inte- tate intelectuală, în general, și cu cea de sistem lectuale și contracararea contrafacerii și pira- de proprietate intelectuală din Republica Mol- teriei. dova, în particular. De asemenea, AGEPI este responsabilă pen- Să nu uităm că sistemul de proprietate inte- tru promovarea politicilor de proprietate inte- lectuală din Republica Moldova are o durată de lectuală, fi ind actorul principal în elaborarea existenţă relativ mică, acesta fi ind instituit odată cadrului regulator în domeniu. Mai mult decât cu fondarea statului. Suntem absolut conștienţi atât, AGEPI are și rolul primordial de instruire de faptul că 30 de ani este prea puţin pentru ca și pregătire a cadrelor naţionale în domeniu și întreaga societate să se pătrundă de importanţa totodată de promovare a sistemului de PI atât la acestui domeniu, destul de specifi c de altfel. nivel naţional, cât și în exterior. lkp{vyphsG Deși actualmente proprietatea intelectuală este Suntem conștienţi de faptul că activitatea de tot mai frecventă în mesajul public, înţelegerea comunicare și promovare nu poate acoperi în acesteia este încă departe de a fi una satisfăcă- egală măsură toate domeniile de competenţă toare, de cele mai multe ori aceasta reducân- ale agenţiei. Anume din acest considerent ne- du-se la înregistrarea mărcilor și brevetarea am stabilit obiectivele strategice de comunica- invenţiilor. re pentru o perioadă de cinci ani, cu evaluarea Activitatea AGEPI este mai mult decât cea situaţiei la fi ecare doi ani. a unui simplu registrator. AGEPI este instituţia Activităţile concrete, pe termen scurt, sunt reper, expertul nr. 1 în domeniul proprietăţii refl ectate în Planul de comunicare aprobat anu- intelectuale și este de datoria noastră să facem al care stabilește măsuri concrete de comunica- cunoscut și valorifi cat sistemul de proprietate re cu descrierea instrumentelor de implemen- intelectuală în totalitatea și complexitatea sa. tare și a indicatorilor de performanţă pe care Printre obiectele de proprietate intelectu- urmează să-i atingem. ală mai puţin cunoscute și valorifi cate la nivel În conformitate cu Planul de comunicare naţional, dar de o importanţă deosebită pentru pentru 2020, am desfășurat, împreună cu co- dezvoltarea economică a Republicii Moldova, legii din echipa responsabilă de comunicare și în special a sectorului agroindustrial de calitate, promovare, o serie de acţiuni de comunicare și sunt indicaţiile geografi ce și denumirile de origi- campanii de informare în domeniul PI, de pro-

8 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW G movare a avantajelor utilizării IG, de consolidare tre ofi ciu și public, iar echipa pe care o conduc a dialogului cu titularii de drepturi, în special cu având responsabilitatea de a identifi ca cele mai autorii, titularii drepturilor de autor și drepturi- bune soluţii de transmitere a informaţiei către lor conexe, dar și cu utilizatorii acestora. benefi ciarii sistemului de proprietate intelec- Creșterea respectului pentru drepturile de PI, tuală și de asigurare a unui dialog interactiv cu dar și informarea consumatorului cu privire la publicul. rolul OPI în identifi carea produselor de calitate și Anume pornind de la aceste priorităţi, echi- pericolele contrafacerii și pirateriei au fost unele pa de comunicare a AGEPI și-a propus și pen- dintre temele principale de comunicare ale anu- tru anul viitor, 2021, realizarea unui șir întreg lui care se încheie. de acţiuni efi ciente care să sporească imaginea Un important pilon al comunicării în ca- instituţiei noastre. Una dintre aceste acţiuni drul AGEPI este promovarea unei imagini este campania de promovare a cunoștinţelor de favorabile în exterior, esenţială pentru atra- proprietate intelectuală destinată tinerilor, pe gerea investiţiilor și crearea parteneriatelor care planifi căm să o desfășurăm în parteneriat VGlkp{vyphsG internaţionale și regionale. cu Ministerul Educaţiei, Culturii și Cercetării și Evident, în această perioadă avem de înfrun- cu suportul organizaţiilor nonguvernamentale, tat un șir întreg de greutăţi legate de pandemia precum Centrul ProBono etc. COVID-19, care a impus schimbări de abordare Un alt proiect vizează promovarea mărcilor, și funcţionare la toate nivelurile societăţii atât în indicaţiilor geografi ce și a altor obiecte de PI în sectorul public, cât și în cel privat. rândul producătorilor locali, proiect a cărui rea- Pentru AGEPI, această stare de lucruri a în- lizare depinde în mare măsură de situaţia epide- semnat o reevaluare a tuturor activităţilor și ser- miologică din ţară. viciilor prestate și reformatarea acestora, astfel O altă prioritate de comunicare pentru ur- încât să fi e asigurată funcţionarea agenţiei în mătoarea perioadă se referă la promovarea condiţii de maximă siguranţă și cu respectarea informaţiei de brevet, a inovaţiilor deschise și tuturor măsurilor de prevenţie pentru diminua- a instrumentelor de fl exibilitate instituite în rea răspândirii COVID-19. cadrul acordului TRIPs al OMC, care prevede lkp{vyphsG Astfel, în scopul protejării personalului AGEPI excepţii limitate la drepturile exclusive con- și a solicitanţilor, a fost încurajată utilizarea servi- ferite printr-un brevet, instrumente menite să ciilor electronice în detrimentul celor clasice de susţină sănătatea publică în situaţii de urgenţă, depunere și gestionare a cererilor de protecţie cum este actuala pandemie, și să extindă acce- pentru obiectele de proprietate intelectuală. De sul la medicamente. asemenea, au fost extinse serviciile consultative În cazul unor instituţii atât de specifi ce cum și de informare prestate de Call Centru și utili- sunt cele de protecţie a proprietăţii intelectuale zarea platformelor virtuale pentru organizarea un rol important îl are experienţa internaţională evenimentelor. în domeniul comunicării. Domeniul PI este unul Cu certitudine, pandemia a afectat în mare destul de reglementat la nivel internaţional măsură planul de comunicare și promovare al și regional, iar instituţii precum Organizaţia agenţiei, unele activităţi planifi cate a fi organi- Internaţională de PI, Organizaţia Europeană de zate cu prezenţă fi zică fi ind anulate. Totuși, cele Brevete sau Ofi ciul Uniunii Europene pentru mai multe activităţi au fost reformatate, fi ind Proprietatea Intelectuală oferă statelor mem- transferate în mediu virtual. bre platforme de comunicare pentru schimb de În situaţia actuală, rolul comunicării experienţă și bune practici pe toate domeniile instituţionale a crescut enorm, aceasta deve- de interes, inclusiv pe aspecte ce ţin de activita- nind principalul instrument de interacţiune în- tea de comunicare, promovare, instruire etc.

pu{lsslj{|zGZT[VYWYW|G9 G Participarea AGEPI la evenimentele orga- ită din suprapunerea a trei faţete imagistice, și nizate de către aceste organizaţii sau ofi ciile anume: imaginea instituţională, imaginea trans- naţionale de PI oferă posibilitatea promovării misă prin instrumentele de comunicare și relaţii sistemului naţional de PI și a imaginii AGEPI publice și imaginea subiectivă, cea percepută de dincolo de graniţele ţării și, totodată, pre- publicul general. Esenţial este ca în procesul de zintă oportunităţi de preluare a experienţei edifi care a imaginii agenţiei și de consolidare a internaţionale în materie de comunicare. identităţii instituţionale a AGEPI să avem în ve- Menţionez că noi am avut privilegiul ca politi- dere toate aceste aspecte. ca AGEPI în domeniul comunicării să fi e edifi ca- Doar îndeplinind aceste rigori de formare și tă cu suportul experţilor Ofi ciului Danez pentru menţinere a imaginii, AGEPI va fi perceput în Brevete și Mărci în cadrul unui proiect Twinning, continuare ca un punct de reper pentru dome- implementat în cadrul AGEPI încă în anii 2011- niul său de competenţă, expertul numărul unu 2012, danezii fi ind în topul ofi ciilor cu cele mai în materie de protecţie și respectare a dreptu- efi ciente strategii de comunicare de proprieta- rilor de proprietate intelectuală, consilierul me- VGlkp{vyphsG te intelectuală. De atunci, am lucrat continuu la diului de afaceri și partenerul sectorului acade- perfecţionarea documentelor de comunicare, la mic și al autorilor, promotorul cunoștinţelor din formarea abilităţilor de comunicare ale persona- domeniul PI în spaţiul public. lului, dar și la actualizarea instrumentelor utilizate Trebuie să subliniez că AGEPI este astăzi o pentru transmiterea mesajelor. În prezent, se afl ă instituţie modernă, cu o reputaţie, obţinută în în elaborare un Ghid de utilizare a reţelelor soci- timp, atât în ţară, cât și la nivel internaţional. ale și un Plan de comunicare în situaţii de criză. Obiectivul echipei noastre de comunicare Referindu-ne la imaginea pe care AGEPI tre- rămâne a fi același: proiectarea acestei imagini buie să și-o construiască pe termen mediu și a AGEPI asupra percepţiei publice și reducerea lung, trebuie să ţinem cont de următorul lucru decalajului dintre instituţia reală și percepţia – imaginea unei instituţii publice este constru- acesteia în exterior.

lkp{vyphsG

10 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW M XXVIII- AGEPI

VGl}lu{ VIOREL IUSTIN, | DIRECTOR GENERAL AGEPI

TIMAŢI COLEGI, internaţională, AGEPI contribuie substanţial la SASTĂZI, INSTITUŢIA NOASTRĂ MARCHEAZĂ UN EVE- dezvoltarea proprietăţii intelectuale în ţară și la NIMENT REMARCABIL – ÎMPLINIREA A 28 DE ANI DE LA integrarea efectivă a sistemului naţional de pro- ÎNFIINŢAREA AGENŢIEI DE STAT PENTRU PROPRIETATEA INTE- prietate intelectuală în procesul internaţional LECTUALĂ A REPUBLICII MOLDOVA (AGEPI) ȘI A SISTEMULUI de protecţie, realizând astfel politica de stat NAŢIONAL DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ! și interesele naţionale în acest domeniu de o importanţă primordială. Cu prilejul acestei frumoase aniversări, adre- Istoria Agenţiei de Stat pentru Proprietatea In- sez cele mai calde felicitări şi urări de sănătate şi telectuală a Republicii Moldova nu poate fi com-

l}luptlu{G prosperitate fi ecăruia dintre Dumneavoastră în parată cu istoria de zeci și chiar sute de ani a altor parte şi colectivului AGEPI în integritatea sa, ac- ofi cii de proprietate intelectuală de peste hotare, tualilor și foștilor angajaţi ai instituţiei noastre, tu- însă realizările obţinute de ţara noastră în acest turor celor care muncesc în domenii de activitate domeniu sunt de-a dreptul impresionante, me- legate direct sau tangenţial de crearea, protecţia ritul specialiștilor AGEPI în crearea, consolidarea și valorifi carea proprietăţii intelectuale. și dezvoltarea sistemului naţional de proprietate Realizarea noastră comună cea mai de preţ intelectuală fi ind unul inestimabil. constă în faptul că am reușit să creăm un ofi ciu La cei 28 de ani de activitate, pe care-i sărbăto- al proprietăţii intelectuale competitiv și modern, rim astăzi, avem tot temeiul să ne mândrim cu suc- capabil să facă faţă tuturor sarcinilor puse în faţa cesele noastre comune, iar difi cultăţile pe care le noastră de Guvern, de organismele și structurile întâmpinăm, inclusiv cele generate de pandemia internaţionale în domeniu. Acest lucru se dato- de coronavirus, ne fac să fi m mai hotărâţi și mai rează viziunilor strategice, profesionalismului, ambiţioși, astfel încât să reușim să îmbunătăţim dedicaţiei și responsabilităţii de care aţi dat dova- percepţia oamenilor și să creștem interesul public dă fi ecare dintre Dumneavoastră, stimaţi colegi, faţă de domeniul proprietăţii intelectuale. străduinţei întregii echipe a AGEPI de a constitui Stimaţi colegi! și a pune în funcţiune în Republica Moldova un Sărbătoarea de astăzi se constituie într-unul sistem de proprietate intelectuală viabil. dintre cele mai frumoase, mai de sufl et eveni- Prin activitatea sa de sensibilizare a societăţii mente ale colectivului nostru! asupra necesităţii de a proteja capitalul inte- Vă felicit încă o dată cu acest prilej deosebit lectual în aceeași măsură ca și orice altă avuţie, şi vă doresc tinereţe creatoare, bucurii, împliniri de înregistrare a obiectelor de proprietate inte- personale şi profesionale, pace şi armonie în fa- lectuală, de informare, instruire, promovare și miliile Dumneavoastră! susţinere a oamenilor de creaţie, de colaborare 8 septembrie 2020

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G11 V , UE

REJUDICIILE ECONOMICE ȘI SOCIALE CAUZATE DE CON- Estimările actuale sunt cuprinse în Raportul PTRAFACERE PRIVEAZĂ GUVERNELE DE VENITURI ȘI POT privind situaţia încălcării drepturilor de proprie- SPRIJINI INFRACŢIUNI GRAVE, CUM AR FI TRAFICUL DE DROGURI tate intelectuală din 2020, care reunește activi- ȘI SPĂLAREA DE BANI, POTRIVIT UNUI NOU RAPORT PUBLICAT tatea de raportare a EUIPO privind proprieta- DE OFICIUL UNIUNII EUROPENE PENTRU PROPRIETATE INTE- tea intelectuală la nivelul UE și la nivel mondial și

VGl}lu{ LECTUALĂ (EUIPO). include constatările anchetelor efectuate împre- ună cu Organizaţia pentru Cooperare și Dezvol- Raportul estimează că guvernele din întreaga tare Economică (OCDE) și cu Ofi ciul European de Uniune Europeană au pierderi totale de până la Brevete (OEB). Raportul conţine, de asemenea, 15 miliarde de euro pe an din cauza prezenţei cercetări privind volumul produselor contra- produselor contrafăcute pe piaţă, prin reduce- făcute și piratate în comerţul internaţional și o rea cuantumului taxelor (directe și indirecte) și analiză privind contribuţia economică a sectoa- a contribuţiilor sociale, care nu sunt plătite de relor care utilizează intensiv drepturi de pro- producătorii ilegali. prietate intelectuală la creșterea economică și Analiza efectuată de EUIPO arată că produse- crearea de locuri de muncă. Raportul include și le contrafăcute periculoase înregistrate au fost noile perspective asupra modului în care între- evaluate ca reprezentând un risc grav pentru prinderile mici și mijlocii (IMM-urile) utilizează consumatori. Și mai grav este faptul că cea mai proprietatea intelectuală. mare parte a produselor în cauză era destinată Raportul poate fi găsit aici: https://euipo.eu- copiilor, aceasta reprezentând jucării, articole ropa.eu/ohimportal/en/web/observatory/sta-

l}luptlu{G pentru îngrijirea copilului sau articole de îm- tus-reports-on-ip-infringement brăcăminte pentru copii. Din cercetările efectuate de EUIPO și de DESPRE EUIPO Europol reiese, de asemenea, legătura dintre EUIPO este o agenţie descentralizată a Uni- contrafacere și alte infracţiuni grave. Din 2016, unii Europene cu sediul la Alicante, în Spania. autorităţile responsabile cu aplicarea legii din Agenţia gestionează înregistrarea mărcilor întreaga UE au efectuat 29 de operaţiuni ma- Uniunii Europene (mărcile UE) și a desenelor și jore de combatere a contrafacerii și a pirateriei, modelelor industriale comunitare (DMIC), care care vizează grupuri organizate implicate și în garantează protecţie pentru drepturile de pro- alte infracţiuni grave, inclusiv trafi c de droguri și prietate intelectuală în toate statele membre ale spălare de bani. UE. EUIPO desfășoară și activităţi de cooperare „Contrafacerea nu este o infracţiune fără vic- cu ofi ciile naţionale și regionale pentru proprie- time. Produsele contrafăcute reduc vânzările fi r- tate intelectuală din UE. Observatorul European melor legitime și privează guvernele de veniturile al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelec- atât de necesare. Ele prezintă riscuri clare pentru tuală a fost înfi inţat în 2009 pentru a sprijini pro- sănătatea și siguranţa celor care le utilizează. tejarea și asigurarea respectării drepturilor de Însă, după cum reiese din cercetările desfășurate proprietate intelectuală și pentru a contribui la împreună cu Europol, veniturile obţinute din combaterea ameninţării crescânde pe care o contrafacere pot sprijini, de asemenea, crimina- reprezintă încălcările drepturilor de proprietate litatea organizată gravă. Pentru a aborda în în- intelectuală în Europa. Observatorul a fost trans- tregime această problemă, sunt necesare acţiuni ferat la EUIPO pe 5 iunie 2012 prin Regulamen- concertate la toate nivelurile”, a declarat Directo- tul (UE) nr.386/2012 al Parlamentului European rul executiv al EUIPO, Christian Archambeau. și al Consiliului.

12 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW C ? – AGEPI

GENŢIA DE STAT PENTRU PROPRIETATEA INTELECTU- inovare/brevetare din Republica Moldova, ofe- AALĂ (AGEPI) A ORGANIZAT UN SEMINAR ONLINE CU rind informaţii utile despre inventatori, titularii GENERICUL “TURNING PATENT DATA INTO BUSINESS INTEL- de brevete și domeniile de aplicare. LIGENCE”. E VENIMENTUL A AVUT LOC ÎN CADRUL PROIECTU- La eveniment au participat reprezentanţi ai LUI CONSOLIDAREA INOVAŢIILOR ÎN REGIUNEA DUNĂRII PRIN ţărilor participante la proiect și nu doar, cum ar

VGl}lu{ CUNOȘTINŢELE DE INGINERIE ȘI MANAGEMENTUL DREPTURILOR fi Slovenia, Slovacia, Republica Cehă, Bulgaria, DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ (KNOWING IPR), PROIECT Romania, Germania, Austria, Ungaria, Bosnia și LA CARE AGEPI ESTE PARTENER. Herţegovina, Norvegia și Republica Moldova. Proiectul KnowING IPR îşi propune să facili- Scopul seminarului a fost informarea şi pro- teze inovarea în Regiunea Dunării prin dezvol- movarea proprietăţii intelectuale, în special re- tarea unei platforme transnaţionale cu acces feritor la utilitatea informaţiei de brevet și, res- deschis – KnowING Hub – care va oferi instru- pectiv, a platformei Knowing IPR Hub, dezvolta- mentele necesare pentru analiza și determina- tă în cadrul proiectului pentru cercurile acade- rea stadiului tehnicii într-un anumit domeniu, mice, sectorul C&D și mediul de afaceri. urmărirea progresului tehnologiilor emergente, Agenda evenimentului a cuprins o serie de identifi carea soluţiilor pentru diverse probleme prezentări axate pe tematica acestuia, inclu- tehnice, oferind acces gratuit la milioane de do- siv o sesiune practică de testare a platformei cumente de brevet din întreaga lume, dar și la KnowING IPR Hub. un număr impunător de publicaţii pe diverse Reprezentanţii AGEPI au informat partici- domenii tehnice. l}luptlu{G panţii la eveniment despre ultimele evoluţii ale Adiţional, platforma va include servicii de sistemului de proprietate intelectuală (PI) din informare și ghidare pentru gestiunea efi cientă Republica Moldova, în special în domeniul bre- a drepturilor de proprietate intelectuală (DPI) vetelor de invenţii. Moderatorul evenimentului, şi pentru susţinerea comercializării rezultatelor Liliana Vieru, șefa Direcţiei Comunicare și Relaţii cercetării şi ale transferului de tehnologie. Internaţionale a AGEPI, a ţinut să menţioneze Pe lângă platformă, proiectul va avea ca re- că sporirea rolului PI şi al inovării în dezvoltarea zultat o serie de recomandări de politici publice Republicii Moldova este unul dintre obiectivele pentru o mai bună valorifi care a DPI în regiunea principale ale instituţiei, AGEPI fi ind implica- Dunării. tă plenar în promovarea informaţiei de brevet Mai multe detalii referitor la obiectivele pro- și dezvoltare a instrumentelor de accesare și iectului, precum și activităţile implementate în valorifi care a acestora. Ulterior, șeful Direcţiei cadrul acestuia sunt disponibile pe site-ul ofi cial Brevete a AGEPI, Natalia Caisîm, a prezentat al proiectului: http://www.interreg-danube.eu/ auditoriului bazele de date ale AGEPI, inclusiv approved-projects/knowing-ipr și pe pagina de Panorama de brevet, o aplicaţie inedită care facebook: https://www.facebook.com/knowin- oferă o viziune mai amplă asupra sistemului de gipr/ .

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G13 WIPO PROOF - OMPI

RGANIZAŢIA MONDIALĂ A PROPRIETĂŢII INTELECTU- „Amprenta” digitală certifi că data și ora înregis- trării activului nematerial pe platforma WIPO OALE (OMPI) A LANSAT UN NOU SERVICIU ONLINE – WIPO PROOF. PROOF și asigură, astfel, o confi rmare digitală echivalentă celei notariale, oferind un serviciu WIPO PROOF completează portofoliul OMPI fi abil, ieftin și aplicabil oriunde în lume. VGl}lu{G al serviciilor pentru brevete, mărci comerciale, Este un serviciu online ușor de utilizat, care desene industriale, indicaţii geografi ce și servi- generează cu promptitudine dovada ce confi r- ciilor de arbitraj și mediere, oferind un nou in- mă existenţa unui fi șier digital la un moment dat strument pentru gestionarea globală strategică în timp, precum și faptul nemodifi cării din acel a activelor intelectuale. moment. Instrumentul este conceput în contextul dez- Tokenul WIPO PROOF poate fi utilizat pentru voltării digitale a lumii contemporane, în care a confi rma existenţa unui obiect la o anumită inovaţia și creativitatea se bazează pe tehnolo- dată, permiţând, astfel, prevenirea abuzurilor gie, metadate și colaborare globală. şi însuşirilor ilegale, fi ind util în ceea ce privește WIPO PROOF furnizează un mod rapid și efi - siguranţa activelor intelectuale la orice etapă cient de a proteja fi șierele digitale, la un cost ac- de dezvoltare, de la idee la comercializare, indi- cesibil pentru inovatorii și creatorii aproape din ferent dacă acestea vor obţine protecţia cores- toate domeniile. punzătoare în calitate de obiecte de proprietate Dacă aveţi o lucrare creativă, un design, intelectuală sau nu. o invenţie sau anumite date de cercetare și Persoana interesată primeşte tokenul, iar o l}luptlu{G informaţii din procesul de inovare, WIPO PRO- altă copie este stocată în siguranţă pe serverele OF este o modalitate suplimentară de a proteja OMPI. activele intelectuale valoroase. În câteva se- Mai multe detalii despre noul instrument lan- cunde, acest instrument generează o „ampren- sat de OMPI pot fi accesate pe următoarea adre- tă” digitală recunoscută la nivel internaţional. să: https://wipoproof.wipo.int/wdts/

R M, 59 I

EPUBLICA MOLDOVA S-A PLASAT PE LOCUL 59 DIN a ocupat locul 48. La capitolul infrastructură R131 DE ŢĂRI ȘI ECONOMII ÎN CLASAMENTUL INDICE- suntem poziţionaţi pe locul 88, capitalul uman LUI GLOBAL AL INOVAŢIEI 2020 (THE GLOBAL INNOVATION și cercetare – locul 75, ieșiri creative – locul 51, INDEX, GII), ACUMULÂND ÎN TOTAL 32,98 DE PUNCTE DIN sofi sticarea pieţei – locul 42, sofi sticarea aface- 100 POSIBILE. rilor – locul 88, instituţii – locul 81, iar la indica- torul cunoștinţe și rezultate tehnologice – locul Potrivit clasamentului, în anul 2020, la sub- 51. Republica Moldova s-a poziţionat pe locul 6 indicele intrări de inovaţii ţara noastră s-a clasat la nivel global în rândul ţărilor cu venituri medii pe locul 75, iar la sub-indicele ieșiri de inovaţii inferioare.

14 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW Conform ediţiei curente a Indicelui Global al vedere daunele economice globale provocate Inovaţiei lansată pe 2 septembrie, Elveţia con- de pandemia COVID-19. „Răspândirea rapidă și

VGl}lu{G duce clasamentul, păstrându-și poziţia încă din la scară mondială a coronavirusului necesită o 2011. Aceasta este urmată de Suedia, Statele gândire nouă pentru a asigura o victorie comu- Unite ale Americii, Marea Britanie și Olanda. Re- nă asupra acestei provocări globale”, spune Di- publica Coreea se alătură pentru prima dată în rectorul general al OMPI, Francis Gurry. „Chiar top 10 cele mai inovative ţări. dacă pandemia COVID-19 a generat efecte Ucraina este pe locul 45, în timp ce România imediate asupra umanităţii și asupra economi- ocupă locul 46. ei mondiale, guvernele trebuie să se asigure că Indicele Global al Inovaţiei este unul dintre pachetele de salvare sunt orientate spre viitor cele mai importante studii de referinţă pentru și să susţină institutele de cercetare, compani- măsurarea performanţei ţărilor în baza inovă- ile și pe cei cu idei inovatoare pentru era post rii. Sunt luate în calcul 131 de ţări din întreaga COVID. Inovaţiile oferă soluţii”, precizează Fran- lume, folosind aproximativ 80 de indicatori prin- cis Gurry. tre care: capitalul uman și de cercetare, infra- Scopul realizării acestui raport este de a fa- structura, creditele, investiţiile, interconexiunile, miliariza publicul cu noutăţile în materie de inovarea, rezultatele activităţii creative etc. inovaţii și de a aborda acest domeniu dincolo l}luptlu{G Clasamentul Indicelui global este publi- de mecanismele tradiţionale de inovare, refl ec- cat anual din 2007 și este realizat de către tând prin prisma indicatorilor ce ţin de cercetare Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectu- și dezvoltare situaţia la nivel global, regional și ale (OMPI), Universitatea americană Cornell și naţional. școala de management franceză Insead. Rezultatele detaliate ale studiului pot fi con- Tema Indicelui Global al Inovaţiei din acest sultate aici: https://www.wipo.int/edocs/pub- an este: „Cine va fi nanţa inovaţia?”, având în docs/en/wipo_pub_gii_2020.pdf C - S UE-RM -

A19 OCTOMBRIE, A AVUT LLOC CEA DE-A ȘASEA REU- NIUNE A SUBCOMITETULUI PENTRU INDICAŢII GEOGRAFICE, INSTITUIT ÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 306 AL ACORDULUI DE ASOCIERE DINTRE REPUBLICA MOLDOVA ȘI UNIUNEA EUROPEANĂ.

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G15 VGl}lu{G

Reuniunea a fost organizată de către Uniu- Conform mandatului său, Subcomitetul pen- nea Europeană, reprezentată de Direcţia Ge- tru indicaţii geografi ce este responsabil să moni- nerală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală torizeze implementarea Acordului în domeniul a Comisiei Europene (DG AGRI), în format de indicaţiilor geografi ce și servește drept forum videoconferinţă. de cooperare și dialog în materie de indicaţii ge- Republica Moldova este reprezentată în ca- ografi ce dintre Uniunea Europeană și Republica drul comitetului de către Agenţia de Stat pen- Moldova. Astfel, participanţii la reuniunea a VI-a tru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), organul au trecut în revistă ultimele evoluţii înregistra- responsabil de implementarea în Republica te în sistemul indicaţiilor geografi ce în Uniunea Moldova a prevederilor Acordului de Asociere în Europeană și Republica Moldova, după cea de-a materie de proprietate intelectuală, inclusiv în V-a reuniune, care a avut loc în luna octombrie domeniul indicaţiilor geografi ce. 2019, discuţiile fi ind axate asupra modifi cărilor Subcomitetul a fost prezidat de către Susa- legislativ-normative și instituţionale în dome- na Marazuela Azpiroz, șefa Unităţii A4 Vecină- niul de referinţă. l}luptlu{G tate și Extindere, DG AGRI, șefa Delegaţiei UE Părţile au realizat de asemenea un schimb la Subcomitet. de opinii și informaţii privind asigurarea respec- Delegaţia Republicii Moldova a fost condusă tării drepturilor asupra indicaţiilor geografi ce, de Directorul general AGEPI, Viorel Iustin, co- evoluţiile internaţionale în domeniu și proiecte- președinte al Subcomitetului, fi ind compusă din le bilaterale în care sunt implicate, inclusiv sta- reprezentanţi ai AGEPI și Ministerului Afacerilor diul negocierilor asupra acordurilor în domeniul Externe și Integrării Europene. IG afl ate în derulare. În luarea sa de cuvânt la deschiderea sub- Ulterior, părţile au discutat situaţia la zi pri- comitetului, Directorul general AGEPI a subli- vind procesul de înregistrare și protecţie a IG niat: „Având în vedere că Republica Moldova și au convenit asupra oportunităţii iniţierii pre- este o ţară cu resurse naturale limitate și cu gătirilor pentru actualizarea Listei IG (Anexelor o pondere semnificativă a sectorului agroali- XXX-C și XXX-D), care este parte a Acordului de mentar, utilizarea sistemelor de calitate poate Asociere. contribui la creșterea potenţialului de export Menţionăm că, în prezent, 8 indicaţii geogra- al produselor autohtone. Din păcate, Moldo- fi ce din Republica Moldova (“Romănești”, “Ciu- va continuă să exporte preponderent materie mai” , “Divin, “Codru”, “Valul lui Traian”, “Ștefan primă și semifabricate. Misiunea noastră este Vodă”, “Rachiu de caise de Nimoreni” și “Dulceaţă să contribuim la schimbarea acestei situaţii, din petale de trandafi r Călăraşi”) sunt protejate inclusiv prin intermediul mecanismului oferit pe teritoriul Uniunii Europene în baza Acordului de Acordul de Asociere, care vine să susţină de Asociere. Patru indicaţii geografi ce protejate intrarea produselor locale cu valoare adăuga- în Republica Moldova au fost notifi cate pentru tă pe piaţa UE”. a li se acorda protecţie pe teritoriul UE, iar alte 3

16 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW sunt în proces de pregătire pentru transmitere În conformitate cu Regulile de procedură către Uniunea Europeană. ale Subcomitetului, președinţia Subcomitetu- Părţile au apreciat înalt calitatea relaţiilor de lui este deţinută, alternativ, de către Uniunea colaborare dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană și Republica Moldova. În anul 2021, Europeană în domeniul indicaţiilor geografi ce președinţia Subcomitetului pentru Indicaţii Ge- și și-au arătat disponibilitatea de a le continua și ografi ce va fi exercitată de către Republica Mol- consolida în cadrul Subcomitetului pentru IG spre dova. benefi ciul producătorilor și consumatorilor pro- duselor cu origine determinată din ambele părţi.

VGl}lu{G N D O M P I -

INGAPOREZUL DAREN TANG ȘI-A PRELUAT OFICIAL SMANDATUL DE ȘASE ANI ÎN CALITATE DE DIRECTOR GENERAL AL ORGANIZAŢIEI MONDIALE A PROPRIETĂŢII IN- TELECTUALE (OMPI), ÎNCEPÂND DIN 1 OCTOMBRIE 2020.

Înainte de numirea în funcţia de director ge- neral al OMPI, Daren Tang a ocupat funcţia de Director executiv al Ofi ciului pentru Proprieta- l}luptlu{G te Intelectuală din Singapore, ofi ciu clasat de publicaţia World Trademark Review drept cel mai inovativ ofi ciu de proprietate intelectuală (PI) al anului 2019. Între 1997 și 2012, înainte de a se alătura ofi ciului de PI din Singapore, Daren Tang a ocupat diferite funcţii juridice ale OMPI în cadrul Adunării generale din octom- în cadrul camerelor procurorului general și al brie 2019. De menţionat că numirea domnului Ministerului Comerţului și Industriei din Singa- Tang în calitate de Director general ales a avut pore. Din mai 2017 și până la preluarea condu- loc printr-o procedură scrisă fără precedent, cerii Organizaţiei, Domnul Tang a fost, de ase- agreată de statele membre ale OMPI, după ce, în menea, președinte al Comitetului permanent contextul pandemiei COVID-19, OMPI a anulat pentru drepturi de autor și drepturi conexe al sau amânat toate întrunirile în persoană. OMPI. După numirea sa, Daren Tang și-a prezentat Adunarea generală a OMPI, cel mai înalt or- priorităţile și viziunea de viitor pentru dezvolta- gan executiv al Organizaţiei, a aprobat pe 8 mai rea Organizaţiei, menţionând că activitatea va fi 2020, candidatura singaporezului Daren Tang la concentrată pe trei piloni: inclusivitate, echilibru funcţia de Director general al OMPI. Procesul de și orientare spre viitor. alegere a Directorului general al OMPI este regle- „Trebuie să acordăm prioritate lucrărilor pen- mentat de Convenţia de instituire a Organizaţiei tru construirea unui ecosistem global de PI, care Mondiale a Proprietăţii Intelectuale și de Proce- să servească intereselor tuturor ţărilor și ale dura pentru desemnarea și numirea directorilor părţilor interesate ale acestora”, a spus dl Tang, generali ai OMPI, adoptată de statele membre subliniind în același timp că trebuie acordată o

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G17 atenţie specială ţărilor în curs de dezvoltare și motor al creșterii economice și promotor al di- celor mai puţin dezvoltate. namismului social”, a adăugat Daren Tang. „În al doilea rând, trebuie să lucrăm pentru Directorul general Tang s-a angajat, de ase- un ecosistem global de PI echilibrat, asigurân- menea, să construiască o bază organizaţională du-ne că instituţiile, companiile, factorii de deci- solidă pentru a se asigura că OMPI rămâne o zie politică, benefi ciarii și toate părţile interesate „organizaţie dinamică, deschisă și transparentă, din comunitatea noastră globală de inovare pot cu un personal divers, care refl ectă un echilibru participa și benefi cia de acest ecosistem global geografi c echitabil”. „Acest lucru va fi asociat cu de PI”, a menţionat el. implementarea unor standarde înalte de gu-

VGl}lu{G „În al treilea rând, OMPI trebuie să lucreze vernare și o gestionare fi nanciară minuţioasă”, a în direcţia unui ecosistem global de PI orientat spus Daren Tang. spre viitor. Trebuie să ajute lumea să-și lărgească Daren Tang este al cincilea director general perspectiva asupra proprietăţii intelectuale din- al OMPI, după Francis Gurry din Australia (2008- colo de aspectele sale juridice și tehnice, până la 2020), Kamil Idris din Sudan (1997-2008), Arpad rolul său de susţinător puternic al antreprenori- Bogsch din SUA (1973-1997) și Georg Bodenha- lor și al întreprinderilor, catalizator al investiţiilor, usen din Olanda (1970-1973).

C M, G NOTORIUM

l}luptlu{G A CHIȘINĂU A AVUT LOC GALA DE PREMIERE NO- LTORIUM TRADEMARK AWARDS, EDIŢIA A CINCEA, PENTRU CELE MAI RECUNOSCUTE MĂRCI COMERCIALE, ORGA- NIZATĂ DE COMPANIA DE PROPRIETATE INTELECTUALĂ IN- TELSTART, ÎN PARTENERIAT CU AGENŢIA DE STAT PENTRU PROPRIETATEA INTELECTUALĂ (AGEPI).

La Concursul NOTORIUM Trademark Awards s-au confruntat peste 4500 de mărci comerciale prezente pe piaţa Republicii Moldova, la 150 de categorii de produse și servicii. Participanţii au La deschiderea Galei de premiere NOTORIUM concurat pentru distincţiile aniversare (trofeu, Trademark Awards, cu un cuvânt de salut, a medaliile de aur, argint și bronz), pentru dreptul participat Directorul general adjunct al AGEPI, de a utiliza logo-ul „VOTAT MARCĂ RECUNOS- Natalia Mogol, care a menţionat: „AGEPI susţine CUTĂ” și utilizarea exclusivă a imaginilor distinc- orice iniţiativă de valorifi care a oricărui obiect ţiei pentru promovarea produselor și serviciilor de proprietate intelectuală, înclusiv invenţii, mărcilor învingătoare. indicaţii geografi ce și desigur a mărcilor. Ceea ce La Gala de premiere NOTORIUM, au fost apreciem cu adevărat în concursul NOTORIUM prezenţi reprezentanţi ai mediului de afaceri din este faptul că în spatele acestei competiţii nu Republica Moldova. Evenimentul s-a desfășurat stă un juriu, dar se afl ă consumatorul. Aprecie- în patru sesiuni, cu respectarea măsurilor de rea consumatorilor este valoroasă, iar eforturile prevenire a infecţiei COVID-19. pe care antreprenorii le-au depus ca să obţină această apreciere sunt de nepreţuit”.

18 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW puternice, cu o notorietate avansată, inclusiv la nivel internaţional, şi cu un nivel de protecţie adecvat. Totodată, în cadrul Galei au fost premiaţi în- vingătorii Concursului Vinurilor Recunoscute - NOTORIUM Wine Awards, organizat de compa- nia INTELSTART în parteneriat cu Gustos.Life. La Concursul NOTORIUM Wine Awards au participat peste 700 de vinuri, spumante și di- vinuri moldoveneşti, premiate pentru calitate la VGl}lu{G nivel internaţional. În cadrul acestei competiţii De asemenea, în cadrul evenimentului de au fost distinse cu Trofeul NOTORIUM Wine premiere, Directorul general adjunct al AGEPI a Awards top 3 vinuri, la cele 10 categorii, căro- venit și cu o prezentare pentru participanţi des- ra li s-a conferit dreptul exclusiv de utilizare a pre importanţa şi rolul mărcilor comerciale în stickerelor cu logotipul „VOTAT VIN / SPUMANT economia de piaţă. Natalia Mogol a menţionat / DIVIN RECUNOSCUT” şi „VOTED ICONIC WINE că marca reprezintă principalul instrument de / SPARKLING WINE / DIVIN”. Totodată, învingă- promovare a imaginii întreprinderilor, produ- torii Concursului vor fi promovaţi în reţelele de selor şi serviciilor în mediul consumatorilor. supermarketuri şi magazine specializate Four- Ele îndeplinesc funcţii specifi ce de stimulare a chette, Fourchette Gourmet, Drink Stock, Boiar concurenţei, dezvoltare a competitivităţii, pro- Wine Market, Green Hills şi Velmart. movare a comerţului şi atragere a investiţiilor. Distincţiile de autor pentru ambele Concur- Activitatea economică a unei ţări depinde în suri au fost realizate manual de renumitul sculp- mare măsură de prezenţa pe piaţă a unor mărci tor Veaceslav Jigliţchi. l}luptlu{G R PI, R C A R M – U E C C

N PERIOADA 20-21 OCTOMBRIE, S-A DESFĂȘURAT ÎCEA DE-A VII-A REUNIUNE A COMITETULUI DE ASO- CIERE REPUBLICA MOLDOVA – UNIUNEA EUROPEANĂ REU- NIT ÎN CONFIGURAŢIA COMERŢ (ACTC). EVENIMENTUL A AVUT LOC ÎN REGIM DE VIDEOCONFERINŢĂ, DELEGAŢIA ŢĂRII NOASTRE FIIND CONDUSĂ DE SECRETARUL DE STAT, IULIANA DRĂGĂLIN, IAR CEA EUROPEANĂ – DE MARCO DÜERKOP, ȘEF ADJUNCT AL UNITĂŢII RESPONSABILE DE EUROPA ȘI VECINĂ- TATEA ESTICĂ DIN CADRUL COMISIEI EUROPENE.

În cadrul reuniunilor anuale ale Comitetului de Asociere în confi guraţie comerţ sunt aborda- te cele mai importante progrese, precum şi pro-

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G19 vocări în implementarea componentei DCFTA conexe, domeniu apreciat drept unul sensibil în din cadrul Acordului de Asociere dintre Republi- multe state europene. În această ordine de idei, ca Moldova și Uniunea Europeană. Sesiunea din delegaţia europeană și-a arătat întreaga dispo- acest an a inclus subiecte ce vizează principalele nibilitate de a susţine în continuare eforturile realizări în implementarea angajamentelor ce AGEPI de consolidare a sistemului de gestiune. derivă din Acordul de Asociere pe dimensiunea Reprezentantul AGEPI prezent la reuniune comerţului exterior, achiziţiilor publice, infra- a trecut în revistă cele mai importante evoluţii structurii calităţii, proprietăţii intelectuale, as- în domeniul proprietăţii intelectuale la nivel le- pecte energetice, comerţul cu servicii, precum gislativ și instituţional înregistrate de la ultima și concurenţa. ședinţă și a informat partenerii europeni despre VGl}lu{G Secretarul de stat, Iuliana Drăgălin, a iniţiativele Agenţiei pentru următoarea perioa- menţionat că cea de-a VII-a Reuniune reprezintă dă, în special cele ce vizează identifi carea unor un bun prilej pentru a face un bilanţ al imple- soluţii pentru minimizarea impactului pande- mentării angajamentelor asumate în cadrul Zo- miei COVID19 asupra sistemului de proprietate nei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător intelectuală. (DCFTA). În context, Iuliana Drăgălin a mulţumit În cadrul Comitetului au fost raportate și re- Uniunii Europene pentru sprijinul continuu și zultatele Subcomitetului RM-UE pentru Indicaţii buna cooperare în implementarea DCFTA. Geografi ce care au avut loc pe data de 19 oc- Referitor la domeniul proprietăţii intelectu- tombrie și a cărui importanţă a fost înalt apreci- ale, reprezentanţii Comisiei Europene au infor- ată de ambele părţi. mat autorităţile de la Chișinău că, urmare a unor Precizăm că din partea Republicii Moldova consultări conduse de către Comisie cu subiecţii au participat la acest eveniment reprezentanţi interesaţi din Uniunea Europeană, regimul de ai Ministerului Economiei și Infrastructurii, Mi- protecţie a drepturilor de proprietate intelectu- nisterului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și ală din Republica Moldova a fost apreciat la un Mediului, Băncii Naţionale a Moldovei, Consi- l}luptlu{G nivel destul de înalt, acesta fi ind conform celui liului Concurenţei, Serviciului Vamal, Agenţiei din Uniune. de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, iar din Printre domeniile care au fost menţionate ca partea Comisiei Europene – specialiști în dome- necesitând în continuare reformare, partenerii niul comerţului, relaţiilor internaţionale, precum de la Bruxelles au menţionat sistemul de gestiu- și reprezentanţi ai Delegaţiei Uniunii Europene ne colectivă a drepturilor de autor și drepturilor în Republica Moldova.

R ,

A 6 NOIEMBRIE, A AVUT LOC, ÎN FORMAT ONLINE, ATE- REALIZAT ÎN CADRUL PROIECTULUI JEAN MONNET SUPPORT LLIERUL DE LUCRU „ROLUL PROPRIETĂŢII INTELECTUALE TO ASSOCIATIONS IN EUROPEAN INTEGRATION AND INTEL- ÎN DEZVOLTAREA UNEI AFACERI DE SUCCES“. E VENIMENTUL, LECTUAL PROPERTY PROTECTION STUDIES / EUPROIN, ORGANIZAT DE CĂTRE ASOCIAŢIA DE CULTURĂ JURIDICĂ IMPLEMENTAT CU SUPORTUL PROGRAMULUI ERASMUS+ AL HENRI CAPITANT MOLDOVA ÎN PARTENERIAT CU AGENŢIA UNIUNII EUROPENE. LA ATELIERUL DE LUCRU AU PARTICIPAT DE STAT PENTRU PROPRIETATEA INTELECTUALĂ (AGEPI), REPREZENTANŢI AI AUTORITĂŢILOR PUBLICE ȘI AI MEDIULUI DE ODIMM ȘI ALIANŢA FRANCEZĂ DIN MOLDOVA, A FOST AFACERI.

20 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW În deschiderea evenimentului, Viorel Iustin, Director general al AGEPI, a menţionat: „Agenţia susţine orice acţiune de încurajare a mediu- lui de afaceri și de consolidare a cunoștinţelor antreprenorilor, mai cu seamă în condiţiile in- stituirii în Republica Moldova a zonei de liber schimb aprofundat și cuprinzător cu Uniunea Europeană. Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală, în comun cu alte instituţii ale statu-

VGl}lu{G lui, depun eforturi susţinute pentru stimularea utilizării instrumentelor oferite de sistemul de proprietate intelectuală, explicarea avantajelor protecţiei obiectelor de proprietate intelectuală, printre care specialiști din cadrul AGEPI cu o cum ar fi invenţiile, mărcile, designul industrial, vastă experienţă în domeniile abordate: Natalia indicaţiile geografi ce și denumirile de origine, în Mogol, expert-cheie în cadrul proiectului Jean promovarea și dezvoltarea unei afaceri de suc- Monnet EUPROIN, Director general adjunct al ces. Antreprenorii trebuie să fi e conștienţi de AGEPI, și Andrei Moisei, consultant principal în faptul că un produs de marcă protejat, ambalat cadrul AGEPI. corespunzător, produs conform unei tehnologii La eveniment a fost prezentă și Violeta Ghe- moderne, le va facilita cucerirea de segmente tu, jurist în cadrul Sectorului pentru branduri și noi de piaţă, le va asigura o mai mare stabilitate design al Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii In- în mediul concurenţial și va contribui la fi deliza- telectuale, care a prezentat sistemul de protecţie rea consumatorilor”. a mărcilor, designului industrial și indicaţiilor ge- Prezentă la eveniment, Iulia Costin, Directo- ografi ce la nivel comunitar. rul general ODIMM, a subscris celor menţionate Atelierul de lucru a avut drept scop conso- l}luptlu{G de Directorul general AGEPI, lansând totodată lidarea, înţelegerea și conștientizarea rolului iniţiativa de a include în programele de instrui- dezvoltării proprietăţii intelectuale (PI) în Uni- re organizate de către ODIMM pentru antrepre- unea Europeană și Republica Moldova; infor- nori subiectele ce ţin de protecţia și valorifi carea marea și sensibilizarea mediului de afaceri și a proprietăţii intelectuale. Ea s-a referit la activi- funcţionarilor publici din Republica Moldova tatea ODIMM și programele pe care instituţia le cu privire la importanţa dezvoltării proprietăţii realizează, inclusiv cele destinate consolidării intelectuale pentru integrarea și creșterea eco- capacităţilor de export a producătorilor autoh- nomică a ţării în general, dar și necesitatea in- toni în contextul instituirii zonei de liber schimb tegrării obiectelor de proprietate intelectuală aprofundat și cuprinzător cu Uniunea Europeană. în strategiile de dezvoltare ale întreprinderilor, În cadrul evenimentului, participanţii au în particular; analiza realizărilor și provocărilor avut oportunitatea de a se conecta la un me- dezvoltării proprietăţii intelectuale în UE și Re- diu interactiv și de a pune întrebări raportorilor, publica Moldova etc.

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G21 C 70- G B N „A C”

A 30 OCTOMBRIE A.C., A AVUT LOC CONFERINŢA tinţelor privind benefi ciile legate de drepturile LȘTIINŢIFICĂ CONSACRATĂ ANIVERSĂRII A 70-A DE LA de proprietate intelectuală în rândul ameliora- VGl}lu{G FONDAREA GRĂDINII BOTANICE NAŢIONALE „ALEXANDRU torilor şi inventatorilor din republică. Totodată, CIUBOTARU”. E VENIMENTUL A FOST ORGANIZAT ÎN INCINTA suntem nespus de recunoscători pentru impli- GRĂDINII BOTANICE ÎN FORMAT HYBRID, CU PARTICIPARE ÎN carea deosebită a instituţiei Dvs. în desfășurarea PERSOANĂ ȘI ONLINE. EIS „Infoinvent” și crearea atmosferei inedite în cadrul acestui eveniment de excepţie. Reiterând La deschiderea evenimentului au participat felicitările cu ocazia aniversării fondării Grădi- Ministrul Educaţiei, Culturii și Cercetării, Igor nii Botanice Naţionale „Alexandru Ciubotaru”, Șarov, Ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regi- urez tuturor celor care activează sau au activat onale și Mediului, Ion Perju, preşedintele Aca- pe parcursul anilor în cadrul instituţiei multă demiei de Știinţe a Moldovei, acad. Ion Tighi- sănătate, tinereţe creatoare perenă, fericire şi neanu, Directorul general al Agenţiei de Stat împlinire personală şi profesională, colaborare pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), Viorel efi cientă cu instituţiile de cercetare şi inovare în Iustin, directorii instituţiilor de cercetare, rectorii promovarea unei imagini favorabile a ţării noas- universităţilor din domeniu, cercetători bota- tre în lume”. nişti etc. În cea de-a doua parte a evenimentului a

l}luptlu{G În mesajele adresate participanţilor, invitaţii avut loc lansarea monografi ei „Opere alese”, în 4 au adus înalte aprecieri și omagii tuturor celor volume, autor acad. Alexandru Ciubotaru. care au contribuit de-a lungul timpului la edi- Creată în anul 1950, Grădina Botanică fi carea Grădinii Botanice și au asigurat colecti- Naţională „Alexandru Ciubotaru” a cunoscut vul prestigioasei instituţii de totala susţinere și o frumoasă dezvoltare ascendentă, eforturile colaborare. Președintele Academiei de Știinţe conjugate ale echipei acestei instituţii de presti- a Moldovei a acordat în cadrul evenimentului giu fructifi cându-se cu noi rezultate întru binele o serie de distincţii și menţiuni pentru cei mai cetăţenilor și prosperarea Republicii Moldova. prodigioși cercetători și amelioratori, care au Dispunând de un genofond de plante care in- asigurat și continuă să depună eforturi la dez- voltarea știinţifi că a domeniului, printre care și clude peste 10 mii de specii și taxoni, instituţia regretatul cercetător al Institutului, dr. hab. Ale- a creat, conform principiului ecologico-sistema- xei Palancean. tic, expoziţii de o valoare inestimabilă: Dendra- În cuvântul său de salut, Directorul general riul, sectorul Flora Moldovei, Pinariul, Sectorul al AGEPI, Viorel Iustin, a menţionat: „Cooperarea Ornamental Floricol, Sectorul Plante Medicina- instituţiilor noastre în domeniul dezvoltării, pro- le și Aromatice, Siringariul, Lianariul, Grădina movării și protecţiei creaţiilor inventatorilor din de pomi cu coroana dirijată etc., care contri- ţară a devenit deja tradiţională. Suntem recunos- buie plenar la cercetarea și buna cunoaștere a cători pentru aportul Dvs. în diseminarea cunoş- vegetaţiei plaiului natal.

22 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW WIPO S – OMPI Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelec- Statele membre au convenit că toate liste- tuale (OMPI) a lansat un nou instrument. Este le de secvenţe care fac parte dintr-o cerere de vorba despre „WIPO Sequence”, un soft comun brevet de invenţie, depusă la nivel naţional, la nivel global care permite solicitanţilor de bre- regional și internaţional, începând cu 1 ianua- vete și ofi ciilor de proprietate intelectuală (PI) să rie 2022, trebuie să fi e conforme cu standardul pregătească listele de secvenţe de aminoacizi și OMPI ST.26. VGl}lu{G nucleotide, conforme cu standardul OMPI ST.26, Pentru ca ofi ciile de PI și solicitanţii de brevete în cadrul unei cereri de brevet naţionale, regio- să se pregătească pentru implementarea stan- nale sau internaţionale. dardului OMPI ST.26, a fost publicată această WIPO Sequence Validator este o altă compo- versiune a WIPO Sequence. Atât reprezentanţii nentă a instrumentului care permite ofi ciilor de ofi ciilor de PI, cât și solicitanţii pot oferi feedback PI să verifi ce conformitatea listelor de secvenţe pentru a îmbunătăţi aceste instrumente. Feed- cu standardul OMPI ST.26. back-ul poate fi transmis Biroului Internaţional WIPO Sequence cuprinde aplicaţia pentru prin e-mail la adresa: [email protected]. desktop destinată solicitanţilor și validatorul Noul instrument a fost dezvoltat în colabora- WIPO Sequence destinat ofi ciilor de PI. Ambele re cu ofi ciile de brevete din întreaga lume, sub componente ale instrumentului și documentaţia îndrumarea Comitetului pentru standarde al de sprijin sunt acum disponibile gratuit pentru a OMPI. fi descărcare de pe site-ul web al OMPI la urmă- Mai multe detalii despre noul instrument toarea adresă: https://www.wipo.int/standards/ lansat de OMPI, pot fi accesate pe următoarea en/sequence/ . adresă: https://www.wipo.int/standards/en/ l}luptlu{G sequence/index.html

S PRO INVENT-2020

N PERIOADA 18-20 NOIEMBRIE 2020, ÎN ORAȘUL reprezentanţilor din România și Republica Mol- ÎCLUJ-NAPOCA, ROMÂNIA, S-A DESFĂȘURAT SA- dova la Expoziţia Internaţională Specializată LONUL INTERNAŢIONAL AL CERCETĂRII ȘTIINŢIFICE, INO- INFOINVENT, organizată de AGEPI și Salonul VĂRII ŞI INVENTICII PRO INVENT, EDIŢIA A XVIII-A. ÎN PRO INVENT, al cărui organizator este Universi- CIRCUMSTANŢELE PANDEMIEI DE CORONAVIRUS, EVENIMENTUL tatea Tehnică din Cluj-Napoca. Vreau să-mi ex- A AVUT LOC ÎN FORMAT ONLINE. prim încrederea că Salonul PRO INVENT va con- tribui și în continuare la dezvoltarea cooperării La deschiderea Salonului PRO INVENT - tehnico-știinţifi ce regionale și internaţionale, 2020, cu un cuvânt de salut, a participat Di- încurajarea parteneriatelor business-știinţă rectorul general al Agenţiei de Stat pentru și la stimularea de noi idei care ulterior vor fi Proprietatea Intelectuală (AGEPI), Viorel Iustin, transformate în invenţii, tehnologii și produse care a menţionat: „De-a lungul anilor, AGEPI și creative”. organizatorii Salonului PRO INVENT au reușit PRO INVENT reunește peste 50 de entităţi să stabilească relaţii strânse de cooperare, de- participante din rândul universităţilor, institute- venind deja tradiţie participarea reciprocă a lor, centrelor de cercetare, clusterelor, fi rmelor,

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G23 precum și persoanelor fi zice, care au înscris pen- Europa care organizează un salon de inventică. tru jurizare peste 400 de invenţii. Salonul PRO INVENT de la Cluj-Napoca a fost În cadrul salonului a avut loc Conferinţa Cer- şi va rămâne un loc distinct de întâlnire al inven- cetării la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca tatorilor şi invenţiilor cu oameni de afaceri şi în- (UTCN), care reunește teme de actualitate în do- treprinzători interesaţi să pună în practică rezul- menii precum robotică medicală, vehicule inte- tatele cercetării, inovării şi creativităţii umane. ligente, efi cienţa energetică, sisteme CLOUD și AGEPI încurajează inventatorii şi cercetătorii conducere autonomă, toate abordate în work- din Republica Moldova să participe la expoziţiile shop-uri deschise publicului larg prin interme- internaţionale de specialitate şi să utilizeze cu diul platformei Microsoft Teams. UTCN este prin- efi cienţă maximă acest instrument de promova- VGl}lu{G tre primele instituţii de învăţământ superior din re a propriilor proiecte inovaţionale.

S S

A18 NOIEMBRIE A.C., ÎN CADRUL INCUBATORULUI DE comunicări conform tematicii seminarului. Ast- LAFACERI SOROCA, A AVUT LOC UN SEMINAR ONLINE fel, Andrei Moisei, consultant principal, Secţia CU TEMA „MĂRCI, DESENE, MODELE INDUSTRIALE ȘI SPORIREA comunicare și instruire a AGEPI, a vorbit despre CAPACITĂŢII DE CONCURENŢĂ”. noţiunile generale din domeniul proprietăţii in- telectuale (PI), în special al mărcilor, avantajele Evenimentul a fost organizat în cadrul unui l}luptlu{G protecţiei PI, cadrul legal privind protecţia PI, proiect implementat de ProEnTranse, fi nanţat de serviciile oferite de AGEPI, precum și bazele de Uniunea Europeană prin intermediul Fundaţiei date și site-ul www.agepi.gov.md. Est-Europene, co-fi nanţat de Guvernul Suediei, Alexandru Șaitan, șef Secţie desene și mode- benefi ciari fi ind membrii asociaţiei de întreprin- le industriale a AGEPI, a informat participanţii deri SORINTEX. despre protecţia juridică a desenelor și modele- Seminarul a fost dedicat mediului de afaceri din regiune, participanţii fi ind agenţi economici lor industriale, în special despre procedurile de din industria ușoară (textile, confecţii etc.). înregistrare în Republica Moldova, dar și peste Evenimentul a avut drept scop sporirea hotarele ei, benefi ciile înregistrării, precum și atenţiei participanţilor asupra necesităţii și modalitatea de documentare în bazele de date importanţei protecţiei mărcilor comerciale, de- naţionale și internaţionale. senelor și modelelor industriale în activitatea Specialiştii AGEPI au răspuns la un şir de în- economică. trebări care ţin de procedura de înregistrare a Reprezentanţii Agenţiei de Stat pentru Pro- mărcilor și a desenelor/modelelor industriale, prietatea Intelectuală (AGEPI) au participat cu taxele aferente acestor proceduri etc.

24 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW R POPESCU: „D , ”

RODICA POPESCU, | ȘEF DIRECŢIE DREPT DE AUTOR, AGEPI

wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z

hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG

SPECTE LEGATE DE PROTECŢIA DREPTURILOR DE AUTOR ÎN mentele internaţionale şi cu interesele naţionale ale Republicii Moldova; AREPUBLICA MOLDOVA, PRECUM ȘI CELE PRIVIND FELUL ÎN CARE CRIZA PANDEMICĂ A AFECTAT ACTIVITATEA, OBIECTIVELE PE – participarea la elaborarea proiectelor de acte TERMEN LUNG, MEDIU ŞI SCURT, DAR ŞI AŞTEPTĂRILE DE LA ANUL normative în domeniu; 2021 ÎN ACEST DOMENIU AU FOST ABORDATE DE RODICA PO- – stabilirea şi întreţinerea relaţiilor de cooperare PESCU, ŞEF DIRECŢIE DREPT DE AUTOR A AGENŢIEI DE STAT reciproc avantajoase cu ofi cii similare; PENTRU PROPRIETATEA INTELECTUALĂ (AGEPI), ÎN CADRUL UNUI – recepţionarea şi examinarea cererilor de înre- INTERVIU PENTRU PORTALUL INFORMATIV CURENTUL, PE CARE gistrare a obiectelor dreptului de autor şi ale drep- ÎL PRELUĂM ÎN EDIŢIA CURENTĂ A REVISTEI „INTELLECTUS”. turilor conexe, înregistrarea şi eliberarea, în numele statului, a certifi catelor de înregistrare a acestora; CURENTUL: Doamnă Rodica Popescu, au rămas – avizarea, monitorizarea şi supravegherea acti- în urmă deja trei trimestre din anul 2020. Cum a vităţii organizaţiilor de gestiune colectivă a dreptu- fost această perioadă din punct de vedere al pro- lui de autor şi/sau a drepturilor conexe; tejării drepturilor de autor? – eliberarea marcajelor de control. Rodica POPESCU: După cum cunoaşteţi, Agenţia Dacă e să ne referim la înregistrarea şi elibe- de Stat pentru Proprietatea Intelectuală este res- rarea certificatelor pentru obiectele dreptului de ponsabilă de promovarea și realizarea activităţilor autor şi ale drepturilor conexe, aş vrea să preci- în domeniul protecţiei juridice a proprietăţii intelec- zez că, în conformitate cu prevederile Legii nr. tuale privind drepturile de proprietate industrială, 139/2010 privind dreptul de autor și drepturile dreptul de autor și drepturile conexe. conexe, pentru apariţia și exercitarea dreptului de Astfel, reieşind din prevederile cadrului normativ autor nu este necesară înregistrarea operei, nici în vigoare, pe segmentul dreptului de autor şi cone- alt act de notificare sau alte formalităţi, or, pro- xe, AGEPI îi revin o serie de sarcini şi atribuţii, printre tecţia juridică prin dreptul de autor este legată de care aș evidenţia: crearea operei spre deosebire de obiectele pro- – contribuirea la elaborarea şi realizarea politicii prietăţii industriale (mărcile, invenţiile, designul adecvate de protecţie, exercitare şi implementare a ş.a.), a căror protecţie curge din data înregistrării dreptului de autor, a drepturilor conexe cu angaja- acestora la oficiul de PI.

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 25 Cu toate acestea, autorul, titularul drepturilor zaţii, fi e le deleagă împuterniciri printr-un contract exclusive de autor sau conexe ori succesorul său, în în formă scrisă să le administreze pe principii colec- decursul termenului legal de protecţie, au dreptul tive drepturile. să solicite la AGEPI înregistrarea obiectului dreptu- Iar, prin emiterea Deciziei de avizare și eliberarea lui de autor și/sau drepturilor conexe în Registrul propriu-zisă a avizului unei asociaţii obștești în cali- de Stat, care poate servi o dată în plus pentru autor tate de organizaţie de gestiune colectivă, AGEPI își drept prezumţie a paternităţii, dacă nu se va dovedi asumă pe parcurs, în numele statului, gestionarea contrariul. efi cientă a drepturilor de autor și drepturilor conexe În acest sens, benefi ciază de protecţie toate ope- de către respectiva organizaţie. rele exprimate într-o anumită formă obiectivă din Pe acest segment, instituţia noastră, în calitatea domeniul literar, artistic şi ştiinţifi c, indiferent de sa de autoritate responsabilă de avizarea, monito- faptul dacă acestea au fost sau nu aduse la cunoş- rizarea și supravegherea activităţii organizaţiilor tinţa publicului. de gestiune colectivă a dreptului de autor şi/sau a Astfel, dacă e să facem o retrospectivă a celor 9 drepturilor, ia toate măsurile respectării drepturilor luni ale anului 2020, pe parcursul acestora, la AGEPI tuturor părţilor implicate în gestiunea colectivă a au fost depuse 168 de cereri de înregistrare a obiec- drepturilor patrimoniale de autor și/sau conexe. telor protejate de dreptul de autor și drepturile co- Printre preocupările constante ale instituţiei wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z nexe. Urmare a examinării cererilor, în Registrul de noastre sunt: Stat au fost operate 145 de înregistrări, fi ind elibe- – promovarea dialogului și a cooperării între rate 145 de certifi cate de înregistrare pentru diferite OGC-uri și AGEPI, precum și asociaţiile/organizaţiile hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG categorii de obiecte. internaţionale din domeniu, prin intermediul dife- În topul înregistrărilor, se regăsesc operele lite- ritor acţiuni desfășurate cu participarea OGC-lor și rare – 38 (26 %) din numărul total de obiecte înre- a altor asociaţii naţionale/internaţionale, ședinţe gistrate, operele știinţifi ce – 37 (25 %), urmate de comune de lucru, inclusiv cu reprezentanţii utiliza- programele pentru calculator – 19 (13 %), operele torilor și mediului de afaceri din Republica Moldova de artă plastică – 16 (11%), fonograme – 15 (10 %), etc; opere muzicale – 11 (7,5 %) și alte categorii de ope- – asigurarea transparenţei prin furnizarea re precum cele de artă aplicată, integrante. informaţiilor privind gestiunea colectivă și activi- De asemenea, tot la capitolul înregistrări, aş dori tatea OGC pe pagina www.agepi.gov.md. În acest să menţionez că, pe parcursul primelor 9 luni ale sens, acţiunile AGEPI în domeniul monitorizării anului 2020, au fost eliberate 8595 de marcaje de activităţii OGC sunt mediatizate constant pe pagi- control, în scopul asigurării comercializării legale a na web a AGEPI prin plasarea informaţiilor relevan- operelor audiovizuale, fonogramelor și programe- te privind dreptul de autor și drepturile conexe cu lor pentru calculator, înregistrate pe suporturi ma- privire la activitatea OGC-lor, inclusiv a hotărârilor teriale (CD). instanţelor de judecată emise în cadrul examinării Bineînţeles, datele statistice precum şi spectrul dosarelor ce ţin de litigiile din domeniul dreptului obiectelor dreptului de autor şi drepturilor conexe de autor și drepturilor conexe. înregistrate ar putea suferi şi modifi cări până la fi ne- – efectuarea controlului general al activităţii le anului curent. organizaţiilor de gestiune colectivă a dreptului A doua mare direcţie de activitate la fel de im- de autor şi/sau a drepturilor conexe. În prezent, portantă o constituie segmentul gestiunii colective desfășurăm controlul anual general al activităţii a drepturilor de autor şi drepturilor conexe. organizaţiilor de gestiune colectivă a dreptului de Organizaţiile de gestiune colectivă au statutul de autor şi/sau a drepturilor conexe pentru anul 2019 persoane juridice şi se înfi inţează prin liberă asoci- în scopul verifi cării modului de respectare de către ere şi nemijlocit de autorii, interpreţii, producătorii acestea a prevederilor legale din domeniul dreptu- de fonograme, producătorii de videograme, pre- lui de autor și a drepturilor conexe. cum şi alţi titulari ai dreptului de autor şi ai drepturi- În urma fi ecărui control, AGEPI întocmeşte acte lor conexe, care fi e devin membri ai acestor organi- de control în care indică, atunci când e cazul, încăl-

26 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW cările şi neconformităţile depistate în activitatea și, respectiv, de eliberare a marcajelor de control. organizaţiei de gestiune colectivă şi atenţionează Potrivit cadrului normativ în vigoare, producăto- organizaţia în privinţa neregulilor constatate, acor- rii şi/sau difuzorii exemplarelor de opere şi fonogra- dându-i un termen rezonabil pentru a aduce acti- me, programelor pentru calculator, înregistrate pe vitatea sa în concordanţă cu legislaţia în vigoare. suporturi materiale, sunt obligaţi să solicite la AGEPI Actele de control la fel sunt publicate pe pagina înregistrarea lor în Registrul de stat și eliberarea web a AGEPI și pot fi consultate de orice persoană marcajelor de control, care reprezintă o etichetă de interesată. model unic, sub formă de imagine tridimensională, C.: Cum se prezintă situaţia protecţiei drepturi- cu un nivel special de protecţie pe partea exteri- lor de autor în 2020, comparativ cu perioadele si- oară, realizată pe un suport autoadeziv și autodes- milare din anii precedenţi? În ce măsură a afectat tructiv, având înscris pe ea un cod alfanumeric ce pandemia domeniul de gestiunea căruia sunteţi include seria și numărul înregistrării exemplarului responsabilă? de operă sau fonogramă la AGEPI. R. P.: La capitolul înregistrări ale obiectelor drep- Marcajul de control este, înainte de toate, o tului de autor și drepturilor conexe, din punct de garanţie pentru consumatori că vor cumpăra un vedere statistic, aș spune că cifrele se prezintă la produs licenţiat. În același timp, el confi rmă legali- același nivel – avem în jur de 250 de cereri anual și tatea și justeţea utilizării exemplarelor de opere și tot atâtea certifi cate eliberate. fonograme pe care este aplicat. wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z Bineînţeles că pandemia COVID-19, care a afec- Cel mai probabil această scădere se datorează tat atât sectorul public, cât și pe cel privat, și-a lă- dispariţiei treptate din circuitul comercial a casete- sat amprenta prin scăderea dramatică a numărului lor audio, video, DVD-urilor, care sunt înlocuite cu hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG de cereri în lunile martie, aprilie ale anului curent noi tehnologii și suporturi de nouă generaţie. (care s-a redresat prin dublarea cererilor în septem- C.: În general, care sunt cele mai mari provocări brie, octombrie) și a impus schimbări de abordare legate de protecţia drepturilor de autor în Repu- și funcţionare a serviciilor prestate și reformatarea blica Moldova? acestora astfel încât să fi e asigurată funcţionarea R. P.: Deși, în cei 28 de ani de existenţă, AGEPI a agenţiei în condiţii de maximă siguranţă și cu res- reușit să edifi ce un sistem naţional de proprietate pectarea tuturor măsurilor de prevenţie pentru di- intelectuală destul de complex, modern și efi cient, minuarea răspândirii COVID-19. competitiv la nivel regional și chiar internaţional, În acest sens, a fost încurajată utilizarea servi- devenind un punct de reper pentru multe ofi cii de ciilor de depunere on-line a cererilor de protecţie proprietate intelectuală, totuşi, astăzi, domeniul pentru obiectele dreptului de autor și drepturilor drepturilor de autor şi al drepturilor conexe rămâne conexe, un instrument foarte comod și util. Toto- a fi cea mai mare provocare a sistemului de proprie- dată, pentru a fi cât mai aproape de solicitanţi, pe tate intelectuală atât în Republica Moldova, cât și la pagina web a AGEPI www.agepi.gov.md, toate per- nivel internaţional. soanele interesate pot accesa informaţia detaliată Astăzi, trebuie să constatăm cu regret că, din tot (condiţiile de depune a cererii, documentele anexa- sistemul proprietăţii intelectuale, domeniul drep- te, taxe, formulare ș.a.) cu privire la dreptul de autor tului de autor este cel mai provocator, și anume pe și conexe, accesând rubrica respectivă. segmentul gestiunii colective a drepturilor patri- De asemenea, au fost extinse serviciile consul- moniale de autor și/sau conexe. tative prestate de colegii din subdiviziunea pe care Potrivit cadrului normativ în vigoare, titularii o reprezint, absolut gratuit, pentru toate persoa- dreptului de autor şi ai drepturilor conexe îşi pot nele interesate, atât prin intermediul telefonului exercita drepturile recunoscute de lege în mod in- (Call centru), poștei electronice, cât și prin acorda- dividual sau, pe bază de „mandat”, prin organismele rea consultaţiilor și asistenţei la completarea cereri- de gestiune colectivă, în condiţiile legii. lor direct la ofi ciu. Deci, în cadrul unui sistem de gestiune colectivă, Comparativ cu anii precedenţi, atestăm o scăde- anume autorii, titularii de drepturi sunt cei care de- re a cererilor de înregistrare a titularilor, marcajelor cid și mandatează, prin contractele cu organizaţiile

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 27 de gestiune colectivă, ca acestea din urmă, în nu- C.: Ce tendinţe se prefi gurează în domeniul de mele și pe seama acestora, să controleze utilizarea care sunteţi responsabilă? operelor, să negocieze cu potenţialii utilizatori, să R.P.: Creaţia literară, artistică şi ştiinţifi că (cărţi, le acorde licenţe în schimbul plăţii unei remuneraţii muzică, fi lme, jocuri, fotografi i și imagini, opere de corespunzătoare, fi xate pe baza unui sistem tarifar artă, produse software etc.), care de fapt şi formea- şi a unor condiţii potrivite, să colecteze această re- ză obiectul dreptului de autor, reprezintă o compo- muneraţie şi să o repartizeze pe principii echitabile, nentă importantă a progresului socio-cultural și a proporţional cu valoarea și valorifi carea reală a ope- bunăstării unei ţări şi contribuie la progresul uma- relor, tot autorilor, titularilor de drepturi. nităţii per ansamblu. După cum menţionam mai sus, segmentul ges- Instituţia protecţiei drepturilor de autor și co- tiunii colective comportă cele mai multe provocări, nexe are, cu siguranţă, o importanţă deosebită în cauza acestor provocări constând în faptul că toţi sistemul de drept al oricărui stat dezvoltat, căci sco- subiecţii implicaţi în sistemul de gestiune colectivă pul acesteia este de a proteja produsul inteligenţei sunt nemulţumiţi: umane şi, în acelaşi timp, de a garanta utilizarea – autorii, pentru că nu primesc remuneraţia ce acestui produs în benefi ciul consumatorilor, utiliza- li se cuvine şi nu au o previzibilitate a remunera- torului. ţiei ce li se cuvine (or, pentru mulţi dintre aceștia, Totodată, este necesar de subliniat faptul că wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z remuneraţia de autor constituie unica sursă de procesul de dezvoltare continuă a reţelelor infor- existenţă); maţionale precum și a internetului este însoţit și – organizaţiile de gestiune colectivă, pentru că, de consecinţe negative, legate de apariţia mai mul- hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG din păcate, de multe ori sunt obligate să apeleze la tor probleme în asigurarea dreptului de autor în instanţele judecătoreşti pentru a colecta remunera- mediul online, fapt condiţionat de factori precum: ţia cuvenită titularilor pe care îi reprezintă; extrateritorialitatea, accesibilitatea, interactivitatea, – utilizatorii, care consideră că tarifele sunt foarte anonimatul. mari şi nu văd trasabilitatea fi nală a remuneraţiilor La etapa actuală, delictele care atentează la regi- achitate de către ei până la autor/titular de drepturi. mul drepturilor de autor şi drepturilor conexe este În aceste circumstanţe, AGEPI depune eforturi un domeniu de maximă actualitate, în special din considerabile pentru asigurarea unei protecţii efi - cauza dinamicii tehnologiilor informaţionale care ciente a drepturilor de autor și drepturilor conexe, oferă oportunităţi noi, sofi sticate de încălcare a inclusiv prin crearea unui sistem funcţional al gesti- dreptului de autor și drepturilor conexe. unii colective în Republica Moldova, bazat doar pe Problema globalizării și tranziţia la societatea in- principiile de transparenţă, responsabilitate și bună formaţională sunt subiecte ce îi preocupă în prezent guvernare, în special prin perfecţionarea continuă a pe cercetători și mediul academic, politicieni, dar și cadrului normativ în domeniu și ajustarea acestuia pe simplii cetăţeni, deoarece este evidentă necesi- la evoluţiile internaţionale, dar și prin monitorizarea tatea unei evaluări ample a impactului pe care îl au activităţii OGC-urilor și înaintarea recomandărilor în acești factori asupra sistemului de drept în general. vederea imbunătăţirii activităţii acestora. Astăzi, pirateria digitală (accesarea, utiliza- Pe parcursul ultimilor ani, AGEPI a iniţiat în re- rea, copierea, modifi carea, descărcarea ilegală petate rânduri amendamente la Legea nr.139/2010 de conţinut pe internet fără acordul autorului a privind drepturile de autor și drepturile conexe. În programelor pentru calculator, fi lmelor, muzicii, prezent, în scopul îmbunătăţirii mecanismelor și imaginilor, aplicaţiilor mobile etc.) se manifestă la înlăturării tuturor difi cultăţilor de implementare, scară largă şi se dezvoltă rapid. Nu cred că există precum și în scopul consolidării sistemului de ges- vreo ţară în lume care să nu se confrunte cu aces- tiune colectivă, a fost elaborat un proiect complex te fenomene, care aduc mari prejudicii economiei de act normativ ce conţine propuneri de amenda- mondiale. File-sharing-ul din reţelele peer-to-pe- mente atât la Legea nr. 139/2010, cât și la Legea nr. er fără licenţă rămâne un fenomen răspândit, în 114/2014 cu privire la Agenţia de Stat pentru Pro- vreme ce şi alte forme de distribuţie ilegale, pre- prietatea Intelectuală. cum cyberlockers, site-urile ilegale de streaming

28 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW şi forumurile reprezintă o problemă alarmantă, în fi printre obiectivele de bază ale direcţiei pe care o creştere. reprezint. Mulţi o să afi rme că de fapt pirateria și contrafa- Aș menţiona aici revizuirea procedurii de înre- cerea nu sunt fenomene noi, știindu-se că timp de gistrare a obiectelor DA și DC prin modifi carea Ho- secole artiştii şi inventatorii şi-au văzut creaţiile co- tărârii Guvernului nr. 89/2012, care de asemenea piate. Trebuie să precizăm însă că astăzi alarmante se numără printre obiectivele stabilite pentru anul sunt formele noi de piraterie, dezvoltate odată cu curent. creşterea fl uxului informaţional digital. Alarmant C.: Ce aşteptări aveţi de la anul 2021 din punct este că aceste tipuri de încălcări sunt cel mai greu de vedere al protecţiei drepturilor de autor? de depistat, dar nu imposibil. R.P.: Programul de activitate al AGEPI pentru anul O altă tendinţă actuală o constituie inteligenţa arti- 2021 va cuprinde un șir de activităţi menite să con- fi cială tot mai prezentă în toate industriile din întreaga tribuie la dezvoltarea și creșterea performanţelor în lume. Deși nu va înlocui niciodată creativitatea, origi- toate domeniile de competenţă ale instituţiei noastre, nalitatea și emoţia umană, inteligenţa artifi cială poate inclusiv a performanţelor subdiviziunii drept de autor. oferi cu siguranţă multe benefi cii, servind ca asistent Cu siguranţă, atât eu, cât și colegii mei, ne dorim, inteligent, cu o precizie și efi cienţă maximă. în primul rând, adoptarea și implementarea pro- Inteligenţa artifi cială este o nouă provocare pen- priu-zisă a amendamentelor iniţiate la legea cadru – tru sistemul de proprietate intelectuală în general, Legea privind dreptul de autor și drepturile conexe, wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z deoarece ridică întrebări noi cu privire la subiecţii elaborate întru armonizarea prevederilor legislaţiei şi obiectele de proprietate intelectuală. Ofi ciile de din domeniu la reglementările acquis-ului comuni- proprietate intelectuală din întreaga lume sub egi- tar, amendamente care vor crea un mecanism efi ci- hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG da Organizaţiei Mondiale de Proprietate Intelectu- ent de funcţionare a sistemului dreptului de autor ală, dar și cercetătorii, mediul privat se preocupă și drepturilor conexe, precum și un cadru normativ de această tendinţă astfel încât să putem face faţă accesibil de asigurare a protecţiei atât a drepturilor noilor provocări care se impun. titularilor, cât și a drepturilor benefi ciarilor în proce- C.: Ce obiective aveţi stabilite pentru domeniul sul de valorifi care a obiectelor dreptului de autor și/ de care sunteţi responsabilă pe termen scurt, me- sau drepturilor conexe. diu şi lung? De asemenea, ne dorim ca, exercitând funcţia R. P.: Obiectivul major atât pe tremen scurt, cât de monitorizare şi supraveghere a activităţii și pe termen mediu și lung îl constituie, bineînţeles, organizaţiilor de gestiune colectivă a drepturi- asigurarea unei protecţii efi ciente a drepturilor de lor patrimoniale de autor şi/sau conexe, să ates- autor și conexe, inclusiv prin crearea unui sistem tăm o asigurare a standardelor internaţionale de funcţional al gestiunii colective în Republica Mol- transparenţă, responsabilitate și bună guvernare dova bazat doar pe principiile de transparenţă, res- ale acestora. Și, bineînţeles, încurajarea și facilitarea ponsabilitate și bună guvernare. dialogului constructiv între utilizatori și organizaţiile Respectiv, implementarea unor mecanisme de gestiune colectivă și, nu în ultimul rând, promo- funcţionale de colectare și de repartizare echitabilă varea unui dialog constructiv, al cooperării între a remuneraţiilor de autor și asigurarea transparen- OGC-urile care își desfășoară activitatea și AGEPI. ţei în domeniul gestiunii colective constituie obiec- Ca de fi ecare dată, AGEPI va depune toată tivul de bază al AGEPI, inclusiv prin pârghiile acor- diligenţa și eforturile necesare ca toate instrumen- date conform legii, și anume prin perfecţionarea tele legale prezente în Legea privind dreptul de au- continuă a cadrului normativ în domeniu și ajusta- tor şi drepturile conexe să funcţioneze astfel încât rea acestuia la evoluţiile internaţionale. asigurarea respectării acestor drepturi să nu mai fi e Desigur, monitorizarea activităţii OGC-urilor și o problemă pentru oamenii de creaţie și o povară înaintarea recomandărilor în vederea îmbunătăţirii pentru utilizatori. activităţii acestora, promovarea dialogului și a coo- C.: Vă mulţumim! perării între OGC-uri și AGEPI, precum și asociaţiile/ Cristina Tomac organizaţiile internaţionale din domeniu rămân a Portalul informaţional Curentul.md

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 29 CZU: 347.78 E R M 10 L .139 02.07.2010

wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z OLGA BELEI, | JURIST LA CENTRUL DE LICENŢIERE ȘI ADMINISTRARE A DREPTURILOR, REPUBLICA MOLDOVA, MAGISTRU ÎN DREPT

hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG

A 02.07.2020 S-AU ÎMPLINIT ZECE ANI DE LA ADOPTA- de autor și conexe după un deceniu de la adopta- LREA LEGII NR.139 PRIVIND DREPTUL DE AUTOR ȘI DREP- rea acestei legi, deja de pe poziţia de reprezentant TURILE CONEXE (LEGEA NR.139/2010) – LEGE ELABORATĂ CU al titularilor de drepturi în procesul de colectare a SÂRGUINŢĂ DE CĂTRE AGENŢIA DE STAT PENTRU PROPRIETATEA remuneraţiei de la utilizatori în baza contractelor INTELECTUALĂ (AGEPI), CU SUPORTUL PROIECTULUI TACIS ÎN de licenţă, începând cu anul 2016. Sper că aceste MOLDOVA „ASISTENŢĂ ÎN IMPLEMENTAREA ANGAJAMENTELOR retrospecţii să servească celor care vor fi implicaţi APC, OMC ŞI PLANULUI DE ACŢIUNI UE-RM ÎN CADRUL PO- în procesul de modifi care și completare a Legii LITICII EUROPENE DE VECINĂTATE”, ÎN COMUN CU REPREZENTANŢII nr.139/2010, pentru a nu repeta greșeli și pentru a SUBIECŢILOR VIZAŢI ȘI COINTERESAŢI DE A AVEA O LEGE EFICIEN- persevera. TĂ: AUTORI ȘI TITULARI DE DREPTURI CONEXE, ORGANIZAŢII DE Elaborarea unui nou proiect de lege în dome- GESTIUNE COLECTIVĂ ȘI UTILIZATORI, AUTORITĂŢI ȘI ASOCIAŢII DE niul drepturilor de autor şi conexe a constituit o APĂRARE A DREPTURILOR. ZECE ANI CONSTITUIE UN TERMEN DE prerogativă a dezvoltării relaţiilor Republicii Moldo- REFERINŢĂ PENTRU DEZVOLTAREA UNOR RELAŢII DE DREPT RE- va cu Uniunea Europeană şi armonizarea cadrului FLECTATE ÎNTR-O LEGE, DAR ȘI PENTRU A ANALIZA CARE A FOST normativ naţional în conformitate cu prevederile IMPACTUL APLICĂRII ACESTEIA, PRECUM ȘI A DEDUCE NECESITATEA Directivelor Consiliului European în ceea ce priveş- MODIFICĂRII SAU COMPLETĂRII UNUI ACT NORMATIV. te aplicarea normelor respective şi pentru a evita elaborarea unei serii de amendamente la Legea Mi-am asumat dreptul de a aduce la cunoștinţă nr. 293-XIII din 23.11.1994 privind dreptul de autor tuturor persoanelor interesate câteva repere isto- şi drepturile conexe, care a fost în vigoare până la rice din procesul de elaborare a Legii nr.139/2010, 31.12.2010. deoarece am făcut parte din grupul de lucru care, Responsabilitatea Republicii Moldova de ar- pe parcursul a trei ani, a muncit continuu pentru monizare a cadrului legislativ cu cel european a defi nitivarea actului normativ, și de a face o anali- condiţionat necesitatea de racordare a actelor nor- ză a evoluţiei sistemului de protecţie a drepturilor

30 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW mative naţionale la standardele comunitare. Astfel, patrimoniale pentru asigurarea accesului la cultură, AGEPI, în calitate de autoritate competentă, a iniţiat educaţie și învăţământ, precum și facilitarea acce- un proces amplu de modifi care a actelor normative sului la lucrările protejate prin dreptul de autor și din domeniul proprietăţii intelectuale, inclusiv cu drepturile conexe pentru persoanele cu dizabilitati. privire la drepturile de autor și conexe. Luând în considerare condiţiile din Republica Legea nr.139/2010, care este în vigoare în pre- Moldova din acea perioadă, care nu s-au schimbat zent, a fost elaborată în scopul creării unui me- foarte multe nici în prezent, într-un număr redus de canism efi cient de funcţionare a sistemului de cazuri s-a renunţat la transpunerea integrală a direc- protecţie a dreptului de autor și drepturilor conexe, tivelor în favoarea unei transpuneri aproximative a precum și de armonizare a legislaţiei naţionale cu anumitor prevederi sau au fost alese acele opţiuni convenţiile internaţionale și directivele europene de transpunere, care sunt în concordanţă cu aquisul în domeniul dat. Procesul legislativ de la iniţierea comunitar, dar corespund nivelului de dezvoltare elaborării până la adoptarea și publicarea actului economică şi socială a ţării. Astfel, în cazul dreptului normativ a durat mai mult de trei ani. de suită, adică a dreptului de a primi remuneraţie în Proiectul Legii privind dreptul de autor şi dreptu- fi ecare caz de revânzare publică a originalului ope- rile conexe a fost elaborat în perioada anilor 2007- rei de artă plastică (prin licitaţie, la saloane, galerii, 2008. În procesul de elaborare a Legii nr.139/2010, magazine de artă), s-a renunţat la transpunerea AGEPI a benefi ciat de consultanţa experţilor euro- prevederii Directivei 2001/84/CE prin care preţul wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z peni, asistenţă care a inclus, în special, analiza de minim de vânzare nu poate depăşi în nici un caz conformitate a legislaţiei naţionale cu cadrul legis- suma de 3 000 EUR, deoarece nu existau asemenea lativ de protecţie din Comunitatea Europeană şi cu posibilităţi de acoperire fi nanciară, iar după zece ani hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG cele mai bune practici internaţionale. de la intrarea în vigoare a Legii nr.139/2010 aseme- Spre deosebire de celelalte acte normative din nea posibilităţi nu sunt încă vizibile pentru piaţa de domeniul proprietăţii intelectuale, proiectul de lege valorifi care a drepturilor din Republica Moldova. privind dreptul de autor și drepturile conexe a fost La prima etapă, grupul de lucru caruia i-a fost conformat cu opt directive europene (Anexa nr.1), încredinţată elaborarea proiectului de lege a pro- adică au fost revizuite practic toate capitolele, une- pus de a fi excluse prevederile ce se refereau la le fi ind schimbate cardinal, motiv pentru care a și sistemul de înregistrare a obiectelor dreptului de fost necesar mai mult timp. În proiectul de lege au autor şi drepturilor conexe din considerentul că fost introduse mai multe reglementări noi: au fost înregistrarea nu este o condiţie obligatorie pentru introduşi ca subiecţi ai drepturilor conexe produ- efectuarea protecţiei, exercitării şi aplicării dreptu- cătorii de videograme; au fost introduse prevederi lui de autor şi a drepturilor conexe iar în ţările mem- referitor la drepturile şi obligaţiile producătorilor bre ale Uniunii Europene nu există un asemenea bazelor de date şi ale utilizatorilor legali; au fost im- sistem de înregistrare. Ne-am pomenit cu un val plementate prevederi ce ţin de aplicarea dreptului de nemulţumire din partea autorilor, interpreţilor de autor şi a drepturilor conexe, inclusiv referitoare și altor categorii de titulari, care au insistat ca acest la încălcarea drepturilor prin intermediul reţelelor sistem să fi e menţinut, chiar dacă nu este eurocon- de calculatoare (Internet); a fost revizuit sistemul form. Dacă în anul 2004 au fost înregistrate 138 de de gestiune colectivă, obiectivul principal al căruia obiecte, în 2009 numărul înregistrărilor a crescut constă în colectarea, repartizarea și achitarea remu- de 2,6 ori, ajungând la 360 de obiecte înregistrate. neraţiei titularilor de drepturi. Un aspect important Actualmente, conform datelor statistice din 2019, introdus în noua lege a constituit posibilitatea ne- AGEPI a eliberat 272 de certifi cate pentru diferite gocierii cuantumului remuneraţiei şi a condiţiilor categorii de obiecte pentru care a fost solicitată în- de licenţiere, iar în cazul apariţiei unui litigiu între registrarea, ceea ce dovedește că titularii de drep- părţi – posibilitatea soluţionării lui prin intermediul turi doresc să aibă o garanţie, chiar și prezumtivă, în Comisiei de Mediere, constituite de AGEPI. Proiectul privinţa obiectului creat. actualei legi nr.139/2010 a fost completat cu preve- La sfârșitul lunii iunie 2007, grupul de lucru din deri ce se referă la excepţiile și limitările drepturilor cadrul AGEPI defi nitivase prima variantă a proiec-

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 31 tului, care a fost prezentată la masa rotundă din subiectiv să avizeze aceste organizaţii. Astfel, s-a ce- 04.07.2007. Evenimentul a întrunit reprezentanţi rut de a modifi ca această prevedere în așa fel încât, ai instituţiilor guvernamentale şi ai sectorului în situaţia în care două organizaţii concurente pre- nonguvernamental, reprezentanţi ai companiilor tind a gestiona același sector, să existe nişte norme private din sectorul audiovizual şi al tehnologiilor de departajare suplimentară. Cu regret, constat că informaţionale. De asemenea, cu suportul proiec- ceea ce atunci îmi părea imposibil, ulterior a creat tului TACIS în Moldova, a fost invitat dl Mihaly Fic- mari difi cultăţi în procesul de avizare a OGC-urilor, sor, expert al UE în domeniul dreptului de autor şi proces care a fost urmat de mai multe litigii și ho- drepturilor conexe, pentru a analiza proiectul ela- tărâri ale instanţelor de judecată, unele dintre care borat de noi prin prisma celor mai bune practici eu- încă sunt pe rol. ropene. Pe parcursul unui an și jumatate, expertul Pentru convingerea organului legislativ în M. Ficsor, în cadrul a mai multor vizite de lucru și privinţa importanţei protecţiei drepturilor de autor întâlniri cu toate categoriile de titulari și utilizatori, și conexe, au fost necesare mai multe intervenţii a cizelat proiectul astfel încât acesta să corespun- ale deputaţilor, fi ind prezentate informaţii convin- dă tuturor rigorilor, iar la 04.12.2008, după ce a fost gătoare în ceea ce privește legătura unui dome- coordonat cu toate autorităţile competente, să fi e niu, care pentru mulţi pare lipsit de importanţă, cu aprobat la şedinţa Guvernului Republicii Moldova. creșterea economică a ţării, fenomen care presupu- wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z La 28.05.2010, proiectul de lege a fost supus dezba- ne implicit și respectarea și valorifi carea drepturilor terilor parlamentare, fi ind adoptat în prima lectură. de autor, aprecierea și remunerarea autorilor. Principalele obiecţii s-au referit la instituirea Comisi- Un aprig susţinător al proiectului de lege privind hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG ei de mediere şi arbitraj, scopul căreia era să exami- dreptul de autor și drepturile conexe a fost dl Ghe- neze şi să soluţioneze litigiile din domeniul gestiunii nadie Ciobanu, compozitor și muzicolog, ex-minis- colective a dreptului de autor şi drepturilor conexe. tru al Culturii, deputat în Parlamentul Republicii În varianta iniţială a proiectului, Regulamentul Co- Moldova de legislatura a XVIII-a. Anume domnul misiei de mediere și arbitraj urma să fi e aprobat prin Ciobanu a intervenit de fi ecare dată când s-a încer- ordinul directorului general și consta din 11 mem- cat să se diminueze meritul autorilor în raport cu bri, inclusiv directorul general al AGEPI. S-a consi- businessul. În luările sale de cuvânt acesta a prezen- derat că această normă era defectuoasă, deoarece tat informaţii despre cota domeniilor industriale, conceptul medierii deroga de la principiile legale. bazate pe dreptul de autor în economia mondială De asemenea, a fost considerată defectuoasă care a atins la începutul mileniului al III-lea cifra de norma de la art. 48, care prevedea că, în cazul în 7,3, ceea ce este egal cu 2,2 milioane de dolari SUA, care mai multe organizaţii de gestiune colectivă iar creşterea în aceste domenii înregistrează în me- (OGC) au depus cerere de avizare în privinţa ges- die 5% anual. „Această creştere depăşeşte creşterea tionării aceloraşi categorii de drepturi ale aceloraşi medie a economiei întregii planete. Dreptul de au- categorii de titulari de drepturi, AGEPI va aviza acea tor devine un temei constant pentru dezvoltarea organizaţie care va corespunde într-o mai mare mă- numeroaselor domenii ale industriei, asigurând sură condiţiilor menţionate la același articol (majo- creşterea valorii adăugate, a numărului locurilor de ritatea membrilor organizaţiei sunt titulari de drep- muncă şi a volumului comerţului extern. Conform turi care au cetăţenia Republicii Moldova sau care ultimelor evaluări, ţările Uniunii Europene înregis- au domiciliul/sediul pe teritoriul Republicii Moldo- trează plăţi ale remuneraţiei de autor de zeci de va; a încheiat acorduri de reprezentare reciprocă a milioane de euro pe an. De exemplu, în ţara veci- intereselor cu organizaţii similare care îi reprezintă nă, UCMR-ADA, organizaţie de gestiune colectivă pe titularii de drepturi din străinătate; are capacita- din România, în 2009 a acumulat 21 de milioane de tea de a gestiona pe principii colective drepturile euro, pe când în Moldova aceste acumulări nu au patrimoniale; dispune de mecanisme adecvate de ajuns nici la 6 milioane de lei”, a precizat el. acumulare, distribuire şi de plată a remuneraţiei În cadrul ședinţei Parlamentului din 17.06.2010, etc.). Această prevedere a fost considerată una su- mai mulţi deputaţi au venit cu amendamente și au biectivă, arbitrară chiar, care permite AGEPI în mod solicitat ca proiectul să fi e examinat suplimentar

32 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW de către Comisia cultură, educaţie, cercetare, tine- al interpretării expresiilor folclorice; ret, sport şi mass-media. S-a insistat la revenirea la - completarea art.63 alin.(1) lit.d) din Legea sistemul de înregistrare a obiectelor dreptului de nr.139/2010, conform căreia instanţa de judecată, la autor si drepturilor conexe, chiar dacă înregistra- stabilirea despăgubirii pentru încălcarea drepturilor rea nu este o condiţie obligatorie pentru obţinerea de autor și conexe, va ţine cont de necesitatea achi- protecţiei, exercitării și aplicării drepturilor de autor tării unei compensaţii de la 500 până la 500000 și conexe. Alte amendamente vizau modifi carea/ lei pentru dreptul încălcat. Redacţia propusă prin completarea proiectului cu prevederi referitoare la stabilirea unui plafon maxim a fost motivată prin modul de repartizare a remuneraţiei colectate din stabilirea unui diapazon realist la o pretinsă despă- retransmisia prin cablu (art.11), crearea unui fond gubire, examinată de instanţa de judecată. special pentru promovarea creativităţii şi pentru De specifi cat că toate propunerile enunţate au acordarea de ajutoare sociale (art.47), precum și in- fost promovate cu insistenţă de către reprezentanţii stituirea unui plafon maxim de 500000 lei în calitate organizaţiei de gestiune colectivă care deţinea mo- de despăgubire pentru încălcarea unui drept încăl- nopolul pieţei drepturilor de autor și conexe în Re- cat (art.63). Comisia de specialitate împreună cu publica Moldova – Asociaţia „Drepturi de Autor și reprezentanţii AGEPI s-au întrunit în cîteva ședinţe Conexe” (AsDAC), ceea ce a creat mai multe disensi- suplementare pentru a găsi varianta de compromis, uni de abordare cu celelalte asociaţii ce reprezentau deoarece au fost prezentate diferite opinii din par- titularii de drepturi și cu reprezentanţii utilizatorilor. wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z tea organizaţiilor de gestiune colectivă. Aici trebuie să concretizez că la 06.11.2009, Co- Astfel, au fost incluse formulări noi, unele dintre misia de desemnare a organizaţiei de administrare ele derogând de la ideea primară de implementare pe principii colective a drepturilor patrimoniale de hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG a aquis-ului comunitar: autor şi/sau conexe care va elibera benefi ciarilor - completarea art.11 alin.(7) din Legea licenţe privind valorifi carea obiectelor dreptului nr.139/2010, conform căreia remuneraţia colectată de autor şi drepturilor conexe, convocată conform pentru dreptul de retransmisie prin cablu de la dis- Ordinului Directorului General AGEPI nr. 104 din tribuitorii de servicii se acumulează de organizaţia 29.10.2009, a emis decizia prin care, pentru peri- de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale oada 01.08.2009-01.08.2010, AsDAC a fost învesti- care îi reprezintă pe autori şi pe alţi titulari ai tă cu dreptul de a elibera benefi ciarilor licenţe pe dreptului de autor; teritoriul Republicii Moldova pentru valorifi carea - completarea art.47 alin.(2) lit.a) din Legea obiectelor drepturilor de autor şi drepturilor nr.139/2010, conform căreia remuneraţia pentru conexe ale interpreţilor, iar Asociaţia Naţională valorifi carea operelor intrate în domeniul public şi „Copyright” – pentru valorifi carea obiectelor a expresiilor folclorice pentru interpretarea publi- drepturilor conexe ale producătorilor de fono- că şi comunicarea publică a unor asemenea opere grame, fi ind astfel divizate drepturile conexe după muzicale şi a expresiilor folclorice muzicale se achi- categorii de titulari. tă organizaţiei de gestiune colectivă a drepturilor Deoarece propunerile acceptate de către Co- patrimoniale care îi reprezintă pe autorii şi pe misia cultură, educaţie, cercetare, tineret, sport şi alţi titulari ai dreptului de autor asupra operelor mass-media și aprobate de către plenul Parlamen- muzicale. tului vizau clar că doar o organizaţie de gestiune Sumele acumulate urmau a fi folosite: colectivă va putea exercita gestiunea colectivă, - pentru promovarea creativităţii şi pentru apre- AN „Copyright”, care se afl a în litigiu atât cu AGEPI, cierea realizărilor creative remarcabile; după contestarea Deciziei din 06.11.2009, cât și cu - pentru acordarea de ajutoare autorilor care, din AsDAC pentru recuperarea remuneraţiei încasate motive de boală, vârstă înaintată sau din alte moti- pentru producătorii de fonograme, a insistat pentru ve similare, au nevoie de sprijin fi nanciar; substituirea în textul proiectului legii a conjuncţiei - pentru susţinerea activităţilor de cercetare şi „și” cu varianta alternativă „și/sau” pentru a nu limi- conservare a folclorului, inclusiv pentru aprecierea ta activitatea nici a unui OGC. Chiar dacă mulţi nici realizărilor obţinute în domeniul respectiv şi în cel nu au intrat în esenţă, această (re)formulare a creat

