Pretura Plăşii Copou (1906-1953)
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL JUDEŢEAN IAŞI PRETURA PLĂŞII COPOU. JUDEŢUL IAŞI (1906-1953) SJAN Iasi INVENTAR NR.2544 FONDUL NR. 301 Arhivele Nationale ale Romaniei PREFAŢĂ Prin „Legea pentru organizarea autorităţilor administrativ exterioare, dependinte de ministerul de interne şi fixarea circumscripţiilor administrative”, Nr.3319/1892, „teritoriul regatului român era împărţit în judeţe, judeţele în plăşi, plăşile în comune”1.Potrivit acestei legi, plăşile erau simple „circumscripţiuni administrative ale judeţului” 2, care controlau activitatea autorităţilor locale. Din punct de vedere al administraţiei intereselor generale, judeţele erau împărţite în mai multe plăşi3, iar conducerea administraţiei fiecărei plăşi era încredinţată unui sub –prefect4 . Aflat sub autoritatea şi controlul direct al prefectului de judeţ, el era însărcinat „cu poliţia administrativă şi preventivă, cu priveghiarea şi menţinerea ordinii şi siguranţei publice, cu luarea măsurilor referitoare la buna stare şi linişte a administraţiilor săi, şi, în genere cu toate atribuţiunile administrative de interes general”5. De asemenea, „el era însărcinat cu publicarea legilor şi a regulamentelor generale, cu executarea măsurilor de siguranţă generală în plasa sa, cu supravegherea şi poliţia târgurilor, bâlcilor, cu inspectarea şi supravegherea localurilor publice şi a drumurilor, din punct de vedere al siguranţei lor, cu supravegherea administraţiei avutului bisericilor din comunele rurale, cu supravegherea ospiciilor, instituţiilor de binefacere sau de învăţământ public ce ar fi în comunele rurale din plasa sa”6. În anul 1892, prin Decretul nr .3332 din 14 octombrie 1892, s-au fixat circumscripţiile teritoriale, denominaSJANţiunile şi reş edinIasiţele celor 227 plăşi7 ale ţării. Astfel, în judeţul Iaşi erau şapte plăşi: plasa Bahlui, cu reşedinţa în comuna Pd.Iloaiei (cătunul Tg.Pd.Iloaiei), cu şapte comune; plasa Braniştea, cu reşedinţa în comuna Bosia (cătunul Ungheni), cu şapte comune; plasa Cârligătura, cu reşedinţa în comuna urbană Tg.Frumos, cu şapte comune; plasa Codru, cu reşedinţa în comuna Bucium(cătunul Bucium), cu şase comune; plasa Copou, cu reşedinţa în comuna ArhiveleCârniceni [cătunul Ţ igNationaleănaşi(Căminăresci-Târg)], cuale şapte comune, Romaniei în care era inclusă şi comuna Iaşi –comună urbană; plasa Stavnicu, cu reşedinţa în comuna Voineşti (cătunul Voineşti), cu cinci comune şi plasa Turia, cu reşedinţa în comuna Bivolari (cătunul Bivolari-Târguşor), cu cinci comune8 . Din anul 1908, prin Legea pentru modificarea legii de organizare a comunelor rurale, şi administraţia plăşilor, mai multe comune reunite formau o 2 plasă, în capul căreia se afla un administrator9 . Astfel, funcţia de sub-prefect al plăşii, din anul 1892 era înlocuită cu cea de administrator de plasă, având aceleaşi atribuţiuni şi îndatoriri, respectiv îndeplinirea tuturor atribuţiilor administrative de interes general10 . Prin Decizia ministerială nr. 87615 din 9 octombrie 192511, relativă la Legea pentru unificare administrativă din 14 iunie 1925, privind împărţirea judeţelor în plăşi, în cazul judeţului Iaşi, acestea se reduc de la şapte la cinci, respectiv:plasa Bahlui, cu reşedinţa în Pd.Iloaiei, plasa Cârligătura, cu reşedinţa în comuna urbană Tg.Frumos, plasa Codru, cu reşedinţa în Bucium(Buciumi), plasa Copou, cu reşedinţa în Ungheni –Tg. şi plasa Turia, cu reşedinţa în Şipote(Şipotele)12. Legea pentru organizarea administraţiei locale din anul 1929 împărţea teritoriul României în judeţe, iar judeţele în mai multe circumscripţii teritoriale numite plăşi13. În fruntea plaselor era câte un prim - pretor, reprezentant al prefectului , ofiţer de poliţie administrativă şi organ de supraveghere şi control în ce priveşte administraţiunea rurală, fiind ajutat de unul sau mai mulţi pretori14. Satele şi comunele din cuprinsul unui judeţ erau repartizate plăşilor printr-o ordonanţă a Ministerului de Interne, iar prim-pretorul era însărcinat cu supravegherea şi controlarea actelor de administraţie a satelor şi a comunelor rurale. De asemenea, verifica modul cum primarii săteşti şi comunali, notarii comunali şi secretarii săteşti îndeplineau atribuţiile ce le erau date prin lege15 . Legea administrativă din anul 1929 s-a menţinut până în anul 1938, când s-a promulgat o nouă lege administrativă, prin care teritoriul ţării era împărţit în comune, plase, judeţe şi ţinuturiSJAN16 . Potrivit legii,Iasi plasa era o subdiviziune administrativă şi de control, cu mai multe comune subordonate17 , fiind condusă de un pretor17. Numit prin deciziune ministerială, acesta îndeplinea toate îndatoririle impuse prin legile, regulamentele, instrucţiunile şi dispoziţiile luate de organele Statului18. Orice modificare teritorială a circumscripţiei plăşilor se realiza prin decizia rezidentului regal, pe baza raportului prefectului19.