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 33 o premisă reală de a diviza gestiunea drepturilor în reprezentanţilor AsDAC, AN „Copyright” și Uniu- categoria „de autor”, care poate fi administrată atât nii Producătorilor de Fonograme și Videograme în comun, cât și separat de categoria „conexe”. (UPFVM). Reprezentanţii OGC au susţinut propu- După multe disensiuni, cu 53 de voturi, la şedin- nerile de a iniţia elaborarea Regulamentului pri- ţa Parlamentului Republicii Moldova din 02.07.2010 vind gestiunea colectivă și de stabilire a tarifelor fostul proiect de lege a devenit Legea nr.139 privind remuneraţiei pentru valorifi carea obiectelor drep- dreptul de autor şi drepturile conexe. La 27.09.2010 tului de autor și drepturilor conexe. Discuţiile s-au legea a fost promulgată prin Decretul nr. 562-V al axat pe modul de stabilire a tarifelor în funcţie Președintelui interimar al Republicii Moldova. La de formele de valorifi care și criteriile de delimi- 01.10.2010, Legea a fost publicată în Monitorul Ofi - tare. Discuţiile la această temă au continuat și la cial nr.191-193 și a intrat în vigoare la 01.01.2011. ședinţele ulterioare, în cadrul cărora reprezentanţii Conform dispoziţiilor fi nale și tranzitorii din Le- OGC au venit cu propuneri concrete în privinţa mo- gea nr.139/2010, în termen de 6 luni de la data in- dului de determinare a tarifelor pentru fi ecare tip trării în vigoare, Guvernul urma să aducă actele sale de valorifi care a obiectelor dreptului de autor si ale normative în concordanţă cu Legea nr.139/2010 și drepturilor conexe. În același timp, AGEPI a consi- să prezinte propuneri privind aducerea legislaţiei în derat oportun ca în cadrul ședintelor de lucru să fi e vigoare în concordanţă cu Legea nr.139/2010, pre- invitaţi și reprezentanţi ai utilizatorilor, precum si wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z cum şi proiectul de lege specială cu privire la AGEPI. alte persoane interesate de aceste subiecte. În baza art.71 din Legea nr.139/2010, AGEPI a Amplifi carea ponderii dreptului de autor prin identifi cat actele normative care urmau a fi aduse apariţia şi protejarea noilor forme de creaţie, pre- hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG în concordanţă cu noua lege. De asemenea, au fost cum şi extinderea acestui drept asupra afaceri- iniţiate mai multe proiecte: proiectul Regulamentu- lor în reţelele computerizate și mediul digital, au lui privind gestiunea colectivă, proiectul Regulamen- determinat ca la nici un an de la adoptarea Legii tului privind înregistrarea de stat a obiectelor drep- nr.139/2010, norma art.66 – Încălcarea drepturilor turilor de autor și conexe, proiectul Regulamentului de autor și a drepturilor conexe prin intermediul privind Comisia de mediere, proiectul Legii privind reţelelor de calculatoare – să fi e insufi cientă și aspru AGEPI și revizuirea tarifelor remuneraţiei autorilor și criticată. titularilor de drepturi, aprobate prin Hotarârea Gu- La 23.02.2011, a fost organizată prima ședinţă vernului nr. 641 din 12.07.2001 despre tarifele mini- de lucru cu reprezentanţi ai administratorilor de me ale remuneraţiei de autor (HG nr.641/2001). pagini web și internet-provideri în ceea ce privește La 30.11.2010, prin ordinul directorului general aplicarea în practică a art.66 din Legea nr.139/2010. AGEPI, a fost aprobat planul de acţiuni în scopul asi- Reprezentanţii companiilor IT au venit cu pro- gurării implementării Legii nr.139/2010: punerea de a reformula norma art.66 din Legea  elaborarea și prezentarea spre coordonare a nr.139/2010 astfel încât administratorul serviciului modifi cărilor legislaţiei în concordanţă cu prevede- de conţinut care este responsabil de politica edito- rile Legii nr.139/2010; rială a acestuia să fi e obligat să restrictioneze acce-  elaborarea și prezentarea spre coordonare a sul și/sau să șteargă în timp de 30 de zile operele proiectului Legii cu privire la AGEPI; plasate cu încălcarea dreptului de autor și/sau a  elaborarea și prezentarea spre coordonare a drepturilor conexe la solicitarea în forma scrisă din proiectului Regulamentului privind înregistrarea partea titularului de drepturi de autor și/sau cone- de stat a obiectelor ocrotite de dreptul de autor și xe, cel din urmă obligat să confi rme drepturile sale drepturile conexe; asupra operei concrete.  elaborarea și prezentarea spre coordonare a În același timp, reprezentanţii businessului s-au proiectului Regulamentului privind gestiunea co- arătat nemulţumiţi de normele expuse la art.26 și lectivă a drepturilor patrimoniale de autor și/sau art.27 din Legea nr.139/2010, la capitolul „excepţii conexe. și limitări ale drepturilor patrimoniale”. Art. 26 pre- În acest context, la data de 12.01.2011, la AGEPI vede că reproducerea unei opere publicate legal a fost organizată ședinţa de lucru cu participarea se permite fără consimţământul autorului sau al

34 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW altui titular al dreptului de autor, dar cu plata unei modifi cării/completării Codului Audiovizualului; remuneraţii compensatorii, atunci când repro- perfecţionarea sistemului de înregistrare a obiecte- ducerea este făcută de o persoană fi zică exclusiv lor protejate de dreptul de autor şi drepturile cone- pentru uz personal şi dacă nu urmăreşte obţine- xe; consolidarea sistemului de gestiune colectivă și rea vreunui avantaj comercial direct sau indirect. conlucrarea dintre OGC-uri; organizarea unor mese O normă similară găsim la art.27 – se permite fără rotunde în cadrul uniunilor de creaţie; disemina- consimţământul autorului sau al altui titular al rea informaţiei ce se referă la drepturi și obligaţii în dreptului de autor, dar cu plata unei remuneraţii baza Legii nr.139/2010 pentru diferite categorii de compensatorii, reproducerea reprografi că a unei titulari și utilizatori. opere, exceptând cărţile în întregime şi partiturile. Rezultatele activităţii grupului de lucru AGEPI au Sarcina achitării remuneraţiei compensatorii pentru fost proiectate în: operele reproduse în scop personal (copia privată) – Hotărârea Guvernului nr.68 din 02.02.2012 și pentru reproducerea de către biblioteci, arhive și cu privire la modifi carea, completarea și abroga- alte instituţii similare (reproducere reprografi că) re- rea unor hotărâri ale Guvernului (Monitorul Ofi cial vine importatorilor echipamentului şi suporturilor nr.30-33/91 din 10.02.2012) – prin care au fost modi- materiale destinate imprimărilor și distribuitorilor, fi cate 10 acte normative guvernamentale ce conţi- inclusiv unităţilor comerciale (magazine, centre co- neau prevederi cu referire la dreptul de autor şi /sau

wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z merciale etc.), care deţin în scopuri comerciale echi- drepturile conexe, sub diferite aspecte (Anexa nr.2); pament şi suporturi materiale destinate imprimări- – Hotărârea Guvernului nr.89 din 10.02.2012 lor. Reprezentanţii acestor categorii de utilizatori au pentru aprobarea Regulamentului cu privire la înre- venit cu propunerea de a modifi ca normele art.26 gistrarea obiectelor dreptului de autor şi drepturilor hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG și 27 prin excluderea cuvintelor „echipament (audio, conexe (Monitorul Ofi cial Nr. 34-37 din 17.02.2012); videomagnetofoane, drivere pentru discuri etc.) şi” și – Legea nr.111 din 17.05.2012 pentru modifi ca- micșorarea cuantumului remuneraţiei compensa- rea și completarea unor acte legislative (Monitorul torii la 0,1% - 1% din valoarea în vamă (la import) Ofi cial nr.130/426 din 26.06.2012) – prin care au fost sau costul de producere a suporturilor materiale. modifi cate 12 legi (Anexa nr.3); În aceste condiţii, la începutul anului 2011 deja – Legea nr. 114 din 03.07.2014 cu privire la existau păreri că noua lege nu conţine tocmai cele Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală mai reușite norme, aplicarea cărora va fi difi cilă și va (Monitorul Ofi cial nr.282-289 din 26.06.2014); prejudicia atât titularii, cât și utilizatorii. – Hotărârea Guvernului nr.184 din 16.04.2015 La 14.03.2011, prin ordinul directorului general pentru aprobarea Regulamentului privind organi- AGEPI, a fost instituit grupul de lucru pentru elabo- zarea şi funcţionarea Comisiei de mediere în dome- rarea Regulamentului cu privire la tarifele minime niul proprietăţii intelectuale şi procedura de medie- ale remuneraţiei de autor. Problema „tarifelor mini- re (Monitorul Ofi cial Nr. 98-101 din 24.04.2015). me” este una actuală și astăzi, or remuneraţia, mai De asemenea, AGEPI a elaborat proiectul Regu- precis cuantumul ei, este cel mai important aspect lamentului privind gestiunea colectivă a dreptului de de care sunt interesaţi și titularii – să primească cât autor şi a drepturilor conexe și proiectul Regulamen- mai mult, și utilizatorii – să achite cât mai puţin. tului cu privire la tarifele minime ale remuneraţiei de Efectele/rezultatele aplicării Legii nr.139/2010 autor, care au fost expuse spre consultaţii publice. au fost discutate și la prima ședinţă a Grupului de Proiectul Regulamentului privind gestiu- lucru privind problemele ce ţin de protecţia drep- nea colectivă stabilea condiţiile şi procedura de tului de autor și a drepturilor conexe a Comisiei înregistrare pentru desfăşurarea activităţii organi- Naţionale pentru Proprietatea Intelectuală (CNPI – zaţiei de gestiune colectivă, procedura de avizare http://agepi.gov.md/ro/node/8003 ) din 29.03.2011: a OGC-ului care va elibera benefi ciarilor licenţe, măsuri de protecţie a drepturilor de autor şi co- regulile şi procedurile de monitorizare şi suprave- nexe pe Internet (art.66); cuantumul şi modul de ghere a activităţii OGC, relaţiile lor cu membrii săi, achitare a remuneraţiei compensatorii (art.26-27); cu utilizatorii sau cu alte organizaţii similare, pre- fenomenul pirateriei audiovizuale şi necesitatea cum şi modul de calculare a remuneraţiei pentru

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 35 valorifi carea obiectelor dreptului de autor şi drep- proprietate intelectuală în Republica Moldova”, a so- turilor conexe. licitat asistenţa unor experţi europeni pentru a fi Ministerul Economiei a solicitat în regim priori- desemnaţi să ne ajute la modifi carea și completa- tar să fi e identifi cată cea mai bună soluţie în ceea rea Legii nr.139/2010, precum și la realizarea actelor ce privește stabilirea tarifelor pentru a nu afecta subsidiare: Regulamentul privind gestiunea colectivă drepturile titularilor, dar și pentru a nu împovăra și Regulamentul privind stabilirea tarifelor pentru va- agenţii economici cu taxe exorbitante. În cadrul lorifi carea drepturilor de autor și conexe. grupului de lucru s-au evidenţiat câteva soluţii: să Astfel, la 05.06.2012, Guvernul Republicii Mol- fi e abrogată HG nr.641/2001 și tarifele să fi e insti- dova a aprobat și a transmis Parlamentului spre tuite prin lege; să fi e modifi cată şi completată HG examinare proiectul de lege pentru modifi carea şi nr.641/12.07.2001; să fi e abrogată HG nr.641/2001 completarea Legii nr.139/2010, elaborat în scopul şi să fi e elaborată o nouă HG, care să reglementeze asigurării efi ciente a principiilor protecţiei dreptu- fi e tarife minime, fi e tarife minime şi maxime, fi e ta- rilor de autor și conexe, în special în domeniul ges- rife unice; să nu existe nici un act, adică statul să nu tiunii colective a drepturilor, iar la Principale modi- se implice în relaţiile private dintre titulari și utiliza- fi cări se refereau la: tori, iar tarifele să fi e negociate între părţi. În cazul – excluderea prevederilor art.26 şi 27 care în care părţile nu ajung la compromis, se vor putea stabilesc cuantumul remuneraţiei compensa- wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z adresa Comisiei de Mediere, Arbitrajului sau în in- torii pentru copia privată şi reproducerea repro- stanţa de judecată. grafi că. Cuantumul acestei remuneraţii urma să fi e Proiectul Regulamentului cu privire la tari- negociat de către părţi şi să fi e diferenţiat în funcţie hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG fele minime ale remuneraţiei de autor în varian- de tipul suporturilor materiale şi al echipamentelor ta iniţială a grupului de lucru AGEPI prevedea de lista cărora urma să fi e aprobată de Guvern; fapt actualizarea tarifelor minime și abrogarea HG – revizuirea capitolului care se referă la „Ges- nr.641/2001. În procesul de lucru și de consultări tiunea colectivă” prin identifi carea unei soluţii de s-a ajuns la concluzia ca Regulamentul să includă acordare a drepturilor egale tuturor organizaţiilor metodologiile de calculare a remuneraţiei pentru de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale, în fi ecare mod de valorifi care în parte (retransmisia vederea evitării discriminării şi încălcării drepturilor prin cablu, comunicarea publică la radio/TV, co- diferitor categorii de titulari; municarea publică în scop ambiental, interpretarea – includerea normei ce vizează necesitatea publică, utilizarea operelor muzicale pe Internet, aprobării de către Guvern a unui act ce ar viza utilizarea operelor muzicale ca tonuri de apel pen- procedura de monitorizare şi supraveghere a tru telefoane mobile, copia privată, reproducerea activităţii organizaţiilor de gestiune colectivă, reprogarfi că etc). modul de stabilire a relaţiilor acestora cu membrii Subiectele privind protecţia drepturilor de au- săi, cu utilizatorii sau cu alte organizaţii similare, tor și conexe au fost discutate în cadrul întâlnirilor precum şi metodologiile privind tarifele remune- cu reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne, raţiei ce urmează a fi achitate pentru fi ecare mod Consiliului Coordonator al Audiovizualului, Consi- de valorifi care a obiectelor drepturilor de autor şi liului Concurenţei etc. AGEPI a organizat mai mul- conexe, inclusiv cuantumul, criteriile şi modul de te întâlniri cu participarea reprezentanţilor OGC și calcul; ai reprezentanţilor diferitor categorii de utilizatori, – expunerea într-o nouă versiune a art.66 având drept obiectiv negocierea și stabilirea relaţiei care ţine de încălcarea dreptului de autor şi a drep- de parteneriat în procesul legislativ ulterior. turilor conexe prin intermediul reţelelor de calcula- Deoarece volumul de lucru depășea cu mult toare. În special, modifi cările vizau exonerarea de la posibilităţile Departamentului drept de autor și răspundere a internet-providerilor, având în vedere drepturi conexe, asistat de Departamentul juridic că aceştia doar facilitează accesul la reţelele inter- din cadrul AGEPI (6 persoane), AGEPI, în calita- net sau intranet, fără a avea posibilitatea fi zică de a te de benefi ciar al proiectului TWINNING „Suport controla, restricţiona, bloca trafi cul şi/sau de a inter- pentru implementarea și rspectarea drepturilor de veni cu modifi cări în conţinutul informaţiei.

36 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW Perioada anilor 2012-2013 a fost una de criză tivă şi încălcarea dreptului cetăţenilor la libera pentru sistemul de protecţie a drepturilor de au- asociere. Rezultatul acestor solicitări, apeluri și tor și conexe. Interesele businessului intercalate cu întâlniri s-a soldat cu emiterea de către AGEPI a interesele politice, rezultatele primelor verifi cări Deciziei nr.3/1566 din 20.09.2013 – o decizie din partea AGEPI ale activităţii de colectare, re- revoluţionară, mult criticată, de mulţi contes- partizare și achitare a remuneraţiei, litigiile dintre tată, legalitatea sa fi ind confi rmată prin Decizia organizaţiile de gestiune colectivă, pasivitatea titu- irevocabilă a Curţii Supreme de Justiţie. Decizia larilor de drepturi au dus la blocarea mecanismelor nr.3/1566 rămâne în vigoare și astăzi și asigură viabile de lucru. funcţionalitatea sistemului de gestiune colectivă, Pentru a identifi ca o soluţie de redresare a situa- or încă nu a fost găsită nici o altă formulă magică ţiei în domeniul gestiunii colective, AGEPI a organi- de împăcare a tuturor subiecţilor nemulţumiţi. zat întâlniri atât cu administraţiile fi ecărui OGC, cât Prin Decizia nr.3/1566, AGEPI a decis avizarea şi cu autorii/titularii de drepturi, membri ai OGC- tuturor organizaţiilor de gestiune colectivă să urilor, fi indu-le acordate de mai multe ori termene administreze, de sine stătător sau în comun, în pentru negociere şi încheierea unui acord de cola- bază de acord, toate drepturile care le-au fost borare, care nu au înregistrat nici un succes. încredinţate în gestiune, astfel demonopolizând Pentru a stabiliza situaţia şi a identifi ca un meca- piaţa. În condiţiile Deciziei nr.3/1566, care a intrat în

wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z nism de conlucrare între OGC-uri, urmare a plânge- vigoare la 04.10.2013, fi ind publicată în Monitorul rilor din partea utilizatorilor, precum şi a peste 500 Ofi cial nr.216-220, fi ecărui OGC le-au fost eliberate de cereri din partea titularilor de drepturi, AGEPI avize noi, iar pentru avizele eliberate anterior aces- a organizat pe parcursul anului 2013 peste 30 de tei date a încetat oricare efect juridic. hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG ședinţe de lucru. Subiectele cele mai aprig disputa- Astfel, începând cu 04.10.2013, toţi utilizatorii te vizau următoarele dileme: care valorifi cau obiecte ale drepturilor de autor şi – AGEPI să găsească o modalitate legală de conexe, trebuiau să dispună de licenţa organizaţiei avizare a OGC-urilor astfel încât utilizatorul să în- al cărui repertoriu îl valorifi că, iar pentru a asigura cheie un singur contract de licenţă și să achite corectitudinea colectării plăţilor fi ecare OGC trebu- remuneraţia pe un singur cont; ia să asigure acces la informaţia privind titularii de – Totodată, AGEPI să ofere condiţii egale tutu- drepturi pe care îi reprezintă. ror OGC-urilor, fără a prejudicia drepturile titularilor OGC-urile au fost obligate: de a se asocia la oricare OGC; – să facă publice pe paginile lor web şi pe pagi- – OGC-urile să pună în aplicare principiul na www.agepi.gov.md listele titularilor de drepturi transparenţei în raport cu propriii membri, cu alte reprezentaţi şi indicarea drepturilor gestionate de OGC, cu utilizatorii și cu AGEPI; acestea, cu actualizarea ulterioară a acestora lunar; – Urmare monitorizarii și supravegherii – să distribuie sumele acumulate până în anul activităţii de gestiune colectivă, AGEPI să determi- 2012 titularilor de drepturi în baza rapoartelor pre- ne OGC-urile să repartizeze și să achite remuneraţia zentate de către utilizatori în funcţie de repertoriul către titularii de drepturi. gestionat; De către AGEPI au fost examinate atât cererile – să prezinte trimestrial la AGEPI, începând cu titularilor de drepturi în formă scrisă, cât şi cele 04.10.2013, informaţia privind distribuirea sumelor făcute publice în cadrul şedinţelor organizate de colectate. AGEPI pentru ca drepturile să le fi e gestionate de Pentru gestiunea drepturilor ce cad sub inci- OGC-ul căruia i le-au încredinţat prin contract. De denţa licenţei extinse şi obligatorii ale titularilor de asemenea, a fost analizat apelul unor deputaţi ai drepturi care nu sunt membri ai nici unui OGC din Parlamentului Republicii Moldova din 04.07.2013 Republica Moldova şi care nici nu le-au încredinţat cu privire la acordarea drepturilor egale tuturor gestiunea drepturilor lor în alt mod, OGC-urile au organizaţiilor de gestiune colectivă a drepturilor fost avizate după principiul rotaţiei, care ulterior a patrimoniale astfel încât să fi e evitate discrimi- fost anulat din cauza că punerea în condiţii egale a narea persoanelor juridice din categoria respec- asociaţiilor și concurenţa a slăbit capacitatea de ad-

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 37 ministrare. Mecanismul rotaţiei într-adevăr nu a fost eforturile a două OGC-uri: AN „Copyright” și Ofi - cel mai reușit, dar pentru gestiunea colectivă a fost ciul Republican al Dreptului de Autor (ORDA) de a un fel de selecţie naturală, în urma căreia pe piaţă pune în aplicare Decizia nr.3/1566 și de a debloca rămâne cel mai puternic. sistemul de colectare a remuneraţiei pentru valo- După mai bine de un an de staţionare în Parla- rifi carea obiectelor drepturilor de autor și conexe ment, proiectul legii de modifi care și completare a prin crearea unei structuri comune de colectare – Legii nr.139/2010 a fost aprobat în I-a lectură. Co- Instituţia Privată „Centrul de Licenţiere și Adminis- misiile permanente au avizat pozitiv proiectul de trare a Drepturilor” (CLAD). lege respectiv. Au fost organizate audieri publice și, La această structură unică de colectare urmau să drept urmare, cu acordul AGEPI, s-a decis păstrarea adere și celelalte OGC-uri, în condiţiile în care ar fi res- normelor ce stabilesc instituirea unor tarife mini- pectat obligaţia de a prezenta cotele lor de reprezen- me de către Guvern pentru remunerarea autorilor tativitate, or argumentul de deţinere a unui număr și a titularilor de drepturi conexe. Pentru lectura a impunător de membri şi contracte de reprezentare II-a, Comisia parlamentară pentru cultură, educaţie, cu OGC-urile din străinătate, pe care unele asociaţii îl cercetare tineret, sport şi mass-media a organizat prezintă și astăzi drept un criteriu aplicabil la desem- audieri publice repetate, la care au fost discutate narea colectorului, este de-a dreptul infi rm. amendamentele ce ţin de stabilirea listei echipa- Între timp, prin Legea nr.112 din 02.07.2014, wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z mentelor și a suporturilor materiale, precum şi exact la 4 ani de la adoptarea Legii nr.139/2010 și modul de calculare a remuneraţiei compensatorii; precedând cu o zi adoptarea Legii nr.114/2014 cu prevederile articolului 48, care se referă la avizarea privire la AGEPI, Parlamentul a ratifi cat Acordul de hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG organizaţiilor de gestiune colectivă a drepturilor Asociere între Republica Moldova, pe de o par- patrimoniale; prevederile articolului 66 cu privire la te, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Euro- încălcarea dreptului de autor și a drepturilor conexe peană a Energiei Atomice şi statele membre ale prin intermediul reţelelor de calculatoare. acestora, pe de altă parte (Monitorul Ofi cial nr.185- La început, Decizia nr.3/1566 a „speriat” utiliza- 199/18.07.2014). torii, care doreau să achite remuneraţia unei singu- Potrivit titlului V, capitolul 9, subsecţiunea 1, re organizaţii, alţii nu erau împotrivă să achite la mai art. 280 – 291 din Acordul de Asociere, Republica multe OGC-uri, dar nu cunoșteau care era cuantu- Moldova s-a obligat să ajusteze cadrul normativ mul remuneraţiei datorate fi ecărei organizaţii, iar naţional la normele UE. Astfel, în Planul naţional de altă parte a profi tat de situaţia creată pentru a nu armonizare a legislaţiei pentru anul 2015, aprobat achita deloc. prin Hotărârea Guvernului nr.16/26.02.2015 (Mo- Pe platforma parlamentară și la AGEPI ședinţele nitorul Ofi cial nr.52-57/06.03.2015), a fost inclusă de lucru au continuat. AGEPI a făcut tot posibilul modifi carea și completarea Legii nr.139/2010 cu de a asigura funcţionarea sistemului de gestiune Directiva 2006/116/CE a Parlamentului European şi colectivă în mod transparent şi echitabil. Luând în a Consiliului din 12.12.2006 privind durata de pro- considerare obiectivul strategic de consolidare şi tecţie a dreptului de autor şi a anumitor drepturi de asigurare a transparenţei activităţii de gestiune conexe (versiune codifi cată). colectivă a organizaţiilor avizate, precum şi având în La 04.05.2015, urmare a neînţelegerilor pe di- vedere solicitările utilizatorilor de clarifi care a situ- mensiunea protecţiei drepturilor de autor și cone- aţiei create, AGEPI a încercat să identifi ce o soluţie xe, generate de modifi carea legislaţiei, a schimbării legală de redresare a situaţiei create oferind gratuit unor viziuni de politici, Guvernul a retras din Parla- OGC-urilor raportul de monitorizare a operelor mu- ment proiectul de lege pentru modifi carea şi com- zicale utilizate la radio și TV pentru anul 2013, pentru pletarea Legii nr.139/2010, aprobat prin HG nr.359 ca fi ecare să-și determine cota de reprezentare și să din 05.06.2012 (Hotărârea nr.226/2015, Monitorul faciliteze sarcina utilizatorilor de a ști cui și cât achită. Ofi cial nr.110-114/ 08.05.2015). La acea etapă, AGEPI chiar a făcut mai mult de- Cu toate acestea, procesul de consultare publică cât era posibil ca fi ecare OGC să-și demonstreze a continuat iar la 29.07.2016 Parlamentul a adoptat capacitatea și reprezentativitatea. AGEPI a susţinut Legea nr.212 pentru modifi carea şi completarea Le-

38 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW gii nr. 139/2010. Proiectul acestei legi a fost elaborat la „Gestiunea colectivă”. Simpla propunere de con- în special pentru a modifi ca normele ce ţin de ter- stituire a OGC-urilor pentru gestiunea tuturor drep- menele de protecţie, conform pct. 61 din Planul de turilor a fost un semnal că luptele și confruntările armonizare a legislaţiei pentru anul 2015, aprobat de pe acest segment erau cel puţin necunoscute de către Guvern. Astfel, în cadrul proiectului respectiv către autorii proiectului, or, din analiza comparati- (varianta de lucru a anului 2015) s-a propus comple- vă, acceptată în redacţia Legii nr.139/2010, cea mai tarea Legii nr.139/2010 cu norme ce ţin de protecţia reușită formulă era constituirea OGC-urilor de autor compoziţiilor muzicale create în coautorat şi posibili- „și/sau” conexe, și nicidecum mixarea drepturilor, tatea interpreţilor de a rezilia contractele de transmi- care de drept trebuie să fi e separată. Transpunerea tere a drepturilor lor cu producătorul de fonograme unor norme din Directiva 2014/26/CE a fost foarte la expirarea termenului de protecţie; introducerea defectuoasă, această situaţie constituindu-se într- unor norme referitoare la drepturile interpretului şi un argument în plus că ar fi fost rezonabil de a în- ale producătorului de fonograme; modul de impri- tocmi mai întâi un tabel de concordanţă. Un simplu mare a interpretării şi a cazurilor de publicare legală exemplu: art.13 din Directiva 2014/26/CE prevede a fonogramelor. De asemenea, proiectul a propus ex- că repartizarea remuneraţiilor colectate se realizea- cluderea prevederii ce vizează negocierea licenţelor ză în cel mai scurt termen posibil, dar nu mai târziu unice între Guvern și titularii programelor pentru cal- de nouă luni de la încheierea exerciţiului fi nanci- culator. Legea nr.212/2016 a fost o dovadă a faptului ar în care au fost colectate veniturile provenite din wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z că dacă opiniile diferitor categorii de subiecţi vizaţi drepturi, pe când proiectul prevedea un termen de de Legea nr.139/2010 coincid și dacă nu sunt afec- maximum 6 luni de la sfârșitul anului calendaristic tate interesele fi nanciare ale părţilor, compromisul în care au fost colectate remuneraţiile, ceea ce do- hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG poate fi găsit destul de ușor și repede. vedea o abatere de la aquis-ul comunitar și practi- AGEPI a considerat că nimic nu este pierdut și, ca internaţională, deoarece achitarea remuneraţiei la sfârșitul anului 2016, a lansat consultările publice pentru ultimul trimestru al anului se efectuea- pe marginea unui alt proiect de lege pentru modi- ză în primul trimestru al anului următor, ceea ce fi carea și completarea Legii nr. 139/2010, motivul micșorează termenul indicat pentru repartizare. fi ind condiţionat de necesitatea de transpunere a Proiectul stabilea mărimea comisionului de ges- Directivei 2014/26/CE privind gestiunea colecti- tiune de 20% și 10%, fără o justifi care economică a vă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe acestui cuantum, or art.12 din Directiva 2014/26/CE și acordarea de licenţe multiteritoriale pentru prevede că comisioanele de gestiune nu depășesc drepturile asupra operelor muzicale pentru uti- costurile justifi cate și documentate suportate de lizare online pe piaţa internă (Directiva 2014/26/ organizaţia de gestiune colectivă în scopul gesti- CE). Doar că acest scop nu a fost atins. onării drepturilor de autor și conexe, acest lucru AN „Copyright” și ORDA, unicele OGC-uri care ţinând de competenţa titularilor de drepturi mem- activau legal la acea dată și care întotdeauna au bri ai organizaţiilor, care le încredinţează drepturile avut drept obiectiv îmbunătăţirea sistemului de lor în gestiune. Urmând o analiză logică, nicidecum protecţie a drepturilor de autor și conexe, bazat pe nu se justifi că limitarea comisionului în lipsa majo- perfecţionarea cadrului legislativ existent, au venit rării tarifelor minime, care au rămas la varianta anu- cu un șir de propuneri și au semnalat mai multe lui 2001 (HG nr.641/2001), inactivitatea Comisiei neconcordanţe sau omisiuni ale proiectului în ra- de Mediere și necesitatea indexării tarifelor contra port cu Directiva 2014/26/UE, care în mod direct infl aţiei (art.68), care sunt de competenţa nemijloci- favorizau doar interesele mediului de afaceri. La în- tă a autorităţii publice competente. ceputul anului 2017, AGEPI a desfășurat mai multe AGEPI a promis că va lua în considerare toate ședinţe de dezbateri publice cu subiecţii interesaţi obiecţiile și va redacta proiectul de modifi care/ în cadrul cărora au fost puse în discuţie mai multe completare a Legii nr.139/2010, dar de fapt peste chestiuni stringente, unele destul de contraversate. un an – în luna decembrie 2017 – a expus consultă- În special, proiectul prevedea modifi carea între- rilor publice un cu totul alt proiect, care a introdus gului capitol VII din Legea nr.139/2010 ce se referă mai multe obligaţii și sancţiuni decât prevederi fa-

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 39 vorabile titularilor de drepturi. În plus, AGEPI a tra- norme apărarea drepturilor de autor și conexe nu sat drept prioritar obiectivul strategic de a elabora are sens, or anume judecătorii, în cadrul semina- până în luna septembrie 2017 proiectul unei Hotă- relor de instruire în domeniul proprietăţii intelec- râri de Guvern cu privire la tarifele remuneraţiei de tuale realizate chiar de către AGEPI, au insistat pe autor, proiect care fusese dat uitării, la fel ca și cel al menţinerea normei art.63 care stabilește posibili- regulamentului privind gestiunea colectivă. tatea despăgubirii pentru încălcarea drepturilor de Proiectul legii de modifi care/completare a Legii autor și/sau conexe în mărime de la 500 la 500 000 nr.139/2010 (varianta anului 2017) a fost elaborat lei, iar Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie la solicitarea reprezentanţilor comunităţii de afa- nr.1 din 25.04.2016 a indicat asupra posibilităţii apli- ceri prin intermediul Grupului de lucru 1 „Elimina- cării acestei norme. rea constrângerilor în activitatea antreprenorială” al Deși la stabilirea tarifelor de către OGC-uri pro- Consiliului economic de pe lângă primul-ministru. iectul impunea elaborarea metodologiilor cu criterii Motivaţia a constat în solicitarea stabilirii unui cuan- foarte clare de calcul, AGEPI a stabilit absolut arbitrar tum diferenţiat al remuneraţiei compensatorii pen- ca remuneraţia compensatorie echitabilă să fi e de cel tru fi ecare tip de echipament și suport material, care mult 0,5% pentru echipamente și de 1% pentru su- urma să fi e aprobat de Guvern. Provocarea venită din porturi în cazul copiei private, iar în cazul reproducerii partea utilizatorilor a fost acceptată de către OGC- reprografi ce – de cel mult 0,8%. wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z uri, dar rundele de negocieri s-au soldat cu eșecuri. Desigur că acest proiect nu a putut să avanseze și AGEPI însă a încercat să promoveze un alt sistem – pentru a calma spiritele și a echilibra divergenţele de ca remuneraţia compensatorie să fi e transferată sub opinii, AGEPI a solicitat iarăși „serviciile” unui expert hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG controlul Serviciului Vamal pe un cont distinct al european, în cadrul proiectului „Suport pentru asigura- AGEPI. AGEPI urma să transfere după reţinerea unui rea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în comision de administrare remuneraţia „colectorului RM”, care să descifreze prevederile Directivei 2014/26/ unic” care trebuia după reţinerea altui comision de UE. Rezultatul vizitelor de lucru a fost modifi carea pro- administrare să transfere remuneraţia doar titularilor iectului de modifi care a Legii nr.139/2010. La etapa de drepturi autohtoni și doar dacă aceștia aveau cali- audierilor publice, organizate în anul 2018 pe platfor- tatea de membru OGC. ma parlamentară, proiectul a fost „îngheţat”, deoarece Cea mai mare surpriză însă a fost înaintarea de titularii de drepturi și organizaţiile de gestiune colec- către AGEPI, după lungi discuţii legate de modi- tivă s-au pronunţat împotriva transpunerilor mimate fi carea art.26 și 27 din Legea nr.139/2010, a unui a unor norme din Directivele Uniunii Europene, care proiect complex, care schimba esenţial întreg sis- în realitate ascund adevăratele intenţii – cele de pro- temul de protecţie a drepturilor de autor și cone- movare doar a intereselor mediului de afaceri și de xe. Astfel, fără nici o consultare prealabilă, au fost excludere cu desăvârșire a posibilitatăţii de protecţie propuse modifi cări cardinale ale art. 63 și 66 din a intereselor legitime ale autorilor, interpreţilor și ale Legea nr.139/2010, modifi cări care în mod real ar altor titulari de drepturi. fi făcut imposibilă protecţia drepturilor autorilor, A urmat anul 2019 – alegeri parlamentare, altă interpreţilor și altor titulari de drepturi, în special componenţă a organului legislativ, alt Guvern, alte în mediul Internet, iar privarea de dreptul unei des- interese, cine să se gândească la drepturile de au- păgubiri minime subminează în general drepturile tor? Pe de altă parte, această pauză de modifi care autorilor și altor categorii de titulari. a cadrului legislativ a dat posibilitate ca fi ecare să Menţinerea mărimii despăgubirilor prevăzute muncească și să-și realizeze atribuţiile, în acest la art.63 din Legea nr.139/2010 are un istoric trist, sens dovedindu-se a fi sufi ciente normele Legii dar durabil, or încercări de exludere au fost făcute nr.139/2010 care au fost completate cu reglemen- și în 2010 la elaborarea legii, și în 2013, și în 2015, tări de ordin intern ale OGC-urilor. de fi ecare dată Comisiile parlamentare revenind la Remuneraţia colectată a crescut în fi ecare an, poziţia iniţială. Cu toate acestea, AGEPI continuă să iar titularii au primit sumele ce li se cuvin urmare promoveze prevederea de excludere a cuantumu- a repartizării, utilizatorii au încheiat contracte de lui despăgubirilor, chiar dacă fără aplicarea acestei licenţă prin intermediul structurii unice de colecta-

40 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW re și au achitat remuneraţia pe un singir cont – adică Cu regret, și în acest proiect, au fost incluse sistemul s-a dovedit a fi unul efi cient, dar... cuantumurile remuneraţiei compensatorii și ale În luna iunie a acestui an pe platforma Comisiei remuneraţiei pentru retransmitere prin cablu, fără parlamentare cultură, educaţie, cercetare, tineret, ca acestea să fi e însoţite de nota ce justifi că analiza sport și mass-media au avut loc discuţii referitor la economico-fi nanciară. evaluarea ex-post de impact a Legii nr.114/2014 cu Menţionăm de asemenea că și la elaborarea pro- privire la AGEPI și a fost prezentată concepţia pro- iectului în cauză opiniile autorilor, interpreţilor și ale iectului Codului Proprietăţii Intelectuale, elabo- altor categorii de titulari, precum și opiniile OGC- rat de AGEPI, care cuprinde prevederi din Legea urilor nu sunt luate în considerare. nr.114/2014, din legile speciale care reglementea- În același timp, este salutar faptul că AGEPI be- ză obiectele de proprietate industrială și obiec- nefi ciază din nou de asistenţa unui expert euro- tele drepturilor de autor și conexe. Astfel, titlul III pean. E mult? E puţin? – da, sunt întrebări retorice: „Dreptul de autoт și drepturile conexe” аr fi trebuit pentru mine, pentru autori și interpreţi, pentru sa fi e о transpunere а Legii nr.139/2010 în vigoare OGC-uri, dar presupun că și pentru utilizatori. Cu la moment, dаr nе-аm pomenit сă proiectul Codu- regret însă, deocamdată, doar AGEPI benefi ciază de lui proprietăţii intelectuale а schimbat în esenţă consultanţă, deși, după cum s-a putut deduce, din prevederile din legea actuală și а intodus nоrmе sistemul de protecţie a drepturilor de autor și cone- noi care nu au fost consultate сu titularii de drep- xe fac parte și alţi subiecţi, care au un rol cardinal în wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z turi și cu alţi subiecţi vizaţi. Aproape nimic nou. A aplicarea legilor. Atât timp cât ni se cere ca fi ecare fost creat un grup de lucru care să analizeze fi ecare ban public cheltuit să fi e justifi cat, vom folosi resur- propunere și necesitatea modifi cării/completării sele UE, dar oare nu este cazul să avem și un rezultat hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG Legii nr.139/2010, iar pe parcursul lunilor iulie-au- după zece ani de instruiri, vizite de lucru, schimburi gust reprezentanţii OGC au participat la ședinţele de experienţe și angajamente asumate? Poate ne de lucru organizate de către AGEPI privind nece- unim experienţa și eforturile pentru a elabora totuși sitatea implementării Directivei 2014/26/CE. La un Regulament cu privire la stabilirea tarifelor? Con- data de 11.09.2020, a fost plasat anunţul referitor sider ca acest lucru este mai mult decât important la iniţierea procesului de elaborare a proiectului de și primordial, or la anul viitor vom celebra 20 de Lege pentru modifi carea și completarea unor acte ani de la adoptarea Hotărârii Guvernului nr.641 cu legislative, prin care urmează a fi operate modifi cări privire la tarifele minime ale remuneraţiei de autor în Legea nr.139/2010 și în Legea nr.114/2014, în sco- și s-ar impune o schimbare cu implicarea tuturor pul perfecţionării cadrului normativ din domeniul subiecţilor cointeresaţi sub egida AGEPI. dreptului de autor și al drepturilor conexe, precum Apreciez intenţia AGEPI de a transpune prevede- și necesităţii armonizării prevederilor legislaţiei din rile Directivelor UE, sunt recunoscătoare experţilor domeniul dreptului de autor și drepturilor conexe internaţionali care ne-au acordat asistenţă și au ve- cu reglementările acquis-ului comunitar relevant. nit cu recomandarea celor mai bune practici pentru Cu regret, acest proiect a fost expus spre con- Republica Moldova, dar poate e cazul să facem și sultări fără a fi prezentat și tabelul de concordanţă, noi ceva? Pandemia generată de COVID-19 în acest or din expunerile făcute a devenit clar că mai întâi an a schimbat mai multe accente în viaţa personală trebuie evaluat sistemul intern de gestiune și doar și profesională a fi ecăruia dintre noi. Fiecare își asu- apoi să fi e implementate normele comunitare, fără mă responsabilităţi, dar și riscuri. Iată de ce se impu- a le fragmenta, după cum le este convenabil uno- ne următoarea concluzie pe marginea problemelor ra. Avantajele gestiunii colective sunt evidente atât expuse: zece ani este totuși prea mult pentru a face în interiorul ţării, cât şi în cazul în care o operă este doar experimente de ordin legislativ, experienţa difuzată în afara frontierelor naţionale, astfel că deja trebuie să primeze, iar respectul reciproc și organizaţiile de gestiune colectivă pot asigura pro- efortul comun să sporească gradul de protecţie a tecţia operelor autorilor prin încheierea unor con- drepturilor de autor și conexe ca să ajungem îm- tracte de reciprocitate cu organismele similare din preună la instituirea unui cadru legal apoape de străinătate. perfecţiune.

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 41 REFERINŢE Registrul de stat al titularilor marcajelor de control; Anexa nr.1 4. Hotărârea Guvernului nr.783 din 30.06.2003 cu 1. Directiva Consiliului European 91/250/CEE privire la evaluarea obiectelor de proprietate inte- din 14 mai 1991 privind protecţia juridică a progra- lectuală; melor de calculator; 5. Hotărârea Guvernului nr.1111 din 11.09.2003 2. Directiva Consiliului European 92/100/CEE despre aprobarea regulamentelor pentru pune- din 19 noiembrie 1992 privind dreptul de închiriere rea în aplicare a Legii muzeelor nr.1596-XV din şi de împrumut, şi anumite drepturi conexe drep- 27.12.2002; tului de autor în domeniul proprietăţii intelectuale; 6. Hotărârea Guvernului nr.178 din 23.02.2004 3. Directiva Consiliului European 93/83/CEE din cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire 27 septembrie 1993 privind coordonarea anumitor la deplasările în străinătate aferente activităţii cul- dispoziţii referitoare la dreptul de autor şi drepturile turale; conexe aplicabile difuzării de programe prin satelit 7. Hotărârea Guvernului nr.862 din 26.07.2004 şi retransmisiei prin cablu; privind perfecţionarea sistemului de control de stat 4. Directiva Consiliului European 93/98/CEE din specializat; 29 octombrie 1993 cu privire la armonizarea terme- 8. Hotărârea Guvernului nr.1331 din 15.12.2005 cu privire la efi cientizarea activităţii expoziţionale în

wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z nului de protecţie a dreptului de autor şi anumitor drepturi conexe; Republica Moldova; 5. Directiva 96/9/CE a Parlamentului European şi 9. Hotărârea Guvernului nr.77 din 30.01.2008 cu privire la aprobarea unor regulamente;

hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG a Consiliului European din 11 martie 1996 privind protecţia juridică a bazelor de date; 10. Hotărârea Guvernului nr.1254 din 10.11.2008 6. Directiva 2001/29/CE a Parlamentului Euro- cu privire la aprobarea Regulamentului cu privire la pean şi a Consiliului European din 22 mai 2001 pri- mărcile poştale, efectele poştale şi ştampilele poş- vind armonizarea anumitor aspecte ale dreptului tale speciale ale Republicii Moldova. de autor şi drepturilor conexe în societatea infor- Anexa nr.3 maţională; 1. Codul audiovizualului al Republicii Moldova 7. Directiva 2001/84/CE a Parlamentului Euro- nr.260-XVI din 27.07.2006; pean şi a Consiliului European din 27 septembrie 2. Codul fi scal nr.1163-XIII din 24.04.1997; 2001 privind dreptul de suită în benefi ciul autorului 3. Legea nr.171-XIII din 06.07.1994 cu privire la unei opere de artă originale; secretul comercial; 8. Directiva 2004/48/CE a Parlamentului Euro- 4. Legea nr.286-XIII din 16.11.1994 cu privire la pean şi a Consiliului European din 29 aprilie 2004 biblioteci; privind respectarea drepturilor de proprietate inte- 5. Legea nr.1227-XIII din 27.06.1997 cu privire la lectuală. publicitate; Anexa nr.2 6. Legea culturii nr.413-XIV din 27.05.1999; 1. Hotărârea Guvernului nr.1312 din 28.12.2000 7. Legea nr.939-XIV din 20.04.2000 cu privire la cu privire la estimarea, omologarea şi achiziţionarea activitatea editorială; operelor literar-dramatice, muzicale şi a operelor de 8. Legea nr.1350-XIV din 02.11.2000 cu privire la artă plastică pentru completarea colecţiilor de stat; activitatea arhitecturală; 2. Hotărârea Guvernului nr.338 din 21.03.2003 cu 9. Legea insolvabilităţii nr.632-XV din 14.11.2001; privire la aprobarea Catalogului mijloacelor fi xe şi 10. Legea nr.1421-XV din 31.10.2002 cu privire la activelor nemateriale; teatre, circuri şi organizaţii concertistice; 3. Hotărârea Guvernului nr.744 din 20.06.2003 11. Legea nr.1459-XV din 14.11.2002 cu privire la pentru aprobarea Regulamentului cu privire la mo- difuzarea exemplarelor de opere şi fonograme; dul de producere, eliberare şi aplicare a marcajelor 12. Legea nr.386-XV din 25.11.2004 cu privire la de control pe exemplarele de opere şi fonograme şi cinematografi e. Regulamentului cu privire la modul de înregistrare în

42 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW REZUMAT ABSTRACT

Evoluţia sistemului de protecţie a dreptu- Evolution of the Copyright and Related Rights rilor de autor și conexe în Republica Moldova Protection System in the Republic of Moldova după 10 ani de la adoptarea Legii nr.139 din after 10 Years from the Adoption of Law No. 139 02.07.2010. Orice domeniu de activitate se dezvol- of 02.07.2010. Any fi eld of activity is developing, tă, unele mai repede decât ne-am dori, prin urmare some faster than we would like, therefore the legal și normele legale care reglementează relaţiile soci- rules governing social relations are also changing. ale se modifi că. În anul 2010 a fost adoptată Legea In 2010, Law No. 139 on Copyright and Related nr.139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Rights was adopted, which regulates the relation- care reglementează raporturile ce apar la crearea ships that appear when creating and using diff erent şi valorifi carea diferitor categorii de opere, inter- categories of works, performances, phonograms pretări, fonograme sau alte obiecte ce rezultă din or other objects resulting from creative activity in activitatea creativă din domeniul literar, artistic su the literary, artistic and scientifi c fi eld. During the știinţifi c. Pe parcursul celor zece ani de aplicabilitate ten years of applicability of the provisions of Law a prevederilor din Legea nr.139/2010 au fost identi- No. 139/2010, several defective norms have been fi cate mai multe norme defectuoase care necesită identifi ed that need to be modifi ed, especially tho- a fi modifi cate, în special a celor ce ţin de gestiu- se related to the collective management of rights. wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z nea colectivă a drepturilor. De asemenea, necesita- Also, the need to harmonize the national legislative tea de armonizare a cadrului legislativ naţional cu framework with the acquis communautaire has cre- aquis-ul comunitar au creat premise de a iniţia pro- ated premises to initiate the process of amending hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG cesul de modifi care și de completare inclusiv a Legii and supplementing including Law No. 139/2010. nr.139/2010. Constatăm că, deși au fost mai multe It should be stated that, although there have been tentative, până în prezent procesul se desfășoară several attempts, so far the process is quite diffi cult, destul de anevoios, deoarece încă nu au putut fi gă- because no solutions have yet been found to satisfy site soluţii care să mulţumească toate părţile. all parties. Cuvinte-cheie: dreptul de autor și drepturi cone- Keywords: copyright and related rights; works; xe; opere; interpretări; fonograme; organizaţii de ges- performances; phonograms; collective management tiune colectivă; drepturi de proprietate intelectuală. organizations; intellectual property rights.

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 43 CZU: 347.77 G ? M ?

ANDREI MOISEI, | CONSULTANT PRINCIPAL, SECŢIA COMUNICARE ȘI INSTRUIRE, DIRECŢIA COMUNICARE ȘI RELAŢII INTERNAŢIONALE,

wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z AGENŢIA DE STAT PENTRU PROPRIETATEA INTELECTUALĂ

hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG AI BINE DE 20 DE ANI SE VORBEȘTE DESPRE AVANTAJELE DABILE PE CARE NU LE MAI GĂSEȘTI NICĂIERI ÎN ALTĂ PARTE. SE MECONOMICE, SOCIALE ȘI CULTURALE DE CARE AR PUTEA PARE CĂ ESENŢA NOŢIUNILOR DE IG, DO ȘI STG SE REGĂSEȘTE SĂ BENEFICIEZE REPUBLICA MOLDOVA, IMPLEMENTÂND ȘI PRO- ÎN CULTURA ȘI TRADIŢIILE MOLDOVENILOR, IAR PENTRU MOMENT MOVÂND SISTEMUL INDICAŢIILOR GEOGRAFICE (IG), DENUMIRILOR NU NE RĂMÂNE DECÂT SĂ LE AȘEZĂM CORECT ÎN CONDIŢIILE DE ORIGINE (DO) ȘI SPECIALITĂŢILOR TRADIŢIONALE GARANTA- CADRULUI NORMATIV ȘI SĂ BENEFICIEM DE AVANTAJELE PE CARE TE (STG). DEȘI SUNTEM O ŢARĂ MICĂ, CU UN RELIEF DELUROS LE PUTEM OBŢINE DIN PROMOVAREA ȘI DEZVOLTAREA SISTEMU- CARE NU PERMITE PRELUCRAREA SOLULUI PE ÎNTINSURI MARI, LUI DE PROTECŢIE A ACESTOR CATEGORII ATRIBUITE DOMENIULUI AVEM TOTUȘI TRADIŢII BOGATE ȘI FACTORI CLIMATICI FAVORABILI PROPRIETĂŢII INTELECTUALE. PENTRU A GENERA PRODUSE CU CALITĂŢI DEOSEBITE. ÎN ASTFEL Referindu-ne la sistemul de protecţie, vom porni DE CONDIŢII ESTE GREU SĂ CONCUREZI PE PIAŢA MONDIALĂ CU de la prevederile Legii privind protecţia indicaţiilor PRODUCĂTORI DIN ALTE ŢĂRI DIN PUNCT DE VEDERE AL PREŢULUI geografi ce, denumirilor de origine și specialităţilor ȘI AL CANTITĂŢII, ÎN SCHIMB PUTEM OFERI PRODUSE EXCEPŢIONALE tradiţionale garantate nr.66-XVI, adoptată la ÎN CANTITĂŢI MICI, DAR LA UN PREŢ AVANTAJOS, ȘI, NU ÎN ULTIMUL 27.03.2008, în vigoare din 25.10.2008 (în continua- RÂND, PUNÂND ACCENTUL PE OSPITALITATEA POPORULUI NOSTRU, re – Legea nr.66/2008) [1]. Această lege a fost ela- FOLCLORUL BOGAT ȘI CAPACITĂŢILE NOASTRE DE A FOLOSI ORICE borată în conformitate cu prevederile standardelor PRILEJ PENTRU A ORGANIZA AMPLE MANIFESTĂRI PRECUM FESTIVA- internaţionale și armonizată cu directivele și regula- LURI, TÂRGURI, EXPOZIŢII, CONCERTE ȘI ALTE EVENIMENTE AXATE PE mentele Uniunii Europene (UE). Procedurile stabili- PROMOVAREA FRUCTELOR, LEGUMELOR, PRODUSELOR ARTIZANALE, te pentru protecţia IG, DO și STG nu par a fi compli- BUCATELOR SAU BĂUTURILOR TRADIŢIONALE. UNEORI AI IMPRE- cate, importante fi ind identifi carea unui produs cu SIA CĂ SUNTEM UN POPOR CRESCUT ÎN CULTURA UNEI BUCĂTĂRII calităţi deosebite datorate factorilor climaterici sau PERFECTE ÎN CARE PRETUTINDENI A PERSISTAT SAVOAREA AROMEI, umani, pentru care se va elabora un caiet de sarcini, FORMEI, GUSTULUI, DELICIULUI ȘI MELODIEI, LUCRURI MOȘTENITE în care să se descrie procesul de producere și facto- DE LA PĂRINŢI, TRANSMISE PRIN FRUMOASELE TRADIŢII ȘI OBICE- rii care contribuie la obţinerea calităţilor deosebite IURI ETNOFOLCLORICE, CULINARE, ARTISTICE ETC. DEJA SUNTEM ale produsului în comparaţie cu alte produse de OBIȘNUIŢI CU LAUDA UNOR PRODUSE PROVENITE DIN ZONA DE același fel provenite din alte zone, delimitarea area- SUD, CENTRU SAU NORD A REPUBLICII MOLDOVA, NEMAIVORBIND lului geografi c în care se poate genera acest produs DE FAIMA UNOR LOCALITĂŢI SPECIALIZATE ÎN CULTIVAREA ANU- deosebit și depunerea spre înregistrare a denumirii MITOR PRODUSE SAU PREPARAREA ANUMITOR BUCATE INCONFUN-

44 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW de către un grup de producători care sunt interesaţi dicaţii geografi ce sau a unei specialităţi tradiţionale în producerea și procesarea acestui produs. garantate. În sensul prezentei legi, prin „grup” se în- Popularitatea acestor categorii de obiecte ale ţelege orice asociere, indiferent de forma sa juridică, proprietăţii intelectuale este una în creștere, produ- alcătuită în principal din producători sau prelucrători sele marcate cu IG, DO și STG sunt tot mai mult că- ai produselor specifi cate în cerere”. utate și preferate de către consumatori, acest lucru Prin noţiunea de grup, în sensul legii, se înţelege fi ind demonstrat prin statisticile privind obiectele orice asociere, indiferent de forma sa juridică și este protejate la nivel european. De exemplu, în teme- important, la rândul său, să clarifi căm ce se înţelege iul Acordului dintre Republica Moldova și Uniunea prin forma juridică a unei asocieri. Europeană cu privire la protecţia indicaţiilor geo- Conform dicţionarului explicativ al limbii româ- grafi ce ale produselor agricole și alimentare (în ne, avem următoarea interpretare a noţiunii de aso- continuare – Acord RM-UE) [2], Republica Moldo- ciere: va și-a asumat obligaţiunea de a asigura protecţia „ASOCIÁ, asociez, vb. I. Refl . A se uni, a se grupa a peste 3500 de indicaţii geografi ce provenite din cu cineva pentru atingerea unui scop comun. Refl . și UE, pe când din partea Republicii Moldova, pentru tranz. A lua parte sau a face să ia parte, împreună cu protecţie în UE, până în prezent, au fost oferite doar alţii, la o acţiune, la o iniţiativă etc. [Pr.: -ci-a] – Din fr. 9. Care este motivul că un segment atât de impor- associer, lat. Associare”. tant pentru ţara noastră nu este valorifi cat de către sursa: DEX ‚09 (2009). wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z producători și de ce unele instituţii de profi l ale sta- „GRUP sn [At: MAIORESCU, D. II, 170 / Pl: ~uri și (înv) tului rămân a fi indiferente în promovarea acestor ~e / E: fr groupe] ... categorii de obiecte? 6 Ansamblu de persoane reunite (în mod stabil hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG În prezentul articol voi încerca să refl ect o viziu- sau temporar) pe baza unei comunităţi de interese, ne proprie asupra prevederilor legislaţiei naţionale de concepţii etc. Si: colectiv, grupă (4). 7 (Îs) ~ social și internaţionale, în special asupra noţiunii de grup Colectivitate de indivizi între care există relaţii sociale, de producători, care, în opinia mea, este cheia dez- care se supun acelorași norme de comportament și ur- voltării acestui sistem pentru Republica Moldova și măresc un scop comun. 8 (Îlav) În ~ Mai mulţi laolaltă. care, de fapt, generează anumite obstacole pentru 9 (Îlav) În ~uri de câte ... Câte ... deodată. 10 (Îlav) ~uri- producători. Adevărul este că în Republica Moldova ~uri (În) mai multe cete sau grămezi...... ” avem prima generaţie de producători particulari, sursa: MDA2 (2010)” [10] . care cu greu și-au dezvoltat o afacere și care nu Prin aceste noţiuni nu se face referire la forme doresc să revină la formele de asociere, întrucât în juridice concrete. Pentru unii, forma juridică a unei memoria acestora se mai păstrează experienţa acu- asocieri ar fi interpretată de pe poziţia prevederilor mulată în perioada sovietică din activitatea colhozu- secţiunilor a 2-a, a 3-a, a 4-a sau a 5-a ale Codului rilor și sovhozurilor, și, astfel, să-și piardă libertatea civil al Republicii Moldova nr. 1107/2002 [3], doar și independenţa dobândită cu mari eforturi, chiar că noţiunea articolului 9 din Legea nr.66/2008 se re- dacă mai rămân sub infl uenţa sistemului de produ- feră la orice asociere, și nu la societăţile comerciale cere existent în cadrul imperiului sovietic. De fapt, sau cu scop lucrativ. anumite abordări, în acest sens, se mai regăsesc și la Elementele instituirii unei asocieri pot fi regăsite nivel normativ în diverse regulamente, instrucţiuni, și de pe poziţia actelor juridice multilaterale, emite- recomandări etc. Acest lucru nu înseamnă însă că rea cărora reiese nemijlocit din activitatea persoa- astfel de abordări sunt incorecte, doar că în unele nelor juridice. Mai mult ca atât, astfel de acte permit cazuri acestea sunt exagerate prin impunerea de implicarea persoanelor juridice, dar și a celor fi zice, proceduri sau restricţii care nu se regăsesc în stan- moment foarte important, în relaţiile cu IG, DO sau dardele UE sau chiar contravin acestor standarde. STG, ţinând cont și de prevederea articolului 175 al În conformitate cu prevederile articolului 9 din Codului civil, conform căreia, „Act juridic civil este Legea nr.66/2008, manifestarea de către persoane fi zice şi juridice a vo- „(2) Doar un grup este în drept să depună o cerere inţei îndreptate spre naşterea, modifi carea sau stinge- de înregistrare a unei denumiri de origine, a unei in- rea raporturilor juridice civile”.

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 45 Și nu doar atât. Articolul 9 din Legea 66/2008 De reţinut că, potrivit acestei prevederi, drep- mai face referire la unele reguli specifi ce aplicate tul de utilizator poate fi dobândit de către oricare grupului, care se stabilesc în Regulamentul privind persoană fi zică sau juridică cu condiţia că aceasta procedura de depunere, examinare şi înregistrare a activează în aria geografi că delimitată și respectă indicaţiilor geografi ce, a denumirilor de origine şi caietul de sarcini. Astfel, observăm că acest drept a specialităţilor tradiţionale garantate, aprobat de poate fi dobândit în relaţiile cu o IG sau DO înregis- Guvern, despre care vom discuta mai târziu. trată, iar această prevedere nu impune condiţii cum Conform aceluiași articol 9, se mai prevede că: ar fi calitatea de membru al unor societăţi comerci- „La un grup care depune o cerere de înregistrare a ale sau de altă natură, făcându-se iarăși referire la unei denumiri de origine, a unei indicaţii geografi ce Regulament. sau a unei specialităţi tradiţionale garantate se pot Ultimul alineat al articolului 9 se referă la STG, fi - asocia şi alte părţi interesate. ind clar și foarte concis: O persoană, fi zică sau juridică, ori o autoritate „(7) O denumire înregistrată ca specialitate tradiţi- competentă desemnată în conformitate cu art.34 onală garantată poate fi utilizată de orice persoană alin.(1) poate fi asimilată unui grup care depune o ce- fi zică sau juridică care comercializează un produs ce rere de înregistrare a unei denumiri de origine, a unei este conform cu caietul de sarcini corespunzător”. indicaţii geografi ce sau a unei specialităţi tradiţionale Anterior am vorbit despre Acordul dintre Repu- wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z garantate în condiţiile stabilite în Regulament. blica Moldova și Uniunea Europeană cu privire la (3) Un grup poate depune cerere de înregistrare a protecţia indicaţiilor geografi ce ale produselor agri- unei denumiri de origine, a unei indicaţii geografi ce cole și alimentare. Propun să vedem ce se prevede hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG sau a unei specialităţi tradiţionale garantate numai în acest Acord cu referire la noţiunea „grup de pro- pentru produsele pe care le produce sau le obţine el ducători”. Articolul 5 al Acordului menţionat supra însuşi ori, în cazul unei autorităţi competente desem- stabilește: nate în conformitate cu art.34 alin.(1) – doar pentru „(1) O denumire protejată în temeiul prezentului produsele ce ţin de domeniile reglementate de autori- Acord poate fi folosită de orice operator care comer- tatea menţionată”. cializează, produce, prelucrează sau prepară produse Din alineatul 3, vom reţine prevederea care limitea- agricole, produse alimentare, vinuri, vinuri aromatiza- ză grupul la depunerea unei cereri doar dacă această te sau băuturi spirtoase conforme caietului de sarcini cerere se referă la produsele pe care le produce sau le corespunzător al produsului”. obţine el însuși. De fapt, chiar la alineatul 4 al acestui Prevederea în cauză nu conţine nicio referinţă la articol cercul persoanelor cu drept de utilizare se ex- calitatea de membru al unor asociaţii sau societăţi tinde și la cei care prelucrează și prepară produsele comerciale, nici la localizarea operatorului în area- respective, ţinându-se cont și de autorităţile compe- lul geografi c delimitat. În același timp, calitatea de tente care pot solicita înregistrarea: utilizator este extinsă asupra oricăror operatori care „(4) Dreptul de utilizare a unei IG sau DO va apar- comercializează, produc, prelucrează sau prepară ţine în comun persoanelor care produc, prelucrează şi produse, cu o singură condiţie – aceste produse tre- prepară produsele respective în aria geografi că cores- buie să fi e conforme caietului de sarcini. Totodată, punzătoare, cu respectarea prevederilor caietului de alineatul 2 al acestui articol prevede că „odată ce o sarcini”. indicaţie geografi că este protejată în temeiul prezen- Iar la alineatul 6 al acestui articol se stabilește că: tului Acord, utilizarea denumirii protejate nu mai face „(6) Orice persoană fi zică sau orice persoană juridi- obiectul niciunei înregistrări a utilizatorilor și al niciu- că, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică nei alte taxe”. Această prevedere, fi ind una generală, de organizare, din aria geografi că delimitată cores- necesită a fi interpretată luând în considerare toate punzătoare, care produce produse în conformitate procedurile, inclusiv pe cea cu referire la inadmisibi- cu prevederile caietului de sarcini pentru o denumire litatea impunerii calităţii de membru în cadrul unor de origine protejată sau pentru o indicaţie geografi că asociaţii. protejată dobândește dreptul de utilizare a acesteia în În cadrul Acordului RM-UE menţionat, mai exis- condiţiile prezentei legi şi ale Regulamentului”. tă o prevedere la articolul 2 alineatul (2), în care

46 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW se face referire la Regulamentul (CE) nr. 510/2006 În norma acestui Aranjament apare o extensiu- al Consiliului din 20 martie 2006 privind protecţia ne cu referire la persoanele juridice de drept public, indicaţiilor geografi ce și a denumirilor de origine care de fapt reiese și din prevederea articolului 9 ale produselor agricole și alimentare [4]. Acest act din Legea nr. 66/2008. a fost de fapt abrogat prin Regulamentul (UE) nr. În contextul celor expuse până aici, constatăm 1151/2012, care va fi abordat în continuare, dar, că normele legislaţiei naţionale, la compartimentul odată ce Regulamentul (CE) nr. 510/2006 a servit de grup și utilizator pentru o IG sau DO, nu devia- drept bază pentru Acordul RM-UE, urmează să sta- ză mult de la prevederile legislaţiei internaţionale. bilim dacă acest document ar putea să ne ofere mai Acum urmează să examinăm ce prevede Regula- multă claritate asupra grupului de producători și mentul privind procedura de depunere, examinare utilizatori de IG și DO. şi înregistrare a indicaţiilor geografi ce, a denumirilor În articolul 5 al Regulamentului (CE) nr. 510/2006 de origine şi a specialităţilor tradiţionale garantate, este prevăzut că: aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Mol- „(1) Numai un grup poate fi abilitat să depună o dova nr. 610 din 05.07.2010 [6] (în continuare – Re- cerere de înregistrare. În sensul prezentului articol, gulament aprobat prin HG RM nr.610/2010), care de prin „grup” se înţelege orice asociere, indiferent de fapt este un act subordonat legii și toate prevederile forma sau componenţa sa juridică, de producători acestuia trebuie să rezulte nemijlocit din lege, fără a sau operatori interesaţi de același produs agricol sau depăși normele acesteia și fără a fi în contradicţie wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z alimentar. cu acestea. De menţionat că Regulamentul apro- La acest grup pot participa și alte părţi interesate”. bat prin HG RM nr.610/2010 a fost modifi cat prin În acest articol, la alineatul (2), avem o prevedere Hotărârea Guvernului nr. 456/2017 [11] cu transpu- hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG similară celei din articolul 9 alineatul (3) din Legea nerea parţială a Regulamentului (UE) nr.1151/2012 nr. 66/2008, conform căreia: al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 „(2) Un grup poate depune cerere de înregistrare noiembrie 2012 privind sistemele din domeniul numai pentru produsele agricole sau alimentare pe calităţii produselor agricole şi alimentare, publicat care le produce sau le obţine”. în Jurnalul Ofi cial al Uniunii Europene L 343 din 14 În linii mari, prevederea acestui articol nu se decembrie 2012 [7], şi Regulamentului delegat (UE) deosebește semnifi cativ de prevederea articolului nr.664/2014 al Comisiei din 18 decembrie 2013 de 9 alineatele (2) și (6) din Legea nr. 66/2008, doar că, completare a Regulamentului (UE) nr.1151/2012 al în opinia mea, este mai clară în ceea ce privește in- Parlamentului European şi al Consiliului cu privire teresul pentru înregistrarea unei IG sau DO, mani- la stabilirea simbolurilor Uniunii pentru denumirile festat atât din partea persoanelor juridice, cât și a de origine protejate, indicaţiile geografi ce protejate celor fi zice, fapt care nu poate fi îngrădit prin forma şi specialităţile tradiţionale garantate şi cu privire juridică de constituire a grupului. la anumite norme privind sursele, anumite norme Până a trece la prevederile Regulamentului procedurale şi anumite norme tranzitorii suplimen- de aplicare a Legii nr. 66/2008, vom mai examina tare, publicat în Jurnalul Ofi cial al Uniunii Europene încă un act internaţional în domeniul IG. Mă refer L 179 din 19 iunie 2014 [8]. la Aranjamentul de la Lisabona privind protecţia Așadar, secţiunea 1 cu indicele 1, introdusă prin indicaţiilor locului de origine a produselor și înregis- Hotărârea Guvernului nr.456/2017, prevede că: trarea lor internaţională, la care Republica Moldova „pentru a dobândi dreptul de utilizare a unei DO a aderat prin Legea nr. 1328/2000 [5]. sau a unei IG, persoana fi zică sau juridică trebuie să Articolul 5 al acestui Aranjament prevede: provină din aria geografi că delimitată corespunză- „1. Înregistrarea indicaţiilor locului de origine a toare, să producă produse în conformitate cu preve- produselor se va efectua la Biroul internaţional în derile caietului de sarcini pentru respectiva denumire baza cererii administraţiilor ţărilor Uniunii speciale în și să mai îndeplinească următoarele condiţii: numele persoanelor fi zice sau juridice de drept public 1) să fi e membru al grupului (asociaţiei) de produ- sau privat cărora le aparţine dreptul să utilizeze aceste cători, care a solicitat înregistrarea denumirii de origi- denumiri conform legislaţiei naţionale”. ne sau a indicaţiei geografi ce;

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 47 2) să fi e atestat de către grupul (asociaţia) de pro- înregistrării unei IG sau DO, având ca scop exclude- ducători din care face parte referitor la corespunderea rea instituirii de monopoluri de pe poziţia unor pro- sa cerinţelor din caietul de sarcini (...). ducători din arealul delimitat, restricţiile legale li- Cererea privind acordarea dreptului de utilizare mitându-se la arealul geografi c și caietul de sarcini, şi luarea în evidenţă în calitate de producător (...) se iar prin prevederea Regulamentului aprobat prin prezintă grupului (asociaţiei) de producători din aria HG RM nr.610/2010, această noţiune se transformă geografi că delimitată. într-un subiect de drept (asociaţie comercială) cu La cerere se anexează dosarul, care va conţine in- împuterniciri de reglementare, control și dispoziţie formaţia necesară pentru a aprecia corespunderea asupra tuturor utilizatorilor, fapt care poate afecta condiţiilor de producere (...). principiile liberei concurenţe. Grupul (asociaţia) de producători examinează do- Care ar fi motivul pentru ca grupului de produ- cumentele prezentate şi efectuează atestarea solici- cători să-i fi e impusă, prin act normativ, asociaţia tantului dreptului de utilizare (...)”. comercială ca formă juridică de constituire și care ar Acestea sunt doar o parte din condiţiile impu- fi oportunitatea ca această asociaţie să deţină con- se persoanelor ce doresc să utilizeze o IG sau DO trolul asupra celor care, ulterior înregistrării unei IG protejată, care ridică semne de întrebare cu refe- sau DO, utilizează aceste denumiri în condiţiile res- rire la prevederile Acordului dintre Republica Mol- pectării caietului de sarcini. wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z dova și Uniunea Europeană cu privire la protecţia La punctul 21 al Regulamentului aprobat prin indicaţiilor geografi ce ale produselor agricole și ali- HG RM nr.610/2010 mai există o prevedere, con- mentare, conform cărora „odată ce o indicaţie geo- form căreia: hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG grafi că este protejată în temeiul prezentului Acord, „(...) un grup ce solicită înregistrarea indicaţiei utilizarea denumirii protejate nu mai face obiectul geografi ce, a denumirii de origine sau a specialităţii niciunei înregistrări a utilizatorilor și al niciunei alte tradiţionale garantate trebuie să activeze în baza sta- taxe”. Să presupunem că prevederile Acordului se tutului său (...)”. referă doar la denumirile protejate în temeiul Acor- Impunerea unui statut grupului sugerează crea- dului menţionat. Dar cum rămâne cu obligaţiunea rea unei persoane juridice, care de fapt nu rezultă calităţii de membru al unor asociaţii și obligaţiunea din prevederile legii, nici din normele internaţionale de a fi atestat de către această asociaţie? Sau poate axate pe înregistrarea și utilizarea IG, DO și STG. noţiunea de utilizator este interpretată eronat? Ar Dar mai există prevederile Regulamentului fi curios să ne imaginăm cum ar putea fi aplicate (UE) nr.1151/2012 și Regulamentului delegat (UE) aceste prevederi în situaţia în care solicitantul înre- nr.664/2014. Poate în aceste acte europene sunt gistrării ar fi o persoană juridică de drept public care prevăzute normele din care s-au inspirat autorii nu are producere și în ce mod legislaţia va admite proiectului de modifi care a Regulamentului apro- forme de asociere în care calitatea de membru să fi e bat prin HG RM nr.610/2010? deţinută, concomitent, de oricare parte interesată, În prevederile Regulamentului (UE) nr.1151/2012, cum ar fi un SRL, o societate pe acţiuni, persoane la punctul 57 din preambul, este menţionat: fi zice și alte persoane juridice de drept public sau „Rolul grupurilor ar trebui să fi e clarifi cat și recu- privat. Principiul creării unor asociaţii sau societăţi noscut. Grupurile au un rol esenţial în procedurile comerciale presupune acordul benevol al persoa- de solicitare a înregistrării DO, IG și STG precum și în nelor interesate și nu cred că este justifi cată poziţia modifi carea caietelor de sarcini și a cerinţelor de anu- de a nu permite unui producător care respectă ca- lare. De asemenea, grupul poate dezvolta activităţi ietul de sarcini să utilizeze denumirea unei IG sau de supraveghere a protejării denumirilor înregistrate, DO din motivul că nu este membru al persoanei de asigurare a conformităţii producţiei cu caietul de juridice care a avut calitatea de solicitant la etapa sarcini, de informare și promovare a denumirilor înre- înregistrării acestei denumiri. gistrate precum și, în general, orice activitate prin care Presupun că noţiunea generală de asociere, care se urmărește creșterea valorii denumirilor înregistra- o regăsim în Legea nr.66/2008 și Regulamentul (CE) te și a efi cienţei sistemelor de calitate. De asemenea, nr.510/2006, este mai mult una formală în contextul grupul ar trebui să monitorizeze poziţia produselor pe

48 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW piaţă. Totuși aceste activităţi nu ar trebui să faciliteze tori, dar și argumentarea faptului că utilizatorii de- sau să conducă la măsuri anticoncurenţiale, incom- numirilor înregistrate trebuie să deţină calitatea de patibile cu articolele 101 și 102 din Tratatul privind membru al grupului în condiţiile impuse conform funcţionarea Uniunii Europene” [12]. Regulamentului aprobat prin HG RM nr.610/2010. Ca exemplu, Articolul 101 al Tratatului menţionat Prevederi mai concrete în acest sens le regăsim stabilește: la articolul 45 al Regulamentului (UE) nr.1151/2012, „(1) Sunt incompatibile cu piaţa internă și interzi- prin care se stabilește: se orice acorduri între întreprinderi, orice decizii ale „Un grup are următoarele drepturi: asocierilor de întreprinderi și orice practici concertate (a) să contribuie la garantarea calităţii, a reputaţiei care pot afecta comerţul dintre statele membre și care și a autenticităţii produselor sale de pe piaţă prin mo- au ca obiect sau efect împiedicarea, restrângerea sau nitorizarea utilizării comerciale a denumirii și, dacă denaturarea concurenţei în cadrul pieţei interne și, în este necesar, prin notifi carea autorităţilor de control; special, cele care: (b) să ia măsuri pentru asigurarea protecţiei juridi- (a) stabilesc, direct sau indirect, preţuri de cum- ce a DO și IG; părare sau de vânzare sau orice alte condiţii de (c) să desfășoare activităţi de informare și promo- tranzacţionare; vare (…); (b) limitează sau controlează producţia, comercia- (d) să desfășoare activităţi legate de asigurarea lizarea, dezvoltarea tehnică sau investiţiile; conformităţii unui produs cu caietul de sarcini; wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z (c) împart pieţele sau sursele de aprovizionare; (e) să adopte măsuri de efi cientizare a sistemului, (d) aplică, în raporturile cu partenerii comerciali, inclusiv de expertiză economică, efectuarea de ana- condiţii inegale la prestaţii echivalente, creând astfel lize economice, diseminare de informaţii economice hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG acestora un dezavantaj concurenţial; privind sistemul și activităţi de consiliere a producă- (e) condiţionează încheierea contractelor de ac- torilor; ceptarea de către parteneri a unor prestaţii supli- (f) să ia măsuri pentru a crește valoarea produselor mentare care, prin natura lor sau în conformitate cu și, dacă este cazul, să facă demersuri pentru a interzi- uzanţele comerciale, nu au legătură cu obiectul aces- ce sau contracara orice măsuri care sunt sau pot fi în tor contracte. defavoarea imaginii produselor”. (2) Acordurile sau deciziile interzise în temeiul pre- În alineatul (2) al acestui articol este menţionat zentului articol sunt nule de drept. că „statele membre pot încuraja, prin mijloace admi- (3) Cu toate acestea, prevederile alineatului (1) pot nistrative, formarea și funcţionarea grupurilor pe teri- fi declarate inaplicabile în cazul în care se contribuie la toriile lor (…)”. îmbunătăţirea producţiei sau distribuţiei de produse Acest alineat sugerează că înfi inţarea grupurilor ori la promovarea progresului tehnic sau economic, nu este legată nemijlocit de procedura de înregis- asigurând totodată consumatorilor o parte echitabilă trare a DO, IG sau STG, lăsându-se să se înţeleagă din benefi ciul obţinut și care: că în relaţiile cu o denumire înregistrată pot exista (a) nu impun întreprinderilor în cauză restricţii mai multe grupuri în condiţiile respectării aceluiași care nu sunt indispensabile pentru atingerea acestor caiet de sarcini. obiective; La fel, este de menţionat că există o delimitare (b) nu oferă întreprinderilor posibilitatea de a eli- clară între activitatea grupului (persoană juridică) mina concurenţa în ceea ce privește o parte semnifi - și cea a autorităţilor de control. Chiar dacă grupul cativă a produselor în cauză”. realizează unele activităţi legate de asigurarea Chiar dacă comunitatea europeană atribuie gru- conformităţii unui produs cu caietul de sarcini, pului un rol important în relaţiile cu IG, DO și STG, acest lucru nu poate fi interpretat pornind de la trebuie de menţionat că acest rol nu trebuie să fi e unele obligaţiuni ale utilizatorului în raport cu gru- unul distructiv pentru dezvoltarea sistemului. Anu- pul (persoană juridică) sau membrii acestuia și nici me din aceste considerente ar trebui să existe o cla- avându-se în vedere obţinerea de acte permisive ritate în ceea ce privește măsura în care grupul se sau realizarea de controale obligatorii din partea poate implica, mai ales în relaţiile cu alţi producă- acestui grup.

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 49 Drepturile grupului, conform articolului 45 al Guvernului nr. 456/2017, cu transpunerea parţială a Regulamentului (UE) nr.1151/2012, nu trebuie să Regulamentului (UE) nr.1151/2012 şi Regulamentu- aducă atingere dispoziţiilor Regulamentului (CE) lui delegat (UE) nr. 664/2014, în care de fapt nu se nr.1234/2007 [13], în care, la Secţiunea IA, Capitolul regăsesc norme prin care s-ar impune utilizatorilor II, se conţin prevederi referitoare la recunoașterea IG, DO sau STG obligaţiuni de genul: organizaţiilor de producători, organizaţiilor inter- „1) să fi e membru al grupului (asociaţiei) de pro- profesionale și organizaţiilor de operatori. ducători, care a solicitat înregistrarea denumirii de Urmând logica subiectului abordat în prezentul origine sau a indicaţiei geografi ce; articol, mă voi referi doar la o prevedere, care justi- 2) să fi e atestat de către grupul (asociaţia) de pro- fi că poziţia mea cu referire la grupul de producători ducători din care face parte referitor la corespunderea în contextul IG, DO și STG. Astfel, conform articolu- sa cerinţelor din caietul de sarcini (...)”, lui 125 litera f) al Regulamentului (CE) nr.1234/2007, precum și alte cerinţe impuse prin normele Re- se recomandă: gulamentului aprobat prin HG RM nr.610/2010 în „În cazurile în care o organizaţie de producători din relaţiile cu o asociaţie de producători. sectorul fructelor și al legumelor care își desfășoară Trezește nedumeriri și faptul că în Republica activitatea într-o anumită zonă economică este con- Moldova interesul sporit pentru o IG sau DO se ma- siderată, din punctul de vedere al unui anumit pro- nifestă din partea sectorului vitivinicol, iar Regu- wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z dus, reprezentativă pentru producţia și producătorii lamentul (CE) nr. 479/2008 privind organizarea co- din zona respectivă, statul membru în cauză poate, mună a pieţei vitivinicole [9] este practic dat uitării. la solicitarea organizaţiei de producători respectivi, Pe de altă parte, prevederile acestui Regulament nu hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG să decidă obligativitatea unor norme pentru produ- aduc nimic nou în ceea ce privește IG, DO sau STG, cătorii din zona respectivă care nu sunt membri ai comparativ cu cele discutate mai sus. De exemplu, organizaţiei de producători respective”. articolul 37 prevede: De exemplu, producătorii care nu sunt membri „(1) Orice grup de producători interesat sau, în ca- ar putea să achite organizaţiei de producători par- zuri excepţionale, orice producător izolat poate depu- tea din contribuţiile fi nanciare plătită de producă- ne o cerere de protecţie pentru o denumire de origine torii membri, în măsura în care aceasta se utilizează sau o indicaţie geografi că. La această cerere se pot pentru acoperirea costurilor pentru cercetare, stu- asocia şi alte părţi interesate”. dii de piaţă și promovarea vânzărilor suportate de Iar în articolul 45 se menţionează: „(1) Denumirile organizaţie sau asociaţie și de care benefi ciază toţi de origine protejate şi indicaţiile geografi ce protejate producătorii din zonă (a se vedea articolul 125 litera pot fi utilizate de orice operator care comercializează i) al Regulamentului (CE) nr.1234/2007). un vin produs în conformitate cu specifi caţiile cores- Fără a fi comentată, această prevedere este cla- punzătoare ale produsului”. ră și, așa cum a fost menţionat anterior, nu trebuie Referitor la autorităţile de control, conform arti- să fi e atinsă de prevederile Regulamentului (UE) colului 47, este stabilit: nr.1151/2012 în contextul grupurilor de produ- „(1) Statele membre desemnează autoritatea sau cători și utilizatori pentru IG, DO sau STG. Cu alte autorităţile competente responsabile de controalele cuvinte, standardele europene admit ca pentru privind respectarea obligaţiilor prevăzute în prezentul același produs, chiar și pentru cel provenit dintr-o capitol, în conformitate cu criteriile prevăzute la arti- zonă delimitată, pot coexista asociaţii de producă- colul 4 din Regulamentul (CE) nr. 882/2004. tori și producători care nu sunt membri ai acestor (3) Statele membre informează Comisia în legătu- asociaţii, dar care sunt legaţi de același produs. ră cu autoritatea sau autorităţile competente menţio- Cât privește Regulamentul delegat (UE) nate la alineatul (1). Comisia publică numele şi adre- nr.664/2014, în textul acestuia nu există nicio pre- sele acestora, pe care le actualizează periodic”. vedere cu referire la grupul de producători pentru o Totodată, articolul 48 al aceluiavin si eu cu voi la IG, DO sau STG sau utilizatorii acesteia. joacași Regulament menţionează: Este curios faptul că Regulamentul aprobat prin „(1) În ceea ce priveşte denumirile de origine pro- HG RM nr.610/2010 a fost modifi cat prin Hotărârea tejate şi indicaţiile geografi ce protejate (...), controlul

50 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW anual al respectării specifi caţiilor produsului, efectuat producătorii din Republica Moldova rămâne neva- în cursul producţiei vinului şi în timpul sau după con- lorifi cat, mai ales că există fonduri internaţionale diţionarea acestuia, este asigurat de: disponibile, de care ar putea benefi cia producătorii (a) una sau mai multe dintre autorităţile desem- pentru dezvoltarea acestui sistem. nate; sau În concluzie, voi menţiona necesitatea modifi - (b) unul sau mai multe organisme de certifi care. cării cadrului normativ naţional printr-o aborda- (3) Organismele de certifi care menţionate se con- re corespunzătoare a prevederilor standardelor formează standardului european EN 45011 sau ghi- internaţionale în scopul facilitării dezvoltării sis- dului ISO/IEC 65 (Cerinţe generale privind organismele temului de înregistrare și utilizare a IG, DO și STG, care aplică sisteme de certifi care a produselor)”. precum și elaborării unor prevederi adecvate și cla- Regulamentul mai conţine prevederi referitoare re cu referire la noţiunea de grup de producători, la organizaţiile de producători, care nu aduc nimic inclusiv prin introducerea de noi forme de creare și nou faţă de cele examinate mai sus în condiţiile Re- funcţionare a acestor grupuri, ţinându-se cont de gulamentului (CE) nr.1234/2007. toate particularităţile de înregistrare și utilizare a IG, În urma examinării reglementărilor naţionale, DO sau STG. De subliniat că astfel de recomandări dar și a celor internaţionale, se impune concluzia vin și de pe poziţia Ghidului practic privind gru- că anumite noţiuni sunt interpretate diferit, iar purile de producători elaborat în 2020 cu suportul noţiunile de grup și organizaţii de producători sau fi nanciar al Proiectului „Agricultura Competitivă în wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z noţiunile de producător, utilizator și operator sunt, Republica Moldova” [14], chiar dacă acest Ghid nu deseori, confundate. Totuși, nu am putut identifi ca conţine nicio referire la grupurile de producători norme primare prin care ar fi justifi cată abordarea în relaţiile cu IG, DO sau STG, fapt care ar admite, hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG excesivă a obligaţiunilor utilizatorului prevăzute eronat, impresia că în Republica Moldova pot fi conform Regulamentului aprobat prin HG RM nr. constituite grupuri de producători doar în una din 610/2010. Un lucru este cert – dacă în Uniunea formele juridice descrise în acest Ghid. Europeană accentele se pun pe produs și calităţile acestuia, în Republica Moldova accentele se pun REFERINŢE pe grupurile de producători. Se creează impresia că [1] Legea privind protecţia indicaţiilor geografi ce, sistemul IG, DO și STG intenţionat este blocat prin denumirilor de origine și specialităţilor tradiţionale impunerea de condiţii și restricţii, care vin să limite- garantate nr.66-XVI (adoptată la 27.03.2008, în vi- ze cercul celor care pot să dezvolte un produs cu IG goare din 25.10.2008); sau DO sau care au capacitatea să utilizeze o denu- [2] Acordul dintre RM și UE cu privire la protecţia mire înregistrată în corespundere cu caietul de sar- indicaţiilor geografi ce ale produselor agricole și cini. Or, ne confruntăm cu situaţia în care caietele de alimentare, Legea Republicii Moldova nr. 317 din sarcini conţin neargumentat, prevederi referitoare 27.12.2012; la capacităţile de producere ale unui cerc îngust de [3] Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107-XV producători, dar care, în esenţă, nu sunt legate de din 06.06.2002; calităţile produsului pentru un IG sau DO și, de fapt, [4] Regulamentul (CE) nr. 510/2006 al Consiliului nu ţin de tehnologii avansate, ci de factorii naturali din 20 martie 2006 privind protecţia indicaţiilor geo- și/sau umani. Părerea mea este că, pentru moment, grafi ce și a denumirilor de origine ale produselor interesul urmărit este cel al înregistrării unor denu- agricole și alimentare; miri notorii și este fi resc să existe interese de mo- [5] Aranjamentul de la Lisabona privind protecţia nopolizare a acestora, ceea ce nu ar fi fost posibil în indicaţiilor locului de origine a produselor și înregis- cazul unei denumiri noi necunoscute. trarea lor internaţională, la care Republica Moldova Pe de altă parte, chiar și în relaţiile cu denumirile a aderat prin Legea Republicii Moldova nr. 1328-XIV noi se impun proceduri și condiţii exagerate, axate din 27 octombrie 2000; pe documentele necesare pentru elaborarea caietu- [6] Regulamentul privind procedura de depu- lui de sarcini, precum și aprobarea acestuia. Și este nere, examinare şi înregistrare a indicaţiilor geo- regretabil că un domeniu atât de profi tabil pentru grafi ce, a denumirilor de origine şi a specialităţilor

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 51 tradiţionale garantate, aprobat prin Hotărârea Gu- re corespunzătoare a prevederilor standardelor vernului Republicii Moldova nr. 610 din 05.07.2010; internaţionale în scopul facilitării dezvoltării sis- [7] Regulamentul (UE) nr.1151/2012 al Parlamen- temului de înregistrare și utilizare a indicaţiilor tului European şi al Consiliului din 21 noiembrie geografi ce (IG), denumirilor de origine (DO) și 2012 privind sistemele din domeniul calităţii pro- specialităţilor tradiţionale garantate (STG), pre- duselor agricole şi alimentare, publicat în Jurnalul cum și elaborării unor prevederi adecvate și clare Ofi cial al Uniunii Europene L 343 din 14 decembrie cu referire la noţiunea de grup de producători, in- 2012; clusiv prin introducerea de noi forme de creare și [8] Regulamentul delegat (UE) nr.664/2014 al funcţionare a acestor grupuri, ţinându-se cont de Comisiei din 18 decembrie 2013 de completare a toate particularităţile de înregistrare și utilizare Regulamentului (UE) nr.1151/2012 al Parlamentu- a IG, DO sau STG. Modifi cările în cauză sunt reco- lui European şi al Consiliului cu privire la stabilirea mandate și de Ghidul practic privind grupurile de simbolurilor Uniunii pentru denumirile de origine producători, elaborat în 2020 cu suportul fi nanciar protejate, indicaţiile geografi ce protejate şi specia- al Proiectului „Agricultura Competitivă în Republica lităţile tradiţionale garantate şi cu privire la anumite Moldova”. norme privind sursele, anumite norme procedurale Cuvinte-cheie: grup de producători; caiet de sar- şi anumite norme tranzitorii suplimentare, publicat cini; indicaţii geografi ce (IG); denumiri de origine (DO); wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z în Jurnalul Ofi cial al Uniunii Europene L 179 din 19 specialităţi tradiţionale garantate (STG). iunie 2014; [9] Regulamentul (CE) nr. 479/2008 din 29 aprilie hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG 2008 privind organizarea comună a pieţei vitivinicole; ABSTRACT [10] Dicţionarul explicativ al limbii române DEX‚ 09 (2009) și MDA2 (2010); Producer Group? Several or One? The author [11] Hotărârea Guvernului nr. 456 din 21.06.2017 emphasizes the need to amend the national regu- pentru modifi carea şi completarea Hotărârii Guver- latory framework through a proper approach to nului nr.610 din 5 iulie 2010; the provisions of international standards in order [12] Tratatul privind funcţionarea Uniunii Euro- to facilitate the development of the system of re- pene; gistration and use of geographical indications (GI), [13] Regulamentul (CE) nr. 1234/2007 al Con- appellations of origin (AO) and traditional speci- siliului din 22 octombrie 2007 de instituire a unei alties guaranteed (TSG), and the elaboration of organizări comune a pieţelor agricole și privind appropriate and clear provisions with reference to dispoziţii specifi ce referitoare la anumite produse the notion of producer group, including by introdu- agricole; cing new forms of creation and operation of these [14] Ghidul practic privind grupurile de pro- groups, taking into account all the particularities of ducători elaborat în 2020 cu suportul fi nanciar al registration and use of GI, AO or TSG. These amend- Proiectului „Agricultura Competitivă în Republica ments are also recommended by the Practical Gui- Moldova”. de on Producer Groups developed in 2020 with the fi nancial support of the Project “Competitive Agri- REZUMAT culture in the Republic of Moldova”.

Grup de producători? Mai multe sau unul? Keywords: producer group; specifi cation; geogra- Autorul scoate în evidenţă necesitatea modifi - phical indications (GI); appellations of origin (AO); tra- cării cadrului normativ naţional printr-o aborda- ditional specialties guaranteed (TSG).

52 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW CZU: 347.77 I (continuare din numărul anterior)

ION ŢÎGANAȘ, | DR., CONF. UNIV., AVOCAT SPECIALIZAT ÎN PROPRIETATEA INTELECTUALĂ

wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z

hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG Acţiuni cu privire la serviciile de hosting și ca o instanţă judecătorească sau o autoritate admi- găzduire nistrativă să impună furnizorului de servicii oprirea Așa cum remarcam la începutul articolului, sau prevenirea unei încălcări. Mai mult, Directiva comerţul online este într-o continuă expansiune și, nu afectează posibilitatea ca statele membre să cel mai probabil, ritmul creșterii va avansa în urmă- instituie proceduri de reglementare a eliminării torii ani, inclusiv în Republica Moldova. Platformele informaţiilor sau blocării accesului la acestea. online au devenit adevărate centre comerciale, care Ţinând cont de aceste prevederi, majoritatea sta- oferă, direct sau indirect, tot spectrul de bunuri și telor Uniunii Europene și-au reglementat propriile servicii necesare consumatorilor. proceduri interne cu privire la: Atât la nivel internaţional, cât și la nivel naţional ▪ eliminarea ofertelor și anunţurilor de vânzare este încetăţenită regula potrivit căreia atunci când a bunurilor și serviciilor care încalcă drepturile de un serviciu al societăţii informaţionale constă în proprietate intelectuală; stocarea informaţiilor furnizate de un destinatar al ▪ blocarea și restricţionarea conturilor utilizate serviciului, furnizorul acelui serviciu nu este res- pentru distribuirea ilegală a bunurilor și serviciilor; ponsabil pentru informaţiile stocate la cererea unui ▪ prevenirea posibilităţii ca infractorii să își des- destinatar al serviciului, cu condiţia ca: chidă conturi noi, prin intermediul cărora să conti- ▪ furnizorul să nu aibă cunoștinţă de activi- nue distribuirea ilegală a bunurilor și serviciilor. tatea sau informaţia ilicită, iar în ceea ce privește Notifi carea de eliminare reprezintă o măsură efi ci- acţiunile în daune, să nu aibă cunoștinţă de fapte entă și funcţională de mulţi ani în Uniunea Europea- sau circumstanţe din care să rezulte că activitatea nă. Potrivit procedurii respective, orice persoană in- sau informaţia este vădit ilicită sau teresată poate formula o cerere sau plângere către ▪ furnizorul, din momentul în care ia cunoștinţă un intermediar online, cu solicitarea de a elimina de acestea, acţionează prompt pentru a elimina produsul sau serviciul oferit spre vânzare de un terţ. informaţiile sau pentru a bloca accesul la acestea. Blocarea și restricţionarea conturilor utilizate pen- În pofi da acestui fapt, Directiva 2000/31/CE tru distribuirea ilegală a bunurilor și serviciilor îi per- privind anumite aspecte juridice ale serviciilor mit titularului de drepturi să-l priveze pe deţinătorul societăţii informaţionale, în special ale comerţului conturilor de posibilitatea de a plasa noi oferte de electronic pe piaţa internă, stabilește posibilitatea vânzare în urma eliminării ofertelor anterioare.

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 53 Prevenirea deschiderii noilor conturi. În general, ▪ dacă, având posibilitate tehnică să blocheze, deschiderea unui cont nou, după blocarea celui să restricţioneze accesul şi/sau să şteargă în timp anterior, nu constituie o procedură difi cilă pentru oportun obiectele ce sunt publicate şi/sau utilizate infractori. cu încălcarea dreptului de autor şi/sau a drepturi- Prin prisma posibilităţii iniţierii acţiunilor ce vi- lor conexe şi fi ind înştiinţată de titularul de drepturi zează serviciile de hosting și găzduire, remarcăm despre încălcarea în cauză, nu a executat cerinţele că legislaţia Republicii Moldova fi e, în general, nu titularului dreptului privind blocarea, restricţiona- reglementează asemenea proceduri, fi e prevederile rea accesului şi/sau ştergerea obiectelor indicate; existente necesită a fi ajustate. ▪ dacă, fi ind informată despre activitatea ilega- Așadar, Legea 38/2008 conţine doar o menţiune lă din domeniul dreptului de autor şi/sau al dreptu- sumară potrivit căreia „titularul de drepturi poate rilor conexe, favorizează, fi nanţează şi contribuie la cere dispunerea măsurilor de încetare a încălcării şi acţiunile ilegale ale altei persoane; împotriva intermediarilor ale căror servicii sunt uti- ▪ dacă publică informaţie eronată, modifi că sau lizate de un terţ pentru a încălca drepturile sale asu- şterge informaţia privind titularul dreptului de au- pra mărcii”. Este adevărat că, în Hotărârea Curţii de tor şi/sau al drepturilor conexe, inclusiv distribuie Justiţie a Uniunii Europene pe cazul L’Oreal v. eBay exemplare de opere şi/sau de obiecte ale dreptu- (C-324/09), instanţa a specifi cat că a treia propoziţie rilor conexe despre care această informaţie a fost

wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z a art. 11 a Directivei 2004/48/CE privind respecta- modifi cată sau ştearsă; rea drepturilor de proprietate intelectuală trebuie ▪ dacă pune intenţionat la dispoziţia terţelor interpretată astfel încât instanţele judecătorești persoane orice informaţie (linkuri, adrese web)

hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG naţionale „să poată dispune o încheiere judecăto- care creează posibilitatea de a avea acces ilegal la rească împotriva intermediarilor ale căror servicii obiectele dreptului de autor şi/sau ale drepturilor sunt utilizate de un terţ pentru a încălca drepturi- conexe. le de proprietate intelectuală, nu doar în ceea ce Considerăm că este necesară adaptarea acestei privește încetarea încălcării respective, dar și în ve- norme prin concretizarea: derea prevenirii încălcărilor viitoare de același fel”. ▪ subiecţilor cu drept de formulare a notifi cări- Din acest punct de vedere, considerăm oportu- lor de eliminare; nă completarea legislaţiei naţionale referitoare la ▪ justifi cării notifi cărilor de eliminare; protecţia mărcilor cu noi proceduri juridice privind: ▪ subiecţilor pasibili de răspundere; eliminarea ofertelor și anunţurilor de vânzare a bu- ▪ formei și limitelor răspunderii; nurilor și serviciilor care încalcă drepturile asupra ▪ procedurii tehnice privind blocarea și mărcilor; blocarea și restricţionarea conturilor utiliza- restricţionarea conturilor utilizate pentru distribui- te pentru distribuirea ilegală a bunurilor și serviciilor; rea ilegală a conţinutului digital; prevenirea posibilităţii ca infractorii să își deschidă ▪ procedurii de prevenire a posibilităţii ca in- conturi noi, prin intermediul cărora să continue dis- fractorii să își deschidă conturi noi, care să continue tribuirea ilegală a bunurilor și serviciilor. distribuirea ilegală a conţinutului digital etc. Pe de altă parte, prin prisma dreptului de autor, În context, reiterăm că măsura legală de iniţiere suplimentar la prevederile art. 61, alin. 1 al Legii a acţiunilor ce vizează serviciile de hosting și găz- 139/2010, legiuitorul naţional a stabilit o procedură duire este reglementată insufi cient de legislaţia de interacţiune și un anumit grad de responsabili- naţională. Prin urmare, titularii de drepturi vor avea tate al intermediarilor online. Astfel, persoana fi zică impedimente în a-și proteja drepturile de proprie- sau juridică care acordă servicii de hosting şi/sau tate intelectuală în mediul online. transmisii de date (internet/intranet), inclusiv in- Principiul „Urmează banii” ternet-provider, se consideră complice atunci când Anual, fenomenul de contrafacere și piraterie contribuie nemijlocit la încălcarea dreptului de au- produce un impact devastator asupra titularilor de tor şi/sau a drepturilor conexe şi poartă răspundere drepturi, statelor și consumatorilor. Totodată, ac- pentru încălcarea acestor drepturi în următoarele tivitatea respectivă este generatoare de benefi cii cazuri:

54 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW fi nanciare colosale. Potrivit unui studiu realizat de pentru a oferi compensaţii societăţii pentru preju- Ofi ciul de Proprietate Intelectuală al Uniunii Euro- diciul cauzat în urma infracţiunilor de contrafacere pene și de Organizaţia pentru Cooperare și Dezvol- și piraterie. tare Economică în 20191, până la 6,8% din importu- Infractorii care se afl ă în spatele comerţului cu rile Uniunii Europene, adică 121 de miliarde de euro produse contrafăcute și piratate sunt motivaţi de pe an, sunt bunuri contrafăcute. Ambele seturi de profi t. În consecinţă, instituţiile de aplicare a drep- cifre sunt semnifi cativ mai mari decât cele consta- turilor de proprietate intelectuală ar trebui să se tate în ediţia anterioară, publicată în 2016 de către axeze pe recuperarea activelor și descurajarea viito- cele două organizaţii, ceea ce indică faptul că pro- rilor infractori. blema a devenit și mai gravă în ultimii ani. În peri- Răspunderea penală oada 2013-2017, aceste pierderi s-au ridicat la peste Formele și limitele răspunderii penale, precum 83 de miliarde de euro pe an. În plus, s-au pierdut și sancţiunile pentru încălcarea drepturilor de pro- peste 671 000 de locuri de muncă din întreprinderi prietate intelectuală sunt puţin reglementate de legitime, iar statele membre au pierdut venituri fi s- convenţiile internaţionale sau directivele europene. cale de 15 miliarde de euro pe an. Cel mai frecvent, tratatele internaţionale se limitea- Având la bază veniturile de care se bucură ză la unele norme cu caracter general, instituind organizaţiile criminale internaţionale ca urmare niște standarde minime, cum ar fi :

wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z a activităţii de contrafacere și piraterie, titularii de ▪ Procedurile penale și sancţiunile aplicabile drepturi și autorităţile competente promovează se referă, în special, la actele deliberate de contra- ideea „urmăririi banilor”. Această măsură este avan- facere a mărcilor și de piraterie, care aduc atingere

hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG tajoasă prin faptul că permite stabilirea identităţii drepturilor de autor; infractorilor și facilitează identifi carea, sechestrarea ▪ Răspunderea penală se va aplica, în special, în și confi scarea mijloacelor fi nanciare provenite din cazurile comise la scară comercială; activităţi de contrafacere și piraterie. Măsurile de ▪ Sancţiunile vor include forme de pedeapsă combatere a spălării banilor pot fi utilizate indirect precum închisoarea și/sau amenzile; ca instrument de perturbare a activităţilor organi- ▪ Sancţiunile sunt sufi ciente pentru a fi descu- zate la scară largă, care implică încălcări ale dreptu- rajatoare și vor fi la un nivel comparativ cu cele apli- rilor de proprietate intelectuală. cate unor infracţiuni grave similare; În acest context, adoptarea și modifi carea re- ▪ În cazurile adecvate, sancţiunile posibile vor centă a cadrului legislativ naţional cu privire la include sechestrarea, confi scarea și distrugerea 2 spălarea banilor reprezintă o oportunitate pentru mărfurilor contrafăcute, precum și a tuturor mate- autorităţile responsabile de asigurarea respectării rialelor și instrumentelor care au servit direct la co- drepturilor de proprietate intelectuală, mai ales în miterea infracţiunii. cazul încălcărilor din mediul online. Prin urmare, statele trebuie să stabilească în mod La nivel internaţional, se recunoaște că priva- individual propriile proceduri penale, care să previ- rea infractorilor de bunuri poate avea un efect de nă și să pedepsească încălcările drepturilor de pro- pedeapsă mai mare decât amenzile sau pedepse- prietate intelectuală, inclusiv în mediul online. le cu închisoarea. Astfel, se reduce profi tabilitatea Analiza legislaţiei penale din statele Uniunii Eu- infracţiunilor și se împiedică procesul de reinvestire ropene relevă faptul că atât procedurile penale, cât a veniturilor criminale în alte activităţi criminale. În și sancţiunile aplicabile nu sunt armonizate. Totuși, plus, activele criminale recuperate pot fi utilizate constatăm câteva elemente specifi ce majorităţii 1 https://euipo.europa.eu/tunnel-web/secure/webdav/ legislaţiilor, și anume: guest/document_library/observatory/documents/re- ports/2020_Status_Report_on_IPR_infringement/2020_ ▪ Obiect al răspunderii penale constituie, de obi- Status_Report_on_IPR_infringement_en.pdf cei, orice formă de utilizare ilegală a unei mărci sau a 2 Legea nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea unui obiect al dreptului de autor și drepturilor conexe; spălării banilor și fi nanţării terorismului; Legea nr. 75/2020 ▪ Prin prisma laturii obiective, se pedepsesc privind procedura de constatare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării banilor și fi nanţării terorismului și modul infracţiunile de contrafacere și piraterie, comise cu de aplicare a sancţiunilor intenţie;

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 55 ▪ Scopul comercial – în marea majoritate a ca- Participarea titularului de drepturi zurilor, răspunderea penală se aplică pentru încălcă- Iniţierea și gestiunea investigaţiilor penale pri- rile drepturilor de proprietate intelectuală comise la vind comiterea faptelor de contrafacere și piraterie scară comercială. Prin urmare, dovedirea existenţei în statele Uniunii Europene se pot face atât prin unei activităţi economice este determinantă, având procedura sesizării titularului, cât și prin procedura în vedere că contrafacerea sau piratarea în proporţii ex-offi cio. Prin urmare, în cazul procedurii din ofi ciu, mici nu va face obiectul investigaţiilor penale; nu este obligatorie participarea titularilor de drep- ▪ Subiect al răspunderii penale este atât per- turi la această fază, la fel cum nici lipsa plângerii/ soana fi zică, cât și persoana juridică, ceea ce con- sesizării din partea titularului de drepturi nu con- stituie un aspect important pentru încălcările în stituie temei pentru neînceperea sau încetarea ur- mediul online, mai ales în cazurile care dovedesc măririi penale. Titularii de drepturi pot fi implicaţi în implicarea intermediarilor; procedura penală la fazele ulterioare, de exemplu, ▪ În majoritatea statelor, amenda și privaţiunea atunci când se stabilește existenţa circumstanţelor de libertate sunt principalele forme de pedeapsă a agravante. răspunderii penale. Valoarea amenzii este sufi cient Contrar practicii europene, conform legislaţiei de descurajatoare pentru a nu admite repetarea procesual penale a Republicii Moldova, în cazul în faptelor, iar privaţiunea de libertate se poate aplica care organul de urmărire penală depistează nemij-

wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z pe un termen de până la zece ani. Fiind tratată ca locit sau este sesizat în legătură cu săvâşirea sau un furt intelectual, încălcarea drepturilor de autor în pregătirea pentru săvârşirea unor infracţiuni prevă- mediul online se pedepsește în Marea Britanie simi- zute la art. 1852 din Codul penal, acesta notifi că ti-

hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG lar infracţiunilor de furt ordinar, inclusiv cu zece ani tularul de drepturi sau autoritatea abilitată conform de privaţiune de libertate; legislaţiei privind protecţia indicaţiilor geografi ce, ▪ În afară de amenzi și privaţiune de libertate, denumirilor de origine şi specialităţilor tradiţionale legislaţiile consultate prevăd posibilitatea confi scă- garantate. Dacă titularul de drepturi sau autoritatea rii și distrugerii mărfurilor contrafăcute și piratate, abilitată conform legislaţiei privind protecţia indi- publicarea hotărârilor judecatorești, lichidarea per- caţiilor geografi ce, denumirilor de origine şi speci- soanelor juridice sau interzicerea efectuării anumi- alităţilor tradiţionale garantate, în termen de 15 zile tor activităţi. lucrătoare de la data primirii notifi cării, nu depune Pe de altă parte, în urma ratifi cării Acordului plângerea prealabilă, organul de urmărire penală TRIPs, Republica Moldova a instituit răspunderea nu începe urmărirea penală. penală pentru încălcarea drepturilor de proprietate Probarea prejudiciului cauzat titularului de drep- intelectuală, iniţial pentru încălcarea dreptului de turi autor și a drepturilor conexe, iar ulterior și pentru În general, condiţia de bază impusă de legislaţia celelalte obiecte de proprietate intelectuală. În mo- europeană se rezumă la constatarea încălcării mentul de faţă, procedurile penale și sancţiunile drepturilor de proprietate intelectuală, comise aplicabile pentru infracţiunile menţionate sunt in- cu intenţie și în scopuri comerciale. Prin urmare, serate în Codul de procedură penală și Codul penal legislaţia penală a majorităţii statelor Uniunii Eu- ale Republicii Moldova. ropene stabilește că aplicarea răspunderii penale Realizând o analiză comparativă a legislaţiei pe- pentru acţiunile de contrafacere sau piraterie nu nale naţionale și legislaţiei penale a unor state ale necesită dovedirea cauzării prejudiciului pentru Uniunii Europene, constatăm existenţa unor com- titularii de drepturi. Chiar și în cazuri singulare3 în ponente de infracţiuni similare, precum și a unor care legislaţia naţională solicită probarea existenţei proceduri penale apropiate. unui prejudiciu cauzat titularilor de drepturi, valoa- În același sens însă trebuie să evidenţiem câte- rea prejudiciului este mult mai mică decât cea soli- va aspecte care fi e lipsesc în legislaţia naţională, fi e citată în Republica Moldova. sunt reglementate insufi cient sau într-o formă care 3 Legislaţia penală din Ungaria solicită constatarea unui generează contradicţii și incompatibilităţi de apli- prejudiciu de doar 300 EUR (în condiţiile unui PIB pe cap de care a acestora, și anume: locuitor de 16150 USD (în 2018)).

56 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW Pe de altă parte, în cazul infracţiunilor prevăzute în mediul online sunt extrem de difi cil de realizat în de art. 1851, 1852, 2462 ale Codului penal al Repu- Republica Moldova, iar pentru titularii de drepturi – blicii Moldova, legiuitorul condiţionează aplicarea reprezintă de-a dreptul o mare provocare. răspunderii penale de cauzarea prejudiciului în Toate constatările noastre la capitolul dedicat proporţii mari sau deosebit de mari, după caz. În răspunderii penale își găsesc confi rmarea în numă- acest sens, se operează cu formulările „dacă sunt în rul extrem de redus al cazurilor penale din Republica proporţii mari”, „care au cauzat daune în proporţii Moldova care vizează încălcarea drepturilor de pro- mari” sau „în proporţii deosebit de mari”. prietate intelectuală. Conform Raportului naţional Prin prisma art. 126 al Codului penal, se con- privind respectarea drepturilor de proprietate inte- sideră proporţii mari valoarea bunurilor sustrase, lectuală în Republica Moldova6, în 2019, Inspectora- dobândite, primite, fabricate, distruse, utilizate, tul General al Poliţiei a iniţiat doar 9 cauze penale în transportate, păstrate, comercializate, trecute pes- acest sens, iar Procuratura a gestionat doar 5 dosare te frontiera vamală, valoarea pagubei pricinuite penale. De-a dreptul uimitor este faptul că, potrivit de o persoană sau de un grup de persoane, care aceluiași Raport, instanţele judecătorești naţionale depăşeşte 20 de salarii medii lunare pe economie nu au examinat în 2019 niciun dosar penal care să prognozate, stabilite prin hotărârea de Guvern4 în aibă la bază încălcarea drepturilor de proprietate vigoare la momentul săvârșirii faptei. intelectuală (art. 1851 și 1852 ale Codului Penal), în Drept urmare, pentru iniţierea unei cauze penale procedură fi ind doar o cauză penală privind falsifi - wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z în Republica Moldova pe faptul comiterii încălcării carea și contrafacerea produselor. drepturilor de proprietate intelectuală în mediul REFERINŢE

hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG online este necesară demonstrarea existenţei unui 1. h ps://euipo.europa.eu/tunnel-web/secure/ prejudiciu de cel puţin 8000 EUR (în condiţiile unui webdav/guest/document_library/observatory/doc- PIB pe cap de locuitor de 2724 USD (în 2018)). Va- uments/reports/2020_Status_Report_on_IPR_in- loarea prejudiciului din Republica Moldova este fringement/2020_Status_Report_on_IPR_infringe- mult mai mare nu doar în raport cu statele Uniunii ment_en.pdf Europene. Prin comparaţie, conform legislaţiei din 2. Legea nr. 308/2017 cu privire la preveni- Ucraina, titularul de drepturi trebuie să dovedească rea și combaterea spălării banilor și fi nanţării că i s-a cauzat un prejudiciu de doar 740 EUR sau terorismului, Monitorul Ofi cial nr.58-66/133 din de mai puţin de zece ori comparativ cu Republica 23.02.2018. 5 Moldova . 3. Legea nr. 75/2020 privind procedura de con- Acestea sunt doar două exemple prevăzute de statare a încălcărilor în domeniul prevenirii spălării legislaţia penală a Republicii Moldova care vin în banilor și fi nanţării terorismului și modul de aplica- contradicţie totală cu prevederile existente în Uni- re a sancţiunilor, Publicat : 12-06-2020 în Monitorul unea Europeană. Iată de ce considerăm imperios Ofi cial Nr. 142-146 art. 260. necesare modifi carea și completarea obiectului 4. Hotărârea Guvernului nr. 678/2019 privind componentelor de infracţiune, având în vedere că aprobarea cuantumului salariului mediu lunar pe reglementarea actuală nu este sufi cientă. Mai mult, economie, prognozat pentru anul 2020, Publicat: pe marginea subiectului pe care-l tratăm în acest 31-12-2019 în Monitorul Ofi cial Nr. 400-406 art. articol, constatăm că investigarea și atragerea la răs- 1016. pundere penală a persoanelor care comit infracţiuni 5. h ps://euipo.europa.eu/tunnel-web/secure/ 4 Hotărârea Guvernului nr. 678/2019 privind aprobarea webdav/guest/document_library/observatory/do- cuantumului salariului mediu lunar pe economie, progno- zat pentru anul 2020 cuments/News/Ukraine-guide_en.pdf 5 https://euipo.europa.eu/tunnel-web/secure/webdav/ guest/document_library/observatory/documents/News/ 6 http://observatorpi.md/assets/fi les/raport/raport_natio- Ukraine-guide_en.pdf nal_2019.pdf

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 57 REZUMAT ABSTRACT

Instrumente juridice împotriva încălcării Legal Instruments against Infringement of In- drepturilor de proprietate intelectuală în me- tellectual Property Rights in the Online Environ- diul online. Încălcarea drepturilor de proprietate ment. Infringement of intellectual property rights intelectuală în mediul online reprezintă, de multe in the online environment are often extremely ori, acţiuni extrem de complexe și complicate, mai complex and complicated actions, especially from ales din punct de vedere tehnologic. Prin urmare, a technological point of view. Therefore, the soci- reacţia societăţii la încălcările respective urmează a ety’s reaction to those infringements is to be swift fi rapidă și efi cientă. Combaterea fenomenelor de and eff ective. Combating counterfeiting and piracy contrafacere și piraterie în mediul online trebuie să phenomena in the online environment must fi rst presupună, mai întâi, o analiză complexă din par- involve a complex analysis by the authorities of the tea autorităţilor a factorilor care favorizează aceste factors that favor these phenomena, followed by fenomene, urmată de implementarea efi cientă a the eff ective implementation of concrete actions. acţiunilor concrete. Considerăm că, în mod priori- We believe that, as a matter of priority, the legal tar, trebuie să fi e ajustat cadrul legal din domeniu. framework in the fi eld needs to be adjusted. Even Chiar dacă dispune de unele instrumente juridice if it has some legal tools to counter infringements

wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z de contracarare a încălcărilor drepturilor de pro- of intellectual property rights in the online environ- prietate intelectuală în mediul online, Republica ment, the Republic of Moldova needs to regulate Moldova are nevoie de reglementarea unor măsuri new legal measures in this regard meant to facili- hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG juridice noi în acest sens menite să faciliteze asigu- tate the enforcement of rights in the conditions of rarea respectării drepturilor în condiţiile dezvoltării current technological development. tehnologice actuale. Keywords: online environment; counterfeiting; Cuvinte-cheie: mediu online; contrafacere; pira- piracy; right of information; blocking the website; terie; dreptul la informare; blocarea paginii web; ho- hosting; the “follows the money” principle; criminal sting; principiul „urmează banii”, răspundere penală. liability.

58 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW CZU: 347.78 C

FLORIN MIHAILOV, | CONSULTANT SUPERIOR, SECŢIA LEGISLAŢIE, DIRECŢIA JURIDICĂ, AGENŢIA DE STAT PENTRU PROPRIETATEA INTELECTUALĂ

wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z

TUNCI CÂND CUMPĂRĂ (DESCARCĂ) UN PROGRAM (SOFT- proprietăţii industriale). Iată de ce, din cauza fap- AWARE), UTILIZATORII OBŢIN DOAR O LICENŢĂ DE UTILIZARE tului că utilizarea acestora nu are mereu un carac-

A ACELUI SOFT ÎN BAZA SISTEMULUI DE DREPT DE AUTOR. ACEȘTIA ter public, a fost stabilită protecţia programelor de hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG NU DEŢIN DREPTURI TOTALE ASUPRA LUI ȘI SE OBLIGĂ SĂ RESPECTE calculator prin intermediul sistemului de drept de CONDIŢIILE DE LICENŢIERE CARE PRECED INSTALĂRILE DE SOFT. autor, acesta fi ind asimilat operelor literare datorită COSTUL ȘI VALOAREA ADEVĂRATĂ ALE UNUI PRODUS SOFTWARE limbajului de codifi care în care sunt scrise progra- CONSTAU ÎN LINIILE LUI DE COD, ACESTEA FIIND COMENZILE mele de calculator. VIRTUALE CARE ÎI INDICĂ UNUI CALCULATOR CE ȘI CUM SĂ EXE- Republica Moldova este o ţară semnatară a CUTE. ASTFEL, PENTRU CĂ DESEORI HARDWARE-UL ESTE PUS ÎN Acordului Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii FUNCŢIUNE DE SOFTWARE, DELIMITAREA DINTRE DREPTUL DE AU- Intelectuale privind dreptul de autor [1] pre- TOR ȘI BREVETELE DE INVENŢIE TREBUIE ATENT ANALIZATĂ. cum și a Convenţiei de la Berna privind protecţia operelor literare și artistice [2]. Astfel, în conformi- Cum ne protejăm un program de calculator și ce tate cu art. 4 din Acordul Organizaţiei Mondiale se întâmplă atunci când corelăm acel program de a Proprietăţii Intelectuale privind dreptul de calculator cu un produs sau proces inventiv? – aces- autor, programele de calculator sunt protejate tea sunt întrebările la care specialiștii din domeniu în calitate de opere literare în sensul art. 2 din încearcă să răspundă. Convenţia de la Berna. În plus, articolul 10 din Cum protejăm un program de calculator? Acordul privind aspectele comerciale ale drep- Istoric vorbind, odată cu apariţia programului turilor de proprietate intelectuală (Acordul pentru computer a apărut și problema defi nitivării TRIPS) stipulează că: „Programe de calculator, fi e regimului de protecţie a acestuia. Luându-se în că sunt exprimate în cod sursă, fi e în cod obiect, considerare mai multe opinii referitoare la această vor fi protejate ca opere literare în baza Convenţiei problemă, au fost formulate trei accepţiuni privind de la Berna (1971)” [3]. protecţia juridică a programelor pentru computer: Mai mult ca atât, la nivel internaţional unele – Dreptul de autor; ţări au decis să prevadă expres inadmisibilitatea – Brevetele de invenţie (în anumite cazuri spe- brevetării programelor de calculator. Aceeași cifi ce); situaţie o regăsim și în legislaţia din Republica – În baza prevederilor ce ţin de combaterea în- Moldova, unde, în temeiul art. 6 alin. (2) lit. c) din călcărilor secretelor comerciale. Legea nr. 50/2008 privind protecţia invenţiilor, Programele de calculator nu iau forma unor ,,nu sînt considerate invenţii: planurile, principiile şi obiecte tangibile (precum alte obiecte ale metodele în exercitarea activităţilor intelectuale, în

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 59 materie de jocuri sau în domeniul activităţilor eco- Cum și de ce poţi breveta un program de calcu- nomice, precum şi programele de calculator” [4]. lator? Astfel, conform Legii nr. 139/2010 privind drep- Pentru ca o invenţie să se bucure de protecţie tul de autor și drepturile conexe, programele pen- juridică, aceasta trebuie să aibă ca obiect un pro- tru calculator reprezintă ,,un ansamblu de instrucţi- dus sau un procedeu din orice domeniu tehno- uni, comenzi şi/sau de coduri exprimate în orice formă logic, cu condiţia ca invenţia să fi e nouă, să im- sau mod, destinate funcţionării calculatorului pentru plice o activitate inventivă şi să fi e susceptibilă a atinge un anumit scop sau rezultat. Noţiunea „pro- de aplicare industrială. gram pentru calculator” se extinde şi asupra progra- Caracterul de noutate nu reprezintă o provocare mului încorporat în memoria calculatorului, a materi- atât timp cât de regulă protecţia este solicitată pen- alului de însoţire a unui program creat, a materialului tru noul cod ce aduce o nouă funcţionalitate. Pro- pregătitor obţinut în procesul elaborării unui program vocarea de regulă constă în identifi carea activităţii cu condiţia că acesta este conceput şi exprimat într-o inventive a programului de calculator. astfel de formă încât materialul pregătitor se poate Prin urmare, vor exista desigur programe de calcu- solda ulterior cu elaborarea programului de calcula- lator care se vor caracteriza printr-o activitate inven- tor. Programul de calculator poate fi exprimat în orice tivă, însă majoritatea programelor de calculator sunt limbaj, fi e în codul-sursă, fi e în codul-obiect” [5]. create prin imbunătăţiri și modifi cări ale unor linii de wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z Astfel, putem concluziona că programele de cal- cod deja create anterior, fapt evident pentru o persoa- culator se bucură de protecţie juridică conform sis- nă califi cată în domeniu. Iată de ce aceste programe temului dreptului de autor. de calculator nu vor putea avea și caracter inventiv.

hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG Programele de calculator ca obiect al dreptu- Astfel, industria software întâmpină provocări la lui de autor protecţia prin brevet a programelor de calculator, Conform celor menţionate supra, un program odată ce majoritatea programelor de calculator evo- de calculator original este asimilat unei opere li- luează progresiv din versiuni anterioare – lucru ce terare, care, odată fi ind într-o formă concretă de elimină caracterul de noutate al invenţiei din start. exprimare, se bucură de protecţie ca atare (toa- Din acest considerent, software-ul tratat sin- tă viaţa autorului plus 70 de ani după data morţii gular este exclus din domeniul brevetelor, ceea acestuia începând cu 1 ianuarie a anului următor ce înseamnă că brevetele nu pot fi acordate doar morţii acestuia), fără a fi obligatorii îndeplinirea pentru programul de calculator. Această regulă altor formalităţi, ca în cazul brevetelor de invenţie. se aplică indiferent de conţinutul programului Totuși, dreptul de autor protejează ,,expresia ideii”, de computer. Pentru a fi brevetabilă, invenţia nu și procedeele, conceptele și metodele ce stau la trebuie să fi e compusă din altceva decât progra- baza programului de calculator. mul de calculator sau, altfel spus, trebuie să fi e o În practică acest fapt ar putea presupune că un invenţie legată de computer. dezvoltator abil de programe de calculator ar putea Aceasta înseamnă că invenţia ar trebui luată în decompila codul sursă al unui program de calcula- considerare în ansamblu atunci când se evaluea- tor și ar putea cu ușurinţă ,,să se inspire” din esenţa ză că un efect tehnic apare ca rezultat al software- și funcţionalitatea acestuia. ului sau al programului de computer, iar proble- Astfel, programele de calculator nu se ma în joc constă în faptul dacă întreaga invenţie, manifestă ca fiind doar o altă formă de expresie creată în baza combinaţiei dintre un program de literară, deoarece limbajul de cod ce stă la baza computer și toate celelalte elemente, este bre- funcţionării acestuia nu este corelat direct cu for- vetabilă. Prin urmare, ne vom concentra mai de- ma de exprimare, ci mai degrabă cu instrucţiunile grabă pe ceea ce realizează invenţia revendicată ce reies din aceasta. Acest fapt poate duce la decât pe modul în care o realizează. situaţii curioase în care, deși codul sursă este Această categorie de programe are un dome- complet diferit de cel al altui program de calcu- niu de aplicare extrem de larg, deoarece tot mai lator, ambele funcţionează și produc rezultate multe invenţii noi implică utilizarea unor progra- similare, dacă nu chiar identice. me software care sunt încorporate în dispozitive.

60 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW Brevetarea reprezintă o formă de protecţie ce – vânzarea exemplarelor contrafăcute ale pro- aduce avantaje considerabile în cazul programelor gramelor pentru computer (inclusiv pe internet, de calculator, deoarece aceasta va oferi o protecţie prin magazine online, cu încălcarea nu numai a mai largă decât dreptul de autor care se limitează dreptului de autor, dar deseori și a dreptului asupra la protecţia formei de exprimare (opera literară). În mărcii producătorului). cazul programelor de calculator, conceptul ce stă la Industria programelor pentru calculator a suferit baza acestuia este la fel de important, iar brevetarea pierderi colosale de pe urma apariţiei fenomenului va oferi o protecţie juridică principiilor și funcţiilor pirateriei în reţeaua internet, a reproducerilor ilega- ce stau la baza invenţiei. le și a vânzărilor exemplarelor piratate. Totuși, brevetarea oferă o protecţie mai scurtă Pirateria reprezintă o preocupare majoră în timp (20 de ani de la data obţinerii depozitului pentru industria software din întreaga lume. În naţional) decât cea oferită de dreptul de autor. Mai medie, pentru fi ecare copie licenţiată de soft în mult ca atât, brevetarea necesită investiţii patrimo- uz, se execută cel puţin o versiune neautoriza- niale considerabile pentru procedura de înregistrare, tă sau copie ,,piratată”. În unele ţări se fac până spre deosebire de înregistrarea dreptului de autor. la 99 de copii neautorizate pentru fi ecare copie Acest fapt poate duce la o limitare a creativităţii în licenţiată în uz1, iar popularizarea internetului dezvoltarea domeniului dat și la consolidarea jucăto- duce la posibilitatea ca un singur produs soft- rilor mari cu resurse fi nanciare considerabile, în detri- ware să fi e piratat de către mii de utilizatori în wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z mentul inovatorilor cu resurse fi nanciare mai reduse. foarte scurt timp. Protecţia juridică a programelor de calculator Piratarea programelor pentru calculator pe

hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG Protecţia prin dreptul de autor a programelor Internet este o problemă foarte serioasă. Mi- de calculator este recompensată de multitudi- crosoft încearcă o rezolvare a acestei probleme nea de drepturi, atât morale, cât și patrimoniale, cu ,,arme naturale”: programe de calculator, cu de care benefi ciază autorul programului. aplicaţie în căutarea pe Internet, non-stop, pe Potrivit art. 11 lit. k) din Legea nr. 139/2010, „au- baza unor cuvinte și fraze, care indică activitatea torul sau alt titular al dreptului de autor are dreptul ex- ilegală. Cu ajutorul acestor programe, cunoscu- clusiv să efectueze, să permită sau să interzică valori- te, de obicei, ca „programe reptilă”, s-au depistat fi carea operei, inclusiv prin transformarea, adaptarea, peste 7.500 de producţii ilegale, în 33 de ţări, au aranjamentul sau alte modifi cări ale operei”. fost realizate 64 de raiduri criminale și s-au in- Astfel, orice valorifi care a unui program de calcu- tentat 17 procese civile, în 15 ţări. Se știe că acest lator ar putea fi interzisă de către titularul de drep- tip de program a fost dezvoltat de Microsoft nu turi. numai pentru propriile programe, dar și pentru 2 Mai mult decât atât, titularul de drepturi este în cele de muzică și fi lm . drept nu doar să ceară tragerea la răspundere civilă În cazul încălcării drepturilor asupra invenţiei a persoanei ce valorifi că programul de calculator, în componenţa căreia este incorporată o invenţie, dar și să depună un denunţ privind valorifi carea ile- conform art. 20 din Legea nr. 50/2008 pivind gală a operei în vederea tragerii aceleiași persoane protecţia invenţiilor, brevetul îi acordă titularului la răspunderea contravenţională (art. 96 alin. (1) Co- dreptul de a interzice terţilor care nu au acordul dul Contravenţional [6]) sau la răspunderea penală său efectuarea, pe teritoriul Republicii Moldova, a (art. 1851 Cod Penal [7]). următoarelor acţiuni: Cele mai răspândite forme de violare a drep- a) fabricarea, oferirea spre vânzare, vânzarea, turilor de autor asupra programului pentru com- folosirea, importul sau stocarea în aceste scopuri a puter sunt: produsului care constituie obiectul brevetului; – valorifi carea neautorizată – descărcarea de 1 programe contrafăcute din internet, încălcarea DORONCEANU, D. Lecturi Agepi, Pirateria și contrafacerea software, AGEPI, Chișinău, 2005, pg. 191. condiţiilor stipulate în contractele de licenţă a aces- 2 IDRIS, K. Proprietatea intelectuală, un instrument puternic tora, instalarea pe hard-disk a programului pentru pentru dezvoltarea economică, Traducere, OSIM, 2006, pg. computer comercializat ș.a.; 181.

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 61 b) folosirea procedeului care constituie obiectul 6. Codul Contravenţional al Republicii Moldova brevetului sau, în cazul în care un terţ ştie sau este Nr. 218 din 24-10-2008, publicat la 17-03-2017 în evident din circumstanţe că folosirea procedeului Monitorul Ofi cial Nr. 78-84 art. 100. este interzisă fără acordul titularului de brevet, ofe- 7. Codul Penal al Republicii Moldova Nr. 985 din rirea procedeului spre folosire; 18-04-2002, publicat la 14-04-2009 în Monitorul c) oferirea spre vânzare, vânzarea, folosirea, im- Ofi cial Nr. 72-74 art. 195. portul sau stocarea în aceste scopuri a produsului 8. DORONCEANU, D. Lecturi Agepi, Pirateria și con- obţinut direct prin procedeul care constituie obiec- trafacerea software, AGEPI, Chișinău, 2005, pg. 191. tul brevetului. 9. IDRIS, K. Proprietatea intelectuală, un instru- Și, de asemenea, ca și în cazul sistemului de ment puternic pentru dezvoltarea economică, Tra- drept de autor, este posibilă tragerea la răspunde- ducere, OSIM, 2006, pg. 181. re contravenţională și penală a persoanelor care încalcă acest drept conform art. 103 al Codului REZUMAT Contravenţional și, respectiv, art. 1852 al Codului Penal. Consideraţii generale privind regimul juridic al programelor de calculator. Autorul sau titula- Concluzii rul de drepturi asupra unui program de calculator

wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z Protecţia creaţiilor intelectuale, inclusiv a pro- poate benefi cia de mai multe instrumente legale gramelor de calculator, necesită cunoștinţe vas- de protecţie a acestuia. Programul de calculator te atât în domeniul proprietăţii industriale, cât de sine stătător este protejabil în baza sistemului și în cel al dreptului de autor. Pentru protecţia hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG de drept de autor, totuși, în anumite cazuri, acesta sigură și efi cientă a domeniului IT, care este un poate benefi cia de protecţia juridică acordată de domeniu cu cea mai dinamică evoluţie, se impu- brevetul de invenţie, precum și de prevederile ce ţin ne cu necesitate o înţelegere foarte bună a drep- de combaterea încălcărilor secretelor comerciale. E turilor de proprietate intelectuală. nevoie de o bună înţelegere a particularităţilor de Programul de calculator reprezintă un obiect protecţie pentru alegerea celei mai bune și sigure relativ nou al proprietăţii intelectuale, specifi c în strategii de protecţie, fapt ce va conduce autorul/ esenţa sa, care, de jure, este protejabil prin sistemul titularul de drepturi spre cea mai efi cientă valorifi - de drept de autor. Totuși, practica demonstrea- care a drepturilor sale. ză că acesta poate fi și brevetabil, însă doar atunci Cuvinte-cheie: program de calculator; software; când devine o parte componentă a unei invenţii. drept de autor; brevet de inventie. REFERINŢE 1. Acordul O.M.P.I. privind dreptul de autor, ra- ABSTRACT tifi cat prin Hotărârea Parlamentului nr.1452-XIII din 28 ianuarie 1998. General Considerations on the Legal Regime 2. Convenţia de la Berna privind protecţia of Computer Programs. The author or the holder operelor literare și artistice, ratifi cată prin Hotă- of rights on a computer program may benefi t from rârea Parlamentului nr.511-XIII din 22 iunie 1995. several legal instruments for its protection. The 3. Acordul privind aspectele comerciale ale standalone computer program is protectable un- drepturilor de proprietate intelectuală (Acordul der the copyright system, however, in some cases, TRIPS), adoptat prin Legea Republicii Moldova it may benefi t from the legal protection aff orded by nr. 218-XV din 01 iunie 2001, intrat în vigoare pe the patent for invention, as well as the provisions teritoriul Republicii Moldova la 26.07.2001. relating to combating infringements of trade se- 4. Legea nr. 50/2008 privind protecţia crets. It takes a good understanding of the particu- invenţiilor, publicată la 04-07-2008 în Monitorul larities of protection to choose the best and safest Ofi cial Nr. 117-119 art. 455. protection strategy, which will lead the author/righ- 5. Legea privind dreptul de autor și drepturile tholder to the most effi cient use of his rights. conexe nr. 139, adoptată la 02.07.2010, în vigoa- Keywords: computer program; software; copyri- re din 01.01.2011. ght; patent for invention.

62 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW CZU: 347.78 B,

IRINA BUZU, | INTELLECTUAL PROPERTY ATTORNEY, PHD CANDIDATE

wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z

hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG LOCKCHAIN IS THE LATEST IN THE SERIES OF DIGITAL TE- zed nature, the blockchain could help legal agenci- BCHNOLOGIES THAT, DUE TO THEIR DECENTRALIZED, HORI- es cope with a predicted surge in copyright regis- ZONTAL, DISTRIBUTED AND OPEN SOURCE NATURE, ARE EXPECTED tration requirements. If a user were to log into the TO CAUSE FUNDAMENTAL AND LARGE-SCALE CHANGES IN HOW copyright registration website using the blockchain OUR CURRENT SOCIAL, ECONOMIC, POLITICAL RELATIONS AND IN- technology, the user could register at any time and STITUTIONS ARE ORGANIZED [1]. SLIGHTLY MORE THAN 20 YEARS in any place, enabling a more effi cient registration AFTER THE DECLARATION OF THE INDEPENDENCE OF CYBERSPACE process than the copyright registration agency can AND THE CRYPTO ANARCHIST MANIFESTO, MANY NOW BELIEVE provide [3]. The registration information is recorded BLOCKCHAIN WILL EMPOWER AN OPEN, DISINTERMEDIATED, DE- on the chain with an immutable timestamp, which CENTRALIZED, TRUSTLESS, SMART, AND CRYPTOGRAPHIC MODE OF forms a powerful proof of rights. SOCIAL ORGANIZATION. This article examines the relationship of blockchain technology with copyright, using inter- The copyright domain can be tokenized in va- national copyright law as a frame of reference for rious ways, tokens representing works, ownership the analysis. metadata, licensing terms and remuneration. With these characteristics, Distributed Ledged Technolo- I. Overview on blockchain technology and co- gies (DLTs) appear to provide a decentralized plat- pyright form to build and maintain registries of works. Re- One way to explain blockchain in its simplest lying on the registries of such tokenized elements, form is that it is a decentralized technology for ex- smart contracts come in handy for the automation changing transactions. In reality, there is no such and standardization of a multitude of copyright-re- thing as ‘the Blockchain’. Instead, there is a range of lated transactions, for instance those authorizing diff erent DLTs, which share some fundamental prin- the use and exploitation of copyright-protected ciples, but vary inter alia in their design, purpose content, and remuneration. Although, copyright and aff ordances. For the purpose of this overview registration is not an eff ective requirement of form, we focus on some of the common characteristics the copyright registration certifi cate is a signifi cant relevant to the copyright domain: distributed led- advantage for the right holder as it can be used as gers; tokenization and digital scarcity; smart con- prima facie evidence in court. Due to its decentrali- tracts and decentralization. We explain each one in

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 63 turn below, as well as the relevance of design choi- be able to engage with each other [4]. The rules em- ces in the characterization of blockchains. bedded in the design of the technology are meant A. Distributed ledgers to ensure that interacting actors remain hones, at In its simplest description, a blockchain is a distri- least vis-à-vis on-chain transactions. buted ledger, digital and immutable, which records In the copyright domain, disintermediation wo- transactions as they occur. In an ideal blockchain uld aff ect incumbents at every level: system, the ledger is instantly replicated in a large (i) publishers and music labels, number of decentralized, but identical databases. (ii) CMOs, and Anyone who has access to the ledger has access to (iii) online platforms, including those that host the same full transaction history and the ability to user-uploaded content. verify the validity of all records. Sophisticated con- Some hope that blockchain applications would sensus mechanisms ensure that new entries can be able to remove all middlemen between artist only be added to this distributed database if they and audience, and thus enable a direct relationship are consistent with earlier records [1]. Any kinds of where artists can directly authorize uses, distribute data could be recorded on such a distributed da- their works and collect remuneration. tabase; by saving an arbitrary piece of information C. Smart contracts Nick Szabo first introduced the concept of wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z on blockchain, it becomes part of the permanent record. Ledgers can also be used to keep track of smart contracts in 1997. Szabo stated that: many tokens belonging to specifi c accounts (or ‘wallets’) kinds of contractual clauses (such as collateral, bonding, delineation of property rights, etc.) can be hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG and the time-stamped transactions of tokens be- tween accounts. In that case, DLTs can ensure that embedded in the hardware and software we deal the transactions are consistent over time, and tok- with, in such a way as to make breach of contract ens are not spent twice. Depending on the actual expensive (if desired, sometimes prohibitively so) technological design, the platform allows that the for the breacher [7]. account holder can be an individual, a legal entity, Smart contacts are described as algorithmic ac- a smart contract (software code), or any group or count holders on the blockchain. Mainly, they re- combination thereof [6]. As such, virtually anything present pieces of code that generate transactions can represent a token: a unit of virtual currency, an if the conditions encoded in them are met. In most asset, a physical object in the world, or any other cases, smart contracts encode ‘if-then’ conditions, abstract entity. such as: if a user pays X amount of cryptocurrency Various DLT confi gurations are currently being to the smart contract account then the contract explored in the copyright domain. For example: if grants them access to a digital copy of a work. In a tokens represent rights, and wallet holders repre- similar vein, a smart contract may help the distri- sent rights holders, DLTs may host public copyright bution of revenues: if a copyright work generated registries, which record (in a transparent manner) Y amount of remuneration in its corresponding ac- the ownership, distribution, use and remuneration count, the smart contract can distribute the reve- of works [2]. Another example would be a private nue amongst rights holders according to the RMI distributed database set up by Collective Manage- token Z. ment Organizations (CMOs) to facilitate the interor- A blockchain-based smart contract can be set up ganizational identifi cation of works and payment of to allow users to download content when payment is royalties. completed. For instance, on the Ethereum-powered music platform ‘VOISE’, artists upload their music and B. Decentralization and disintermediation can set their own prices. A user pays them directly for One of the most important claims in this fi eld is the music via electronic currency, which then allows that blockchains are ‘trustless’, in the sense that the them to instantaneously download it [5]. term is used to describe an environment in which Since blockchain is near-immutable, smart con- there is no need to route transactions through cen- tracts implemented through this technology can tral trusted third parties for ‘untrusting’ entities to help overcome other shortcomings. Firstly, they

64 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW do not rely on any third parties, such as banks, and E. Blockchain architecture therefore reduce transaction costs and improve Blockchains can be open, like an open market- transaction effi ciency. Secondly, the data cannot be place where anyone can come and trade, or closed, deleted and can only be added, making it tracea- like invitation-only trading rooms. Between the two ble. Thirdly, blockchain creates a distributed ledger: extremes are a number of applications that diff er every device connected to the network has access on the extent of openness. to a shared and synchronized copy. This means that For example, a public blockchain copyright re- the data, in theory, will never be lost. gistry needs to be accessible and open on most Furthermore, digital publications are generally if not all of its possible dimensions to enable any extremely easy to copy, disseminate and pirate on creator to register their ownership and to fulfi l its a large scale, causing potential revenue loss [1]. informative function vis-à-vis third parties (other Monitoring of smart contracts using blockchain can rights holders, the public, and administrative or ju- assist in overcoming such a problem by allowing dicial bodies) [2]. That is to say, such registry would the author to save the work on the blockchain and have to rely on an open permissionless blockchain, assigning a timestamp to the work. This type of running on open source software developed and smart contract can automatically search for pirated managed by a diverse group of developers and content online, triggering copyright protection me- other stakeholders. If the history of peer-to-peer fi le chanisms once pirated content is found. sharing is prologue for blockchain, it will be chal- wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z Yet, there remain substantial unresolved issues lenging for copyright law to adjust its rules to open limiting the applicability of smart contracts. Among and decentralized systems. On the other extreme, others, legal systems lack a consensus on how code for example, the cross-border accounting of royal- hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG as contract fi ts into the traditional concepts of con- ties among national CMOs could be implemented tract law [9]. Open questions include: the identifi - on a closed model. The transparency of transac- cation of the pseudonymous parties that are typi- tions may be a good reason to make a blockchain cal for blockchain-based smart contracts; remedial readable for anyone. However, transaction verifi ca- measures for the breach of smart contracts; and tion, token generation and the writing of data on how to address and resolve jurisdictional confl icts – a blockchain is probably best left closed. Such an a crucial question for a markedly territorial right, arrangement is unlikely to lead to decentralization like copyright. More broadly, it is unclear how dis- and disintermediation per se and may even result in pute resolution takes place. the entrenchment of the status quo, especially as D. Tokenization and digital scarcity the legality of such an arrangement appears unpro- DLTs record the ownership and transactions of blematic. In other words, blockchain technology in digital tokens, in the case of copyrighted works the- and by itself does not necessarily entail decentrali- se would be ‘copyright tokens [4]. By using a crypto- zation, disintermediation, or the removal of trusted graphic signature, virtually any kind of information intermediaries. In some fi elds, complete disinter- may be expressed as a token. Any such token can mediation may not be practical, possible or even be ‘stored’ on a blockchain or a DLT. desirable [5]. This is illustrated in the fi eld of online Copyright tokens can vary in nature. They can music, where many blockchain platforms promise represent a copy of a protected work, or a record disintermediation of the relationship between artist of rights management information (RMI) for pro- and audience. In reality, however, wither the plat- tected content. They might encode a subset of in- form in question is assuming the role of intermedia- formation mentioned under the defi nition of RMI, ry or lacks the necessary resources to make good on namely the terms of use of the protected content, its promise. This is because current intermediaries or they could represent remuneration for use of a control critical assets for disintermediation, such as work, which can be encoded in so-called crypto- the type of comprehensive RMI datasets for musi- currencies or fi at currency equivalents, constituting cal works and sound recordings held by CMOs. In the counter-performance for a transaction on the a weak blockchain future scenario, where applica- corresponding (copy of a) work. tions of this technology play only a marginal role

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 65 in the wider copyright ecosystem, solutions relying three main types of exhaustion: national, regional on it may emerge to enable new intermediaries and international [3]. Under a national exhaustion that serve niche markets, as is already the case for regime, a copy of a work may only be sold with the instance in some segments of the Dutch Electronic consent of the copyright holder in that territory. Na- Dance Music licensing market. In a scenario where tional exhaustion means that parallel importing is blockchain eventually manages to signifi cantly pe- not permitted because the rights of the copyright netrate mainstream copyright licensing markets, a holders are treated as having a wholly independent likely outcome is an active competition/cooperati- existence in each national market. A variation on on between new and old middlemen [1]. this theme is regional exhaustion, a regime under II. Smart copyright disruption which a copy put on the market legally in a region The explosive development of blockchain tech- can be exploited in the entire region. This is the case nology and the surrounding hype have led to the within the EU for example, at least with respect to emergence of a number of blockchain applications sales of physical copies of copyright works. The that have the potential to disrupt the domain of co- other ‘extreme’ is international exhaustion, a regime pyright, mainly the online music sector. under which a copy put on the market legally any- This article has identifi ed four copyright domai- where in the world can be sold in a country, such as ns where the implementation of blockchain tech- the US, that opts for this regime. There are a num- wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z nology is both promising and challenging, giving ber of grey areas that need to be belaboured here. rise to a host of complex (and often interconnec- The owner of a title to a right may transfer the ted) legal issues, among which the potential over- title, but they may decide only to permit its use by a hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG reach of smart contracts and right fragmentation, third party under a license. A license may be exclu- copyright registries, the articulation with the legal sive or nonexclusive. The transfer of a copyright title regime of digital rights management (DRM), and often requires a written instrument [1]. Whether co- fair remuneration. As such, this article aims to map urts interpret smart contracts (or laws are amended out the copyright/blockchain intersection in these to that eff ect) as constituting a ‘written instrument’ domains and pinpoint some of its normative im- is a matter we do not cover here, as this will impact plications. many other types of transaction that require writ- A. Rights fragmentation ten form. Still, to the extent the consequence atta- Can the blockchain be used as a licensing tool for ched to a blockchain based transaction is technolo- ‘international’ copyright rights? Although it is not gically enabled or determined, it will occur de facto, inaccurate to speak of international copyright law, even if the desired or corresponding legal eff ects of as contained for example in international treaties, the transaction do not occur de jure. That is to say: there is no such thing as an international copyright the person giving a token representing a copyright right. The treaties recognize the protection of copy- claim away may intend to transfer ownership of the right in multiple jurisdictions, but based on the law work, but the applicable law may impose require- of each jurisdiction. Under the Berne Convention, ments for the transfer to be valid or eff ective that an author thus gets 179 diff erent national bundles are not met by the token transaction. of copyright rights [8], if one counts the author’s B. Copyright management via smart contract own country. Each of those rights can be fragmen- licensing ted. For example, the author of a literary work may Smart contracts pose interesting challenges to license or transfer to a third party only the right to the classic copyright management scheme, especi- translate the work in a specifi c diff erent language or ally in terms of licensing agreements. Once a creati- market. In other words, each right in the copyright on or work that is subject to copyright is created, a bundle can be owned and exploited separately, as bundle of IP rights is automatically created as well, far as the Berne Convention goes, 179 times [8]. and these rights can be owned by diff erent legal Moreover, each country is free to choose which identities. After the creation (and throughout the form of exhaustion rule it will apply, as this matter years of existence) of these rights, the diffi culty of is yet to be settled at international level. There are identifying their rightful owners and the calculation

66 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW of the diff erent amounts of payments due to each online platform enabling this transaction, and the right holder when the work is used constitutes a se- right holder(s) would be paid for the use of their ori- rious challenge for the right holders and the licen- ginal, copyrighted work [3]. sees of the copyrighted work. Although using blockchain technology for co- The relevant records today are held by either pyright licensing requires a massive amount of governmental bodies, private companies or right coordination both on-chain and between on- and holder organizations. However, these databases off -chain transactions. While coordination of strictly are mostly not interoperable and are not always on-chain uses and users can be to an extent auto- public either. The cost of maintaining a public and mated via smart contracts, we argue that confl ict interoperable database can exceed the available re- resolution may require off -chain institutions. sources of some of these organizations as well. The To empower the development of blockchain-ba- security of these records is also in question and the sed smart contracts, the simplest solution would be IP rights are mostly managed by outside parties [7]. that authors retain all their copyright rights. Each As a result, the management of these rights is cost- author could then allow some uses under exclusi- ly, complicated and time-consuming. ve licenses if and when appropriate, and then use This is where blockchain comes in handy, by off e- blockchain technology to license mass uses on a ring the option of migrating registries in blockcha- non-exclusive basis. The smart contracts authori- in, where the rights related to the copyrighted work zing their use would be prima facie valid in each wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z would constitute a block in the chain. This would and every territory [2]. not only be cheaper and easier to deploy, but also That does not prevent all potential confl icts, the IP rights would be managed by their owners however. A non-exclusive licensee’s right to use mi- hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG themselves rather than by outside parties. More- ght confl ict with the rights of an exclusive licensee over, right holders would also be able to generate in a given territory, even if both were done throu- smart contracts that would be used in possible fu- gh a blockchain. This may then become a matter of ture transactions concerning the copyrighted work. contract rather than copyright law (and possible in- By having such contracts running on a blockchain, fringement) between the author and the exclusive the processing of such transactions would be much licensee. Few, if any, courts would be likely to fi nd simpler and right owners would be able to increa- the non-exclusive license liable in such a scenario se their earnings considerably, as transaction costs and if they did, sanctions would probably be mini- would be substantially reduced. mal. As an example, consider someone using an onli- Confl icts could emerge between smart contracts ne video platform such as Vimeo who might want to and ‘normal’ or traditional licenses. A desynchro- use a copyrighted song or a scene from a movie in nization of a blockchain can happen if off -chain their own video creation. Now, either they would be transactions are not properly recorded on a digital prevented from using someone else’s copyrighted ledger. Hence, rather than reducing information un- work by the platform or they would be given notice certainty and increasing trust, the introduction of a to take the video down when it is detected by the blockchain-based system may have the opposite right owner. However, a blockchain system that in- eff ect. Does this require yet another layer of coor- cluded a smart contract in one of its blocks would dination? Not necessarily. Confl icts can be avoided enable Vimeo or the right holder to ask the Vimeo either by foregoing entirely non-blockchain licen- content creator whether they would like to sign the ses or, more realistically, by ensuring that the same smart contract and be able legally to use the song/ coordinating entity has responsibility for both [9]. movie scene in their work. In such a scenario, the Even assuming automated coordination will one content creator would be able to use the copyri- day be possible for uses licensed through smart ghted work in a matter of seconds and Vimeo (or contracts, a possibility yet to be demonstrated on any other online platform) and the right holder(s) any credible scale, avoiding this type of confl ict would both receive compensation for their parts with non-blockchain licenses cannot be achieved as well. Vimeo would be paid for its services as the by automated means. It will require human coor-

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 67 dination and access to all pertinent information. information as a time-stamped entry into a public Ensuring that rights are pooled may make this task ledger that anyone can consult. Given that such in- easier. formation is only useful if it is authoritative, RMI is C. ‘Smart’ IP rights and registries most likely to be maintained by trusted intermedia- The potential to use blockchain technology for ries. In such a scenario DLT is one, but certainly not the management of IP rights is vast. Recording IP the only, or even the most eff ective way to publish rights in a distributed ledger rather than a traditio- and maintain an authoritative public record of RMI. nal database could eff ectively turn them into ‘smart In the active DLT based registry scenario rights are IP rights’. Related is the idea of IP offi ces using dis- tokenized, rights holders are account holders, so tributes ledger technology to create ‘smart IP regis- DLTs not just record, but facilitate the transactions tries’ in the form of a centralized solution run by the of rights [1]. IP offi ce as an accountable authority, which would Assuming applications of this type are scalable create an immutable record of events in the life of and reach a critical mass, one could envision a wor- a registered IP right [2]. It would also resolve the ld where the exploitation of works (at least of a cer- practicalities of collating, storing and providing the tain type, such as sound recordings) in the digital evidence. The ability to track the entire life cycle of realm is dependent on registration in a digital led- ger. Copyright works within this blockchain-based

wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z a right has multiple benefi ts, including smoother IP right audits and simplifi ed due diligence exerci- system could be easily licensed, their use tracked ses in the context of IP transactions. Confi dentiali- (and the corresponding remuneration paid), and ty concerns on the side of the IP owners could be of course enforced if that function can be perfor- hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG addressed by an opt-in scheme. med by the accompanying smart contract. While By ‘copyright registries’ we mean the range of not imposed by law, registration on such a ledger DLT applications that create a registration of infor- would become de facto an essential prerequisite to mation regarding works. As noted above, such in- exploitation. The main legal issue that arises in this formation can refer to a protected work (e.g. initial context is whether such a registry would constitute ownership, moment of creation/expression), RMI, a prohibited formality under international law. terms of use (e.g. orphan status of a work) or any D. Rights management information other related element. The World Intellectual Property Organization Registries can be voluntary or mandatory. A re- (WIPO) Treaties impose obligations to provide al-world attempt at creating a voluntary registry is adequate legal protection and eff ective legal reme- the joint project between groups of diff erent CMOs: dies against: Société des auteurs, compositeurs et éditeurs de (i) the circumvention of eff ective TPMs used by musique (SACEM), American Society of Composers, authors, performers or phonogram producers in Authors and Publishers (ASCAP) and PRS for music. connection with the exercise of their rights and that This project aims to develop a proof of concept on restrict acts not authorized by rights holders or per- the use of blockchain to improve data accuracy for mitted by law; and rights holders. The objective is to create a prototype (ii) the removal or alteration of RMI, as well as for a shared system that manages authoritative mu- a number of unauthorized uses of works, phono- sic copyright information. The system would consist grams or performances with knowledge that RMI of a decentralized database of metadata on musical on them has been removed or altered. works ‘with real-time update and tracking capabi- Blockchain-based systems make it easier for va- lities’ [2]. It would manage the links between two rious players to cooperate [4]. This is the case, for existing music recordings standard codes. The idea example, of numerous stakeholders in the music of a reliable central database on music ownership industry that may each own a ‘piece’ of music, in- and use has long been a purported goal of the mu- cluding songwriters, performers, publishers and sic industry, one with which it has failed to achieve. record companies. As a matter of political economy, DLT based registries can also be passive or ac- ownership or at least control of the data is often tive. In passive form DLTs are used to record RMI perceived as a source of power, an aspect that disin-

68 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW centives the ‘sharing’ of data openly. Absent the co- gressional Blockchain Caucus. In the UK, the Minis- operation of major RMI holders, a database of such try of Justice is piloting a blockchain-based project information could be built through crowdsourcing. to secure digital evidence. One major problem in that regard is the possibili- The ultimate aim of the intellectual property law ty of confl icting claims on the same work. Blockcha- is to foster innovation and creativity, through provi- in technology may be excellent at safeguarding the ding protection for intellectual property. The moti- validity and provenance of information already in vation to create something useful or beautiful lies the distributed ledger but cannot in any meaning- within the lines of the law, giving individuals certain ful sense check the validity of the information when rights to benefi t from their creation while allowing it is fi rst put into the system. Any blockchain-based them to provide the humanity with something new solution must ensure that only truthful, valid, veri- or better. The underlying question of this paper is fi ed information gets into the ledger, and that there whether blockchain technology can contribute to are appropriate dispute-settlement instruments to that target and if yes, how such contribution should handle confl icting claims. Blockchain-based trans- be made. parency may diminish the need to have a third par- REFERENCES ty determine ownership, but it does not eliminate 1. BALÁZS, B., GERVAIS, D., QUINTAIS, J. P. the need for other functions provided by such third

(2018). Blockchain and smart contracts: the mis- wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z parties [5]. That said, a shift is likely to occur once sing link in copyright licensing?. Interna onal (and if) a signifi cant amount of data is entrusted Journal of Law and Informa on Technology. Re- to one or several blockchains. As this pool of open trieved from h ps://academic.oup.com/ijlit/ar - hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG data grows, proprietary control of rights data beco- cle/26/4/311/5106727 mes proportionally less attractive and the incentive 2. BARLOW, J. P. (1996). A Declara on of the to cooperate increases. Independence of Cyberspace. Retrieved from E. Remuneration considerations https://www.eff.org/cyberspace-independence In the context of ensuring creator remuneration, accessed 17 July 2020. blockchain technology can play three types of role. 3. DAVIDSON, S., DE FILIPPI, P., POTTS, J. (2016). Firstly, it can enable payments similar to those alre- Disrupting Governance: The New Institutional Eco- ady taking place through existing platforms. Secon- nomics of Distributed Ledger Technology. Retrie- dly, it may open up uses currently licensed through ved from h ps://ssrn.com/abstract=2811995 ac- statutory or compulsory licenses and collective ri- cessed 16 July 2018. ghts management schemes to smart contract li- 4. PRACTICE, Dr. B. C., EMEA, R. B. (2019). Crypto- censing. Thirdly, blockchains may provide greater Pie in the Sky? How Blockchain Technology is Im- transparency, especially from the perspective of pacting Intellectual Property Law. Stanford Journal authors and performers. of Blockchain Law & Policy. Retrieved from h ps:// Conclusion stanford-jblp.pubpub.org/pub/blockchain-and- The largescale adoption of blockchain technolo- ip-law/release/1 gy faces a number of obstacles: technical hurdles, 5. QUINTAIS, J. P., BODÓ, B., GROENEVELD, L. such as scalability and interoperability standards (2017). Blockchain Copyright Symposium: Sum- and protocols; legal hurdles, such as questions of mary Report. Kluwer Copyright Blog. Retrie- governing laws and jurisdictions; enforceability of ved from h p://copyrightblog.kluweriplaw. smart rights, data security and privacy concerns com/2017/08/03/blockchain-copyright-sympo- and resistance. On the other hand, blockchain tech- sium-summary-report/?doing_wp_cron=159838 nology is slowly but surely becoming mainstream: 1513.0876729488372802734375 various governmental agencies and IP offi ces are 6. ROSE, A. (2020). Blockchain: Transforming the actively looking into the capabilities of blockchain; registration of IP rights and strengthening the pro- the EU Commission has launched the blockchain tection of unregistered IP rights. WIPO Magazine. observatory, and the US Congress created a Con- Retrieved from h ps://www.wipo.int/wipo_ma- gazine_digital/en/2020/ar cle_0002.html

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 69 7. YEUNG, K. (2018). Regulation by Blockchain: exceptions and limitations, the doctrine of exhaus- The Emerging Battle for Supremacy between the tion, restrictions on formalities, the public domain Code of Law and Code as Law. Modern Law Review. and fair remuneration. Retrieved from h ps://papers.ssrn.com/sol3/pa- Keywords: copyright; blockchain; intellectual pers.cfm?abstract_id=3206546 property rights management; smart contracts. 8. WIPO Berne Convention membership, h p:// www.wipo.int/trea es/en/ip/berne/ accessed 17 REZUMAT July 2020. 9. WIPO Blockchain Taskforce. h ps://www. Blockchain, contractele smart și perturba- wipo.int/cws/en/taskforce/blockchain/ accessed rea managementului dreptului de autor. Acest 22 June 2020. articol analizează diferenţele între regimul nou, bazat pe blockchain și contracte smart și compo- ABSTRACT nentele fundamentale ale dreptului de autor, cum sunt excepţiile și limitările, doctrina epuizării drep- Blockchain, smart contracts and copyright turilor, restricţii la formalităţi, domeniul public și management disruption. The article examines remuneraţia echitabilă. the diff erences between new, blockchain and smart Cuvinte-cheie: drept de autor; blockchain, ma-

wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z contract-based private ordering regime and the nagementul drepturilor de proprietate intelectuală; fundamental components of copyright law, such as contracte smart.

hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG

70 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW CZU: 347.776 S

ELENA SEDLEŢCHI, | DRD., ASISTENT UNIVERSITAR UNIVERSITATEA DE STUDII EUROPENE DIN MOLDOVA E-MAIL: [email protected]

wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z

„Orice ai face nu spune nimănui” este un vers stanţe, pentru a fi menţinută ideea (informaţia)

hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG din cântecul ”The Lost Art of Keeping a Secret”, în regim de secret. Măsurile de protecţie trebuie interpretat de trupa Queens of the Stone Age, ce să pornească de la conştientizarea valorii econo- se potrivește esenţei secretului comercial, astfel mice a informaţiilor ce pot fi secrete comerciale și meritându-și locul în această lucrare. acţiunilor necesare pentru ca secretul comercial să Cercetând tema supusă abordării, observăm nu intre în domeniul public sau, mai rău, să nu își legitatea creării obiectelor de proprietate intelec- găsească calea către un concurent. tuală sau a unor strategii/produse de afaceri care Astfel, obiectivul lucrării constă în sistematizarea începe cu o idee (informaţie) nouă, necunoscută tipurilor de informaţii pasibile de a fi determinate publicului și nici experţilor din domeniu, păstrată ca secrete comerciale și măsurilor rezonabile ce pot în secret, valoroasă economic sau potenţial valo- fi luate de întreprinderi pentru prevenirea divulgării roasă. Deţinătorii de creaţii intelectuale, informaţii și apărării dreptului încălcat. În acest scop, la elabo- deosebit de importante nedivulgate, clasifi cate rarea prezentei lucrării au fost analizate legislaţia, ca secrete comerciale, pot obţine profi t, inclusiv practica autorităţilor de concurenţă și instanţelor avantaje concurenţiale în procesul de rivalitate de judecată și lucrările mai multor autori. economică cu concurenţii lor, în condiţiile unei Noţiunea de secret comercial. Prima reglemen- valorifi cării efi ciente. Cu titlu de exemplu, secrete tare a protecţiei secretului comercial (informaţie comerciale notorii pot fi menţionate: algoritmul fo- nedivulgată) separată de alte obiecte de proprie- losit de motorul de căutare Google, formula pentru tate intelectuală se conţine în Acordul TRIPs [1]. În Coca-Cola (păstrată secretă de peste o sută de ani), conformitate cu art. 39 alin. (2) al Acordului TRIPs, reţeta pentru Kentucky Fried Chicken etc. O însușire persoanele fi zice și juridice vor avea posibilitatea să specifi că a obiectelor de proprietate intelectuală, impiedice ca informaţiile afl ate în mod licit sub con- inclusiv a secretelor comerciale este proprietatea trolul lor să fi e divulgate terţilor sau achiziţionate lor de a deveni active nemateriale ale întreprinde- sau utilizate de aceștia fără consimţământul lor și rilor deţinătoare, care pot depăși cu mult valoarea de o manieră contrară uzanţelor comerciale cinsti- activelor materiale ale întregii unităţi. Persoana fi - te, sub rezerva ca aceste informaţii: zică sau juridică deţinătoare a secretului comercial a) să fi e secrete în sensul că, în totalitatea lor sau poate cere protecţia secretelor comerciale, dacă au în confi guraţia sau asamblarea exactă a elemente- luat măsuri rezonabile, ţinând seama de circum- lor lor, ele nu sunt în general cunoscute de persoa-

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 71 ne aparţinând mediilor care se ocupă în mod nor- să nu fi e protejate de dreptul de autor, de drepturile mal de genul de informaţii în cauză sau nu le sunt conexe şi de brevetul de invenţie și să nu conţină in- ușor accesibile; formaţii despre activitatea negativă a persoanelor b) să aibă o valoare comercială prin faptul că fi zice şi juridice care ar putea atinge interesele sta- sunt secrete; tului. c) să fi făcut obiectul unor prevederi rezonabile, Criticile aduse transpunerii Directivei (UE) în funcţie de circumstanţe, destinate să le păstreze 2016/943 în legislaţia naţională vizează noţiunea secrete, din partea persoanei care le controlează în secretului comercial, care ar avea un sens prea larg, mod licit. în temeiul căruia s-ar putea acorda protecţie unor În prezent, urmare a intrării în vigoare a Codului procedee, metode, informaţii neprotejabile. De civil nr. 1107/2002 modernizat [2], secretul comer- exemplu, într-un caz ipotetic, o întreprindere ar pu- cial (know-how) a fost identifi cat ca parte din do- tea considera, neîntemeiat, informaţia sa ce descrie meniul proprietăţii intelectuale, ce dispune de un un procedeu de ambalare și păstrare a legumelor sistem de reglementare separat1, iar la art. 2047 alin. drept secret comercial. Totodată, bazându-se pe (3) din același cod s-a transpus ad litteram defi niţia instrumentele permise la art. 3021 al Codului vamal secretului comercial din Directiva (UE) 2016/943 [3]. nr. 1149/2000, întru asigurarea protecţiei „secretului Astfel, potrivit ultimului articol, se consideră secrete său comercial”, ar putea solicita intervenţia organu- wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z comerciale informaţiile care îndeplinesc cumulativ lui vamal. În consecinţă de cauză, importul de legu- următoarele cerinţe: me al concurenţilor sau al oricărei întreprinderi ar a) sunt secrete în sensul că nu sunt, ca întreg sau putea fi suspendat temporar în vederea verifi cării hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG astfel cum se prezintă sau se articulează elementele utilizării neautorizate, sau nu, a procedeului de am- acestora, cunoscute la nivel general sau ușor accesi- balare sau păstrare a legumelor în cadrul fi ecărui lot bile persoanelor din cercurile care se ocupă, în mod de import. În alt caz, noţiunea prea largă a secre- normal, de tipul de informaţii în cauză; tului comercial poate constitui motiv de hărţuire b) au valoare comercială prin faptul că sunt se- a ex-salariaţilor care se angajează la concurenţii crete; deţinătorului de secrete comerciale. c) au făcut obiectul unor măsuri rezonabile, în Unii autori care aduc critici vehemente Directivei circumstanţele date, luate de către persoana care (UE) 2016/943 sunt de părerea că criteriile stabilite deţine în mod legal controlul asupra informaţiilor pentru a considera informaţiile drept secrete co- respective, pentru a fi păstrate secrete. merciale și situaţiile în care este exclusă invocarea Un aspect pozitiv al transpunerii Directivei (UE) mijloacelor de apărare a secretelor comerciale nu 2016/943 în legislaţia naţională este înlăturarea na- pot duce la înlăturarea procedurii în care va fi ne- turii fragmentare şi diverse a protecţiei existente cesar de stabilit în ce măsură informaţia acumulată pentru secretele comerciale în UE, inclusiv în Re- pe perioada angajării poate fi catalogată, sau nu, un publica Moldova ca parte a Acordului de Asociere secret comercial [5]. În cele din urmă, reglementă- cu UE, datorită criteriilor unice și egale pentru toate rile actuale nu scutesc importatorii sau ex-salariaţii statele ce se conţin în noţiunea de secret comercial. de producerea litigiilor de durată, inclusiv deterio- Cu adevărat, în Republica Moldova, până la intrarea rarea mărfi i perisabile până la fi nalizarea procedurii în vigoare a Codului civil modernizat, defi niţia se- administrative sau soluţionarea litigiului în fond. cretului comercial a fost prevăzută în Legea privind În prezent, defi niţiile oferite de Acordul TRIPs, secretul comercial nr. 171/1994 [4], care stabilea, Directiva (UE) 2016/943 și Codul civil modernizat pe lângă cele 3 criterii pentru informaţiile ce pot impun cerinţe similare faţă de informaţiile ce pot constitui secrete comerciale de la art. 39 alin. (2) al constitui secret comercial, diferenţele existente re- Acordului TRIPs, încă 2 criterii adăugătoare. Astfel, zumându-se doar la expunerea redacţională a tex- în conformitate cu art. 2 lit. d) și lit. e) al Legii nr. tului din cadrul normei juridice. 171/1994, se stabilea că informaţiile ce pot constitui Tipurile de informaţii care pot fi secrete co- secrete comerciale: să nu constituie secret de stat, merciale. Secretul comercial este o informaţie 1 Art. 476 alin. (3) lit. a) Cod civil confi denţială, în conformitate cu art. 1026 alin. (2)

72 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW al Codului civil modernizat, despre care, reieșind comerciale și întrunesc prevederile art. 10 din Legea din natura sa sau din circumstanţele în care aceas- Republicii Populare Chineze împotriva concurenţei ta a fost obţinută, partea care a primit informaţia neloiale. Instanţa a constatat că întreprinderea, ani cunoștea sau, în mod rezonabil, trebuia să cunoască în șir, colectează și înregistrează informaţiile despre că este confi denţială pentru persoana care a oferit- clienţi menţionate în facturile sale de TVA emise o. Totodată, același articol stabilește că, în special, clienţilor: lista produselor/serviciilor livrate, tran- este confi denţială informaţia care constituie secret sferurile de plată cu clienţii, notifi cările de bunuri comercial în sensul dispoziţiilor art. 2047 alin. (3) rechiziţionate, facturile de expediţie, data livrării Cod civil. pentru a forma o listă de clienţi cu informaţii detali- Secretele comerciale ar putea include: ate despre afaceri, cheltuind mult timp, bani și efort a) ideile care oferă afacerii un avantaj competitiv, în acest sens. Printre aceste detalii, data tranzacţiei spre exemplu, tipuri noi de servicii, un model inova- poate refl ecta tiparul regulat al cererii de bunuri a tiv de afaceri sau concept online nou etc; unui client și astfel, eventual, planifi carea stocuri- b) statutul produselor sau al serviciilor în curs lor. Varietatea, specifi caţia și cantitatea pot expli- de dezvoltare, datele de lansare pentru produsele ca nevoile unice ale clientului. Preţul unitar poate așteptate și detaliile despre modul în care acestea explica bugetul unui client și linia de jos a acestuia funcţionează, precum și caracteristicile lor tehnice, atunci când vine vorba de preţ. Prin urmare, astfel spre exemplu, noile caracteristici de design, o nouă de informaţii au utilitate practică în funcţionarea wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z interfaţă, funcţiile dispozitivului sau modul în care afacerii și pot oferi avantaje economice și avantaje funcţionează un nou program de software etc; competitive [9]. c) informaţii valoroase de afaceri precum listele În cele din urmă, luate separat sau toate împre- hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG de clienţi, informaţii de cost și preţ, despre furnizori ună, în funcţie de circumstanţe, informaţiile pot și contractori, termenii contractului, planuri și stra- constitui secrete comerciale ale întreprinderii, de- tegii de marketing etc; oarece sunt informaţii comerciale unice care nu pot d) orice alte informaţii cu potenţială valoare co- fi găsite în domeniul public și au valoare de afaceri mercială, cum ar fi preferinţele întreprinderii în ceea reală sau potenţială. ce privește clienţii sau furnizorii, clasamentele de ca- În rezumat, informaţiile ce pot fi califi cate drept litate ale furnizorilor sau bonitatea clienţilor etc. [6]. secrete comerciale sunt informaţiile secretizate În altă sursă, informaţiile ce ar putea fi califi cate despre activitatea economică a unei întreprinderi, a drept secrete comerciale sunt menţionate, cu titlu căror dezvăluire către terţi ar putea dăuna grav inte- de exemplu: informaţii tehnice şi/sau fi nanciare reselor acelei întreprinderi. Secrete comerciale pot legate de know-how-ul unei întreprinderi, metode constitui creaţiile intelectuale care, transpuse într- de evaluare a costurilor, procese şi secrete de pro- un produs sau serviciu, pot fi protejate cu drepturi ducţie, surse de aprovizionare, cantităţi produse şi exclusive (atât timp cât altă persoană elaborează vândute, cote de piaţă, liste de clienţi şi distribui- independent aceleași informaţii2) ce se fac obiecte tori, planuri de marketing, structura costurilor şi a de proprietate intelectuală, cunoștinţe tehnice, cât preţurilor, strategia de vânzări [7], formule chimice, și informaţii sensibile ce ţin de activitatea comer- metode de producţie, planuri de afaceri, cum ar fi cială a întreprinderii, în măsura în care dezvăluirea planurile de investiţii și tehnicile de management acestora poate dăuna semnifi cativ unei persoane organizaţional, tehnicile de gestionare a persona- sau unei întreprinderi. Adesea, deţinătorii de secre- lului etc. te comerciale care întrunesc condiţiile de breveta- Pe termen scurt, dar importante din punct de bilitate ale unei invenţii nu întotdeauna aleg să își vedere strategic, ar putea fi califi cate drept secrete protejeze informaţia prin brevet [10]. Alegerea între comerciale informaţii precum: o denumire de mar- cele două regimuri de protecţie este legată de limi- că, preţul și data lansării unui produs nou sau preţul ta duratei de protecţie a brevetului care este de 20 oferit în cadrul unei licitaţii [8]. de ani, în comparaţie cu durata de protecţie a secre- În speţă, instanţa explică motivul pentru care telor comerciale care poate fi nelimitată, după caz. informaţiile reclamantului pot fi catalogate secrete 2 Art. 2048 alin. (1) lit. a) Cod civil nr. 1107/2002

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 73 Alte informaţii confi denţiale, altele decât se- confi denţiale și manipulările pieţei (abuzul de cretele de afaceri. Potrivit art. 63 alin. (2) din Legea piaţă) enumeră informaţiile care nu ar trebui să concurenţei nr. 183/2012 [11], alte informaţii, altele fi e considerate informaţii confi denţiale, cum ar fi : decât secretele de afaceri, pot fi considerate con- lucrările de cercetare și previziunile elaborate pe fi denţiale în măsura în care dezvăluirea acestora baza datelor publice. De asemenea, nici tranzacţiile poate dăuna semnifi cativ unei persoane sau unei efectuate pe baza acestor lucrări sau previziuni nu întreprinderi. În funcţie de circumstanţele specifi ce constituie în sine utilizare abuzivă a informaţiilor fi ecărui caz, „alte informaţii confi denţiale” ar putea fi confi denţiale. reprezentate de informaţiile transmise de către terţi Ca regulă generală, Consiliul Concurenţei din despre operatorii economici implicaţi care ar putea România prezumă că informaţiile referitoare la vân- exercita o presiune considerabilă din punct de ve- zări, datele privind cotele de piaţă ale părţilor şi alte dere economic şi comercial asupra concurenţilor informaţii similare care sunt mai vechi de 5 ani nu sau asupra partenerilor comerciali, clienţilor şi/sau mai sunt confi denţiale [8]. furnizorilor acestor operatori economici. Legea nr. 171/1994, la fel, a enumerat Noţiunea de „alte informaţii confi denţiale” poa- informaţiile/documentele care nu puteau fi secrete te include și informaţii care ar permite părţilor să comerciale: îi identifi ce pe autorii plângerilor sau pe alţi terţi – documentele de constituire, precum şi docu- wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z atunci când aceştia din urmă au o opţiune moti- mentele ce dau dreptul de a practica activitate de vată de a rămâne anonimi, pe care o probează în antreprenoriat şi anumite tipuri de activitate eco- scris. Cu toate acestea, secretele comerciale sau alte nomică ce urmează a fi licenţiate; hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG informaţii confi denţiale comunicate unei asociaţii – informaţiile în forma stabilită a dărilor de sea- profesionale de către membrii săi nu îşi pierd ca- mă statistice, precum şi a dărilor de seamă privind racterul de secret profesional în ceea ce îi priveşte exerciţiul economico-fi nanciar şi alte date necesare pe terţi şi nu pot fi transmise autorului plângerii [8]. pentru verifi carea corectitudinii calculării şi achitării Tribunalul de Primă Instanţă și Curtea de Justiţie impozitelor şi a altor plăţi obligatorii; consideră justifi cat refuzul de a divulga întreprin- – documentele de achitare a impozitelor, a al- derilor anumite scrisori primite de la clienţii aces- tor plăţi la bugetul public naţional; tora, întrucât divulgarea informaţiilor ar putea ex- – documentele care atestă solvabilitatea; pune autorii riscului de represalii [12]. Prin urmare, – informaţiile privind componenţa numerică şi noţiunea de „alte informaţii confi denţiale” poate structura personalului, salariul lucrătorilor, condiţii- cuprinde informaţii care ar permite părţilor să iden- le de muncă, precum şi cele privind disponibilitatea tifi ce reclamanţii sau alţi terţi care doresc în mod locurilor de muncă; justifi cat să rămână anonimi. – informaţiile cu privire la poluarea mediului În categoria „alte informaţii confi denţiale” pot in- înconjurător, încălcarea legislaţiei antimonopol, tra și secretele militare [12]. nerespectarea regulilor de protecţie a muncii, co- A priori se constată că există multe asemă- mercializarea producţiei care dăunează sănătăţii nări între secretele comerciale și „alte informaţii consumatorilor, precum şi cu privire la alte încălcări confi denţiale” care în egală măsură necesită ale legislaţiei şi mărimea prejudiciului cauzat; vigilenţă continuă pentru a fi protejate împotriva – volumul proprietăţii întreprinderii şi al mijloa- divulgării lor neautorizate. Ambele își pot pierde celor ei băneşti; statutul de secrete/confi denţiale odată cu trecerea – investirea mijloacelor în activele rentabile timpului (de exemplu, din cauza progreselor tehno- (hârtii de valoare) ale altor întreprinderi, în obligaţii logice, tehnologiei de ultimă generaţie pot deveni şi împrumuturi, în fondurile statutare ale întreprin- obișnuite [13] și fără valoare economică). derilor mixte; Informaţiile care nu pot fi secrete comerciale. – obligaţiile de credit, comerciale şi alte obli- În acest sens, pct. (31) din Directiva 2003/6/CE a gaţii ale întreprinderilor de stat şi municipale, care Parlamentului European și a Consiliului din 28 ianu- decurg din legislaţie, şi din contractele încheiate de arie 2003 privind utilizările abuzive ale informaţiilor ea;

74 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW – contractele întreprinderilor de stat şi munici- Măsurile rezonabile destinate să păstreze pale cu întreprinderile nestatale. informaţiile în secret și mijloacele de apărare a Astfel, informaţiile referitoare la o întreprindere, dreptului la secret comercial. Protecţia şi invoca- asupra cărora terţii au fost informaţi de către aceas- rea mijloacelor de apărare a secretului comercial tă întreprindere, în mod normal, nu sunt conside- sunt puse pe seama deţinătorului în modul stabi- rate ca fi ind informaţii confi denţiale. De asemenea, lit de legislaţie. Secretul comercial se exclude de la informaţiile care şi-au pierdut importanţa comerci- înregistrarea de stat, condiţie dictată de regula din ală nu mai pot fi considerate confi denţiale. dreptul secretului comercial, potrivit căreea „ceea Cât privește valoarea economică a secretelor co- ce a devenit proprietate publică nu poate fi readus merciale, vom menţiona că la determinarea ei se va la viaţa privată” [13]. Astfel, procedura de înregis- ţine cont de specifi cul informaţiilor și alte circumstanţe trare ar conduce la divulgarea informaţiei secrete aferente. Astfel, valoarea poate fi reală sau potenţială. către ofi ciul naţional de proprietate intelectuală, De exemplu, valoare economică potenţială poate care, potrivit procedurii de examinare a cererii de avea un plan pentru producerea unui anumit dispo- înregistrare a obiectelor de proprietate intelectua- zitiv util/mecanism etc. Întreprinderea poate prote- lă, publică cererea în Buletinul Ofi cial de Proprietate ja planul ca secret comercial pe baza faptului că are Intelectuală și, în consecinţă, nu ar mai fi un secret. potenţial pentru valoare economică. În pofi da acestui fapt, se prezumă că orice persoană Astfel, conţinutul, valoarea informaţiilor și mă- care a ajuns să cunoască într-un fel sau altul un se- wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z surile rezonabile pentru a păstra informaţiile în cret comercial are obligaţia morală, patriotică și ju- secret urmează să fi e stabilite și dovedite în faţa ridică [15] de a păstra secretul comercial, dictată de autorităţilor/instanţei de judecată în caz de litigiu uzanţele oneste, practicile loiale în activitatea eco- hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG sau solicitare de informaţii de către deţinătorul de nomică și, după caz, clauzele de confi denţialitate. În drept al secretului comercial, ţinând cont de preve- acest sens, prevederile alin. (1) art. 1026 Cod civil derile art. 2047 alin. (3) din Codul civil. stabilesc că, dacă în cursul negocierilor clauze- Autorul Gros A.Y. [14] indică 6 elemente care pot lor contractuale o persoană oferă o informaţie fi utilizate atunci când se încearcă a stabili dacă confi denţială, persoana care a primit-o are obligaţia informaţia reprezintă sau nu un secret comercial: de a nu dezvălui acea informaţie și nici de a o utiliza – gradul cât de cunoscută este informaţia în în scopuri proprii, indiferent dacă contractul a fost afara întreprinderii; sau nu încheiat. – gradul cât de cunoscută este informaţia de Adesea, secretele comerciale constau din către angajaţii întreprinderii și alte persoane; informaţii care pot fi ușor memorate sau notate – dimensiunea măsurilor luate pentru a se ga- de orice persoană care ajunge să le cunoască și, ranta secretul informaţiilor; eventual, statutul de secret comercial ar putea fi – valoarea informaţiilor pentru deţinători, cât și pierdut dacă informaţiile sunt dezvăluite acciden- pentru competitorii lui; tal sau intenţionat. Din acest considerent, în scopul – mărimea eforturilor sau banii cheltuiţi pentru prevenirii divulgării informaţiei, clauza/acordul de obţinerea acestor informaţii; confi denţialitate și/sau clauza de nonconcurenţă – ușurinţa sau difi cultatea cu care informaţia trebuie să fi e componente vitale în activitatea co- poate fi achiziţionată. mercială și să servească ca bază pentru viitoarele Odată cu adoptarea secţiunii 3, capitolul XXXIII, relaţii angajator-angajat sau de afacere. titlul III din Codul civil modernizat, întreprinderile Clauza/acordul de confi denţialitate sau cea de trebuie să-și autoevalueze informaţiile deţinute, nonconcurenţă trebuie încheiate înainte de a înce- pe baza propriilor evaluări economice în cadrul pe orice discuţii cu salariatul sau cu clientul/furnizo- determinat de practica administrativă și judiciară. rul/asociatul etc. Respectiv, încadrarea legală a informaţiei ca secret Evident, nicio clauză nu poate exclude în totali- comercial de către întreprindere se analizează, în- tate posibilitatea unei încălcări, dar astfel de angaja- totdeauna, în contextul circumstanţelor economice mente pot determina întreprinderea, angajatul, ex- și juridice aferente. angajatul, reprezentantul, clientul să conștientizeze

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 75 consecinţele unor asemenea încălcări și să-și asu- propriu-zisă. Autorităţile publice (membrii orga- me responsabilitatea până la divulgarea secretului nelor de conducere, angajaţii şi, după caz, experţii comercial ce nu îi aparţine. Se prezumă că simpla antrenaţi [17]) sunt obligaţi să păstreze confi den- afi rmare a ceea ce trebuie să rămână confi denţial ţialitatea informaţiei ce constituie secret ocrotit în cadrul unui contract sau unei scrisori are de obi- de lege şi a altei informaţii confi denţiale la care au cei efectul descurajator necesar. Aceste înscrisuri acces în legătură cu exercitarea atribuţiilor legale. pot servi probă care să confi rme în faţa instanţei Informaţiile confi denţiale colectate (…) se utilizea- de judecată sau autorităţii de concurenţă (și alte ză (…) doar în scopul pentru care au fost obţinute autorităţi, după caz) că deţinătorul a luat măsuri şi nu pot fi divulgate decât cu consimţământul, ex- rezonabile. primat într-o formă explicită, al persoanei de la care Alte măsuri rezonabile destinate să păstreze au fost obţinute sau la cererea instanţei de judecată informaţiile în secret pot fi realizate și printr-o mul- ori a altor organe competente, dacă acest fapt este titudine de instrumente tehnice, cum ar fi : suprave- prevăzut de lege. gherea video, înregistrarea electronică sau semna- Mai mult, în cadrul procedurii de examinare a rea olografă în registru a persoanelor care au acces încălcărilor concurenţiale, Consiliul Concurenţei la secrete comerciale, stocarea într-un loc sigur, poate aprecia dacă „altă informaţie decât secre- instalarea de încuietori și parole, stabilirea regulilor tele comerciale” este confi denţială doar la cererea wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z unice privind disciplina muncii ce vizează inclusiv deţinătorului informaţiei. Ca informaţiile, altele regimul special al informaţiilor confi denţiale etc. decât secretele comerciale obţinute de Consiliul Cu titlu de exemplu, menţionăm politica de secu- Concurenţei, să fi e califi cate ca fi ind confi denţia- hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG ritate a Microsoft care a implementat identifi carea le, potrivit art. 63 alin. (5) din Legea nr. 183/2012, salariaţilor în cadrul încăperilor de serviciu prin car- persoana sau întreprinderea trebuie să depună o tele inteligente cu elemente biometrice [16]. cerere motivată în acest sens care urmează a fi ac- În conformitate cu prevederile art. 1026 alin. (3) ceptată de Consiliul Concurenţei. Autorul cererii al Codului civil, se impune condiţia notifi cării în pre- ar putea identifi ca părţile (subiecţii) faţă de care alabil a consumatorului că i se oferă o informaţie informaţiile deţinute de Consiliul Concurenţei sunt confi denţială de către profesionist, în caz contrar, considerate confi denţiale. În caz contrar, se poate profesionistul nu va putea revendica încasarea considera că întreprinderea nu are obiecţii în ceea prejudiciilor pentru dreptul încălcat în situaţia uti- ce privește divulgarea în întregime a documentelor lizării sau divulgării ilegale a informaţiei furnizate. sau declaraţiilor către întreprinderea concurentă, Conţinutul prevederii legale nu indică expres for- care ar putea să își exercite dreptul de acces la do- ma notifi cării. Având în vedere problematica probă- sarul administrativ. rii unei notifi cări verbale, este oportun în acest sens În aceeași ordine de idei, autoritatea de de a efectua notifi cările în scris. concurenţă, în vederea asigurării dreptului la apă- În alt context, urmează să se ţină cont de faptul rare, la solicitarea unei părţi implicate, va acorda ac- că multe autorităţi publice sunt învestite prin lege cesul, dacă este posibil, la versiunea neconfi denţială cu dreptul de a solicita informaţii de la întreprinderi, a acestor documente, transmisă de întreprinderea inclusiv secrete comerciale. Astfel, potrivit art. 12 care benefi ciază de protecţia caracterului confi denţi- alin. (3) al Legii cu privire la antreprenoriat şi între- al. Când confi denţialitatea poate fi asigurată prin re- prinderi nr. 845/1992, întreprinderea este în drept zumarea informaţiilor relevante, accesul va fi acordat să nu prezinte date ce constituie secret comercial la rezumatul acestora. Dreptul de acces la dosar nu autorităţilor administraţiei publice, cu excepţia or- include accesul la informaţiile confi denţiale. ganelor de drept şi celor de control, cărora aceste În cele din urmă, constatăm că în ceeea ce date se prezintă în limitele împuternicirilor lor. privește secretele comerciale autoritatea de În acest caz, potrivit practicii, o problemă des în- concurenţă din Republica Moldova înregistrează tâlnită constă în faptul divulgării secretelor comer- incidente în partea ce ţine de: ciale în faţa autorităţilor publice, deoarece, potrivit - constatarea încălcării art. 17 al Legii nr. 183/ legii, în aceste cazuri, nu se consideră o divulgare 2012, care interzice concurenţa neloială manifes-

76 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW tată prin obţinerea şi/sau folosirea de către o între- cret comercial de obicei se realizează ulterior de către prindere a informaţiilor ce constituie secret comer- un judecător într-un proces de judecată sau, după caz, cial al concurentului, fără consimţământul lui, dacă de agentul constatator al contravenţiei, autoritatea de acestea au adus sau pot aduce atingere intereselor concurenţă ș.a. legitime ale concurentului; Evidenţiem, din practica autorităţii naţionale de - califi carea ca fi ind confi denţiale a informaţiilor, concurenţă, speţa aferentă emiterii Deciziei Plenu- altele decât secretele comerciale, în cazul în care lui Consiliului Concurenţei nr. CN-44 din 24.12.2014 persoana, întreprinderea sau asociaţia de între- [19, p.9] prin care a fost constatat că, după căsăto- prinderi în cauză depune o cerere motivată în acest ria studentei care a realizat practica de stat la „Com sens; V&V” SRL, întreprinderea soţului acesteia, ,,Demi- - punerea la dispoziţia părţilor, în contextul exer- Lune” S.R.L., a deschis linia de producere a sării pen- citării dreptului de acces la dosarul administrativ, tru baie sub marca ,,Magic Spa”, activitate economi- a versiunii neconfi denţiale a plângerii privind pre- că similară cu cea a „Com V&V” SRL. supusele încălcări anticoncurenţiale, observaţiile, În pofi da stărilor de fapt constatate, „Com V&V” documentele ridicate în cadrul inspecţiei desfăşu- SRL nu a prezentat probe privind respectarea pro- rate sau a oricărui alt document, transmisă de între- cedurii de păstrare a secretelor comerciale stabilită prinderea care benefi ciază de protecţia caracterului de Legea nr. 171/1994. Proba prin care se certifi ca confi denţial. faptul că ,,Demi-Lune” S.R.L. conlucrează cu parte- wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z O problemă des întâlnită în practică constă în nerii/furnizorii de materie primă a „Com V&V” SRL faptul că majoritatea întreprinderilor nu identifi că nu a fost luată în considerare, deoarece s-a consi- și nu notifi că lista datelor ce constituie secret co- derat că informaţiile respective pot fi cunoscute și hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG mercial sau alte informaţii cu caracter confi denţial. altor jucători de pe piaţa dată. În acest sens, auto- Important este de reţinut că orice solicitare de ritatea de concurenţă a constatat că „Com V&V” SRL informaţie se efectuează în scopul realizării unei nu a prezentat probe concludente în vederea con- proceduri administrative. Conform art. 84 alin. (1) fi rmării faptului că documentele la care a avut acces al Codului administrativ nr. 116/2018 [18], autori- practicanta erau califi cate drept secrete comerciale tatea publică care conduce procedura administra- în conformitate cu procedura prevăzută de Legea tivă acordă participanţilor la procedură accesul la nr. 171/1994 [19]. dosarul administrativ. În aceste circumstanţe, con- Astfel, deţinătorul va putea să demonstreze că curentul sau alte persoane vor avea posibilitatea să au fost luate măsuri rezonabile ca informaţiile asu- cunoască și să memorizeze unele elemente impor- pra cărora deţine controlul să rămână în secret dacă: tante legate de afacerea furnizorului de informaţii. – a identifi cat secretele comerciale; Uneori, aceste informaţii pot fi folosite imediat de – a pus în practică proceduri pentru protecția concurent și pot aduce atingere intereselor legitime datelor și a informaţiilor confi denţiale; ale deţinătorului de informaţii, spre exemplu, pen- – a restricţionat accesul la secretele comerciale; tru deturnarea clientelei furnizorului de informaţii. – a elaborat și adus la cunoștinţa salariaţilor sub Aceste posibile consecinţe pot fi evitate dacă semnătură politica de protecţie a secretelor comer- întreprinderile vor stabili conţinutul și volumul de ciale; informaţii ce constituie secret comercial în raport cu – a revizuit contractele cu partenerii, furnizorii, autorităţile publice precum și în relaţiile cu alte părţi clienţii și angajaţii pentru a se asigura că au clauzele terţe. În așa fel, se va întruni elementul esenţial pen- de confi denţialitate/nonconcurenţă; tru a proba măsurile rezonabile luate pentru păstrarea – a încheiat acorduri de confi dențialitate/de în secret a informaţiei în faţa instanţei de judecată și nonconcurenţă; altor autorităţi publice. Dacă deţinătorul nu poate – a solicitat angajaţilor la părăsirea locului de să demonstreze că au fost luate astfel de măsuri, muncă să semneze un doc ument prin care declară informaţiile ar putea să își piardă statutul de secret că au returnat toate secretele comerciale [20]. comercial. Or, aprecierea faptului că informaţiile înde- În scopul interzicerii încălcării dreptului la secret plinesc cerinţele de protecţie legală în calitate de se- comercial, deţinătorul poate să obţină, pe cale ju-

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 77 decătorească, tragerea la răspundere a făptuitoru- măsurilor rezonabile în prealabil pentru păstrarea lui pentru dobândirea, utilizarea sau divulgarea în în secret a informaţiilor, inclusiv. mod ilegal a unui secret comercial și să ceară repa- Reglementarea suplimentară a normelor pri- rarea prejudiciului patrimonial (despăgubiri care vind protecţia secretului comercial în partea ce corespund prejudiciului real suferit) și moral cau- vizează tipurile de măsuri rezonabile de asigurare zat. Deţinătorul poate recurge, după caz, și la alte a confi denţialităţii informaţiilor ce pot constitui căi de apărare a dreptului la secret comercial, cum secrete comerciale, respectarea regulilor minime ar fi : penală (art. 24510 Cod penal nr. 985/2002)[21], privind păstrarea secretelor comerciale, identifi ca- contravenţională (art. 107 Cod contravenţional nr. rea promptă a informaţiilor ce pot fi califi cate drept 218/2008) [22] și/sau administrativă (art. 17 Legea secrete comerciale, marcarea acestora, identifi carea nr.183/2012). exactă a informaţiilor ce nu pot fi secrete comerci- Este necesar de menţionat că, pe lângă ale, stabilirea în cunoștinţă de cauză a duratei de posibilităţile stabilite la art. 2051-2053 ale Codului protecţie a secretelor ce își pot pierde valoarea eco- civil modernizat, în temeiul art. 80 alin. (1) și (2) din nomică, a situaţiilor în care informaţiile își pot pier- Legea nr. 183/2012, la cererea titularului de drept, de valoarea economică, modul de ţinere a evidenţei instanţa de judecată va obliga persoana care săvâr- secretelor comerciale, toţi acești factori ar putea să şeşte o acţiune de concurenţă neloială să înceteze genereze un climat de mai multă certitudine juridi- wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z acţiunea sau să înlăture consecinţele, să restituie că, fapt ce ar încuraja relaţiile de concurenţă reală și documentele confi denţiale însuşite în mod ilicit de onestă în mediul de afaceri. la deţinătorul lor legitim şi, după caz, să plătească REFERINŢE hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG despăgubiri pentru daunele pricinuite conform 1. Acordul privind aspectele drepturilor de legislaţiei în vigoare. La cererea deţinătorului legi- proprietate intelectuală legate de comerţ din tim al secretului comercial, instanţa poate dispune 15.04.1994. măsuri de interzicere a exploatării industriale şi/sau 2. Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107 comerciale a produselor rezultate din însuşirea ili- din 06.06.2002. Republicat în MO Nr.66-75 din cită a secretului comercial sau distrugerea acestor 01.03.2019 art.132. produse. Interdicţia încetează atunci când informa- 3. Directiva (UE) nr. 2016/943 privind protecţia ţia protejată a devenit publică. know-how-ului și a informaţiilor de afaceri nedi- În pofi da existenţei multiplelor căi de apăra- vulgate (secrete comerciale) împotriva dobândirii, re a secretului comercial, considerăm că oricare utilizării și divulgării ilegale. din aceste mijloace nu poate compensa pierderea 4. Legea privind secretul comercial nr. 171/1994. avantajului comercial al întreprinderii victime, mai În MO Nr. 13 art. 126. Abrogată prin LP133 din ales atunci când avantajul concurenţial se datorea- 15.11.18, MO Nr.467-479 din 14.12.18 art.784; în vi- ză posesiei și valorifi cării secretului comercial. goare 01.03.19. Acţiunea în apărarea secretelor comerciale divul- 5. POPESCU, C. Protejarea secretelor comerciale gate este una difi cilă, dictată de probarea suportării este esenţială în domeniul IT. Disponibil: https://pri- prejudiciului, care poate dura o vreme îndelungată, aevents.ro/protejarea-secretelor-comerciale-este- și nu va putea compensa toate pierderile suportate, esentiala-domeniul/ chiar dacă în fi nal obţii câștig de cauza. Nu întâm- 6. Păstrarea unui secret comercial. În plător se spune că „unele lucruri nu mai pot fi re- https://ccir.ro/wp-content/uploads/2014/11/ parate”. Cu toate acestea, nu este indicat ca aceste P%C4%83strarea-unui-secret-commercial-I.pdf „lucruri”, secretele comerciale, să fi e oferite gratis de (accesat: 30.09.19). către deţinători. 7. Instrucţiunile privind regulile de acces la dosa- Astfel, cea mai oportună cale a protecţiei se- rul Consiliului Concurenţei în cazurile referitoare la cretelor comerciale o considerăm a fi totuși calea art. 5, 6 şi 9 din Legea concurenţei nr. 21/1996, art. „documentării” (înregistrării stărilor de fapt și de 101 şi 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii drept în formă scrisă) chiar de la momentul creării Europene, precum şi în cazurile de concentrări eco- informaţiei de natură confi denţială și până la luarea nomice, aprobat prin Ordinul preşedintelui Consi-

78 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW liului Concurenţei din România nr. 421/2011. privind modul de fabricare pe teritoriul Republicii 8. Secrete comerciale. Disponibil: https://europa. Moldova a produsului respectiv, și anume fabrica- eu/youreurope/business/running-business/intel- rea după licenţa „Magic Spa” LTD în lipsa existenţei lectual-property/trade-secrets/index_ro.htm în fapt a licenţei respective. 9. Hebi Refl ective Material Co., Ltd. V. Song Jun- 20. Directiva privind secretele comerciale. Sfa- chao, Hebi Ruimingte Technology Co., Ltd., and turi practice pentru protecţia secretelor. Disponibil: Li Jianfa (2016) YMZ No. 347, Henan Higher People’s https://legalup.ro/secretele-comerciale/ Court. Disponibil: https://wipolex.wipo.int/en/ 21. Codul penal al Republicii Moldova nr. 985 din text/578407 18.04.2002. În MO Nr. 72-74 din 14.04.2009 art Nr : 10. A se vedea mai mult în lucrarea lui IUSTIN, 195. V. Secretul comercial. Invitaţie la tăcere. Disponibil: 22. Codul contravenţional al Republicii Moldova https://www.bizlaw.md/2017/08/04/secretul-co- nr. 218 din 24.10.2008. În MO Nr. 3-6 din 16.01.2009 mercial-invitatie-la-tacere art Nr: 15. Data intrării în vigoare: 31.05.2009. 11. Legea concurenţei nr. 183 din 11.0.2012. În MO Nr. 193-197 din 14.09.2012 art Nr: 667. REZUMAT 12. Comunicarea Comisiei privind regulile de ac- ces la dosarul Comisiei în cauzele în temeiul artico- Sfaturi practice pentru protecţia secretelor lelor 81 și 82 din Tratatul CE, articolelor 53, 54 și 57 comerciale. Problema protecţiei secretelor comer- wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z din Acordul SEE și Regulamentului (CE) nr. 139/2004 ciale este actuală și determinată de aspectul ei prac- al Consiliului (2005/C 325/07). tic, fi indcă, odată ce informaţiile confi denţiale devin 13. Security Classifi cation of Information: Table publice, acestea nu mai pot fi protejate ca secrete hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG of Contents. Disponibil: https://fas.org/sgp/library/ comerciale. Autoarea vine în sprijinul deţinătorilor quist2/app_a.html de informaţii care pot fi secrete comerciale cu 14. GROS A.Y. What in Trade Secret so as to render explicaţii pertinente și recomandări utile pe margi- actionable under state law its case or disclosure by nea prevederilor privind secretul comercial de la art. former employee, 59 ALR4 th, 641, 652/1988, p. 652. 2047 alin. (3) al Codului civil nr. 1107/2002. În acest (citat de Oprea D.) scop, în lucrarea de faţă sunt supuse analizei noile 15. IUSTIN, V. Secretul comercial – obiect al Propri- reglementări privind secretul comercial raportate la etăţii Industriale. În Revista Naţională de Drept, Nr. 8, situaţiile din practică pentru a identifi ca difi cultăţile 2011, p. 31. ce pot apărea în faţa deţinătorilor și a sistematiza 16. OPREA, D. Protecţia și securitatea sistemelor tipurile de informaţii pasibile de a fi considerate ca informaţionale. Suport de curs. Iași, 2017, 190 p. secrete comerciale, precum și măsurile rezonabile 17. A se vedea art. 38 alin. (4) – (6) din Legea ce pot fi luate de întreprinderi în vederea prevenirii concurenţei nr. 183/2012. divulgării și apărării dreptului încălcat. Actualitatea 18. Codul administrativ al Republicii Moldo- acestui studiu rezidă în necesitatea conștientizării va nr. 116 din 19.07.2018. În MO Nr. 309-320 din de către deţinătorii secretelor comerciale a faptu- 17.08.2018 art Nr: 466. Data intrării în vigoare: lui că întreprinderile își pot subevalua potenţialul 01.04.2019. economic și strategic al informaţiilor deţinute prin 19. Decizia Plenului Consiliului Concurenţei nr. ignorarea importanţei acestora, lipsa evidenţei lor CN-44 din 24.12.2014. În https://competition.md/ și a măsurilor rezonabile de a le păstra în secret public/fi les/uploads/decizii/CN44.pdf. În speţa etc. Or, poţi să protejezi secretele comerciale care dată, Plenul Consiliului Concurenţei a constatat în- îţi aduc avantaje în faţa concurenţilor doar atunci călcarea art. 8 alin. (1) lit. b) al Legii nr. 1103/2000 când le cunoști. de către „Demi-Lune” S.R.L. prin plasarea pe etiche- Cuvinte-cheie: secrete comerciale; informaţie ta ambalajului produsului „sare de baie” sub marca confi denţială; măsuri rezonabile; lista de clienţi; comercială „Magic Spa” a informaţiei neautentice concurenţă neloială.