În tabloul de împărţirea Arhiveleadministrativă a jude Nationaleţului Iaşi, întocmită conform ale art. 194 Romanieidin legea administrativă din 14 august 1938, aprobată de Ministerul de Interne, prin deciziunea nr. 1312 din 31 ianuarie 1939, prevăzută cu toate modificările ce i s-au adus între timp până la 1 aprilie 1941, figurau : Municipiu, 1 oraş reşedinţă de judeţ , 1 oraş nereşedinţă şi 60 comune rurale, alcătuite din sate20 . De asemenea, în tabloul de comunele judeţului Iaşi, repartizate pe plase, în vigoare la data de 1 aprilie 1941 figurau un număr de 6 3 plase, respectiv : plasa Bahlui (11 comune), plasa Codru (10 comune), plasa Copou ( 9 comune), plasa Cârligătura ( 13 comune, plasa Galata (9 comune) şi plasa Turia (9 comune)21. Prin decizia nr. 25694 din 31 octombrie 1941, pusă în aplicare pe teren cu începere de la 1 noiembrie 1941, judeţul Iaşi, din punct de vedere administrativ, era împărţit în cinci plăşi: plasa Bahlui, plasa Cârligătura, plasa Codru, plasa Copou şi plasa Turia22. Plasa Copou, în componenţa căreia figurau comunele:Aroneanu, Bosia, Corneşti, Holboca, Golăeşti, Miroslava, Rediu Tătar, Sculeni, Ţuţora, Vânători, Copou şi Uricani, avea cinci circumscripţii sanitare, după cum urmează:1) comunele Vânători, Rediu Tătar, Copou, Aroneanu, 2) Sculeni, 3) Golăeşti şi Holboca, 4) Bosia şi Ţuţora, 5) Uricani, Miroslava şi Corneşti23 . În conformitate cu dispoziţiunile ordinului circular nr. 40300 din 29 octombrie 1942 al Ministerului de Interne – Direcţiunea Administraţiei de Stat, Prefectura Judeţului Iaşi a procedat la o nouă împărţire administrativă a comunelor pe plăşi. În judeţul Iaşi, numărul acestora rămâne neschimbat:plasa Bucium, plasa Bivolari, plasa Copou, plasa Pd.Iloaiei şi plasa Tg.Frumos24 . În anul 1945, conform tabelului de împărţire administrativă a judeţului Iaşi, pe plăşi, comune şi sate, emis de Serviciul Administrativ al Prefecturii Judeţului Iaşi, numărul plăşilor se măreşte la şase, respectiv: plasa Bivolari, plasa Bucium, plasa Copou cu 13 comune, plasa Pd.Iloaiei, plasa Şipote-Vlădeni şi plasa Tg.Frumos25. Prin rolul important şi preponderent ce i s-a dat pretorului, plasa va continua să deţină, într-o circumscripţie teritorială mai restrânsă, rolul de stimulare şi de control al administraţiei rurale, sub direcţia şi controlul prefectului. Prin Legea nr. 5 din anulSJAN 195026 , plasele Iasi au fost desfiinţate, teritoriul României fiind organizat în regiuni, raione, oraşe şi comune. Arhiva Preturii Plăşii Copou, judeţul Iaşi a fost preluată de către Arhivele Statului Iaşi de la Sfatul Popular al Raionului Iaşi, cu adresa nr.13542 din 21 noiembrie 1967. În Registrul General de Arhivă, fondul nou constituit a primit numărul 301. Arhivele În judeţul Ia şNationalei, Pretura Plăşii Copou şi-a aledesfăşurat Romaniei activitatea în perioada 1906-1953. Informaţiile documentare servesc, deopotrivă, interesului ştiinţific şi practic, prin sala de studiu, respectiv la rezolvarea cererilor, prin Biroul Relaţii cu Publicul. Asupra fondului arhivistic s-au executat operaţiuni de reordonare a unităţilor arhivistice şi de reinventariere, cronologică, pentru fiecare an calendaristic în parte. 4 Materialele documentare create în anii 1906-1953, care se regăsesc în componenţa acestui fond, conţin informaţii privind situaţia social –economică a comunelor din această unitate administrativ-teritorială. Documentele oferă numeroase informaţii privitoare la rezolvarea dosarelor I.O.V.R.; cereri şi declaraţii pentru obţinerea pensiei I.O.V.R.; întocmirea bugetelor de venituri şi cheltuieli; organizarea şi funcţionarea comitetelor şcolare; construirea şi repararea şcolilor; probleme social-culturale; procese verbale ale şedinţelor comunale; situaţii statistice privind acordarea de ajutoare; apărarea pasivă; colectarea cerealelor; predarea cotelor obligatorii; procese verbale de inspecţie făcute de pretor în comunele plasei; deciziile de numire a funcţionarilor administrativi de la comunele subordonate; tabele cu recensământul animalelor; state de plată a salariilor personalului administrativ de la comunele aflate în raza sa de activitate; acte referitoare la ajutorul familiilor concentrate; procese verbale de scădere a impozitului, în urma inundaţiilor; procese verbale de profesioniştii şi meseriaşii impuşi în cadrul gospodăriilor agricole; acte de averea mobilă ş imobilă a comunelor din plasă; tabele nominale cu locuitorii ce nu au achitat sumele datorate la impozitul agricol; credit agricol; ordine, circulări de la minister; procese verbale de recensământ; declaraţii individuale pentru impunerea veniturilor proprietăţilor agricole şi clădite; acte de expropriere; acte de împroprietărire conform Reformei