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 79 ABSTRACT formation liable to be considered trade secrets, as well as reasonable measures to be taken by enter- Practical Advice on Protecting Trade Secrets. prises to prevent the disclosure and defense of the The issue of protection of trade secrets is actual and infringed right. The topicality of this study lies in the determined by its practical aspect, because, once need for trade secret holders to be aware of the fact confi dential information becomes public, it can no that enterprises can underestimate the economic longer be protected as trade secrets. The author and strategic potential of the information held by supports the holders of information that may be ignoring its importance, lack of evidence and rea- trade secrets with relevant explanations and useful sonable measures to keep it secret, etc. Or, you can recommendations on the provisions on trade se- protect the trade secrets that bring you advantages crets in Art. 2047(3) of the Civil Code No. 1107/2002. over competitors only when you know them. To this end, the present paper analyzes the new re- Keywords: trade secrets; confi dential informati- gulations on trade secrets related to practical situ- on; reasonable measures; customer list; unfair com- ations in order to identify diffi culties that may arise petition. before holders and to systematize the types of in-

wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z

hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG

80 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW УДК 347.77 И :

wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z ТАМАРА ЯРОШЕВСКАЯ, | КАНДИДАТ ЮРИДИЧЕСКИХ НАУК, ДОЦЕНТ, ДОЦЕНТ КАФЕДРЫ ГРАЖДАНСКО-ПРАВОВЫХ ДИСЦИПЛИН

hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG ДНЕПРОПЕТРОВСКОГО ГОСУДАРСТВЕННОГО УНИВЕРСИТЕТА ВНУТРЕННИХ ДЕЛ УКРАИНЫ

ВЕДЕНИЕ. ИЗБРАННЫЙ НЕЗАВИСИМОЙ УКРАИНОЙ ТЕХНИЧЕСКОГО ТВОРЧЕСТВА НА БОЛЕЕ ВЫГОДНЫХ УСЛОВИЯХ. ВПУТЬ ОБНОВЛЕНИЯ ОБЩЕСТВА И ЕГО ИНТЕГРАЦИИ НЫНЕ АКТИВИЗАЦИЯ ИНТЕЛЛЕКТУАЛЬНОЙ ДЕЯТЕЛЬНОСТИ В МИРОВОЕ ПРОСТРАНСТВО ВПЕРВЫЕ ПОЗВОЛИЛ ЧЕЛОВЕКА В УКРАИНЕ ТРЕБУЕТ ЭКОНОМИЧЕСКИХ ФАКТОРОВ, РЕАЛИЗОВАТЬ СОБСТВЕННОЕ ЗАКОНОДАТЕЛЬСТВО В СФЕРЕ ПЕРЕОСМЫСЛЕНИЕ ОТНОШЕНИЯ К РЕЗУЛЬТАТАМ НАУЧНО- ИНТЕЛЛЕКТУАЛЬНОЙ И, В ЧАСТНОСТИ, ПРОМЫШЛЕННОЙ ТЕХНИЧЕСКОГО ТВОРЧЕСТВА. КОНСТИТУЦИЯ УКРАИНЫ СОБСТВЕННОСТИ. ПРОМЫШЛЕННАЯ СОБСТВЕННОСТЬ, КОТОРАЯ [1] ЧЕТКО ОПРЕДЕЛИЛА НАПРАВЛЕНИЕ РЕГУЛИРОВАНИЯ ЯВЛЯЕТСЯ ВАЖНЫМ ИНСТРУМЕНТОМ ТЕХНОЛОГИЧЕСКОГО ПРАВООТНОШЕНИЙ В СФЕРЕ ИНТЕЛЛЕКТУАЛЬНОЙ И ЭКОНОМИЧЕСКОГО РАЗВИТИЯ СТРАНЫ, ТЕСНО СВЯЗАНА СОБСТВЕННОСТИ В ПОЛЬЗУ СОЗДАТЕЛЯ И ГАРАНТИРУЕТ КАЖДОМУ С ПОВЫШЕНИЕМ УРОВНЯ ПРОИЗВОДСТВА, СПОСОБСТВУЕТ ЧЕЛОВЕКУ ОХРАНУ РЕЗУЛЬТАТОВ ЕГО ИНТЕЛЛЕКТУАЛЬНОЙ РАЗВИТИЮ РЫНОЧНОЙ ЭКОНОМИКИ. ПРИ ТАКИХ УСЛОВИЯХ ДЕЯТЕЛЬНОСТИ, ОПИРАЯСЬ НА ТРАДИЦИЮ ПРАВА ЕВРОПЕЙСКИХ ИЗОБРЕТАТЕЛЬСКАЯ ДЕЯТЕЛЬНОСТЬ КАК ОДНА ИЗ ВАЖНЕЙШИХ СТРАН. ТАК, В СООТВЕТСТВИИ СО СТ. 41 И СТ. 54 КОНСТИТУЦИИ СОСТАВЛЯЮЩИХ НАУЧНО-ТЕХНИЧЕСКОЙ РЕВОЛЮЦИИ УКРАИНЫ КАЖДЫЙ ИМЕЕТ ПРАВО ВЛАДЕТЬ, ПОЛЬЗОВАТЬСЯ И И НЕПРОСТЫЕ ОТНОШЕНИЯ МЕЖДУ ЕЕ УЧАСТНИКАМИ РАСПОРЯЖАТЬСЯ СВОЕЙ СОБСТВЕННОСТЬЮ, РЕЗУЛЬТАТАМИ ТРЕБУЮТ К СЕБЕ ОСОБОГО ВНИМАНИЯ, В ТОМ ЧИСЛЕ И СО СВОЕЙ ИНТЕЛЛЕКТУАЛЬНОЙ, ТВОРЧЕСКОЙ ДЕЯТЕЛЬНОСТИ. СТОРОНЫ ЗАКОНОДАТЕЛЕЙ. ОДНАКО КРИЗИС В УКРАИНСКОЙ ГРАЖДАНАМ ГАРАНТИРУЕТСЯ СВОБОДА ЛИТЕРАТУРНОГО, ЭКОНОМИКЕ, НЕЗАИНТЕРЕСОВАННОСТЬ ГОСУДАРСТВА И ХУДОЖЕСТВЕННОГО, НАУЧНОГО И ТЕХНИЧЕСКОГО ТВОРЧЕСТВА, УМЕНЬШЕНИЕ ФИНАНСИРОВАНИЯ ОТЕЧЕСТВЕННОЙ НАУКИ ЗАЩИТА ИНТЕЛЛЕКТУАЛЬНОЙ СОБСТВЕННОСТИ, ИХ ПРИВЕЛИ К СНИЖЕНИЮ КОММЕРЧЕСКОГО ИНТЕРЕСА ПО АВТОРСКИХ ПРАВ, МОРАЛЬНЫХ И МАТЕРИАЛЬНЫХ ИНТЕРЕСОВ. ПРОВЕДЕНИЮ ФУНДАМЕНТАЛЬНЫХ НАУЧНЫХ ИССЛЕДОВАНИЙ И ОДНАКО ПАТЕНТНОЕ ЗАКОНОДАТЕЛЬСТВО УКРАИНЫ ИМЕЕТ ВОЗМОЖНОСТЕЙ УЧЕНЫХ ДОЛЖНЫМ ОБРАЗОМ ИСПОЛЬЗОВАТЬ ОПРЕДЕЛЕННЫЕ НЕДОСТАТКИ ОТНОСИТЕЛЬНО РАСПРЕДЕЛЕНИЯ ОБЪЕКТЫ ПРАВА ПРОМЫШЛЕННОЙ СОБСТВЕННОСТИ В ИМУЩЕСТВЕННЫХ ПРАВ НА ОБЪЕКТЫ ПРОМЫШЛЕННОЙ УКРАИНЕ. В РЕЗУЛЬТАТЕ ЭТОГО УКРАИНСКИЕ УЧЕНЫЕ ВЫЕЗЖАЮТ СОБСТВЕННОСТИ, СОЗДАННЫЕ В УСЛОВИЯХ ТРУДОВОЙ ЗА ГРАНИЦУ ДЛЯ ВНЕДРЕНИЯ СВОИХ РЕЗУЛЬТАТОВ НАУЧНО- ДЕЯТЕЛЬНОСТИ.

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 81 Цель работы. Главной целью статьи является правовой охраны служебных изобретений с уче- разработка действующих механизмов, направ- том интересов обеих сторон. Нужен сбалансиро- ленных на усовершенствование законодатель- ванный подход к данной проблеме, так как чрез- ства Украины в сфере охраны имущественных мерное ограничение интересов изобретателя не прав изобретателя на объекты промышленной даст ему стимула к изобретательской деятель- собственности. ности, а ограничение прав работодателя приве- Изложение основного материала. На со- дет к потере им заинтересованности в исполь- временном этапе становления рыночной эконо- зовании созданного объекта права. Вот почему мики в независимой Украине проблемы исполь- в условиях рыночных отношений и становления зования объектов промышленной собственно- частной собственности особенно актуальным сти, созданных при исполнении служебных обя- является вопрос об определении имуществен- занностей, урегулированы недостаточно четко, ных прав на объект, созданный в связи с выпол- в частности между работодателем и изобрета- нением трудового договора и сбалансирования телем. Совершенствование национального за- различных интересов сторон. конодательства в этой сфере позволит должным Ныне не существует единых международ- образом и достойно стимулировать изобретате- ных норм в сфере трудового или патентного ля к новым творческим поискам, а работодателя права относительно деятельности работников-

wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z − к практической реализации имущественных изобретателей. Так, основной международный прав на объект права промышленной собствен- документ, который регулирует правоотношения ности. Это гарантирует ему не только возвра- в сфере промышленной собственности − Париж-

hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG та вложенных средств, но и получение прибы- ская конвенция по охране промышленной соб- ли. Следовательно, необходимо создать такую ственности [3] не содержит целенаправленного законодательную базу, учесть в ней все усло- урегулирования отношений относительно слу- вия и предусмотреть все факторы, чтобы тан- жебных объектов права и охраны прав творче- дем − «изобретатель» − «работодатель» − «госу- ских работников, оставляя решение этих вопро- дарство» работал плодотворно: слаженно и бес- сов на усмотрение стран-участниц. конфликтно. Согласно ст. 8 Закона Украины «Об охране С одной стороны, для создания изобретения прав на изобретения и полезные модели» [4] нужны знания, ум, талант и опыт изобретателя. право на регистрацию изобретения имеет изо- С другой − для создания данного объекта пра- бретатель, если иное не предусмотрено на- ва требуется значительные финансовые затраты, стоящим Законом и это правильно. В этом слу- сложное оборудование, информационное обе- чае изобретателю принадлежат личные неиму- спечение и многое другое из того, чего может не щественные и имущественные права на объект иметь обычный изобретатель. Как правило, это промышленной собственности. Но если это слу- приводит к тому, что большинство новых изо- жебное изобретение, то на основании ст. 9 это- бретений создаются изобретателями на их рабо- го Закона право на регистрацию изобретения и чих местах в ходе выполнения служебных обя- в дальнейшем получение патента имеет работо- занностей, а работодатель выступает инвесто- датель изобретателя. ром таких работ и на основании ч. 5 ст. 7 Закона Согласно украинскому законодательству слу- Украины «Об инвестиционной деятельности» [2] жебным считается изобретение, созданное ра- имеет право владеть, пользоваться и распоря- ботником: жаться объектами и результатами инвестиций. – в связи с исполнением служебных обя- Отсутствие у изобретателя, в отличие от ра- занностей или поручением работодателя при ботодателя, широких возможностей внедре- условии, что трудовым договором (контрактом) ния и практического использования служебных не предусмотренное иное; изобретений, заранее ставит заинтересован- – с использованием опыта, производствен- ные стороны в неравное положение. Такая си- ных знаний, секретов производства и обору- туация обуславливает необходимость усиления дования работодателя.

82 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW Дальнейшее развитие инновационной дея- бретения, и такой порядок противоречит его тельности невозможно без поддержки сферы имущественным интересам. Поэтому именно за- изобретательства государственной политикой, конодательство должно четко регулировать лю- благодаря которой в действующих гражданско- бой аспект отношений между работником и ра- правовых нормах Украины будут учтены и защи- ботодателем при создании объектов права про- щены права и изобретателей, и работодателей. мышленной собственности по трудовому зада- Учитывая этот факт, не обойтись без включения нию работодателя. в патентное законодательство Украины специ- Опыт некоторых ведущих стран мира (США, альных положений относительно урегулирова- Франция, Греция, Бразилия) знает практику диф- ния отношений в сфере распределения между ференциации служебных изобретений по кате- заинтересованными сторонами имущественных гориям, что позволяет индивидуально подхо- прав на объект, созданный в связи с выполнени- дить к распределению имущественных прав на ем трудового договора. объект интеллектуальной собственности в каж- Гражданский кодекс Украины [5] принципи- дом конкретном случае. Поэтому для четкого ально изменил порядок регулирования отноше- определения между сторонами имущественных ний касающихся имущественных прав интеллек- прав на объект промышленной собственности туальной собственности на объект, созданный в автор статьи предлагает разделить такие объек-

wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z связи с выполнением трудового договора. Со- ты на две категории. гласно ч. 2 ст. 429 данного Кодекса имуществен- Первая категория – объект права промышлен- ные права интеллектуальной собственности на ной собственности, созданный работником в свя-

hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG объект, созданный в связи с выполнением тру- зи с выполнением трудового договора. Право на дового договора, принадлежат работнику, ко- регистрацию объекта права будет иметь работо- торый создал этот объект и юридическому (фи- датель, если между сторонами в договорном по- зическому) лицу, где или у которого он работа- рядке урегулирована передача имущественных ет, совместно, если другое не установлено дого- прав. Создатель объекта права промышленной вором. собственности получит вознаграждение, кото- Такими действиями законодатель пытался рое будет соответствовать экономической цен- предоставить больше прав создателям объектов ности этого объекта и (или) другой выгоды, кото- интеллектуального труда. Однако данная норма рая может быть получена работодателем. не является удачным решением сложных отно- Вторая категория – объект права промыш- шений между сторонами. Такая постановка во- ленной собственности, созданный работником проса не может считаться удовлетворительной, по собственной инициативе с использованием потому что творческий процесс не ограничива- опыта, производственных знаний, секретов про- ется только рабочим временем. Автор статьи со- изводства и оборудования работодателя. Иму- гласен с позицией О. А. Пидопрыгоры [6, с. 404], щественное право на такой объект будет за соз- что за изобретателем следует признать первоо- дателем объекта права. В этом случае работода- чередное право собственности, а работодателю тель будет иметь преимущественное право на предоставить право использовать данный объ- получение неисключительной лицензии. ект, путем предоставления неисключительной В соответствии с этим предложением про- лицензии. анализируем, кому из сторон и в каких случа- Признание общим права на служебное изо- ях может принадлежать имущественное право бретение еще больше осложняет отношения на объект промышленной собственности, соз- между работодателем и изобретателем. Как со- данный, например, в учреждениях высшего об- владелец имущественных прав работодатель разования. Соответствующее законодательство уже не обязан заключать с изобретателем дого- отдельных стран мира неоднозначно квалифи- вор о вознаграждении за созданное изобрете- цирует изобретения, которые создал научно- ние. Таким образом, изобретатель лишен допол- педагогический работник. В таких странах как нительного вознаграждения за создание изо- Дания, Германия, Норвегия, Швеция, Швейца-

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 83 рия изобретения, созданные преподавателями Если объект права промышленной собствен- ВУЗов, рассматриваются как «свободные», по- ности создан педагогическим работником по соб- скольку к прямым обязанностям преподавате- ственной инициативе, без применения техни- лей относится преподавание, а не изобретатель- ческих средств работодателя, то данный объект ство. В таких странах как Испания, Голландия нельзя считать служебным и все права на него все изобретения, созданные преподавателями должны принадлежать создателю объекта права в университетах, принадлежат этим университе- промышленной собственности. там. В США специального выделения преподава- Рассмотрим более детально ситуацию, ког- телей в отдельную группу служащих нет. да объект права промышленной собственности Рассмотрим ситуацию, когда в Украине соз- создал научно-педагогический работник. В со- дателями объекта права промышленной соб- ответствии со ст. 1 Закона Украины «О научной ственности являются педагогический и научно- и научно-технической деятельности» [8] научно- педагогический работники. Законодательство педагогический работник – это ученый, имею- Украины в сфере интеллектуальной собственно- щий высшее образование не ниже второго (ма- сти педагогических и научно-педагогических ра- гистерского) уровня и по трудовому договору в ботников не выделяет в отдельную категорию. университете, академии, институте професси- В соответствии со ст. 53 Закона Украины «О онально осуществляет педагогическую, науч-

wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z высшем образовании» [7] педагогические ра- ную или научно-педагогическую деятельность. ботники − это лица, которые согласно основно- То есть, научно-педагогический работник, кроме му месту работы в учреждениях высшего обра- педагогической, должен заниматься как научной,

hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG зования осуществляют учебную, методическую так и научно-технической деятельностью. На и организационную деятельность. Несмотря на основании ч. 2 ст. 56 Закона Украины «О высшем то, что для такой категории работников основ- образовании» в рабочее время такого работника ной деятельностью является педагогическая, входит: выполнение учебной, методической, такими лицами также могут создаваться объек- научной, организационной работы и других ты промышленной собственности, например, по трудовых обязанностей. Виды учебных заня- поручению работодателя, и (или) с помощью тех- тий, которые входят в учебную нагрузку педа- нических средств работодателя или по собствен- гогического и научно-педагогического работни- ной инициативе. ка в соответствии с его должностью, устана- По мнению автора статьи, если работодатель вливаются учреждением высшего образования письменным распоряжением обязывает и фиксируются в индивидуальном плане педагогического работника создавать объекты работника. И именно за эту деятельность научно- промышленной собственности, то такой объект педагогический работник получает заработную будет считаться служебным и отнесен к первой плату. категории. Право на регистрацию объекта Автор статьи считает, что объект права про- права и на получение охранного документа мышленной собственности, созданный таким будет иметь работодатель при условии, если работником, будет признаваться служебным передача имущественных прав на такой объект и отнесен к первой категории в случае если: урегулирована договором. 1) изобретательская деятельность научно- Если данный объект промышленной собствен- педагогического работника входит в нагрузку ности был создан по собственной инициативе и запланирована в индивидуальном плане; 2) педагогического работника, но благодаря сред- научно-педагогический работник в письменном ствам работодателя, то его можно отнести ко вто- виде получил распоряжение работодателя к соз- рой категории. В таком случае право на регистра- данию объекта права промышленной собствен- цию объекта права и получение охранного доку- ности. мента будет за изобретателем, а работодатель бу- Если научно-педагогический работник дет иметь право на получение неисключительной создал объект промышленной собственности лицензии. с помощью технических средств работодателя,

84 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW то данный объект права будет признаваться ботки. Для студентов это может регулироваться служебным и отнесенный ко второй категории. трехсторонним соглашением между учреждени- При этом нужно выяснить, какие именно ем высшего образования, студентом и руководи- средства были использованы при создании телем дипломной (курсовой) работы, в котором объекта права промышленной собственности. предусмотрено распределение вознагражде- Следует выходить из условий конкретной ния от коммерческой реализации объекта права ситуации. Это может быть научно-техническая промышленной собственности. Целесообразно информация, опытное и экспериментальное ввести поощрительные вознаграждения в сум- оборудование, промышленное оборудование, ме 1−5 размеров месячной стипендии. опыт работодателя и так далее. Итак, для того, чтобы понять, кому из сторон С одной стороны, объект права промышлен- должно принадлежать имущественное право на ной собственности может быть создан препода- объект промышленной собственности необхо- вателем при руководстве студентами в процес- димо выяснить следующие факторы: се проведения лабораторных работ с исполь- 1) наличие трудовых отношений между созда- зованием стандартного оборудования, предна- телем объекта права и работодателем; значенного для выполнения этих работ. В таком 2) входила ли в обязанности работника твор- случае использование оборудования не сле- ческая деятельность;

wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z дует считать основанием для того, что создан- 3) было ли письменное поручение работода- ный объект права промышленной собственно- теля; сти является служебным. С другой стороны, тот 4) использовались ли средства работодателя;

hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG же преподаватель может создать объект права 5) относится ли предмет данного объекта пра- промышленной собственности при выполнении ва к сфере деятельности работодателя. научно-исследовательских или других работ по Если таких факторов не было выявлено, то нет договорным обязательствам с учебным заведе- оснований относить данный объект права про- нием. Тогда эти обстоятельства меняют катего- мышленной собственности к категории служеб- рию изобретателя. Здесь изобретатель выступа- ных объектов права. По мнению автора статьи, ет уже и как преподаватель, который осущест- имущественное право на такой объект промыш- вляет свою основную функцию, и как работник, ленной собственности должно принадлежать который выполняет специальное поручение ра- только изобретателю. ботодателя по договору. В таком случае объект Автор статьи предлагает наиболее оптималь- права промышленной собственности признает- ный механизм реализации имущественных прав ся служебным и право на него имеет не только сторон на объект, созданный в связи с выполне- создатель объекта права, но и работодатель. нием трудового договора: Дальше рассмотрим ситуацию, когда объект 1) первичное имущественное право на объ- права промышленной собственности создан со- ект промышленной собственности первой кате- искателем, который учится в учреждении выс- гории принадлежит изобретателю как создате- шего образования и проходит практику на про- лю этого объекта; изводстве. По трудовому законодательству дан- 2) на основании ч. 2 ст. 9 Закона Украины «Об ные субъекты не являются работниками пред- охране прав на изобретения и полезные моде- приятия. Отношения с учащимися возникают ли» изобретатель должен подать работодателю на основании договора о предоставлении услуг письменное уведомление о созданном им изо- на обучение между этим соискателем образова- бретении с описанием, раскрывающим суть это- ния и учебным заведением. Но данные догово- го изобретения; ры являются средством реализации прав граж- 3) работодатель в течение четырех месяцев от дан на образование, а не на труд. Поэтому, для даты такого сообщения должен заключить с изо- активизации творческой деятельности в рыноч- бретателем гражданско-правовой договор на ных условиях нужно, чтобы создатель объекта передачу имущественных прав на объект права права видел экономический смысл своей разра- и согласовать права и обязанности сторон;

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 85 4) в случае заключения между сторонами дан- обходимым и актуальным пересмотр и принятие ного договора изобретатель получает возна- новых законопроектов в этой сфере, гармониза- граждение, соответствующее экономической ции украинского законодательства с европей- ценности изобретения и (или) иной выгоды, ко- скими и международными нормами. торая может быть получена работодателем. Со- 2. Установлено, что для четкого распределе- гласно ч. 3 ст. 9 данного Закона Украины работо- ния имущественных прав между сторонами на датель будет иметь право подать заявку на госу- объект, созданный в связи с выполнением тру- дарственную регистрацию изобретения или пе- дового договора, целесообразно распределить редать право на эту регистрацию другому лицу служебные изобретения на две категории. или принять решение о сохранении служебно- К первой категории отнести изобретение, го изобретения как конфиденциальной инфор- созданное работником в связи с выполнением мации; трудового задания. Право на регистрацию изо- 5) если работодатель отказывается от заклю- бретения будет иметь работодатель, если между чения данного договора или существенно нару- сторонами в гражданско-договорном порядке шил его условия, право на регистрацию объек- урегулирована передача имущественных прав. та права первой категории остается за изобре- Изобретатель должен получить вознагражде- тателем. В этом случае работодатель будет иметь ние, соответствующее экономической ценности

wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z право на получение неисключительной лицен- изобретения и (или) иной выгоды, которая мо- зии на использование данного объекта права жет быть получена работодателем. промышленной собственности [9, с. 41−45]. Ко второй − изобретение, созданное работ- hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG Автор статьи считает, что дальнейшее разви- ником по собственной инициативе с использо- тие инновационной деятельности невозмож- ванием опыта, производственных знаний, секре- но без поддержки сферы изобретательства го- тов производства и оборудования работодате- сударственной политикой, благодаря которой ля. Право на регистрацию объекта права будет в действующих гражданско-правовых нормах за изобретателем. В этом случае работодатель будут учтены и защищены права и изобретате- будет иметь преимущественное право на полу- лей, и работодателей. Учитывая этот факт, необ- чение неисключительной лицензии. ходимо включить в патентное законодательство 3. Установлено, что для того, чтобы отнести Украины специальные положения относительно создателя объекта права к субъектам служебно- урегулирования отношений в сфере служебного го изобретательства, необходимо выяснить сле- изобретательства. дующие факторы: Выводы. На основании изложенного матери- – во-первых, наличие трудовых ала можно сделать следующие выводы: отношений между создателем объекта права и 1. Ныне в Украине недостаточно урегулирова- работодателем; ны отношения между сторонами по распределе- – во-вторых, входит ли в обязанности нию имущественных прав на объект, созданный создателя объекта права изобретательская при выполнении трудового договора. Это созда- деятельность; ет значительные затруднения в процессе приме- – в-третьих, было ли письменное поручение нения соответствующих правовых норм, вслед- работодателя; ствие чего заинтересованным лицам не может – в-четвертых, использовались ли средства быть обеспечена быстрая и эффективная пра- работодателя; вовая охрана на объекты промышленной соб- – в-пятых, входит ли предмет данного ственности, в частности на изобретения, создан- изобретения в сферу деятельности работодателя. ные в при выполнении трудового договора. Дей- Если таких факторов не было, то нет основа- ствующее законодательство требует дальнейше- ний считать данного изобретателя субъектом го совершенствования, тем более, что расшире- служебного изобретательства, а созданное им ние международного сотрудничества делает не- изобретение относить к категории служебных.

86 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW ЛИТЕРАТУРА REZUMAT 1. Конституція України: Закон України від 28 Dreptul de proprietate al inventatorului червня 1996 р. № 254к/96-ВР / Верховна Рада asupra obiectului proprietăţii industriale în України. Відомості Верховної Ради України. 1996. conformitate cu legislaţia Ucrainei: probleme și № 30. Ст. 141. soluţii. Articolul tratează chestiunile problematice 2. Про інвестиційну діяльність: Закон України ale reglementării în Ucraina a relaţiilor juridice în від 18.09.1991 № 1560-XII. URL: https://zakon.rada. domeniul protecţiei drepturilor de proprietate ale gov.ua/laws/show/1560-12#Text inventatorului asupra obiectului de proprietate 3. Паризька конвенція про охорону industrială. Autorul articolului a dezvoltat un промислової власності від 20 березня 1883 року mecanism care vizează îmbunătăţirea legislaţiei (переглянута у Брюсселі 14 грудня 1900 р., у Ucrainei în domeniul protejării drepturilor de Вашингтоні 2 червня 1911 р., у Гаазі 6 листопа- proprietate ale inventatorului asupra unui obiect да 1925 р., у Лондоні 2 червня 1934 р., у Лісабоні de proprietate industrial, creat în legătură cu 31 жовтня 1958 р., у Стокгольмі 14 липня 1967 р., implementarea unui contract de muncă. змінена 2 жовтня 1979 р.). URL: http://zakon3.rada. Cuvinte-cheie: proprietate intelectuală; gov.ua/laws/show/995_123 proprietate industrială; protecţie juridică; dreptul

4. Про охорону прав на винаходи і корисні inventatorului; invenţie de serviciu; drepturi de wyv{lj{pvuGvmGpwGypno{z моделі: Закон України від 15 січня 1993 р. № proprietate; mecanism de protecţie; obiect al dreptului 3687-XII. URL: https://zakon.rada.gov.ua/laws/ la brevet.

show/3687-12/conv#n115 hwĈyhylhGkylw{|ypsvyGklGwpVG 5. Цивільний кодекс України: Кодекс України ABSTRACT від 16.01.2003 р. № 435-IV. URL: http://zakon5.rada. Inventor’s Property Right in the Industrial gov.ua/laws/show/435-15 Property Object under the Legislation of 6. ПІДОПРИГОРА, О. А. Право інтелектуальної Ukraine: Problems and Solutions. The article власності і новий Цивільний кодекс України. deals with problematic issues of the regulation in Вісник Академії правових наук. 2003. № 2,3 Ukraine of legal relations in the fi eld of protection С. 399−413. of the inventor’s property rights in the industrial 7. Про вищу освіту: Закон України від property object. The author of the article developed 01.07.2014 № 1556-VII. URL: https://zakon.rada.gov. a mechanism aimed at improving the legislation of ua/laws/show/1556-18#Text Ukraine in the fi eld of protection of an inventor’s 8. Про наукову і науково-технічну діяльність: property rights in an industrial property object Закон України від 1 грудня 1998 р. № 284-XIV created in connection with the implementation of / Верховна Рада України. Відомості Верховної an employment contract. Ради. 1999. № 2−3. Ст.20. Keywords: intellectual property; industrial 9. ЯРОШЕВСЬКА, Т. В. Кому повинні належа- property; legal protection; inventor’s right; employee ти майнові права на службовий винахід? Право invention; property rights; protection mechanism; України. 2008. № 4. С. 4І−45. object of patent law.

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 87 CZU: 330.43(478) T E M SME D R M

pwGljvuvt€

VALENTINA GANCIUCOV, | DR. UNIV., CONF. CIRCLE. „ANALYSIS AND FORECAST SECTION”, INCE

ljvuvtphGwpV

N A COUNTRY SUCH AS MOLDOVA, THEY NEED TO FIND A niques described in the works of Schatteles T. [1], INEW FORM OF THEIR MORE COMPETENT EXISTENCE IN THE Klein L.R.,Welfe A., and Welfe W. [2] have been used. INTERNATIONAL CHAIN. SMALL AND MEDIUM-SIZED ENTERPRISES This model consists of a linear equation system (SMES) ALSO HAVE A KEY ROLE TO PLAY IN ORDER TO INTEGRA- and is similar to the models that have been used in TE INTO THIS GLOBAL CHAIN. ONE OF THE MAIN FUNCTIONS OF Europe (Austria, Romania, Poland, Ukraine, Moldo- SMALL AND MEDIUM-SIZED ENTERPRISES IS PRECISELY THE JOB va [3], [4], etc.) and can be used to predict the de- CREATION THAT OUR COUNTRY IS SO BAD ABOUT, TAKING INTO velopment of small and medium-sized enterprises ACCOUNT THAT WE ARE ONE OF THE MAIN EXPORTERS OF LABOR in Moldova. RESOURCES TODAY. The calculations were based on the main macro in- dicators developed by the IMF (both for Moldova and In the total number of enterprises in Moldova, the world economy, taking into account the impact of the share of small and medium-sized enterprises is the COVID-19 pandemic on the economies) and publi- on average 98.7%. These companies hire an avera- shed in ‘Focus’ magazine [5. P.2, p.53-55], world GDP is ge of 61% of the employees in the RM. Sales reve- nue from SME is around 41%. The profi t (up to tax) provided by the World Bank [6, p.1-3]. from the SME is on average 50%. The share of small The equations which take into account the spe- and medium-sized enterprises in the GDP of the Re- cifi c of development of the examined country are public of Moldova is 32% on average. stochastic, being estimated on the basis of statisti- Small and medium-sized enterprises are mainly cal information for the concerned country. The in- concentrated in sectors such as: trade, agriculture, formation base is 2009-2019 years [7]. The econo- real estate transactions and the processing indus- metric EViews package.8 was used to estimate the try. Small and medium-sized enterprises are focu- equations. The model includes 9 identity equations. sed on maximizing profi ts; they are entrepreneurs In total, 36 variables are used in the equations, of who have discovered such a combination of factors which 27 – exogenous (of which 10 are DAMMY) that enable them to obtain a certain competitive and 9 – endogenous. advantage in a fully innovative way. All variables used in the model are divided into The aim of this work is to develop an econome- 5 groups: tric model to predict the development of SMEs and Remittances to the RM; its main indicators in the medium term. In order to Number of enterprises in Moldova (in total per RM build an econometric model, the method and tech- and in SME);

88 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW – Number of employees in the Republic of Mol- coeffi cients are not correctly estimated. dova (in total per RM and in SME); The number of enterprises in Moldova (in total Sales revenue in the Republic of Moldova (in total per RM and in SME) is presented by two equations: per RM and in SME); the number of small and medium-sized enterprises Profi t (+), losses (-) before taxation in the Republic and the total number of enterprises. of Moldova (in total per RM and in SME). The number of small and medium-sized enter- The remittances in the Republic of Moldova de- prises in Moldova is calculated according to the pend on the development of the world economy main macro indicators: GDP, KD (US dollar/lei ex- and will continue to be used in the model as an exo- change rate), CPI (infl ation), REM (remittances) and pwGljvuvt€ genous variable after termination. The remittances is determined according to the relationship: from abroad (coming from Moldovan diaspora) N = 0.0001*GDP + 0.0052*REM - 0.16633*KD - always had an important role in the country’s eco- (32.1) (11.4) (-2.69) nomy and life. The remittances were received from 0.144*IPC + 0.6566*D12 + 0.5597*D16 - the NBM [8] from 2000 to 2019. The most specta- (-5.01) (3.46) (2.31) cular increase in this indicator was recorded betwe- en 2000 and 2008. In 2008, the rate of remittances 0.7347*D18 + 47.5422 (2) in GDP was 27.4%, in 2009 it decreased to 24.06%, (-3.37) (18.4) ljvuvtphGwpV but in 2019 it dropped to 13.2%. In this case, the remittances (REM) depending on the world GDP R^2 =0.99 DW=2.86 F=885.2 (GDPM), the US dollar/lei exchange rate (KD), the where D12, D16, D18 in this equation are the exo- number of the year in the concidered period (TR) genous variables called DUMMY. and the growth rate of the world economy (ME) will D – DUMMIES (the following DUMMY variables be determined: were used to attenuate regression peaks: D12, REM = 6.1093e-05*GDPM - 64.9918*KD - D16, D18, which are called binary variables. These (5.073) (-4.67) variables are defi ned while working in the EViews 9.6605*TR^2 - 29.1069*ME - 730.436 (1) package.8. THE DUMMY variables are defi ned as all (-2.057) (-2.057) (-2.01) observations are number 0, except for years 2012, R^2 =0.88 DW=2.4 F =11.25 2016, 2018, which have the number 1). The numbers wrote under each factor in econo- Ik of enterprises in Moldova is calculated accor- metric show the calculated t-statistics, which are ding to the main macro indicators KD, IPC, N (num- compared to the theoretical t-statistics, which can ber of small and medium enterprises) and REM, be found in the tables depending on the number and is determined according to the relationship: of degrees of freedom and level of signifi cance. The NR = -0.0393*IPC + 0.8949*N + 0.0043*REM + number of degrees of freedom is calculated as n-k- (-6.04) (92.1) (13.16) 1, where n — number of observations, k — number 0.1588*KD - 0.2827*D11 – 0.2181*D13 - of exogenous factors. The statistic t tells us about (8.43) (-7.68) (-3.15) the importance of the specifi c exogenous factor for 2.6839*D14 + 0.2673*D15 + 2.6454 (3) the endogenous factor. R^2 – determination coe- (-28.14) (7.26) (5.07) ffi cient showing what part of the variation of the endogenous factor is explained by the variation of R^2 =0.99 DW=1.82 F=3425 exogenous factors. The values of R^2 € [0.1], the We have tried to investigate the dependence closer the value of this coeffi cient is to 1, the lower of these two indicators (N, NR) on investment, but the variation is considered to be due to exogeno- we have achieved a negative eff ect. As we can see, us factors. F is the Fisher calculated statistic that remittances have a more infl uence on the develop- characterizes the meaning of the entire regression, ment of small businesses in Moldova. DW- calculated Durbin-Watson statistics, which tel- The number of employees in the Republic of ls us about errors autocorrelation. If errors autocor- Moldova (in total per RM and in SME) is presented relation are detected in the model, the regression by two equations: the number of employees wor-

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 89 king in small and medium-sized enterprises and the Total sales revenues in Moldova are calculated total number of employees in enterprises. on the basis of indicators: GDP, KD, N, NS, and is The number of employees from small and me- determined: dium-sized enterprises is calculated in terms of the CAT = -8.0959*N + 0.0025*GDP - 4.4367*KD - number of main macro indicators: GDP, IPC (infl a- (-61) (150) (-42.9) tion), REM (remittances), TR (year number in con- 0.1735*NS - 14.382*D10 + 10.805*D11 + 11.4761*D14 - sidered period), N (number of small and medium- (-17.7) (-92.1) (52.2) (90.2) sized enterprises in Moldova) and is determined 2.1127*D17 + 17.8949*D19 + 489.9413 (7) pwGljvuvt€ according to the relationship: (-18.9) (105) (45) R^2=0.99 DW=2.97 F=937 NSP = 0.0029*GDP + 0.0542*REM - 3.8952*IPC - Profi t (+), losses (-) before taxation in the Repu- (8.74) (3.79) (-9.0) blic of Moldova (total per RM and in SME) are shown 20.335*TR - 15.0141*N + 1.0151*D11 - 26.501*D15 + from two equations: Profi t (+), losses (-) before ta- (-5.2) (-6.68) (0.35) (-6.49) xation from small and medium-sized enterprises; 19.2225*D19 + 1138.1315 (4) Profi t (+), losses (-) before taxation from total com- (4.87) (14.25) panies in Moldova. R^2=0.99 DW=3.25 F=91.22 Profi t (+), losses (-) before taxation from small ljvuvtphGwpV The total number of employees in enterprises is and medium-sized enterprises are calculated on calculated in terms of the main macro indicators: the basis of the main indicators: REM, N, NSP, and GDP, NR (total number of enterprises in Moldova), are determined according to the relationship: NSP (the number of employees from small and me- VP = -0.009*REM + 0.534*N + 0.1142*NSP + dium-sized enterprises) and will be determined: (-4.03) (5.63) (4.49) NS = 1.02*NSP - 0.0003*GDP + 2.704*NR + 4.23*D11 - 2.67*D16 – 44.6063 (8) (8.24) (-2.61) (2.13) (3.53) (-2.17) (-5.23) 18.758*D15 - 11.231*D16 + 112.927 (5) R^2=0.96 DW=2.2 F=27 (2.87) (-2.51) (1.48) Profi t (+), losses (-) before taxation from enter- R^2=0.96 DW=1.37 F=25.59 prises in total in the Republic is calculated on the The sales revenues in the Republic of Moldo- basis of the main indicators: GDP, IPC, NR, NS, and va (in total on RM and SME) are presented by two is determined by the relationship: equations: sales revenues from small and medium- VPT = 0.0003*GDP - 2.2534*NR + 0.5122*NS + sized enterprises; total sales revenues from all com- (18.4) (-10.64) (16.9) panies in Moldova. 1.6706*IPC + 11.9169*D11 + 2.8031*D12 - Sales revenues from small and medium-sized (11.41) (12.9) (3.3) enterprises are calculated according to the main 13.5474*D15 - 3.1537*D19 - 357.6195 (9) indicators: NSP, GDP, KD, N, and is determined ac- (-14.35) (-3.35) (-11.9) cording to the relationship: R^2=0.99 DW=2.49 F=203 CA = 0.845*NSP + 9.5378e-05*GDP + It is considered the functioning of the model (102) (4.37) using for the development of the SME develop- 3.9753*KD + 3.0812*N + 16.7203*D11 + 3.6273*D12 + ment forecast for the years 2020-2023. Table 1 pro- (32.6) (18.6) (52.3) (12.2) vides the information on the main macro indicators 2.7766*D17 + 4.407*D18 - 394.1925 (6) (GDP, IPC, KE, KD) of the IMF forecast [5, p.55] and (9.12) (12.5) (-44) Table 2 provides information on the growth of the R^2=0.99 DW=2.8 F=248 world GDP and its growth rate [5, p.2].

90 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW Table 1  Remittances (REM); The main macro indicators in the period 2020-2023  Number of enterprises in total Moldova and in GDP mil. lei, % CPI KE KD SME (NR, N); 2020 200885,205 -4.8 104.7 18.9 17.6  Number of employees in Moldova total and in 2021 223585,233 4.0 104.6 20.9 18.2 SME (NS, NSP);  Revenues from sales in Moldova and in IMM 2022 248179,609 4.0 105.0 21.5 18.4 (CAT,CA); 2023 267041,259 3.9 105.0 22.1 18.6  Profi t (+), losses (-) to tax in Moldova total and

Source: Developed by author based on IMF forecast in IMM (VTP, VP). pwGljvuvt€ Table 2 Nine equations have been developed which Indicators of the world economy formed the basis of the econometric model for fo- World recasting the main SME indicators in the short and Years GDPM, mil., dol., ME,% medium term. The results of the calculations using 2020 83211371,904 -4.4 the econometric model of the remittances for the years 2020 to 2023 are presented in Table 3. 2021 87455151,871 5.1 Table 3 2022 91827909,465 5 Mr Remitentili

ljvuvtphGwpV Years remittances 2023 96235649,119 4.8 2020 946,295 Source: Developed by author based on IMF forecast 2021 648,538 Based on the data presented in Tables 1, 2 and 2022 1214,761 the statistical information for the years 2009-2019 2023 1266,712 [1] for the following indicators: Source: Developed by the author on the basis of the mo- del developed Table 4 Evolution of the main indicators of economic units activity Number of employees, Sales income, Profi t (+), losses (-) Economy, thousands of before taxation, thousands of people Mrd. lei units Mrd. lei Years Total IMM IMM,% Total IMM IMM,% Total IMM IMM,% Total IMM IMM,% 2009 44.6 43.7 98.0 539.2 316.2 58.6 146.5 57.5 39.2 3.7 2.2 61.3 2010 46.7 45.6 97.6 526.2 309.4 58.8 177.5 65.3 36.8 13.2 5.5 41.4 2011 48.5 47.3 97.5 510.2 294.2 57.7 207.7 71.9 34.6 14.4 5.2 35.9 2012 50.7 49.4 97.4 519.9 300.2 57.7 211.8 73.1 34.5 4.7 1.1 22.9 2013 52.9 50.9 96.2 524.5 298.4 56.9 231.6 77.4 33.4 4.1 2.0 48.6 2014 53.7 52.3 97.4 510.8 291.7 57.1 263.1 83.7 31.8 3.7 3.0 82.3 2015 51.2 49.8 97.3 510.3 281.4 55.1 282.4 85.8 30.4 3.5 3.0 86.8 2016 52.3 51.6 98.7 512.5 313.5 61.2 300.7 124.5 41.4 15.0 5.9 39.1 2017 54.3 53.6 98.7 528.6 323.3 61.2 331.0 137.5 41.5 24.6 10.6 42.9 2018 56.5 55.7 98.6 540.3 328 60.7 356.7 144.2 40.4 23.1 11.2 48.6 2019 56.7 55.9 98.6 544.8 335.8 61.6 397.9 157.4 39.5 24.1 12.4 51.4 2020 46.4 44.3 95.3 469.2 292.5 62.3 202.5 76.4 37.7 18.0 3.3 18.5 2021 59.9 59.0 98.6 552.4 338.2 61.2 403.4 166.0 41.2 30.9 14.7 47.7 2022 65.6 65.5 99.0 587.1 368.6 62.8 473.9 205.9 43.4 47.3 23.6 49.8 2023 70.4 69.6 98.9 609.0 388.0 63.7 511.7 234.4 45.8 57.6 28.9 50.2 Source: Elaborated by the author based on the data of the national Bureau of Statistics of the Republic of Moldova and the model developed

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 91 As we can see in Table 3, the decrease in remit- developing entrepreneurship - small and medium- tances was expected over the two years period, but sized enterprises, which would create new well- only in 2022 to attend the level of 2019 year and paid and well-equipped jobs. That is, that added in 2023 starts increasing by 4.3% comparing with value will be created, about which so much is being previous year. said. The results of the calculations of the main SME REFERENCES indicators by the dynamic econometric model are 1. SCHATTELES, T. Modern econometric methods. presented in Table 4. Chisinau, University 1992. pwGljvuvt€ As can be seen in Table 4, the values of all SME 2. KLEIN, L.R., WELFE, A., WELFE, W. The principles indicators decrease in 2020 due to the impact of the of macro-econometric modeling. Bucharest, Econo- COVID-19 pandemic. But in 2021 their growth starts mic publishing house, 2003. again. However, it should be mentioned that the in- 3. GANCIUCOV, V., NAVAL, E., TOACA, Z. The ma- dicators related to SMEs have decreased more. This cro-econometric model for R. Moldova. “Economic tells us that small and medium-sized enterprises are development in the context of globalization”, 2nd more vulnerable. International Economic Conference, September Also should be mentioned that in 2020 year: the 6-7, 2007, Chisinau.

ljvuvtphGwpV number of SMEs will decrease by 23.1%, the num- 4. GANCIUCOV, V., COMA, Z. Technical assistance ber of employees in these companies will decrease in macroeconomic forecasting. Economy and socio- by 12.9%, and the volume of sales revenues will de- logy. - No. 3. - Chisinau, 2007. crease by 51.4% and the profi t by 75.3 %. 5. FocusEconomics Consulensus Forecast - CIS The growth of all SME values is projected in countries - August 2020. 2021. For example, a 33.3% increase in the number of businesses compared to the previous year, the in- 6. https://ro.wikipedia.org/wiki/ crease of employees is forecasted to be 15.6%, and Lista_%C8%9B%C4%83rilor_%C3%AEn_ the volume of sales revenues is expected to increa- func%C8%9Bie_de_PIB_(nominal). se by 117.2% and the profi t by 14.7%. 7. Statistical yearbook of the Republic of Mol- The growth in all SME values is projected also in dova, 2009-2019. National Bureau of Statistics of 2022-2023, but with a lower % than in the previous Moldova, Chisinau. year: 8. BNM. – the number of businesses with 11.7% and 5.5%; ABSTRACT – the number of employees by 9% and 5.3%; The Econometric Model for SME Develop- – sales revenue volume of 24 % and 13.9 %; ment in the Republic of Moldova. The econome- – profi t of 23.6% and 28.9% tric model and forecast of the main indicators of Conclusions: the development of small and medium-sized enter- 1. The model described is used for the forecast prises in the Republic of Moldova for the medium of the main small and medium-sized enterprise in- term are presented. It is based on a set of behavioral dicators in the short and medium term. The infor- equations and group identities that describe the re- mation basis for regression is from 11 observations. lationships that are characteristic for small business This model can be used by professionals, because development in the republic. The model includes the dependence of factors is well structured here. fi ve large groups of the economy, namely: remit- 2. Small and medium-sized enterprises are the tances (from Moldovans working abroad), number most precious part of the production factors, whi- of enterprises, number of employees, value of sales ch any government should protect and accompany revenue and profi t (+), losses (-) before taxation. with all sorts of incentives and developed infra- Keywords: Small and medium-sized enterprises structure. (‘SME’); sales revenue; profi t (+); loss (-) to tax; remit- 3. The obvious model of economic growth that tances; COVID-19 pandemic. would be most characteristic for us is a model by

92 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW REZUMAT ristice dezvoltării întreprinderilor mici în republică. Modelul include cinci mari grupuri ale economiei, Model econometric pentru dezvoltarea IMM- și anume: remitenţele (de la moldovenii care lu- urilor în Republica Moldova. Sunt prezentate un crează în străinătate), numărul de afaceri, numărul model econometric și o previziune a indicatorilor salariaţilor, volumul veniturilor din vânzări, profi tul principali ai dezvoltării întreprinderilor mici și mijlo- (+), pierderile (-) până la impozitare. cii în Republica Moldova pe termen mediu. Analiza Cuvinte-cheie: întreprinderi mici și mijlocii (IMM); se bazează pe un set de ecuaţii comportamentale venituri din vânzări; profi t (+); pierderi (-) la impozita- și identităţi de grup care descriu relaţiile caracte- re; remitenţe; pandemie Covid-19. pwGljvuvt€

ljvuvtphGwpV

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 93 CZU: 378.12 S : -

vwluGzjplujl

Ť{ppuŨhGklzjopzĈ

TATIANA CALLO, | DIRECŢIA EVALUARE ÎN CERCETARE ȘI INOVARE, AGENŢIA NAŢIONALĂ DE ASIGURARE A CALITĂŢII ÎN EDUCAŢIE ȘI CERCETARE

1. Cuvânt introductiv va faze logice: analiza specifi cului calităţii atestării; Procesul de atestare în Republica Moldova trece precizarea conceptului de strategie a calităţii; pro- printr-un șir de transformări regulamentare, prin- iectarea misiunii strategice a atestării; formularea tr-un proces de reformă și modernizare, refl ectat obiectivelor fundamentale și a sferei de referinţă a în diverse lucrări normative, cum ar fi Metodologia atestării; consemnarea opţiunilor strategice; confi - de conferire și confi rmare a titlurilor știinţifi ce (2019), gurarea posibilelor dovezi ale succesului. Metodologia de confi rmare a titlurilor știinţifi co- Proiectarea strategică a procesului de atestare re- didactice în învăţământul superior (2020), Metodo- fl ectă politica în domeniul atestării, fi ind un instru- logia aprobării conducătorilor de doctorat (2019) ment de promovare a unui management bazat pe etc. Scopul acestor transformări este de a răspun- principiul culturii calităţii; ar fi documentul care ar de nevoilor specifi ce de asigurare a calităţii în do- permite şi ar crea contexte concrete nu numai pen- meniul cercetării și inovării, precum și nevoilor de tru buna funcţionare a procesului de atestare, dar, în dezvoltare socio-culturală și economică a ţării. mod prioritar, și pentru dezvoltarea acestuia; ar crea Pentru a fi apreciat la justa valoare în comunita- condiţii de participare plenară în dezvoltarea proce- tea știinţifi că, sistemul de atestare a personalului sului a tuturor subiecţilor interesaţi: cadre didactice știinţifi c și știinţifi co-didactic trebuie să se transfor- universitare, cercetători știinţifi ci, autori de proiecte me permanent și să manifeste o atitudine proacti- de cercetare, participanţi ai școlilor doctorale, docto- vă, inclusiv prin implicare conștientă în acţiuni con- ranzi etc. Implicarea lor devine conştientă, iar obiec- secvente de dezvoltare normativă, care ar asigura tivele – comune şi importante pentru toţi. Ar creşte sporirea calităţii, a efi cienţei și echităţii procesului gradul de responsabilitate pentru procesul de imple- de atestare. În acest context, elaborarea unei stra- mentare şi pentru rezultat. Fiecare dintre acţiunile tegii a calităţii în atestarea personalului știinţifi c și enumerate are avantajele şi limitele sale, dar criteriul știinţifi co-didactic devine o necesitate acută. principal este efi cienţa şi aplicabilitatea documentu- Deși, în general, există mai multe metodologii de lui în asigurarea dezvoltării procesului de atestare a abordare strategică și mai multe reguli normative personalului știinţifi c și știinţifi co-didactic. Concepe- în ceea ce privește cadrul strategic potrivit, conside- rea unei strategii a calităţii ar oferi oportunităţi noi răm oportun demersul care respectă principiile de pentru participarea tuturor la procesul de luare a de- bază ale abordării strategice și care urmează câte- ciziilor legate de viitorul atestării.

94 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW Complexitatea instituţiei atestaţionale condi- lul știinţifi c, deoarece un produs cu performanţe ţionează strategia calităţii prin amploarea resur- știinţifi ce scăzute, departe de nivelul stabilit, nu selor pe care le posedă şi le poate atrage şi prin poate fi considerat de calitate. Atestarea confor- amploarea obiectivelor previzionate. În plan stra- mităţii se defi neşte drept stabilirea de către un or- tegic, complexitatea induce următoarele categorii ganism că un proces sau un produs este conform de infl uenţe: varietatea activităţilor desfășurate şi cu specifi caţiile de referinţă, care pot fi un standard, multitudinea interdependenţelor, care constituie o normă sau un document reglatoriu. În cadrul sis- surse potenţiale de funcţionalitate şi dezvoltare. temului de atestare a conformităţii se compară en- Resursa informaţională a instituţiei, îmbogăţită şi titatea supusă expertizării cu documentul de refe- actualizată continuu, constituie baza fundamentă- rinţă relevant. Atestarea calităţii este, din punct de vwluGzjplujl rii, adoptării şi aplicării strategiei calităţii. Practic, vedere al funcţionalităţii, obligatorie. Calitatea de proces presupune conformitatea fi ecare componentă a strategiei, de la demarare Ť{ppuŨhGklzjopzĈ până la termenele de fi nalizare, este implementată cu cerinţele procedurale prevăzite de actele nor- în funcţie de informaţiile de care dispune instituţia. mative. Orice abatere de la specifi caţiile acestor Ca urmare, potenţialul informaţional al instituţiei cerinţe înseamnă o diminuare a calităţii. Calitatea atestării se manifestă, după caz, ca un potenţator procesului este măsurată nu numai prin gradul în al obiectivelor previzionate și opţiunilor adoptate care procesul este conform cu o calitate superioară, [Apud 8]. ci și prin gradul de calitate al produselor rezultate 2. Calitatea în atestare – factor de erudiţie din proces. Aprecierea calităţii procesului presupu- știinţifi că ne stabilirea unor proceduri documentate care de- fi nesc activităţile de conferire a titlului știinţifi c sau Atestarea, ca noţiune, presupune totalitatea știinţifi co-didactic, evaluarea efi cacităţii potenţiale activităţilor care au ca scop esenţial de a stabili înde- a demersului, stabilirea metodelor de monitorizare plinirea de către un subiect a unor condiţii cuprinse a parametrilor procesului atestaţional. Verifi carea într-un referenţial prestabilit. În domeniul calităţii, normalităţii procesului se realizează prin aplicarea atestarea trebuie să stabilească conformitatea unui testelor de conformitate. proces (respectarea procedurilor regulamentare de Calitatea de produs presupune o mărime mă- atestare), a unui produs (îndeplinirea indicatorilor surabilă defi nită exact ca fi ind ansamblul caracteris- de performanţă a tezei de doctorat) și a unui serviciu ticilor de calitate a tezei de doctorat. Pe baza acestei (evaluarea atestării ca atare). Referenţialul este, de defi niţii, o teză de doctorat va fi de calitate în mă- obicei, un standard de calitate. sura în care ansamblul de caracteristici va satisface Atestarea ca formă de control din partea orga- cerinţele faţă de asemenea lucrări. Indicatorii calita- nelor de stat și de reglementare normativă a înce- tii tezelor de doctorat constituie expresii cantitative put în secolul al XIX-lea. Calitatea în atestare este o ale caracteristicilor acestora și arată măsura în care caractersitică intrinsecă permanentă. În defi nirea acestea îndeplinestc condiţiile specifi ce elaborării noţiunii de calitate se pleacă de la noţiunea de va- lor. Dacă un indicator al calităţii se referă la o singu- loare, care reprezintă totalitatea însuşirilor care fac ră caracteristică, el este un indicator simplu; dacă se ca un anumit lucru să fi e util omului. Practic însă referă la mai multe caracteristici, el este un indicator între produsele cu valori identice pot să apară de- complex. osebiri ca urmare a nivelului diferit de satisfacere a aceleiaşi necesităţi pentru care au fost create. Apa- 3. Conceptul de strategie: pentru ce avem ne- re astfel noţiunea de calitate. Calitatea reprezintă voie de o strategie a calităţii? expresia gradului de utilitate a entităţii respective, Pe acest fundal, putem defi ni strategia drept un măsura în care, prin ansamblul caracteristicilor sale, plan complet: un plan care specifi că ce opţiuni va aceasta satisface nevoia pentru care a fost creată şi avea emitentul strategiei în fi ecare din situaţiile respectă restricţiile impuse de interesele generale posibile. Putem afi rma că strategia se consideră ale societăţii privind efi cienţa știinţifi că și social- adecvată atunci când se va găsi un răspuns perti- economică. Prin calitate se înţelege inclusiv nive- nent la orice „mișcare” posibilă.

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 95 Lista sumativă a caracteristicilor unei strategii a se afl ă principiul echifi nalităţii. Potrivit acestuia, exis- calităţii ar fi următoarea: tă mai multe modalităţi sau combinaţii de resurse – Strategia calităţii se referă la activitatea proce- şi acţiuni, prin care se poate asigura atingerea unui sului de atestare pe dimensiuni întinse, considerat anumit obiectiv. În consecinţă, atât în elaborarea, ca un întreg; cât şi în implementarea strategiei, nu trebuie abso- – Strategia calităţii se referă la realizarea unei lutizată o singură combinaţie. În funcţie de variabi- stări de calitate, pentru a cărei atingere este necesar lele endogene şi exogene implicate, se poate folosi un interval anumit de timp; una din mai multele combinaţii efi cace, prin care se – Strategia calităţii are un caracter unitar și inte- realizează avantajul competitiv [Apud 10]. vwluGzjplujl grator pentru raportare la toate aspectele care im- Astfel, interpretând strategia în procesualitatea plică atingerea stării dorite a procesului de atestare. ei, acceptând deopotrivă contribuţiile raţionale și

Ť{ppuŨhGklzjopzĈ Este de înţeles că scopul în contextul strategiei intuitive, putem constata că strategia este rezulta- calităţii este defi nit reprezentând o stare viitoare tul procesului de strategizare, iar, apelând la Zhu, dezirabilă, exprimată într-o formă care să permită putem răspunde la întrebarea „De ce avem nevoie evaluarea, de preferat într-o formă cuantifi cabilă de strategie?” prin sintagma: Strategizăm, deci exis- (scopul se exprimă sub forma unei cantităţi asoci- tăm! [Apud 3]. ată unui moment). Formularea scopului trebuie să Strategia calităţii este înţeleasă, așadar, ca un respecte următoarele caracteristici: măsurabil, ra- proces de evaluare sistematică şi îmbunătăţire portat la timp, specifi citate, relevanţă, comprehen- continuă a calităţii procesului de atestare, defi ni- sivitate, accesibilitate, realism, motivaţional, fl exibi- rea direcţiilor de acţiune pe un anumit termen, a litate. Implementarea strategiei calităţii presupune obiectivelor măsurabile precum şi dezvoltarea de un proces de adaptare la ceea ce este contextul la proceduri şi alocarea de resurse adecvate atingerii momentul implementării [Apud 2]. acestor obiective, fi ind fundamentată pe principiul Scopul strategic preia întreaga voinţă și capacita- de bază conform căruia un proces atestaţional de te a instituţiei atestării, de dezvoltare și de împlini- calitate poate fi realizat numai într-un mediu în care re, în contextul creării unui context adecvat. Scopul toate părţile implicate îşi asumă responsabilitatea strategic sugerează o anumită deschidere, în timp ce pentru calitatea contribuţiei lor la îndeplinirea mi- obiectivul presupune o închidere, prin realizarea lui. siunii acestuia [4]. În toate aceste cazuri, prin strategia calităţii Rămâne de văzut care sunt cele câteva idei fun- putem să înţelegem și un ansamblu de obiective damentale ale strategiei calităţii. Să le luăm pe rând. majore ale procesului de atestare pe un anumit ter- Prima idee fundamentală o constituie faptul că men, principalele modalităţi de realizare, împreună orice strategie se elaborează și se implementează cu resursele alocate, în vederea obţinerii avantajului în vederea realizării unui scop strategic defi nit în competitiv potrivit misiunii asumate. Avand la dis- viitorul dezirabil. Cu alte cuvinte, strategia calităţii pozitie această defi niţie, rezultă trăsăturile defi ni- nu rezolvă atât probleme curente din manage- torii ale strategiei, care sunt obligatorii de intrunit: mentul operaţional, cât proiectează soluţii pen- întotdeauna strategia are în vedere, în mod explicit tru posibile probleme de viitor. Cea de a doua idee şi implicit, realizarea unor scopuri bine precizate, fundamentală o constituie faptul că orice strate- specifi cate sub forma de misiune şi obiective [10]. gie presupune un proces de gândire strategică și Expresia sa de oportunitate o constituie generarea un proces de implementare a rezultatului aces- unei valori adăugate cât mai substanţiale, recunos- tui proces. Gândirea și acţiunea constituie două cută prin aprecierea benefi ciarilor. componente ale aceluaiși proces strategic, care Prin modul cum este concepută strategia calităţii nu se separă prin scop și prin actori în două etape este necesar să aibă în vedere şi să favorizeze desfă- sau faze distincte, ci se reunesc printr-un proces in- şurarea unui intens proces de reglementare proce- teractiv și iterativ. Cea de a treia idee fundamentală suală. Prin aceasta, se desemnează însuşirea de noi rezultă ca o consecinţă a primelor două, în sensul valori care se refl ectă în comportamentele şi acţiu- că fi ecare strategie cuprinde două componente: nile subiecţilor. La baza abordării strategiei calităţii o componentă deliberativă sau pro-activă și o

96 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW componentă emergentă. Componenta deliberativă Misiunea expune clar cine sunt benefi ciarii instituţi- se construiește la momentul iniţial pe baza tuturor ei atestării și cum lucrează cu benefi ciarii. Misiunea informaţiilor și cunoștinţelor avute în acel moment. este o formulare generală și cuprinzătoare a rolului În timp, procesul atestării devine sensibil la schim- atestării, corelată cu valorile şi aşteptările benefi ci- bările din mediul ambiant și reacţionează la acestea arilor. Misiunea realizează legătura dintre strategia cu o componentă emergentă. Această componentă globală a atestării şi funcţiile operaţionale zilnice. se integrează în concepţia de ansamblu a strategiei Declaraţia de misiune nu poate fi considerată reu- calităţii și contribuie la adaptarea acesteia la schim- şită dacă: este expusă într-un limbaj sofi sticat; este bările survenite în mediul de cercetare și inovare. prea generală; îngreunează tragerea unor conclu-

Cea de a patra idee fundamentală constă în zii despre specifi cul atestării; este voluminoasă (se vwluGzjplujl faptul că procesul strategic nu urmărește profi t citește greu). ideatic, ci obţinerea unui avantaj competitiv. Pentru Misiunea instituţiei atestării reprezintă raţiunea Ť{ppuŨhGklzjopzĈ aceasta sunt necesare analize atât pentru evaluarea de a fi si de a crea valoare pentru societate. Ea resurselor și competenţelor interne, cât și pentru sintetizează legea existenţială a instituţiei si ex- înţelegerea mediului competiţional extern. A cin- plicitează viziunea ei. În timp ce viziunea se con- cea idee fundamentală o constituie faptul că strate- centrează pe imaginea internă a instituţiei și pe giile calităţii sunt procese mentale și nu pot rezulta aspiraţiile activităţii de vârf, misiunea se concen- exclusiv din interacţiunea socială. Ele sunt procese trează pe imaginea externă a instituţiei atestării și decizionale complexe orientate în timp și focalizate pe determinanţii sau factorii decizionali. Misiunea pe realizarea unor obiective strategice într-un vi- comunică ce este instituţia atestării și ce vrea ea să itor dezirabil. facă pentru comunitatea știinţifi că și pentru socie- Orice strategie are la bază gândirea strategică tate. cu întreg spectrul ei de modele performante: gân- Obiectivele strategice preiau din viziunea și mi- direa entropică pe dimensiunea timp, gândirea siunea instituţiei ideile si determinările fundamen- neliniară și gândirea sistemică pe dimensiunea tale și condensează în ele întreaga voinţă și capaci- complexitate, gândirea emoţională și gândirea tatea ei de dezvoltare și de împlinire, în contextul pozitivă pe dimensiunea încredere [Apud 3]. unei activităţi strategice. Obiectivele strategice 4. Misiunea strategică a atestării: ce reprezin- trebuie să fi e formulate clar, înţelese și acceptate tă în contextul oportunităţii? de către toţi benefi ciarii activităţii de atestare; să fi e fl exibile și realizabile [9]. Vrem să arătăm acum cum poate fi percepută Din declaraţia de misiune derivă, evident, viziu- declaraţia de misiune a unei strategii a calităţii care nea, care trebuie să descrie clar şi concis fi nalităţile ajută să fi e explicate comunităţii știinţifi ce și par- spre care tinde procesul atestaţional în următorii tenerilor scopurile procesului de atestare. În baza câţiva ani. Viziunea ajută la înţelegerea schimbărilor misiunii comunitatea știinţifi că poate decide dacă care se vor produce în perioada respectivă. Dacă oferta procesului de atestare şi modul de realizare a declaraţia de misiune inspiră spre acţiune, viziunea acestuia corespund scopurilor evaluative declarate. îi face pe subiecţi să aspire şi să creeze. O viziune Declaraţia de misiune este un instrument impor- bine formulată are următoarele caracteristici: oferă tant, aplicabil în multiple situaţii. Scopul funcţionării o perspectivă pe termen lung; este o descriere con- procesului de atestare şi valorile exprimate în decla- cretă şi specifi că, care permite constatarea faptului raţie ajută la identifi carea părţilor forte şi slabe ale dacă este realizabilă sau nu; este înţeleasă; poate fi acestuia [1, p.15]. împărtăşită. Faptele şi tendinţele care contribuie la Declaraţia de misiune a unei strategii a calităţii realizarea viziunii sunt puncte forte şi oportunităţi; bine formulată este: laconică (conţine un paragraf faptele şi tendinţele care împiedică realizarea viziu- care poate fi citit operativ); memorabilă (conţine

nii sunt puncte slabe şi riscuri [1, p.18-19]. Viziunea elemente şi cuvinte specifi ce, asociate cu procesul nu este reuşită dacă: conţine declaraţii generale, dat); inspiratoare (impulsionează spre acţiune). Mi- care par a fi mai degrabă intenţii decât rezultate; siunea descrie clar cu ce se ocupă instituţia atestării. nu este clar în ce mod schimbările descrise infl u-

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 97 enţează calitatea atestării; nu stimulează subiecţii diferenţa de potenţial sau de poziţie între starea să depună un efort suplimentar; este ruptă de re- prezentă și cea viitoare. Într-o astfel de situaţie, vari- alitate [1, p.21]. Viziunea unei instituţii reprezintă o etatea traiectoriilor ar fi necesară, iar alegerea uneia stare ideală proiectată în viitor și care confi gurează dintre ele nu ar constitui nici o problemă. Poate că, o posibilă și dezirabilă dezvoltare a instituţiei res- într-o astfel de lume ideală, nici nu am folosi terme- pective. Viziunea presupune o gândire dinamică nul de strategie pentru o alegere atât de simplă. și capabilă să evalueze pe termen lung șansele Dar noi trăim într-o lume reală, afi rmă C. Brătia- reale de dezvoltare ale instituţiei. Fără viziune, o nu, în care traiectoriile de evoluţie ale atestării pentru instituţie este supusă stagnării, involuţiei. realizarea obiectivelor strategice nu sunt echivalen- vwluGzjplujl O viziune bună este aceea care este accepta- te. Fiecare traiectorie înseamnă o serie de decizii tă și generează idei și atitudini novatoare. Viziu- și activităţi care consumă diferite resurse. De aceea

Ť{ppuŨhGklzjopzĈ nea este un rezultat raţional al voinţei de dezvoltare apare normală problema evaluării acestor traiectorii și de succes al instituţiei atestării. și a alegerii traiectoriei celei mai avantajoase, care O importanţă majoră o are în această privin- maximizează competitivitatea strategică. Pentru a ţă componenta știinţifi că, nu numai sub aspectul evalua posibilele traiectorii care conduc la realizarea calităţii prestaţiei, ci în însăşi integrarea nevoii de obiectivelor strategice, trebuie să luăm în calcul un calitate în cultura investigaţională. Mentalitatea mediu extern turbulent, caracterizat prin schimbări cercetătorului trebuie să asimileze convingerea că rapide și greu de anticipat [3]. nu poate să existe cercetare fără o muncă responsa- Obiectivele strategice refl ectă scopul instituţiei, bilă şi de calitate. Astfel, devine evident că întreaga reușind să asigure trecerea de la viziune la activităţi activitate investigaţională trebuie orientată spre specifi ce. Cu alte cuvinte, obiectivele fac trecerea creşterea competitivităţii atât la nivel naţional, cât şi de la general la particular și la specifi c prin faptul pe plan internaţional prin: calitatea rezultatelor ac- că se constituie în pasi practici și măsurabili realizaţi tivităţii, un atașament investigaţional performant, în atingerea misiunii și a viziunii. Prin intermediul întărirea dimensiunii internaţionale a activităţii, obiectivelor strategice instituţia atestării trece de încurajarea unei atitudini responsabile a întregului la constatare la actiune și ajunge să cunoască în ce personal știinţifi c și știinţifi co-didactic [Apud 4]. direcţie se îndreaptă, totodată putând măsura re- 5. Obiective strategice și sfera de referinţă a alizările. Lipsa obiectivelor strategice generează o acestora activitate necoordonată, cu puţine șanse de succes. Obiectivele strategice reprezintă un set de re- În cadrul strategiei calităţii în atestare obiectivele zultate scontate, necesare întru atingerea situaţi- răspund la următoarele întrebări: De ce facem ceea ei dorite în procesul de atestare. Fiecare obiectiv ce facem? Ce trebuie să facem pentru a atinge scopul strategic ţintește soluţionarea problemelor majore urmărit? Cum facem ceea ce trebuie făcut? Cine va identifi cate. Obiectivele strategice bine formulate face ceea ce trebuie făcut? pot determina elaborarea unor planuri de activita- Analiza mediului intern (variabile endogene) şi te modernizate. Obiectivele strategice pot fi struc- a mediului extern (variabile exogene) permite for- turate după câteva modele, cel mai abordat fi ind mularea obiectivelor strategice ale instituţiei ates- următorul: obiectivul general/ ţinta strategică – re- tării. Este de preferat ca obiectivele alese să poată iese direct din viziune şi este orientat spre descrie- fi realizate împreună, adică să nu fi e incompatibile. rea fi nalităţilor scontate. Experienţa internaţională Obiectivele strategice sunt destinaţii pe harta suc- a demonstrat că toate obiectivele, indiferent de cesului instituţiei şi deci acestea trebuie să fi e con- schimbare şi de termenul de realizare, trebuie să fi e siderate ca fi ind posibile, prin alegerea unor acţiuni formulate înţelept [Apud 1, p.36-37]. corespunzătoare. Într-o lume ideală, traiectoriile de evoluţie Pentru ilustrare, prezentăm în continuare formu-

ale procesului de atestare între starea prezentă larea scopului, misiunii, viziunii și a unor obiective și starea posibilă, defi nită de obiectivele strategice, strategice, cu unele detalieri componenţiale ale lor. sunt echivalente din punct de vedere al eforturi- Scopul atestării personalului știinţifi c și lor depuse. Magnitudinea lor ar fi dată numai de știinţifi co-didactic din perspectiva calităţii este

98 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW excelenţa într-un spectru larg de posibilităţi, într-un le necesare pentru ca acestea să permită obţinerea climat intern și extern stimulativ știinţifi c și moti- unor rezultate bune; vant profesional, atât pentru benefi ciari, cât și pen- ▪ Să se dezvolte serviciile de consultanţă cu tru executanţi și într-un segment temporal deschis intervenţia directă a celor mai buni experţi și folo- schimbărilor ce pot surveni pe parcursul a 3 ani. sind mecanisme de consultanţă efi ciente, capitali- Corodonate ale scopului: prezintă o stare zând astfel asupra unei imagini puternice a dome- (excelenţa), este măsurabil (spectrul de posbilităţi), niului de atestare; raportat la timp (3 ani), este specifi c și relevant (sti- ▪ Să se creeze alianţe strategice cu alte instituţii mulativ știinţifi c), este fl exibil (deschis schimbărilor), atestaţionale valoroase de peste hotare, în vede- este realist (prevede actanţii concreţi). rea realizării împreună a unor activităţi de maximă vwluGzjplujl Misiunea atestării personalului știinţifi c și importanţă pentru benefi ciari;

știinţifi co-didactic din perspectiva calităţii: A fo- ▪ Să se dezvolte un sistem de suport pentru be- Ť{ppuŨhGklzjopzĈ caliza plenar activitatea de atestare pe interese- nefi ciari, care să funcţioneze pe baza relaţiei efort le benefi ciarilor, candidaţii la titluri știinţifi ce și intelectual – efi cienţă știinţifi că; știinţifi co-didactice, prin îmbunătăţirea aspectelor ▪ Să se dezvolte infrastructura instituţiei de de conlucrare atestaţională. atestare astfel ca să se creeze condiţii cât mai bune Corodonate ale misiunii: este expusă laconic de evaluare pentru benefi ciari. (conţine o frază), este memorabilă (conţine elemente 6. Opţiuni strategice specifi ce domeniului), este inspiratoare (conţine în- demnul la acţiune: conlucrarea). În vederea realizării obiectivelor strategice fun- Viziunea atestării personalului știinţifi c și damentale se elaborează opţiunile specifi ce sau știinţifi co-didactic din perspectiva calităţii: planul de măsuri concret, pentru perioada imediat Recunoașterea sistemului de atestare pe plan următoare, pe termen scurt. Opţiunile strategice naţional și internaţional ca unul de calitate, pro- defi nesc abordările majore, cu implicaţii asupra vocator prin diverse regenerări de expertiză, prin conţinutului unei părţi apreciabile a procesului de angajare profesională a experţilor, reieșind din ori- atestare, pe baza căruia se stabileşte cum este posi- entările internaţionale ale modernizării procesului bilă şi raţională îndeplinirea obiectivelor strategice. atestaţional, pe parcursul a 3 ani. Dintre abordările sau modalităţile strategice men- Coordonate ale viziunii: descrie clar și con- ţionăm: modernizarea, reconceptualizarea, repro- cis fi nalităţile (recunoașterea pe plan naţional și iectarea sistemului de monitorizare, diversifi carea internaţional), sunt clare schimbările posibile (rege- procedurilor de evaluare, asimilarea de noi tehno- nerări de expertize), este dată perspectiva de timp (3 logii, stabilirea relaţiilor parteneriale, reprofi larea ani), este înţeleasă. procesului, informatizarea activităţilor etc. Pentru Obiective strategice ale atestării personalu- modalităţile strategice se mai utilizează şi termenul lui știinţifi c și știinţifi co-didactic din perspectiva de „vector de creştere”, întrucât indică direcţia în calităţii: care evoluează atestarea. [7]. Un rol însemnat în procesul de atestare îl are ▪ Să se realizeze evaluarea continuă a proce- sului de atestare, punându-se accentul pe calitate, monitorizarea, care presupune acţiuni corective, inovare şi folosirea efi cace şi efi cientă a tuturor re- acţiuni preventive, buletine de analiză, registre, surselor disponibile; înregistrări etc. Monitorizarea poate fi prezentată printr-un plan ori o reprezentare grafi că, care va ▪ Să se implementeze noi structuri/ procedee/ include acţiunile întreprinse şi detaliile legate de mijloace/ modalităţi de atestare la fi ecare jumătate acestea. Planifi carea monitorizării începe de la cla- de an; rifi carea indicatorilor principali, a căror realizare va ▪ Să se susţină o cultură atestaţională respon- fi supervizată. De regulă, se operează cu trei tipuri sabilă, care să-și propună obţinerea celor mai bune de indicatori: indicatori de proces; indicatori de rezultate în condiţiile folosirii minime aresurselor; produs; indicatori de rezultat. În procesul de moni- ▪ Să se revadă periodic structura şi conţinutul torizare se vor supraveghea: indicatorii de proces – procedurilor de atestare şi să se evalueze condiţii-

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 99 pentru a observa/controla şi a asigura desfăşurarea mai complexe, dar rămâne ușor tributar gândirii activităţilor proiectate în termenul stabilit, conform deterministe [3]. metodologiei propuse şi cu resursele preconizate; Principiile calităţii sunt următoarele: indicatorii de produs – pentru a observa/ controla şi – Abordarea strategiei calităţii ca proces mana- a asigura condiţiile necesare atingerii obiectivelor; gerial; indicatorii de rezultat – pentru a observa/ controla – Defi nirea clară şi documentată a standarde- şi a asigura realizarea obiectivelor la nivelul de cali- lor / obiectivelor de performanţă; tate/ performanţă [1, p.43]. – Existenţa unei preocupări continue şi active Expertul în domeniul atestării, știinţei și pentru dezvoltarea unei culturi instituţionale şi a vwluGzjplujl inovaţiilor monitorizează dezvoltarea sistemului calităţii la toate nivelurile şi compartimentele; naţional de atestare, a unor direcţii concrete și a in- – Implicarea tuturor membrilor instituţiei în

Ť{ppuŨhGklzjopzĈ strumentelor de politică atestaţională, participă în crearea unui mediu pentru cultura calităţii (mana- discuţii profesionale și de expertiză, în elaborarea gement participativ); recomandărilor de ultimă oră și contribuie la coo- – Promovarea valorii şi încurajarea performan- perarea internaţională. Anume expertul trebuie să ţei în toate domeniile de activitate pentru atragerea dispună de competenţe de elaborare a politicilor şi menţinerea resurselor umane de înaltă califi care; atestaţionale, a indicatorilor de bază și a unor me- – Considerarea unei relaţii de parteneriat cu todici speciale, care ar permite a evalua calitatea și benefi ciarii serviciului de atestare; efi cacitatea instrumentelor aplicate, aportul lor în – Abordarea unui sistem de lucru preponde- evidenţierea calităţii în raport cu atingerea obiecti- rent preventiv, de management al riscului; velor. Expertul trebuie să poată prognoza dezvolta- – Transparenţa informaţiilor şi asigurarea circu- rea sistemului atestaţional în corelare cu procesele laţiei acestora pe orizontală şi verticală. internaţionale, cunoscând trăsăturile specifi ce ale Având în vedere situaţia prezentată mai sus şi construcţiei sistemului atestaţional naţional. De plecând de la rezultatele analizelor efectuate, o asemenea, el trebuie să poată analiza și aprecia fe- strategie poate avea, în raport cu calitatea, urmă- nomenele din domeniul atestaţional, să interprete- toarele poziţii: ze trendurile dezvoltării acestuia. – Dominantă, situaţie în care strategia infl uen- 7. Avantajul competitiv ţează comportamentul celorlalţi implicaţi în proce- După cum rezultă din analizele anterioare, un sul de atestare, având la dispoziţie un număr ridicat anumit rol urmează să-l aibă evaluarea în cadrul de alternative strategice; atestării. Aici putem menţiona ideea lui Micha- – Puternică, strategia fundamentând el Porter, care a introdus ca model de lucru și independenţa acţiunilor experţilor de la toate nive- analiză lanţul valoric, model folosit pentru eva- lurile şi având posibilitatea să-şi menţină poziţia în luarea activităţilor interne ale instituţiei atestării cazul manifestării nemulţumirii din partea benefi ci- pe criterii calitative. Ideea de bază o constituie arilor; maxima că puterea unui lanţ este dată de ve- – Favorabilă, caz în care instituţia de atestare riga cea mai slabă, și nu de cele mai rezistente are posibilitatea să-şi întărească poziţia în comuni- la eforturi. Cu alte cuvinte, analiza lanţului valo- tatea știinţifi că, dacă promovează ferm prevederile ric permite evidenţierea verigilor celor mai slabe sale strategice; ca performanţe și perfecţionarea lor în structura – Slabă, instituţia de atestare trebuie să se ho- operaţională a instituţiei. Michael Porter consideră tărască dacă rămâne la aceleași deziderate sau le ca pivot existenţial al performanţei într-o strategie revizuiește fundamental; avantajul competitiv, care „se realizează, în mod – Neviabilă, rezultatele obţinute de instituţia fundamental, din capacitatea instituţiei de a crea de atestare sunt nemulţumitoare, iar singura so-

pentru benefi ciarii ei o valoare” [3]. luţie este regândirea întregului proces de atestare Dacă ne raportăm la spectrul gândirii strategi- știinţifi că sau știinţifi co-didactică. ce, observăm cum Porter reușește să depășească Poziţia pe care o ocupă instituţia de atestare, la gândirea liniară prin folosirea unor corelaţii mult un anumit moment, infl uenţează nu numai obiec-

100 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW tivele dar şi activităţile corespunzătoare atingerii dezvoltare a procesului atestaţional, care nu este acestora din urmă. rigidă și care se evaluează anual cu scopul de a i se Utilizarea unei strategii a calităţii presupune cu- aduce adaptările necesare. noaşterea permanentă a modifi cărilor ce apar în REFERINŢE mediul extern, precum şi sesizarea oportunităţilor 1. BEZEDE, R.T., LÎSENCO, S., SCLIFOS, L. etc. Ela- şi ameninţărilor. Acest tip de strategie presupune o borarea planului de dezvoltare strategică a instituţiei. adaptare dinamică a procesului de atestare a per- Ghid metodologic. Chișinău, 2016. 60 p. sonalului știinţifi c sau știinţifi co-didactic la mediul 2. BĂCANU, B. Anti Strategic Management. Teorie socio-economic. Alegerea unei asemenea atitudini și studii de caz. Iași: Polirom, 2014. 311 p. faţă de schimbare permite obţinerea unor avanta- vwluGzjplujl 3. BRĂTIANU, C. Gândirea strategică. Capitolul je, prin promovarea unor modele de succes. 6. Strategia. Editura ProUniversitaria, București, În loc de concluzii 2015. https: //www. researchgate. net/publication Ť{ppuŨhGklzjopzĈ Strategia calităţii în atestarea personalului /328278295. știinţifi c și știinţifi co-didactic are mai multe avanta- 4. CHIŢAC, Vergil. Strategia calităţii în Academia je care trebuie înţelese pentru a putea propune un Navală „Mircea cel Bătrân” 2014-2020. https://www. proces relevant pentru fi ecare pretendent la titlul anmb.ro/ro/fi les/manag_calitatii/Strategia Calitate știinţifi c sau știinţifi co-didactic. Procesul de atestare 2014-2020.pdf nu trebuie privit ca pe un accesoriu în procesul res- 5. Componentele Managementului Strategic. pectiv; proces care este complex și poate să nu co- https: //ro. wikipedia. org/wiki /Management_stra- respundă cu obiectivele benefi ciarului. Prin urmare, tegic formularea strategiei calităţii coincide cu revenirea 6. Componentele strategiei. /https: //www. ras- asupra imaginii de ansamblu a produsului evaluat. foiesc. com/ business/ management/ Componente- Strategia calităţii ia în considerare contextul. Este le-strategiei 32.php foarte ușor să se înceapă atestarea ignorând con- 7. Elementele strategiei unei fi rme inovative. textul mai larg. Într-adevăr, se văd mai rapid primele http: //www. icpe.ro /performeri /fi les/ Elemente- rezultate, însă în scurt timp se va ajunge la blocaje le_Strategiei_Unei_Firme_ Inovative.pdf pentru că au fost ignoraţi factorii mai generali, ca 8. Factorii ce influenţează alegerea strategiei. h ps:// de exemplu: fi nisarea înainte de termen a elaborării strategii.wordpress.com/strategia/factorii-ce-infl u- tezei de doctorat, susţinerea repetată a examenelor enteaza-alegerea-strategiei/ de doctorat etc. 9. STAICU, Al. Viziunea, misiunea și obiectivele strategi- Strategia calităţii în atestare trebuie să ţină cont ce. https: //www. academia.edu /30873080/ VIZIU- de constrângeri și riscuri, să identifi ce factorii care NEA_MISIUNEA_%C5%9EI_OBIECTIVELE_STRATE- limitează posibilităţile, deoarece ignorarea lor poate GICE_6_1_Viziunea_organiza%C5%A3iei duce la blocaje, iar benefi ciarul poate reproșa acest 10. Strategia si principalele sale caracteristici https:// fapt. Strategia valorifi că oportunităţi și generează strategii.wordpress.com/strategia/strategia-si-prin- efi cienţă. Ea poate oferi actorilor implicaţi repere în cipalele-sale-caracteristici/ jurul cărora își vor formula așteptări și care vor ajuta la realizarea obiectivelor. Or, procesele creative tre- REZUMAT buie să fi e orientate către rezultate specifi ce pentru ca să fi e efi ciente. Obiectivele oferă concentrare și Strategia calităţii: o exigenţă în atestarea per- permit progresul cumulativ. sonalului știinţifi c și știinţifi co-didactic. Subiec- Valoarea strategiei calităţii constă atât în re- tul principal al acestui articol generează clarifi carea zultat, cât și în proces. Explicitând aceste elemen- unor aspecte ale atestării personalului știinţifi c și te, căutând informaţii și discutând oportunităţi și știinţifi co-didactic din perspectiva necesităţii ela- constrângeri, se dezvoltă o înţelegere a ceea ce ur- borării unei strategii a calităţii în domeniul respec- mează să fi e făcut, de ce urmează să fi e făcut și cum tiv. Apelată de către schimbările normative care se se va lucra. Strategia calităţii este un plan cadru de produc actualmente, pentru a le explica, din nou,

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 101 ideea de modernizare a atestării este explicitată the clarifi cation of some aspects of attestation of prin complexitatea instituţiei atestaţionale, care the scientifi c and scientifi c-teaching staff from the condiţionează strategia calităţii prin amploarea re- perspective of the need to develop a quality strate- surselor pe care le posedă şi le poate atrage şi prin gy in that fi eld. Called by the normative changes amploarea obiectivelor previzionate. Încercarea that are currently taking place, in order to explain articolului, în raport cu această orientare, este de them again, the idea of modernizing the attestation a urma și de a clarifi ca pentru cei interesaţi esenţa is made explicit by the complexity of the attestation unei strategii a calităţii și a dezvălui logica ei de institution, which conditions the quality strategy by reevaluare a faptelor atestaţionale și a extensiilor the size of the resources it possesses and can attract vwluGzjplujl acestora. Articolul urmăreșre realizarea unui decu- and by the magnitude of the envisaged objectives. paj analitic care să facă inteligibil specifi cul atestării The quest of the article, in relation to this orienta-

Ť{ppuŨhGklzjopzĈ ca proces și ca produs, scopul, misiunea, viziunea și tion, is to follow and clarify for those interested obiectivele elaborate la nivelul strategiei calităţii. the essence of a quality strategy and to reveal its Ideea strategizării calităţii în atestarea personalului logic of re-evaluation of attestation facts and their știinţifi c și știinţifi co-didactic rămâne a fi una provo- extensions. The article aims to achieve an analytical catoare în reevaluarea acesteia. cut-out that makes intelligible the specifi cs of attes- Cuvinte-cheie: proces de atestare; strategia tation as a process and as a product, purpose, mis- calităţii; calitate de proces; calitate de produs; a stra- sion, vision and objectives developed in the quality tegiza; misiune strategică; instituţia atestării; sistem / strategy. The idea of strategizing the quality in the proces atestaţional. attestation of the scientifi c and scientifi c-teaching staff remains to be a challenging one in its re-evalu- ABSTRACT ation. Keywords: attestation process; quality strategy; Quality Strategy: A Requirement in the At- process quality; product quality; to strategize; stra- testation of the Scientifi c and Scientifi c- Teach- tegic mission; attestation institution; attestation sys- ing Staff . The main topic of this article generates tem/process.

102 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW CZU: 004.6:354 -I –

pumvyth{pvuGzvjpl{€

MIHAI GRECU, | CERCETĂTOR ȘTIINŢIFIC, INSTITUTUL DE DEZVOLTARE A SOCIETĂŢII INFORMAŢIONALE

zvjpl{h{lhGpumvythŨpvuhsĈ

EHNOLOGIA INF ORMAŢIEI ȘI COMUNICAŢIILE ELECTRONICE La ora actuală, se constată o creștere din ce în ce TAU CREAT NOI DOMENII DE APLICARE ATÂT PENTRU RE- mai mare de date în format digital [7]. Acestea se ZULTATELE CERCETĂRII, CÂT ȘI PENTRU SURSELE DE CERCETARE. obţin prin digitizarea informaţiilor analogice exis- STUDII CONSACRATE EFECTUATE PE PARCURSUL ULTIMILOR ANI tente, dar și prin crearea de noi date „digital născu- [2], [3], [4], [5] ATESTĂ UN INTERES PRIMORDIAL ÎN LEGĂTURĂ te” din sfera cercetării, culturii și din alte domenii de CU IMPORTANŢA ABORDĂRII PROBLEMEI DATELOR ȘTIINŢIFICE ÎN activitate socială [1]. Pe lângă faptul că în procesul CONTEXTUL NOILOR REALIZĂRI TEHNOLOGICE. ACCESUL LA DATELE de cercetare sunt generate noi date digitale, oame- CERCETĂRII A DEVENIT O CONDIŢIE PRIMORDIALĂ PENTRU BUNA nii de știinţă încep să se bazeze tot mai mult în cerce- GESTIONARE A INVESTIŢIEI PUBLICE ÎN INFORMAŢIILE FACTUALE; tările lor pe conţinutul digital creat de alţii (Figura 1, CREAREA UNOR LANŢURI PUTERNICE DE INOVARE; ȘI SPORIREA VA- Figura 2), ceea ce impune noi abordări privind ma- LORII COOPERĂRII INTERNAŢIONALE. nagementul și prezervarea datelor digitale.

Figura 1. Ciclul de viaţă tradiţional al datelor știinţifi ce Sursa: [22]

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 103 pumvyth{pvuGzvjpl{€

Figura 2. Ciclul de viaţă al datelor știinţifi ce în infrastructura digitală zvjpl{h{lhGpumvythŨpvuhsĈ Sursa: [22]

Partajarea și reutilizarea rezultatelor cercetă- dire a abordărilor pentru rezolvarea unor probleme rii este astăzi un subiect actual de cercetare. Noi- considerate anterior extrem de greu sau chiar im- le realizări în domeniul tehnologiei informaţiei și posibil de rezolvat. Disponibilitatea unor cantităţi comunicaţiilor au creat mari posibilităţi pentru ca uriașe de date, împreună cu instrumente avansate rezultatele cercetărilor știinţifi ce să poată fi partaja- de analiză a datelor produc o schimbare importantă te într-un mod fundamental nou, iar acest lucru are a metodologiilor de cercetare. Perspectiva constă în un impact profund asupra actului cercetării. faptul că metodele știinţifi ce tradiţionale, deducti- În domeniul cercetării și inovării, cantitatea ve, bazate pe ipoteze, sunt completate cu metode de date produse crește cu o rată exponenţială. În inductive, bazate pe date. Pentru a putea exploata multe domenii cercetarea și inovarea se constituie aceste volume imense de seturi de date, sunt nece- tot mai mult în procese de creaţie bazate pe date, sare noi tehnici și tehnologii. datele reprezentând un valoros element în tot mai Toate acestea conduc la necesitatea unui nou multe proiecte de cercetare, iar analiza seturilor tip de infrastructură de date de cercetare, bazată de date digitale devenind instrumentul principal pe tehnologia informaţiei și comunicaţii pentru în ceea ce privește inovarea și impactul potenţial valorifi carea datelor și cunoștinţelor acumulate de asupra societăţii privind reutilizarea datelor în ge- comunităţile de cercetare, care să asigure optimi- neral. zarea circulaţiei datelor în disciplinele știinţifi ce, să Noile instrumente știinţifi ce de înaltă performan- permită creșteri semnifi cative în domeniul știinţei ţă – telescoape, sateliţi, acceleratori, super-compu- multidisciplinare și interdisciplinare, să reducă du- tere, reţele de senzori și simulări de funcţionare – plicarea eforturilor și a resurselor, să conducă la in- generează cantităţi masive de date. Seturile de date tegrarea datelor de cercetare. masive revoluţionează modul în care se desfășoară Date de cercetare cercetarea, ceea ce are ca rezultat apariţia unei noi Cercetările știinţifi ce produc la ora actuală cantităţi paradigme a știinţei bazate pe date digitale inten- imense de date în diverse discipline. Ca urmare, da- sive [19]. Această nouă știinţă dominată de date tele au devenit un important subiect cu o identitate conduce la un nou mod de gândire, organizare și aparte în peisajul știinţifi c, cu pondere, valoare adău- desfășurare a activităţilor de cercetare, la o regân- gată și ecosistem propriu de management.

104 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW Importanţa datelor iese pregnant în evidenţă sprijini stocarea, explorarea, partajarea și utilizarea atunci când e vorba de vizibilitatea cercetării, dar și atât automată, cât și manuală a datelor. Aceste prin- de reutilizarea datelor, atât în validarea rezultatelor, cipii și practici servesc doar drept un ghid pentru cât și în scenarii noi de cercetare știinţifi că. Cu toate publicarea datelor, fără a specifi ca anumite aspecte acestea, o defi nire exactă a datelor de cercetare se tehnice, evitate în mod conștient. confruntă cu mai multe probleme [11], dintre care Conform acestor principii (principiile FAIR), date- vom menţiona faptul că încă nu există un consens cu le știinţifi ce trebuie să fi e regăsibile (Findable), ac- privire la defi niţia acestor date, defi niţiile depinzând, cesibile (Accesible), interoperabile (Interopeable) și într-un fel, de disciplina știinţifi că în care este abor- reutilizabile (Reusable). Principiile FAIR sunt în mod dată problema datelor, iar fi nanţatorii proiectelor de evident legate unul de altul, însă totodată sunt oa- cercetare având, la rândul lor, și ei propriile viziuni recum independente unul faţă de altul din punct privind noţiunea de date ale cercetării, toate acestea de vedere tehnic și pot fi implementate treptat în creând confuzii și diverse interpretări. Organizaţia diferite confi guraţii, ceea ce ar putea contribui la o pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) mai largă acceptare a lor. [4] defi nește datele de cercetare ca înregistrări factu- Scopul acestor principii recomandate nu este pumvyth{pvuGzvjpl{€ ale (scoruri numerice, înregistrări textuale, imagini și atât de a defi ni și de a sugera un mod tehnologic de sunete) utilizate ca surse primare pentru cercetarea implementare, ci, mai mult, pentru a defi ni carac- știinţifi că și care sunt acceptate în mod obișnuit în teristici, norme și practici pe care trebuie să le pre- comunitatea știinţifi că, rezultatele cercetării. Un set zinte resursele, instrumentele și infrastructurile de

zvjpl{h{lhGpumvythŨpvuhsĈ de date de cercetare constituie o reprezentare sche- date, FAIR putând fi realizate aplicând o gamă largă matică, parţială a subiectului cercetat. de tehnologii și metodologii de implementare [8]. Cercetarea intensivă bazată pe date reprezintă Prin adoptarea principiilor FAIR, obiectele de date un aspect critic al cercetării interdisciplinare orien- devin pe deplin regăsibile, accesibile, interoperabi- tate spre a răspunde unor provocări majore. Con- le și reutilizabile [9]. gresul Mondial de Statistică din Hong Kong, din Managementul datelor de cercetare 2013, privind datele deschise și cercetarea repro- Cercetarea știinţifi că poate fi îmbunătăţită ductibilă a identifi cat drept cerinţe-cheie privind substanţial și pot fi create noi oportunităţi de cer- cercetarea colaborativă: cetare prin buna gestionare si partajare a datelor. – Infrastructuri adecvate pentru datele din cer- Managementul corespunzător și custodia datelor cetare; asigură condiţii pentru o verifi care fi abila a rezulta- Cultură colaborativă și deschisă privind date- – telor cercetărilor, dar și posibilitatea unor cercetări le de cercetare; noi si inovatoare bazate pe informaţii existente din Experţi cu abilităţile necesare. – cercetările anterioare. Este realizată astfel întreaga Această deschidere pentru datele de cercetare a valoare a investiţiilor publice în cercetare. condus la un angajament tot mai activ în exploa- Managementul datelor de cercetare se referă tarea datelor de cercetare. Organizaţii europene la organizarea datelor pe întreg ciclul de cercetare și mondiale precum Science Europe, LERU, ESFRI, până la difuzarea și arhivarea rezultatelor. Manage- e-IRG, UNESCO, OECD, Global Research Council, mentul datelor face parte din procesul de cerceta- Research Data Alliance (RDA) sau CODATA depun re și are scopul de a face procesul de cercetare cât eforturi concentrate pentru a explora în mod activ mai efi cient posibil și de a răspunde așteptărilor și acest domeniu [4]. cerinţelor părţilor interesate: cercetători, editori, Principii FAIR fi nanţatori etc., care se referă la modul privind [11]: În 2014, la Leiden, Ţările de Jos, recunoscând – Crearea datelor și planifi carea utilizării lor; marea provocare a datelor în știinţa contempo- – Organizarea, structurarea și denumirea datelor; rană, s-a convenit asupra a patru deziderate (FAIR – Prezervarea, securitatea și accesul; Data Guiding Principles) pe care un mediu modern – Identifi carea, partajarea, publicarea și citarea de gestiune a datelor trebuie să le ofere pentru a datelor.

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 105 Planul de management al datelor de decizie din domeniul cercetării, dezvoltării și ino- Politicile privind datele de cercetare trebuie să vării. sprijine elaborarea și aplicarea unor planuri de ma- Infrastructuri de date de cercetare nagement al datelor privind cercetarea și depozita- Infrastructurile de date de cercetare reprezintă rea datelor de cercetare în centre de date autorizate medii de reţea care oferă servicii pentru gestiona- astfel încât acestea să poată fi publicate și făcute rea datelor digitale. Acestea sprijină întregul ciclu accesibile ca parte a bazei de dovezi esenţiale a re- de cercetare asigurând schimbul de date știinţifi ce zultatelor cercetărilor. în disciplinele știinţifi ce, interconectarea datelor De ce trebuie să fi e asigurat un bun manage- din diverse discipline (Figura 3), gestionarea fl u- ment al datelor de cercetare? Cercetătorii trebuie xurilor de lucru știinţifi ce într-un cadru integrat al să poată benefi cia de bunele practici în gestionarea politicilor de cercetare [6]. Infrastructurile de date datelor, la navigarea prin procesele necesare, în asi- de cercetare nu sunt sisteme în sensul tradiţional gurarea protecţiei proprietăţii intelectuale, pentru a al termenului, acestea fi ind reţele care permit ca localiza și a distinge cu exactitate fi șiere / seturi de pumvyth{pvuGzvjpl{€ datele digitale și sistemele pe care le gestionează date, păstrându-le în siguranţă și împărtășindu-le să fi e interoperabile într-un mod fi abil, într-o largă cu alţi cercetători, valorifi când noi oportunităţi de distribuire intra- și interinstituţionale, naţionale și colaborare, publicare și citare a datelor, precum și în internaţionale. efectuarea unor noi cercetări. Dezvoltarea infrastructurilor de date privind cer- zvjpl{h{lhGpumvythŨpvuhsĈ Un management corespunzător al datelor de cetarea are drept scop sprijinirea creării unor sis- cercetare va permite o mai bună supraveghere a teme știinţifi ce efective și efi ciente. Aceste sisteme procesului de cercetare, respectarea cerinţelor de trebuie să fi e capabile să colaboreze și să constituie evidenţă a integrităţii cercetării și a principiului da- ecosisteme disciplinare și multidisciplinare. O in- telor ca bun public. Acest aspect al activităţilor de frastructură de date de cercetare include practici cercetare (privind datele) este luat astăzi tot mai organizatorice, infrastructură tehnică și forme de mult în considerare în deciziile politice privind cer- activitate socială care, în totalitatea lor, pot asigura cetarea fi ind abordat prin acţiuni coordonate ale o mai bună funcţionare a activităţilor de cercetare fi nanţatorilor, organizaţiilor de cercetare, factorilor știinţifi că colaborativă [10].

Figura 3. e-Infrastructura de date în contextul cercetărilor actuale Sursa: [22]

106 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW O strategie coerentă în domeniul infrastructurii din proiectele de cercetare trebuie luate în conside- de date de cercetare este esenţială pentru ca datele rare într-un plan de management al datelor. știinţifi ce să reprezinte o valoare naţională care să Organizaţia pentru Cooperare și Dezvoltare Eco- poată fi utilizată în mod special pentru a defi ni po- nomică (OECD). Statele membre OECD, dar și China, litici, a sprijini deciziile și a impulsiona cercetarea. Israelul, Rusa și Africa de Sud, au adoptat Declaraţia Valoarea datelor ca fundament pentru asigurarea privind accesul la date de cercetare din fonduri pu- bunăstării cetăţenilor într-o societate durabilă trebu- blice, recunoscând importanţa accesului la date și ie să fi e apreciată; resursele naţionale trebuie să fi e convenind asupra unui set de orientări, bazate pe direcţionate în cel mai raţional mod către colectarea, principii care să faciliteze accesul optim la datele de întreţinerea, extinderea accesului, analiza și exploata- cercetare provenite din fi nanţări publice [4]. Astfel, rea datelor din sfera cercetării, dezvoltării și inovării. în cazul fi nanţărilor publice, pentru datele de cerce- La nivel naţional, o infrastructură de date de tare trebuie să fi e respectate condiţii precum des- cercetare este o infrastructură federalizată (Federa- chiderea, fl exibilitatea tehnologică, conformitatea ted Research Data Infrastructures – FRDI). Aceasta cadrului legal, interoperabilitatea, securitatea, sus- trebuie să ofere servicii distribuite pe componente tenabilitatea ș.a. Principiile și recomandările OECD pumvyth{pvuGzvjpl{€ interconectate și interdependente pe întreg spaţiul sunt orientate, în principal, spre date de cercetare în naţional de cercetare, dar și cu interconectări la format digital, dat fi ind faptul că ele au un potenţial resurse și servicii internaţionale. Un exemplu de in- uriaș de partajare, costurile schimbului de date fi - frastrucură federalizată îl reprezintă Open European ind, în cazul acestora, infi me, dar pot fi aplicate și zvjpl{h{lhGpumvythŨpvuhsĈ Science Cloud (EOSC) în raport cu infrastructurile pentru datele de cercetare analogice, accesul la naţionale. acestea fi ind unul rezonabil redus. The Research Data Alliance (RDA). În 2013, Uni- Experienţe și practici privind infrastructurile unea Europeană, Statele Unite și Australia au de date de cercetare lansat Alianţa Datelor de Cercetare (RDA). Obiec- Uniunea Europeană. Politica UE privind știinţa des- tivul Alianţei este de a promova cooperarea și in- chisă tratează datele de cercetare ca fi ind unul dintre frastructura internaţională pentru schimbul de punctele centrale. Interesul pentru infrastructurile de date știinţifi ce. În viziunea Alianţei, trebuie create date de cercetare are la bază Directiva UE privind ba- condiţii ca datele cercetărilor știinţifi ce să fi e parta- zele de date [13], Recomandarea Comisiei Europene jate în mod deschis peste limitele naţionale, tehno- privind accesul la informaţiile știinţifi ce și conserva- logice și de disciplină știinţifi că, misiunea ARD fi ind rea informaţiilor știinţifi ce [14], Comunicatul Comisi- de a construi punţi sociale și tehnice care să permită ei întitulat „Spre o mai bună accesare a informaţiilor schimbul de date fără bariere prin infrastructuri so- știinţifi ce: stimularea benefi ciilor investiţiilor publice ciale, organizaţionale și tehnice. în cercetare” [15], precum și documentul „Orientări CODATA – Comitetul pentru Date al Consiliului privind accesul deschis la publicaţiile știinţifi ce și International pentru Știinţă (International Coun- datele de cercetare în Orizont 2020” [16], dar și alte cil for Science – ICSU) – promovează colaborarea documente de politici și recomandări. Comisia Eu- globală în scopul de a îmbunătăţi disponibilitatea ropeană subliniază importanţa partajării datelor și utilitatea datelor în toate domeniile de cerceta- știinţifi ce ca un catalizator pentru creștere economi- re. Unul dintre principiile de care se conduce CO- că, inovare și digitalizare [12]. DATA este că datele obţinute în urma cercetărilor Iniţiativa Comisiei Open Research Data Pilot [17], trebuie să poată fi utilizate în alte cercetări și, de introdusă în schemele de fi nanţare a programului asemenea, trebuie să fi e cât mai deschise posibil și Orizont 2020 al CE, are drept scop de a face datele cât mai aproape de necesităţi. Datele cercetărilor din proiectele de cercetare accesibile și cu cât mai știinţifi ce trebuie să fi e interoperabile și reutilizabi-

puţine restricţii posibil. Proiectele trebuie să furni- le, iar pentru aceasta ele trebuie să fi e deschise în zeze informaţii cu privire la instrumentele necesare mod sufi cient de inteligent (principiile FAIR). Politi- pentru validarea rezultatelor, datele trebuie furniza- cile și schimbările tehnologice și culturale pe care te gratuit, iar managementul și reutilizarea datelor le sprijină CODATA sunt în spiritul ICSU și urmăresc

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 107 să consolideze știinţa internaţională în benefi ciul mentul și utilizarea datelor din cercetare, efi cientiza- societăţii. rea actului cercetării și crearea de noi oportunităţi de De asemenea: cercetare bazat pe date, într-un context general de – EUDAT – cea mai mare iniţiativă pentru infra- implementare în cadrul comunităţii știinţifi ce din Re- structura de date paneuropeană iniţiată în cadrul publica Moldova a conceptului de Știinţă Deschisă. programului PC7 al CE, orientată spre o infrastruc- Instituirea e-Infrastructurii de date știinţifi ce va tură de date durabilă în domeniul cercetării [36], permite: acoperă accesul și depozitarea pe ciclul complet al – dezvoltarea unui sistem cuprinzător de ma- datelor de cercetare. nagement al datelor de cercetare; – OpenAIRE – o e-Infrastructură europeană de – defi nirea de procese și proceduri comune pri- acces deschis (AD) care permite cercetătorilor să vind abordarea standard a datelor știinţifi ce; depoziteze publicaţii și date de cercetare în arhive – crearea ofertei de servicii fi abile și sustenabile de acces deschis [18]. care să acopere necesităţile specifi ce ale managemen- – Zenodo – o infrastructură de date, promotor tului datelor de cercetare din Republica Moldova;

pumvyth{pvuGzvjpl{€ al accesului deschis și al datelor deschise în Europa, – adoptarea de standarde de metadate pentru partener al CERN, care oferă serviciile unui depozit utilizarea datelor de cercetare într-un context larg; digital de încredere, instrumente pentru gestionarea – corelarea infrastructurii naţionale de date din datelor de mari dimensiuni (Big Data) și capabilităţi domeniul CDI cu infrastructurile și platformele eu- zvjpl{h{lhGpumvythŨpvuhsĈ extinse ale Digital Library Open Data [39], servicii ropene și internaţionale; pentru cercetarea cu resurse mai limitate. – optimizarea reutilizabilităţii datelor de cerce- – TTA – Iniţiativa fi nlandeză privind datele tare și a infrastructurilor în care sunt integrate gene- naţionale de cercetare, o reţea de cooperare lar- rând cunoștinţe suplimentare fără a avea probleme gă pentru dezvoltarea serviciilor de date de cer- cu reînnoirea datelor; cetare și promovarea cunoașterii deschise și a – crearea unei baze tehnologice și metodologi- interoperabilităţii. ce comune privind protecţia, integritatea, securita- Infrastructura de date știinţifi ce digitale tea și calitatea datelor din cercetare. din sistemul de cercetare, dezvoltare și inovare În urma analizei experienţei și bunelor practici din Republica Moldova – e-IDSM privind infrastructurile de date de cercetare, a fost Problema infrastructurii de date digitale în do- elaborat proiectul Concepţiei e-Infrastructurii de date meniul cercetării, inovării și dezvoltării din Repu- știinţifi ce din Republica Moldova – e-IDSM [22], precum blica Moldova a constituit obiectul de cercetare al și un șir de recomandări de ordin metodologic: proiectului „Elaborarea cadrului conceptual și meto- – Recomandări la Modelul de politică dologic pentru e-infrastructura de date în sfera CDI din instituţională privind managementul datelor de Republica Moldova (e-IDSM)” [21] din cadrul Progra- cercetare [25]; mului de stat „Dezvoltarea e-Infrastructurii de date – Recomandări la Planul de management al da- din sfera cercetării, dezvoltării și inovării din Republica telor CDI [23]; Moldova” [20]. – Recomandări privind transpunerea principii- Proiectul și-a propus crearea la nivel naţional, în lor FAIR în cadrul e-Infrastructurii datelor de cerce- baza cercetărilor teoretice și a bunelor practici din tare e-IDSM [24]; experienţa europeană și internaţională, a unui nou – Recomandări privind Seturile și Serviciile de model conceptual de infrastructură (e-Infrastructu- date din sfera CDI [27]; ră) de date știinţifi ce care, pe de o parte, să asigure – Recomandări privind rolul și responsabilităţile interoperabilitatea datelor, fl uidizarea și efi cientiza- părţilor participante la dezvoltarea e-Infrastructurii rea schimburilor de date printr-o mai bună organi- de date în sfera cercetării, dezvoltării ș inovării [26]. zare și comunicare a informaţiei știinţifi ce, iar, pe de Proiectul Concepţia e-Infrastructurii de date altă parte, să creeze condiţii pentru coordonarea la știinţifi ce din Republica Moldova – e-IDSM defi nește scară largă (inter-instituţională, interdisciplinară și un cadru instituţional în care să fi e organizate și naţională) a eforturilor privind prezervarea, manage- să se desfășoare activităţile de generare, stocare,

108 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW prezervare și utilizare a datelor de cercetare. În ca- cetării și dezvoltării. Instituţiile care își creează și au litate de componente instituţionale de structură a în gestiune propriile infrastructuri de date trebuie e-IDSM urmează să fi e: să probeze disponibilitatea și capacitatea de a or-  Consiliul e-IDSM; ganiza în modul corespunzător managementul și  Comisiile de experţi pe domenii și discipline utilizarea datelor pentru a putea satisface cât mai de cercetare; deplin necesităţile proprii de cercetare, dar și pen-  Infrastructurile de date ale instituţiilor și tru a asigura buna comunicare și interoperabilitatea organizaţiilor din sfera CDI; datelor de cercetare.  Centrele de date știinţifi ce; Centrele de date știinţifi ce reprezintă entităţi  Consorţii ale unor părţi interesate din dome- funcţionale care asigură administrarea și furni- niu (instituţii de cercetare, asociaţii și organizaţii de zarea de servicii de date comunităţii știinţifi ce și business ș.a.), organizate pe discipline și domenii de altor părţi interesate. Un centru de date știinţifi ce interes; are funcţii de administrare a seturilor de date și a  Instituţia directoare, desemnată să coordone- aplicaţiilor care asigură managementul și utilizarea ze activităţile de management al datelor de cerce- acestor date și dispune, de asemenea, de expertiza pumvyth{pvuGzvjpl{€ tare la nivel naţional; necesară pentru a gestiona procesul de dezvoltare  Administratorii (Stewarzii) datelor de cerceta- a datelor, sporind calitatea și valoarea inerentă a se- re din cadrul instituţiilor și proiectelor de Cercetare. turilor și colecţiilor de date. este organul strategic, responsabil Consorţii de date de cercetare. Un consorţiu Consiliul zvjpl{h{lhGpumvythŨpvuhsĈ pentru direcţia strategică generală a e-IDSM și pen- de date de cercetare reunește părţi interesate re- tru implicaţiile e-Infrastructurii de date asupra siste- levante din sfera cercetării și dezvoltării formând o mului de cercetare. El este format din reprezentanţi comunitate de instituţii/organizaţii care își asumă ai instituţiilor de cercetare, administraţiilor din responsabilităţi privind serviciile de date știinţifi ce sfera CDI, mediului de afaceri cu implicaţii largi în pe un domeniu sau o disciplină de cercetare. realizarea politicilor de stat în domeniul datelor de Consorţiul acţionează ca un organism de armoniza- cercetare. Consiliul ia decizii privind dezvoltarea in- re pentru comunitatea știinţifi că din domeniul dat frastructurii în conformitate cu scopul și obiectivele formând o reţea specializată la nivel naţional în care generale ale e-IDSM, decide asupra integrării de noi utilizatorii și furnizorii de date știinţifi ce să coopere- resurse, facilităţi și servicii în infrastructura de date. ze pe termen lung, să elaboreze și să implementeze Comisiile de experţi sunt formate din specialiști norme și reguli comune privind datele știinţifi ce, din domenii și discipline de cercetare concrete cu un să dezvolte noi capacităţi pentru a face posibilă nivel înalt de expertiză în managementul și utilizarea furnizarea de servicii de calitate care să răspundă datelor știinţifi ce. O comisie este constituită pe un necesităţilor cercetătorilor din domeniul respectiv. anumit domeniu sau disciplină de cercetare. Funcţia Un consorţiu de date știinţifi ce contribuie la crea- comisiilor este să evalueze proiectele și acţiunile pri- rea de sinergii în cadrul infrastructurii naţionale de vind dezvoltarea și managementul e-Infrastructurii date de cercetare prin colaborarea cu alte consorţii pe domeniul sau disciplina de competenţă, în con- și pentru a face posibilă integrarea a cât mai multe formitate cu criteriile de evaluare stabilite de Consiliu proiecte de cercetare. și să prezinte Consiliului rezultatele acestor evaluări Instituţia directoare. În cadrul e-IDSM este de- și recomandările de rigoare. semnată instituţia care va avea rolul de entitate Infrastructuri de date ale instituţiilor și directoare/de referinţă în acţiuni generice, la nivel organizaţiilor din sfera CDI. e-IDSM este dezvolta- naţional, de dezvoltare și menţinere a infrastructurii tă de către furnizori și utilizatori de date știinţifi ce de date în sfera cercetării și dezvoltării. având drept părţi componente infrastructuri din Responsabilităţile acestei instituţii sunt de in- cadrul instituţiilor și proiectelor de cercetare, al tegrare a datelor și serviciilor de date, de coordo- altor entităţi organizaţionale care vor avea dis- nare a acţiunilor și de dezvoltare și consolidare a ponibilitatea și capacitatea de a oferi expertiză și capacităţilor la nivelul întregii infrastructuri pentru potenţial de management al datelor din sfera cer- a asigura buna funcţionare, a evita suprapuneri,

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 109 incoerenţe și blocaje de comunicare între diferite gurarea evidenţei a ceea ce se intenţionează să fi e componente de infrastructură. Pe lângă suportul efectuat în cadrul cercetărilor. logistic și funcţional pe care instituţia directoare îl Activităţile de dezvoltare și menţinere a e-IDSM oferă tuturor componentelor de infrastructură în trebuie sprijinite fi nanciar din bugetele alocate integrarea de date și servicii, ea asigură servicii de pentru activităţi de cercetare. Finanţarea e-IDSM instruire pentru responsabilii de organizarea și ma- trebuie să includă, de asemenea, costurile de pro- nagementul datelor în cadrul instituţiilor și proiec- cedură privind evaluarea, precum și eventualele telor de cercetare. cercetări știinţifi ce privind aspecte ale dezvoltării Administratorii (Stewarzii) de date asigură ma- funcţionale și structurale. nagementul și supravegherea activelor de date pen- Concluzii și recomandări tru a oferi utilizatorilor informaţii de înaltă calitate și În cadrul domeniului de cercetare, dezvoltare și ușor accesibile. Stewardship-ul datelor se concen- inovare din Republica Moldova trebuie să fi e asi- trează pe coordonarea și implementarea tactică a gurată calitatea și fi abilitatea infrastructurilor de politicii privind datele. Stewardul este coordonato-

pumvyth{pvuGzvjpl{€ date știinţifi ce, atât în cadrul instituţiilor de cerce- rul de date care răspunde de ciclul de viaţă al unui tare, cât și la nivel de domenii de cercetare, dar și set de date de cercetare, această atribuţie revenin- în plan naţional; să fi e aplicate cele mai noi realizări du-i, de obicei, unuia dintre cercetătorii de bază în în materie de metodologii și instrumente de mana- cadrul proiectului. El urmărește mișcarea datelor, gement, utilizare și partajare a datelor cercetărilor. zvjpl{h{lhGpumvythŨpvuhsĈ are grijă de corectitudinea lor, identifi că probleme- Infrastructura naţională de date în domeniul CDI le legate de calitatea datelor și asigură respectarea trebuie să aibă la bază orientări, principii și reco- de către utilizatori a regulilor și standardelor speci- mandări adoptate de comunitatea știinţifi că la nivel fi cate. Un steward de date colaborează cu arhitecţii european și international, cum ar fi : accesul deschis de date, cu dezvoltatorii de date, cu proprietarii de la publicaţiile știinţifi ce și datele de cercetare în date și cu alţi actori în cadrul unui proiect de cerce- Orizont 2020, Politica Consiliului European pentru tare, pentru a menţine coerenţa datelor și metricile Cercetare (ERC) privind accesul liber, principiile și privind calitatea acestora. Stewardship-ul/adminis- recomandările OECD privind accesul la date de cer- trarea datelor devine o componentă tot mai impor- cetare provenite din fi nanţarea publică, principiile tantă în cadrul proiectelor de cercetare. FAIR, standarde internaţionale, practici recoman- Un rol important în asigurarea bunei funcţionări date de RDA ș.a. Acestea trebuie să fi e aplicate în a infrastructurii de date digitale în sistemul CDI scopul sprijinirii forurilor de decizie, organizaţiilor îl vor avea planurile de management al datelor fi nanţatoare, instituţiilor de cercetare și cercetători- de cercetare (Data Management Plan – DMP). Un lor în îmbunătăţirea schimbului și accesului la date- plan de management al datelor este un document le de cercetare sub cele mai diferite aspecte. care descrie datele care se așteaptă a fi obţinute e-Infrastructura de date CDI va aduce valoare (achiziţionate) în procesul cercetărilor, modul în adăugată activităţilor de cercetare prin crearea de care vor fi gestionate, descrise, analizate și stocate condiţii care să asigure sustenabilitatea, calitatea, aceste date, precum și mecanismele care vor fi utili- interoperabilitatea și buna utilizare a datelor de cer- zate la încheierea proiectului de cercetare pentru a cetare, iar serviciile de date de cercetare să fi e dis- păstra și partaja datele. Scopul unui plan de mana- ponibile pentru oamenii de știinţă din diferite disci- gement al datelor este de a lua în considerare nu- pline și organizaţii, pentru business și publicul larg. meroasele aspecte ale gestionării datelor, generării În cadrul infrastructurii comune, valoarea pe de metadate, conservării datelor și analizei lor îna- care o reprezintă datele de cercetare va putea fi inte de începerea proiectului, fapt ce se constituie dezvoltată în mod sistematic prin a face datele cer- într-o garanţie a gestionării datelor în prezent și a cetărilor reutilizabile între diferite domenii, discipli-

pregătirii lor pentru prezervare în viitor. ne știinţifi ce, cercetători. Elaborarea planurilor de management al datelor e-IDSM, fi ind dezvoltată ca o infrastructură co- va contribui la o mai bună formalizare a proceselor nectabilă la nivel naţional și internaţional, va contri- de cercetare, la identifi carea punctelor slabe, la asi- bui la asigurarea competitivităţii digitale și va fi un

110 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW element esenţial și un actor important în cooperarea 11. WHYTE, A., TEDDS, J. (2011). Making the Case internaţională a cercetării din Republica Moldova. for Research Data Management. DCC Briefi ng Papers. REFERINŢE Edinburgh: Digital Curation Centre. http://www.dcc. 1. ABBOTT, Daisy. What is Digital Curation? http:// ac.uk/resources/briefi ng-papers/making-case-rdm. www.dcc.ac.uk/resources/briefing-papers/intro- 12. RECOMANDAREA (UE) 2018/790 A CO- duction-curation/what-digital-curation#sthash MISIEI din 25 aprilie 2018 privind accesul la 2. The Fourth Paradigm: Data-Intensive Scienti- informaţiile știinţifi ce și conservarea acesto- fi c Discovery . Edited by Tony Hey, Stewart Tansley, ra. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ and Kristin Tolle. Microsoft Research Redmond, Wa- TXT/?uri=uriserv:OJ.L_.2018.134.01.0012.01. shington, 2009. https://www.immagic.com/eLibra- RON&toc=OJ:L:2018:134:TOC. ry/ARCHIVES/EBOOKS/M091000H.pdf 13. DIRECTIVE 96/9/EC OF THE EUROPEAN PAR- 3. Riding the Wave: How Europe can gain from LIAMENT AND OF THE COUNCIL of 11 March 1996 the rising tide of scientifi c data. Final report of the on the legal protection of databases. https://eur- lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELE

High Level Expert Group on Scientifi c Data A sub- pumvyth{pvuGzvjpl{€ mission to the European Commission October 2010. X:31996L0009:EN:HTML. http://ec.europa.eu/information_society/newsro- 14. RECOMANDAREA (UE) 2018/790 A CO- om/cf/document.cfm?action=display&doc_id=707 MISIEI din 25 aprilie 2018 privind accesul la 4. OECD Principles and Guidelines for Access to informaţiile știinţifi ce și conservarea acesto-

Research Data from Public Funding. https://www. ra. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/ zvjpl{h{lhGpumvythŨpvuhsĈ oecd.org/sti/sci-tech/38500813.pdf TXT/?uri=CELEX:32018H0790 5. Science as an open enterprise. The Royal So- 15. COMMUNICATION FROM THE COMMISSION ciety Science Policy Centre report 02/12 June 2012. TO THE EUROPEAN PARLIAMENT, THE COUNCIL, THE https://royalsociety.org/~/media/policy/projects/ EUROPEAN ECONOMIC AND SOCIAL COMMITTEE sape/2012-06-20-saoe.pdf AND THE COMMITTEE OF THE REGIONS. Towards 6. THANOS, Costantino. A VISION FOR GLOBAL better access to scientifi c information: Boosting the RESEARCH DATA INFRASTRUCTURES. https://www. benefi ts of public investments in research. https:// jstage.jst.go.jp/article/dsj/12/0/12_12-043/_pdf/- ec.europa.eu/research/science-society/docu- char/en ment_library/pdf_06/era-communication-towards- 7. The Australian Research Data Infrastructure better-access-to-scientifi c-information_en.pdf. Strategy. https://docs.education.gov.au/documents/ 16. H2020 Programme. Guidelines to the Rules australian-research-data-infrastructure-strategy on Open Access to Scientifi c Publications and Open 8. H2020 Guidelines on FAIR Data Management: Access to Research Data in Horizon 2020. http:// Version 3.0. EUROPEAN COMMISSION, Directora- ec.europa.eu/research/participants/data/ref/ te-General for Research & Innovation, 26 July 2016 h2020/grants_manual/hi/oa_pilot/h2020-hi-oa-pi- http://ec.europa.eu/research/participants/data/ lot-guide_en.pdf ref/h2020/grants_manual/hi/oa_pilot/h2020-hi- 17. What is the Open Research Data Pilot? oa-data-mgt_en.pdf https://www.openaire.eu/what-is-the-open-resear- 9. WILKINSON, Mark D. et al. The FAIR Guiding ch-data-pilot. Principles for scientifi c data management and ste- 18. https://www.openaire.eu/ wardship. In: Scientifi c Data [online]. 2016, nr. 3, ar- 19. Tony Hey Stewart Tansley Kristin Tolle. The ticle nr. 160018 https://www.nature.com/articles/ Fourth Paradigm: Data-Intensive Scientifi c Disco- sdata201618 very. Microsoft Research, 2009. https://www.micro- 10. Toward Information Infrastructure Studies: soft.com/en-us/research/publication/fourth-para- Ways of Knowing in a Networked Environment Ge- digm-data-intensive-scientifi c-discovery/ off rey C. Bowker, Karen Baker, Florence Millerand, 20. Programul de stat „Dezvoltarea e-infrastruc- and David Ribes. http://pal.lternet.edu/docs/biblio- turii de date din sfera cercetării, dezvoltării și ino- graphy/Public/351lterc.pdf vării din Republica Moldova”. https://idsi.md/md/e- Infra-RD-data-programme

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 111 21. Elaborarea cadrului conceptual și metodo- colaborărilor internaţionale. Sunt analizate pre- logic pentru e- Infrastructura de date în sfera CDI misele metodologice privind managementul da- din Republica Moldova. https://idsi.md/md/e-idsm. telor, cadrele organizatoric și instituţional oferite 22. Concepţia e-Infrastructurii de date știinţifi ce de experienţa și practicile în domeniu. Cercetarea din Republica Moldova – e-IDSM (Proiect). https:// evidenţiază locul și rolul datelor în evoluţia meto- idsi.md/fi les/fi le/Proiect_conceptie_e-Infrastructu- delor de cercetare și, în special, în cercetarea bazată ra_date.pdf. pe date intensive, avantajele și valoarea adăugată 23. Recomandări la Planul de management al pe care o poate asigura e-Infrastructura de date în datelor CDI (Proiect). https://idsi.md/fi les/fi le/Reco- cercetările știinţifi ce. Este prezentat, de asemenea, mandari_Planul_de_management_al_datelor.pdf proiectul Concepţiei e-Infrastructurii de date de 24. Recomandări privind transpunerea prin- cercetare precum și abordări metodologice privind cipiilor FAIR în cadrul e-Infrastructurii datelor de instituirea și dezvoltarea acesteia. cercetare e-IDSM (Proiect). https://idsi.md/fi les/fi le/ Cuvinte-cheie: date de cercetare; managementul Recomandari_transpunere_principii_FAIR_infra- datelor de cercetare; infrastructură de date de cerceta-

pumvyth{pvuGzvjpl{€ structura_date_cercetare.pdf re; e-Infrastructură de date. 25. Recomandări la Modelul de politică instituţională privind managementul datelor de ABSTRACT cercetare (Proiect). https://idsi.md/fi les/fi le/Model_ Research Data e-Infrastructure – A Desidera- zvjpl{h{lhGpumvythŨpvuhsĈ de_politica_institut%CC%A6ionala_managemen- tum for High-Performance Scientifi c Research. tul_datelor_de_cercetare.pdf The paper presents the main aspects in addressing 26. Recomandări privind rolul și research data, the reasons that lead to the develo- responsabilităţile părţilor participante la dezvolta- pment of a concept for the establishment and de- rea e-Infrastructurii de date în sfera cercetării, dez- velopment within the scientifi c community of the voltării ș inovării (Proiect). https://idsi.md/fi les/fi le/ Republic of Moldova of digital scientifi c data infra- Rolul-si-responsabilitati%20partile-participante-e- structure, actors involved in solving the problem, IDSM.pdf harmonizing the national regulatory framework 27. Recomandări privind Seturile și Serviciile with international norms in order to ensure the de date din sfera CDI (Proiect). https://idsi.md/fi les/ transparency and interoperability of research data fi le/Recomandari_seturi_de_date.pdf within institutional infrastructures, research areas, at national level and within international collabora- REZUMAT tions. The methodological premises regarding the data management, the organizational and institu- E-Infrastructura de date știinţifi ce – un dezi- tional frameworks off ered by the experience and derat pentru cercetări știinţifi ce de performanţă. practices in the fi eld are analyzed. The research hi- În lucrare sunt prezentate principalele aspecte în ghlights the place and role of data in the evolution abordarea datelor de cercetare, motivele care con- of research methods and, in particular, in research duc la elaborarea unei concepţii privind institui- based on intensive data, the advantages and the rea și dezvoltarea în cadrul comunităţii știinţifi ce added value that e-Infrastructure can provide in sci- din Republica Moldova a infrastructurii de date entifi c research. The project of the e-Infrastructure știinţifi ce digitale, actorii implicaţi în soluţionarea Concept of research data as well as methodological problemei, armonizarea cadrului normativ naţional approaches regarding its establishment and deve- cu normele internaţionale în vederea asigurării lopment are also presented. transparenţei și interoperabilităţii datelor de cer- Keywords: research data; research data manage- cetare în cadrul unor infrastructuri instituţionale, ment; research data infrastructure; Data e-Infrastruc- domenii de cercetare, la nivel naţional și în cadrul ture.

112 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW CZU: 37.036:73 A

ALEXANDRA CLAPATIUC, PROFESOARĂ DE PROFIL ÎN CADRUL LICEULUI ACADEMIC DE ARTE PLASTICE | ruv~slknlGzvjpl{€ „IGOR VIERU”, DOCTORANDĂ, ȘTIINŢELE EDUCAŢIEI (ARTE PLASTICE), UNIVERSITATEA PEDAGOGICĂ DE STAT „ION CREANGĂ”

zvjpl{h{lhGj|uvhŤ{lypp

ACĂ ARTA SE FORMEAZĂ ÎN „CÂMPUL” VALORII ESTETICE, realizează în asemenea tipuri de activitate umană DVALOAREA SA ARTISTICĂ ESTE NUCLEUL, CENTRUL ACES- precum asimilarea artistică, sentimentul artistic și TUI „CÂMP”. V ALORILE ARTISTICE SE FORMEAZĂ „LA INTERSECŢIA” creaţia, percepţia artistică. Atitudinea artistică în- TUTUROR ASPECTELOR ARTEI, TUTUROR TIPURILOR DE ACTIVITATE, tr-o formă pronunţată este o caracteristică cuce- DIN CARE ESTE CONSTITUITĂ CREAŢIA ARTISTICĂ – DE TRANS- ritoare, trăire spontană, constantă, permanentă a FORMARE, CUNOAȘTERE, APRECIERE, COMUNICARE, JOACĂ – ÎN personalităţii, ce reprezintă și condiţia, și consecinţa APARENŢĂ ESTETICĂ. ÎNTRUCÂT ÎN ARTĂ SE REALIZEAZĂ NU DOAR unor asemenea trăiri [3, p. 236]. CUNOAȘTEREA, CI CUNOAȘTEREA ARTISTICĂ, NU DOAR APRECIEREA, Formularea problemei investigaţiei CI APRECIEREA ARTISTICĂ, ARE LOC CREAREA NU DOAR A REALITĂŢII, Așa cum rezultă din cele menţionate, actualita- CI A REALITĂŢII ARTISTICE [1, P. 81]. ÎN CELE DIN URMĂ, SE POATE tea examinării dimensiunilor conceptuale ale ati- AFIRMA CĂ UNA DINTRE FUNCŢIILE DE BAZĂ ALE EDUCAŢIEI ARTIS- tudinilor artistice drept parte a culturii artistice a TICE ESTE FORMAREA ATITUDINII ARTISTICE, DREPT PARTE A CULTURII liceenilor derivă și din mai multe „realităţi” ale pre- ARTISTICE A LICEENILOR, CE DETERMINĂ ȘI INFLUENŢEAZĂ ÎN MOD zentului consemnate de mediul academic, precum: FUNDAMENTAL APRECIERILE ȘI ATITUDINILE FAŢĂ DE TOATE DI- (1) decadenţa „știinţelor spiritului” implicit MENSIUNILE LA CARE SE POATE RAPORTA PERSONALITATEA: LUME, artelor pe fundalul progresului tehnologico- REALITATE, „EU”. civilizaţional în postmodernitate. Or, în afara unui „Arta este o formă de expresie plastică a demers cultural și artistic o societate este incom- personalităţii creatoare, bazată pe o varietate de pletă, suferind prejudicii în toate domeniile de ma- factori interni ori externi. Interferenţele diverselor nifestare: economic, social, politic, identitar; categorii de factori condiţionează formarea unui (2) standardizarea, stereotipizarea conștiinţei de anumit mod de gândire, o anumită viziune artistică. masă/consum, or, individualitatea și integralitatea Suprapunerea acestor factori sub diverse raporturi, unei personalităţi/liceenilor se poate forma doar atât formale, cât și spaţio-temporale, duce la crista- prin educaţie potenţată cultural, prin sensibilizare lizarea lor în psihologia membrilor societăţii, deci și expresie artistică; prin extensie și în mentalitatea artiștilor” [2, p. 88]. (3) dezorientarea sistemului de valori și reperelor

De altfel, formarea liceenilor prin interacţiunea cu axiologice ale societăţii, condiţii în care arta prefi - fenomenele artei la nivelul conștiinţei artistice este gurează fi inţa umană ca fi ind cea mai înaltă mani- condiţionată de efectele și modifi cările psihologice festare spirituală nu doar prin valenţe de ordin es- generate de infl uenţa artei. Atitudinea artistică se tetic și artistic, dar și prin întreg spectrul axiologic,

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 113 contribuind astfel la umanizarea fi inţei umane în unei personalităţi vizionare dezvoltate multilateral. toate domeniile de manifestare; Din punct de vedere pedagogic, atitudinile se dez- (4) lipsa unor opere de importanţă artistică și voltă, se completează, devenind în procesul unei spirituală majoră în ultimele decenii. Iar nimic decât infl uenţe educaţionale direcţionate calităţi stabile arta nu cheamă și nu trezește în om la fel de per- ale caracterului personalităţii, or, educaţia omului suasiv capacitatea și aspiraţia spre a crea, inova și este mai întâi de toate educaţia atitudinilor. Prin ur- meta-forma lumea și sinele. mare, în mod dialectic conștientizarea atitudinilor Metodele și procedurile utilizate (obiect) se realizează de licean în procesul activităţii acestuia și, în același timp, (subiect) determină/pro- În încercarea de a examina atitudinile artistice iectează esenţa desfășurării activităţii, profunzimea drept parte a culturii artistice a liceenilor a fost ne- și conștientizarea acesteia. cesar de a apela la mai multe domenii știinţifi ce Potrivit lui I. A. Comenius, educaţia deţine o va- precum: pedagogia, psihologia, teoria artei, fi loso- loare hotărâtoare în devenirea omului și societăţii, fi a și psihologia artei aplicând metode teoretice și ruv~slknlGzvjpl{€ elementele referitoare la cunoaștere fi ind cuprin- interpretative de analiză și sinteză a abordărilor și se în mod aprioric în sufl etul nostru. Totodată fenomenelor pedagogice și artistice. cunoașterea provine din experienţa sensibilă, dar zvjpl{h{lhGj|uvhŤ{lypp Conţinut se realizează cu însușirile înnăscute ale spiritului Potrivit cercetărilor T. Callo, atitudinile reprezintă omenesc [5, p. 32-33]. componenta fundamentală a caracterului [4, p. 27], Specifi citatea și importanţa atitudinilor artistice rolul căreia constă în a deschide calea elevului către rezidă în faptul că, prin trăirea senzitivă a ordinii spi- dezvoltarea personală [4, p. 29]. Educaţia atitudinilor rituale de cel mai înalt nivel, umanizează cele mai presupune valorifi carea potenţialului personalităţii diverse tipuri ale atitudinilor sociale, fac umane ati- umane și unicităţii „eului” prin cultură. Referindu- tudinile individului faţă de lume, oameni, societate ne la educaţia atitudinilor, subînţelegem mai întâi și sine însuși. Dacă atitudinile artistice și estetice de toate cultura animi – cultivarea platoniană a devin laturi organice și naturale ale tuturor relaţiilor personalităţii, formarea, cunoașterea și manifesta- stabilite, personalitatea educaţilor devine într-un rea creatoare a propriului „eu” prin sublimarea valo- mod la fel de fi resc dezvoltată artistic și capabilă rilor universale ale culturii umane. pentru perfecţionare viitoare, dezvoltare a sistemu- De altfel, atitudinea precedă o reacţie posibilă lui de atitudini în toate tipurile și felurile activităţii a individului faţă de un dat condiţionată în mod vieţii umane. Potrivit lui V. Pâslaru, „domeniul creat imperativ de fenomenul aprecierii, ce presupune o de activitatea artistică a omului a fost numit de Kant evaluare, raportare, poziţionare a „eu-lui” faţă de un suprasensibil, adică ceea ce există mai presus de dat. Iar educaţia este cea prin conţinuturile și exem- cunoașterea senzorială sau sensibilă. Este domeniul plele căreia ghidează individul în exerciţiul său de unde operează spiritul” [6, p. 126]. luare a atitudinii. În acest sens, educaţia nu este ni- Revenind la subiectul determinării sentimente- ciodată neutră, ea alege, verifi că, presupune, con- lor artistice, este necesar de a aminti una dintre în- vinge, elogiază, elimină etc. [4, p. 16]. Educaţia atitu- semnările pictorului francez C. Corot: „În natură este dinilor este instrumentul care îndrumă în exerciţiul necesar de a căuta mai întâi de toate forma, după de a discerne și aprecia prin raportare cu valoarea. aceea relaţiile tonale, coloritul – și toate acestea tre- Educaţia atitudinilor nu este altceva decât grevarea buie subordonate sentimentului simţit de pictor” [7, ieroglifei unice a personalităţii educaţilor din carac- p. 210]. Or, activitatea artistică este de neconceput tere individuale raportate la valorile universale ale în afara sentimentului și este strâns legată de lumea culturii umane, sensurile și adevărurile resimţite senzitivă a subiectului, în care intră o varietate ine- universal de umanitate. puizabilă și diversitate de sentimente: ale culorii,

Educaţia atitudinilor artistice faţă de realitate tonalităţii, coloritului, spaţialităţii. În același timp, și artă reprezintă un obiectiv specifi c al pedago- unele procese de cunoaștere ca senzaţia, percepţia, giei artelor, graţie atingerii căruia se realizează gândirea servesc drept părţi indispensabile ale pro- contribuţia educaţiei artistice în obiectivul formării cesului integru de refl ectare a realităţii. Cunoașterea

114 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW senzitivă a obiectelor și fenomenelor lumii înconju- (1) reprezintă o însușire calitativă a activităţii spi- rătoare este una iniţială. Însă odată simţind, perce- ritual-practice, ce refl ectă atitudinea personalităţii pând, imaginându-și oricare obiect sau fenomen, faţă de practica artistică, abilităţile de percepţie și liceenii urmează să analizeze, generalizeze, con- cunoaștere a artei în condiţii istorice concrete. Or, cretizeze acest conţinut. Altfel spus, să gândească activitatea de percepţie, înţelegere și apreciere a asupra a ceea ce se refl ectă în propriile senzaţii și operelor de artă presupune activitate direcţionată percepţii. Or, în asemenea accepţiune liceanul asupra percepţiei senzitiv-imaginative a operelor nu este un obiect pasiv, ce răspunde la infl uenţa de artă, înţelegerea lor și „reifi carea” normelor de condiţiilor externe. El este activ și se creează pe sine gust și a etalonului în creaţie. Gustul artistic apare ca însuși, reieșind din propriile forţe interioare. În acest fi ind una dintre formele conștiinţei artistice, deter- sens, M. Borozan-Cojocari observă că, „pornind de la mină măsura refl ectării și percepţiei mijloacelor de ideea că: exprimarea emoţiilor constituie o necesi- expresie artistică, fi ind conex cu aprecierea artistică tate umană, trăirile emoţionale specifi ce persoanei a obiectului. Condiţii în care gradul de exactitate, constituie premisa orientărilor valorice ale aceste- adecvare a percepţiei artistice depinde de calitatea ruv~slknlGzvjpl{€ ia” [8, p. 229], iar, potrivit lui В. И. Петрушин, sen- competenţei artistice a receptorului și, respectiv, de timentul artistic „se dezvoltă pe parcursul muncii gustul artistic al acestuia; spirituale asupra propriei persoane” [9, p. 78]. (2) refl ectă experienţa personală a personalităţii zvjpl{h{lhGj|uvhŤ{lypp Totodată, sentimentele artistice manifestate în și acele cunoștinţe, metode ale înţelegerii artistice, activitatea artistică și artă în totalitate își găsesc pe care le-a însușit prin comunicarea cu fenome- refl ecţia în alegerea mijloacelor de expresie și me- nele artei ca exponente ale unui anumit mediu so- todele de exprimare, dat fi ind că în opera de artă, cio-cultural, comuniunilor educaţionale și societăţii în cel mai evidenţiat mod, se afl ă artisticul. În ope- date în ansamblu; rele de artă este relevată lumea înconjurătoare în (3) refl ectă sentimentul artistic, exprimă trăirea diversitatea sa refractată prin sentimentul și menta- artistică afectivă și îmbină organic trăirea afectivă lul autorului. Dat fi ind că trăirea estetică și simţirea și raţionamentul, fi ind un indicator al irepetabilităţii subiectului își găsesc exprimarea în unitatea formei individuale potenţate cultural. Or, anume gustul ar- și conţinutului, trăirea emoţională a pictorului este tistic poate servi drept expresie (măsură) a culturii strâns legată de expresivitate. De regulă, cu cât mai artistice a omului, refl ectând gradul de perfecţiune deplin și mai complet „a simţit” pictorul cele repre- al trăsăturilor social valabile și nivelul dezvoltării zentate, cu atât mai expresiv este conţinutul ope- individualităţii [10, p. 151]; rei. Iar expresivitatea operei presupune, mai întâi de (4) se dezvoltă drept un fenomen complex și toate, transmiterea simţurilor pictorului, atitudinea dinamic al conștiinţei la toate nivelurile sale (de la sa faţă de realitate și de cele reprezentate [7, p. 252]. individual-personalizat la social), reprezentând o Așa cum rezultă din analiza relaţională asupra trăsătură calitativă a activităţii spiritual-practice de conceptului de atitudine, acesta este menit de a asimilare a operelor de artă, fi ind concomitent un stabili preferenţialul subiectului. Iar dacă este să ne mijloc de transformare/sublimare atât a practicii ar- referim la „atitudini artistice”, acestea au menirea tistice, cât și a obiectelor de creaţie, fi ind un media- creării unei setări psihologice, necesităţi de a re- tor implicit al începutului creator. cepta, asimila, percepe, refl ecta asupra fenomene- Tot în această ordine de idei, atitudinile artistice, lor de artă și, totodată, în mod imperativ, de a crea ca parte componentă a culturii artistice a liceenilor, preferenţialul, alegerea și selecţia artistică a subiec- reprezintă premisa directă și fundamentul compre- tului. Acest fapt ne permite să constatăm că atitudi- hensiunii conceptuale artistice asupra fenomenelor nile artistice stau la baza gustului artistic, ce realizea- de artă și fenomenelor vieţii în ansamblu. Așadar, ză selecţia preferenţială a subiectului rezultată din atitudinile artistice trasează vectorul esenţial al relaţionarea specifi cităţii caracteriale individuale și formării vizionare și conceptuale a liceenilor, impli- raportării la valorile artistice universale. când asimilarea și structurarea atât a conceptelor, Abordând conceptul în cauză, considerăm că modelelor și paradigmelor de ordin artistic, cât și gustul artistic: a celor de ordin fi lozofi c, axiologic, semiotic, etic și

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 115 spiritual, precedând și determinând formarea viziu- este un obiectiv terţiar, nu este o completare a al- nii artistice asupra lumii. tui fenomen, ci este scopul esenţial. Astfel, procesul De altfel, în determinarea căilor și modalităţilor creării artistice acţionează concomitent ca o asimi- de refl ectare a vieţii în artă un rol decisiv îi revine lare de către om a unei atitudini speciale, estetice viziunii artistice a pictorului asupra lumii . Cu toate faţă de lume, prin creaţie omul capătând integrita- acestea, „formele” de refl ectare nu sunt neutre: ele tea, formând și manifestând esenţa sa umană [13, pot stimula veridicitatea și profunzimea refl ecţiei, p. 236]. dar pot într-o măsură sau alta să frâneze realizarea O remarcă importantă ce ţine de exteriorizarea acestui obiectiv. Activitatea artistică a pictorului conţinuturilor personalizate sublimate o face E. Cio- depinde de viziunea sa asupra lumii, adică de ati- ran, precizând în descrierea experienţelor umane tudinea sa conceptuală determinată faţă de diferite capitale că „conţinuturile obiectivate își pierd actu- fenomene ale realităţii. Viziunea pictorului asupra alitatea din conștiinţă. Din acest motiv, lirismul re- lumii determină orientările sociale, axiologice și prezintă o pornire de risipire a subiectivităţii; căci el ruv~slknlGzvjpl{€ creative. În structura viziunii creatorului asupra indică o efervescenţă a vieţii în individ care nu poate lumii sunt incluse și căutările sale asupra sensului fi stăpânită, ci pretinde necontenită expresie. A fi li- vieţii. Cu cât mai profunde și umaniste sunt acestea, ric înseamnă a nu putea rămâne închis în tine însuţi. zvjpl{h{lhGj|uvhŤ{lypp cu atât mai profunde și educative sunt conţinuturile Această necesitate de exteriorizare este cu atât mai operei artistului [11, p. 26]. intensă cu cât lirismul este mai interior, mai profund Menţionând rolul atitudinilor artistice ale lice- și mai concentrat” [14, p. 7]. „Devii liric atunci când enilor în formarea gustului artistic și viziunii artis- viaţa din tine palpită într-un ritm esenţial și când tice asupra lumii prin trăirea afectiv-senzorială a trăirea este atât de puternică încât sintetizează în fenomenelor de artă și a vieţii, trebuie să precizăm ea întreg sensul personalităţii noastre. Ceea ce este că acestea sunt decisive și pentru manifestările unic și specifi c în noi se realizează într-o formă atât comportamentale ale personalităţii, determinând de expresivă, încât individualul se ridică în planul subiecţii de a se manifesta în activitatea artistică universalului. Experienţele subiective cele mai de creaţie. De aici deducem că atitudinea artistică adânci sunt și cele mai universale, fi indcă în ele se determină comportamentul și acţiunea, iar educaţia ajunge până la fondul originar al vieţii. Adevărata artistică formează atitudini care generează sau de- interiorizare duce la o universalitate, inaccesibilă termină crearea valorilor și activitatea de creaţie. acelora care rămân într-o zonă periferică” [14, p. 7]. În cazul conștiinţei artistice, atitudinile artistice În această perspectivă, cumularea conţinuturilor devin o determinantă psihică care generează acti- sublimate numite în concepţia vizionară a lui E. vitatea de transformare, sublimare a conţinuturilor Cioran drept „lirism” prezumă și pretinde exprima- personalizate în forme artistico-plastice imagina- re prin formele artei, proces condiţionat de nece- re. Prin transformarea și sublimarea conţinuturilor sitatea personalităţii de a realiza o confesiune a personale artistice subînţelegem selecţia subli- unui conţinut ideatic și afectiv prin a-l exprima în mului și esenţialului din impresiile, senzaţiile, stă- forme artistice drept absolute. Relevabilă în con- rile afective, gândurile, cunoștinţele, judecăţile textul artelor plastice este mărturia lui A. Tarkovsky, de valoare și valorile personalizate acumulate din ce a marcat ideea că „Artistul ne deschide lumea, experienţa educaţională și cea de viaţă. Or, după obligându-ne fi e să credem în ea, fi e să o respin- cum menţionează T. Vianu, „artistul redă vieţii ceea gem drept ceva inutil și neconvingător pentru noi ce a luat din ea și opera care rezultă poate deveni o înșine. Creând imaginea artistică (художественный avere agonisită de experienţe” [12, p. 58]. образ), el își depășește întotdeauna propriul gând, De altfel, însăși activitatea artistico-practică care se dovedește a fi nesemnifi cativ în faţa ace- poartă caracter artistico-estetic și, odată nimerind lei imagini percepute sensibil despre lume, care

în câmpul fenomenelor de artă, omul devine om îi apare ca o revelaţie. Căci gândul este scurt, iar al artei. În mediul artei caracterul activ al activităţii imaginea este absolută. Prin urmare, putem vorbi artistice capătă independenţă, astfel încât crearea despre relaţia impresiei pe care o persoană pregă- valorii artistice în activitatea artistico-practică nu tită spiritual o primește de la o operă de artă cu o

116 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW impresie pur religioasă. Arta infl uenţează, în primul artistică, emoţională și intelectuală, precum și ca- rând, asupra sufl etului uman, formându-i structura racterul, originalitatea și individualitatea trăsăturilor spirituală” [15, p. 41]. Pe acest fundal, unul dintre personalizate ale liceenilor. indicatorii de calitate ai formării culturii artistice a li- REFERINŢE ceenilor este formarea atitudinilor artistice, ce însu- 1. СТОЛОВИЧ, Л. Н. Жизнь - творчество - mează conţinuturi afectiv-axiologice faţă de lume, человек: Функции художественной деятель- oameni și propriul „eu”. ности. Над чем работают, о чем спорят Concluzii: Sumarizând, considerăm că atitudini- философы. Москва: Политиздат, 1985, с. 415. le artistice stau la baza gustului artistic, ce realizea- 2. URSACHI, Rodica. Factori fundamentali în for- ză selecţia preferenţială a subiectului rezultată din marea viziunii artistice – corelări și premise. In: Revis- relaţionarea specifi cităţii caracteriale individuale ra- tă de știinţe sociumane. 2014, nr. 3(28), pp. 88-94. portate la valorile artistice universale, mediind acel ISSN 1857-0119. fundament al creaţiei umane prin care se descope- 3. ГИНТЕР, С. М. К вопросу о сущности ră viziunea artistică asupra lumii a unei personalităţi ruv~slknlGzvjpl{€ эстетического воспитания и формировании prin trăirea senzitivă a ordinii spirituale de cel mai эстетического отношения к миру. В: Известия înalt nivel; umanizarea celor mai diverse tipuri ale Алтайского государственного университета, № atitudinilor sociale, făcând „umane” atitudinile indi- zvjpl{h{lhGj|uvhŤ{lypp 2-1(74), p. 234-236 ISSN 1561-9443. vidului faţă de lume, societate și sine. 4. CALLO, Tatiana. Pedagogia practică a atitudi- Condiţionând crearea necesităţii constante nilor. Chișinău: Grupul Editorial Litera, 2014. 240 p. de creaţie, atitudinile artistice marchează modul ISBN 978-9975-74-340-2. de a fi , direcţionarea formelor comportamentale, aspiraţiilor și tendinţelor de percepţie, refl ectare, 5. GÎNCU, Irina. Orientările valorice în formarea concepere și creaţie a valorilor artistice de către lice- profesională: tz. de doct. în pedagogie generală. eni. Or, anume activitatea artistică și de creaţie expri- Chișinău, 2015. 184 p. mă trăirile afectiv-senzoriale, atitudinile și respectiv 6. PÂSLARU, Vladimir. Frumosul ca triadă a fi inţei cultura artistică a liceenilor, implicând participarea umane. In: Revista de Știinţă, Inovare, Cultură și Artă coordonată a multiplelor funcţii psihice complexe „Akademos”. 2018, nr. 3(50), pp. 124-128. ISSN 1857- și superioare, fapt semnifi cativ pentru dezvoltarea 0461. și formarea personalităţii adolescenţilor. Context în 7. КУЗИН, В. С. Психология: учебник для care imperativitatea formării atitudinilor artistice художественных училищ. Москва: Высшая школа, drept parte a culturii artistice a liceenilor este pre- 2-е изд., 1982, с. 256. zumată atât în aria educaţiei artistice, cât și în aria 8. BOROZAN, Maia; BEŢIVU, Aurelia. Axiologia educaţiei general-umane a formării personalităţii emoţiilor din perspectiva rolului strategic al cercetării liceenilor. pedagogice în schimbarea socială. In: Managementul În vederea celor expuse, atitudinile artistice educaţional: realizări și perspective de dezvoltare. sunt defi nitorii pentru manifestarea liceenilor în Ediţia 1-a, 27 aprilie 2017, Bălţi. Bălţi: Tipografi a din activitatea artistică și creaţie, exprimarea practi- Bălţi, 2017, pp. 229-233. ISBN 978-9975-132-97-8. că a potenţialului și începutului creator. Devenind 9. ПЕТРУШИН, Валентин Иванович. Психоло- o însușire a caracterului personalităţii liceenilor, гия и педагогика художественного творчества: acestea determină manifestarea, meta-formarea учебное пособие для вузов. Москва: Акад. Проект: și sublimarea conţinuturilor personalizate prin Гаудеамус, 2008. с 488. ISBN 5-8291-0749-X. creaţie. Mai mult, se poate afi rma că atitudinile 10. МОХОНЬКО, А. П. Сущность художествен- artistice infl uenţează, prefi gurează devenirea ge- ного вкуса и его генезис. В: Вестник ТГУ, Гуманитар- nerală a personalităţii liceenilor în ansamblu, dez- ные науки. Филология и искусствоведение, вып. 5 (121), 2013, с. 150-155 ISSN 1810-0201. voltarea potenţialului personalizat, axiologic și ar- tistic având un impact considerabil asupra tuturor 11. ПАРХОМЕНКО, И. Т. Культурология. Во- dimensiunilor vieţii, servind drept fundament al просы и ответы. Пособие для студентов средних percepţiei integre a lumii, favorizând dezvoltarea специальных и высших учебных заведений.

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 117 Ростов-на-Дону: Учитель, 2008. Вып. 2, с. 329. turii artistice a liceenilor, elemente ale cunoașterii 12. VIANU, T. Arta și frumosul din problemele senzitive și conţinuturilor afectiv-axiologice. Toto- constituţiei și relaţiei lor. București: Societatea Româ- dată, sunt analizate concepte/fenomene derivate, nă de fi lozofi e, 1931, pp. 200. printre care: gustul artistic, viziunea artistică asupra 13. ЯРЫГИНА, А. А. Художественно- lumii și necesitatea manifestării prin creaţie. предметное творчество человека как процесс Cuvinte-cheie: atitudine artistică; cunoaștere формирования эстетического отношения senzitivă; gust artistic; viziune artistică asupra lumii; личности к окружающему миру. В: Историческая educaţie artistică. и социально-образовательная мысль, 2012, № 1 (11), с. 236-238 ISSN 2075-9908. ABSTRACT 14. CIORAN, Emil. Pe culmile disperării. București: Humanitas, 1990. 203 p. ISBN 973-28-0168-9. Artistic Attitudes as Part of the Artistic Cul- 15. TARKOVSKY, A. Sculpting in time. [online], (ci- ture of Lyceum Pupils. The article examines the ruv~slknlGzvjpl{€ tat 16.09.2020) Disponibil: https://archive.org/de- pedagogical dimensions of artistic attitudes as part tails/Andrei_Tarkovsky_Sculpting_In_Time/page/ of the artistic culture of lyceum pupils, elements of n7/mode/2up sensitive knowledge and aff ective-axiological con- zvjpl{h{lhGj|uvhŤ{lypp tent. At the same time, derived concepts/phenome- REZUMAT na are analyzed, among which: artistic taste, artistic outlook on world and the need for manifestation Atitudinile artistice ca parte a culturii artistice through creation. a liceenilor. Articolul examinează dimensiunile pe- Keywords: artistic attitude; sensitive knowledge; ar- dagogice ale atitudinilor artistice drept parte a cul- tistic taste; artistic outlook on world; artistic education.

118 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW CZU: 001.895:61 P 3D – .

EC. ING. BOGDAN BORESCHIEVICI | CORINA MIHAELA BAR2

de mai jos: P II-1 N PRIMA PARTE A ARTICOLULUI AM FĂCUT O PREZENTARE A ÎISTORICULUI APARIŢIEI ȘI DEZVOLTĂRII SISTEMULUI DE IMPRI- MARE 3D.1

{louvsvnppGpuv}h{p}lVG În această a doua parte vom încerca să facem:2 O scurtă incursiune în mecanismele prin care este generată și stocată în calculator imaginea 3D a puuv}h{p}lG{ljouvsvnplz obiectului ce urmează a fi imprimat; 1. O prezentare a tehnologiilor și materialelor utilizate în PRINT 3D în medicină refl ectată în bre- vetele de invenţie; 2. Câteva aplicaţii medicale ale PRINT 3D; 3. Clasifi carea internaţională a brevetelor – im- pactul dezvoltărilor din tehnologia 3D. Așa cum am procedat și în prima parte, acolo unde este posibil vom încerca să facem o scurtă prezentare a brevetelor-cheie din domeniu. În articolul precedent am urmărit în principal is- toricul apariţiei sistemului 3D Print și am semnalat câteva aplicaţii de succes din domeniul medical. Vom concentra demersul istoric privitor la utili- zarea Print 3D (P-3D) în domeniul medical în fi gura

1 Bogdan BORESCHIEVICI, Corina – Mihaela BAR - Print 3D – aplicaţii în medicină, Partea I-a, Revista Română de Pro- prietate Industrială, RRPI, 4-6/2019, Revista „Intellectus” nr. 1-2/2020 (Chișinău) 2 Crina Mihaela BAR este studentă a facultăţii de Inginerie Medicală din cadrul Universităţii Politehnice București

Figura 2.1. Istoricul utilizării Print 3D în industria farmaceutică și bio-printing

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 119 Nu am formulat însă o întrebare importantă: i. Stereolithographie; cum ajunge în calculator modelul 3D al obiectului ii. Extrudarea materialului; ce urmează a fi imprimat? iii. Jet de liant; Pentru aceasta vom descrie, pe scurt, fl uxul com- iv. Imprimarea cu jeturi multiple; plet al mecanismului de generare a produselor 3D3. v. Fuziune pe pat de prăfoase; vi. Fabricarea de obiecte laminate (stratifi cate). Procesul de imprimare 3D implică patru etape principale: Figura 2.2. Procesul de generare i. Proiectarea obiectului prin metode CAD (pro- al unui obiect prin metoda 3D iectare asistată de calculator) sau prin achiziţie de Am folosit, în chiar titlul articolului, termenul imagini; „Imprimare 3D”, sau „Print 3D”. Este forma larg folo- ii. Pregătirea fi șierului cu date pentru calculator; sită în limbajul uzual pentru ceea ce în defi niţiile ri- iii. Imprimarea propriu-zisă; guroase se numește ”additiv manufacturing4” (fabri- iv. Tratarea post imprimare. care prin adiţie). Defi niţia ISO sună așa5: „procedeu Deoarece această parte a articolului se referă, constând în asamblarea de materiale pentru a fabrica cu precădere, la aplicaţiile din medicină, în cele ce

{louvsvnppGpuv}h{p}lVG piese pornind de la datele modelului în 3D, de regulă, urmează ne vom centra pe metodele de lucru spe- strat după strat, invers decât în metodele de fabricaţie cifi ce din domeniul medical. puuv}h{p}lG{ljouvsvnplz prin sustragere sau fabricarea prin formatare” (t.n). Într-un articol din anul 2018, autorii6 reţin trei Spre deosebire de metodele tradiţionale, mode- metode fundamentale utilizate în diversele metode lul are o formă numerică și este stocat în memoria de imprimare 3D: unui calculator. i. solidifi carea pulberii, Calculatorul va folosi datele din model pentru a ii. solidifi carea lichidelor, comanda un sistem de „imprimare” tridimensional, iii. extrudare. sistem ce constă în depunerea succesivă, strat după Așa cum arătam mai sus, prima etapă în procesul strat a unui material care, prin solidifi care, va deveni de realizare a obiectelor prin metodele imprimării obiectul dorit. Metoda a căpătat în scurt timp o uti- 3D o reprezintă constituirea modelului 3D ce va fi lizare largă în cele mai variate domenii. Reducerea utilizat de calculator pentru comanda procesului de mare a pierderilor de material, eliminarea utilajelor imprimare. dedicate fi ecărui model și altele au fost argumente În domeniul medical, principala sursă de pentru o integrare rapidă a tehnologiei 3D în foarte informaţii pentru constituirea modelelor 3D o con- diverse domenii. stituie achiziţia de imagini. Literatura reţine câteva categorii de tehnologii Revenim la subiectul acestui subcapitol: cum se de imprimare 3D: prelucrează imaginile pentru a putea fi folosite în tehnicile 3D? 3 Sebastien Clerc. L’impression 3D en odontology: par- Imaginile utilizate în medicină și provenite din tie 2: conception d’une imprimante 3D. Sciences du Vivant (q-bio). 2016. Hal-01931870 scanare etc (?) sunt structurate, aproape în exclusi- vitate, după reglementările din standardul ”Digital 4 Vezi ISO/ASTM 52900-2015 -en ”Additive manufactu- ring — General principles — Terminology”, https://www.iso. Imaging and Communications in Medicine - DICOM”7. org/obp/ui/#iso:std:iso-astm:52900:ed-1:v1:en; în literatura În anii 70, odată cu începutul dezvoltării ima- de specialitate se mai folosește rapid manufacturing sau ra- pid prototyping. gisticii medicale, a apărut nevoia găsirii unor 5 ... additive manufacturing – AM: process of joining mate- rials to make parts (2.6.1) from 3D model data, usually layer 6 Witold Jamróz & Joanna Szafraniec & Mateusz Ku- (2.3.10) upon layer, as opposed to subtractive manufactu- rek & Renata Jachowicz & Anikke Rioux – ”Analyse de ring and formative manufacturing methodologies. Note l’implémentation d’un service d’impression 3D médicale”, 1 to entry: Historical terms: additive fabrication, additive 28 juin 2018, Institut de génie biomédical, Faculté de Mé- processes, additive techniques, additive layer manufactu- decine, Université de Montréal Pharm Res (2018) 35: 176 ring, layer manufacturing, solid freeform fabrication and https://doi.org/10.1007/s11095-018-2454-x freeform fabrication. Note 2 to entry: The meaning of “addi- 7 Digital Imaging and Communications in Medicine – tive-”, “subtractive-” and “formative-” manufacturing metho- DICOM; https://www.dicomstandard.org/current/ dologies are further discussed in Annex A.

120 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW soluţii standard care să permită transferul și uti- Alegerea sursei de imagini pentru imprimarea lizarea imaginilor digitale pe oricare din echi- 3D depinde de obiectivele urmărite prin imprima- pamentele distribuite de orice producător din rea 3D9. domeniu. La rezolvarea acestei probleme au con- Atunci când un chirurg elaborează un plan chi- tribuit Colegiul American de Radiologie (ACR) și rurgical, o imagine calitativă nu este totdeauna su- Asociaţia Naţională a Producătorilor de Electrici- fi cientă fi ind necesară o reconstrucţie 3D. tate (NEMA)8. Alegerea imaginii se face în funcţie de scopul Standardul trebuia să permită: urmărit și de calitatea imaginii existente. Refe- 1. Promovarea și comunicarea informaţiilor des- ritor la calitatea imaginii, literatura este bogată pre imagini digitale, indiferent de producătorul dis- în informaţii. Pentru nevoile articolului, reţinem pozitivului; comparaţia dintre imaginile provenite din medici- 2. Facilitarea dezvoltării și extinderii sisteme- na nucleară PET – ”Positron Emission Tomography”, lor de arhivare și comunicare a imaginilor (PACS) și SPECT – „Single Photon Emission Computed To- care pot interfaţa și cu alte sisteme de informaţii mography” în trei dimensiuni, care oferă rezoluţii spitalicești; relativ scăzute cuprinse între 5 și 15mm, și cele pro- 3. Crearea bazelor de date informaţionale de dia-

venite din CT – ”Computerized tomography” și MRI – {louvsvnppGpuv}h{p}lVG gnostic care pot fi interogate de o mare varietate de ”Magnetic resonance imaging10”, care oferă modele dispozitive distribuite geografi c. tridimensionale cu o rezoluţie de 0.25mm și respec- Prima versiune a standardului a fost publica- tiv 0,3-1mm11. puuv}h{p}lG{ljouvsvnplz tă în 1985. În 1993 standardul ACR-NEMA este În prezent, 2018 – 2019, imaginile cele mai des substanţial revizuit în contextul noilor dezvoltări folosite în tehnologia 3D sunt cele provenite din CT. din imagistica generală și în particular din cea di- Acestea asigură un excelent contrast în imaginile gitală, devenind ”Digital Imaging and Communicati- folosite în tehnologiile 3D pentru „imprimarea” oa- ons in Medicine” DICOM. selor. Trebuie menţionat faptul că generarea oase- Spre deosebire de standardul iniţial care regle- lor prin 3D a fost una din primele și cele mai folosite menta operarea în sistem punct-la-punct, noul aplicaţii în medicină ale acestei tehnologii. standard a deschis posibilitatea schimbului de În ceea ce privește imaginile obţinute prim me- informaţii și imagini în reţea dotată cu protocol toda MRI, acestea au avantajul de a se obţine prin TCP/IP. DICOM acceptă și utilizarea VD-R, DVD, USB mijloace ne-ionizante și nu aduc atingere rezoluţiei și alte mijloace de stocare noi. spaţiale. Oferă, în plus, un contrast mai bun în cazul În 1995 DICOM a adăugat capabilităţi pentru ţesuturilor moi. Ori tehnologiile 3D au început, așa imagistica cardiologică fi ind susţinut de Colegiul cum am văzut în prima parte a articolului, să fi e uti- American de Cardiologie. Acest fapt a condus la lizate pentru materiale non-rigide. reorganizarea Comitetului mixt ACR-NEMA și trans- O altă metodă de obţinere a imaginilor necesare formarea acestuia în Comitetul de scandate DICOM, prelucrărilor 3D în medicină o constituie metodele comitet ce se bucură de larga colaborare a tuturor ultrasonice12. Metoda, așa cum arată autorii, oferă celor interesaţi în imagistica medicală. rezultate bune în aplicaţiile 3D din domeniul repro- Imaginile cel mai ades folosite în tehnologiile me- ducerii pielii prin 3D. dicale 3D sunt secţiunile transversale ale obiectului modelat. Cel mai utilizate sunt imaginile obţinute prin metoda denumită tomodensitométrie (CT) și 9 Vezi articolul lui Anikke Rioux, citat mai cele obţinute prin metodele de rezonanţă magneti- 10 O foarte buna introducere în subiect - https:// că (MRI). Literatura mai citează imaginile provenite en.wikipedia.org/wiki/Magnetic_resonance_imaging din metodele bazate pe ultrasunet 3D, MRI fetal și 11 În Anexa 1 a ultimei părţi a articolului vom face o scurtă angiografi e. prezentare a conţinutului noţiunilor PET, SPECT, CT, MRI 12 Julien Olivier, Ludovic Paulhac - ”3D Ultrasound Image Seg- mentation: Interactive Texture-Based Approaches”, Université 8 The American College of Radiology (ACR) and National François Rabelais Tours, Laboratoire Informatique (EA2101) Electrical Manufacturers Association (NEMA). École Nationale d’Ingénieurs du Val de Loire France.

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 121 Obţinerea imaginilor este numai un prim pas în goritmi care permit segmentarea folosind informaţii generarea modelului 3D ce va sta la baza imprimării preexistente sau noile informaţii transmise de utili- 3D. zator. Rezultatul prelucrării informaţiilor este trans- Literatura identifi că trei etape majore: mis spre sistemul de afi șare marcând rezultatele 1. Segmentarea; procesului de segmentare și permite utilizatorului 2. Conversia DICOM în STL; să intervină cu noi corecţii dacă acestea sunt nece- 3. Optimizarea. sare. În fi ne, componenta de interfaţă permite reali- 1. Segmentarea zarea fi zică a transmiterii sau primirii informaţiilor și utilizează diverse componente de intrare – ieșire14. Una din etapele cele mai importante legate de Procesul de segmentare este unul iterativ. După pregătirea modelului 3D o reprezintă segmentarea. fi nalizarea unei etape de segmentare se cer evalua- Imaginile obţinute prin diferitele metode amintite te rezultatele procesului. Evaluarea include la rân- mai sus nu permit totdeauna diferenţierea sigură a dul ei câteva etape: unor ţesuturi din imagine; diferenţierea este îngreu- i. Fidelitatea rezultatului obţinut; iată de existenţa unui contrast redus între diferitele ii. Repetabilitatea; structuri precum și de variabilitatea ridicată a forme- iii. Efi cienţa. {louvsvnppGpuv}h{p}lVG lor diferitelor organe. Ca urmare, imaginea trebuie Analizând modul în care utilizatorul poate să treacă printr-un proces de curăţare așa încât să se interacţiona cu sistemul de calcul, autorii articolului obţină o reprezentare cât mai fi delă a organului sau puuv}h{p}lG{ljouvsvnplz au identifi cat trei situaţii distincte: ţesutului ce urmează a fi reprodus prin metoda 3D. i. Defi nirea parametrilor – sistemul permite pre- Această operaţie se numește segmentare. defi nirea unor parametri intrinseci ai programului, Metodele de segmentare cele mai uzitate, așa restul operaţiunilor decurgând mai mult sau mai cum arată literatura, sunt bazate pe colaborarea puţin automat; om, medicul în cazul nostru, cu calculatorul având ii. Intervenţia directă pe imaginea afi șată pe ca obiectiv curăţarea și segmentarea imaginii. Într- ecran – utilizatorul poate interveni direct pe imagi- un articol din anul 1999 structura generală a siste- nea afi șată pe ecran defi nind straturile ce fac parte mului era descrisă astfel: din segmentare; iii. Alegerea unei variante dintr-o listă afi șată pe ecran – utilizatorul are acces la o listă de parametri – acţiuni din care selectează pe cele mai apropriate. Întregul proces se încheie cu analiza rezultate- lor obţinute. Scopul analizei este identifi carea ace- lor elemente care ar putea fi folosite în aplicaţiile viitoare, reducând efortul medicului și mărind Figura 2.3. Metoda interactivă de segmentare – performanţa generală a sistemului. Este în fapt un 13 componentele principale mecanism de învăţare de tipul „încearcă – greșește – Sistemul include: utilizatorul, componenta in- învaţă”. formatică, componenta interactivă și interfaţa În lucrarea ”Live-Wire 3D Medical Images Seg- cu utilizatorul. Componenta interactivă permite mentation15” este descrisă o metodă de segmentare interacţiunea dintre utilizator și partea de calcul a nouă și mai efi cientă în raport cu alte metode afl ate sistemului. Partea de calcul cuprinde o serie de al- 14 Pentru mai multe informaţii cu privire la proiectarea 13 S.D. Olabarriaga , A.W.M. Smeulders - Interaction in the interfeţelor recomandăm: Ben Shneiderman -Designing the segmentation of medical images: A survey, Medical Ima- User Interface: Strategies for Eff ective Human-Computer ge Analysis 5 (2001) 127–142, http://citeseerx.ist.psu.edu/ Interaction, Addison-Wesley Longman Publishing Co., Inc. viewdoc/download?doi=10.1.1.159.5311&rep=rep1&type Boston, MA, USA ©1997, ISBN:0201694972 =pdf Pentru mai multe informaţii cu privire la proiectarea 15 Ognjen Arandjelovic1 - Live-Wire 3D Medical Images Seg- interfeţelor recomandăm: Ben Shneiderman -Designing mentation 3rd year ECS project, Engineering Department, the User Interface: Strategies for Eff ective Human-Compu- Oxford University, UK, iunie 2013, https://www.academia. ter Interaction, Addison-Wesley Longman Publishing Co., edu/8459450/Live-wire_3D_medical_images_segmentation Inc. Boston, MA, USA ©1997, ISBN:0201694972

122 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW deja în uz. În lucrare este descrisă metoda Live-Wire 2D și 3D. În metoda 2D utilizatorul va selecta câteva punc- te limită ale obiectului ce urmează a fi segmentat. Alegerea acestor puncte va permite orientarea pro- gramului în direcţia bună, iar rezultatul va fi afi șat în timp real. În sistemul descris de autori, această tehnică este implementată și în sistem 3D. Rezul- tatul este o reducere a timpului de interacţiune cu utilizatorul, reducere estimată de autori a cca. 33%. În fi nal sistemul generează o structură informatică segmentată a obiectului ce va fi imprimat 3D. Brevetul cu numărul WO2005/050569. Brevetul se intitulează ”METHOD OF GENERATING 3D MEDI- CAL IMAGING DATA”, iar cererea de brevet a fost de- pusă iniţial la Ofi ciul francez (INPI) la 13 noiembrie

{louvsvnppGpuv}h{p}lVG 2003. Ulterior a fost cerută protecţie internaţională, inclusiv în România, prin Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale – WIPO. Inventatori și puuv}h{p}lG{ljouvsvnplz solicitanţi sunt: PRETEUX Françoise și FETITA Catalin. Am fost plăcut surprinși de numele românesc al lui Figura 2.4. Arborele bronhic interactiv Cătălin Fetiţă și în nota de subsol am publicat câte- (preluare din brevetul WO 2005/050569 A2) 16 va date biografi ce . căilor respiratorii folosind metoda descrisă”. În rezumatul brevetului se spune17: „Invenţia se referă la o metodă de modelare și reconstrucţie a 2. Scanare și Scanere căilor respiratorii ale unui pacient folosind datele to- În 1895, fi zicianul Wilhelm Conrad Röntgen des- mografi ce axiale computerizate obţinute în modul coperă posibilitatea obţinerii de imagini folosind spiral. Invenţia se caracterizează prin faptul că cuprin- razele X. Timp de cca 60 de ani, metoda lui Röntgen de următoarele etape succesive: formatarea datelor va fi unica metodă de obţinere în medicină a imagi- menţionate anterior pentru a obţine un volum pul- nilor legate de interiorul corpului. monar la nivel de Vg; extragerea arborelui bronhic din Sonarul perfecţionat în anii celui de al doilea răz- volumul pulmonar la nivelul Vg menţionat pentru a boi mondial a permis, la începutul anilor 60, realiza- obţine un arbore binar 3-D; și reprezentarea arborelui rea primelor imagini folosind ultrasunetele. bronhic astfel încât căile respiratorii pot fi navigate în Anii 60-70 au fost marcaţi de apariţia și dezvol- interior. Invenţia se referă, de asemenea, la un dispozi- tarea unor noi metode: tehnici computerizate de tiv care este utilizat pentru modelarea și reconstrucţia obţinere a imaginilor – ”computer (computed) to- mography (CT)”. Utilizarea, în anii 70, a pozitronilor a 16 Catalin Fetita received an Engineer degree in Electronics deschis drumul tehnologiei ”PET – Positron Emission from University POLITEHNICA (Bucharest, Romania), and a Technology”. În anii 80 se impune rezonanţa magne- Ph.D. degree in Mathematics and Computer Science from tică IRM – RMN. University Paris V - René Descartes (Paris, France) in 1996 and 2000, respectively. In 2000, he joined the ARTEMIS Imageria medicală permite medicului să formu- Department at the TELECOM & Management SudParis as leze un diagnostic mult mai corect al bolii precum a research engineer, and became an Associate Professor in 2001.- https://artemis.telecom-sudparis.eu/2010/09/20/ și o planifi care mai corectă a tratamentului. Ima- catalin-fetita-associate-professor/ ginile permit chirurgului o mai bună planifi care a 17 Traducere automată realizată în sistemul espa- intervenţiei reducând riscurile legate de operaţie. cenet – http://translationportal.epo.org/emtp/ Poate apărea întrebarea: de ce nu se folosește o translate/?ACTION=abstract-retrieval&COUNTRY=WO&EN GINE=google&FORMAT=docdb&KIND=A1&LOCALE=en_EP singură tehnică de obţinere a imaginilor? Răspun- &NUMBER=2004027711&SRCLANG=EN&OPS=ops.epo. sul simplu este legat de faptul că fi ecare imagine org/3.2&TRGLANG=ro

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 123 obţinută cu o tehnică sau alta are avantaje și dez- unghi mic odată cu sistemul de înregistrare și fasci- avantaje; de la caz la caz medicul va opta pentru o colul care străbate obiectul este înregistrat din nou. tehnică sau alta în funcţie de informaţiile pe care Operaţia se va repeta dispozitivul de emisie recepţie dorește să le obţină. Astfel, imageria anatomică fur- efectuând un parcurs de 180 sau 360 de grade. La nizează informaţii legate de anatomia pacientului fi nele operaţiei vom dispune de o multitudine de pe când imageria funcţională aduce informaţii des- puncte de intensităţi luminoase diferite înregistrate pre funcţionalităţi. pe suportul de înregistrare, fi ecare „porţie” de puncte Imaginile folosite pot fi bi-dimensionale – 2D corespunzând unui unghi pe proiecţie. În locul unei sau tridimensionale – 3D. Imaginile 3D pot oferi fotografi i având o reprezentare continuă în două informaţii detaliate despre anatomia unui organ dimensiuni, 2D, dispunem de „n” mulţimi de punc- sau părţi de organ de interes. Tomodensitometrie te. Se ridică întrebarea: este posibil ca din punctele și imaginile obţinute prin rezonanţa magnetică ofe- obţinute să reconstruim o imagine cât mai fi delă ră informaţii de înaltă calitate asupra anatomiei pe realităţii? Radon va răspunde afi rmativ defi nind când imaginile provenite din tomografi a cu emisie „transformata Radon” și demonstrând că aceasta de pozitroni (TEP) sau prin rezonanţă magnetică permite o reconstrucţie sufi cient de bună a imaginii funcţională completează informaţiile anatomice cu complete din punctele înregistrare. Lucrările lui Ra-

{louvsvnppGpuv}h{p}lVG cele metabolice adică funcţionale18. don se înscriu într-o serie de preocupări ale vremii le- Imaginile 3D, prin calitatea informaţiilor oferi- gate de digitizarea optimă a semnalelor în procesele puuv}h{p}lG{ljouvsvnplz te, au devenit foarte importante mai ales odată cu de comunicaţie20. Spre deosebire de acestea Radon apariţia tehnologiilor Print 3D. Deci, cum ajung ima- se va ocupa de funcţii de două variabile. Transforma- ginile în calculator devenind modelul 3D ce urmea- ta Radon își va demonstra utilitatea peste 60 de ani. ză a fi imprimat? În continuare, lucrările lui Stefan Kaczmarz, În 1917 matematicianul austriac Johann Radon matematician polonez, deschid o cale diferită de formula, unii spun inventa, ceea ce va rămâne cunos- a lui Radon în domeniul reconstrucţiei imaginilor cut în istorie drept „transformata Radon”. În termeni digitizate. În 1961 William Oldendorf și studiile lui simpli transformata Radon permite reconstituirea teoretice și experimentale vor permite lui Allan unei funcţii continui de două variabile reprezentată McLeod Cormack dezvoltarea unei alte metode de printr-o infi nitate de valori particulare. Transformata reconstrucţie denumită ”Algebraic Reconstruction Radon viza în particular o funcţie cu 2 variabile. De ce Technique (ART)”. este importantă transformata Radon? În 1961 William Oldendorf21 va depune o cerere Să ne imaginăm că un de brevet pentru ”Radiant energy apparatus for in- fascicol de raze X străbat vestigating selected areas of the interior of objectsob- un obiect (vezi fi gura ală- scured by dense material”, brevet SUA US3106640 (A), turată19) și este proiectat brevet obţinut în octombrie 1963. pe un dispozitiv de înre- Oldendorf va prezenta astfel cererea sa de bre- gistrare liniar afl at în par- vet22: „Prezenta invenţie se referă, la modul general, tea opusă fată de sursa de 20 Vom aminti în acest sens teorema de eșantionare Koteni- radiaţii. În pasul următor kov – Shenon, (n.n) fascicolul este rotit cu un 21 http://content.cdlib.org/view?docId=hb0h4n99rb&doc. view=content&chunk.id=div00058&toc.depth=1&brand= 18 TOMAŽEVIČ, Dejan - 3D/2D registration of medical ima- calisphere&anchor.id=0 ges, Ljubljana: Fakulteta za elektrotehniko, 2008, ISBN 978- 22 961-243-088-7. Vezi și: Irène Buvat - Reconstruction tomo- ”This invention relates generally to the investigation of graphique, U1023 Inserm/CEA/Université Paris Sud, ERL objects with radiant energy and more articularly to such 9218 CNRS, CEA/SHFJ, Orsay, [email protected], http:// investigation when points of interest within an object are www.guillemet.org/irene; Solène VALTON - Reconstructi- obscured by other areas of discontinuously radiodense on tomographique 3D en géométrie conique à trajectoire matter. Shadow roentgenographic or X-ray techniques are circulaire pour des prototypes d’imageur bimodal pour le valuable and useful methods for examining the structure petit animals, 28 septembre 2007 of the inaccessible interior of an object. However, the infor- mation obtainable by such methods is severely limited by 19 Physique pour la médecine.- http://www.phys4med.be/ superimposition of detail at diff erent depths of the object”. materiel/fan-beam - Oldendorf brevet US3106640

124 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW {louvsvnppGpuv}h{p}lVG

puuv}h{p}lG{ljouvsvnplz Figura 2.5. Principiul de funcţionare a scanerului Oldendorf brevet US3106640 la investigarea obiectelor folosind energia radiantă eld23. Hounsfi eld va depune la 23 august 1968 ce- și în particular investigarea unor puncte de interes rerea de brevet cu titlul ”A method of and apparatus în situaţia în care aceste puncte se afl ă în interiorul for examination of a body by radiation such as X or obiectului și sunt mascate de alte zone de materie de gamma radiation”. Va obţine brevetul cu numărul radiodensitate discontinuă. Tehnicile radiografi ce sau GB1283915 la 31 decembrie 1973. Scanerul său re- de radiografi e cu raze X sunt metode valoroase și foar- aliza 28800 de puncte de înregistrare cu o pivotare te utile pentru examinarea interiorului unui obiect alt- din grad în grad pe 180 grade. Întreaga operaţie fel inaccesibil. Totuși, informaţia obţinută prin aceste dura cca 5 minute. metode este puternic limitată de suprapunerea detali- Un domeniu medical în care scanerele au căpă- ilor provenite din adâncimi diferite ale obiectului” tat o largă aplicare este stomatologia. Varietatea de În continuare Oldendorf face referire la câteva me- scanere utilizate în aplicaţiile stomatologice a cres- tode folosite în acea vreme pentru a îmbunătăţi ima- cut semnifi cativ în ultimii ani. Una din posibilele ginile obţinute, planografi a, tomografi a, laminografi a explicaţii ar putea fi faptul că aplicaţiile imprimării etc, constatând lipsa unor rezultate semnifi cative. 3D în stomatologie s-au dezvoltat rapid. Procedând la prezentarea invenţiei sale, Olden- Vom prezenta pe scurt câteva aspecte legate de dorf va sublinia aspectele de noutate ale invenţiei utilizarea scanerelor folosite în stomatologie pentru sale: sistemul de lucru și aparatul vor elimina in- aplicaţii 3D24. convenientele citate, vor permite obţinerea unei Așa cum am menţionat mai sus, în domeniul rezoluţii ilimitate a detaliilor indiferent de grosi- stomatologiei tehnologiile 3D au fost rapid adop- mea sau densitatea obiectului, reducând la maxi- tate iar varietatea echipamentelor oferite a crescut. mum efectul de mascare al detaliilor limitrofe indi- Această situaţie a creat difi cultăţi de alegere pentru ferent de complexitatea acestora, care va fi simplu viitorul utilizator. sub aspectul construcţiei mecanice și având un 23 https://en.wikipedia.org/wiki/Godfrey_Hounsfi eld preţ și un cost de exploatare redus și care să nu 24 Dr. Karl Hollenbeck, Dr. Thomas Allin, Dr. Mike van der necesite procedee tehnice și aparatură fotografi că Poel - Dental Lab 3D Scanners – How they work and what complicată. works best 3Shape Technology Research, Copenhagen, Și totuși cel ce este considerat ca fi ind creatorul 2012, https://www.semanticscholar.org/paper/Dental- Lab-3-D-Scanners-%E2%80%93-How-they-work-and- primului scaner este Godfrey Newbold Hounsfi - what-Hollenbeck-Allin/963c3fa4de95ee0f31d66b2a084cd- 6b45ff 975d7

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 125 Articolul citat sintetizează principalele aspecte foarte ridicată dar care precizie nu putea fi justifi - legate de selecţia scanerului potrivit. cată. Totodată lipseau normele care să permită cer- Prima problemă cu care se întâlnește cum- tifi carea sigură a scanerului sub aspectul preciziei. părătorul este legată de înţelegerea modului de De ce este precizia importantă? La nivelul funcţionare al unui scaner. intervenţiilor stomatologice, precizia imaginii Evitând explicaţiile sofi sticate, un scaner este obţinute prin scanare va infl uenţa decisiv corectitu- compus din două componente principale: dinea fi nală a lucrării. O abatere de cca. 20 microni 1. O sursă de lumină și este considerată inacceptabilă având în vedere că 2. Una sau mai multe camere de luat vederi; date primare trec prin alte prelucrări matematice 3. Un sistem de poziţionare a obiectului scanat în care induc abateri suplimentare putându-se obţine raport cu sursa de lumină și camera sau camerele. în fi nal abateri inacceptabile ale lucrării obţinute. Lumina este proiectată pe obiectul scanat în Având în vedere importanţa determinării preciziei regim 3D, iar lumina refl ectată este înregistrată pe scanerului, în metrologie au fost introduse etaloa- camera de luat vederi. Cunoscând unghiul sub care ne create prin metode de mare precizie, altele de- se emite lumina și se recepţionează lumina refl ec- cât prin scanare. Aceste etaloane sunt obiecte de tată precum și distanţele dintre sursa de lumină și dimensiuni și caracteristici de foarte mare precizie

{louvsvnppGpuv}h{p}lVG receptor, se reconstruiește imaginea 3D a obiectu- în raport cu care se analizează precizia scanerului. lui scanat. Metoda este cunoscută în topometrie ca Simplifi când lucrurile, scanerul cercetat va scana puuv}h{p}lG{ljouvsvnplz triangulaţie. obiectele respective, iar rezultatul va fi comparat Scanerele studiate în lucrarea citată folosesc cu caracteristicile reale, certifi cate, ale obiectului două categorii de surse de lumină: fascicol laser sau real. Am reprodus mai jos testele de precizie pentru lumină albă. două scanere de înaltă calitate25. Testele au fost fă- Unele scanere folosesc o cameră de luat vederi cute pe un model standard de mare precizie. altele folosesc două camere. În scanerele cu fascicol laser sursa de lumină se deplasează în linie dreaptă pe când în cele cu lumină albă sursa de lumină are o poziţie fi xă. Ambele categorii de scanere pot produce unele probleme în exploatare: cele cu lumină laser au ne- voie de o îngrijire specială, generând altfel pete pe imaginea fi nală. Cele cu lumină albă au dezavanta- Figura 2.6. Two scanner brands’ measurements jul unor imagini ușor voalate; voalarea provine din (blue line, orange line) of a nominally sharp edge faptul că lumina albă, este compusă în fapt dintr- in a custom-made ceramic reference tooth object un evantai de culori; acestea, în funcţie de obiec- (middle). Note the relatively large diff erence in tul care refl ectă lumina, sunt refl ectate ușor diferit accuracy around the sharp edges ajungând pe camera de luat vederi ușor dispersate. În fi gura 2.7 este reprodus efectul erorilor Fenomenul este cunoscut ca „aberaţie cromatică”. asupra orientării implantului26. La toate cele de mai sus se adaugă necesitatea În grupul de probleme care pot afecta precizia ca nivelul de calitate al camerelor de luat vederi să aparatului intră dilatările datorate temperaturii me- fi e foarte ridicat; calitatea imaginii nu poate fi com- diului, modul în care a fost manipulat aparatul etc. pensată de intensitatea luminii sau calitatea capu- lui sursei de lumină dacă sistemul optic (receptor) este de slabă calitate. In fi nal, mulţimea punctelor 25 Dr. Karl Hollenbeck, Dr. Thomas Allin, Dr. Mike van der Poel - Dental Lab 3D Scanners – How they work obţinute este convertită într-o suprafaţă 3D. and what works best 3Shape Technology Research, Următoarea problemă cu care se întâlnește cum- Copenhagen, 2012, https://www.semanticscholar.org/ părătorul se referă la precizia scanerului. Autorii ar- paper/Dental-Lab-3-D-Scanners-%E2%80%93-How- they-work-and-what-Hollenbeck Allin/963c3fa4de95ee0 ticolului citat subliniază că la data publicării artico- f31d66b2a084cd6b45ff 975d7 lului producătorii de scanere revendicau o precizie 26 Vezi nota de mai sus.

126 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW Figura 2.7 Left: Reference measurements with a high-end coordinate measurement machine (accuracy {louvsvnppGpuv}h{p}lVG 3 microns). Right: Scan of an implant bar reference object with errors in the insertion direction [in microns]

puuv}h{p}lG{ljouvsvnplz De regulă, scanerele de bună calitate vin cu un logie, semnalăm aici articolul lui A. Dawood, B. Mar- sistem propriu de etalonare certifi cat metrologic. ti Marti, V. Sauret-Jackson și A. Darwood28. Articolul Totodată, fi rmele care produc echipamente de acoperă toate etapele procesului și face o analiză calitate iau măsurile necesare pentru ca efectele comparativă atentă a metodelor folosite. Mai mult, acţiunii mediului să fi e reduse sau eliminate. articolul are la bază o bibliografi e selectivă extrem O a treia caracteristică a scanerului, pentru care de bogată. nu existau, la data publicării articolului, norme spe- 3. Aplicaţii medicale ale PRINT 3D cifi ce, o reprezintă viteza de scanare. Timpul de sca- Ne vom opri aici la domeniul bio-imprimării (bi- nare este important deoarece, din practică, pentru oprinting). Bioprinting-ul ar putea fi defi nit ca pro- diferite tipuri de scanere, acest timp poate varia de cesul de fabricaţie aditiv, proces în care biomateri- la 30 de secunde la minute. Timpii respectivi nu in- ale precum celule și factori de creștere ale acestora clud operaţiile pregătitoare și post-scanare. sunt combinate pentru a crea structuri asemănă- Analizând calitatea scanerului, se cere luat în toare ţesuturilor naturale29. consideraţie gradul de intervenţie umană în pro- La 17 septembrie 200330, Thomas Boland va cesul de scanare. O sursă importantă de informaţii depune la Ofi ciul american cererea de brevet o pot constitui rapoartele imparţiale rezulta- 10/666836. Este primul brevet care descrie un te din observaţii făcute în producţie de experţi procedeu complet de bio-imprimare. Trei ani mai independenţi. târziu, la 30 mai 2006, primește brevetul de invenţie Scanerele de înaltă calitate sunt livrate, de re- gulă, cu un calculator integrat și cu programele de 28 A. Dawood1, B. Marti Marti1, V. Sauret-Jackson2 and A. analiză și prelucrare a imaginii specifi ce. Deși mă- Darwood3 - 3D printing in dentistry, British Dental Journal resc uneori semnifi cativ costul, un sistem integrat 2015; 219: 521-529, Despre autori: 1Dawood and Tanner Dental Practice, 45 Wimpole St, London, W1G 8SB; 2Caven- oferă o mai mare siguranţă în utilizare. Un studiu dish Imaging, London, 109 Harley St, London, W1; 3Univer- mai recent este oferit în teza de doctorat a lui Maëlle sity of Nottingham Medical School, Queen’s Medical Centre, GALIZZI27. Nottingham, NG7 2UH *Correspondence Referitor la aplicaţiile tehnologiei 3D în stomato- 29 What Is 3D Bioprinting - Simply Explained, https://all3dp. 27 com/2/what-is-3d-bioprinting-simply-explained. Vezi și Wi- Maëlle GALIZZI - Precision de l’empreinte optique en kipediA – Bio impression - https://fr.wikipedia.org/w/index. 2017 : revue de litterature et mise en place d’un protocole php?title=Bio-impression&oldid=164824072 » les textes d’etude. http://bibnum.univ-lyon1.fr/nuxeo/restAPI/pre- sont disponibles sous licence Creative Commons. view/default/5910eb0d-e827-4a41-8b97-e429fee51a18/ default/ 30 https://en.wikipedia.org/wiki/Organ_printing

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 127 cu nr. US7051654B2. Titlul brevetului era: ”INK-JET Pentru a fi funcţionale, criteriile pe care trebuie să PRINTING OF VIABLE CELLS”. le îndeplinească bio-ink-urile sunt foarte precise. Între timp, la 16 decembrie 2004 este depusă, de Ca urmare, reţetele de bio-ink-uri sunt, de regulă, către Clemson University unde lucra Boland, cerere ţinute secrete. de brevet internaţională PCT WO2004/108418. Metoda de imprimare 3D utilizată în bio-impri- În rezumatul cererii de brevet se spune: mare este cea utilizată în toate aplicaţiile 3D: mate- „Invenţia se referă la un procedeu de formare a rialul este depus strat după strat urmând forma mo- unei reţele de celule viabile. Procedeul include impri- delului 3D stocat în calculator, diferenţa constând marea folosind un jet de cerneală constituit dintr-o în aceea că în locul unui material termoplastic sau compoziţie celulară conţinând celule dispuse pe un al unei rășini se folosește o suspensie de celule vii. O substrat. În procesul de imprimare cca 25% din celule diferenţă importantă constă în aceea că imprimarea rămân viabile după o incubare de 24 de ore la 37C în- trebuie să aibă loc în condiţii perfect sterile.

tr-un mediu cu 5% CO2 și 95% O2” (t.n.) Procesul are trei etape majore: În brevet se face o descriere foarte amănunţită i. Pre-imprimarea; aceasta implică generarea mo- a procedeului, materialelor folosite și se dau detalii delului numeric care va fi reprodus în etapa de im- asupra rezultatelor obţinute. primare. Tehnicile folosite sunt de regulă cele deja

{louvsvnppGpuv}h{p}lVG Jetul de celule descris de Boland a suferit și con- întâlnite la segmentare: tomodensitometrie (TDM) și tinuă să sufere perfecţionări continui; denumirea imaginile obţinute prin rezonanţă magnetică (IRM). puuv}h{p}lG{ljouvsvnplz sa ofi cială a devenit bio-ink. Așa cum am văzut în ii. Imprimarea propriu zisă: bio-ink-ul este plasat în- brevetul lui Boland, bio-imprimarea revine la de- tr-un cartuș de imprimantă și depunerea se face, strat punerea biomaterialului, strat după strat, cu scopul după strat, urmând modelul digital din calculator. Gro- generării unor structuri similare unor ţesuturi biolo- simea fi ecărui strat este de cca. 0.5 mm sau mai puţin. gice naturale. Suportul pe care se face imprimarea ţesutului Bio-ink-ul este, de regulă, o combinaţie de celule este colagenul. vii și o bază compatibilă (colagen, gelatină, alginat, În fi gura 2.8 sunt prezentate etapele generării nanoceluloză31 etc). baza furnizează celulelor un unui ţesut prin metoda bio-imprimării. schelet pe care să se dezvolte dar și nutrienţii nece- sari. Gelatina permite fi xarea celulelor și depunerea cu o precizie mult mai ridicată. O categorie de celule utilizate numai în scopuri de cercetare sunt celulele stem. Despre ele și pro- blemele legate de utilizarea lor vom reveni în par- tea a treia a articolului. În prezent sunt utilizate celule prelevate de la un pacient prin biopsie32. Celulele folosite la o im- primare pentru un anumit pacient sunt de unică folosinţă în sensul că aceleași celule nu se folosesc pentru realizarea ţesuturilor destinate altor pacienţi în afara celui de la care celulele au fost prelevate. O utilizare cu realizări remarcabile din dome- niul bio-imprimării este generarea pielii umane. Pentru aceasta se folosesc două tipuri de bio-ink: o compoziţie de fi broblaste și alta din keratinocite.

31 https://www.sciencedirect.com/topics/chemistry/nano- cellulose Figura 2.8. Procesul de bio-imprimare 3D33 32 Principe de la Bio-impression 3D et opportunités d'application - TPE - La Bioimpression - https://tpe-bio- 33 Preluare și adaptare după materialul publicat de ”Univer- impressionmilhaud.jimdo.com/de-l-impression-3d-à-la- sity of Rhode Island” citat în ” What Is 3D Bioprinting” – vezi bioimpression/bio-impression/ mai sus.

128 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW iii. În etapa fi nală, post-bio-imprimare, se recur- rea de structuri de ţesut tubular care include un sistem ge la metode de stimulare mecanică și chimică a vascular și/sau tuburi încorporate. piesei rezultate din bio-imprimare în așa fel încât să Capacitatea de a crea ţesuturi vascularizate tridi- se obţină structuri stabile de material biologic. mensionale (3D) la cerere ar putea permite dezvol- Bio-imprimarea este văzută ca o soluţie posibilă tări știinţifi ce și tehnologice în ingineria ţesuturilor, la penuria mondială de donaţii de organe. În cele screeningul medicamentelor, toxicologie, cultura mai multe cazuri, pentru generarea organului dorit, ţesuturilor 3D și refacerea organelor. se folosesc celulele primitorului. Mai jos vom exem- Pentru a produce structuri de ţesuturi proiectate plifi ca cu câteva realizări notabile în domeniu. 3D care imită ţesuturile naturale și, în fi nal, organele, În articolul ”5 Most Promising 3D Printed Organs ar trebui ca mai multe celule-cheie, matrici extracelu- for Transplant”34 sunt prezentate cinci realizări în do- lare (ECM), epiteliu și sistemele vasculare, să fi e asam- meniul bio-imprimării: blate în aranjamente complexe. 1. Un organ pentru bio-imprimarea căruia se fac Fiecare dintre aceste componente joacă un rol vi- eforturi mari este rinichiul. Complexitatea acestui tal: celulele sunt unitatea de bază a tuturor sistemelor organ a creat și creează serioase probleme pen- vii, ECM oferă suportul structural, epiteliul oferă o uni- tru cercetători. În 2016, în laboratorul lui Jennifer tate funcţională stromală, iar reţelele vasculare asigu-

{louvsvnppGpuv}h{p}lVG Lewis35 din Harvard, a fost dezvoltată o nouă me- ră un transport efi cient de nutrienţi și deșeuri, reglarea todă de imprimare bazată pe bio-ink-uri din celule temperaturii ..... renale. Incapacitatea de a integra reţele vasculare în puuv}h{p}lG{ljouvsvnplz Metoda a permis imprimarea unei părţi din ne- construcţia ţesuturilor a împiedicat progresele ingine- fron36, unitate funcţională a rinichiului. riei ţesuturilor 3D pentru câteva decenii. În 2016, Harward Colege va depune o ce- Necesitatea producţiei construcţiilor formate din rere de brevet cu numărul US201615567570 ţesuturi tubulare se referă atât la sistemul vascular cât 20160504, având titlul ”Tubular tissue construct și la ţesutul epitelial. Metoda noastră acoperă reţelele and a method of printing”. Brevetul cu numărul epiteliale ale corpurilor, precum nefronul, care include US2018110901 (A1) va fi obţinut în Statele Unite în mai multe tipuri de celule pe lungimea lor (t.n.)”. anul 2018. Între timp, va fi depusă la WIPO cererea Bio-ink-ul obţinut de cercetători are consistenţa de brevet internaţională, desemnate fi ind: EP, Chi- unei paste de dinţi și poate fi folosită la tempera- na, Japonia, Australia. Inventatorii sunt: Lewis Jen- tura ambiantă. Autorul articolului citat apreciază că nifer A; Homan Kimberly A; Kolesky David B; Truby progresul realizat pe această cale crește speranţele Ryan L; Skylar-Scott Mark A. pentru generarea într-un viitor apropiat a unui ri- În prezentarea brevetului se spune: nichi funcţional. „Prezenta descriere a invenţiei se referă, la modul 2. Firma Organovo37 din San Diego a reușit impri- general, la ingineria ţesutului și în special la fabrica- marea în 3D de ţesuturi hepatice umane. Firma a creat fi catul uman ExVive™38. Iată cum este descris 34 Akaisha Gurdita – ”5 Most Promising 3D Printed Organs for Transplant”, https://all3dp.com/2/5-most-promising-3d- acesta: printed-organs-for-transplant/ License: The text of "5 Most „Acesta servește în prezent studiului reacţiilor bio- Promising 3D Printed Organs for Transplant" by All3DP is licensed under a Creative Commons Attribution 4.0 Inter- logice la nivelurile biochimice, genomic și histologice national License în timp îndelungat în cultură. Ficatul uman ExVive™ 35 https://lewisgroup.seas.harvard.edu/ Organovo poate fi utilizat pentru modelarea fenoti- 36 Nefronul (din greaca νεφρός - nephros, rinichi) este uni- purilor relevante pentru boala hepatică cronică, inclu- tatea structurală și funcţională a rinichiului. La adult, cei siv steatoza, infl amaţia și fi broza. Încorporarea celule- doi rinichi conţin aproximativ 2,5 milioane de nefroni (cu lor Kupff er și stimularea cu semnale infl amatorii induc variaţii între 1,9 milioane și 3,6 milioane). Nefronii nu sunt uniţi între ei, ci reprezintă unităţi structurale independente. eliberarea de citokine infl amatorii. Expunerea cronică Rolul său de bază este reglarea concentraţiei apei și a altor la medicamente cunoscute pentru a induce steato- substanţe solubile în urma fi ltrării sângelui, reabsorbind substanţele necesare și eliminând produșii de metabolism. 37 https://organovo.com/about/history/ Nefronul reglează volumul și tensiunea sangvină, contro- lează concentraţia electroliţilor și a metaboliţilor, precum și 38 Vezi si UA2014274802 (a1) - engineered liver tissues, ar- pH-ul sanguin. https://ro.wikipedia.org/wiki/Nefron rays thereof, and methods of making the same

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 129 za, cum ar fi acidul valproic, sau la supraîncărcare de mediu lichid (hidrogel) pentru a menţine celulele vii nutrienţi (acizi grași liberi) induce formarea de pică- și viabile pe tot parcursul procesului. Acest bio-ink turi lipidice. Expunerea cronică la inductorii chimici hidrogel va fi susţinut într-un mediu 3D apos. la fi broză sau la stimularea TGFβ duce la activarea și 5. Bio-ink-ul va fi încărcat în cartușe pentru bio- fi broza celulelor stelate. În cele din urmă, inductorii imprimare 3D. Sistemul de imprimare este conce- infl amatori și supraîncărcarea de nutrienţi duc împre- put de așa fel încât să asigure protecţia celulelor vii ună la steatoză și fi broză. Aceste rezultate sugerează pe tot timpul procesului de imprimare. că ExVive™ Ţesutul hepatic uman face o promisiune 6. Urmează etapa de bio-imprimare 3D. Celulele pentru studiul unor condiţii complexe, cronice, cum sunt imprimate într-un strat respectând rezultatele ar fi NASH, permiţând descoperirea de noi terapeutice, RMN-ului din pasul 1. În acest moment celulele nu biomarkeri și evaluarea siguranţei medicamentelor vor fi încă contopite și din acest motiv se realizează într-un context relevant pentru boală”39. o structură (schelă) biodegradabilă, dar și biocom- Autorul articolului citat estimează ca anul 2020 patibilă, structură care va susţine celulele din fi eca- ar putea fi acela în care se va trece la experimentare re strat păstrându-le la locurile lor. pe fi cat uman. 7. Odată terminată bio-imprimarea, inima va fi 3. Inima. A treia realizare majoră din domeniul mutată într-un bio-reactor care imită condiţiile de

{louvsvnppGpuv}h{p}lVG bio-imprimării este considerată a fi progresul în do- funcţionare ale inimii în corpul uman. meniul bio-imprimării inimii. 8. Organizarea celulelor inimii. În acest mediu puuv}h{p}lG{ljouvsvnplz Firma citată pentru progresele remarcabile este celulele vor trece la o etapă de auto-organizare și un start-up, Biolife4D40, care este pe cale să realize- se vor interconecta formând ţesutul viu și vor „bate” ze inimi de dimensiuni miniaturale pentru animale la unison. mici. 9. Ţesutul cardiac. Odată procesul din pasul anteri- Biolife4D descrie astfel procedura prin care speră or consolidat, schela va fi îndepărtată prin dizolvare, să genereze primele mini-inimi în 202041: inima devenind complet autonomă în bio-reactor, 1. Se pornește de la o tomografi e IRM și preleva- unde va continua să se maturizeze și să capete forţă. rea unei probe de sânge. 10. Inima în cavitatea toracică. Odată ajunsă la 2. Celulele sanguine: deoarece fi ecare celulă din maturitatea necesară, inima va putea fi transplanta- corpul uman are același număr de gene și același tă în organismul pacientului. ADN, rezultă că, în principiu, fi ecare celulă ar putea Procedeul asigură o serie de avantaje deloc ne- fi convertită în orice altă celulă. În a doua etapă a glijabile: este realizată condiţia de compatibilitate procesului, celulele sanguine din eșantion vor fi fi ind folosite celulele pacientului și, dispărând riscul convertite în celule stem pluripotente induse de de respingere, dispare necesitatea utilizării imuno- adulţi nespecializate (iPS42) – celule care în fi nal pot supresoarelor. fi convertite în celule specializate dorite. Importanţa activităţii Biolife4D rezultă și din cele 3. Diferenţierea celulelor. Prin procesul de câteva date statistice pe care le-am reţinut mai jos44: diferenţiere, celulele iPS vor fi transformate în i. Bolile de inimă sunt principala cauză a dece- aproape orice tip de celulă specializată din corpul selor în lume. uman, în acest caz cardiomiocite43 (celule cardiace). ii. În Statele Unite, o femeie din 3 și un bărbat 4. Crearea bio-ink-ului. Aceste celule vor fi apoi din 4 mor anual din cauza bolilor de inimă. combinate cu nutrienţi și alţi factori necesari într-un iii. În SUA, o persoană are o criză cardiacă la fi e- 39 https://organovo.com/3d-bioprinted-human-liver-tissue- care 34 de secunde. modeling-progressive-liver-disease/#search-container iv. Tot în SUA, costurile anuale legate de maladi- 40 https://www.sec.gov/Archives/edgar/data/1714919/ ile cardiace, provenite din cheltuielile directe și in- 000147793219002927/biolife_1k.htm; https://biolife4d. com/; https://biolife4d.com/invest/. directe legate de tratamente, cât și pierderile având ca sursă scăderea productivităţii, se cifrează la cca. 41 https://biolife4d.com/process/ 320 miliarde USD. 42 https://ipscell.com/ce-sunt-celulele-stem/ 43 https://www.merriam-webster.com/medical/cardiomyo- 44 Textul complet poate fi consultat la https://biolife4d.com/ cyte statistics/

130 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW v. La nivel mondial se preconizează cheltuirea, Echipa de cercetători i-a inclus pe profesorii până în 2030, a cca 1 bilion de USD pentru lupta îm- Matthew Dalby – profesor de inginerie celulară, și potriva bolilor cardiace. Stuart Reid – profesor de inginerie biomedicală. Fo- vi. Tot în SUA, în 2015 cca 125000 de persoane losind un bireactor Nanokick, cercetătorii au great așteptau un transplant de inimă existând numai un „chit osos” conţinând celule stem mezenchinale cca. 13.000 de donatori. suspendate în geluri de colagen. „Chitul” rezultat vii. Chiar după un transplant reușit, durata me- poate fi folosit pentru vindecarea fracturilor osoase die de viaţă a pacientului este de cca 10 ani, cauzele prin umplerea osului acolo unde există un gol. principale fi ind legate de incompatibilitate. În prezent, atunci când este nevoie de reconstrucţia Rezultatele obţinute în 2018 au dovedit că pro- unor fragmente osoase, se prelevă de la pacient, de gramul fi rmei este viabil. Firma estimează că în 2020 pe un os sănătos, cantităţi mici de os folosite la „alto- va putea demonstra prima inimă umană realizată irea” osului ce a suferit distrugeri. Deoarece „chitul” prin metoda descrisă. folosește celule stem mezenchimale prelevate de la 4. Corneea este stratul extern transparent al pacientul în cauză, riscul respingerii devine nul și pot fi ochiului cu rol fundamental în focalizarea vederii. refăcute porţiuni importante de os distrus. Prin poziţia sa este extrem de expusă agresiunilor La data interviului cercetătorii estimau ca înce-

{louvsvnppGpuv}h{p}lVG mediului. Se estimează că cca 10 milioane de oa- perea testelor pe subiecţi umani să aibă loc peste meni suferă de probleme legate de cornee având 3 ani, adică în 2020. nevoie de transplant de cornee. Universitatea a depus în data de 26.05.2015 ce- puuv}h{p}lG{ljouvsvnplz În 2018, grupul Che Connon din cadrul rerea de brevet cu numărul GB20150008931, întitu- Universităţii din Newcastle45 a demonstrat posibi- lat ”Materials And Methods For Tissue Regeneration”, litatea realizării corneei umane prin bio-imprimare având ca inventatori pe Salmeron-Sanchez Manu- 3D. Durata de imprimare este de 10 minute, iar cos- el, Dalby Matthew, Garcia Andres. Ulterior a fost de- turile sensibil mai reduse. Mai mult, corneea poate fi pusă cerere PCT la WIPO urmărindu-se o acoperire personalizată fi ind adaptată pentru fi ecare pacient. internaţională a protecţiei . Bio-ink-ul, are la bază celule stem amestecate cu 4. Schimbări în clasifi carea brevetelor urmare alginină și colagen. Bio-ink-ul creat de grupul Con- a dezvoltărilor din tehnologia 3D non este unic în sensul că este sufi cient de rigid pen- Tehnologia PRINT 3D a cunoscut o evoluţie rapi- tru a menţine celulele în poziţiile dorite și sufi cient dă, evoluţie exprimată în statistica brevetelor înre- de moale pentru a permite impregnarea celulelor cu gistrate în acest domeniu în perioada 2004 – 2017. ajutorul unei duze obișnuite a unei imprimante 3D. În general „familia de brevete” se defi nește Realizarea corneei a avut la bază datele preluate ca ansamblu al cererilor de brevet ce se referă la de la un pacient prin scanare fi ind respectată forma același conţinut tehnic sau similar. Atunci când so- și dimensiunile corneei originale. licitantul depune aceeași cerere de brevet la diferi- Comunicatul de presă atrage însă atenţia că te autorităţi naţionale de proprietate industrială se urmează încă ani de teste înainte de lansarea în creează o familie simplă de brevete. Elementul care producţia de cornee pentru grefe. leagă cererile unei familii îl reprezintă conţinutul re- 5. ”Nanokicking46”. În 2017 o echipă a Universi- vendicărilor cu aceeași dată de prioritate. Cu scuze tăţii din Glasow a dezvoltat o nouă tehnologie des- faţă de cititorul profesionist, vom încerca o prezen- tinată creșterii prin metoda 3D a unor oase minera- tare simplifi cată a procesului de constituire a unei lizate. În acest fel, folosind celule stem prelevate de familii de brevete. Cei care se vor uita în câteva pe donori umani, au putut fi realizate, prin tehnolo- documente de brevet vor constata o similaritate a gia 3D, grefe osoase. structurii acestora: o pagină de capăt cu date despre inventator, solicitant, titlul invenţiei etc., urmat de 45 The fi rst human corneas have been 3D printed by un cuprins care se încheie cu un capitol distinct de- scientists at Newcastle University; Published on: 30 numit REVENDICĂRI și, în fi ne, desenele, dacă este May 2018; https://www.ncl.ac.uk/press/articles/archi- ve/2018/05/fi rst3dprintingofcorneas/ cazul. Revendicările sunt partea care formulează ceea ce inventatorul apreciază ca fi ind noutatea ab- 46 Nanokicking - http://www.nanokick.com/

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 131 {louvsvnppGpuv}h{p}lVG Figura 2.9. Evoluţia numărului anual de brevete din domeniul tehnologiei de imprimare 3D (familii simple) depuse începând cu anul 200447

puuv}h{p}lG{ljouvsvnplz solută a invenţiei sale și pentru care cere protecţie. conţinut tehnic, chiar dacă unul nu a fost încă exa- Să presupunem că inventatorul a depus cererea în minat, formează o „familie simplă”. România la data X. Drepturile lui vor fi recunoscute Dacă la depunerea în alt stat cererea iniţială va (dacă vor fi recunoscute) după examinarea de fond, avea unele revendicări modifi cate dar conţinut începând cu data depunerii cererii. Dar aceste drep- tehnic asemănător, atunci data de prioritate se va turi vor fi recunoscute NUMAI în România. Dacă, în- modifi ca iar familia de brevete se va numi „familie tre timp, inventatorul (sau solicitantul) constată că de brevete extinsă48”. are interese economice legate de brevet și în altă O statistică mai recentă privitor la 3D Printing o ţară, acesta va încerca, probabil, să obţină protecţia redăm în fi gura 2.10 de mai jos. și acolo. Legislaţia internaţională îi permite să depu- Cititorul poate fi surprins de diferenţele dintre nă aceeași cerere, tradusă în limba ţării respective, fi gurile 2.9 și 2.10. Reamintim că în 2.9 autorii s-au printr-un consilier de brevete din ţara respectivă, la folosit de familii simple de brevet, pe când în 2.10 se ofi ciul naţional al respectivului Stat. Ofi ciul naţional folosește numărul de brevete. va examina cererea depusă considerând ca dată a Rămânând în domeniul statisticilor, același au- depunerii data iniţială din România. Această dată se tor publică o statistică a brevetelor 3D construită numește „dată de prioritate”. 47 „pe ţări” - fi gura 2.11 – și o statistică a principalelor Dacă cererea va deveni brevet, inventatorul va fi rme deţinătoare de brevete în domeniu. De remar- avea un brevet în România și unul în ţara în care a cat că această ultimă statistică folosește „număra- cerut protecţia. Cele două documente, cu același rea” familiilor simple de brevete, dar și a brevetelor individuale. 47 Garechana G, Rı´o-Belver R, Bildosola I, Cilleruelo-Carrasco De remarcat că a doua ţară din lume în statistica E (2019) - A method for the detection and characterization of technology fronts: Analysis of the dynamics of techno- de brevete 3D este, după Statele Unite ale Americii, logical change in 3D printing technology. PLoS ONE 14(1): China, urmată la distanţă semnifi cativă de Germa- e0210441. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0210441 nia. Editor: Sergi Lozano, Institut Català de Paleoecologia Huma- na i Evolucio´ Social (IPHES), SPAIN Received: May 22, 2018 Accepted: December 21, 2018 Published: January 7, 2019 Copyright: © 2019 Garechana et al. This is an open access article distributed under the terms of the Creative Com- mons Attribution License, which permits unrestricted use, distribution, and reproduction in any medium, provided 48 Vezi și https://www.epo.org/searching-for-patents/help- the original author and source are credited. ful-resources/fi rst-time-here/patent-families.html

132 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW Figura 2.10. Statistica brevetelor din domeniul 3D pentru perioada 2007 - 201949 {louvsvnppGpuv}h{p}lVG

puuv}h{p}lG{ljouvsvnplz

Figura 2.11. Statistica „pe ţări” și „pe fi rme” a brevetelor din domeniul 3D Print

Articolul citat include și o statistică a litigiilor i. Tehnologiile viitoare din domeniul 3D se vor legate de brevetele din domeniu și citează urmă- dezvolta din ce în ce mai mult recurgând la breve- toarele date: între 2000 și 2018 au fost înregistrate tarea în domeniu. în Statele Unite ale Americii 155 de litigii numai în ii. Numărul de brevete din domeniul 3D este în domeniul brevetelor din domeniul 3D printing. continuă creștere; ca urmare directorii ar trebui să ia Articolul atrage atenţia asupra unor aspecte ale în calcul redevenţele ce urmează a fi plătite, precum pieţei brevetelor 3D care ar trebui să stea în faţa ma- și plăţile pentru securitate. nagerilor. O sinteză a acestor probleme se traduce în: iii. Directorii ar trebui să urmărească nu numai informaţiile provenite din brevete dar și litigiile din 49 Tim Pohlmann - Patent and litigation trends for 3D prin- domeniul brevetelor, precum și transferurile de bre- ting technologies, https://www.iam-media.com/patent- vete. and-litigation-trends-3d-printing-technologies

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 133 iv. Managerii de rang înalt ar trebui să urmă- petiţie prin care cineva reclamă apărarea unor drep- rească dinamica pieţei brevetelor 3D, piaţă în care turi rezultate din realizarea unei invenţii. entităţile ce se ocupă de apărarea brevetelor pot Cererea va trece prin câteva mari etape: achiziţiona portofolii de brevete cu scopul de a soli- 1. Examinarea preliminară sau formală a cererii; cita ulterior plăţi sau redevenţe ridicate. 2. Publicarea cererii de brevet; Creșterea interesului lumii medicale, de care ne 3. Examinarea de fond a cererii de brevet și lu- ocupăm în acest articol, faţă de tehnologia 3D a fost area unei hotărâri de înregistrare a brevetului sau înregistrată începând cu anul 2010. Numărul de ar- respingere a cererii; ticole știinţifi ce publicate în revistele de specialita- 4. Publicarea rezultatului examinării de fond; te a avut, conform unor studii, o creștere aproape 5. Contestaţia deciziei; exponenţială (vezi fi gura 2.12). 6. Publicarea rezultatului contestaţiei. Etapa 5 nu este obligatorie, ci ea are la origine nemulţumirea solicitantului sau a unei terţe părţi privitor la decizia instituţiei. Dacă acest lucru nu se întâmplă, brevetul își face viaţa sa economică fi ind 20 de ani proprietatea ex- {louvsvnppGpuv}h{p}lVG clusivă a titularului de drepturi. Există o condiţie, și anume aceea ca titularul să plătească anual o sumă

puuv}h{p}lG{ljouvsvnplz de bani pentru menţinerea în vigoare a brevetului. Neplata taxei de menţinere în vigoare conduce la de- căderea brevetului și trecerea lui în regim public. Mai exact, brevetul va putea fi folosit de oricine fără a plăti Figura 2.12. Publicaţii medicale cu referire ceva. Cât timp brevetul nu a decăzut – este în vigoa- la Print 3D50 re, utilizarea neautorizată a soluţiei tehnice descrise în brevet este un act de contrafacere sancţionat co- Sub presiunea numărului și interesului crescând respunzător. Dar, după 20 de ani, brevetul va trece în al pieţei faţă de tehnologia 3D, organizaţiile mari regim public în mod obligatoriu. De aceea, așa cum care se ocupă de protecţia proprietăţii industriale vom vedea mai jos, unele brevete-cheie din tehno- au fost puse în situaţia de a revizui sistemele de cla- logia 3D au fost și sunt așteptate cu mare interes să sifi care internaţionale, regionale sau naţionale pen- treacă în domeniu public. tru a se adapta la un domeniu cu totul nou. Etapa cea mai importantă din cele menţionate Ne vom opri foarte pe scurt, pentru cei ce mai sus o constituie etapa de examinare. Cere- nu cunosc funcţionarea domeniului protecţiei rea ajunge la un specialist care, după ce citește și proprietăţii industriale, asupra răspunsului la între- înţelege soluţia tehnică, este pus în situaţia de a o barea: cum se examinează o cerere de brevet? compara cu invenţii similare înregistrate anterior Fiecare cerere de brevet ce intră într-un ofi ciu datei la care solicitantul a depus cererea. Anterior naţional de proprietate industrială este, pe fond, o înseamnă, în principiu, orice a fost făcut public în domeniul tehnic respectiv de la „începutul lumii”. 50 Garechana G, Rı´o-Belver R, Bildosola I, Cilleruelo-Carrasco E (2019) - A method for the detection and characterization Specialiștii din domeniu sunt oameni cu pregătire of technology fronts: Analysis of the dynamics of techno- generală universitară dar, specializaţi pe anumite do- logical change in 3D printing technology. PLoS ONE 14(1): e0210441. https://doi.org/10.1371/journal.pone.0210441 menii tehnice, uneori foarte înguste. Aceste domenii Editor: Sergi Lozano, Institut Català de Paleoecologia Huma- tehnice sunt clasifi cate într-un sistem internaţional na i Evolucio´ Social (IPHES), SPAIN Received: May 22, 2018 de clasifi care, denumit Sistemul Internaţional de Accepted: December 21, 2018 Published: January 7, 2019 51 Copyright: © 2019 Garechana et al. This is an open access Clasifi care a Brevetelor (IPCClass) , care cuprinde article distributed under the terms of the Creative Com- mons Attribution License, which permits unrestricted use, 51 Clasifi carea Internatională poate fi consultată la adresa: distribution, and reproduction in any medium, provided https://www.wipo.int/classifi cations/ipc/ipcpub/?notion=s the original author and source are credited. Citat de Anikke cheme&version=20190101&symbol=none&menulang=en Rioux Institut de génie biomédical Faculté de Médecine &lang=en&viewmode=f&fi pcpc=no&showdeleted=yes&in Université de Montréal, în ”Analyse de l’implémentation dexes=no&headings=yes¬es=yes&direction=o2n&initi d’un service d’impression 3D médicale”, 28 juin 2018 al=A&cwid=none&tree=no&searchmode=smart

134 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW astăzi în jurul a 70.000 de clase și subclase, grupe și depuse multe cereri dintr-un domeniu tehnic nou. subgrupe. Periodic această califi care este revizuită Presiunea creată de tehnologia 3D a impus o re- deoarece, ca și în cazul 3D, apar tehnologii noi care vizuire importantă a clasifi cării internaţionale, dar și nu se regăsesc în nici o parte a clasifi cării si pentru a celei folosite de câteva ofi cii foarte mari. care trebuie pregătiţi specialiști dedicaţi. Astfel, începând cu 2015, în sistemul clasifi cării În afara clasifi cării internaţionale, acceptate de Internaţionale a fost inclusă o nouă subclasă: B33Y. practic toate Statele membre, unele ofi cii, de re- În fi gura 2.13 am reprodus conţinutul clasifi cării gulă ofi cii mari, folosesc o clasifi care proprie care internaţionale referitor la 3D. rafi nează și mai mult clasifi carea internaţională sau În imagine se identifi că ușor structura clasifi cării: recurg la un sistem propriu de clasifi care. B - secţiunea, una din cele 8 ale clasifi cării, „33” – cla- Impactul revizuirii sistemului de clasifi care poa- sa, „Y”-subclasa. Sunt defi nite și 5 grupe și subgru- te fi important mai ales pentru ofi ciile în care sunt pe: B33Y 10/00, 20/00, 30/00, 50/00 și 50/02.

{louvsvnppGpuv}h{p}lVG

puuv}h{p}lG{ljouvsvnplz

Figura 2.13

Analizând conţinutul imaginii, identifi căm GRAPHY”. Ambele, așa cum se practică în întregul în dreptul indicativului „B33Y” titlul referinţei: corp al IPC, permit vizualizarea defi niţiilor pentru ”ADDITIVE MANUFACTURING, i.e. MANUFACTURING noţiunile noi folosite: OF THREE-DIMENSIONAL [3D] OBJECTS BY ADDITIVE ”3D PRINTING: Additive manufacturing where the DEPOSITION, ADDITIVE AGGLOMERATION OR ADDITI- buildup of successive layers of material includes the VE LAYERING, e.g. BY 3D PRINTING, STEREOLITHOGRA- use of a printer-like device having a servo controlled PHY OR SELECTIVE LASER SINTERING [2015.01]”. head for dispensing materials that form the layers, si- Clasifi carea în forma on-line este utilizabilă în milar to that used by inkjet printers.” versiunile engleză sau franceză. Există și opţiunea ”STEREOLITHOGRAPHY: Additive manufacturing afi șării paralele a textului în ambele limbi, engle- technique where the successive layers of material are ză și franceză. Remarcăm în titlul clasei indicaţia formed by selectively hardening regions of polymeric [2015.01]; aceasta marchează data primei apariţii a material successively applied to the structure, typical- clasei B33Y în sistemul clasifi cării internaţionale. ly by the use of laser light.” Totodată constatăm existenţa a două trimiteri: În partea stângă a codului clasei identifi căm lite- una către ”3D PRINTING”, alta către ”STEREOLITHO- ra „D”. Activarea acestei iconiţe deschide accesul la

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 135 o serie de informaţii suplimentare: „Defi niţia dome- din baza de date „espacenet54” prin traducere auto- niului52” „Relaţia cu alte câmpuri ale clasifi cării”, „Tri- mată oferită de sistemul espacenet. miteri”, „Glosar de termeni”, „Sinonime pentru unele Ne vom opri aici cu această parte a articolului. cuvinte-cheie”. În partea a treia ne vom referi mai pe larg asu- În continuare sunt indicate subgrupele clasei pra problemelor brevetării și relaţiei protecţiei B33Y. Acestea rafi nează conţinutul mai general al proprietăţii intelectuale cu domeniul „Print 3D”. clasei „B33Y”. Ca exemplu, „B33Y 30/00” este o subclasă desti- REZUMAT nată „Aparatelor pentru producţia obiectelor prin Print 3D – aplicaţii în medicină.Partea II-a. În metode aditive; detaliile sau accesoriile aparatelor 53”. prima parte a articolului a fost făcută o prezenta- Unele subgrupe folosesc pentru exemplifi care re a istoricului apariţiei și dezvoltării sistemului de brevete reprezentative. Astfel, pentru B33Y 30/00 se imprimare 3D. În această a doua parte s-a încercat folosește ”US2010255213 (A1) - Method for Forming o scurtă incursiune în mecanismele prin care este Microscopic 3D Structures”. Este vorba despre „O me- generată și stocată în calculator imaginea 3D a todă pentru formarea structurilor microscopice 3D (vezi obiectului ce urmează a fi imprimat, a fost făcută o fi gura alăturată). {louvsvnppGpuv}h{p}lVG prezentare a tehnologiilor și materialelor utilizate În metoda conform în PRINT 3D în medicină, refl ectată în brevetele de invenţiei, un substrat invenţie, precum și a câtorva aplicaţii medicale ale puuv}h{p}lG{ljouvsvnplz (105) este plasat PRINT 3D. A fost prezentată de asemenea Clasifi ca- într-un microscop rea Internaţională a Brevetelor – impactul dezvoltă- electronic cu scana- rilor din tehnologia 3D. Așa cum s-a procedat și în re (SEM). SEM este prima parte a materialului, acolo unde a fost posibil echipat cu un sistem a fost realizată o scurtă prezentare a brevetelor-che- de injecţie de gaz (GIS) (110) pentru direcţionarea unui ie din domeniu. jet de lichid precursor către substrat. Substratul este răcit Cuvinte-cheie: Print 3D; bio-ink; bio-impri- sub punctul de îngheţ al gazului precursor, astfel încât un mare; scanner; segmentare; brevet; clasifi carea strat îngheţat al gazului precursor poate fi aplicat pe sub- internaţională; Additive manufacturing. strat. Prin aplicarea în mod repetat a unui strat îngheţat al precursorului pe substrat și iradierea stratului îngheţat ABSTRACT cu un fascicul de electroni (102), se construiește o stivă de 3D Printing - Applications in Medicine. Part II. straturi îngheţate (130), fi ecare strat prezentând o parte In the fi rst part of the article was made a presenta- iradiată (131) în care precursorul este transformat în alt tion of the history of the emergence and develop- material. După aplicarea ultimului strat, temperatura ment of the 3D printing system. In this second part este crescută astfel încât precursorul neprocesat (132) se we tried a short foray into the mechanisms by whi- poate evapora. Drept urmare, se pot construi structuri 3D ch the 3D image of the object to be printed is ge- cu caracteristici de schimbare”. nerated and stored in the computer, a presentation Am păstrat textul rezumatului brevetului obţinut was made of the technologies and materials used in 3D PRINTING in medicine, refl ected in patents for 52 This place covers: Technologies involving the use or ap- invention, as well as several medical applications of plication of processes or apparatus that produce three-di- 3D PRINTING. The International Patent Classifi cati- mensionally shaped structures by selectively depositing on - the impact of developments in 3D technology successive layers of material one upon another. In particular it covers processes, apparatus, materials, and other aspects was also presented. As was the case in the fi rst part of additive manufacturing, i.e., making, repairing, or modi- of the material, a short presentation of the key pa- fying articles of manufacture by the selective application of multiple layers of material. The applied layers may be appli- tents in the fi eld was made where possible. ed directly, as in a printing process, or by selective solidifi - Keywords: 3D printing; bio-ink; bio-printing; cation of material onto a substrate or previously developed scanner; segmentation; patent; international classifi - layers, for example, by selective sintering of a particulate. cation; Additive manufacturing. 53 Apparatus for additive manufacturing; Details thereof or accessories therefor [2015.01] 54 https://worldwide.espacenet.com/

136 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW CZU: 621.311 С

ИКТОР В ПОПЕСКУ, {louvsvnppGpuv}h{p}lVG | ДОКТОР ТЕХН. НАУК, ДОЦЕНТ ДЕПАРТАМЕНТА „ЭЛЕКТРИФИКАЦИЯ СЕЛЬСКОГО ХОЗЯЙСТВА, МЕХАНИКА И ОСНОВЫ ПРОЕКТИРОВАНИЯ” ГОСУДАРСТВЕННОГО

puuv}h{p}lG{ljouvsvnplz АГРАРНОГО УНИВЕРСИТЕТА МОЛДОВЫ

АСПРЕДЕЛИТЕЛЬНЫЕ ЭЛЕКТРИЧЕСКИЕ СИСТЕМЫ ИМЕЮТ щих систем, с целью определения влияния раз- РБОЛЬШОЕ КОЛИЧЕСТВО ОТКАЗОВ, КОТОРЫЕ ВЛИЯЮТ НА личных факторов на процесс функционирова- НАДЕЖНОСТЬ ЭЛЕКТРОСНАБЖЕНИЯ ВСЕХ ПОТРЕБИТЕЛЕЙ, В ТОМ ния и определение возможностей для прогно- ЧИСЛЕ В АГРАРНОМ СЕКТОРЕ. ОПРЕДЕЛЕНИЕ ПРИЧИН ЭТИХ ПРЕ- зирования и планирования мер по обеспечению РЫВАНИЙ И ОЦЕНКА ИХ УРОВНЯ ВЛИЯНИЯ НА НАДЕЖНОСТЬ ОБО- уровня непрерывности электроснабжения по- РУДОВАНИЯ, УСТАНОВЛЕННОГО В РАСПРЕДЕЛИТЕЛЬНЫХ СИС- требителей ТЕМ, ПОЗВОЛЯЕТ ОБЕСПЕЧИТЬ МЕХАНИЗМ БЕСПЕРЕБОЙНОГО Методика и материалы исследования ЭЛЕКТРОСНАБЖЕНИЯ ПОТРЕБИТЕЛЕЙ. ПРИЧИНЫ ОТКАЗОВ И ИХ Для определения факторов, влияющих на ВЛИЯНИЕ НА НАДЕЖНОСТЬ РАСПРЕДЕЛИТЕЛЬНЫХ СИСТЕМ В НА- электроснабжение потребителей, были зафик- СТОЯЩЕЕ ВРЕМЯ НЕ ИЗУЧЕНЫ НА УРОВНЕ, ПРЕДУСМОТРЕННОМ сированы все отказы, имевшие место в распре- ДЕЙСТВУЮЩИМИ ДОКУМЕНТАМИ ПО ПОКАЗАТЕЛЯМ НАДЕЖНО- СТИ [1,4]. делительных систем в течение последних 5 лет (2015, 2016, 2017, 2018, 2019). Были исследованы Обеспечение непрерывности поставок ка- 6 систем общей протяженностью 15328 км сети и чественной электроэнергии потребителям мо- обработано 51211 отказа. жет быть достигнуто только на основе глубокого Для определения причин перебоев был раз- знания явлений, сопровождающих этот процесс, работан способ анализа и систематизации экс- что позволяет технически и экономически обо- периментальных данных об отказе распредели- снованно планировать меры и действия служб тельных систем, что позволило выделить факто- эксплуатации сети, с целью обеспечения стан- ры влияния на процесс поставки электроэнер- дартных показателей надежности [2-5]. гии. Статья посвящена определению факторов Были рассмотрены 11 факторов влияния, ко- влияния на надежность распределительных сис- торые привели к отказу в работе распредели- тем. Основные ее объективы заключаются в раз- тельных систем и оказали влияние на энерго- работке способoм обработки эксперименталь- снабжение потребителей всех категорий надеж- ных данных об отказах в работе соответствую- ности.

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 137 Для оценки поведения рассмотренных факто- случайным фактором на протяженность 100 км ров влияния был разработан способ оценки экс- линий для каждой системы в зависимости от плуатационной надежности, который система- сезона. Все это позволило упростить расчет и тизирует последовательность операций, реали- определить распределения прерываний для зованных в процессе оценки факторов влияния всех случайных факторов влияния в зависимос- на надежность. Cпособ основывается на следу- ти от частоты появления в системе и времени ющие: года, что позволяет определять сложные струк- - Обработка экспериментальных данных об туры и разрабатывать меры для повышения на- отказе электрических распределительных сис- дежности в распределительных системах. тем; Установлено, что для прогнозирования пове- - Классификация случайных отказов в зависи- дения случайных факторов в отношении надеж- мости от характера появления; ности систем распределения электроэнергии - Соотношение количества отказов к 100 км абсолютно необходимо определить законы рас- сети для всех рассмотренных факторов; пределения отказов, вызванных соответствую- - Выделение факторов, оказывающих наи- щими факторами, и параметры этих распределе- ний. В соответствии с вышеизложенными факто- {louvsvnppGpuv}h{p}lVG большее влияние на процесс функционирова- ния распределительных систем. рами, экспериментальные и теоретические рас- При оценке надежности распределительных пределения были рассмотрены по следующим puuv}h{p}lG{ljouvsvnplz систем и определении поведения факторов вли- показателям: частота системных и сезонных от- яния использовались: теория графов и матриц; казов, продолжительность отказов и количество теория вероятностей; методы статистического отключенных потребителей. анализа и обработки экспериментальных дан- Чтобы определить параметры распределений ных об отказах в электрических сетях; математи- отказов в соответствии с их появлением в систе- ческое моделирование; вычисления с использо- ме и в соответствии со временем года, была про- ванием программ «Microsoft Excel» и «EasyFit 5.5 анализирована частота их появления на 100 км Professional». сети для всех факторов влияния. Результаты и обсуждения В таблице 1 показаны результаты процесса случайных отказов, которые имели место в ис- На основе разработанного способa обработ- следуемых систем для каждого сезона (в соотно- ки прерываний, была определена частота воз- шении на 100 км сети). никновения отклонений, вызванных каждым Таблица 1 Результаты обработки отказов, вызванных факторами влияния для каждого сезона Сезонное количество отказов на 100 км сети Факторы Зима Весна Лето Осень Ежегодная Nr Descrierea Итого % Итого % Итого % Итого % Итого % 1 Климатические условия 3,16 14,37 4,07 29,08 3,47 16,54 2,56 21,37 13,3 19,2 2 Дефекты в оборудовании 6,49 29,48 4,67 33,39 6,95 33,12 3,63 30,25 21,7 31,5 3 Воздействие животных и птиц 1,46 6,62 0,59 4,21 0,99 4,70 0,26 2,19 3,3 4,8 4 Воздействие различных механизмов 7,61 34,58 3,75 26,79 7,07 33,66 3,74 31,14 22,2 32,1 5 Повреждения, вызванные растительностью 0,55 2,52 0,15 1,07 0,30 1,42 0,21 1,78 1,2 1,8 6 Качество электрической энергии 0,12 0,55 0,08 0,56 0,13 0,64 0,09 0,71 0,4 0,6 7 Эксплуатационные ошибки 2,12 9,65 0,27 1,93 1,05 5,01 0,50 4,14 3,9 5,7 Дефекты, вызванные причинами 8 0,13 0,61 0,14 1,01 0,25 1,18 0,15 1,24 0,7 1,0 со стороны потребителей 9 Акты вандализма 0,11 0,52 0,12 0,86 0,19 0,91 0,13 1,12 0,6 0,8 10 Неизвестные факторы 0,63 2,87 0,43 3,10 0,36 1,73 0,35 2,90 1,8 2,6 11 Ошибки в транспортных сетях 0,05 0,23 0,02 0,15 0,04 0,20 0,06 0,47 0,2 0,2 ИТОГО 21 100 14 100 20 100 12 100 67 100

138 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW Следует отметить, что анализ соответству- ЛИТЕРАТУРА ющих факторов в зависимости от частоты воз- 1. POPESCU, V. The infl uence of asymmetrical re- никновения вызванных прерываний отражает gimes on functioning reability of electro - energetic их влияние на надежность оборудования, уста- systems. Journal of sustainable energy. Vol 2. No 4. новленного в распределительных систем. Таким Oradea, România, 2011. образом, каждый фактор влияет на надежность 2. ERCHAN, F. The Infl uence of the Asymmetrical функционирования исходя из числа в зависимо- Mode of the Reliability on the Quality Electric Energi сти вызванных прерываний. of the Distributing Networks. Analele Universitatii Используя предложенную концепцию отно- din Oradea, Fascicula de Energetica vol 15, Oradea сительно соотношения отказов на 100 км сети, 2009. была определена частота возникновения отка- 3. ПОПЕСКУ, В. Анализ надежности зов, вызванных каждым случайным фактором электрических распределительных систем. для каждого сезона. Проблемы региональной энергетики, АНМ, Все это позволило упростить расчет и опре- Кишинев, 2012 № 1 (17). делить количество прерываний для всех случай- 4. ERHAN, T. Major factors, which infl uence on le-

ных факторов влияния в зависимости от часто- vels value of short circuit currents in electrical power {louvsvnppGpuv}h{p}lVG ты возникновения по секторам и сезонам, кото- systems. Bulletin of the Politechnical Institute of Ias- рые позволяют проводить сложные структур- sy, România, Tom XLVIII (LII) Fasc.5A. 2002, p.303- ные определения и принимать меры для повы- 311. puuv}h{p}lG{ljouvsvnplz шения надежности распределительных электри- 5. GEORGESCU, O., SARCHIZ, D., BUCUR, D. Main- ческих систем. tenance Based on Reliability With Applications to Результаты исследования дают возможность Components of Transmission and Distribution Power прогнозировать ожидаемое количество фак- Lines. Jurnal of Sustainable Energy vol.1 Oradea торов, обусловленных отказами, что позволяет 2010. технически и экономически обоснованно пла- нировать меры и действия служб эксплуатации REZUMAT распределительной систем с целью обеспече- ния нормированных показат елей надежности. Metodă pentru determinarea factorilor care Выводы afectează procesul de funcţionare a sistemelor În prezent, un număr semnifi ca- 1. Обработка экспериментальных данных de distribuţie. tiv de defecţiuni sunt observate în sistemele de относительно потоков отказов в распре- distribuţie a energiei electrice din cauza diferiţilor делительных систем в период 2015-2019, factori aleatori de infl uenţă. Asigurarea furnizării позволила определить 11 факторов влияния neîntrerupte de energie electrică către consuma- и позволила оценить количество отказов, tori este o problemă destul de acută pentru indus- вызванных по каждому фактору, в зависимости tria electrică naţională. Pentru a îmbunătăţi fi abili- от сезона. tatea alimentării cu energie a consumatorilor, este 2. Согласно результатам, полученным на осно- absolut necesar să cunoaștem motivele defecţiunii ве предложенного способa, следует, что наи- echipamentului instalat și caracteristicile acestuia большее количество отказов в распределитель- în scopul argumentării tehnice și al planifi cării servi- ных систем, которые влияли на электроснабже- ciilor de întreţinere. Acest articol este dedicat meto- ние потребителей всех категорий надежности, delor de determinare a factorilor care infl uenţează были вызваны воздействием различных меха- procesul de funcţionare a sistemelor de distribuţie низмов, климатическими условиями и дефекта- și creează oportunităţi pentru a asigura alimentarea ми оборудования. neîntreruptă a consumatorilor cu energie electrică. Cuvinte-cheie: sursă de energie; sisteme de distribuţie; indicatori de fi abilitate; factori de infl uenţă.

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 139 ABSTRACT know the reasons for the failure of the installed equipment and its characteristics for the purpose Method for Determining the Factors Aff ec- of technical justifi cation and planning of mainte- ting the Process of Functioning of Distribution nance services. This article is dedicated to methods Systems. At the present stage, a signifi cant number for determining the factors aff ecting the process of of failures are observed in the power distribution functioning of distribution systems and creating systems due to various random infl uencing factors. opportunities to ensure the uninterrupted power Ensuring the uninterrupted power supply to con- supply to consumers. sumers is a rather acute problem for the national Keywords: power supply; distribution systems; re- power industry. To improve the reliability of power liability indicators; infl uencing factors. supply to consumers, it is absolutely necessary to

{louvsvnppGpuv}h{p}lVG

puuv}h{p}lG{ljouvsvnplz

140 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW УДК 621.86 Р

Л.Г. МАЛАЙ, | КАНД. ТЕХН. НАУК, ДОЦ., И.И. БЕШЛЯГЭ, КАНД. ТЕХН. НАУК, ДОЦ., АНЖЕЛА ПОПЕСКУЛ, КАНД. ПЕДАГ. НАУК. ДОЦ., Я.В. ВАЛУЦА, CТ. ПРЕПОДОВАТЕЛЬ ГОСУДАРСТВЕННЫЙ АГРАРНЫЙ УНИВЕРСИТЕТ МОЛДОВЫ Е-MAIL: [email protected], [email protected], [email protected], [email protected] {louvsvnppGpuv}h{p}lVG

puuv}h{p}lG{ljouvsvnplz Назначение сателлитов. Равномерная рас- становка по окружности нескольких сателлитов позволяет пропорционально снизить нагрузку на зубья, уравновесить центробежные силы и, как следствие, придать компактность планетар- ному механизму. Но дополнительный сателлит — это избыточ- ная структурная связь, а значит, и особое требо- вание к сборке и точности изготовления меха- низма. После свободного монтажа первого са- теллита взаимное положение центральных ко- лес фиксировано и требуется обеспечить усло- Рис.1 Схема одновенцового сателлита вия, чтобы зубья остальных сателлитов располо- жились во впадинах сопряженных колес. z  z 1 3 ; (1) Поскольку в планетарном механизме и соот-  C

ветствующем ему обращенном (инвертирован- n ном) механизме одинаковы относительные дви- где: n - количество сателлитов, жения звеньев, мы будем рассматривать обык- C – произвольное целое число. новенный соосный редуктор, в котором оси про- И задача состоит в подборе целых межуточных колес неподвижны. Называть эти чисел z и z , чтобы как можно точнее реа- зубчатые колеса будем унифицировано «сате- 1 3 лизовать задаваемое передаточное отношение ллитами». i= - z / z . (2) Устройство одновенцового сателлита. Нач- 3 1 Другими словами, целое число зубьев нем с механизма, содержащего одновенцо- вые сателлиты 2 (рис.1). Известное условие его Cn z  (3) сборки [1] связывает числа зубьев центральных 1 1 i колес 1 и 3 соотношением шестерни 1 должно наиболее полно отвечать назначению i передачи.

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 141 Вместе с тем техническая и учебная литерату- ра [2,3] содержит еще одно, никак не оправдан- (5) ное ограничение, называемое «условием соо- где: m – модуль зацеплений. сности». Оно происходит от смешения понятий делительного a и действительного a межосе- w б) Угол зацепления нижней пары колес 1-2: вых расстояний, которые совпадают лишь в част- (r  r )cos ном случае нулевой, несмещенной передачи.  (1)  arccos 1 2 ; (6) На самом деле формула w aw z3  z1 z  (4) 2 2 где – стандартный профильный угол. служит лишь для ориентировочной оценки чис- в) Угол зацепления верхней пары колес 3-2: ла зубьев сателлита , а при нечетной разности z2 z - z мы просто округляем значение z , пред- (3) (r3  r2 )cos 3 1 2  w  arccos . (7) почтительно в меньшую сторону. a (1) (3) w На рис. 2 показана схема соосной ненуле- Значения  и  находятся в одно-

{louvsvnppGpuv}h{p}lVG w w вой (а более точно – положительной ) передачи, значном соответствии с соосностью централь- где жирными линиями отмечены делительные ных колес.

puuv}h{p}lG{ljouvsvnplz окружности колес, а штрих-пунктирными -- на- г) Суммарные коэффициенты смещения: чальные окружности передачи. На рисунке так- для нижнего зацепления же показаны основные окружности централь- ных колес радиусов r и r . b1 b3 (8) для верхнего зацепления (9)

д) Если внутренние зубья оставить нулевы- ми (x = 0), то коэффициент смещения x сате- 3 (3) 2 ллита воспримет все значение x : (3) x2  x . (10) В таком случае коэффициент смещения ше- Рис. 2 Схема соосной ненулевой (а более стерни 1 окажется равным (1) (1) (3) точно – положительной) передачи x1  x  x2  x  x . (11) Обыкновенно положение оси сателли- aw О2 е) Начальные радиусы центральных колес: та задают исходя из качественных показателей проектируемой передачи. А при произвольном (12) положении точки углы зацепления сателлита О2 с колесами 1 и 3 оказываются разными: и начальные радиусы сателлита: (1) (3)  w   w . Вследствие этого важно отме- (13) тить, что сателлит перекатывается относительно центральных колес двумя разными начальными ф) Далее следует стандартный порядок рас- (1) (3) чета зубчатых колес, нарезанных со смещением окружностями радиусов r и r . w2 w2 инструмента. Пусть межосевое расстояние принято равным Устройство двухвенцовых сателлитов. Пе- a = ОО . Приведем алгоритм геометричес- w 2 реходим к выводу расширенного условия сбор- кого расчета передачи. ки двухвенцовых сателлитов. Существующая ме- а) Делительные радиусы колес: тодика подбора чисел зубьев, так же как и выше,

142 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW не гарантирует сборку при произвольных значе- Выразим значения недостающей и избыточ- ниях z и, кроме того, она вносит определенные ной дуг через соответствующие числа зубьев технические требования к монтажу сателлитов. / z2 и z2 и начальные шаги pw1 и pw3 : Установим первый сателлит в положение, ког- да его какая-либо характерная прямая I-I зани- (17) мает радиальное положение (рис.3). В самом об- Из равенств (14) и (15) имеем: щем случае соответствующая прямая II-II со- и седнего сателлита наклонена к радиальной оси под некоторым углом  . Обозначим буквой a целое число начальных или после сокращения шагов pw1 и pw3 шагов pw1, уместившихся между сателлитами z / n  a  z  /( 2 ) ; на начальной дуге z p / n колеса 1. При 1 2 1 w1 / этом остается незаполненная часть 1 началь- z3 / n  b  z 2  / ( 2  ) . ного шага pw1, отмеченная жирно на ободе Чтобы исключить отсюда параметр  и не- меньшего венца сателлита: целое число 2 , умножим первое равенство / (14) на z2, а второе на z2; тогда в результате их сло- {louvsvnppGpuv}h{p}lVG Иными словами, a шагов умещаются с недо- жения найдем: (18) статком 1 . puuv}h{p}lG{ljouvsvnplz Полученное соотношение является условием сборки соосной передачи с двухвенцовым са- теллитом. Чтобы при переборе вариантов не нарушить важнейшего кинематического параметра z3 z2 i   / , (19) z1 z2 придадим равенству (18) иной вид:

z1 (1 i)/ n  a  b ; (20) / где   z2 / z2 – отношение чисел зубьев на венцах сателлита. Целые числа а и в в выражениях (18) и (19) Рис. 3. Схема двухвенцовых сателлитов произвольны, если не заданы модули зацепле- Как видно из рисунка, соответствующий ний. При известных модулях значения, а и в под- участок начальной дуги наружного коле- лежат расчету и округлению надлежащим выбо- са z3 pw3 / n (отмеченный жирно на ободе ром коэффициентов смещений инструмента. большего венца сателлита) умещается между са- Пример. В планетарном редукторе, выпол- теллитами с избытком 3. То есть ненном по схеме рис.3, передаточное отноше- z p / n  bp   ; (15) 3 w3 w3 3 ние от колеса 1 к водилу h i1h=5,5. Заданы числа зубьев центральных колес z =15 и z =46. Модуль где b – целое число начальных шагов pw3, пе- 1 3 рекрывающих указанную дугу колеса 3. первой ступени m1=3,5 мм, модуль второй ступе- ни m =5 мм. Число сателлитов установлено рав- На этот раз дуги 1 и 3 не равны между 3 собой: ным n=6. Требуется определить недостающие / параметры передачи z и z/ , допуская погреш- 1  rw2 ; 3  rw2 ; (16) 2 2 / ность передаточного отношения в пределах 2%. где rw2 и rw2 – начальные радиусы соответ- Найдем число шагов колеса 1, помещающихся ственно меньшего и большего венцов сателлита. между парой сателлитов:

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 143 откуда следует, что а=2 и . Остается обеспечить соосность передачи aw надлежащим выбором коэффициента смещения Соответственно для колеса 3: инструмента для шестерни 1 и рассчитать гео- x1 метрию колес. Выводы 1) Известный синтез планетарных механиз- Начальные дуги 1 и 3 относятся как на- чальные радиусы венцов сателлита: мов с несколькими сателлитами ограничивает требуемые передаточные отношения ступенча- тым образом. При нулевых колесах 2) Изготовление одного из центральных колес / / r2 r2 rw2m1 5 со смещением инструмента позволяет получать   z2 / z2  :  / 1,051 1,501 m1 m3 rw2m3 3,5 произвольные кинематические характеристики Определяем передаточное отношение обра- передачи, то есть плавным образом. щенного механизма: 3) Предложенный метод синтеза одинаково пригоден для одновенцовых и двухвенцовых са-

{louvsvnppGpuv}h{p}lVG теллитов. Уточняем действительное передаточное от- ЛИТЕРАТУРА ношение:

puuv}h{p}lG{ljouvsvnplz 1. ФРОЛОВ, К.В. и др. Теория механизмов и ма- i 1 i 1 4,603  5,603 1h шин. – М., МГТУ, 2009.— 688с. Погрешность 2. ИВАНОВ, М.Н. Детали машин. — М.: Высш. школа, 2000. — 383 с. 3. И.И. АРТОБОЛЕВСКИЙ, И.И. Теория механиз- оказалась в пределах нормы. мов и машин. - М.: Наука, 1988 – 640с. Проверяем условие сборки (20): REZUMAT Числа зубьев сателлита подберем исходя из соосности передачи Extinderea condiţiilor de asamblare a / rw1  rw2  rw3  rw2 sateliţilor în unelte planetare. Condiţia cunoscută Если все колеса нулевые, pentru asamblarea unei transmisii planetare / m1 (z1  z 2 )  m3 (z3  z 2 ) cu nişte sateliţi se face presupunând că toate Подставим в это уравнение значение treptele de viteză sunt zero, fără deplasarea sculei. / z2  z2 1,501z2; Această condiţie limitează sever capacităţile de и решим его относительно числа зубьев второ- transmisie cinematică. Se propune o metodă го венца: pentru asamblarea sateliţilor cu raportul de transmisie arbitrar al unui mecanism planetar (sau pur și simplu coaxial) prin realizarea roţilor cu un Тогда instrument off set. Problema a fost rezolvată atât pentru sateliţii cu o singura coroană, cât și pentru / cei cu dublă coroană. После округлений значений z 2 и z 2 необ- ходимо вновь уточнить передаточное отноше- Cuvintele-cheie: mecanism planetar; sateliţi ние i: unici; sateliţi dubli; razele de divizare a roţilor; razele iniţiale ale roţilor centrale; razele iniţiale ale sateliţilor.

убедиться в возможности сборки сателлитов:

144 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW ABSTRACT satellites with an arbitrary gear ratio of a planetary (or simply coaxial) mechanism by making wheels Extending the Conditions for Assembling with an off set tool. The problem is solved for both Satellites in Planetary Gears. The well-known satellites with a single gear ring and those with condition for assembling a planetary gear with double gear ring. several satellites is done by assuming that all Keywords: planetary mechanism; unique gears are zero, without tool displacement. This satellites; double satellites; wheels splitting radii; initial condition greatly limits the kinematic transmission radii of the central wheels; initial radii of satellites. capabilities. A method is proposed for assembling

{louvsvnppGpuv}h{p}lVG

puuv}h{p}lG{ljouvsvnplz

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 145 CZU: 524.882 В

ИВАН ПАРМАКЛИ, АСТРОФИЗИК-ЛЮБИТЕЛЬ, | МУЗЫКАЛЬНЫЙ РУКОВОДИТЕЛЬ ДОМА КУЛЬТУРЫ С. ВАЛЯ ПЕРЖЕЙ, АРАКЛИЙСКОГО РАЙОНА {louvsvnppGpuv}h{p}lVG Т

puuv}h{p}lG{ljouvsvnplz «Наука не является и никогда не будет яв- около 100 млн. градусов, после чего гелий пре- ляться законченной книгой» вращается в углерод и кислород. В этом случае Альберт ЭЙНШТЕЙН оболочка раздувается настолько, что в результа- те рождается красный гигант (рис.1). ЕЛОВЕЧЕСТВО ВСТУПИЛО В ТРЕТЬЕ ТЫСЯЧЕЛЕТИЕ – ЧДВАДЦАТЬ ПЕРВЫЙ ВЕК. НАУЧНЫЙ ПРОГРЕСС СДЕЛАЛ ВОЗМОЖНЫМ ТО, ЧТО ЕЩЕ 100 ЛЕТ НАЗАД КАЗАЛОСЬ НЕОСУ- ЩЕСТВИМОЙ МЕЧТОЙ, ФАНТАСТИКОЙ. НО ДО СИХ ПОР НЕТ ОТ- ВЕТА НА ГЛАВНЫЕ ВОПРОСЫ, НАД КОТОРЫМИ БИЛИСЬ ЕЩЕ ФИ- ЛОСОФЫ ДРЕВНОСТИ – КАК УСТРОЕН НАШ МИР? КТО МЫ В НЕМ? КАК И ПРЕЖДЕ, МЫ ПОХОЖИ НА ПЕРВОБЫТНОГО ЧЕЛОВЕ- КА, КОТОРЫЙ, ВГЛЯДЫВАЯСЬ В НЕБО, ПЫТАЛСЯ РАЗГАДАТЬ ВЕ- ЛИКИЕ ТАЙНЫ ВСЕЛЕННОЙ.

Науке на сегодняшний день известно, что срок жизни любой звезды определяет ее масса. На первой стадии развития, когда звезда форми- руется из газового облака, температура в ядре Рисунок 1. Солнце в сравнении с красным поднимается до нескольких миллионов граду- гигантом сов. Затем в ней начинается реакция превра- Источник: https://avatars.mds.yandex.net/get- щения водорода в гелий. Пока водород сгорает, zen_doc/230574/pub_5bc470b0d1613800aa24bec звезда находится на основном этапе своей жиз- 1_5bc47559d0d8c800ab16af5c/scale_1200 ни, который занимает примерно 90% ее суще- Эта стадия проходит в 10 раз быстрее этапа ствования. Этот период называют этапом глав- горения водорода и занимает примерно 10% от ной последовательности. Когда водород внутри всего времени жизни звезды. После выгорания звезды заканчивается, она переходит на следую- гелия, сверхплотное ядро превращается в бело- щий этап, в котором ее дальнейшая судьба зави- го карлика (рис. 2), а прежняя оболочка расши- сит только от массы. У небольших звезд типа на- ряется и выбрасывается. Но из-за нехватки гра- шего Солнца ядро нагревается до температуры витации маломассивные звезды не способны ра-

146 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW Рисунок 4. Строение черной дыры Рисунок 2. Строение белого карлика Источник: https://starcatalog.ru/images/2019/ Источник: http://spacegid.com/wp-content/ 09/radius-shvarchilda-1.jpg uploads/2014/02/Stroenie1.jpg Чёрная дыра – область пространства- времени, гравитационное притяжение кото- зогреть свою центральную область, а углерод и рой настолько велико, что покинуть ее не могут

кислород не могут продолжить горение. Одна- {louvsvnppGpuv}h{p}lVG даже объекты, движущиеся со скоростью све- ко в звездах, чья масса превышает солнечную та, в том числе и кванты самого света. Граница более чем в 10 раз, температура достигает не- этой области называется горизонтом событий, puuv}h{p}lG{ljouvsvnplz скольких миллиардов градусов и в них начина- а её характерный размер – гравитационным ра- ется реакция с образованием неона, магния и диусом. После своего образования чёрная дыра более тяжелых элементов вплоть до железа. В немедленно принимается поглощать умираю- результате, в центре образуется железное ядро, щую звезду. Остаток звезды начинает вращать- которое растет до тех пор, пока объект не теря- ся вокруг чёрной дыры, образуя аккреционный ет устойчивость и гравитация не «схлопывает» диск, который чёрная дыра поглощает с огром- эту звезду. Ее центральная область сжимается, ной скоростью. Она не в состоянии поглотить превращаясь либо в нейтронную звезду с мас- быстро такое большое количество вещества, по- сой до миллиарда тонн на 1 куб.см. (рис.3), либо этому выбрасывает часть его обратно со скоро- в черную дыру с массой, стремящейся к беско- стью, близкой к скорости света. При этом из чёр- нечности (рис. 4). Черные дыры являются одни- ной дыры вырываются два направленных луча ми из самых удивительных и загадочных объек- гамма-излучения, которые пробиваются сквозь тов окружающего нас космоса. внешний слой звезды и выбрасываются в кос- мос. Это очень мощный поток гамма-лучей, ни с чем не сравнимый во вселенной по яркости. При обычном взрыве сверхновой выделяется столь- ко энергии, сколько Солнце выделяет за 10 млрд лет своей жизни, а выброс гамма-лучей в 100 млн раз ярче, чем сверхновая. Это для сравнения. Итак, гиперновые при взрыве в конце своей жизни образуют чёрные дыры – это самая боль- шая загадка космоса на сегодняшний день. Что же находится внутри этой незнакомой физике системы? Рисунок 3. Строение нейтронной звезды Чёрной дырой именуется определённая об- ласть пространства-времени во Вселенной. Это Источник: https://cf.ppt-online.org/files/slide/ не твёрдое и не газовое тело. Данная область не r/RpbHkVrwe4ZDQyKdn8zEYt5M3IWsXc9fqP0NjC/ является лишь пространственной единицей. Это slide-7.jpg объект, который искажает как три понятных нам

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 147 измерения (длину, ширину и высоту), так и вре- физического объекта равна его массе, умножен- менную шкалу. Учёные считают, что в районе го- ной на размерный множитель квадрата скорости ризонта событий время принимает простран- света в вакууме. Исходя из этого, делаем вывод, ственное значение и может двигаться как впе- что энергия и масса являются разными формами рёд, так и назад. Пространство-время сильно ис- одного и того же явления. Материя и энергия мо- кривлено из-за огромной гравитации объекта. гут переходить друг в друга. С точки зрения фи- Чёрная дыра является единственным объектом зики вообще бессмысленно их разделять. Энер- в космосе, притягивающим свет. Световые кван- гия проявляет себя полностью как масса – обла- ты, попадающие туда, не просто исчезают – их дает инерцией и гравитационным притяжени- масса умножается на массу сингулярности, а это ем. Например, есть протон, который состоит из делает её ещё больше и увеличивает её гравита- трех кварков, массы которых в сумме (12 МэВ) ционные силы. Основой образования точек не- гораздо легче массы самого протона (939 МэВ). возврата является гравитация, величина кото- Если Вы заметили, даже массы частиц измеряют рой там в миллионы раз превосходит земную. в электронвольтах – энергетических единицах, Представление о том, что такое чёрная дыра, а в нормальные единицы их переводят с помо- 2

{louvsvnppGpuv}h{p}lVG подарил миру Карл Шварцшильд. По его мне- щью вышеупомянутой формулы: E=mc . Иссле- нию, она может образоваться в любой точке про- дования подтверждают, что при сближении элек- странства, при этом материальный объект, име- трона и позитрона они аннигилируют, то есть puuv}h{p}lG{ljouvsvnplz ющий сферическую форму, должен достичь гра- исчезают. При этом излучаются два гамма-луча, витационного радиуса. Законы физики и геоме- что опять подтверждает преобразование массы трии отлично действуют на Земле, но полностью в энергию. Можно подытожить вышесказанное теряют свою значимость на горизонте событий. таким выводом, что материя и энергия эквива- Именно поэтому с математической точки зрения лентны. При трансформации материи в энергию невозможно рассчитать внутренние составляю- сохраняется свойство гравитации и искривле- щие чёрной дыры. ния пространства-времени, присущее материи, Осмелюсь поразмышлять над тем, что же трансформированной в энергию. представляет собой сингулярность, находяща- К слову сказать, переход материи в энергию яся внутри чёрной дыры, из чего она может со- частично воплощен в атомной бомбе, где ча- стоять и во что превращается вещество или ма- стицы материи разрушаются, высвобождая при терия в чёрной дыре. Если мы разгадаем эту за- этом огромное количество энергии. При реак- гадку, то можем узнать, что же представляла со- ции деления ядер атомов тяжелых элементов бой сингулярность Вселенной до момента Боль- (например Урана), общая масса образовавшихся шого взрыва. «осколков» оказывается меньше, чем масса раз- В случаях с небольшими звёздами и сверхно- делившегося ядра. Получается, что часть массы выми вроде всё понятно: после взрыва вещество ядра превратилась в энергию, которую мы назы- звезды или её ядра теряет внутриатомное про- ваем атомной. странство и материя уплотняется из-за гравита- Превращение материи в энергию можно на- ции до известного науке состояния в виде бело- блюдать в своих руках. Зажгите спичку и убеди- го карлика или нейтронной звезды. Что касается тесь в этом. При горении выделяется энергия от взрывов гиперновых и образования чёрных дыр потери массы, но она незначительна по сравне- после них, то здесь всё обстоит иначе. Давай- нию с реакцией распада ядра. Огонь -- резуль- те обратимся к известной формуле, выведенной тат химической реакции горения. Как и в ядер- Эйнштейном в начале прошлого столетия: E=mc2, ной реакции, при горении сумма масс продук- где Е – энергия, m – масса, а с – скорость света. Из тов реакции меньше исходной массы горюче- данной формулы можно вывести и массу следую- го и окислителя (последним чаще всего служит щим образом: m=E/c2. Эквивалентность массы и кислород воздуха). Разность начальной и конеч- энергии — физическая концепция теории отно- ной масс превращается в кинетическую (тепло- сительности, согласно которой полная энергия вую) энергию продуктов реакции. Продукты ре-

148 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW акции и раскаленные ими до высоких темпера- пространства-времени. Гиперновые при взрыве, тур частицы углерода создают пламя, излучая в результате мощнейшего гравитационного кол- видимый глазом свет. В огне химических реак- лапса, превращают вещество или материю ядра ций происходит то же эйнштейновское преоб- звезды в энергию. разование массы в энергию, что и, например, в Процесс материально-энергетической транс- звездах. К тому же и сам свет, как энергия, рож- формации чёрной дыры может происходить с дается в недрах вещества в ходе термоядерной точностью до наоборот в сравнении с так назы- реакции в ядрах звезд. ваемым Большим взрывом, в результате кото- Можно проследить за превращением энер- рого энергия трансформировалась в материю гии в материю и наоборот на примере собствен- окружающей нас Вселенной. Это означает, что ного организма. Начнем с фундаментальных при гравитационном коллапсе сверхмассивной принципов. звезды, сначала атомы распадаются на атомные Основой биологической жизни на земле яв- ядра и электроны. Впоследствии, атомные ядра ляется фотосинтез – сложный химический про- продолжают распадаться на протоны и нейтро- цесс преобразования энергии света в энергию ны, затем распадаются сами протоны и нейтро- ны на составляющие их кварки. В этот момент химических связей органических веществ при {louvsvnppGpuv}h{p}lVG участии фотосинтетических пигментов. В совре- фундаментальные силы объединяются и пере- менной физиологии растений под фотосинте- стают работать известные нам законы физики, зом чаще понимается фотоавтотрофная функция после чего вся материя бывшей звезды транс- puuv}h{p}lG{ljouvsvnplz – совокупность процессов поглощения, превра- формируется в энергетическую субстанцию, на- щения и использования энергии квантов света в зываемую сингулярностью. различных эндергонических реакциях. Если до- Между прочим, если исходить из теории ступнее – энергия квантов света превращается в струн, а именно из того, что каждая элементар- органическое вещество, которое животный мир ная частица представляет собой определенный потребляет в пищу, в том числе и после пере- способ вибрации мельчайших энергетических вода его в мясопродукты. В результате перера- нитей в виде известных нам струн музыкаль- ботки пищи организмом, материя переводится ных инструментов, то можно представить себе, в энергию, необходимую для жизнедеятельно- что при гравитационном коллапсе сверхмассив- сти организма, или, как мы привыкли, в калории, ной звезды, все энергетические составляющие которые представляют собой меру обеспече- элементарных частиц – так называемые стру- ния организма энергией. Функции каждой кало- ны – сливаются вместе в одну маленькую энер- рии заключаются в том, чтобы обеспечить пита- гетическую точку. В таком случае, сингулярность нием клетки и органы. Так, углеводы расщепля- можно представить себе, как собранные воеди- ются до состояния глюкозы, которая восполняет но энергетические струны. потребности организма человека в энергии. Из- Возьму на себя смелость предположить, что быток ее хранится в виде гликогена, необходи- при Большом взрыве не вся энергия трансфор- мого для долгосрочных потребностей и для ра- мировалась в материю. Часть ее сохранилась и боты головного мозга. И вообще под калорийно- была разбросана по просторам зарождающей- стью, или энергетической ценностью пищи под- ся Вселенной. Обладая мощной гравитацией или разумевается количество энергии, которое по- искривлением пространства-времени, эти нема- лучает организм при полном ее усвоении. лые частицы энергии создавали вокруг себя га- Во всем процессе существования Вселенной лактики, превращаясь со временем в сверхмас- и органической жизни прослеживается транс- сивные чёрные дыры, которые находятся в цен- формация энергии в материю и наоборот. Энер- тре большинства галактик по сегодняшний день, гия – это душа материи. преимущественно спиралевидных, характери- Вернувшись к чёрным дырам, можно пред- зующихся суммарным вращательным моментом. положить, что сингулярность есть энергети- Можно допустить, что внутри чёрной дыры ческая составляющая искажённой области образуются совсем иные миры и они могут со-

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 149 стоять из антивещества, которое ныне не знако- ЛИТЕРАТУРА мо учёным. Существует предположение, что сфе- 1. ХОКИНГ, Стивен. «Черные дыры и молодая ра невозврата – это лишь портал, который ведёт Вселенная. Космическое путешествие сквозь либо в другой мир, либо в другие точки нашей пространство и время», издательство АСТ, 2017. Вселенной. 2. ХОКИНГ, Стивен, МЛОДИНОВ, Леонард. Возможен вариант, что материя, трансформи- «Кратчайшая история времени на перекрестке рованная в энергию чёрной дырой, вновь мате- астрофизики и философии», издательство АСТ, риализуется через так называемые белые дыры Москва 2005. (рис. 5), которые эту материю выбрасывают в 3. ПРЕТОРИУС, Франс, ГАБСЕР, Стивен. «Ма- окружающее пространство или создают новые ленькая книга о черных дырах», издательство Пи- вселенные, и в таком случае вселенных должно тер, 2019. быть великое множество (рис. 6). Ведь нельзя ис- 4. МИТИО, Каку. «Параллельные миры. Об ключить, что сингулярность чёрной дыры может устройстве мироздания, высших измерениях и служить зародышем будущей вселенной. будущем космоса», дата выхода: 2005, дата пере- вода: 2017, Издательство: Альпина Диджитал.

{louvsvnppGpuv}h{p}lVG 5. https://avatars.mds.yandex.net/get-zen_ doc/230574/pub_5bc470b0d1613800aa24bec1_5b c47559d0d8c800ab16af5c/scale_1200 puuv}h{p}lG{ljouvsvnplz 6. http://spacegid.com/wp-content/ uploads/2014/02/Stroenie1.jpg 7. https://cf.ppt-online.org/files/slide/r/RpbHkV rwe4ZDQyKdn8zEYt5M3IWsXc9fqP0NjC/slide-7.jpg 8. https://starcatalog.ru/images/2019/09/radius- shvarchilda-1.jpg Рисунок 5. Белая дыра – противоположность 9. https://i.ytimg.com/vi/Oj6KKtAy0tM/ черной дыре maxresdefault.jpg Источник: https://i.ytimg.com/vi/Oj6KKtAy0tM/ 10.https://iconomist.bg/pictures/pic_big/ maxresdefault.jpg gallery/media/k2/items/cache/b22c945664026afb2 f530785459bbb91_XL.jpg 11. При работе над статьей автор использовал материалы из ru.wikipedia.org.

REZUMAT

O privire prin găurile negre. În acest articol, autorul prezintă o ipoteză despre procesele care apar în diferite tipuri de stele în toate etapele evoluţiei lor. Rolul special este atribuit obiectelor cele mai misterioase din spaţiu – găurile negre, care reprezintă punctul fi nal al existenţei stelelor extrem Рисунок 6. Гипотетическая Мультивселенная de mari. Autorul înaintează o ipoteză despre această etapă de transformare a unei stele extrem de mari Источник: https://iconomist.bg/pictures/pic_ într-o gaură neagră, își expune viziunea asupra big/gallery/media/k2/items/cache/b22c945664026 individualitaţii sale și își argumentează concluziile. afb2f530785459bbb91_XL.jpg Cuvinte-cheie: univers, stea, gaura neagră, Гипотетически можно предположить ещё не- singularitate, în timp și în spaţiu. мало вариантов, но оставим эту тему для раз- мышления нашим читателям…

150 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW ABSTRACT fi nal stage of the existence of supermassive stars. In the article, the author hypothesizes about this stage A Look Through the Black Holes. In this article, of the transformation of a supermassive star into a the author highlights the processes occurring in black hole, sets forth his vision of its singularity and various types of stars at all stages of their evolution. argues his conclusions. A special role is given to the most mysterious Keywords: universe, star, black hole, singularity, objects in space - black holes, which represent the space-time.

{louvsvnppGpuv}h{p}lVG

puuv}h{p}lG{ljouvsvnplz

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 151 CZU: 579.22; 579:619 E PĊēĎĈĎđđĎĚĒ

SÎRBU1 T., | TIMUȘ1 I., ŢURCAN1 O., MOLDOVAN1 C., GORINCIOI2 V. 1INSTITUTUL DE MICROBIOLOGIE ȘI BIOTEHNOLOGIE 2INSTITUTUL DE CHIMIE AL RM

jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG

IN NUMĂRUL MARE DE METODE UTILIZATE PENTRU DE- notehnologiilor [6]. Conform rezultatelor din diverse POZITAREA ŞI CONSERVAREA MICROORGANISMELOR PE zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz D publicaţii ştiinţifi ce, efectul nanoparticulelor asupra TERMEN LUNG MAI EFICIENTE SUNT CRIOCONSERVAREA ŞI LIOFI- activităţii biosintetice a microorganismelor variază LIZAREA. ACESTE METODE SUNT APLICATE ÎN COLECŢIILE DE MI- în funcţie de compoziţia chimică, mărimea şi con- CROORGANISME DIN DIFERITE ŢĂRI ALE LUMII [1 - 3]. VIABILITATEA centraţia particulelor, precum şi de particularităţile MICROORGANISMELOR DUPĂ LIOFILIZARE DEPINDE DE MAI MULŢI fi ziologo-biochimice ale tulpinilor luate în studiu [7 - FACTORI. PRINTRE ACEȘTIA SUNT MEDIILE DE CULTIVARE, MEDIILE 9]. Astfel, Kotzybik K. şi coautorii, analizând infl uenţa DE PROTECŢIE ŞI REGENERAREA CULTURILOR XISTĂ GRUPURI . E 3 nanoparticulelor pe bază de SiO2 şi argint (0,65 nm şi DE SUBSTANŢE CARE SUNT UTILIZATE ÎN COMPONENŢA MEDIILOR 200 nm) asupra ciupercii fi lamentoase micotoxige- DE PROTECŢIE: COLOIZI DE ORIGINE ANIMALĂ, VEGETALĂ SAU MI- ne P. verrucosum, au constatat că concentraţia, du- NERALĂ; SUBSTANŢE SOLUBILE, CUM AR FI ZAHARURI, PEPTONE, rata, mărimea şi compoziţia chimică au o infl uenţă AMINOACIZI; ANTIOXIDANŢI [4]. decisivă asupra creşterii şi biosintezei micotoxinelor

[10]. Efectul nanoparticulelor de Fe3O4 şi Fe(0) asu- Un domeniu nou al ştiinţei moderne este nano- pra creşterii micromicetelor din genul Penicillium şi tehnologia. Nanoparticulele pot îmbunătăţi şi spori Trichoderma, atât în lipsa, cât şi în prezenţa trifl u- calitatea produselor bioactive sintetizate de micro- ralinei, depinde de dimensiunile şi concentraţiile organisme. Mărimea particulelor utilizate în dome- utilizate. S-a stabilit că NP de Fe3O4 cu mărimea de niul biotehnologiei variază între 10 şi 500 nm, rareori 20-25 nm, în concentraţii mici (1-10 mg/l), stimulea- depăşind 700 nm. Nanoionizarea acestor particule ză creşterea micromicetelor în prezenţa trifl uralinei permite diferite interacţiuni cu biomoleculele pe su- [11]. De asemenea, s-a constatat că, nanoparticulele prafeţele celulare şi în interiorul celulelor [5]. Evalu- de Fe3O4, în concentraţii de 0,5 – 30,0 mg/L, nu mo- area acţiunii nanoparticulelor asupra organismelor difi că semnifi cativ producţia de biomasă celulară, vii poate fi efectuată utilizând ca obiect de studiu însă schimbă compoziţia biochimică a levurii Rho- microorganismele. Caracteristicile microorganisme- dotorula gracilis CNMNY-30, micşorează conţinutul lor cum ar fi : dimensiunile reduse, viteza sporită de de carbohidraţi şi proteine, iar în concentraţii mari creştere şi reproducerea rapidă ne avantajează de a provoacă dereglări semnifi cative în activitatea cata- urmări într-un timp scurt infl uenţa unor substanţe lazei [12]. Iar, nanoparticulele TiO2 în concentraţii de în mai multe generaţii. Aceste particularităţi oferă 0,5 - 15,0 mg/L nu modifi că în mod semnifi cativ mul- posibilitatea de a analiza efectul factorilor de studiu tiplicarea şi producţia de biomasă la Saccharomyces asupra proprietăţilor morfologice, fi ziologice şi ge- cerevisiae CNMNY-20, Saccharomyces cerevisiae netice etc., ceea ce va contribui la dezvoltarea na- CNMN-Y-18, Rhodotorula gracilis II/6, dar determină

152 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW scăderea conţinutului de proteine în biomasa levu- fost efectuată la temperatura de 28ºC timp de 2 ore. rilor genului Saccharomyces şi acumularea de pro- După 2 ore de rehidratare suspensia a fost inoculată teine la tulpina de levuri pigmentate Rhodotorula în cutii Petri pe mediul Czapek. gracilis II/ 6 [13]. A fost demonstrat de asemenea că Determinarea viabilităţii culturilor până şi nanoparticulele de ZnO, Fe2O3 şi Fe2ZnO4 manifestă după liofi lizare o stimulare a creşterii micromicetelor din genurile Viabilitatea tulpinilor până şi după liofi lizare (ex- Aspergillus, Penicillium şi Trichoderma [14]. S-a con- primate în unităţi formatoare de colonii UFC ml-1) a statat că nanoparticulele pot servi ca biostimulatori fost determinată prin metoda contării coloniilor pe ai proprietăţilor biosintetice a microorganismelor de mediul agarizat Czapek pe cutiile Petri. După efec- interes agricol [15]. tuarea diluţiilor succesive şi inocularea acestora pe Din cele menţionate reiese că scopul cercetărilor mediu agarizat Czapek, s-a efectuat calculul unităţi- a constat în evaluarea viabilităţii fungilor din genul lor formatoare de colonii peste 10 zile de incubare Penicillium liofi lizaţi în prezenţa nanoparticulelor. la 28°C. Numărul de celule viabile a fost exprimat Materiale şi metode prin log10 al unităţilor formatoare de colonii (UFC) în 1,0 ml de suspensie. În calitate de obiect de studiu au servit 10 tulpini Viabilitatea a fost calculată conform formulei: de micromicete, ce aparţin genului Penicillium, din -1 -1 c % = (logUFCml / logUFCml ) × 100% [17] jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG Colecţia Naţională de Microorganisme Nepatogene fi n in unde: (CNMN). Aceste tulpini sunt depozitate în CNMN ca -1 – logUFC ml in este logaritmul (cu baza 10) a

potenţiali producători de substanţe bioactive ce zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz numărului unităţilor formatoare de colonii înainte prezintă interes biotehnologic. de liofi lizare; Mediile de cultură, protecţie şi regenerare uti- – logUFC ml-1 este logaritmul numărului uni- lizate: fi n tăţilor formatoare de colonii după liofi lizare sau - Mediile de cultură: malţ-agar, Czapek; păstrare; - Mediile de protecţie: lapte degresat +7% glucoză c – viabilitatea culturilor în procente. (Martor), lapte degresat +7% glucoză (LD+7%G) + – Toate experienţele au fost efectuate în 3 repe- nanoparticule (NP). tări. Calculul indicilor statistici a fost efectuat prin Au fost testate NP de: ZnO, Fe O şi Fe ZnO . Au 2 3 2 4 utilizarea programului MS Excel. fost montate variante în care doza nanoparticulelor suplimentate în mediul de protecţie în calitate de Rezultate şi discuţii lioprotectori constituia: 0,1; 0,5; 1,0; 5,0, 10;0 mg/l. La prima etapă a cercetărilor au fost efectuate NP testate au fost de diferite dimensiuni (nm): NP experienţe pentru stabilirea concentraţiilor optime

ZnO – 20-30, NP Fe2O3 – 2-10,, NP Fe2ZnO4 – 8-15. de nanoparticule suplimentate în mediul de pro- NP de ZnO au fost sintetizate de către cercetătorii tecţie. Experienţele au fost efectuate pe tulpina P. ştiinţifi ci de la Universitatea de Stat Sud-Vest din funiculosum CNMN FD 11 (Fig. 1).

Kursk, Rusia [16], iar NP de Fe2O3 şi Fe2ZnO4 – de că- Rezultatele obţinute în experienţele realizate au tre cercetătorii ştiinţifi ci de la Institutul de Chimie demonstrat că utilizarea NP ZnO în concentraţii mici din Moldova şi puse la dispoziţia noastră, fapt pen- acţionează benefi c asupra viabilităţii, iar odată cu tru care le mulţumim; majorarea concentraţiei viabilitatea culturii scade - Mediul de regenerare: apă distilată sterilă. semnifi cativ. De asemenea, şi în variantele cu NP de Pentru liofi lizare, tulpinile de Penicillium au fost Fe2O3 şi Fe2ZnO4, în concentraţii mici, NP acţionea- cultivate în tuburi pe mediul malţ-agar, timp de 10- ză ca inhibitori, iar în concentraţii mari (5-10mg/l) 14 zile, apoi sporii au fost suspendaţi în mediul de stimulează viabilitatea tulpinii. Viabilitatea maximă protecţie. În fl acoane de 5 ml a fost introdus câte 1 a tulpinii P. funiculosum FD 11 a fost obţinută în va- ml de suspensie de spori, care ulterior au fost con- riantele experimentale cu NP de Fe2O3, Fe2ZnO4 în gelate la temperatura de -50oC. concentraţie de 5 mg/l şi constituie 88,7% şi 86% Rehidratarea culturilor liofi lizate respectiv faţă de titrul iniţial, înainte de liofi lizare. În fi ecare fl acon cu cultura liofi lizată a fost intro- Conform rezultatelor obţinute, am putea presupu- dus câte 1 ml apă distilată, sterilă. Rehidratarea a ne că NP de Fe2O3 şi Fe2ZnO4 pătrund în celulă, în mo-

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 153 leculele de catalază (în care Fe este elementul de bază) radicalii liberi, care se formează ca rezultat al şocului sporind activitatea acestora, astfel protejând celula de osmotic şi termic în timpul procesului de liofi lizare.

jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG

zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz Figura 1. Viabilitatea tulpinii P. funiculosum FD 11 congelată la temperatura de -50oC

Astfel, pornind de la rezultatele obţinute, pen- În Fig. 2 sunt prezentate datele ce demonstrea- tru cercetările ulterioare, în calitate de lioprotectori ză viabilitatea tulpinilor ce aparţin genului Penicil- pentru liofi lizarea şi păstrarea îndelungată a tulpini- lium după liofi lizare în variantele testate: martor lor de Penicillium, au fost utilizate NP de Fe O şi NP 2 3 (lapte degresat +7% glucoză), M+5mg/l NP Fe2O3 şi Fe ZnO în concentraţie de 5mg/l. 2 4 M+5mg/l NP Fe2ZnO4.

Figura 2. Viabilitatea tulpinilor din genul Penicillium după liofi lizare în mediile de protecţie suplimentate cu nanoparticule comparativ cu titrul iniţial până la liofi lizare

154 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW Conform datelor prezentate, viabilitatea tulpini- rucosum FD 19 (0,6%) şi P. piceum FD 21 (2,8%) în lor după liofi lizare în variantele testate a fost diferită. varianta cu NP Fe2ZnO4. În variantele în care mediul de protecţie a conţinut După 1 an de depozitare în stare liofi lizată, viabi- nanoparticule, viabilitatea nu variază semnifi cativ litatea tulpinilor în toate variantele cu NP a fost mai comparativ cu varianta martor (± 3%). Valori mai înaltă comparativ cu varianta martor, însă nesemni- semnifi cative de stimulare, ce depăşesc martorul cu fi cativ (cu 1-3%) (Fig. 3). Stimulări mai semnifi cative 8%, au fost înregistrate la tulpinile P. viride FD 04 şi ale viabilităţii (de 5 - 9%), în variantele cu NP, au fost P. viride FD 09. La unele tulpini au fost înregistrate înregistrate la tulpinile P. viride FD 09 şi P.verrucosum şi diminuări nesemnifi cative ale viabilităţii după li- FD 19. Viabilitatea culturilor de Penicillium în varian- ofi lizare. Acestea au fost înregistrate la tulpinile P. tele testate, pe parcursul a 1 an de conservare în funiculosum FD 11 (6,5%) şi P. viride FD 04 (0,8%) în stare liofi lizată, a scăzut cu 6-10%, iar în varianta

varianta cu NP Fe2O3, şi respectiv la tulpinile P. ver- martor – cu 8-15%.

jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG

zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz

Figura 3. Viabilitatea tulpinilor din genul Penicillium după 1 an de păstrare în stare liofi lizată compa- rativ cu titrul iniţial, până la liofi lizare

Concluzii Pharmaceutical Research 2015, 4(8):516-543]. ▪ Dintre NP testate, mai efi ciente în calitate de 2. КАНТЕРОВА, А.B., ФАЛЬКОВСКАЯ, У.В., lioprotectori, pentru liofi lizarea tulpinilor de Penicil- КОПИЦЯ, В. Н., НОВИК, Г.И. Развитие специа- лизированной коллекции фитопатогенных lium, sunt NP de Fe2O3 şi NP Fe2ZnO4 în concentraţie de 5mg/l. микроорганизмов // Изучение и реабилитация ▪ Viabilitatea tulpinilor din genul Penicillium экосистем, 2016, с. 20-34. după liofi lizare, în prezenţa NP de Fe O sau Fe Z- 3. КУПЛЕТСКАЯ М. Б., НЕТРУСОВ, А. И. 2 3 2 Жизнеспособность лиофилизированных микро- nO4 cu concentrația de 5 mg/l, variază în limitele ± 3%, iar după 1 an de conservare în stare liofi lizată se организмов после 50 лет хранения. Микробиология, atestă o stimulare nesemnifi cativă a viabilității. 2011, T. 80, № 6, с. 842-846. REFERINŢE 4. ОХАПКИНА, В.Ю. Методы поддержания микробных культур. Часть 2. Лиофилизация. 1. KUNAL, A. Gaidhani, MALLINATH, Harwalkar, Теорeтическая и прикладная экология. №4, 2009, DEEPAK, Bhambere, PALLAVI, S. Nirgude. Lyophili- c. 21-32. zation/freeze drying – A review in World Journal of

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 155 5. MODY, V., NOUNOU, M., BIKRAM, M. Novel genul Aspergillius, Penicillium și Trichoderma. Mate- nanomedicine-based MRI contrast agents for gyneco- rialele Conf. șt. a doctoranzilor „Tendinţe contem- logical malignancies. Adv Drug Deliv Rev. 2009, 61, porane ale dezvoltării știinţei”: Viziuni ale tinerilor 795–80721. cercetători, Ed. a VIII-a, Volumul 1, Chisinau, 2019, 6. BEȘLIU, A. Nanoparticule în baza metalelor: p.157-161. proprietăţi, perspective și riscuri legate de utilizarea 15. GLAZKO, V.I., BELOPUHOV, S.A. Nanotehno- lor în diverse domenii. Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. logii i nanomaterialy v sel’skom hozyajstve. RGAU – Nr. 3, 2017, p.150-156. MSHA, 2008, 220 s. 7. FARZANA, R., IQRA, P., SHAFAQ, F., SUMAIRA, 16. MIRGOROD, Yu.A., BORODINA, V.G. Prepa- S., ZAKIA, K., et al. Antimicrobial Behavior of Zinc Oxi- ration and Bactericidal Properties of Silver Nanopar- de Nanoparticles and β-Lactam Antibiotics against ticles in Aqueus Tea LeafExtract. Inorg. Mat. 2013, Pathogenic Bacteria. În: Arch Clin Microbiol. 2017, 49(10), 980–983. Vol. 8 No. 4, p.57. Doi:10.4172/1989-8436.10005. 17. MUÑOZ-ROJAS, J. et al. Involvement of 8. LIRA-SALDIVAR, R.H., HERNÁNDEZ-SUÁREZ, cyclopropane fatty acids in the response of Pseu- M., CORRALES-FLORES, În: J. Nanotecnología para domonas putida KT2440 to freeze-dying. Applied la agricultura sustentable. www.fan.org.ar/.../Nano- Environmental Microbiology, vol. 72, № 1, 2006, p. jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG tecnologia-y-agricultura-sustentable 472-477. 9. LEVINE, M. Diff erentiation of B. coli and B. ae- rogenes on a simplifi ed eosin-methylene blue agar. REZUMAT

zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz În: J Infect Dis.1918, 23, pp. 43–47. doi:10.1086/inf- Evaluarea viabilităţii fungilor din genul Peni- dis/23.1.43. cillium liofi lizaţi în prezenţa nanoparticulelor. A 10. KOTZYBIK, K., et all. Infl uence of diff erent fost demonstrat că nanoparticulele (NP) de Fe2O3, nanomaterials on growth and mycotoxin produc- Fe2ZnO4, suplimentate în mediul de protecţie, în tion of Penicillium verrucosum. In: PLOS, Published: concentraţie de 5 mg/l, nu infl uenţează semnifi ca- March 14, 2016. https://doi.org/10.1371/journal. tiv asupra viabilităţii tulpinilor de Penicillium după pone.0150855. liofi lizare și păstrare în stare liofi lizată. Viabilitatea 11. SÎRBU, T., ZOP, A., GUŢUL, T. Acţiunea nano- acestora în variantele testate variază în limitele (± 3%) comparativ cu varianta martor. particulelor de Fe3O4 şi Fe(0) asupra creşterii micro- micetelor în prezenţa trifl uralinei. În: Buletinul AŞM. Cuvinte-cheie: micromicete; nanoparticule; me- Ştiinţele vieţii. Nr. 1(331) 2017, p. 117-124. diul de protecţie; viabilitatea. 12. USATÎI, A., BEȘLIU, A., CHIRIŢA, E., BORISO- ABSTRACT VA, T. Efectele nanoparticulelor Fe3O4 asupra para- metrilor bioproductivi a levurii Rhodotorula graci- Evaluation of the Viability of Lyophilized lis CNMN-Y-30. În: Buletinul AŞM. Ştiinţele vieţii. Nr. Fungi of the Genus Penicillium in the Presence of Nanoparticles. It has been shown that the na- 1(331) 2017, p. 111-117. noparticles (NP) of Fe O , Fe ZnO , supplemented 13. USATÎI, A., CHISELIŢA, N., MOLODOI, E., BEJE- 2 3 2 4 in the protective medium at a concentration of 5 NARU, L., CHIRIŢA, E., BEŞLIU, A., BORISOVA, T. Efectul mg/l, do not signifi cantly infl uence the viability of nanoparticulelor TiO asupra reproducerii celulelor şi 2 Penicillium strains after lyophilization and storage in conţinutului de proteine la levuri. În: Buletinul AŞM. the lyophilized state. Their viability in the tested va- Ştiinţele vieţii. Nr. 3(327) 2015, p. 149-155. riants varies within the limits (±3%) in comparison 14. TIMUȘ, I., GORINCIOI, V., MOLDOVAN, C., with control variant. ŢURCAN, O. Efectul nanoparticulelor de Fe O , Fe Z- 2 3 2 Keywords: micromycetes; nanoparticles; protecti- nO si Fe CuO asupra cresterii micromicetelor din 4 2 4 ve medium; viability.

156 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW УДК 634.8 П Д (1859 .)

ТОПАЛЭ ШТЕФАН Г.1, | ДОКТОР-ХАБИЛИТАТ БИОЛ. НАУК, ПРОФЕССОР, ГЛ. НАУЧ. СОТР. [email protected] ДАДУ КОНСТАНТИН Я.2, ДОКТОР-ХАБИЛИТАТ С.-Х. НАУК, ГЕНЕРАЛЬНЫЙ ДИРЕКТОР РОЙЧЕВ ВЕНЕЛИН3 , Д-Р С.-Х. НАУК, ПРОФ., ПРОФЕССОР КАФЕДРЫ ВИНОГРАДАРСТВА, [email protected]

ИВАСИШИНА ДАНИЭЛЛА И.3, jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG НАУЧ. СОТР. ЛАБОРАТОРИИ ДЕНДРОЛОГИИ

zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz 1 БОТАНИЧЕСКИЙ САД (ИНСТИТУТ) АН МОЛДОВЫ, КИШИНЭУ, МОЛДОВА; 2 НАЦИОНАЛЬНЫЙ ИНСТИТУТ ВИНОГРАДАРСТВА И ВИНОДЕЛИЯ, МОЛДОВА; 3 АГРАРНЫЙ УНИВЕРСИТЕТ, ПЛОВДИВ, БОЛГАРИЯ

ВЕДЕНИЕ. ОПРЕДЕЛЕНИЕ ЧИСЛА ХРОМОСОМ – и культурного винограда является Закавказье. ВЕДИНСТВЕННО ДОСТОВЕРНЫЙ КРИТЕРИЙ, НА Огромное число разнообразных сортов вино- ОСНОВАНИИ КОТОРОГО МОЖНО СУДИТЬ О ПЛОИДНОСТИ града в Грузии, Армении и Азербайджане, про- ГЕНОТИПА. НАМИ ИЗУЧЕН ЭТОТ ПОКАЗАТЕЛЬ У БОЛЬШОГО являя поразительное многообразие окраски, ЧИСЛА СОРТОВ И КЛОНОВ ВИНОГРАДА ИЗ РАЗНЫХ формы ягод, величины и формы гроздей, семян, ГЕОГРАФИЧЕСКИХ ОБЛАСТЕЙ ЕВРОПЕЙСКОАЗИАТСКОГО АРЕАЛА свидетельствует о сосредоточении здесь формо- РАСПРОСТРАНЕНИЯ ВИДА ВИНОГРАДА VITIS VINIFERA L. И образовательного процесса. Именно этот район, РАЗЛИЧНЫХ СТРАН МИРА, ВКЛЮЧАЯ ТАКЖЕ НЕСКОЛЬКО СОРТОВ по мнению Фоэкса Г. [1], Вавилова Н.И. [2], Жуков- ИЗ КИТАЯ. СОРТА ЕВРОПЕЙСКО-АЗИАТСКОГО ВИНОГРАДА В ского П.М. [3, 4], Einset, Pratt [5], считается местом ПОДАВЛЯЮЩЕМ БОЛЬШИНСТВЕ ОКАЗАЛИСЬ ДИПЛОИДАМИ С происхождения европейского винограда Vitis ЧИСЛОМ ХРОМОСОМ 2N=38. СРЕДИ МЕСТНОГО СОРТИМЕНТА vinifera L. Другими словами, виноград относится ДОНА, ПОВОЛЖЬЯ (РФ), МОЛДОВЫ, РУМЫНИИ, ГРУЗИИ, к тем редким культурным растениям, у которых ТУРКМЕНИИ, ТАДЖИКИСТАНА, ИСПАНИИ, ПОРТУГАЛИИ, центр разнообразия сортов совпадает с первич- ВЕНГРИИ, АВСТРИИ, ИТАЛИИ, ЮГОСЛАВИИ, ГРЕЦИИ, СИРИИ, ным генцентром происхождения. КИТАЯ НЕ ВЫЯВЛЕНО НИ ОДНОГО ПОЛИПЛОИДНОГО СОРТА Сорта Грузии сыграли большую роль в раз- ИЛИ МИКСОПЛОИДА. ТЕТРАПЛОИДНЫЕ СОРТА И ЦИТОХИМЕРЫ витии промышленного виноградарства мно- ДИПЛОИДНО-ТЕТРАПЛОИДНОГО СОСТАВА ОБНАРУЖЕНЫ гих стран СНГ, в том числе и Республики Молдо- СРЕДИ ФРАНЦУЗСКИХ, НЕМЕЦКИХ, БОЛГАРСКИХ, КРЫМСКИХ ва. Сорта Ркацители, Саперави, Чинури, Мцва- (УКРАИНА), АЗЕРБАЙДЖАНСКИХ И УЗБЕКСКИХ СОРТОВ. КРОМЕ не, Тавквери, Оджалеши и другие считаются луч- ТОГО, КАРИОЛОГИЧЕСКИЕ ИССЛЕДОВАНИЯ ПОЗВОЛЯЮТ ИЗУЧАТЬ шими техническими сортами, занимая доволь- И ФИЛОГЕНЕТИЧЕСКУЮ ИЗМЕНЧИВОСТЬ, В ЧАСТНОСТИ У но большие площади в разных районах виногра- ВИНОГРАДА. дарства стран СНГ. Результаты и их обсуждение. Известно, что Соматическое число хромосом нами опреде- основным очагом формообразования дикого лено у 280 сортов грузинских, 117 армянских и

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 157 азербайджанских сортов. Установлено, что все явится возможность проведения углубленных сорта – истинные диплоиды 2n=38. Только в апи- исследований по выявлению роли материнско- кальной меристеме (точках роста) Кахтени чер- го растения в формировании наследственной ный и Баян ширей встречаются клетки с разным основы триплоидных гибридов. Так, крупный числом хромосом: диплоидные – 2n=38 и тетра- размер гроздей и ягод, наблюдаемый у многих плоидные – 2n=76. Очевидно, эти сорта являют- средне-азиатских сортов винограда, не связан с ся цитохимерами с частично полиплоидной ту- увеличением числа хромосом и обусловлен, ве- никой и диплоидным корпусом. Стабильное чис- роятно, генными мутациями, гетерозисом и раз- ло хромосом 2n=38 у подавляющего большин- личиями во внутреннем строении хромосом. ства закавказских сортов (за исключением Баян Огромное разнообразие морфологических ширей и Кахтени черный) свидетельствует о том, признаков у культурного винограда обусловле- что эволюция и формообразовательные про- но, вероятно, различиями в структуре хромо- цессы в первичном генцентре шли на диплоид- сом, а не изменениями кариотипа в целом (чис- ном уровне, а дифференциация морфологиче- ла, формы и размеров хромосом). Сорта куль- ских признаков происходила за счет структур- турного и экотипы лесного винограда на хромо- ных изменений хромосом, и возможно, генных сомном уровне существенно не отличаются; на- jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG мутаций. оборот, наблюдается схожесть между ними, что Вторым очень крупным очагом местных сор- свидетельствует о близкородственных связях и тов винограда в европейско-азиатском регио- указывает на вероятное происхождение первых zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz не является Средняя Азия. Здесь, по мнению Жу- (древних) культурных форм Vitis vinifera L. от раз- ковского П.М. [3,4], находится первичный ген- личных экотипов дикого лесного винограда Vitis центр столовых сортов винограда. Однако неко- silvestris Gmel. торые ученые [6, 7], напротив, считают Среднюю Дикий лесной виноград Vitis silvestris Gmel., со- Азию вторичным генцентром зарождения и раз- хранившийся с третичного периода до наших вития культурного винограда. Из местных сор- дней, является одним из древнейших предста- тов Средней Азии большую известность получи- вителей цветковых растений. Учитывая его боль- ли Катта-Курган, Тайфи розовый, Чарас, Нимранг, шую значимость для решения некоторых задач Исписари и другие. селекции, а также теоретических вопросов, каса- Список изученных сортов Туркмении, Таджи- ющихся происхождения культурного винограда кистана и Узбекистана включает 355 наимено- и его эволюции, в течение ряда лет исследовали ваний. Это диплоиды с одинаковым числом хро- различные по географическому происхождению мосом – 2n=38. Только у сортов Гулейман, Кара дикие формы: крымские – ДФ-1, ДФ-4, ДФ-5, мол- Гулейман и Яхеи удалось обнаружить клетки с давские – ДФ-13, ДФ-14 (Унгенский район) и ДФ- удвоенным числом хромосом – 2n=76. Однако 28, ДФ-43 (Хынчештский район). Все они оказа- побеги не были целиком полиплоидными, так лись диплоидами с 2n=38. При этом обнаружено как в апикальной меристеме (точках роста) ко- большое сходство между кариотипом V. vinifera личество тетраплоидных клеток было невелико L. и V. Silvestris Gmel., что указывает на их близ- (3–10 шт.). кородственные связи (рис. 1–4). Причем в кари- Сорта Гулейман, Кара Гулейман и Яхеи – мик- отипе обнаружены те же спутничные хромосо- соплоиды, состоящие из диплоидных клеток мы, что и у стародавних сортов культурного ви- (2n=38) и тетраплоидных клеток (2n=76). Прини- нограда. Для построения кариограммы дикого мая во внимание, что это сорта с функционально лесного винограда V. silvestris Gmel. выбрали ме- женским типом цветка, выделение у них тетра- тафазную пластинку ДФ-4 из Крыма. плоидных побегов имеет большое практическое Хромосомы дикого винограда отличают- и теоретическое значение. Во-первых, это по- ся друг от друга по длине и толщине. Так, сред- зволит получить триплоиды в огромном количе- ние размеры самой крупной пары составляют стве без проведения трудоемкой работы по де- 2.06 х 0,58, а самой мелкой 1,03 х 0,65 μm. Сум- маскуляции (кастрации) цветков, во-вторых, по- марная длина всех хромосом набора – 57,56, а

158 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW средняя одной хромосомы – 1,51 х 0,63 μm. На Итак, на основании кариолоических данных основании полученных данных и морфологи- о размерах соматических хромосом и средних ческих особенностей строения хромосом, при- размерах хромосом каждой пары гомологов, ведена кариограмма дикого лесного виногра- нами подтверждена гипотеза об едином пред- да Vitis silvestris Gmel. Следует подчеркнуть, что ке у видов рода Vitis L., несмотря на разрезан- между кариотипом Vitis vinifera L., построенном ный ареал и длительность эволюции видов в ге- на примере разных сортов культурного виногра- ографической изоляции. Об этом свидетельству- да, и кариотипом дикого лесного винограда Vitis ет не только единство морфологических призна- silvestris Gmel. обнаружено большое сходство (в ков, но также единство типа пыльцевого зерна и кариотипах обоих присутствует одна пара спут- схожесть в строении цветков дикорастущих ви- ничных хромосом в то время, как у других видов дов из разных частей ареала рода Vitis. Одним из спутничные хромосомы отсутствуют), что дока- бесспорных доказательств являются кариологи- зывает их близкородственные связи и указывает чес-кие данные, не зависящие от влияния усло- на то, что дикий лесной виноград, несомненно, вий внешней среды. Поэтому можно утверждать, является единственным родоначальником (пра- что среди признаков и характеристик для систе- родителем) культурного. матики и филогении, кариотип является самым

надежным. Единство кариотипов и типа пыль- jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG цевого зерна у этих двух видов со всей очевид- ностью подтверждает предположение о том, что дикий лесной виноград является единственным zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz родоначальником (прародитель) культурного; первые культурные формы Vitis vinifera L. проис- ходят от дикого лесного Vitis silvestris Gmel. Выводы. На основании многолетних цито- кариологических исследований можно сделать основной вывод: сорта Vitis vinifera L. и экотипы лесного винограда Vitis silvestris Gmel. на хро- мосомном уровне существенно не отличают- ся. Сходство кариотипов, единство типа пыль- цевого зерна у сортов культурного и экотипов лесного свидетельствует о близкородственных связях и указывает на вероятное происхожде- ние первых древних (стародавних) культурных Рис.1. Метафазная пластинка хромосом и кариограмма Vitis silvestris Gmel. (дикая форма из форм Vitis vinifera L. от различных экотипов ди- Крыма ); 2n=38. Микрофото увеличено, ув. 2660. кого лесного винограда Vitis silvestris Gmel., од- новременно или в разные времена, в Европе, Такие кариологические данные, указывающие Закавказье и Средней Азии. Кариологические и и подтверждающие пути происхождения куль- палинологические данные, по сути, подтверж- турного винограда, нами получены впервые в дают и являются первым экспериментальным мире. Но самый примечательный факт состоит в доказательством правильности монофилетич- том, что именно наши данные оказались первым ной гипотезы происхождения культурного ви- экспериментальным доказательством справед- нограда Vitis vinifera L. от различных экотипов ливости монофилетической гипотезы Ч. Дарвина лесного винограда Vitis silvestris Gmel., выдви- (1859) о происхождении культурного винограда с нутой Дарвиным Ч. в 1859 году [8, 9] и поддер- его многочисленными сортами. Схожесть карио- жанной Вавиловым Н.И. [2], Негрулем А.М. [6,7] типов очень чётко видна на метафазных пластин- и Жуковским П.М. [3, 4]. ках хромосом Vitis silvestris и V.vinifera.

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 159 Рис. 2. Метафазные пластинки хромосом у видов винограда: слева – дикорастущий лесной виноград Vitis silvestris Gmel. – ДФ-4 из Крыма (2n=38). Стрелки указывают на спутничные хромосомы; справа

jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG – культивируемый виноград Vitis vinifera L. – сорт Шасла белая (2n=38). Стрелки указывают на спутничные хромосомы; Микрофото ув.2660.

zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz

Рис.3. Метафазная пластинка хромосом, т.е. кариотип вида Vitis silvestris Gmel. Как по кариотипу в целом, так и по спутничным Рис. 4. Кариотип V. vinifera L. Видна пара хромосомам обнаруживается схожесть с спутничных хромосом и схожесть кариотипов дочерним культурным видом V.vinifera L., ув.2660. у культурного и дикого винограда. Это доказывает происхождение культурного вида от дикого прародителя V. silvestris Gmel., что можно рассматривать как первое экспери- ментальное доказательство справедливости монофилетичной гипотезы Дарвина (1859).

160 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW Установлено, что кариотип V.vinifera L., вклю- 2. ВАВИЛОВ, Н.И. Ботанико-географические чает 4 типа хромосом: основы селекции. Теоретические основы селек- - две пары метацентических равноплечих ции растенй. – М.-Л.: Сельхозгиз, 1935. – Т. 1. – хромосом с локалиованной медианно центро- С.15–74. мерой; 3. ЖУКОВСКИЙ, П.М. Эволюция культурных - девять пар субметацентрических неравно- растений на основе полиплоидии \\ Полиплои плечих хромосом, более короткое плечо реду- дия и Селекция. – М.-Л.: Наука, 1965. – С. 5–17. цировано до размера маленькой головки; 4. ЖУКОВСКИЙ, П.М. Эволюционные аспекты - семь пар акроцентрических хромосом с ме- полиплоидии растений \\ Полиплоидия и се лек- дианным расположением центромеры, оба пле- ция. – Минск: Наука и техника, 1972. – С. 9–18. ча редуцированы до размера маленькой головки; 5. EINSET, J., PRATT, C. Grapes //Advances in fruit - одну пару спутничных хромосом, у которых breeding. Purdue University press, West Lafay ette, центромера локализована примерно медианно. Indiana, USA. 1975. pp. 130–153. Огромное многообразие культурного вино- 6. НЕГРУЛЬ, А.М. Семейство Vitaceae Lindley града по морфологическим признакам или по (Ampelideae Kunth.) // Ампелография СССР. – М.: фенотипу вероятно обусловлено генными и хро- Пищепромиздат, 1946 а. – Т.1. – С.45–132.

мосомными мутациями, генными рекомбинаци- 7. НЕГРУЛЬ, А.М. Происхождение культур. ви- jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG ями, внутренними различиями в структуре хро- нограда и его классификация // Ампелогр. СССР. мосом (частично гетерозисом), а не изменения- – М.: Пищепромиздат, 1946 б. – Т.1. – С.159–216. ми кариотипа в целом – числа, формы и разме- 8. ДАРВИН, Ч. Происхождение видов. – М.-Л.: zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz ра хромосом. Гос. изд-во биологической и медицинской лите- Между сортами культурного (Vitis vinifera L.) ратуры, 1937. – 629 с. и экотипами лесного винограда (Vitis silvestris 9. ДАРВИН, Ч. Изменения домашних животных Gmel.) на хромосомном уровне нет никаких су- и культурных растений. – М.-Л.: Изд-во АН СССР, щественных различий, что свидетельствует о 1951. – Т. 4. – 884 с. близкородственных связях и указывает на ве- роятное происхождение первых, стародавних, REZUMAT древних, инициальных культурных форм Vitis vinifera L. от различных экотипов дикого лесно- Prima dovadă experimentală a veridicităţii го винограда Vitis silvestris Gmel. ipotezei monofi letice a lui Darwin (a. 1859). În Эволюция культурного винограда, как и ди- baza caracteristicilor numerice și particularităţilor ких видов рода Vitis L., шла на диплоидном уров- morfologice ale unor soiuri de viţă-de-vie, este не, при этом важную роль сыграл искусствен- construită cariograma Vitis vinifera L. Datele fi nale ный и естественный отбор, генные и хромосом- despre cercetările cariologice asupra fondului de ные мутации, рекомбинации генов и высокая soiuri de viţă-de-vie, concentrate în colecţiile am- адаптивность большинства генотипов. В форми- pelografi ce ale Institutului de Cercetare pentru ровании богатейшего сортимента Vitis vinifera L. Viticultură și Vinifi caţie din Moldova și Institutului роль полиплоидии незначительна из-за особен- de Viticultură și Vinifi caţie „Magarach”, mărturisesc ностей агротехники винограда, способа его раз- despre faptul că între cele 1977 de soiuri și clone множения и принадлежности к древесным рас- de viţă-de-vie studiate pentru mai mult de 1900 тениям, хотя полиплоидные формы возникали и numărul de cromozomi este stabilit pentru prima возникают во всех областях ведения культуры. dată. Majoritatea covârșitoare a soiurilor de viţă-de- vie sunt diploide. Au fost identifi caţi tetraploizi cu ЛИТЕРАТУРA numărul somatic de cromozoi 2n= 76 și citochime- 1. ФОЭКС, Г. Полный курс виноградарства \\ re care conţineau în meristema apicală a lăstari- Санкт-Петербургъ. – Типо-Литография Санкт- lor cu creștere activă două feluri de celule cu setul Петербургской Тюрьмы, 1904. – 866 с. Перевод с diploid (2n=38) și setul tetraploid de cromozomi последнего (4) французского издания. (2n=76). Datele cariologice și palinologice mărtu-

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 161 risesc despre legături fi logenetice strânse între viţa- tute of Viticulture and Winemaking, Moldova and de-vie sălbatică de pădure și viţa-de-vie cultivată, FSBSI Magarach of the RAS indicates that amongst precum și despe legăturile de rudenie apropiată 1977 studied grape varieties and clones, the num- dintre diferite ecotipuri Vitis silvestris Gmel. și soiu- ber of chromosomes was established for the fi rst rile de cultură Vitis vinifera L. În esenţă, datele pre- time for more than 1900 cultivars. Grape varieties in zintă prima dovadă experimentală a veridicităţii the vast majority of cases are diploids. Tetraploids ipotezei monofi letice de provenienţă a speciei with a somatic number of chromosomes 2n=76 de cultură de viţă-de-vie de la diferite ecotipuri and diploid-tetraploid cytochimeras containing de viţă-de-vie sălbatică de pădure Vitis silvestris two cell genders in the apical meristem of actively Gmel., înaintată de Ch. Darwin (a.1859) și susţinută growing shoots were also revealed: with a diploid de N.I.Vavilov, P.M. Jukovskii și A.M. Negruli. set (2n=38) and a tetraploid set of chromosomes Cuvinte-cheie: viţa-de-vie; specii; cariologie; (2n=76). Karyological and palynological entries in- fi logenetică; cromozomi; ipoteza monofi letică de dicate close phylogenetic relationships between provenienţă. forest and cultivated grapes, as well as close rela- tions between diff erent ecotypes of Vitis silves- ABSTRACT tris Gmel. and Vitis vinifera L. cultivars. In fact, the jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG entries are the fi rst experimental evidence of the The fi rst experimental proof of verity of Dar- correctness of the monophyletic hypothesis of the win’s Monophyletic Hypothesis (1859). Based on origin of cultivated grapes from various ecotypes of zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz the numerical characteristics and morphological the woodland grapes Vitis silvestris Gmel., theorized features of chromosomes of a number of grape va- by C. Darwin (1859) and supported by N. I. Vavilov, rieties, a karyogram of Vitis vinifera L. was construct- P. M. Zhukovsky, A. M. Negrul. ed. The fi nal data on the karyological study of the Keywords: grapes; species; karyology; phyloge- varietal bank of grapevine cultivars concentrated netics; chromosomes; monophyletic hypothesis of the in the ampelographic collections of National Insti- origin.

162 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW CZU: 343.98:351.74 V

jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG

zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz

BORIS GLAVAN, GHENNADI CALCAVURA, | CONFERENŢIAR UNIVERSITAR, DOCTOR ÎN DREPT | ASISTENT UNIVERSITAR, DOCTORAND

ACADEMIA ,,ȘTEFAN CEL MARE” A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA

ĂSURILE SPECIALE DE INVESTIGAŢIE ÎN LIMBAJUL INTER- tului General al Poliţiei din subordinea Ministerului MNAŢIONAL SUNT NUMITE TEHNICI SPECIALE DE INVES- Afacerilor Interne al Republicii Moldova. Problema TIGARE [12], ÎN LEGISLAŢIA ROMÂNIEI SE FOLOSEŞTE TERMENUL este că, deşi legislaţia actuală prevede un nomen- METODE SPECIALE DE SUPRAVEGHERE SAU CERCETARE [3]; LEGIS- clator bogat de măsuri speciale de investigaţie me- LAŢIA FEDERAŢIEI RUSE OPEREAZĂ CU MĂSURI OPERATIVE DE IN- nite să satisfacă sarcinile indicate mai sus, în total VESTIGAŢIE [13], LEGISLAŢIA UCRAINEI – ACŢIUNI DE INVESTIGAŢIE fi ind vorba de 20 de măsuri, trebuie să evidenţiem (DE CĂUTARE) SECRETE [15] SAU DREPTURI ALE SUBDIVIZIUNILOR faptul că majoritatea din ele, fi ind şi cele mai efi ci- CARE DESFĂŞOARĂ ACTIVITATE SPECIALĂ DE INVESTIGAŢIE [14]. ente, sunt concentrate spre realizarea unei singu- Introducere. Valoarea socială a măsurilor spe- re sarcini, cercetarea şi descoperirea infracţiunilor, ciale de investigaţii se exprimă prin realizarea unui aceasta realizându-se doar în cadrul urmăririi pena- şir de sarcini foarte importante, necesare şi utile le şi doar după ce infracţiunea s-a comis, celelalte pentru statul de drept spre care aspiră să devină şi sarcini rămânând fără suport efi cient de realizare. Republica Moldova, fi ind vorba despre prevenirea, Situaţia în cauză a devenit specifi că pentru Re- curmarea, cercetarea infracţiunilor, asigurarea secu- publica Moldova odată cu reforma juridică din rităţii statului, identifi carea şi căutarea persoanelor 2012, prin care conceptul investigaţiilor speciale vinovate de comiterea infracţiunilor şi a celor care (operative) s-a schimbat radical – din investigaţii se sustrag de la răspundere penală, căutarea per- prioritar pro-active, focusate pe realizarea măsuri- soanelor dispărute etc. (art.2) [9]. lor speciale de investigaţii în vederea culegerii de Conform legislaţiei naţionale în domeniul in- informaţii necesare realizării tuturor sarcinilor acti- vestigaţiilor speciale, majoritatea din respectivele vităţii speciale de investigaţii, în special fi ind vorba sarcini revine ofi ţerilor de investigaţie ai Inspectora- de sarcinile de până la pornirea urmăririi penale, în

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 163 investigaţii reactive, concentrate pe realizarea mă- organizate şi a reţelelor criminale inclusiv a celor surilor corespunzătoare în vederea obţinerii probe- transfrontaliere, în special, dar şi resursele logistice lor pentru cercetarea şi descoperirea infracţiunilor deosebite alocate de acestea pentru consolidarea deja comise. activităţilor ilicite au făcut ca procedeele investigati- Prin urmare, reforma în domeniul activităţii ve clasice folosite de organele de urmărire penală să speciale de investigaţie a creat difi cultăţi majore devină practic inefi ciente şi nerealiste. De aceea, so- ofi ţerilor de investigaţii la realizarea sarcinilor de cietatea modernă a impus crearea unor instrumen- prevenire şi curmare a infracţiunilor, de culegere a te investigative complexe, dublate de adoptarea informaţiilor despre posibile evenimente şi acţiuni unor decizii-standard la nivel naţional şi internaţio- ce ar putea pune în pericol securitatea statului. Pe nal, menite să confere autorităţilor statale capa- lângă acestea, reforma a generat şi unele incoe- cităţi sporite de control şi combatere a infracţio- renţe legislative care pun în difi cultate înţelegerea nalităţii grave, chiar dacă, de multe ori, adoptarea unitară a conţinutului actului normativ de regle- şi utilizarea unor astfel de mijloace au ridicat seri- mentare şi aplicare promptă a măsurilor efi ciente oase controverse în materia încălcării drepturilor şi de culegere a informaţiilor necesare pentru contra- libertăţilor fundamentale ale omului. În abordarea cararea actului infracţional. tehnică a acestei teme de analiză trebuie plecat şi

jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG Drept reacţie la această situaţie, prin Decizia de la ideea că, pentru forme speciale de criminalita- comisiei securitate naţională, apărare şi ordine te, trebuie găsite forme speciale de combatere [7]. publică CSN/7 nr.257 din 10 iunie 2015, s-a decis Identifi carea şi reglementarea juridică la nivel zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz ca Guvernul, prin intermediul ministrului Justiţiei, naţional a unor măsuri speciale de investigaţie care să creeze un grup de lucru şi să înainteze conform să satisfacă nevoia de combatere promptă şi efi ci- procedurii stabilite proiectul de lege pentru modi- entă a celor mai complexe forme de criminalitate a fi carea şi completarea unor acte legislative ce vi- fost o chestiune mai mult tehnică, de ajustare şi tra- zează activitatea specială de investigaţie reieşind ducere a textului de lege zămislit la răscrucea dintre din problemele identifi cate în aplicarea legislaţiei apusul statului sovietic şi răsăritul gândirii statului corespunzătoare [11]. de drept. Criza de timp şi lipsa suportului teoreti- Drept rezultat al activităţii respectivei comisii, co-ştiinţifi c în stil democratic însă au fost principalii s-au făcut mai multe proiecte de modifi care a le- factori care au condus la nivelul calitativ precar al gislaţiei în acest domeniu, însă, până în prezent, ni- respectivelor reglementări normative. ciunul nu a fost prezentat Parlamentului. Reprezen- Adoptarea în 1994 a Legii RM nr.45 cu privire la tantul Ministerului Justiţiei în fi ecare an comunică activitatea operativă de investigaţii s-a dovedit a fi Comisiei indicate a Parlamentului despre activita- mai degrabă un colac de salvare pentru moment tea grupului de lucru de elaborare a modifi cărilor şi decât o armă puternică pentru apărarea securităţii completărilor în actele legislative corespunzătoare, tânărului nostru stat şi al drepturilor şi intereselor însă din cauza diverselor viziuni contradictorii pro- legitime ale cetăţeanului contra noii criminalităţi. iectul nu a fost defi nitivat. Rigorile statului de drept spre care aspiră Repu- Metodologia cercetării derivă din obiectul, sco- blica Moldova au pus în evidenţă multiple carenţe pul şi sarcinile cercetării. Studiul reprezintă o sinte- ale legii indicate, fi ind în cele din urmă contestate ză a gândirii teoretico-practice asupra evoluţiei şi la CEDO de către un grup de apărători ai drepturilor defi nirii măsurilor speciale de investigaţii. cetăţeanului [1]. Obiectul cauzei a fost lipsa în Le- Rezultate obţinute şi discuţii. Valoarea socială gea nr.45 din 12.04 1994 cu privire la activitatea ope- a măsurilor speciale de investigaţie pentru conso- rativă a sufi cientelor garanţii împotriva unor even- lidarea şi apărarea statului de drept împotriva fe- tuale abuzuri privind aplicarea măsurilor operative nomenului infracţional poate fi asociată cu impor- (speciale) de investigaţie, nefi ind raportat vreun caz tanţa armelor pentru sistemul de apărare al ţării concret de abuz. Curtea a confi rmat faptul lipsei ga- împotriva duşmanului. ranţiilor sufi ciente împotriva eventualelor abuzuri, De aceea, amploarea şi diversifi carea fenomenu- recomandând ca acestea să fi e înlăturate, dar nu a lui infracţional, în general, precum şi a criminalităţii spus nimic referitor la aplicarea măsurilor specia-

164 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW le de investigaţie în vederea realizării sarcinilor de de investigaţie care ar putea să dea rezultate vero- prevenire şi curmare a infracţiunilor, adică în afara simile despre evoluţia actului criminal ce ar permite limitelor urmăririi penale. nu doar curmarea lui, dar şi tragerea la răspundere a Ca reacţie la observaţiile CEDO în 2012 a fost vinovaţilor pentru actele preparatorii. Cu alte cuvin- reformat cadrul normativ privind investigaţiile spe- te, omorul la comandă sau actul terorist, spre exem- ciale, fi ind adoptată o nouă lege specială şi, totoda- plu, trebuie mai întâi să se producă, după care să fi e tă, completat CPP cu un şir de măsuri speciale de pornită urmărirea penală şi tocmai după întrunirea investigaţie în calitate de procedee probatorii noi altor câteva condiţii va fi posibil de realizat măsuri- menite să satisfacă necesitatea probării unor genuri le speciale efi ciente pentru obţinerea informaţiilor. de infracţiuni [2]. Este important să menţionăm că Evident că aceste informaţii vor fi utile doar pentru reforma investigaţiilor speciale s-a produs practic descoperirea şi cercetarea infracţiunilor, nu şi pen- în aceleaşi condiţii ca şi adoptarea legii anterioare, tru prevenirea şi curmarea lor. fără dezbateri ştiinţifi ce şi cu un defi cit încă prea Remarcăm şi faptul că reforma din 2012 a creat mare de literatură de specialitate, puţinele cercetări condiţii favorabile pentru mediul criminal naţional şi observaţii care reuşiseră totuşi să vadă lumina şi transnaţional, devenind extrem de difi cilă comba- tiparului rămânând şi ele oculte pentru autorii res- terea infracţiunilor, în primul rând, legate de corup-

pectivului proiect de lege. ţie, cele contra securităţii şi ordinii publice, trafi c de jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG Reformele juridice din 2012 privind reglementa- substanţe narcotice, psihotrope şi radioactive, trafi c rea măsurilor speciale de investigaţie, operate atât de arme, omor la comandă şi, nu în ultimul rând, la nivelul legilor speciale, cât și şi la cel al Codului de a celor economice. Apropo, furtul miliardului a de- zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz procedură penală, au urmărit în general să satisfacă venit posibil nu înainte, ci după respectiva reformă, remarca CEDO cu privire la introducerea în legislaţia după ce serviciile speciale de investigaţie, inclusiv naţională a unor garanţii care să excludă eventuale- cele din subordinea MAI, SIS, CNA, au fost lipsite le abuzuri în vederea aplicării măsurilor speciale de de cele mai efi ciente instrumente juridice de obţi- investigaţii, fără a se ţine cont de valoroasele sarcini nere a informaţiei. În schimb, cetăţeanul Republicii indicate mai sus. Moldova, rămânând cu buzunarele goale, se poate În loc să fi e identifi cate, formulate şi introduse mândri că-i sunt „garantate” drepturile contra even- în lege discutatele garanţii, s-a procedat mai sim- tualelor abuzuri privind aplicarea măsurilor specia- plu, serviciile speciale pur şi simplu au fost lipsite le de investigaţie. de dreptul de a aplica măsurile efi ciente în afara Citim din memorie afi rmaţiile unui judecător al urmăririi penale. Altfel spus, ofi ţerii de investigaţie CSJ făcute cu câţiva ani în urmă în cadrul unui ate- au rămas împovăraţi cu aceleaşi sarcini extrem de lier de lucru pe problemele activităţii speciale de valoroase pentru întreaga societate, doar că, din fri- investigaţie: un ofi ţer operativ iscusit întotdeauna va ca unor eventuale abuzuri, li s-au luat cele mai efi ci- găsi modalităţi cum să ocolească legea şi să aplice ente instrumente juridice de realizare a lor. măsurile speciale necesare pentru documentarea in- Concretizăm că până în 2012, adică până la re- fracţiunilor. Era un judecător cu experienţă, iar cu- forma activităţii speciale de investigaţii, întregul set vintele rostite aveau greutatea dânsului. Ştia magis- de măsuri speciale a fost posibil de aplicat pentru tratul cum şi cui să facă dreptate şi spusele sale erau realizarea tuturor sarcinilor activităţii speciale de in- poate pline de adevăr, numai că, cel puţin pentru vestigaţii (prevenirea, curmarea, cercetarea infracţi- noi, rămâne confuză arhitectura statului de drept unilor, asigurarea securităţii statului etc.), iar după bazat pe iscusinţe de ocolire a legii. respectiva reformă întregul potenţial anticrimino- În acest context, se iscă întrebarea fi rească – cu gen a rămas nevalorifi cat, mai exact a fost apreciat ce mesaj trebuie să venim noi, dascălii, în faţa stu- doar în privinţa unei singure sarcini posibil de înde- denţilor, viitori apărători ai ordinii de drept? Le vom plinit doar în limitele urmăririi penale – descope- spune cum să respecte legea sau să-i învăţăm să rirea şi cercetarea infracţiunilor. Astfel, dacă nu s-a gândească combinaţii şi modalităţi de ocolire a legii pornit urmărirea penală, adică nu s-a comis încă in- pentru realizarea sarcinilor legate de culegerea in- fracţiunea, nu pot fi realizate nici măsurile speciale formaţiilor corespunzătoare şi acţionarea promptă

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 165 în vederea curmării şi neadmiterii infracţiunilor şi a Conform observaţiilor unor cercetători, în ultima faptelor care ar pune în pericol securitatea statului. perioadă foarte rar se întâlnesc cazuri în care lipsesc Probabil, în activitatea practică astfel de com- înregistrările audio-video obţinute până la pornirea binaţii sunt la ordinea zilei, însă apare întrebarea urmăririi penale şi tot la fel de rar se întâlnesc cazuri fi rească: ce valoare pot avea materialele obţinute în care astfel de probe să nu fi e contestate de către prin ocolirea legii şi mai ales în cazul când acestea apărare într-o formă sau alta [10]. sunt puse la baza învinuirii în calitate de probe, ori Poziţia instanţelor de judecată în aprecierea aprecierea lor se face tot prin interpretări de ocolire probelor obţinute prin modalităţi de ocolire a legii a legii în funcţie de statutul politico-social al celui este neunitară, de obicei, instanţele de fond şi de inculpa? Legea spune expres că rezultatele obţinu- apel susţin că acţiunile de documentare descrise te prin realizarea măsurilor speciale de investigaţie anterior sunt perfect legale, şi pretenţiile apărării pot avea valoare probantă dacă au fost efectuate sunt doar nişte alegaţii ce fac parte din strategia de în cadrul unei cauze penale (art.24) [9]. Respectiv, apărare, iar instanţa de recurs în unele cazuri susţi- dacă materialele au fost acumulate în afara cauzei ne poziţia instanţelor inferioare [4], în alte cazuri, le penale, adică până la pornirea urmăririi penale, ele consideră inadmisibile şi le declară nule [6]. nu pot servi în calitatea de probe. Refl ectând asupra efectelor reformei amintite jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG Din conţinutul unor hotărâri de judecată pro- mai sus, prin care s-a schimbat vectorul politicii nunţate pe cazuri de corupţie ne putem da seama investigaţiilor speciale – dintr-o activitate informa- că ofi ţerii de investigaţie, neavând instrumente le- tivă în una probatorie, putem spune că la prima zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz gale de a documenta acţiunile infracţionale până la vedere această schimbare de accente s-ar părea pornirea urmăririi penale, recurg la dotarea cu mij- foarte plauzibilă, deoarece la acţiunile procesuale loace tehnice de înregistrare a martorului denun- tradiţionale s-au adăugat un şir de alte acţiuni noi ţător pentru verifi carea respectivelor declaraţii şi, care oferă mai multe oportunităţi de acumulare a ulterior, dacă este cazul, pornesc urmărirea penală. probelor. Realitatea însă nu este la fel de previzibilă, Pentru că o astfel de practică nu este tocmai legală dat fi ind faptul că probele pot fi acumulate doar în ofi ţerii de investigaţie îl învaţă pe respectivul mar- cadrul urmăririi penale, iar realizarea noilor acţiuni tor să mintă, adică să susţină că a acţionat fără su- de urmărire penală după pornirea urmăririi penale, pravegherea organelor de stat şi că mijloacele teh- adică după comiterea infracţiunii, nu întotdeauna nice de înregistrare îi aparţin. După runda reuşită de îşi găsesc rostul. negocieri supravegheate dintre martor şi persoana Reforma juridică a activităţii speciale de investi- suspectă, martorul vine şi face din nou o sesizare, gaţie şi măsurilor speciale de investigaţie a generat dar considerată ca fi ind făcută pentru întâia oară, la şi alte probleme majore care pun în difi cultate în- care alipeşte materialele audio-video din care rezul- ţelegerea unitară a conţinutului actului normativ. tă că persoana denunţată a comis actul infracţional, Pornind de la incertitudinea noţiunii de activitate ceea ce constituie temei pentru pornirea urmăririi specială de investigaţie, tratată diferit în legi diferite, penale. Deja în cadrul urmăririi penale se realizează şi continuând cu neclaritatea statutului subiecţilor măsurile speciale de investigaţie corespunzătoare învestiţi cu dreptul de realizare a măsurilor speciale, care permit documentarea ulterioarelor acţiuni de statutul juridic al măsurilor speciale de investigaţie, corupţie şi reţinerea bănuitului. În acest fel, vinovă- conţinutul, limitele de realizare şi metodologia lor ţia persoanei este argumentată ca fi ind ruptă din de aplicare. context, din dosare lipsind probele referitoare la Rămâne nesoluţionată până la capăt problema prima întâlnire reală dintre martor şi suspect la care utilizării sau valorifi cării rezultatelor obţinute prin nu se exclud provocările. realizarea măsurilor speciale de investigaţii care, Nu spunem că astfel de practici de documenta- în viziunea noastră, este una crucială pentru pro- re a infracţiunilor de corupţie au devenit o legitate cesul probator, ţinând cont, pe de o parte, de per- pentru sistemul de drept naţional, însă acestea se fecţionarea continuă a actului infracţional, sporirea potrivesc perfect şi la documentarea trafi cului de nivelului intelectual al infractorului şi dezvoltarea substanţe narcotice, psihotrope, arme, muniţii etc. permanentă a tehnologiilor aplicate, şi, pe de altă

166 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW parte, de cerinţele tot mai avansate ce vizează statul - organizarea conferinţelor ştiinţifi ce naţionale de drept. şi internaţionale cu tematica măsurilor speciale de În concluzie la cele menţionate mai sus, speci- investigaţii cu participarea judecătorilor, procuro- fi căm că valoarea socială a măsurilor speciale de rilor, ofi ţerilor de investigaţie, ofi ţerilor de urmărire investigaţie efectuate de poliţie în luptă cu crimina- penală, avocaţilor, cercetătorilor şi colaboratorilor litatea se exprimă prin realizarea tuturor sarcinilor ştiinţifi ci; prevăzute de lege: prevenirea, curmarea, cercetarea - identifi carea bunelor practici în materia măsuri- infracţiunilor, asigurarea securităţii statului, identi- lor speciale de investigaţie şi promovarea lor în pro- fi carea şi căutarea persoanelor vinovate de comi- gramele de instruire iniţială şi continuă a ofi ţerilor terea infracţiunilor şi a celor care se sustrag de la serviciilor speciale de investigaţie; răspundere penală, căutarea persoanelor dispărute. - efectuarea cât mai urgentă a schimbărilor ne- Îndeplinirea acestor sarcini au un rol foarte impor- cesare la nivel legislativ astfel încât ofi ţerii de in- tant, necesar şi util pentru statul de drept spre care vestigaţii să poată aplica întreg spectrul de măsuri aspiră să devină şi Republica Moldova, iar valorifi ca- speciale de investigaţii pentru realizarea tuturor rea insufi cientă a măsurilor speciale de investigaţie sarcinilor care le revin; poate crea probleme serioase pentru viitorul pros- - elaborarea instrucţiunilor departamentale şi

per al ţării noastre. interdepartamentale cu privire la realizarea măsuri- jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG Reforma activităţii speciale de investigaţie din lor speciale de investigaţie în vederea documentării 2012 a subestimat valoarea socială şi potenţialul anti- diferitor genuri de infracţiuni. criminogen al măsurilor speciale de investigaţie, pro- REFERINŢE zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz ducând şi astăzi efecte negative asupra combaterii 1. Cauza Iordachi şi alţii contra Moldovei din criminalităţii, serviciile speciale de investigaţie fi ind 10.02.2009. practic în imposibilitate legală de a-şi realiza sarcinile 2. Codul de procedură penală al Republicii Mol- de prevenire şi curmare a infracţiunilor, de culegere a dova nr.122-XV din 14.03.2003. informaţiilor despre posibile evenimente şi acţiuni ce 3. Codul de Procedură Penală al României din ar putea pune în pericol securitatea statului. 2010 (art.138). Aplicarea unor practici de ocolire a legii în ve- 4. Dosar nr 1ra-1201/2017 08.09.2017 Curtea derea combaterii criminalităţii nu este compatibilă Supremă de Justiţie. cu rigorile statului de drept, este o practică nesănă- 5. Dosar nr 1ra-265/2016 din 05.10.2016 Curtea toasă, cu un mod de gândire abuziv ce prezintă o Supremă de Justiţie. ameninţare reală la adresa drepturilor şi libertăţilor 6. Dosar nr 1ra-938/2016 din 05.10.2016 Curtea cetăţeanului Republicii Moldova. Supremă de Justiţie. Recomandările de rigoare care se impun, în te- meiul prezentului demers știinţifi c, sunt: 7. MAIOR, G.,C. Un război al minţii, Intelligence, - încurajarea proiectelor de cercetare în dome- servicii de informaţii şi cunoaştere strategică in secolul niul activităţii speciale de investigaţii ce ar permi- XXI, Ed. RAO, Bucureşti, 2011, p. 10. te soluţionarea multiplelor probleme care există 8. Hotărârea CEDO din 14 septembrie 2009 în referitoare la statutul juridic al măsurilor speciale cauza „Iordachi şi alţii contra Moldovei” [on-line]. de investigaţie, al subiecţilor care realizează aceste Disponibil: h p://jus ce.md/fi le/CEDO_judgments/ măsuri, conţinutul şi limitele de realizare a măsu- Moldova/IORDACHI%20SI%20ALTII%20(ro).pdf . Vizi- rilor speciale, metodologia de aplicare a măsurilor tat: 18.03.2019. speciale; 9. Legea RM nr.59 din 29.03.2012 cu privire la - valorifi carea informaţiilor obţinute prin realiza- activitatea specială de investigaţie. rea diferitor categorii de măsuri speciale de inves- 10. TIMOCE, M. Interceptările audio-video rea- tigaţii; lizate anterior începerii urmăririi penale nu pot con- - determinarea exactă a răspunderii subiecţilor stitui mijloace de proba în procesul penal. (http:// care încalcă intenţionat legea la realizarea măsurilor www.iordachescu-law.ro/Studii-de-caz/Interceptarile-au- speciale de investigaţii etc. dio-video-realizate-anterior-inceperii-urmaririi-penale-

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 167 nu-pot-constitui-mijloace-de-proba-in-procesul-penal--- sarcinilor activităţii speciale de investigaţie, fi ind avocat-Milu-Constantin-TIMOCE--eID86.html - vizitat la vorba despre prevenirea şi curmarea infracţiunilor, 12.03.2019) culegerea informaţiilor despre posibile evenimen- 11. Ordinul ministrului justiţiei nr. 288, din 3 te şi acţiuni ce ar putea pune în pericol securitatea iulie 2015, cu privire la formarea grupului de lucru statului. interdepartamental pentru elaborarea propunerilor Cuvinte-cheie: activitate specială de investigaţii; de modifi care și completare a actelor legislative ce măsuri speciale de investigaţii; utilizare rezultate; teh- vizează activitatea specială de investigaţii. nici speciale de investigare; metode; sarcini; infracţiu- 12. Recomandarea (2005) 10 a Comitetului de ne; răspundere penală; temei; proces penal; urmărire Miniştri al Consiliului Europei; Protocolul al doilea al penală; probe. Convenţiei europene de asistenţă juridică în mate- rie penală Nr. 1959 din 20.04.1959. ABSTRACT 13. Закон РФ об оперативно-розыскной The Social Value of Special Investigative деятельности от 12.08.1995 N 144-ФЗ (ст.6). Measures carried out by the Police in the Fight 14. Закон Украины oб оперативно-розыскной Against Crime. The article highlights the social va- деятельности от 18.02.1992 № 2135-XII (ст.8). lue of the special investigative measures carried out

jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG 15. Уголовный процессуальный кодекс Украи- by the investigating offi cers of the General Police ны (УПКУ, УПК) от 13.04.2012 № 4651-VI (ст.246). Inspectorate subordinated to the Ministry of Inter-

zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz nal Aff airs of the Republic of Moldova. There is an REZUMAT alarm signal on the negative eff ects that the reform of the special investigation activity of 2012 on the Valoarea socială a măsurilor speciale de in- consolidation of the rule of law and the protection vestigaţii efectuate de poliţie în lupta cu cri- of the rights and legitimate interests of the citizen minalitatea. În articol este scoasă în evidenţă va- still produces. The diffi culties encountered by the loarea socială a măsurilor speciale de investigaţie investigating offi cers in carrying out the tasks of realizate de ofi ţerii de investigaţie ai Inspectoratu- the special investigative activity are highlighted, lui General al Poliţiei din subordinea Ministerului the matter being about the prevention and cessati- Afacerilor Interne al Republicii Moldova. Este tras on of crimes, gathering information about possible un semnal de alarmă asupra efectelor negative pe events and actions that could endanger the securi- care le produce şi astăzi reforma activităţii speciale ty of the state. de investigaţie din 2012 asupra consolidării statului Keywords: special investigative activity; special de drept şi ocrotirii drepturilor şi intereselor legiti- investigative measures; use results; special investigati- me ale cetăţeanului. Sunt evidenţiate difi cultăţi pe ve techniques; methods; tasks; crime; criminal liability; care le întâmpină ofi ţerii de investigaţii la realizarea cause; criminal trial; criminal prosecution; evidence.

168 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW CZU: 343.352:341 S

VLADISLAV GALEMBA,

| ASISTENT UNIVERSITAR, CATEDRA ,,INSTRUIRE MILITARĂ ȘI INTERVENŢIE jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG PROFESIONALĂ”, A CADEMIA ,,ȘTEFAN CEL MARE” A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA, COMISAR PRINCIPAL

zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz

NTRODUCERE. FAPTUL CĂ FENOMENUL CORUPŢIEI A EXIS- Conţinutul de bază. Corupţia are un impact ne- ITAT DIN CELE MAI VECHI TIMPURI, CONSTITUIND, PÂNĂ ÎN gativ foarte puternic asupra tuturor păturilor şi ca- PREZENT, UNUL DINTRE CELE MAI GRAVE ŞI MAI RĂSPÂNDITE COM- tegoriilor sociale, începând cu pensionarii, cărora, PORTAMENTE DELICTUALE ALE FUNCŢIONARILOR, ESTE O AFIRMA- dat fi ind impactul fenomenului asupra economiei, ŢIE SITUATĂ LA LIMITA BANALITĂŢII. OR, ÎN ŢARA NOASTRĂ, UNDE nu li se poate asigura un nivel decent de existenţă, şi DESPRE CORUPŢIE SE VORBEŞTE ÎN PERMA NENŢĂ ŞI DE LA CELE MAI terminând cu demnitarii de cel mai înalt rang, care, ÎNALTE TRIBUNE, UN STUDIU APROFUNDAT PRIVIND ACEASTĂ TEMĂ, chiar și atunci când nu sunt implicaţi direct în acti- VORBA LUI CARAGIALE, „LIPSEŞTE CU DESĂVÂRŞIRE” DEOCAMDATĂ. vităţi de corupţie, au totuşi o puternică infl uenţă asupra acestui fenomen, în virtutea poziţiei lor poli- Acest lucru se întâmplă, probabil, şi din cauza că tice, sociale, morale şi a diverselor relaţii de serviciu, cea mai mare parte a eforturilor şi resurselor sunt amicale etc. pe care le au în cadrul exercitării puterii. îndreptate (cel puţin, aşa se susţine) spre găsirea şi Cei antrenaţi nemijlocit în activităţi de combate- pedepsirea celor care au săvârşit fărădelegi ce fac re a corupţiei ar putea lua cunoştinţă astfel cu mai parte din catego ria aşa-numitelor „infracţiuni de co- multe opinii şi soluţii în domeniu, selectându-le şi rupţie“. Astfel, se comite o gravă şi prin cipală eroare, aplicându-le pe cele optime, adică pe cele care ar deoarece infracţiunile care sunt depistate (de altfel, da un rezultat real, în termene reduse şi cu maximă mult prea puţine şi nu întotdeauna conţinând ade- economie de resurse morale, materiale şi umane. vărate fapte de corupţie) constituie doar vârful ais- De asemenea, este necesară evidenţierea nea- bergului, principalele acte şi activităţi „în domeniu“ junsurilor şi imperfec ţiunii metodelor, principiilor de obicei nefi ind scoase la iveală. şi normelor juridico-administrative aplicate în pre- În virtutea considerentelor expuse, lupta împo- zent. Se propune şi îmbunătăţirea cadrului norma- triva corupţiei ar trebui să pornească de la profi laxia tiv existent, pentru a determina aplicarea efi cientă şi contracararea fenomenului ca atare, de la baza a normelor de drept şi a elimina textele cu interpre- acestuia, adică de la evidenţierea condiţiilor care îl tare ambiguă şi cu posibilităţi de ocolire (eludare) a provoacă, continuând cu ulterioare eforturi şi acţi- legii şi de evitare a răspunderii. uni îndreptate spre eliminarea acestor condiţii.

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 169 Printre scopurile urmărite se numără şi acordarea Spre regret însă nouăzeci la sută din ceea ce se de ajutor atât celor care în activitatea lor de zi cu zi se discută şi se dă publicităţii are foarte puţine tangen- ciocnesc de diferite aspecte ale fenome nului corupţi- ţe cu ceea ce constituie adevărata corupţie, privită ei, cât şi celor care abia încearcă să se integreze în via- nu numai ca un fapt antisocial şi imoral, ci şi ca un ţa socie tăţii şi pentru care pericolul corupţiei încă nu complex de fenomene şi activităţi ce împing statul este evident, dar care pot lesne nimeri sub infl uenţa şi societatea în ansamblu spre o situaţie de criză şi multiplelor sale forme. Astfel, printre cei care trebuie impas din care va fi (dacă nu este deja) foarte greu să afl e cât mai multe lucruri importante despre co- de găsit o cale de ieşire. rupţie se numără, în primul rând, elevii şi studenţii. Chiar şi în cadrul organelor de drept există puţini Şi nu numai cei care studiază dreptul, deoa rece co- specialişti care cu nosc în profunzime fenomenul rupţia vizează nu numai organele de drept, ci toate corupţiei sub aspectele sale penale şi criminologi- organele şi struc turile unde se desfăşoară activităţi ce. Cauza acestei stări de lucruri constă, în primul cu caracter public şi de interes comun. rând, în lipsa unei instruiri aprofunda te în domeniu În ultimul timp este indusă ideea că lupta împo- și a unei practici efi ciente de combatere a feno- triva corupţiei a ajuns la apogeu, la crearea acestei menului, precum şi în lipsa acută de material teo- impresii generale contribuind în mod prioritar mul- retic în domeniu. jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG tiplele declaraţii și luări de atitudine în acest sens Cauzele apariţiei corupţiei ale unor înalţi demnitari din Republica Moldova, Corupţia este un fenomen complex, multistruc- precum și ale unor persoane abilitate cu contraca- tural şi multidimensional, un fenomen economic, zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz rarea fenomenului. Însă, cu toate așa-zisele „demas- social şi politic, a cărui complexitate este determi- cări”, nu au fost întreprinse acţiuni efi ciente care ar nată de diverse cauze, care pot fi grupate în: econo- da rezultate vizibile în această privinţă și, probabil, mice, instituţionale, de ordin legal, politice, sociale nici nu se vor întreprinde în viitorul apropiat. şi morale. Se întâmplă acest lucru nu numai din cauza mari- Cauzele economice rezidă în: costul ridicat al vie- lor difi cultăţi care intervin în lupta împotriva curupţiei, ţii, cu o tendinţă de creştere continuă; degradarea mai ales într-o ţară săracă precum este a noastră, economiei şi, ca efect, pauperizarea populaţiei; sa- unde cetăţenii aproape că și-au pierdut încrederea în lariile joase, plătite cu întârziere, ale funcţionarilor autorităţi și s-au împăcat cu gândul că nimic nu mai publici; bugetul de stat neviabil; suprareglementa- poate fi schimbat. Printre cauzele care fac să persiste rea sectorului privat. fenomenul se numără, în primul rând, recunoașterea Cauzele instituţionale cuprind: politica de cadre lui, utilizarea unor metode de combatere inefi ciente defectuoasă; promovarea în posturi de răspundere sau care produc doar rezultate de moment şi, adesea, a unor persoane incompetente şi corupte; lipsa de nedorinţa de a i se opune și toleranţa pe care o mani- transparenţă în activitatea administraţiei publice festă autorităţile publice în această privinţă. centrale şi locale, în organele de drept; libertatea Părerile şi opiniile existente, la nivelul percepţiilor excesivă acordată factorilor de decizie; posibilitatea comune, referitor la co rupţi creează impresia că în redusă de demascare a persoanelor corupte; înzes- acest domeniu totul este clar, totul este la su prafaţă, trarea insufi cientă a organelor de drept cu mijloace toţi cunosc fenomenul şi toţi luptă cu el. Această tehnice; lipsa de resurse umane, logistice şi de tac- impresie este ali mentată nu numai de discuţiile par- tici efi ciente. ticulare sau de unele zvonuri care cir culă periodic Cauzele de ordin legal rezidă în lacunele existen- în societate, ci şi de atitudinea mijloacelor de infor- te în legislaţie, în lipsa unor mecanisme efi ciente de mare în masă. În „admirarea fenomenului corupţiei, executare a acesteia. mass-media a găsit o temă care poate fi exploatată Cauzele politice constau în: lipsa de voinţă şi la nesfârşit şi ale cărei dividende, atât pentru ea, de responsabilitate politică; existenţa unor factori cât şi pentru cei care o folosesc (şi întreţin) pentru realizarea scopurilor lor (nu întotdeauna oneste şi interni şi externi care impun interesele de grup la luarea unor decizii; nesoluţionarea problemei raioa- curate) sunt destul de considerabile”1. nelor de Est; erorile comise în procesul de realizare a 1 Gurin V., Pascaru V., Ilie S. ș.a., Corupţia, Chișinău, Editura reformelor economice şi sociale; concurenţa politi- Arc, 2000, p.11.

170 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW că neloială; trafi cul de infl uenţă asupra mass-media În activitatea executivului, corupţia are drept şi organelor de drept. efect calitatea diminuată a administraţiei publice; Cauzele sociale şi morale ţin de cultură, menta- un sistem de decizii neofi ciale; legături strânse între litate, tradiţii de activitate corupţională în organe- crima organizată, funcţionarii publici şi politicienii le puterii şi de drept şi constau în: dezintegrarea şi corupţi etc. demoralizarea societăţii; informarea insufi cientă a Efectele corupţiei se exteriorizează şi în relaţiile societăţii civile; apatia şi pasivitatea civică; toleranţa internaţionale, manifestându-se prin comporta- publică; polarizarea socială; dependenţa mijloace- mentul incompetent, iresponsabil, provocator şi lor de informare în masă. subiectiv-convenţional al persoanelor cu funcţii Multitudinea cauzelor corupţiei determină diver- de răspundere care, în relaţiile cu parteneri străini, sitatea sferelor afectate şi complexitatea acţiunilor promovează în mod prioritar interesele personale şi necesare prevenirii şi combaterii acestui fenomen2. corporative în raport cu interesele naţionale, ceea Consecinţele corupţiei ce subminează iremediabil imaginea şi credibilita- Datele statistice ofi ciale, precum şi cele prezenta- tea ţării în calitatea sa de partener în relaţii interna- te de organizaţiile nonguvernamentale specializate ţionale3. în domeniu, rezultatele cercetărilor ştiinţifi ce, socio- Asigurarea unui răspuns efi cient la corupţie criminologice, informaţiile organelor de drept, da- prin intermediul dreptului penal jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG tele statisticii judiciare, publicaţiile din mass-media Consiliul Europei, ONU și UE au instituit standar- impun constatarea faptului că fenomenul corupţiei de internaţionale pentru incriminarea corupţiei. a afectat domeniile: politic şi instituţional, econo- Multe state membre au introdus reforme legisla- zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz mic, judiciar şi de drept, de instruire şi educaţie, tive substanţiale ca răspuns la aceste standarde, de asistenţă socială şi medicală, investiţional şi de pentru efi cientizarea procedurilor și consolidarea comerţ internaţional, subminând grav statalitatea dispoziţiilor anticorupţie (acestea includ o mai bună Republicii Moldova. defi nire a infracţiunilor, aplicarea unor sancţiuni Impactul economic al corupţiei se manifestă în mai severe în unele cazuri și instaurarea unor pro- diverse moduri. Tergiversarea birocratică la întocmi- ceduri accelerate) 4. rea documentelor, incapacitatea statului de a asigura În ciuda acestor eforturi permanente, unele sta- securitatea producătorilor, lobbysmul, protecţionis- te membre se confruntă în continuare cu difi cultăţi. mul, trafi cul de infl uenţă, concurenţa neloială, regle- Prima analiză a punerii în aplicare de către statele mentările şi controalele de stat excesive, ce afectează membre a Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor Unite mecanismele economiei de piaţă şi libera concuren- împotriva corupţiei (UNCAC) evidenţiază o serie de ţă, descurajând potenţialii investitori şi iniţiativa de provocări. întreprinzător, duc la creşterea costului proiectelor Este extrem de important nu doar să existe publice, la diminuarea efi cienţei economice, la extin- dispoziţii juridice, ci și ca instituţiile însărcinate cu derea evaziunii fi scale, la reducerea plăţilor la buget aplicarea lor să funcţioneze într-o manieră efi cace şi la dezvoltarea economiei subterane. și imparţială. Este esenţial ca organele judiciare, de Efectele social-politice ale corupţiei se manifes- urmărire penală și de aplicare a legii să fi e indepen- tă prin degradarea funcţională, politică şi morală a dente și să dispună de fi nanţare, resurse umane, ca- autorităţilor publice centrale şi locale, care este o pacitatea tehnică și profesionalismul necesar. rezultantă a extinderii corupţiei politice prin dimi- 3 Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova pentru apro- nuarea competenţei politice transparente şi res- barea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a co- ponsabile, prin pauperizarea populaţiei şi creşterea rupţiei şi Planului de acţiuni pentru realizarea Strategiei tensiunii sociale. naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei nr.421-XV din 16.12.2004 // În Monitorul Ofi cial al Republicii Moldova nr.13-16/58 din 21.01.2005. 2 Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova pentru apro- barea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a co- 4 Semestrul European – Fișă tematică Lupta împotriva rupţiei şi Planului de acţiuni pentru realizarea Strategiei corupţiei, p.8-9. Poate fi accesat pe următorul link: https:// naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei nr.421-XV ec.europa.eu/info/sites/info/files/file_import/european- din 16.12.2004 // În Monitorul Ofi cial al Republicii Moldova semester_thematic-factsheet_fight-against-corruption_ nr.13-16/58 din 21.01.2005. ro.pdf, (vizitat la 04.06.2020)

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 171 Capacitatea unui sistem judiciar de a impune re intensă în urmărirea unor astfel de infracţiuni şi sancţiuni penale disuasive joacă un rol major de un mecanism efi cient de supraveghere deschisă în descurajare și face dovada unei politici efi cace de mod egal a statelor membre şi a statelor nemembre toleranţă zero faţă de corupţie. ale Consiliului Europei. Cadrul general de reglementare penală euro- De asemenea, în cadrul celui de-al 2-lea Summit peană a activităţii de combatere a infracţiunilor al şefi lor de state şi de guverne al Consiliului Euro- de corupţie pei de la Strasbourg, care şi-a ţinut lucrările în zilele Defi nirea concretă a fenomenului corupţiei şi de 10 şi 11 oc tombrie 1997, s-a decis să se caute şi întreprinderea acţiunilor combative de preîntâm- să se găsească răspunsuri comune împotriva pro- pinare, depistare şi contracarare a infracţiunilor de vocărilor apărute ca urmare a extinderii corupţiei şi corupţie s-au afl at permanent şi continuă să se afl e s-a adoptat un Plan de acţiuni vizând promovarea în atenţia organelor de conducere ale comunităţii cooperării în lupta împotriva corupţiei, incluzând europene ca una din cele mai importante condiţii legăturile sale cu crima organizată şi spălarea bani- de dezvoltare economică, socială şi politică a sta- lor şi a altor infracţiuni strâns legate de fenomenul telor membre ale Consiliului Europei şi ale Uniunii analizat, a împuternicit în special Comitetul Miniş- Europene. trilor să fi nalizeze rapid lucrările de elaborare a in- jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG Pentru prima dată noţiunea de corupţie la scară strumentelor juridice internaţionale, conform „Pro- 6 europeană a fost propusă de Grupul Multidisciplinar gramului de acţi uni împotriva corupţiei” . privind Corupţia, înfi inţat de Comitetul Mi niştrilor al Pe lângă aceasta, Rezoluţia 24 referitoare la zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz Consiliului Europei, care în anul 1994 a adoptat ur- cele 20 de principii directoare în lupta împotriva mătoarea defi niţie: „Co rupţia cuprinde comisioane corupţiei, adoptată la 6 noiembrie 1997 de către oculte şi toate celelalte demersuri care implică per- Comitetul Miniştri lor cu ocazia celei de-a 101-a sesi- soanele învestite cu funcţii publice sau private, care uni, a subliniat necesitatea fi nalizării rapide a elabo- şi-au încălcat obligaţiile ce decurg din calitatea lor rării mecanismelor juridice internaţionale în aplica- de funcţionari publici, de angajat privat, de agent rea Programului de acţiuni împotriva corupţiei. independent sau dintr-o relaţie de acest gen, în ve- Totodată, în cadrul celei de-a 102-a sesiuni a Co- derea obţinerii de avantaje ilicite, indiferent de ce mitetului Miniştrilor din 4 mai 1998, a fost adoptată natură, pentru ele însele sau pentru alţii”5. Rezoluţia 7 cu privire la autorizarea creării Acordului În luna noiembrie 1996, Comitetul Miniştrilor al parţial lărgit care stabileşte „Grupul de state împo- Consiliului Europei a adoptat Programul de acţiuni triva corupţiei — GRECO”, instituţie care are ca scop împotriva corupţiei, care a rezultat din recomandă- ameliorarea capacităţii membrilor săi de a lupta rile celei de-a 19-a Conferinţe a miniştrilor europeni împotriva corupţiei prin supravegherea punerii în ai justiţiei din anul 1994 de la La Valetta şi prin acest aplicare a angajamentelor lor în acest domeniu. act comunitatea europeană şi-a manifestat îngrijo- Toate aceste acţiuni concrete şi destul de chib- rarea referitor la extinderea fenomenului corupţiei zuite ale organismelor europene s-au încununat de şi, totodată, preocuparea ei în ceea ce priveşte in- succes la 27 ianuarie 1999 când, la Strasbourg, Con- tensifi carea luptei împotriva acestui fl agel al socie- siliul Europei a adoptat Convenţia penală privind 7 tăţii contemporane. corupţia . În acest act, pentru prima dată au fost su- În cadrul celei de-a 21-a Conferinţe a miniştrilor puse reglementării penale infracţiunile de corupţie europeni ai justiţiei, desfăşurată în anul 1997 la Pra- în sistemul european. ga, a fost adoptată Rezoluţia nr.1, care cere punerea Această Convenţie defi neşte corupţia în cele rapidă în aplicare a Programului amintit şi a reco- două modalităţi de săvârşire: corupere activă şi co- mandat, în special, elaborarea unei convenţii pe- rupere pasivă. nale privind corupţia, care să prevadă incriminarea coordonată a infracţiunilor de corupţie, o coopera- 6 Ibidem. 7 Convenţia penală privind corupţia (Strasbourg, 27 ianuarie 5 AVRAM, M., GURIN, V., DONCIU, A., Depistarea, cercetarea 1999). Poate fi accesată pe următorul link: https://cna.md/ și califi carea infracţiunilor de corupţie, Chișinău, Editura Arc, public/files/legislatie/conventia_penala_privind_corup- 2005, p.18. tia_.pdf, (vizitat la 05.06.2020).

172 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW Potrivit art.2 din Convenţie, corupţia activă este necuvenit sau promisiunea unui asemenea avantaj defi nită ca fi ind faptul săvârşit intenţionat de a pro- necuvenit care afectează exercitarea normală a unei pune, oferi sau da, direct sau indirect, orice avantaj funcţii sau comportamentul cerut benefi ciarului co- necuvenit unuia dintre agenţii publici, pentru el în- misionului ilicit sau al avantajului necuvenit sau al suşi sau pentru altcineva, pentru ca acesta să efec- promisiunii unui asemenea avantaj necuvenit10. tueze sau să se abţină de la efectuarea unui act în Evaluarea juridică și instituţională a fenome- exerciţiul funcţiei sale. nului corupţiei. Actele ce reglementează dome- Totodată, art.3 al Convenţiei indicate defi neş- niul anticorupţional te coruperea pasivă ca fapt săvârşit intenţionat de Deși comunitatea internaţională nu este una- unul dintre agenţii publici de a solicita sau primi, di- nimă asupra unei descrieri unice, complexe și de- rect sau indirect, orice avantaj necuvenit, pentru el fi nitive a corupţiei, există mai multe instrumente însuşi sau pentru oricine altcineva, sau de a accepta globale și regionale care defi nesc acest fenomen. o ofertă sau o promisiune a unui avantaj pentru a Numeroasele iniţiative întreprinse urmăresc să spri- efectua sau a se abţine de la efectu area unui act în jine depistarea, prevenirea și sancţionarea cauzelor exerciţiul funcţiilor sale. și cazurilor diferite de corupţie, în vederea eliminării De asemenea, Convenţia penală privind corup- sau atenuării efectelor negative și a pierderilor sufe-

ţia, în art.12, stabileşte şi infracţiu nea de trafi c de rite de către victime. jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG infl uenţă, care este defi nită ca act comis intenţionat La nivel european, trei sferturi dintre respondenţi de a propune, de a oferi sau de a da, direct sau in- (76%) consideră că fenomenul corupţiei este larg direct, orice avantaj necuvenit ca remunerare oricui răspândit în ţara lor. Grecia (99%), Italia (97%), Litua- zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz afi rmă sau confi rmă că este capabil să exercite o in- nia, Spania și Republica Cehă (95% în fi ecare în par- fl uenţă asupra luării deciziei de către oricare agent te) sunt ţările în care respondenţii înclină să crea- public, fi e că avantajul necuvenit este pentru el în- dă că fenomenul corupţiei este larg răspândit. Un suşi sau pentru altcineva, cât şi faptul de a solicita, sfert dintre europeni (26%), în comparaţie cu 29 %, de a primi sau accepta oferta sau promisiunea sub conform sondajului Eurobarometru 2011, conside- formă de remunerare pentru aşa-numita infl uenţă, ră că sunt afectaţi personal de corupţie în viaţa lor indiferent dacă infl uenţa este sau nu exercitată sau de zi cu zi. Cetăţenii din Spania și Grecia (63% în fi - dacă infl uenţa presupusă produce sau nu rezultatul ecare dintre cele două ţări), Cipru și România (57% scontat8. în fi ecare dintre cele două ţări) și Croaţia (55 %) în- În continuare, la 4 noiembrie 1999, Consiliul clină să spună că sunt afectaţi personal de corupţie; Europei a adoptat, la Strasbourg, următorul act de în timp ce în Danemarca (3%), Franţa și Germania proporţii în problema vizată, şi anume Convenţia ci- (6% în fi ecare dintre cele două ţări) este foarte puţin vilă privind corup ţia9, prin care stipulează că fi ecare probabil ca cetăţenii să afi rme acest lucru. Aproxi- parte va prevedea în dreptul său intern recursuri efi - mativ un european din doisprezece (8%) susţine ciente în favoarea persoanelor care au suferit preju- că s-a confruntat cu un caz de corupţie ori că a diciu rezultând dintr-un act de corupţie, pentru a le fost martor al unui astfel de caz în ultimele 12 luni. permite să-şi apere drepturile şi interesele, inclusiv Respondenţii din Lituania (25%), Slovacia (21%) și posibilitatea de a obţine despăgubiri. Polonia (16%) înclină să spună că s-au confruntat cu Convenţia indicată a propus defi niţia de corup- un caz de corupţie ori că au fost martori ai unui ast- ţie şi, în art.2, a indicat că, pentru scopul Conven- fel de caz, în timp ce în Finlanda și Danemarca (3% ţiei indicate, prin „corupţie” se înţelege faptul de a în fi ecare dintre cele două ţări), Malta și Regatul Unit solicita, de a oferi, de a da sau de a accepta, direct (4% în fi ecare dintre cele două ţări) este foarte puţin 11 sau indirect, un comision ilicit sau un alt avantaj probabil ca respondenţii să afi rme acest lucru . 10 AVRAM, M., GURIN, V., DONCIU, A., op.cit., p.19 8 Convenţia penală privind corupţia, op.cit. 11 Raport al Comisiei către Consiliul și Parlamen- 9 Convenţia civilă privind corupţia (Strasbourg, 4 noiembrie tul European. Raportul anticorupţie al UE, p.7. Poa- 1999). Poate fi accesată pe următorul link: http://www.pro- te fi accesat pe următorul link: https://eur-lex. curatura.md/fi le/Conventia%20europena%20civila%20pri- europa.eu/resource.html?uri=cellar:058aecf0-d9b7-11e3- vind%20coruptia.pdf, (vizitat la 03.06.2020). 8cd4-01aa75ed71a1.0005.04/DOC_2&format=PDF, (vizitat la 02.06.2020)

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 173 La nivel mondial, Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Prevenirea corupţiei Unite împotriva corupţiei (UNCAC) are, fără îndoială, Prevenirea reprezintă un pilon principal în lup- un rol aparte comparativ cu toate celelalte instrumen- ta împotriva corupţiei. Multe state membre au te. Supremaţia recunoscută a convenţiei derivă nu creat norme și instituţii specifi ce pentru a preveni doar din numărul și varietatea statelor părţi semnata- corupţia și a consolida integritatea în sectorul pu- re, dar și din extinderea, profunzimea, precum și efi - blic. cacitatea obligatorie și disuasivă atât a normelor, cât O provocare majoră pentru efi cacitatea măsu- și a mecanismelor sale de evaluare. Pe lângă UNCAC, rilor de prevenire constă în asigurarea faptului că tratat primus inter pares, alte acte internaţionale și regi- au la bază o diagnosticare atentă a riscurilor și a onale relevante în domeniul combaterii corupţiei, care vulnerabilităţilor. Măsurile de prevenire trebuie să sunt demne de menţionat, fără a lua în considerare o se axeze pe problemele pe care caută să le reme- anumită ordine, sunt următoarele: dieze și să fi e utilizate atunci când există o nevoie – Convenţia civilă privind corupţia a Consiliului reală. În caz contrar, ele se pot transforma într-un Europei; simplu exerciţiu birocratic. Fără o punere în aplicare – Convenţia penală privind corupţia a Consiliu- și o monitorizare corespunzătoare, chiar și cea mai lui Europei; complexă strategie de prevenire va rămâne pur for-

jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG – Convenţia Naţiunilor Unite împotriva mală și va avea un impact redus asupra incidenţei criminalităţii transnaţionale organizate (UNTOC); corupţiei. – Orientările Grupului Băncii Mondiale cu privi- O altă provocare este legată de fragmentare. zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz re la conformare în domeniul integrităţii; Adesea, măsurile de prevenire nu duc la rezultate – Convenţia OCDE privind combaterea mituirii vizibile dacă nu fac parte dintr-o abordare cuprin- funcţionarilor publici străini în tranzacţiile comerci- zătoare. De exemplu, instruirea cu scop de sensibi- ale internaţionale (Convenţia OCDE); lizare va avea un efect minor dacă angajaţii care se – Recomandarea OCDE pentru combaterea în confruntă cu dileme de integritate nu primesc în- continuare a mituirii funcţionarilor publici străini drumări și sprijin permanent sau dacă instruirea nu în tranzacţiile comerciale internaţionale, inclusiv este însoţită de reforme ale serviciului public care Anexa II la Ghidul de bune practici privind controlul să introducă recrutarea pe bază de merit sau rotaţia intern, etică și conformitate; personalului în cazul posturilor sensibile13. – Raportul UNODC de evaluare a Republicii În sfârșit, sunt importante asumarea și responsa- Moldova; bilitatea. Măsurile de prevenire pot să nu producă – Rezoluţia Comitetului de Miniștri al Consiliu- efectele dorite dacă nu există o direcţie clară din lui Europei: Acord privind constituirea Grupului de partea conducerii și dacă regulile nu sunt aplicate State de combatere a corupţiei; și pe teren. O strategie de prevenire efi cientă înce- – Rezoluţia Comitetului de Miniștri al Consiliu- pe cu luarea de măsuri prompte și proporţionale lui Europei: 20 de principii directoare pentru lupta în urma incidentelor, inclusiv de proceduri discipli- împotriva corupţiei; nare, dacă este cazul, însoţite de comunicare și de – Camera Internaţională de Comerţ (ICC), Nor- gestionarea apariţiilor în mass-media în funcţie de me privind combaterea corupţiei; sensibilitatea aspectelor implicate. – Orientările ICC cu privire la agenţi, intermedi- Mecanismele anticorupţie pe plan mondial ari și alte părţi terţe; Pe plan mondial, mecanismele anticorupţie sunt – Recomandarea CM/Rec (2014)7 a Consiliului elaborate şi promovate de diverse instituţii sau par- Europei privind protecţia avertizorilor de integritate; teneriate interstatale de rang global şi regional sau – Parteneriat împotriva corupţiei – Principii prin organizaţii non-guvernamentale14. Mecanis- pentru combaterea corupţiei, Iniţiativa Parteneriat mele globale centrate pe diminuarea fenomenului împotriva corupţiei (PACI); corupţiei sunt promovate de instituţii precum: – Transparency International, Principii corpora- tive pentru combaterea corupţiei12. 13 GAŢCAN, I., Teză de doctor, Corupţia ca fenomen social și mecanisme anticorupţie, Chișinău, 2015, p.105. 12 Raport al Comisiei către Consiliul și Parlamentul Euro- pean. Raportul anticorupţie al UE, op.cit., p.10. 14 Ibidem, p.107.

174 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW • Organizaţia Naţiunilor Unite, care are drept • Fondul Monetar Internaţional. Implicarea Fon- scop facilitarea cooperării în domeniul dreptului dului Monetar Internaţional în lupta împotriva co- internaţional, dezvoltării economice la nivel mon- rupţiei practic a început în anul 1997, prin emiterea dial, menţinerii securităţii internaţionale, asigurarea unei note explicative de către Consiliul Executiv al progresului social şi a drepturilor omului. Primele FMI, privind rolul FMI în chestiuni de guvernare, documente emise de ONU la sfârşitul secolului XX care include mecanisme anticorupţie şi politicile de şi începutul celui de-al XXI-lea secol, cu un impact transparenţă. Un pas important în lupta FMI contra deosebit în combaterea corupţiei, sunt următoare- corupţiei a fost elaborarea a două coduri de trans- le: Codul de conduită pentru responsabilii cu apli- parenţă: unul axat pe îmbunătăţirea politicilor fi sca- carea legilor (17 decembrie 1979); Declaraţia ONU le şi altul − pe îmbunătăţirea politicilor monetare18. împotriva corupţiei şi a mitei în tranzacţiile comer- • Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare ciale internaţionale (16 decembrie 1996); Declaraţia Economică (OCDE) este un parteneriat unic format ONU privind criminalitatea şi securitatea publică din 30 de state, în scopul de a răspunde provocări- (12 decembrie 1996); Convenţia Naţiunilor Unite lor economice, sociale, a celor ce ţin de globalizare. împotriva Corupţiei din 200315. • Forumul Global de Luptă împotriva Corupţiei • Biroul Naţiunilor Unite pentru Criminalitate şi are ca scop prevenirea și combaterea corupţiei la

Droguri (UNODC). Scopul principal al activităţilor scară globală. Acesta a fost creat pentru favorizarea jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG anticorupţie efectuate de către UNODC este de a discuţiilor privind cele mai bune practici anticorup- acorda statelor asistenţă practică pentru a-şi forma ţie şi schimbul de informaţii despre politicile, practi- capacitatea tehnică necesară punerii în aplicare a cile şi măsurile ce trebuiesc întreprinse19. zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz Convenţiei ONU împotriva corupţiei. Activităţile • Interpol, fondat în anul 1923, în prezent include se concentrează pe sprijinirea statelor membre în 186 de ţări membre, având drept scop facilitarea co- dezvoltarea politicilor anticorupţie şi a instituţiilor, operării judiciare dintre autorităţile şi serviciile care inclusiv a cadrului general de prevenire a corupţi- au atribuţii în prevenirea şi combaterea crimei orga- ei. Biroul Naţiunilor Unite pentru Criminalitate şi nizate. Grupul de experţi Interpol pentru corupţie Droguri s-a manifestat ca o instituţie internaţională (IGEC), creat în anul 1998, promovează înfi inţarea activă ce a dinamizat de-a lungul timpului lupta îm- Biroului Interpol Anticorupţie (IACO) şi facilitează potriva corupţiei la nivel internaţional, fi ind practic activitatea Academiei Internaţionale Anticorupţie principalul instrument al ONU pentru punerea în (IACA). aplicare a politicilor şi convenţiilor din domeniul • Asociaţia Internaţională a Autorităţilor Antico- 16 combaterii corupţiei . rupţie (IAACA), fondată în anul 2006, scopul căreia • Banca Mondială − prezintă fenomenul corupţi- este dezvoltarea cooperării la nivel internaţional ei drept un obstacol pentru dezvoltarea economică pentru implementarea Convenţiei Naţiunilor Unite şi socială şi promovează pe larg prevenirea corupţi- împotriva corupţiei; în prezent activitatea acesteia ei în cadrul proiectelor sale în vederea ajutării sta- se limitează doar la organizarea întrunirilor formale telor partenere. Institutul Băncii Mondiale sprijină între autorităţile anticorupţie20. programele de ameliorare a guvernării şi de control Concluzie. În ceea ce privește fenomenul corup- al corupţiei, în aproape 30 de ţări, în Africa sub-sa- ţiei, vom aminti un adevăr unanim acceptat potrivit hariană, America Latină, Europa de Est şi Centrală căruia urmărirea şi pedeapsa penală, sancţiunea Europa şi în Asia. Pentru a efi cientiza procesul de contravenţională sau disciplinară contra indivizilor dezvoltare în diferite state ale lumii, Banca Mondi- corupţi pot elimina delincventul, dar nu pot eradica ală a aprobat, în 2007, o nouă Strategie privind Gu- corupţia. În consecinţă, combaterea corupţiei poate vernarea şi Anticorupţia17.

15 Organizaţia Naţiunilor Unite. Poate fi accesat pe urmă- 18 Organizaţii internaţionale specializate în combaterea torul link: https://www.un.org/en/sections/what-we-do/ corupţiei. Poate fi accesat pe următorul link: http://www. index.html, (vizitat la 04.06.2020). anticorruptionday.org/actagainstcorruption/en/resources/, (vizitat la 04.06.2020). 16 Ibidem. 19 Ibidem. 17 Banca Mondială. Poate fi accesat pe următorul link: https://www.worldbank.org/, (vizitat la 04.06.2020). 20 GAŢCAN, I., op.cit., p.107.

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 175 fi realizată efi cient în situaţia în care, concomitent 4. AVRAM, M., GURIN, V., DONCIU, A. Depistarea, cu perfecţionarea cadrului legislativ, se va purcede cercetarea și califi carea infracţiunilor de corupţie, şi la redresarea economică, politică şi spirituală a Chișinău, Editura Arc, 2005; societăţii. 5. Convenţia penală privind corupţia (Stras- În prezent, problema corupţiei rămâne a fi una bourg, 27 ianuarie 1999). Poate fi accesată pe ur- dintre cele mai grave. Îngrijorările societăţii legate mătorul link: https://cna.md/public/fi les/legislatie/ de problema corupţiei sunt generate nu doar de re- conventia_penala_privind_coruptia_.pdf, (vizitat la levanţa ei, dar şi de pregnanţa politicilor şi acţiuni- 05.06.2020); lor realizate în scopul prevenirii acestui fl agel. 6. Convenţia civilă privind corupţia (Strasbourg, Extinderea fenomenului corupţiei în societate 4 noiembrie 1999). Poate fi accesată pe următo- duce inevitabil la încălcarea drepturilor omului, în rul link: http://www.procuratura.md/fi le/Conven- primul rând, ale populaţiei cu venituri scăzute, prin tia%20europena%20civila%20privind%20coruptia. restricţionarea accesului la serviciile publice şi prin pdf, (vizitat la 03.06.2020); împiedicarea acestora să-şi apere drepturile. Corup- 7. Raport al Comisiei către Consiliul și Parlamen- ţia poate redirecţiona resursele departe de progra- tul European. Raportul anticorupţie al UE, p.7. Poate mele sociale, cei săraci devenind din ce în ce mai fi accesat pe următorul link: https://eur-lex.europa. jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG marginalizaţi, iar simţul lor privind excluziunea soci- eu/resource.html?uri=cellar:058aecf0-d9b7-11e3- ală devenind din ce în ce mai acut. Corupţia devine 8cd4-01aa75ed71a1.0005.04/DOC_2&format=PDF, şi o cauză a migraţiei masive a tineretului − baza (vizitat la 02.06.2020); zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz forţei de muncă, determinând nedorinţa acestuia 8. GAŢCAN, I., Teză de doctor, Corupţia ca fe- de a se mai întoarce în ţara de baștină. nomen social și mecanisme anticorupţie, Chișinău, Corupţia a ameninţat stabilitatea și securitatea 2015; societăţilor, subminând instituţiile și valorile demo- 9. Organizaţia Naţiunilor Unite. Poate fi accesat cratice, valorile eticii și justiţiei, punând în pericol pe următorul link: https://www.un.org/en/sections/ dezvoltarea durabilă a statului de drept. Scopul in- what-we-do/index.html, (vizitat la 04.06.2020); strumentelor de drept internaţional este de a pune 10. Banca Mondială. Poate fi accesat pe urmă- în evidenţă subeictul corupţiei astfel încât acesta să torul link: https://www.worldbank.org/, (vizitat la devină drept problemă prioritară pentru societatea 04.06.2020); contemporană. 11. Organizaţii internaţionale specializate în REFERINŢE combaterea corupţiei. Poate fi accesat pe următorul 1. GURIN, V., PASCARU, V., ILIE, S. ș.a., Corupţia, link: http://www.anticorruptionday.org/actagainst- Chișinău, Editura Arc, 2000; corruption/en/resources/, (vizitat la 04.06.2020). 2. Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova pentru aprobarea Strategiei naţionale de preve- REZUMAT nire şi combatere a corupţiei şi Planului de acţiuni Sistemul standardelor internaţionale de pentru realizarea Strategiei naţionale de prevenire drept din domeniul luptei împotriva corupţiei. şi combatere a corupţiei nr.421-XV din 16.12.2004 Lupta împotriva criminalităţii şi corupţiei presupu- // În Monitorul Ofi cial al Republicii Moldova nr.13- ne măsuri concertate deopotrivă de prevenire şi de 16/58 din 21.01.2005; constrângere prin aplicarea de sancţiuni penale. Ni- 3. Semestrul European – Fișă tematică Lupta meni n-a găsit încă o soluţie cu efi cacitate garanta- împotriva corupţiei, p.8-9. Poate fi accesat pe ur- tă pentru reducerea şi, în cele din urmă, eliminarea mătorul link: https://ec.europa.eu/info/sites/info/ criminalităţii din viaţa societăţii. Eforturile deose- files/file_import/european-semester_thematic- bite ale comunităţilor internaţionale în acest sens factsheet_fi ght-against-corruption_ro.pdf, (vizitat trebuie să fi e susţinute de statele din întreaga lume la 04.06.2020);

176 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW prin intensifi carea cooperării în vederea asigurării the application of criminal sanctions. No one has funcţionării instrumentelor de drept internaţional, yet found a solution with guaranteed eff ective- care sunt esenţiale în lupta împotriva corupţiei. ness for reducing and ultimately eliminating crime Cuvinte-cheie: nivel mondial; fapte coruptibile; from society. The special eff orts of the international prevenire și combatere; cooperare internaţională; răs- communities in this regard must be supported by punderea juridică. the states around the world by stepping up coope- ration to ensure the functioning of instruments of ABSTRACT international law, which are essential in the fi ght against corruption. System of International Legal Standards in Keywords: global level; corruptible facts; preven- the Fight against Corruption. The fi ght against tion and control; international cooperation; legal lia- crime and corruption involves concentrated mea- bility. sures of both prevention and coercion through

jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG

zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 177 CZU: 343.522 E R M

EUGENIU PITERSCHI, DOCTORAND CADEMIA TEFAN CEL ARE A INISTERULUI jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG | , A ,,Ș M ” M AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA

zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz

NFRACŢIUNEA DE FALSIFICARE A PROBELOR, ÎN CALITATE DE dierea în cunoștinţă de cauză a datelor statistice în IFAPTĂ ANTISOCIALĂ ȘI VARIANTĂ NORMATIVĂ SEPARATĂ, NU acest sens, care indică asupra situaţiei real existente SE REGĂSEA ÎN LEGEA PENALĂ ANTERIOARĂ, DIN 1961. DATO- cu privire la evoluţia și extinderea acestei infracţiuni. RITĂ SCHIMBĂRILOR ȘI PROCESELOR DE REFORMARE PE CARE LE Încercând a depăși practica statornicită de realizare PARCURGE STATUL NOSTRU, ABIA ÎN 2002, ODATĂ CU ADOPTA- a demersurilor știinţifi ce prin operarea ostentativă REA NOULUI COD PENAL AL REPUBLICII MOLDOVA, CARE ESTE ȘI cu trimiteri doctrinare, vom desfășura cercetarea ACTUALMENTE ÎN VIGOARE, CU MODIFICĂRI ȘI COMPLETĂRI, A FOST dată bazându-ne pe realitatea obiectivă a practicii INSTITUITĂ, LA ART.310, DISPOZIŢIA NORMATIVĂ A INFRACŢIUNII judiciare privind sistematizarea infracţiunii de falsi- DE FALSIFICARE A PROBELOR, ÎNSOŢITĂ TOTODATĂ ȘI DE RĂSPUN- fi care a probelor. DEREA PENALĂ PENTRU COMITEREA ACESTEI INFRACŢIUNI. Scopul lucrării de faţă îl reprezintă informarea veridică a opiniei publice și a mediului știinţifi c Actualmente, varianta tipică normativă a în legătură cu pericolul pe care îl prezintă asupra infracţiunii de falsifi care a probelor este prevăzută societăţii atentarea la autenticitatea probelor într- sub forma a două modalităţi: un proces judiciar (civil și penal) prin analiza perti- – falsifi carea probelor în procesul civil de către nentă a evoluţiei și dinamicii acestor fapte antisoci- un participant la proces sau de către reprezentantul ale comise pe întreg teritoriul Republicii Moldova. acestuia; Materiale utilizate și metode aplicate – falsifi carea probelor în procesul penal de că- Materialele de bază utilizate la structurarea și tre persoana care efectuează urmărirea penală, pro- asamblarea știinţifi că a articolului dat sunt Legea curorul, sau de către apărătorul admis în procesul penală a Republicii Moldova, Codul de procedură penal. penală și Codul administrativ. Totodată, la realizarea Gradul de investigare a problemei la momen- prezentei lucrări s-a făcut trimitere la Comentariul tul actual, scopul cercetării aplicativ al Codului de procedură penală. La fel, a Motivul esenţial al analizei subiectului în discuţie fost acordată o atenţie sporită și materialelor care constă în necesitatea evidenţierii importanţei com- conţin elemente esenţiale și formează obiectul de baterii infracţiunii de falsifi care a probelor prin stu- bază al prezentului demers știinţifi c precum Legea

178 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW nr.137 din 03.07.2015 cu privire la mediere și unele conţinutului art.12 alin.(1) din cadrul aceluiași act lucrări doctrinare ale autorilor autohtoni. normativ, se elucidează că locul săvârşirii faptei se La elaborarea prezentului material știinţifi c au consideră locul unde a fost săvârşită acţiunea (inac- fost utilizate metoda analizei, metoda sintezei, me- ţiunea) prejudiciabilă, indiferent de timpul survenirii toda comparativă și deductivă, metoda istorică și urmărilor2. metoda empirică. În condiţiile descrise mai sus, se prezumă că Rezultate și discuţii locul (Nord, Sud, Vest și/sau Est) unde a fost co- Legea penală a Republicii Moldova se aplică pe misă infracţiunea de falsifi care a probelor repre- întreg teritoriul administrativ al ţării. Prevederile zintă și regiunea teritorial-administratică unde se Codului penal sunt obligatorii atât pentru cetăţenii vor desfășura complexul de măsuri speciale de moldoveni, cât și pentru alte persoane, cum ar fi investigaţii și urmărire penală în vederea descope- străinii, apatrizii etc. ririi faptei, inclusiv tragerea la răspundere penală a Prevederile Legii penale a Republii Moldova de- subiectului de drept conform art.310 CPRM. vin obligatorii în vederea respectării din momentul Pornind de la reperele de fapt și de drept intrării în vigoare sau publicării în Monitoruli Ofi cial. menţionate mai sus, vom preciza că cauzele penale Așadar, putem deduce că există două modalităţi de cu referire la falsifi carea probelor, în corespundere respectare a dispoziţiilor Codului peanl al Republi- cu art.40 alin.(1) din Codul de procedură penală al jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG cii Moldova: prin executarea de bunăvoie a aces- Republicii Moldova, se judecă de instanţa în raza te- tor prevederi sau, în cazul lipsei responsabilităţii ritorială a căreia a fost săvârşită infracţiunea. Dacă cetăţenilor, prin forţa de coerciţie de care dispune infracţiunea este continuă sau prelungită, cauza se zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz statul faţă de cei ce nu s-au conformat reglemen- judecă de instanţa în raza teritorială a căreia s-a con- tărilor legale. sumat ori a fost curmată infracţiunea3. Într-o altă ordine de idei, este de menţionat Astfel, în cadrul unui studiu aferent cazului că aplicarea legii penale în spaţiu constă în acti- cu privire la comiterea infracţiunii de falsifi care a vitatea de transpunere în practică a prescripţiilor probelor pe teritoriul Republicii Moldova, urmare sancţionatoare ale legii penale în funcţie de locul analizei, sistemaizării și calculării numărului total săvârșirii diferitor infracţiuni (Nord, Sud, Vest și/sau al infracţiunilor de falsifi care a probelor comise în Est) de către subiecţii de drept, care pot fi cetăţenii perioada 2002-2018 pe teritoriul ţării, s-au obţinut Republicii Moldova, străinii, apatrizii etc. rezultatele în ordinea următoare: Totodată, pentru a susţine temeinic aceste ar- Pe teritoriul mun. Chișinău au fost înregistrate gumente, vom porni de la faptul că art.11 alin.(1) cele mai multe infracţiuni de falsifi care a probelor – din Codul penal al Republicii Moldova stabilește 413 cauze penale, pe teritoriul mun. Bălţi – 19, în rai- expres procedura de sancţionare a făptuitorilor onul Ungheni – 17, Orhei – 16, Hâncești și Strășeni – care au admis săvârșirea unor acte ilegale pe teri- câte 14 cauze penale, Anenii Noi – 12, Cahul – 11, toriul Republicii Moldova. Astfel, în corespundere Taraclia – 11, Ialoveni – 9, Criuleni – 9, Edineţ – 7, cu norma juridică precitată, toate persoanele care Briceni – 7, Soroca – 7, Căușeni – 7, Comrat și Sânge- au săvârşit infracţiuni pe teritoriul Republicii Moldo- rei – câte 6 cauze penale, Călărași – 5, Telenești – 5, va urmează a fi trase la răspundere penală în confor- Râșcani – 5, Ocniţa – 5, Nisporeni și Fălești – câte 4 mitate cu CPRM1. cauze penale, Dondușeni – 3, Glodeni – 3, Drochia – La fel, în art.120 din Codul penal al Republicii 3, Ștefan Vodă – 3, Ceadâr-Lunga – 3, Florești – 3, Moldova, se constată că, prin teritoriul Republicii Dubăsari – 2, Leova – 2, Rezina – 2, Cimișlia – 2, Moldova şi teritoriul ţării se înţelege întinderea de pă- mânt şi apele cuprinse între frontierele Republicii Mol- 2 Codul penal al Republicii Moldova nr.985 din 18.04.2002 dova, cu subsolul şi spaţiul ei aerian, iar prin prisma // Monitorul Ofi cial nr.72-74 din 14.04.2009, în vigoare din 12.01.2019, art.120 și art.12 alin.(1). 3 1 Codul de procedură penală al Republicii Moldova Codul penal al Republicii Moldova nr.985 din 18.04.2002 nr.122 din 14.03.2003 // Monitorul Ofi cial nr.248-251 din // Monitorul Ofi cial nr.72-74 din 14.04.2009, în vigoare din 05.11.2013, în vigoare cu ultimele modifi cări și ajustări din 12.01.2019, art.11 alin.(1). 19.03.2019, art.40 alin.(1).

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 179 Cantemir – 1, Bender – 1, Vulcănești – 1, Astfel, dacă este să raportăm și să inserăm datele Șoldănești – 0. La Basarabeasca, la fel nu a fost înre- infracţionale reiterate mai sus la harta geografi că gistrată nici o cauză penală (nu a fost comisă nici o a Republicii Modlova în funcţie de zona teritorial- infracţiune) de falsifi care a probelor din anul 2002 și administrativă unde au fost comise infracţiunile de până în anul 2018. falsifi care a probelor în perioada 2002-2018, rezultă dimanica în ordinea expusă în Fig. 1.

jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG

zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz

Figura 1. Frecvenţa comiterii infracţiunii de falsifi care a probelor pe teritoriul Republicii Moldova Sursa: Elaborată de autor În lumina considerentelor de mai sus, în special a Roșu aprins redă nivelul cel mai ridicat și de risc prezentei diagrame sub forma hărţii Republicii Mol- în spaţiul teritorial unde au fost înregistrate cele mai dova, cu referire la frecvenţa comiterii infracţiunii multe cauze penale în temeiul art.310 CPRM. La acest de falsifi care a probelor, este de menţionat că, în capitol, pe primul loc se situează mun. Chișinău. ilustrarea grafi că de faţă sunt prezentate 4 culori Prin urmare, este de menţionat că pe teritoriul distinctive care delimitează teritorial dinamica mun. Chișinău își au sediul cele mai numeroase și infracţiunii de falsifi care a probelor: roșu aprins, importante organe de ocrotire a normelor de drept verde, galben și oranj (portocaliu). ale statului, cărora le revin atribuţii esenţiale în do-

180 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW meniul prevenirii, combaterii și descoperirii faptelor tic și declarării independenţei Republicii Moldova, antisociale care se încadrează în infracţiunea de a avut drept consecinţă instalarea unui regim sepa- falsifi care a probelor. Astfel, din rândul instituţiilor ratist controlat, întreţinut și consolidat de Moscova. statului și subdiviziunilor poliţienești cu atribuţii Fiind un produs al politicii expansioniste promo- în domeniile enunţate mai sus fac parte: Inspec- vate de Federaţia Rusă, regimul de la Tiraspol şi-a toratele de poliţie sectoriale (Botanica, Ciocana, adoptat propria legislaţie, inclusiv așa-zisul cod Râșcani, Centru și Buiucani), Direcţia de poliţie a penal, și și-a instituit propriile sale pretinse organe mun. Chișinău a Inspectoratului General al Poliţiei, de ocrotire a normelor de drept. Din această cauză, Direcţia Generală Urmărire Penală a Inspectoratului autorităţile constituţionale ale Republicii Moldova General al Poliţiei, Procuratura Generală și subdi- nu au acces deocamdată la registrul informaţiei cri- viziunile ei specializate (Procuratura Anticorupţie minalistice și criminologice din această zonă. și Procuratura pentru Combaterea Criminalităţii În contextul analizei subiectului anunţat, vom Organizate şi Cauze Speciale), Centrul Naţional sublinia faptul că din ziua adoptării Codului penal Anticorupţie etc. al Republicii Moldova – 18.04.2002 – și până la re- Cu culoarea oranj sunt evidenţiate regiunile teri- alizarea prezentului studiu au fost comise pe teri- torial-administrative cu un grad avansat sporit de toriul Republicii Moldova un număr impunător de comitere a infracţiunii de falsifi care a probelor. infracţiuni de falsifi care a probelor, situaţie ilustrată jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG Culoarea galbenă prezentă în harta ilustrativă în harta diagramică menţionată mai sus. semnifi că faptul că, în unele raioane, preponderent Analizând continuitatea cauzelor penale por- la Nord și în zona Centru, au fost comise, în perioada nite în temeiul art.310 Cod penal, s-a constatat zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz 2002-2018, un număr mediu de infracţiuni care au că, din numărul total de cauze penale iniţiate pe atentat direct la autenticitatea probelor într-un pro- marginea complexului de elemente constitutive ces judiciar, atât penal cât și civil. ale infracţiuni de falsifi care a probelor, 55 de cauze Verdele din diagramă evidenţiază faptul că s-au soldat cu încetarea urmăririi penale, 31 de ca- există totuși zone în Republica Moldova unde au uze au avut ca fi nal suspendarea cauzei penale, 60 fost comise un număr foarte mic de infracţiuni de de cauze penale pornite iniţial de către o instituţie falsifi care a probelor. Totodată, notabil este și faptul de ocrotire a normelor de drept au fost expediate, că, în raioanele Șoldănești și Basarabeasca, din anul potrivit competenţei, altor autorităţi publice, 221 2008 și până în anul 2018, nu a fost săvărșită nici o de cauze au fost supuse clasării urmăririi penale, faptă penală care s-ar încadra în norma instituită la 102 cauze penale au fost trimise în instanţa de ju- art.310 Cod penal al Republicii Moldova. decată, 135 de cauze se afl ă în prezent în proces de Trebuie să arătăm că, în contextul chestiunii în desfășurare a urmăririi penale, iar în 49 de cauze pe- discuţie, o zonă problematică o reprezintă teri- nale au fost adoptate alte decizii procesuale decât toriul controlat ilegal de regimul separatist de la cele menţionate mai sus. Tiraspol. Unităţile administrativ-teritoriale afl ate Cu referire la prima categorie de cauze penale sub acest regim deţin propria evidenţă cu referire (încetarea urmăririi penale – 55), este de menţionat la prezenţa factorului criminogen, fapt pentru care că temeiul legal pentru luarea unei asemenea deci- nu a fost posibilă obţinerea informaţiei credibile în zii de către persoanele care au desfășurat urmărirea acest sens în vederea prezentării acesteia în harta penală a fost survenirea termenului de prescripţie, ilustrativă de mai sus. remiterea cauzei procurorului cu propunerea de a Astfel, regiunea dată a fost menţionată în harta încheia urmărirea penală sau, în unele cazuri, retra- ilustrativă cu nuanţa culorii albe, transparente, fapt gerea plângerii prealabile de către partea vătămată. ce denotă lipsa datelor privind infracţiunile de falsi- Cât privește ultima categorie de cauze penale fi care a probelor comise în acest teritoriu al Repub- indicată mai sus (altele – 49), este important de spe- licii Moldova. cifi cat că șirul respectiv de decizii încorporează în Cu referire la această zonă, este de menţionat că sine mai multe temeiuri și motive care și-au regăsit situaţia tensionată de aici, provocată de Federaţia notorietatea în procesul desfășurării urmăririi pe- Rusă în perioada destrămării fostului imperiu sovie- nale în cauzele de falsifi care a probelor. Astfel, din

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 181 categoria respectivă fac parte: aplicarea măsurilor Pe de o parte, începerea urmăririi penale marchea- de constrângere cu caracter medical; recalifi carea ză declanșarea procesului penal, iar pe de altă parte, faptei – fapta constituie o contravenţie; conexarea; ea implică drepturi și obligaţii specifi ce atât pentru amnistia; trimiterea cauzei altui organ similar pen- organele de urmărire penală, cât și pentru ceilalţi tru efectuarea urmăririi penale – art.271 alin.(4) Cod participanţi la proces. de procedură penală; apariţia altor circumstanţe Începerea urmăririi penale este unul din temeiurile esenţiale prevăzute de lege care condiţionează juridice care justifi că efectuarea acţiunilor procesuale excluderea urmăririi penale – art.275 alin.(9), inclu- penale și aplicarea măsurilor procesuale ce limitează siv liberarea de răspundere penală în legătură cu drepturile și libertăţile persoanei”5. renunţarea de bună voie la săvârșirea infracţiunii – În aceeași ordine de idei, este de menţioant că, art.56 Cod penal; încetarea de către persoană a pre- potrivit art.285 alin.(1) din Codul de procedură pe- gătirii infracţiunii sau încetarea acţiunilor (inacţiu- nală, încetarea urmăririi penale este actul de liberare nilor) îndreptate nemijlocit spre săvârşirea infracţi- a persoanei de răspunderea penală şi de fi nisare a ac- unii, dacă persoana era conştientă de posibilitatea ţiunilor procedurale, în cazul în care pe temei de nere- consumării infracţiunii4. abilitare legea împiedică continuarea acesteia6. Dinamica situaţiei descrisă mai sus este refl ecta- Încetarea urmăririi penale se dispune în cazul

jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG tă în Fig.2. în care sunt anumite circumstanţe care împiedi- că continuarea urmăririi penale, acestea nefi ind în dependenţă de nevinovăţia persoanei. Propu-

zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz nerea de încetare a urmăririi penale se realizează printr-un raport înaintat de către ofi ţerul de urmă- rire penală procurorului. Procurorul, din ofi ciu sau în urma admiterii raportului, emite o ordonanţă de încetare a urmăririi penale. În cazul în care pro- curorul nu acceptă raportul ofi ţerului de urmărire penală cu propunerea de a înceta urmărirea pena- lă, cauza se restituie organului de urmărire penală. Restituirea cauzei se dispune printr-o ordonanţă a procurorului care conduce urmărirea penală. La fel, procurorul stabilește termenul efectuării ur- măririi penale și dispune informarea persoanelor Figura 2. Dinamica cauzelor penale pornite în interesate despre acest fapt. În atare circumstanţe, temeiul art.310 CPRM – falsifi carea probelor încetarea urmăririi penale poate avea loc la cere- Sursa: Elaborată de autor rea uneia dintre părţi, inclusiv a învinuitului, bănu- În vederea înţelegerii esenţei noţiunilor operate itului sau apărătorului său, sau din ofi ciu, de către în diagrama din Fig.2, vom face trimitere în continu- procuror7. are la doctrina știinţifi că și legislaţie. Astfel, în opinia unor autori din cadrul 5 DOLEA, Igor, ROMAN, Dumitru, SEDLEŢCHI, Iuri, VIZDOA- Universităţii de Stat din Moldova, ,,începerea ur- GĂ, Tatiana, ROTARU, Vasile, CERBU, Adrian și URSU, Sergiu, măririi penale constituie un fapt juridic important ce Drept procesual penal. Partea specială, Volumul II, Ediţia a 2-a revizuită și completată, Chișinău, Universitatea de Stat din marchează declanșarea unui proces penal și care pre- Moldova, Editura Cartdidact, 2006, p.24-25, numărul total supune că organele competente de stat au cunoștinţă de pagini: 335, ISBN 978-9975-940-95-5. de săvârșirea unei infracţiuni și se întreprind toate 6 Codul de procedură penală al Republicii Moldova acţiunile prevăzute de lege în scopul constatării aces- nr.122 din 14.03.2003 // Monitorul Ofi cial nr.248-251 din 05.11.2013, în vigoare cu ultimele modifi cări și ajustări din tei fapte prejudiciabile. 19.03.2019, art.285 alin.(1). 7 DOLEA, Igor, Codul de procedură penală al Republicii Mol- 4 Codul penal al Republicii Moldova nr.985 din 18.04.2002 dova. Comentariu aplicativ, Editura Cartea Juridică, 2016, // Monitorul Ofi cial nr.72-74 din 14.04.2009, în vigoare din p.660-661, numărul total de pagini: 1172, ISBN 978-9975- 12.01.2019, art.120 și art.56 alin.(1). 3111-3-7.

182 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW Suspendarea urmăririi penale în corespundere elementelor constitutive ale infracţiuni prevăzute cu conţinutul normei juridice instituită la art.2871 la art.310 Cod penal, este de menţionat că ,,clasa- alin.(1) Cod de procedură penală are loc ,,în cazu- rea este o modalitate de încetare a urmăririi penale în rile în care există unul din următoarele temeiuri care exclusivitatea in rem, adică în privinţa faptei, nefi ind împiedică continuarea şi terminarea urmăririi penale: stabilită nici o persoană în calitate de bănuit sau învi- 1) învinuitul a dispărut, sustrăgându-se de la ur- nuit în unul din cazurile specifi cate la art.286 Cod de mărirea penală sau judecată, ori locul afl ării lui nu procedură penală: este stabilit; 1) nu există faptul infracţiunii; 2) nu este identifi cată persoana care poate fi pusă 2) fapta nu este prevăzută de legea penală ca in- sub învinuire; fracţiune; 3) în caz de refuz privind lipsirea persoanei de imu- 3) fapta nu întruneşte elementele infracţiunii, cu nitate sau în caz de refuz de extrădare a persoanei de excepţia cazurilor când infracţiunea a fost săvârşită către un stat străin, dacă urmărirea penală nu poate fi de o persoană juridică. terminată în lipsa acestei persoane; Din punct de vedere practic, clasarea cauzei pe- 4) învinuitul s-a îmbolnăvit de o boală psihică sau nale se întâlnește în următoarele situaţii: când auto- de o altă boală gravă, care îl împiedică sa ia parte la rii infracţiunii rămân nedescoperiţi; când rezultatele

procesul penal, atestată printr-o concluzie medico-le- produse nu pot fi imputate unei persoane și deci o jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG gală a unei instituţii medicale de stat; urmărire penală desfășurată in personam nu devine 5) a început procesul de mediere în temeiul art.276 posibilă. alin.(7), împăcarea părţilor poate avea loc şi prin Clasarea este o instituţie proprie urmăririi penale, zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz aplicarea medierii conform Legii cu privire la mediere neavând corespondent în faţa judecăţii, fi indcă tri- nr.137 din 03.07.2015” 8,9. miterea în instanţa de judecată se face numai atunci Din punct de vedere al doctrinei știinţifi ce, ,,sus- când este stabilită cu certitudine o persoană învinu- pendarea urmăririi penale într-o cauză penală repre- ită de săvârșirea unei infracţiuni. Clasarea urmăririi zintă întreruperea temporară a activităţilor procesua- penale se dispune de către procuror din ofi ciu sau la le penale, determinate de anumite circumstanţe, care propunerea organului de urmărire penală printr-o împiedică efectuarea acestei activităţi. ordonanţă motivată”11. Odată cu suspendarea urmăririi penale, acţiuni O altă situaţie indicată în diagrama de mai sus de urmărire penală (procedee probatorii) nu se mai care refl ectă rezultatul pornirii urmăririi penale în efectuează și termenul urmăririi penale nu se mai temeiul art.310 CPRM o reprezintă expedierea ca- prelungește. Dar urmărirea penală se consideră neter- uzei penale după competenţă. Astfel, în temeiul minată și rămâne în procedura organului de urmărire art.257 Cod de procedură penală, urmărirea penală penală care poate efectua doar măsuri speciale de se efectuează în sectorul unde a fost săvârşită in- investigaţii și alte acţiuni extra-procesuale, în vede- fracţiunea sau, la decizia procurorului, în sectorul rea identifi cării și căutării persoanei care a săvârșit unde a fost descoperită infracţiunea ori unde se infracţiunea”10. afl ă bănuitul, învinuitul sau majoritatea martorilor. Cu referire la argumentarea juridică a conceptu- Constatând că această cauză nu este de competen- lui de clasare a cauzelor penale iniţiate în temeiul ţa sa sau că urmărirea penală poate fi desfăşurată mai operativ şi mai complet de către un alt organ 8 Legea nr.137 din 03.07.2015 cu privire la mediere // Moni- de urmărire penală, ofi ţerul de urmărire penală este torul Ofi cial nr.224-233 din 21.08.2015, în vigoare cu ultime- le modifi cări și ajustări din 30.12.2018. obligat să efectueze toate acţiunile de urmărire pe- 9 Codul de procedură penală al Republicii Moldova nală ce nu pot fi amânate şi apoi să înainteze cauza nr.122 din 14.03.2003 // Monitorul Ofi cial nr.248-251 din procurorului pentru ca acesta să decidă trimiterea 05.11.2013, în vigoare cu ultimele modifi cări și ajustări din 19.03.2019, art.2871 alin.(1). 11 10 DOLEA, Igor, ROMAN, Dumitru, SEDLEŢCHI, Iuri, VIZDOA- DOLEA, Igor, ROMAN, Dumitru, SEDLEŢCHI, Iuri, VIZDOA- GĂ, Tatiana, ROTARU, Vasile, CERBU, Adrian și URSU, Sergiu, GĂ, Tatiana, ROTARU, Vasile, CERBU, Adrian și URSU, Sergiu, Drept procesual penal, Ediţia a 3-a revizuită și completată, Drept procesual penal, Ediţia a 3-a revizuită și completată, Chișinău, Editura F.E.-P. „Tipografi a Centrală”, 2009, p.465- Chișinău, Editura F.E.-P. „Tipografi a Centrală”, 2009, p.462, nu- 466, numărul total de pagini: 784, ISBN 978-9975-78-833-5. mărul total de pagini: 784, ISBN 978-9975-78-833-5.

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 183 ei organului de urmărire penală competent12, fapt înaintate după trimiterea cauzei în judecată se soluţi- pentru care, un număr de 60 de cauze penale por- onează de către instanţa care judecă cauza”15. nite pentru infracţiunea de falsifi care a probelor au Din momentul trimiterii cauzei în instanţa de fost expediate conform competenţei, din momen- judecată, făptuitorul capătă statutul de inculpat. tul adoptării Codului penal și până la realizarea pre- Codul de procedură penală nu prevede un act pro- zentului demers știinţifi c. cedural prin care se transmite cauza în instanţa de Totodată, merită de notat și următorul fapt: dacă judecată, în practica judiciară aceasta fi ind o scri- organul de urmărire penală a expediat cauza pena- soare. Cauza se transmite prin intermediul cancela- lă pornită în temeiul elementelor componente ale riei procuraturii care a condus urmărirea penală16. infracţiunii de falsifi care a probelor unui alt organ Prezentăm în continuare o diagramă cu numărul de urmărire penală competent, iar ulterior în adresa total de cauze penale care au fost pornite în baza primului parvin cereri și/sau plângeri pe marginea elementelor constitutive ale faptei antisociale de cauzei date, aceasta, la rândul ei, la fel va fi expedia- falsifi care a probelor, din momentul adoptării Co- tă potrivit competenţei – în adresa organului com- dului penal și până la 31 decembrie 2018 (Fig. 3). petent care deja efectuează urmărirea penală sau Potrivit diagramei din Fig. 3, în 2003 au fost unde se afl ă dosarul penal. La acest capitol, norma iniţiate 4 cauze penale cu referire la infracţiunea de jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG juridică care-i permite acest drept primului organ falsifi care a probelor, în anul 2004 – 17 cauze pena- de urmărire penală să expedieze cereri și/ori plân- le, 2006 – 29 de cauze penale, 2007 – 30 de cauze geri conform competenţei, pe lângă prevederile penale, în 2008 – 28, în 2009 – 38, în 2010 – 56, în zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz Codului de procedură penală, este Codul adminis- 2011 – 52, în 2012 – 54, în 2013 – 66, în 2014 – 69, în trativ. Art.74 din acest act normativ prevede în acest 2015 – 64, în 2016 – 50, în 2017 – 52 și în 2018 – 35 sens următoarele: ,,Dacă petiţia ţine de competenţa de cauze penale. altei autorităţi publice, originalul petiţiei se expedia- Generalizând circumstanţele de drept și de fapt ză autorităţii publice competente în termen de 5 zile reiterate mai sus și analizând procedura de pornire lucrătoare de la data înregistrării petiţiei, fapt despre și deciziile aprobate în cadrul unei cauze penale re- care petiţionarul este informat13”. feritor la comiterea infracţiunii de falsifi care a pro- Codul de procedură penală, în capitolul VI al belor, am ajuns la concluzia că se impun cu nece- titlului I din Partea specială, reglementează proce- sitate unele propuneri de lege ferenda care ar avea dura de terminare a urmăririi penale și trimiterea drept scop tragerea la răspundere penală a tuturor cauzei în instanţa de judecată14. făptuitorilor implicaţi într-o acţiune ilegală de fals Astfel, în corespundere cu prevederile art.297 al probelor. din Codul de procedură penală, ,,cauza se trimite în Așadar, o primă propunere în acest sens, în opi- judecată de către procurorul care a întocmit rechizito- nia autorului prezentului studiu, ar fi completarea riul. În cazul în care învinuitul se abţine de a se prezen- Codului penal al Republicii Moldova cu art.3106, ta pentru a lua cunoştinţă de materialele cauzei şi a care va avea denumirea generică de Falsifi carea pro- primi rechizitoriul, procurorul trimite cauza în judeca- belor în cauza penală expediată potrivit competenţei. tă fără efectuarea acestor acţiuni procesuale, dar cu Conform normei respective, va fi tras la răspundere anexarea la dosar a probelor care confi rmă abţinerea subiectul de drept care, din diverse motive, a falsifi - învinuitului. Toate cererile, plângerile şi demersurile cat probele într-o cauză penală (proces penal) și ul- terior cauza dată a expediat-o potrivit competenţei 12 Codul de procedură penală al Republicii Moldova altui organ de urmărire penală. nr.122 din 14.03.2003 // Monitorul Ofi cial nr.248-251 din 05.11.2013, în vigoare cu ultimele modifi cări și ajustări din 15 19.03.2019, art.257 alin.(1) și alin.(2). Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122 din 14.03.2003 // Monitorul Ofi cial nr.248-251 din 13 Codul administrativ nr.116 din 19.07.2018 // Monitorul 05.11.2013, în vigoare cu ultimele modifi cări și ajustări din Ofi cial nr.309-320 din 17.08.2018, art.74. 19.03.2019, art.297. 14 DOLEA, Igor, ROMAN, Dumitru, SEDLEŢCHI, Iuri, VIZDOA- 16 DOLEA, Igor, Codul de procedură penală al Republicii Mol- GĂ, Tatiana, ROTARU, Vasile, CERBU, Adrian și URSU, Sergiu, dova. Comentariu aplicativ, Ediţia a 2-a, Chișinău, Editura Drept procesual penal, Chișinău, Editura Cartier, 2005, p.578, Cartea Juridică, 2020, p.842, numărul total de pagini: 1408, numărul total de pagini: 960, ISBN 9975-79-343-6. ISBN 978-9975-3418-0-6.

184 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG

zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz

Figura 3. Cauze penale pornite în baza elementelor constitutive ale faptei antisociale de falsifi care a probelor Sursa: Elaborată de autor

În condiţiile descrise, varianta normativă a re penală, prin aplicarea diferitor tipuri de sancţiuni, art.3106 din Codul penal, pe care o înaintăm ca pro- doar subiecţii de drept expres nominalizaţi în punere legislativă de modifi care și armonizare a dispoziţia normei juridice care au falsifi cat probele Legii penale naţionale, va avea următorul conţitut într-un proces civil și/sau penal. În același timp însă normativ: realitatea obiectivă și practica de aplicare a cadrului Articolul 3106. Falsifi carea probelor în cauza normativ demonstrează că organele de aplicare a le- penală expediată potrivit competenţei gii, prin intermediul persoanelor (reprezentanţilor) Falsifi carea probelor într-o cauză penală de către special împuternicite, desfășoară și unele proceduri persoana care efectuează sau conduce urmărirea contravenţionale, inclusiv administrative. penală, cu ulterioara expediere a respectivei cauze Având în vedere această stare de fapt, apare ne- penale cu probele falsifi cate în adresa altui organ de cesitatea modifi cării cadrului normativ actual astfel urmărire penală potrivit competenţei se pedepseşte încât să fi e posibilă tragerea la răspundere penală cu amendă în mărime de la 1000 la 1300 unităţi con- a subiecţilor care admit infracţiuniea de falsifi care venţionale sau cu închisoare de la 3 până la 5 ani, în a probelor în cadrul procedurilor contravenţionale ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anu- și/sau administrative. În acest context, propunem mite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe încorporarea în cadrul capitolului XIV din Codul pe- un termen de la 4 la 6 ani. nal, cu titulatura Infracţiuni contra justiţiei, a art.3107 Totodată, merită de specifi cat că prezentele pre- cu denumirea Falsifi carea probelor în cadrul unei vederi ale art.310 din Codul penal trag la răspunde- proceduri contravenţionale și/sau administrative.

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 185 Dispoziţia normativă a noului art.3107 este urmă- 3. Codul administrativ nr.116 din 19.07.2018 // toarea: Monitorul Ofi cial nr.309-320 din 17.08.2018; Articolul 3107. Falsifi carea probelor în cadrul 4. Legea nr.137 din 03.07.2015 cu privire la me- unei proceduri contravenţionale și/sau adminis- diere // Monitorul Ofi cial nr.224-233 din 21.08.2015, trative în vigoare cu ultimele modifi cări și ajustări din 1) Falsifi carea probelor în procesul contravenţional 30.12.2018; de către o persoană care se încadrează în noţiunea 5. DOLEA, Igor, Codul de procedură penală al de subiect al infracţiunii se pedepseşte cu amendă în Republicii Moldova. Comentariu aplicativ, Chișinău, mărime de la 900 la 1000 unităţi convenţionale sau cu Editura Cartea Juridică, 2016, numărul total de pa- muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 300 gini: 1172, ISBN 978-9975-3111-3-7; la 500 de ore în ambele cazuri, după caz și în cores- 6. DOLEA, Igor, Codul de procedură penală al Re- pundere cu statutul subiectului de drept, cu (sau fără) publicii Moldova. Comentariu aplicativ, Ediţia a 2-a, privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de Chișinău, Editura Cartea Juridică, 2020, numărul to- a exercita o anumită activitate pe un termen de la 3 tal de pagini: 1408, ISBN 978-9975-3418-0-6; la 5 ani. 7. DOLEA, Igor, ROMAN, Dumitru, SEDLEŢCHI, (2) Falsifi carea probelor în cadrul unei proceduri Iuri, VIZDOAGĂ, Tatiana, ROTARU, Vasile, CER- jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG administrative de către o persoană care întrunește BU, Adrian și URSU, Sergiu, Drept procesual penal, elementele noţiunii de subiect al infracţiunii se pedep- Chișinău, Editura Cartier, 2005, numărul total de pa- seşte cu amendă în mărime de la 950 la 1200 unităţi gini: 960, ISBN 9975-79-343-6; zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul 8. DOLEA, Igor, ROMAN, Dumitru, SEDLEŢCHI, comunităţii de la 350 la 600 de ore în ambele cazuri, Iuri, VIZDOAGĂ, Tatiana, ROTARU, Vasile, CERBU, după caz și în corespundere cu statutul subiectului Adrian și URSU, Sergiu, Drept procesual penal. Partea de drept, cu (sau fără) privarea de dreptul de a ocupa specială, Volumul II, Ediţia a 2-a revizuită și comple- anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate tată, Chișinău, Universitatea de Stat din Moldova, pe un termen de la 4 la 6 ani. Editura Cartdidact, 2006, numărul total de pagini: (3) Acţiunile prevăzute la alin.(1) sau (2): 335, ISBN 978-9975-940-95-5; a) săvârşite de două sau mai multe persoane, sau 9. DOLEA, Igor, ROMAN, Dumitru, SEDLEŢCHI, prin metode şi mijloace care prezintă un pericol social Iuri, VIZDOAGĂ, Tatiana, ROTARU, Vasile, CERBU, sporit; Adrian și URSU, Sergiu, Drept procesual penal, Ediţia b) soldate cu cauzarea de daune materiale în pro- a 3-a revizuită și completată, Chișinău, Editura F.E.-P. porţii mari sau deosebit de mari, sau cu lezarea onoa- „Tipografi a Centrală”, 2009, numărul total de pagini: rei, demnităţii, reputaţiei profesionale ori de afaceri; 784, ISBN 978-9975-78-833-5. c) săvârşite din interes material, sau din motive de ură socială, naţională, rasială ori religioasă; REZUMAT d) săvârşite în interesul unui grup criminal organi- zat sau al unei organizaţii criminale se pedepsesc cu Evoluţia și extinderea infracţiunii de falsifi ca- închisoare de la 6 la 9 ani şi privarea de dreptul de a re a probelor pe teritoriul Rebublicii Moldova. La ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită ac- ora actuală, factorul criminogen este la nivel foarte tivitate pe un termen de la 10 la 15 ani. ridicat în întreaga lume. La acest capitol, Republica REFERINŢE Moldova nu este o excepţie, aici înregistrându-se o creștere a numărului infracţiunilor contra vieţii și 1. Codul penal al Republicii Moldova nr.985 sănătăţii, contra patrimoniului, dar și o creștere a din 18.04.2002 // Monitorul Ofi cial nr.72-74 din numărului faptelor antisociale contra justiţiei. Una 14.04.2009, în vigoare din 12.01.2019; dintre problemele supuse analizei în prezentul de- 2. Codul de procedură penală al Republicii mers știinţifi c o reprezintă evoluţia și dinamica co- Moldova nr.122 din 14.03.2003 // Monitorul Ofi cial miterii infracţiunii de falsifi care a probelor pe terito- nr.248-251 din 05.11.2013, în vigoare cu ultimele riul Republicii Moldova. Infracţiunea de falsifi care a modifi cări și ajustări din 19.03.2019;

186 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW probelor este prevăzută la art.310 din capitolul XIV, against life and health, against property, and also Infracţiuni contra justiţiei, al Codului penal. an increase in the number of antisocial acts against Cuvinte-cheie: infracţiune; falsifi carea probelor; justice. One of the issues subject to analysis in this teritoriul Republicii Moldova; Codul penal; evoluţia fac- scientifi c approach is the evolution and dynamics torului criminogen; cauză penală; decizie aprobată. of committing the crime of falsifi cation of eviden- ce on the territory of the Republic of Moldova. The ABSTRACT crime of falsifying evidence is provided for in Article Evolution and Extension of the Crime of Fal- 310 of Chapter XIV, Crimes against Justice, of the sifi cation of Evidence on the Territory of the Re- Criminal Code. public of Moldova. At present, the criminogenic Keywords: crime, falsifi cation of evidence, territo- factor is at a very high level worldwide. In this re- ry of the Republic of Moldova, Criminal Code, evoluti- gard, the Republic of Moldova is not an exception, on of the criminogenic factor, criminal case, approved here there is an increase in the number of crimes decision.

jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG

zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 187 CZU: 343.618 R

OLGA GAȘPER, | MASTERANDĂ ACADEMIA ,,ȘTEFAN CEL MARE” A MINISTERULUI AFACERILOR jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA

zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz CTUALITATEA ŞI GRADUL DE STUDIERE A TEMEI IN- către instanţele judecatoreşti, care nu este posibilă AVESTIGATE. LA ETAPA ACTUALĂ, O PROBLEMĂ CE fără delimitarea faptelor criminale în două categorii: MERITĂ ATENŢIA FIECĂRUIA DINTRE NOI O REPREZINTĂ VIOLENŢA – infracţiuni săvârşite în împrejurări ce atenuea- ÎN CADRUL SOCIETĂŢII UMANE. OMUL, FIIND UNICA FIINŢĂ CE DIS- ză răspunderea penală; PUNE DE CONŞTIINŢĂ ŞI RAŢIUNE, A FOST ÎN STARE SĂ-ŞI CREEZE – infracţiuni săvârşite în împrejurări ce agravea- PROPRIUL MEDIU, ADICĂ SOCIETATEA. ÎN ACELAŞI TIMP, OMULUI ÎI ză răspunderea penală. REUŞEŞTE SĂ TRANSFORME ANUMITE VIRTUŢI ÎN PRINCIPII FUNDA- Rolul primordial în această situaţie îi este atribu- MENTALE. DIN ACESTE CONSIDERENTE, LEGEA PENALĂ URMEAZĂ it Codului penal, care prevede separarea faptelor SĂ APERE ANUME FIINŢA UMANĂ, PRECUM ŞI DREPTURILE ŞI penale în cele săvârşite în circumstanţe atenuante LIBERTĂŢILE CARE ÎI SUNT GARANTATE DE STAT, ACEASTA FIIND şi cele săvârșite în circumstanţe agravante. O ase- REALIZATĂ PRIN PRISMA DREPTULUI PENAL, ŞI ANUME PRIN IN- menea delimitare corespunde principiilor apărării CRIMINAREA TUTUROR FAPTELOR CARE, ÎNTR-UN MOD SAU ALTUL, drepturilor şi libertaţilor omului şi cetăţeanului, con- POT ADUCE ATINGERE FIINŢEI UNAME. CHIAR DACĂ ACESTE FAPTE sfi nţite în Constituţia Republicii Moldova, precum şi POT FI EXTREM DE VARIATE, LE VOM MENŢIONA PE CELE CE SUNT în art.7 CPRM care prevede: „La aplicarea legii pena- ÎNDREPTATE ÎMPOTRIVA DREPTURILOR ŞI LIBERTĂŢILOR ABSOLUTE, le se ţine cont de caracterul şi gradul prejudiciabil al ASUPRA INTEGRITĂŢII FIZICE ȘI NEMIJLOCIT ASUPRA VIEŢII PERSOA- infracţiunii comise de persoana celui vinovat şi de NEI. DIN MOTIV CĂ SUNT DISTINCTE, ACESTEA AU FOST INCLUSE circumstanţele cauzei care atenuează ori agravează DE LEGIUI-TOR ÎNTR-UN CAPITOL APARTE AL CODULUI PENAL AL răspunderea penală”. Astfel, Codul Penal al Republi- REPUBLICII MOLDOVA, ŞI ANUME ÎN CAPITOLUL II AL PĂRŢII SPE- cii Moldova delimitează infracţiunile contra vieţii și CIALE „INFRACŢIUNI CONTRA VIEŢII ŞI SĂNĂTĂŢII PERSOANEI”. sănătăţii încadrând omorul săvârșit în stare de afect (art.146 CPRM) și vătămarea gravă ori medie a in- În acest context, infracţiunile din acest capitol tegritaţii corporale sau a sănătăţii în stare de afect le putem defi ni ca fapte prejudiciabile, săvârşite cu (art.156 CPRM) în categoria faptelor săvârşite în îm- vinovăţie, care vatămă sau pun în pericol, în mod prejurări ce atenuează răspunderea penală. exclusiv sau în principal, relaţiile sociale privitoare la Baza metodologică și teoretico-știinţifi că a viaţa sau sănătatea persoanei. studiului. Pentru realizarea scopului şi obiectivelor Efi cacitatea normelor ce prevăd răspunderea lucrării, ca metode de cercetare au fost folosite me- penală pentru cauzarea omorului în cea mai mare toda logică, metoda juridică comparativă, metoda măsură depinde de aplicarea corectă a acestora de sistematică, metoda istorică etc. Investigaţiile efec-

188 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW tuate se bazează pe studierea legislaţiei și a doctri- – aceasta reprezintă o urmare a acţiunilor ilega- nei existente în domeniul dat. le ale victimei. Baza teoretică a investigaţiei o constituie lucrări- Termenul „subit” înseamnă: care se petrece în- le celor mai recunoscuţi autori consacraţi în dome- tr-un timp foarte scurt, pe neaşteptate; brusc, ne- niu: V. Dongoroz, C. Bulai, G. Antoniu, M. Zolyneak, prevăzut, neaşteptat [2]. Rezultă că ruptura în timp M. Basarab, V. Dobrinoiu, N. Buzea, C. Butiuc, R. Stă- între factorul declanşator de afect şi omorul inten- noiu, V. Papandopol, T. Vasiliu, D. Pavel, T. Toader, N. ţionat săvârşit în stare de afect lipseşte sau este ne- Giurgiu, A. Boroi, F. Streteanu, Gh. Mateuţ, S. Brânză, semnifi cativă, foarte mică. Gh. Ulianovschi, X. Ulianovschi, V. Stati, V. Berliba, A. Termenul „subit”, fi ind o caracteristică obligatorie Borodac, N. Durmanov, G. Crivolapov, I. Samâlin, S. a stării de afect, în acelaşi timp este într-o corelaţie Iaţenco, N. Cuzneţova, M. Iasimova etc. insuportabilă cu acele împrejurări care l-au cauzat. Scopul lucrării constă în realizarea unor cercetări I.P. Pavlov consideră că, faptele umane sunt cele mai știinţifi ce complexe și multilaterale ale legislaţiei, și puternice excitante emoţionale, astfel comportarea anume analiza componentelor de infracţiune pre- făptuitorului fi ind ca o reacţie de răspuns la acţiunile văzute la art.146 CPRM, aspectelor ce ţin de răs- ilegale. Referindu-se la această condiţie, teoria drep- punderea persoanei pentru săvârşirea unei fapte tului penal a conturat opinia conform căreia afectul

infracţionale în stare de afect, studierea esenţei și fi ziologic poate să apară nu doar în urma acţiunilor jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG conţinutului stării de afect, relevarea tendinţelor penal condamnabile, dar şi ca urmare a unor încăl- pozitive și negative ale evoluţiei ideilor inovatoa- cări mărunte sau imorale, şi chiar legale, cauza afec- re în sfera dată, generalizarea practicii aplicării ei tului fi ind, uneori, chiar şi un pretext întâmplător [3]. zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz și elaborarea unor propuneri concrete în vederea Analizând totuşi semnifi caţia stării de afect, con- sporirii efi cacităţii sale, precum și perfecţionării siderăm că o astfel de tratare ar avea ca efect faptul legislaţiei Republicii Moldova în domeniu. că s-ar extinde prea mult temeiul apariţiei stării de Conţinutul de bază. Problema afectului este afect, astfel încât orice pretext întâmplător s-ar sol- una dintre cele mai complicate nu doar în teoria da cu săvârşirea omorului sau cauzarea leziunilor dreptului penal, dar şi în psihologie, psihofi ziologie corporale, plus la aceasta, pretextul, în cazul dat, nu și pedagogie. Este imposibil de a întemeia răspun- îmbină în sine elementele necesare care ar putea derea penală, de a determina limitele unei astfel de provoca emoţii sufl eteşti puternice. răspunderi dacă ea nu este anticipată de argumen- Pentru a stabili dacă starea de afect a apărut în tarea psihologică a acesteia. mod subit, instanţa trebuie să reiasă din totalitatea Starea de afect sau criza de afect se caracterizea- împrejurărilor concrete: cauza nemijlocită, relaţia ză printr-o descărcare emoţională puternică, cu un dintre vinovat şi victimă, particularităţile caracte- debut brusc, de scurtă durată. Starea de furie sau rului şi temperamentului. Din punct de vedere al mânie este apreciată ca o reacţie emoţională pri- psihologiei, agerimea, intensitatea reacţiei persoa- mitivă, însoţită de modifi cări mimico-pantonimice nei la excitantul extern depind de particularităţile şi fenomene neurovegetative (tahicardie, oscilaţie psihice individuale şi de tipul temperamentului, tensională, paloarea sau roşeaţa feţei, accelerarea de starea psihică la momentul săvârşirii infracţiunii respiraţiei ş.a.). Gradul de intensitate a stării de (oboseala, nervozitatea). afect este diferit şi în multe cazuri grave duce la o Obiectul infracţiunii. Infracţiunile contra vie- îngustare a câmpului conştiinţei care se limitează la ţii şi sănătăţii persoanei sunt grupul de infracţiuni acele evenimente confl ictuale care o declanşează, prevăzute de Codul Penal al Republicii Moldova în poate avea loc o percepţie incompletă a mediului capitolul al doilea, întitulat „Infracţiuni contra vieţii, ambiant [1]. sănătăţii persoanei”, ca fi ind infracţiuni social peri- Omorul intenţionat săvârşit în stare de afect este culoase, îndreptate împotriva drepturilor funda- considerat a fi comis cu circumstanţe atenuante mentale ale omului. doar în cazul întrunirii cumulative a două condiţii: Aşadar, obiectul generic al infracţiunilor contra – afectul fi ziologic şi intenţia de a săvârşi omo- vieţii reprezintă persoana, adică acele relaţii so- rul trebuie să survină subit; ciale care determină locul persoanei în societate.

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 189 Altfel spus, în calitate de obiect generic se prezintă soanei şi relaţiile sociale în calitate de subiect al că- personalitatea – omul, care în societate apare nu rora ea apare. Respectiv, din aceste considerente se ca individ biologic, dar şi ca membru al societăţii – apără viaţa oricărei persoane, indiferent de vârstă, participant (subiect) al relaţiilor sociale. Mai întâi de calităţile fi zice şi morale. toate, datorită acestor trăsături, omul are ca răspuns În consecinţă, în cadrul acestor relaţii sociale, re- o apărare din partea societăţii, iar el nemijlocit tre- feritor la dreptul persoanei la viaţă, fi ecare persoa- buie să respecte regulile de comportare [4]. În te- nă, luată în considerare individual, apare ca titular al oria dreptului penal român se elucidează faptul că dreptului absolut la viaţă, iar toate celelalte persoa- infracţiunile contra persoanei, luate în considerare ne apar cu obligaţia de a se abţine de la săvârşirea în mod individual, sunt îndreptate împotriva unor oricărei fapte prin care s-ar aduce atingere dreptu- drepturi care sunt indisolubil legate de existenţa lui la viaţă. fi zică şi de personalitatea ei, fi ind unele din princi- Legea penală, ca expresie a voinţei societăţii, palele atribute ale persoanei, fără de care ea nu ar apără viaţa omului nu ca un bun individual (deşi putea fi concepută. E vorba de dreptul la viaţă, la in- este incontestabil că ea prezintă un interes primor- tegritatea corporală, la sănătate, şi se formează ne- dial pentru fi ecare individ), ci ca un bun social. mijlocit în jurul valorilor sociale, constituind obiect Fiind strâns legate de interesele grupului social,

jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG juridic al infracţiunilor contra persoanei. viaţa omului îşi dobândeşte adevărata ei semnifi ca- Infracţiunile contra vieţii sunt cele mai grave in- ţie şi valoare numai în cadrul relaţiilor sociale; nu- fracţiuni contra persoanei, deoarece, prin săvârşirea mai raportată la aceste relaţii viaţa devine un drept zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz lor, i se răpeşte omului bunul cel mai de preţ care al omului (dreptul reglementează relaţii sociale, şi este viaţa. De aceea faptele îndreptate împotriva nu o relaţie a individului cu el însuşi) [7]. Referitor vieţii au fost incriminate din cele mai vechi timpuri, la acest fapt, în teoria dreptului penal rus se eluci- fi ind întotdeauna sancţionate cu mare severitate. dează că instanţa de judecată, emiţând sentinţe pe Corespunzător, obiectul nemijlocit al infracţiuni- cazuri penale ce privesc omorul, are ca punct de re- lor contra vieţii (respectiv şi al infracţiunii prevăzute per, recunoaşte în calitate de obiect nu atât persoa- de art.146 CP al RM, care se include în această gru- na concretă ca fi inţă biologică, cât relaţiile sociale pare) îl constituie relaţiile sociale ale căror formare, ce se referă la ocrotirea vieţii. desfăşurare şi dezvoltare normală implică respectul Pornind de la cele expuse, considerăm greşită valorii vieţii umane şi al normelor care o ocrotesc opinia conform căreia omul ar fi obiectul nemijlocit şi care obligă pe fi ecare individ să se comporte ast- al infracţiunilor contra vieţii. Corpul victimei, adică fel încât să nu o lezeze [5]. Într-o altă accepţiune, corpul unei persoane în viaţă în momentul săvârşirii obiect nemijlocit al infracţiunii contra vieţii este faptei, reprezintă obiectul material al omorului, şi viaţa unei alte persoane [6]. Aceasta se refl ectă de nu obiectul nemijlocit al lui [8]. Corpul victimei, sau, altfel şi în semnifi caţia noţiunii de omor, prezentă în altfel spus, expresia corporală a vieţii, reprezintă an- teoria dreptului penal, conform căreia omorul este samblul de funcţii şi procese organice care asigură privarea ilegală, intenţionată sau din imprudenţă individului prezenţa biologică şi care, odată distru- de viaţă a unei alte persoane. se, suprimă calitatea de fi inţă vie a persoanei. Toate Viaţa este ca un fenomen complex, ca formă de persoanele vii se bucură în mod egal de protecţia mişcare; ea are la bază procese biologice şi psihice legii penale, neexistând o diferenţă între ele din care subordonează procesele inferioare (chimice, punct de vedere al stării sau constituţiei lor (malfor- fi zice, mecanice). Dacă încetează viaţa în sens bio- mat, anormal). logic, încetează şi viaţa ca valoare socială, ca relaţie Conform celor oglindite în literatura română de socială (relaţiile legate de ea). De aceea ne intere- specialitate, obiectul material (corpul uman) nu se sează nu numai aspectul social al vieţii, dar şi cel confundă cu subiectul pasiv care este persoana în biologic. În mod similar nu ar fi corect de a reduce viaţă căreia i s-a suprimat ori s-a încercat să i se su- semnifi caţia de viaţă la procesul biologic al organis- prime viaţa. După consumarea omorului, persoana mului viu. Viaţa omului este inseparabilă de relaţiile pierde calitatea de subiect pasiv şi devine o victimă; sociale, de aceea obiect al omului este şi viaţa per- din subiect pasiv devine obiect material. În acest

190 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW caz, obiect material este corpul lipsit de viaţă al per- Însăşi semnele laturii obiective, care constituie soanei ucise. aspectul exterior al comportării social periculoase Aşadar, în calitate de obiect material apare cor- a subiectului, exprimându-se prin cauzarea, pro- pul victimei, ca o entitate materială, ca totalitate de vocarea unui pericol relaţiilor sociale, ocrotite de funcţii şi procese organice care menţin o persoană dreptul penal, sunt prevăzute de dispoziţiile artico- în viaţă, ca o unitate anatomică şi fi ziologică, fi zică şi lelor corespunzătoare. Semnele laturii obiective a psihică. Nu are relevanţă dacă corpul aparţine unei componenţei de infracţiune: omor săvârşit în stare persoane tinere sau în vârstă, ori dacă aceasta este de afect, sunt refl ectate în dispoziţia art.146 CP al în plenitudinea forţelor fi zice sau psihice, este ne- RM, care prevede răspunderea penală pentru omor cesar să fi e vorba de o persoană în viaţă, indiferent intenţionat săvârşit în stare de afect provocată de dacă este normală sau nu din punct de vedere ana- actele de violenţă sau de insulte grave, ori de alte tomo-fi ziologic. acte ilegale sau imorale ale victimei. Aşadar, conceperea justă a obiectului infracţiu- Astfel, pentru aplicarea art.146 CP al RM, legisla- nii are o importanţă atât teoretică, cât şi practică. torul, în afară de criteriul psihologic (afectul), înain- Determinând just obiectul infracţiunii, putem da tează şi alte condiţii. Deci, la analiza laturii obiective o apreciere juridică faptei penale, o putem califi ca a omorului săvârşit în stare de afect este important

just şi aplica o pedeapsă penală adecvată. Astfel, de a stabili că ea a fost cauzată de: jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG obiectul infracţiunii este un factor indisolubil pen- – violenţa din partea victimei; tru existenţa ei ca atare. – insulta gravă din partea victimei; Latura obiectivă a infracţiunii. Comportarea – alte acţiuni ilegale sau imorale. zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz infracţională în teoria dreptului este examinată ca o Corespunzător, latura obiectivă se caracterizează categorie obiectivă şi se refl ectă la latura obiectivă a prin acţiunea făptuitorului îndreptată spre privarea infracţiunii. Aceasta nu semnifi că faptul că compor- de viaţă, această acţiune fi ind necesar să se mani- tarea nu este lipsită de momentele subiective care feste în legătură directă cu acţiunile victimei şi cu oglindesc viaţa internă a individului. Comportarea starea de afect. E cert faptul că latura obiectivă se nu este doar o mişcare fi zică a corpului. Comporta- exprimă atât prin acţiune, cât şi prin inacţiune, în rea este o unitate dialectică a momentelor obiecti- cazul dat fi ind necesar de accentuat că răpirea ile- ve şi subiective. Scopul şi motivul apar ca momente gală a vieţii poate avea loc doar prin comportarea subiective ale comportării pentru obiectivizarea activă a făptuitorului (care se exprimă în formă de cărora serveşte însăşi acţiunea. împuşcări, lovituri cu cuţitul sau cu pumnul etc.), şi Aşadar, în realitate latura obiectivă şi latura su- nicidecum prin inacţiune. biectivă se afl ă între ele în raport de reciprocitate şi Comportarea premergătoare a victimei trebuie interdependenţă, adică, la un om normal, respon- să întrunească anumite condiţii, şi anume: sabil, ele nu pot exista fi ecare aparte. Interacţiunea – comportarea provocătoare trebuie să apară între ele rezidă în aceea că orice acţiune a omului din propria iniţiativă a victimei (fără provocarea din responsabil este numaidecât dirijată de psihicul lui, partea altora); este conştientă (în cazul de faţă se are în vedere ati- – comportarea nu trebuie să aibă un caracter tudinea psihică a infractorului faţă de fapta comisă care ar impune starea de legitimă apărare; de el). În realitate, nu există nici o faptă umană care – comportarea poate să se exprime sub formă să nu fi e analizată şi admisă de conştiinţa omului de acţiune, şi nu inacţiune; (desigur, este vorba despre oameni cu judecată – comportarea trebuie să fi e ilegală sau imorală; sănătoasă), cu toate că gradul de conştientizare – nu trebuie să existe întrerupere în timp între uneori este scăzut (cum este în cazul stării de afect acţiunile ilegale ale victimei şi consecinţele lor (pri- fi ziologic). Dependenţa laturii obiective de cea su- varea de viaţă a victimei); biectivă se caracterizează prin aceea că prima o ori- – acţiunile ilegale, de regulă, sunt intenţionate. entează şi o reglementează pe cea de-a doua. Există În consecinţă, întreg confl ictul dintre victimă şi însă şi raport invers: latura subiectivă a infracţiunii subiectul infracţiunii trebuie să se manifeste în sfera ia naştere pe baza unor împrejurări obiective. ilegală penală sau imorală.

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 191 Având suportul celor relatate anterior, observăm afect, intenţia de omor apare pe neaşteptate, sub că în primul rând se înaintează cerinţa conform că- infl uenţa afectului şi trebuie să fi e realizată imediat, reia cauza apariţiei stării de afect (în care subiectul nemijlocit după violenţa ilegală sau insulta gravă săvârşeşte acţiunea) trebuie să fi e violenţa ilegală. din partea victimei sau mai târziu. Referitor la acest Latura subiectivă a infracţiunii. Conţinutul la- fapt, autorul A.A. Piontkovski menţionează că ac- turii subiective a faptei penale este aşa-zisul aspect ţiunea ilegală a infractorului poate fi încadrată în interior al infracţiunii (ceea ce-i ascuns şi are loc în omorul intenţionat săvârşit în stare de afect doar creierul, memoria omului), pe când latura obiectivă atunci când starea de afect nemijlocit a cauzat fap- reprezintă aspectul ei exterior (ceea ce vedem în re- tul că persoana s-a hotărât să comită omorul şi în alitate, simţim şi se desfăşoară în faţa noastră). acelaşi timp a fost realizat în practică [11]. Actualita- Prin urmare, latura subiectivă a infracţiunii poa- tea legislativă absoarbe şi contravine acestuia. te fi califi cată drept o atitudine psihică a persoanei În concluzie, trebuie de accentuat faptul că, în faţă de fapta săvârşită, o activitate psihică a ei strâns genere, stabilirea corectă a laturii subiective în an- legată nemijlocit de săvârşirea faptei şi care repre- samblu (forma vinovăţiei, motivul şi scopul) are o zintă o unitate indisolubilă a proceselor psihice in- mare însemnătate pentru califi carea infracţiunii, de- telectual, volitiv şi emoţional [9]. limitarea componentelor omogene, caracteristica jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG Elementele care caracterizează latura subiec- gradului de pericol social al infractorului şi pentru tivă a infracţiunii sunt vinovăţia, scopul şi motivul aplicarea unei pedepse adecvate. Determinarea in- infracţiunii. Importanţa lor nu este identică, însă corectă a caracterului laturii subiective deseori are zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz toate aceste elemente în ansamblu caracterizează drept consecinţă califi carea incorectă a infracţiunii. procesul lăuntric, psihic, care are loc în conştiinţa Subiectul infracţiunii. Omorul săvârşit în stare celui vinovat şi refl ectă latura ce există între conşti- de afect are în calitate de subiect persoana fi zică inţa şi voinţa persoanei şi fapta social periculoasă responsabilă care la momentul săvârşirii infracţiunii săvârşită de ea. a atins vârsta de 16 ani. Vinovăţia, sub formă de intenţie sau imprudenţă, Subiectul infracţiunii, altfel spus subiectul activ constituie elementul principal al laturii subiective a al infracţiunii, poate fi orice persoană, deoarece oricărei infracţiuni, însă nu o caracterizează exhaus- legea nu prevede cerinţa ca subiectul să aibă vreo tiv. Fără vinovăţie nu există în genere componenţa calitate specială, dar trebuie să îndeplinească con- de infracţiune, deci nu poate surveni nici răspun- diţiile generale psiho-fi zice ale răspunderii penale. derea penală (cum este, spre exemplu, în cazul Responsabilitatea, ceea ce însemnă a purta răs- afectului patologic). Însă, cu toate că vinovăţia are pundere, fi ind o cerinţă importantă înaintată faţă o importanţă deosebit de mare, de una singură nu de subiectul infracţiunii, semnifi că capacitatea sau relevă îndemnele lăuntrice în virtutea cărora per- starea psiho-fi zică a persoanei de a-şi da seama soana a săvârşit infracţiunea respectivă şi nu indică de caracterul acţiunilor sau inacţiunilor sale social intenţia adevărată a infractorului. Acest sens este periculoase, fi ind totodată capabilă să le dirijeze cuprins şi de alte elemente ale laturii subiective, de pe acestea. Responsabilă poate fi şi persoana care semnele ei interne – motivul şi scopul săvârşirii in- suferă de anumite dereglări în sfera intelectuală, fracţiunii. gradul cărora însă nu o lipsește de capacitatea să Caracterizând nemijlocit latura subiectivă a com- înţeleagă, să aprecieze semnifi caţia socială a acţiu- ponenţei de infracţiune prevăzute de art.146 Cod nilor sale şi să le dirijeze [12]. penal al RM, este necesar de accentuat specifi cul ei, Anume capacitatea persoanei de a înţelege la- şi anume că afectul fi ziologic şi intenţia de a săvârşi tura fi zică şi valoarea socială a faptelor sale şi de a omorul trebuie obligatoriu să survină subit. De al- le dirija deosebeşte persoana responsabilă de cea tfel, actuală este practica judiciară care confi rmă că iresponsabilă. Responsabilitatea este un criteriu drept elemente necesare ale omorului în stare de obligatoriu al stării de afect fi ziologic în care se afl ă afect sânt survenirea subită a emoţiei şi condiţiona- persoana ca subiect în momentul săvârşirii infracţi- rea ei de acţiunile ilegale ale victimei [10]. unii şi care prin urmare are loc atragerea la răspun- Aşadar, în cazul omorului săvârşit în stare de derea penală.

192 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW Conform aliniatului 1 al art.24 CP al RM, nu este Pentru cel de-al doilea tip de persoane, dimpo- supusă răspunderii penale persoana care, în timpul trivă, sunt caracteristice pasivitatea, nivelul înalt al săvârşirii faptei social periculoase, se afl a în stare de îngrijorării, spiritul conciliant. Aceste particularităţi iresponsabilitate, adică nu putea să-şi dea seama de lipsesc persoana de posibilitatea de a reacţiona la acţiunile sale sau să le conducă din cauza unei boli timp, ceea ce duce la acumularea afectului. psihice cronice, unei tulburări psihice temporare, În concluzie, vom constata că accentul este pus debilităţi mintale sau a altor stări patologice. din nou pe particularităţile psihice ale persoanei Aşadar, subiectul omorului, comis în stare de care infl uenţează starea eiemoţională în timpul in- afect survenit în mod subit, sunt persoanele care fracţiunii. Vom observa de asemenea că la holerici fără nici un dubiu din punct de vedre psihic sunt afectul apare mai des decât la fl egmatici şi melan- normale, adică nu sugerează nicio îndoială privind colici. O importanţă deosebită în asemenea situaţii responsabilitatea lor. este atribuită şi caracterului persoanei implicate: o Uneori este pusă în discuţie diferenţa sau inter- persoană orgolioasă, autoritară, vanitoasă poate fi dependenţa dintre provocator şi provocat. Codul cuprinsă mai des de starea de afect. penal nu face nicio distincţie expresă în această pri- Delimitarea omorului săvârșit în stare de vinţă. Ca urmare, în această situaţie instanţa este în afect de alte infracţiuni. Deși fac parte din aceeași drept să aprecieze de la caz la caz în ce măsură cel categorie de infracţiuni și au multe elemente co- jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG provocat este obligat să respecte regulile de con- mune, omorul săvârșit în stare de afect, refl ectat în vieţuire (supunerea faţă de părinţi sau persoane în art.146 CPRM, și infracţiunea de pruncucidere, pre- vârstă etc.), aceasta fi ind obligată a lua în conside- văzută în art.147 CPRM, au anumite semne distinc- zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz rare respectul datorat de una dintre părţi celeilalte, tive care ne permit să le califi căm conform articole- precum şi demnitatea persoanei lezate. lor corespunzătoare. Este relevant faptul că starea de afect poate să Cât privește obiectul juridic special al acestor apară nu doar la persoana ce este martor al acţiu- infracţiuni, în cazul omorului săvârșit în stare de nii ilegale, dar şi la altă persoană căreia aceste fap- afect, acesta este constituit din relaţiile sociale cu te i-au devenit cunoscute mai târziu. De altfel, şi în privire la viaţa persoanei. Iar atunci când vorbim practica judiciară a României este admisă concepţia de pruncucidere, obiectul juridic special este format potrivit căreia starea de tulburare a infractorului din relaţiile sociale cu privire la viaţa copilului nou poate să existe chiar dacă acesta nu a fost prezent născut. la locul actului de provocare dar a luat cunoştinţă Vorbind despre obiectul material al infracţiunii de aceasta imediat ori a constatat imediat urmările prevăzute de articolul 146 CPRM, vom constata că actului de violenţă comis deja, îndreptat împotriva acesta este constituit din corpul persoanei, iar la chiar şi altei persoane [13]. art.147 CPRM obiectul material este constituit din Drept exemplu pentru afi rmaţia de mai sus corpul copilului nou-născut. În acord cu acest cri- servește următorul caz: seara feciorul lui I. a fost teriu, ţin să menţionez că este nou-născut copilul adus acasă bătut şi însângerat, după care tatăl a luat care poartă încă semnele nașterii recente. Semnele arma şi a ieşit afară şi, văzându-l pe B. (cetăţeanul nașterii constau în anumite caracteristici ale copiilor care i-a bătut feciorul), l-a împuşcat. recent născuţi (de exemplu, meconiu în intestine, Cercetările demonstrează că printre cei care au involuţia cordonului ombilical, bosa serosanguină, săvârşit infracţiunea în stare de afect au fost prezen- vernix caseosa – strat de substanţă alb-cenușie, de te două tipuri de persoane: consistenţă grăsoasă, ce acoperă tegumentele nou- – cu prevalarea calităţilor de iritabilitate-irasci- născutului etc.), acestea fi ind determinate în baza bilitate; unei expertize de specialitate. – cu prevalarea calităţilor de inhibiţie blocare. Un alt element care face distincţie între aceste Primilor le sunt caracteristice agresivitatea, egocen- două tipuri de infracţiuni este victima. La omorul trismul, astfel încât persoanele în cauză nu pot să-şi săvârșit în stare de afect, victima nu este o persoană controleze izbucnirile emoţionale, ele simţind necesita- oarecare, dar numai persoana care provoacă starea tea de a le exterioriza, altfel spus „de a-și revărsa furia”. de afect a făptuitorului prin actele sale de violenţă,

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 193 insultele sale grave ori alte acte ilegale sau imorale Ca și oricare alte infracţiuni săvârșite prin omor, ale sale. Vorbind despre victimă în cazul pruncuci- și infracţiunile prevăzute de art.146 CPRM și art.147 derii, aceasta poate fi numai un copil nou-născut. CPRM sunt infracţiuni materiale. Ele se consideră Diferenţa ar fi că un copil nou-născut nu este în sta- consumate din momentul producerii morţii cere- re să provoace acte de violenţă sau de insulte grave brale. ce ar genera starea de afect. Atunci când vorbim despre asemănări, un prim Latura obiectivă este un alt criteriu care, pe de element ar fi subiectul infracţiunii, care, în ambele o parte, face ca aceste două tipuri de infracţiuni să cazuri, se afl ă într-o stare de tulburare fi zică și psi- se asemene, iar, pe de altă parte, să se diferenţieze. hică ce duce la săvârșirea infracţiunii, dar impor- Asemănarea este atunci când: tant este că tulburarea fi zică și psihică se menţine – Fapta prejudiciabilă la ambele infracţiuni se o perioadă scurtă, aceasta și constituind diferenţa exprimă prin acţiune sau prin inacţiune; esenţială dintre infracţiunile analizate și alte cate- – Urmările prejudiciabile sunt sub forma de gorii de omor. Dacă nu ar exista acest semn distinct, moarte cerebrală a victimei; atunci infracţiunile date ar urma să fi e califi cate – Legătura de cauzalitate dintre fapta prejudi- conform art. 145 CPRM, adică omorul. ciabilă și urmările prejudiciabile este prezentă la O deosebire între aceste două infracţiuni ar fi fap-

jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG ambele infracţiuni. tul că subiectul infracţiunii prevăzute de art. 146 CP Deosebirea, la acest capitol, constă în faptul că, la RM și infracţiunii prevăzute de art. 147 CP RM este latura obiectivă a omorului săvârșit în stare de afect, diferit categorizat. La pruncucidere se evidenţiază zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz al 4-lea element este reprezentat de circumstanţele calitatea specială a subiectului, care este doar săvârșirii infracţiunii, și anume: starea de afect este mama biologică a victimei, ceea ce înseamnă că provocată de acte de violenţă sau de insulte grave pruncuciderea este o infracţiune cu autor unic, care ori de alte acte ilegale sau imorale ale victimei. În exclude participaţia, deoarece un copil nou-născut același timp, la pruncucidere, al 4-lea element al la- nu poate avea decât o singură mamă. Între mamă și turei obiective este reprezentat de timpul săvârșirii victimă trebuie să existe o rudenie de sânge. Dacă infracţiunii, si anume: timpul nașterii sau imediat n-ar exista această legătură, atunci persoana dată, după naștere. Momentul iniţial al perioadei ,,timpul în cazul în care lipsește de viaţă un copil străin și ea nașterii” este momentul de început al vieţii nou- conștientizează acest fapt, trebuie să răspundă con- născutului. Momentul fi nal al perioadei nominali- form prevederilor art.145 alin.(2) lit.e) CPRM. Însă zate este momentul în care s-a terminat expulzarea la art.146 CPRM nu este necesar să fi e identifi cată copilului chiar dacă nu a fost separat încă de orga- această calitate specială a subiectului. nismul matern prin tăierea cordonului ombilical și Concluzii. În prezenta lucrare au fost expuşi şi chiar dacă nu a fost eliminată placenta. Perioada analizaţi mai mulţi factori care au fost preconizaţi desemnată prin sintagma „imediat după naștere” pentru a fi trataţi minuţios. Au fost elucidaţi factori trebuie interpretată într-un sens cronologic, rapor- interni şi externi care provoacă excitarea şi tulbu- tat însă la criterii medicale morfologice. Momentul rarea fi ziologică a factorilor emotivi, aceasta sol- iniţial al acestei perioade este momentul în care s-a dându-se cu comiterea omorului. Au fost refl ectate terminat expulzarea copilului, momentul fi nal al comparativ părerile diverşilor autori privind trata- acestei perioade este marcat de expirarea termenu- rea unuia şi aceluiaşi aspect. lui de 24 de ore după începutul vieţii copilului nou- Potrivit art.146 CP al RM, este aplicată răspun- născut, adică până când se prezumă că pe corpul derea pentru omorul intenţionat săvârşit în stare copilului se menţin încă semnele nașterii recente, de afect survenit în mod subit în urma actelor de precum și starea de tulburare a mamei cauzată de violenţă, sau a insultei grave din partea victimei, sau naștere. Astfel, chiar dacă legea penală nu determi- în urma altor acţiuni ilegale sau imorale ale victimei. nă riguros cronologic care este durata până la care Având ca punct de reper totalitatea particularită- fapta poate fi comisă imediat după naștere, această ţilor specifi ce ale acestei infr acţiuni, consider că nu împrejurare se delimitează după criterii medicale este corectă formularea utilizată în legea penală din morfo-fi ziologice. 1961 – „omorul premeditat”, din considerentul că

194 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW intenţia premeditată presupune însoţirea intenţiei Este specifi c faptul că nu va exista provocare de o pregătire prealabilă pentru a se realiza reuşita dacă: deplină a faptului. De regulă, între momentul luării – acţiunile ilicite (imorale) provin de la o per- hotărârii infracţionale şi cel al realizării ei se interpu- soană iresponsabilă, a cărei stare era cunoscută de ne un interval de timp în care făptuitorul refl ectează inculpat; asupra săvârşirii faptei, îşi alege mijloacele, timpul – inculpatul nu cunoştea starea victimei (de in- şi locul săvârşirii faptei, îşi creează alibiuri pentru a capabil psihic), atunci va exista provocare din par- scăpa de răspunderea penală etc. tea victimei. În acest sens, fi ind evidentă contradicţia exis- Starea de afect survine indiferent de atitudinea tentă a cauzei examinate, este adecvată prezenţa victimei faţă de comportamentul său. intenţiei spontane, care apare subit, adică într-un Este relevant faptul că starea de afect poate să timp foarte scurt, pe neaşteptate, brusc, neprevă- apară nu doar la persoana-martor al acţiunii ilegale. zut, de regulă, sub impulsul unei stări de provocare. Astfel, starea de tulburare a făptuitorului poate să Temei pentru atenuarea răspunderii este com- existe chiar dacă acesta nu a fost prezent la locul ac- portamentul ilicit al victimei, ceea ce generează tului de provocare, dar a luat cunoştinţă de aceasta apariţia la făptuitor a afectului fi ziologic. imediat ori a constatat imediat urmările actului de

Deoarece este evident că sunt multiple astfel de violenţă care s-au răsfrânt şi asupra altor persoane. jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG cazuri, legislatorul pe bună dreptate, în afară de alte Ca urmare, după cum provocarea trebuie să acţiuni ilegale, a stabilit în dispoziţia articolului dat emane de la victimă respectiv şi riposta trebuie să acţiunile imorale din partea victimei ca act de pro- se manifeste în raport cu ea. În acest sens, este ad- zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz vocare. misă provocarea şi atunci când nu există identitate E cert faptul că afectul fi ziologic trebuie deose- între autorul actului provocator şi victima infracţiu- bit de afectul patologic, căci persoana ce comite nii, adică riposta s-a îndreptat împotriva altei per- o astfel de faptă se afl ă în stare de iresponsabili- soane din cauza erorii în care s-a afl at infractorul tate, nefi ind astfel prezent semnul componenţei cu privire la autorul actului de provocare – error în de infracţiune – subiectul, respectiv acţiunea nu personam. este susceptibilă de răspundere penală. Pe când Acţiunile persoanei care a săvârşit un atentat de afectul fi ziologic este o stare emoţională care nu omor în stare de afect şi a omorât din imprudenţă depăşeşte limitele normalităţii, caracterizată prin- o persoană nevinovată urmează a fi califi cate prin tr-o apariţie prin intensitate mare şi durată scurtă cumulul prevederilor art.149, art.27 şi art.146 CP şi care în esenţă reprezintă o reacţie emoţională ce al RM. decurge exploziv, fi ind însoţită de modifi cări spon- Luând în considerare caracterul divers şi nepre- tane (dar nu şi psihologice) ale activităţii psihice, în văzut al situaţiilor în care poate fi prezent făptuito- mod special observându-se îngustarea conştiinţei. rul, consider că ar fi oportun de a introduce o modi- Această stare se termină cu epuizare fi zică şi psihi- fi care în noul Cod penal al Republicii Moldova care că profundă a organismului uman. Astfel, starea de ar prevedea răspunderea penală pentru omorul a afect fi ziologic apare în condiţiile unei situaţii spe- două sau mai multe persoane. Astfel, când provo- cifi ce, când făptuitorul, din cauza tensiunii emoţi- carea provine din partea mai multor persoane, co- onale puternice, este limitat în posibilitatea de a-şi respunzător şi riposta se poate îndrepta împotriva alege conduita. oricărei persoane din acel grup. Aşa ar fi în cazul Pentru incriminarea faptelor conform art.146 CP unor acţiuni care au caracter de fapte ilicite grave, al RM, este necesar ca violenţa, insulta gravă, pre- comise de către persoane afl ate împreună, care, la cum şi alte acţiuni ilegale sau imorale să emane de rândul lor, s-au manifestat agresiv faţă de inculpat. la victimă din propria iniţiativă, neexistând vreo Cât priveşte latura subiectivă a infracţiunii anali- provocare din partea altei persoane. Corespunză- zate, conform opiniei dominante în teoria dreptului tor, iniţiatorul confl ictului nu trebuie să fi e făptui- penal, ea se poate exprima prin intenţie directă sau torul, ci victima, căci, în caz contrar, nu s-ar justifi ca indirectă. Conform unei opinii contrare, ea poate fi starea de afect a vinovatului. comisă doar cu intenţie indirectă. Iar după părerea

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 195 mea, în situaţia în cauză poate fi vorba doar de in- 11. ПИОНТКОВСКИЙ, А.А., МЕНЬШАГИН, В.Д. tenţie directă neconcretizată. Курс советского уголовного права. Часть особен- Totodată, consider că vinovăţia are atât forma ная, Москва, 1995, р.49. intenţiei directe, cât şi pe cea a intenţiei indirecte, 12. MACARI, I. Drept penal al RM. Partea Genera- cu toate că în unele situaţii poate să persiste şi in- lă, Chişinău, 1999, p.177. tenţia directă neconcretizată. Acest fapt este într- 13. Drept penal român (curs selectiv pentru li- o interdependenţă atât cu persoana făptuitorului, cenţă), Bucureşti, 1997, p.146. cât şi cu natura actului de provocare din partea victimei. REZUMAT Cu toate că motivul infracţiunii şi scopul urmărit Răspunderea penală pentru infracţiunea de de infractor nu sunt prevăzute de lege în conţinutul omor săvârșit în stare de afect. Noutatea şi ori- acestei infracţiuni, acestea trebuie să fi e constatate, ginalitatea ştiinţifi că a acestui articol constau în întrucât relevă substraturi adânci ale personalităţii evidenţierea tuturor aspectelor ce ţin de starea de infractorului, dând posibilitatea astfel de a face jus- afect, începând cu durata de timp de la momentul tă aprecierea comportamentului său. provocării până la apariţia stării de afect, durata de În fi ne, consider că modifi cările propuse, ar re- timp de la momentul apariţiei intenţiei în starea de jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG fl ecta mai obiectiv răspunderea pentru acţiunile afect și realizarea ei, comiterea omorului, precum penal condamnabile. și de durata stării de afect provocată de anumiţi Sper ca prezenta lucrare să trezească interesul și

zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz factori, de intenţia de omor săvârșit în stare de să contribuie la analiza practică şi teoretică a infrac- afect. Autorul pune problema califi cării corecte a ţiunilor ce cad sub incidenţa art.146 CP al RM. infracţiunii prevăzute de art.146 CPRM, fi ind propu- REFERINŢE se unele modifi cări la Codul Penal care ar permite aplicarea cât mai corectă și obiectivă a normei date. 1. OPREA, N., NACU, A., REVENCO, M. Psihiatrie, Cuvinte-cheie: infracţiune; Cod penal; stare de Chişinău, 1994, p.46. afect; victimă; obiect; latură obiectivă; latură subiec- 2. Dicţionar explicativ al limbii române / sub red. tivă; subiect. Coteanu I., Seche L, Bucureşti, 1996. 3. ТКАЧЕНКО, Т. Сильная душевная волнение ABSTRACT как обстоятельство смягчающее ответствен- ность / Советская юстиция, №9, 1968, р.17. Criminal Liability for the Crime of Murder 4. Уголовное право России. Общая часть, committed in the Heat of Passion. Scientifi c no- Москва, 2000, р.27. velty and originality of this article consists in highli- 5. DOBRINESCU, I. Infracţiuni contra vieţii persoa- ghting all aspects related to the heat of passion, nei, Bucureşti, 1981, p.21. from the moment of provocation to the appearance 6. БОРОДИН, С.В. Квалификация преступле- of the heat of passion, from the moment the inten- ний против жизни, Москва, 1977, р.31. tion in the heat of passion appears and its accom- 7. BOROI, A. Infracţiuni contra vieţii, Bucureşti, plishment, the commission of the murder, as well 1996, p.36. as the duration of the heat of passion caused by 8. BRÂNZĂ, S. Aspecte generale ale infracţiunii certain factors, the intent of murder committed in contra vieţii // Analele ştiinţifi ce ale USM, Chişinău, the heat of passion. The author raises the issue of 1999, p.87. the correct qualifi cation of the crime provided by 9. MACARI, I. Dreptul penal al R.M. Partea genera- art.146 CCRM, being proposed some amendments lă, Chişinău, 1999, p.129. to the Criminal Code that would allow the most cor- 10. Culegere de hotărâri explicative ale Curţii rect and objective application of this norm. Supreme de Justiţie, Chişinău, 2000, p.235-236. Keywords: crime; Criminal Code; heat of passion; victim; object; the objective side; subjective side; subject.

196 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW CZU 343.27/2 D -

ANA GANGUR, | INSPECTOR, MASTERANDĂ LA ACADEMIA ,,ȘTEFAN CEL MARE” A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE AL REPUBLICII MOLDOVA

jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG

zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz EPUBLICA MOLDOVA TRAVERSEAZĂ O PERIOADĂ DE Fenomenul comerţului cu oameni a apărut pen- RTRANZIŢIE, CARE SCOATE ÎN VILEAG MAI MULTE FENOMENE tru prima dată încă în perioada antică și a cunoscut ȘI PROBLEME DESPRE CARE ANTERIOR NU SE ȘTIA SAU NU SE VOR- apogeul manifestării sale în epoca sclavagistă în BEA PUBLIC, PRINTRE CARE ȘI TRAFICUL DE COPII [1, PAG.204]. care vânzarea și cumpărarea de oameni reprezen- tau o relaţie economic dominantă [3, pag.6]. Trafi cul de copii a fost incriminat pentru prima Conţinutul de bază. Astfel, fenomenul dată în 2001, ca răspuns la o acută problemă socială comerţului începe în Roma Antică, unde, pe par- ce devenea tot mai alarmantă, urmărindu-se stopa- cursul întregii istorii a Romei, familia și legea au fost rea fenomenului în cauză. Actualmente, trafi cul de doi stâlpi ai societăţii romane, susţinând-o până la copii constituie una dintre cele mai grave probleme dizolvare. Familia romană refl ecta natura patriarha- cu care se confruntă Republica Moldova. Deși a în- lă a statului roman prin dreptul de viaţă și de moar- registrat, într-un termen record, proporţii inimagi- te pe care-l avea tatăl (paterfamilias) asupra soţiei și nabile și inacceptabile pentru societatea noastră, copiilor, pe care îi putea maltrata, ucide sau vinde fenomenul nu este, practic, în atenţia savanţilor au- ca sclavi. Treptat-treptat, aceste drepturi tiranice au tohtoni. Cu toate că la ora actuală trafi cul de copii dispărut; dar până în secolul I e.n. soţul mai avea este conștientizat de opinia publică, populaţia per- încă dreptul, în anumite cazuri, să-și ucidă soţia; iar cepe în continuare superfi cial fenomenul, esenţa până în preajma anului 400 e.n. putea să-și repudi- lui nefi ind înţeleasă. Această problemă persistă și eze copiii nou-născuţi, expunându-i și părăsindu-i în rândurile angajaţilor organelor de drept. Apar în stradă sau, mai târziu, să-i vândă (dar numai în probleme privitoare la încadrarea juridică corectă a afara Romei) ca sclavi. Dacă tatăl nu voia să-și recu- faptelor de trafi c de copii. Activitatea de prevenire noască copilul, îl lepăda expunându-l pe locul unde și contracarare a fenomenului trafi cului de copii tre- se adunau gunoaiele și unde era lăsat să moară de buie să fi e fundamentată pe rezultatele și recoman- foame sau de frig, dacă nu-l lua cineva care, apoi, dările cercetărilor știinţifi ce în domeniu. Ori, în caz după ce îl creștea, îl putea vinde ca sclav. Dar co- contrar, există riscul ca eforturile depuse în vederea piii născuţi cu anumite malformaţii erau omorâţi. De stopării acestui fl agel să eșueze, iar trafi cul de copii asemenea, legea permitea tatălui să-și execute fi ul să se amplifi ce în continuare [2, pag.5]. matur pentru trădare [4, pag.40]. Deci, conceptul de

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 197 trafi c nu este unul nou și a fost utilizat pentru pri- În condiţiile societăţii de astăzi, omenirea a reușit, ma dată în secolul XVI, în calitate de sinonim pentru din fericire, să renunţe la această practică profund comerţ. Astfel, acest termen nu avea conotaţii ne- inumană, chiar dacă uneori este puternic favoriza- gative. Totuși, către secolul XVII trafi cul a început a fi tă de condiţii social obiective. Totuși, s-au menţinut asociat cu vânzarea ilicită sau neloială a mărfurilor. anumite tendinţe de a recurge la comerţul cu copii Către secolul XIX, în noţiunea de trafi c mai este in- atunci când există situaţii ce permit realizarea pe clus comerţul cu fi inţe tratate ca bunuri și vândute această cale a unor interese meschine. Acţiunile din în sclavie. Acest comerţ tradiţional cu sclavi a fost categoria dată sunt însă socialmente indezirabile și scos în afara legii spre fi nele secolului XIX. La înce- declarate drept ilicite, criminale [7, pag.400]. putul secolului XX, termenul de trafi c se referea, de Prognozarea tendinţelor trafi cului de copii are o cele mai multe ori, la comerţul de sclavi albi, care importanţă deosebită pentru activitatea de preve- reprezenta circulaţia spre frontierele internaţionale nire și contracarare în viitor a fenomenului dat, de- a femeilor și copiilor în scopul prostituţiei. Doar oarece în cadrul proiectării măsurilor antitrafi c este spre fi nele anilor 1990, trafi cul a fost asociat cu necesar a anticipa modalităţile sub care se va mani- prostituţia și exploatarea sexuală a copiilor. festa ulterior fenomenul, pentru a reuși elaborarea În ceea ce privește utilizarea noţiunii de trafi c și aplicarea celor mai potrivite soluţii de diminuare

jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG de copii, este de menţionat că acest termen a fost a nivelului acestuia și colaborarea la nivel naţional pentru prima dată utilizat la începutul secolului XX și internaţional. și se referea la fenomenul comerţului cu sclavi albi. La nivel naţional. Ocrotirea de către stat și soci- zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz Odată cu aprobarea la 15.11.2000, la Palermo, etate a copilului, familiei, și maternităţii constituie Italia, a Protocolului privind prevenirea, reprima- în Republica Moldova o preocupare politică, socială rea și pedepsirea trafi cului de persoane în special a și economică de prim ordin. Legea Republicii Mol- femeilor și copiilor, adiţional Convenţiei Naţiunilor dova privind drepturile copilului Nr.338-XIII din 15 Unite împotriva criminalităţii transnaţionale orga- decembrie 1994 stabilește statutul juridic al copi- nizate, au fost inserate două inovaţii în domeniul lului ca subiect independent, prevede asigurarea trafi cului. În primul rând, a fost elaborată o defi niţie sănătăţii fi zice și spirituale a copilului, formarea internaţională comprehensivă a trafi cului de fi inţe conștiinţei lui civice pe baza valorilor naţionale și umane. În al doilea rând, şi mult mai important, general-umane, acordarea unei griji deosebite și defi niţia oferită de Protocol este una destul de ex- protecţii sociale copiilor lipsiţi temporar sau per- tinsă ca domeniu de aplicare şi inserează munca manent de anturajul familial sau care se afl ă în alte forţată ca unul dintre scopurile trafi cului, pe lângă condiţii nefavorabile sau extreme. scopul exploatării sexuale. În timp ce Protocolul Astfel, deosebim următoarele principii speciale enunţă câteva distincţii certe între trafi cul în scopul de combatere a trafi cului de copii: exploatării sexuale şi trafi cul în scopul exploatării – respectarea strictă a drepturilor copilului, sti- muncii şi a serviciilor (precum şi practicile referitoa- pulate în Convenţia ONU și în Legea Republicii Mol- re la sclavie sau similare sclaviei şi servituţii), trebuie dova cu privire la drepturile copilului; de ţinut cont de faptul că exploatarea sexuală nu – informarea copilului-victimă a trafi cului de reprezintă muncă forţată. În general, trafi cul, la mo- fi inţe umane despre situaţia și drepturile lui, despre ment, se referă la circulaţia persoanelor, de multe procedura de repatriere și procesul de reunifi care a ori ilegală, peste hotare sau pe teritoriul aceluiaşi familiei; stat, fenomen tratat ca o activitate comercială care – luarea de măsuri speciale de protecţie și fi nisează cu exploatarea prin muncă sau exploatare asistenţă a copilului-victimă a trafi cului de fi inţe sexuală [5, pag.6]. umane; Potrivit articolului 206 al(1) CPRM, trafi cul de – respectarea opiniei copilului-victimă a trafi - copii înseamnă recrutarea, transportarea, transfe- cului de fi inţe umane; rul, adăpostirea sau primirea unor plăţi ori benefi cii – asigurarea nedivulgării în nici un caz a pentru obţinerea consimţământului unei persoane identităţii și a detaliilor ce permit identifi carea copi- care deţine controlul asupra copilului [6, pag.30]. lului-victimă a trafi cului de fi inţe umane.

198 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW Cele mai efi ciente modalităţi de combatere a tra- Începând din anul 1996, comunitatea interna- fi cului de copii la nivel naţional sunt: ţională a întreprins acţiuni menite să combată ex- – crearea unui mecanism de coordonare îm- ploatarea sexuală a copiilor. Astfel, Adunarea Par- puternicit să defi nească politica naţională de lup- lamentară a Consiliului Europei a accentuat asupra tă împotriva trafi cului de copii și organizarea unei importanţei Convenţiei Naţiunilor Unite din 1989 abordări multidisciplinare a problemei; cu privire la Drepturile Copilului, ratifi cată de toa- – încurajarea, prin intermediul acestui meca- te statele membre ale Consiliului Europei, în lupta nism, a schimbului de informaţii, a colectării de date pentru dreptul copiilor de a crește într-o lume fără statistice, a evaluării rezultatelor concrete obţinute exploatare. Toate organizaţiile internaţionale gu- pe teren, a evoluţiei trafi cului de copii și a rezulta- vernamentale și non-guvernamentale relevante au telor politicii naţionale privind combaterea acestui încercat să creeze un arsenal de măsuri și propuneri fenomen; pentru a eradica acest fl agel. – încurajarea, prin intermediul acestui me- Adunarea a solicitat Comitetului de Miniștri să canism, a legăturii cu mecanismele altor ţări și cu abordeze sistematic și regulat problema trafi cului organizaţiile internaţionale în scopul coordonării de persoane minore în cadrul întrunirilor cu liderii activităţilor și supravegherii, examinării și realizării politici și cu factorii de decizie din statele implicate, strategiilor la nivel naţional și internaţional destina- în special Republica Moldova, în acest sens reco- jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG te luptei împotriva trafi cului de copii. mandând: La nivel internaţional. Un rol deosebit în proce- - să califi ce trafi cul de persoane minore ca fi ind sul combaterii trafi cului de copii îi revine cooperării o infracţiune pentru care să nu existe termen de zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz internaţionale, deoarece în lipsa unei colaborări ju- prescripţie, care să fi e pasibilă de răspundere pena- ridice viabile a organelor de drept naţionale cu or- lă indiferent de faptul dacă partea vătămată a de- ganele de resort ale altor state nu pot fi înregistrate pus sau nu o plângere; succese semnifi cative în contracararea infracţiunilor - să elaboreze o listă naţională a persoanelor mi- de trafi c de copii. Înscriindu-se într-un mecanism nore și a tinerilor dispăruţi și să implementeze un specifi c, care include câteva etape succesive (recru- registru centralizat, computerizat, pentru întreaga tarea, transportarea, vânzarea-cumpărarea), lanţul Europă, care să ajute organele de poliţie și familiile acţiunilor criminale de trafi care a copiilor se întinde, victimelor să le găsească pe acestea; de regulă, pe teritoriul mai multor state. - să cheme statele membre să intensifi ce atât Trafi cul de minori și de tineri este un fenomen eforturile lor în cadrul Pactului de Stabilitate pen- tot mai frecvent întâlnit și difi cil de combătut; deși tru Europa de Sud-Est, cât și sprijinul fi nanciar acesta reprezintă, mai întâi de toate, o infracţiune acordat diferitor organizaţii, cum sunt Organizaţia ce trebuie combătută, el de asemenea are reper- Internaţională pentru Migraţie și UNICEF, în vede- cursiuni și asupra politicii de imigrare, dreptului la rea consolidării acţiunilor concentrate în domeniul azil, libertăţii de mișcare, politicilor economice și prevenirii trafi cului și repatrierii și reintegrării victi- sociale. melor. Numărul de victime, în special de victime mino- Pentru Republica Moldova perioada de tranziţie re, este, desigur, necunoscut. Aceste persoane pro- a anilor 90 a determinat o criză economică profun- vin preponderent din ţările Europei Centrale și de dă, fapt care a plasat Moldova în topurile celor mai Est. Originea și numărul emigranţilor variază pe mă- sărace ţări din Europa Centrală și de Est, inclusiv din sură ce noile democraţii devin mai deschise și mai spaţiul Comunităţii Statelor Independente. Stagna- sărace, drept rezultat al difi cultăţilor inerente unei rea economică a cauzat deteriorarea semnifi cativă tranziţii spre economia de piaţă. Violenţa este larg a nivelului de trai, circa 75% din populaţie afl ându- răspândită, victimele sunt deseori amăgite și su- se sub limita sărăciei. Lipsa resurselor fi nanciare și puse la diferite constrângeri, iar cazurile în care ele infrastructura săracă sunt un obstacol serios în ceea sunt violate și bătute, închise în încăperi sau lipsite ce privește accesul la învăţământ. Cu cât mai mul- de documentele de identitate și ţinute în condiţii de te familii se afl ă la limita sărăciei, cu atât mai difi cil semi-sclavie nu mai reprezintă excepţii. pentru copii devine accesul la învăţământ. Din nu-

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 199 mărul de copii care nu merg la școală sau o aban- proporţională cu nivelul scăzut de educaţie. Nivelul donează curând, peste 60% sunt fete. S-a înregistrat scăzut de educaţie se manifestă prin: de asemenea o scădere dramatică a mariajelor, iar – lipsa informaţiilor; rata divorţurilor a crescut. – lipsa reperelor valorice; Separatismul teritorial provocat și întreţinut de – decizii insufi cient fundamentate; Federaţia Rusă, criza economică continuă, sără- – incapacitatea de prelucrare a informaţiei. cia și instabilitatea politică generează migraţia în 3) Șomajul. În condiţiile procesului continuu de masă a populaţiei Republicii Moldova. Strategiile restructurare economică, numeroase tinere, mai de dezvoltare internaţionale (turismul, schimbul de ales cele cu nivel scăzut de profesionalizare, nu își studenţi), aprofundarea divergenţelor între statele găsesc locuri de muncă, ajungând în postura de bogate și cele sărace, confl ictele armate, extinderea a alege prostituţia ca mijloc de existenţă. În acest grupărilor criminale internaţionale, corupţia, lipsa context, se evidenţiază nivelul scăzut al salariului, de informaţie, amplasarea geografi că „avantajoasă” care nu acoperă minimul necesităţilor. De aseme- a Republicii Moldova în sensul activităţii grupărilor nea, motivaţia proxeneţilor în ceea ce privește ori- criminale au creat un sol fertil pentru criminaliza- entarea lor ocupaţională este bazată pe aceleași rea migraţiei, fapt care a dat naștere fenomenului cauze de natură socio-economică, șomajul fi ind jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG trafi cului de copii, dimensiunile căruia în Republica principalul indicator al angajării în acest tip de ac- Moldova au atins cote îngrijorătoare, aceasta du- tivitate. când la plasarea ţării noastre în rândul principalelor În urma analizei fenomenului, am tras următoa- zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz ţări de origine în trafi cul de copii. rele concluzii în privinţa victimelor trafi cului: Astfel, factorii principali care contribuie la dez- – majoritatea victimelor trafi cului de fi inţe voltarea trafi cului de copii sunt: umane sunt femei tinere și fete; – sărăcia și șomajul, feminizarea acestor feno- – majoritatea tinerelor care cad victimă acestui mene; fenomen au vârsta între 15-30 ani; – accesul limitat la învăţământ; – provin dintr-o familie în care au suferit diverse – discriminarea femeilor; forme de abuz; – globalizarea economiei coruptive; – au o mare dorinţă de independenţă materială. – internaţionalizarea grupărilor criminale; Conform unui studiu în domeniu realizat de că- – confl ictele armate. tre ONG-ul „CIVIS”, din 24 de victime ale trafi cului de Alte cauze ale proliferării trafi cului de copii sunt: fi inţe umane aproape jumătate aveau mai puţin de 1) Nivelul de trai. Cele mai multe victime ale trafi - 18 ani, adică erau minore. cului de copii aparţin unor familii în care unul dinte Pentru o activitate mai efi cientă de prevenire a părinţi, sau chiar ambii, sunt șomeri, confruntându- fenomenului dat, este necesar ca toate statele să se cu mari difi cultăţi materiale. Infl uenţa negativă a adopte sau să implementeze, să revadă și să ana- sărăciei se manifestă prin: reducerea posibilităţilor lizeze periodic legislaţia pentru a asigura conformi- de a-și continua studiile, abuz și disfuncţionalitate tatea ei cu standartele internaţionale ale drepturilor familială, posibilităţi de independenţă materială re- omului și efi cacitatea ei în combaterea trafi cului și duse, creșterea gradului de credulitate și încredere în apărarea tuturor drepturilor persoanelor trafi ca- faţă de persoane străine, care aparent sau arătat te. Orice activitate de prevenire a trafi cului de co- îngrijorate de situaţia copilului, refuzul sau incapa- pii, în principiu, se poate axa pe câteva puncte de citatea adultului de a comunica adecvat cu copilul. reper care servesc de fapt drept obiective generale 2) Factorii educaţionali. Carenţele educaţionale comune ale unui curs educativ-informativ de acest pot fi considerate ca fi ind cele care precipită vic- tip. Pentru organizarea prevenirii efi ciente, este ne- timele să fi e îndepărtate de pericol. În acest sens cesară desfășurarea următoarelor acţiuni generale menţionăm, de asemenea, lipsa unei culturi juridice speciale: a tinerei generaţii, lipsa cunoștinţelor despre viaţă, 1. Organizarea de campanii de informare care să pierderea infl uenţei sociale familiale. Vulnerabilita- includă perspectiva egalităţii sexelor pentru sensi- tea faţă de fenomenul trafi cului de copii este direct bilizarea populaţiei asupra situaţiilor riscante care

200 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW pot conduce la trafi cul de persoane, precum și asu- – persoanele anterior condamnate; pra efectelor negative ale trafi cului; – persoanele condamnate convenţional, elibe- 2. Punerea la dispoziţia reprezentanţilor corpului rate pe amnistie sau cu atragere la răspundere ad- diplomatic, autorităţilor publice, media, ONG-uri- ministrativă; lor umanitare și a organizaţiilor publice și private – persoanele care fi gurează în informaţiile și care activează în ţările de origine ale potenţialelor materialele operative; victime ale trafi cului de persoane a unor informaţii – persoanele ale căror comportament adecvate (documentaţii, video, broșuri) despre tra- dovedește eventualitatea comiterii de către ele a fi cul de copii și exploatarea sexuală ale căror victi- unor asemenea infracţiuni; me sunt atât copiii, cât și tinerii adulţi; – persoanele neîncadrate în câmpul muncii. 3. Asigurarea, în toate ţările, a unei difuzări foarte Măsurile profi lactice individuale se desfășoară largi a informaţilor sanitare privind riscurile exploa- conform planului, efi cient și hotărât, cu folosirea tării sexuale; tuturor forţelor și mijloacelor, pentru a exclude for- 4. Includerea în programele de educaţie școlară marea intenţiilor criminale la persoana supusă pro- a informaţiilor privind riscurile pe care copiii le pot fi laxiei. În cadrul profi laxiei individuale funcţionarii înfrunta în ceea ce privește exploatarea, abuzul se- organelor afacerilor interne întreprind următoarele xual și trafi cul de persoane și mijloacele de apărare; activităţi cu caracter individual profi lactic: jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG organizarea difuzării acestor informaţii și tinerilor 1. Supravegherea comportamentului și modului care nu mai sunt integraţi în sistemul școlar; de viaţă în familie, la locul de trai sau muncă; 5. Introducerea și dezvoltarea unor programe de 2. Acordarea ajutorului necesar, infl uenţa de or- zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz instruire a personalului din cadrul poliţiei pentru a din educativ prin realizarea convorbirilor, formarea permite acestuia să câștige competenţe specializa- încrederii că delictele antisociale și purtarea analo- te în acest domeniu; gică se condamnă de societate și vor rămâne nepe- 6. Combaterea cauzelor structurale ale trafi cului depsite; de copii, deseori legate de inegalităţile existente în- 3. Identifi carea rudelor, cunoștinţelor care ar tre ţările dezvoltate din punct de vedere economic putea să infl uenţeze pozitiv asupra persoanelor su- și cele mai puţin dezvoltate, în special prin amelio- puse profi lacticii și atragerea lor în asemenea con- rarea statutului social și a situaţiei economice; vorbiri; 7. Stabilirea unor programe specifi ce de in- 4. Folosirea confi denţilor și persoanelor de încre- struire și de schimburi de experienţă pentru a se dere, care cunosc persoanele supuse profi lacticii, îmbunătăţi cooperarea între poliţie și ONG-urile pentru verifi carea modului de viaţă și comportării la specializate în protejarea victimelor. locul de trai și serviciu, pentru realizarea infl uenţei Pe lângă prevenirea generală, o atenţie spori- educaţionale, precum și pentru identifi carea indivi- tă urmează a fi acordată și prevenirii individuale. zilor care infl uenţează negativ asupra lor; Aceasta presupune înfăptuirea unui complex de 5. Efectuarea măsurilor profi lactice operative în măsuri publice și secrete îndreptate la releva- privinţa persoanelor din cercul apropiat care-i insti- rea persoanelor predispuse de a comite astfel de gă la comiterea acţiunilor ilicite, curmarea infl uenţei infracţiuni și desfășurarea în privinţa acestor per- negative din partea acestor persoane; soane a măsurilor profi lactice cu caracter individu- 6. Curmarea infl uenţei demoralizatoare a per- al, cu scopul neadmiterii comiterii de către aceste soanelor supuse profi lacticii asupra altor persoane persoane a infracţiunilor, schimbării modului de care le înconjoară. viaţă, formării intereselor pozitive. Profi laxia individuală în privinţa persoanelor lua- În acest sens, funcţionarii organelor afacerilor te la evidenţă încetează odată cu retragerea acesto- interne, de comun acord și în colaborare cu or- ra din evidenţele profi lactice ale comisariatelor de ganele ocrotirii sănătăţii, colectivele de muncă, poliţie. organizaţiile obștești, iau măsuri pentru depistarea Concluzii. În urma unei succinte analize a stării cât mai precoce și mai deplină a persoanelor predis- și dinamicii trafi cului de copii, am constatat că Re- puse de a comite infracţiuni, și anume: publica Moldova se numără printre ţările în care

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 201 numărul copiilor trafi caţi a crescut alarmant. Mii de Chișinău, 1998. copii provenind în special din Republica Moldova, 6. Materialele Conferinţei știinţifi co-practice Asia și Africa de Vest, sunt duși ilegal peste hotare. internaţionale „Prevenirea și combaterea crimelor Statisticile mondiale, în special cele prezentate transnaţionale; probleme teoretice și practice”, Ed. de Fondul ONU pentru copii, indică un număr de Academia „Ștefan cel Mare” a M.A.I al RM, Chișinău, 1,2 mln copii trafi caţi pe glob. 2005. Dintre cazurile trafi cului de copii, categoria de 7. COSOVAN, G., GHERMAN, M., CLEFOS, A., BOT- vârstă cel mai des întâlnită este de 15-17 ani, majo- NARI, I. Îndrumar metodic privind prevenirea și com- ritatea absolută fi ind fete provenind din zonele de baterea infracţiunilor de migraţiune ilegală, trafi c de nord și de centru ale Republicii Moldova. fi inţe umane și copii, Chișinău, 2008. Portretul psihologic al victimelor prezintă: – nivelul de educaţie scăzut; REZUMAT – abandonuri de scoală și familie; – provenienţa din familii dezorganizate, în Dimensiuni juridico-penale ale trafi cului de care sunt prezente sărăcia, alcoolismul, abuzurile și copii. Trafi cul de copii este o problemă a lumii con- violenţa, certurile și bătăile; temporane și reprezintă un pericol serios pentru va- lorile democratice consacrate. În pofi da numeroa- jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG – percepţia asupra posibilităţilor de realizare personală în locul sau ţara de destinaţie; selor bariere existente și a măsurilor luate, comerţul – pregătirea profesională redusă sau chiar lipsa cu sclavi, provenind încă din antichitate, nu a dispă- zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz acesteia; rut de pe faţa pământului, ci doar s-a manifestat și – vulnerabilitatea în faţa promisiunilor de a se manifestă prin noi forme, acest lucru fi ind infl u- avea servicii foarte bune, bine plătite care nu nece- enţat atât de un șir de procese obiective ce au loc sită o pregătire specială. în comunitatea mondială — globalizarea, creșterea În vederea prevenirii și combaterii trafi cului de mobilităţii umane, informatizarea ș.a., cât și de ten- copii, în Republica Moldova a fost creat un cadru le- dinţa trafi canţilor de a evada din vizorul instanţelor gislativ care în mare parte acoperă provocările aces- de control. În zilele noastre copiii continuă să fi e fo- tui fenomen. Legea principală în acest sens este losiţi ca un simplu obiect de cumpărare-vânzare, ei Codul penal, intrat în vigoare la 12 iunie 2003, care fi ind forţaţi să presteze servicii sexuale și să lucreze prevede, la art.206, răspunderea penală pentru tra- în sectoare ale economiei tenebre din diferite ţări fi cul de copii, sancţiunea maximă pentru comiterea și exploataţi în calitate de menajere, folosiţi ca mo- acestei infracţiuni constituind detenţiunea pe viaţă. meală în calitate de cerșetori, ca donatori de organe pentru transplant, în activitatea criminală, confl icte REFERINŢE militare etc. 1. Codul Penal al Republicii Moldova. Comenta- Cuvinte-cheie: copii; trafi c de copii; cumpărare- riu. Barbăneagră A., Chișinău, 2009. vânzare; ţări; sclavi; criminal etc. 2. BOTNARI, G. Analiza criminologică și juridico- penală a trafi cului de fi inţe umane. ABSTRACT 3. BOTNARI, G., BUJOR, V., BEJAN, O. Caracteriza- re criminologică și juridico-penală a trafi cului de fi inţe Legal-Criminal Dimensions of Child Traffi ck- umane. ing. Child traffi cking is a problem of the contem- 4. MARISKA, N.I. van der Linden Trafi cul de fi inţe porary world and poses a serious danger to establi- umane în scopul exploatării economice, Chișinău, shed democratic values. Despite the many existing 2005. barriers and measures taken, the slave trade, dating 5. Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, back to antiquity, has not disappeared from the face adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei of the earth, but only manifested and is manifested Naţiunilor Unite la 10.12.1948 (ratifi cată prin Hotă- in new forms, this being infl uenced by a series of rârea Parlamentului RM nr.217-XII din 28.07.1990). objective processes that take place in the world În: Tratatele internaţionale (ediţia ofi cială), vol.1. community – globalization, increasing human mo-

202 | pu{lsslj{|zGZT[VYWYW bility, computerization, etc., as well as the tendency ted as housewives, used as bait as beggars, as organ of traffi ckers to escape from the sight of the control donors for transplantation, in criminal activity, mili- courts. Nowadays children continue to be used as tary confl icts, etc. a simple purchase and sale object, being forced to Keywords: children; child traffi cking; purchase provide sexual services and work in sectors of the and sale; countries; slaves; criminal etc. shadow economy in diff erent countries and exploi-

jvt|upjĈypGŤ{ppuŨpmpjlVG

zjplu{pmpjGjvtt|upjh{pvuz

pu{lsslj{|zGZT[VYWYWG|G 203 Consiliul ştiinţifi c: dr. V. IUSTIN (preşedinte), dr. hab. A. BURIAN (vicepreşedinte), acad. Gh. DUCA, acad. B. GAINA, acad. V. RUDIC, membru cor. C. GAINDRIC, dr. hab. I. BLIZNETZ (Federaţia Rusă), prof. dr. Emil BURZO (România), dr. hab. Gh. AVORNIC, dr. hab. V. DULGHERU, prof. dr. hab. Maciej KOLWAS (Polonia), dr. hab. C. SPÂNU, prof. dr. Hubert SCHERRER (Franţa), dr. hab. N. TARAN, dr. hab. P. ŢIBULIOV (Ucraina), dr. D. CHIROŞCA, dr. I. HOLBAN, dr. S. MUNTEANU, dr. V. ROŞ (România), dr. I.G. SANDU (România), dr. I. ŢÎGANAŞ

Colegiul de redacţie: Preşedinte – dr. V. IUSTIN Membri: Drept de autor şi drepturi conexe – responsabil R. POPESCU Proprietate industrială – responsabili dr. N. MOGOL, dr. S. LEVIŢCHI, N. CAISÎM Apărarea drepturilor de PI, Jurisprudenţă – responsabil D. STICI Economia PI – responsabil dr. N. MOGOL Inovare şi transfer tehnologic – responsabil dr. V. IUSTIN Tehnologii informaţionale şi PI – responsabil O. BEICU Comunicări ştiinţifi ce – responsabil dr. N. MOGOL Cercetarea şi potenţialul uman – responsabil dr. hab. T. MUNTEANU Calitatea cercetării şi învăţământului superior – responsabil dr. hab. V. MINCIUNĂ Practica internaţională în atestare şi acreditare – responsabil dr. hab. V. PERJU Proces editorial – responsabil Şt. SECĂREANU Copertă, design, tehnoredactare – L. PATRAŞCO

Opiniile exprimate în revistă aparţin autorilor articolelor respective şi nu refl ectă în mod obligatoriu punctul de vedere al coeditorilor. Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor revine în exclusivitate autorilor.

Adresa redacţiei: str. Andrei Doga nr. 24, bl.1, MD-2024, mun. Chişinău, Republica Moldova, Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI). Redacţia revistei “Intellectus”. Tel. (37322) 400-586, 400-589. E-mail: [email protected]; [email protected]

© AGEPI, 2020 Imprimat la AGEPI