Pretura Plăşii Bucium
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI SERVICIUL JUDEŢEAN IAŞI AL ARHIVELOR NAŢIONALE Nr.Fond: 381 Nr. Inventar: 2653 PRETURA PLĂŞII BUCIUM JUDEŢUL IAŞI INVENTAR (1941-1954) 238 u.a. Arhivele Nationale ale Romaniei Iaşi SJAN Iasi 2012 1 PREFAŢĂ Prin „Legea pentru organizarea autorităţilor administrativ exterioare, dependinte de ministerul de interne şi fixarea circumscripţiilor administrative”, Nr.3319/1892, „teritoriul regatului român era împărţit în judeţe, judeţele în plăşi, plăşile în comune”1.Potrivit acestei legi, plăşile erau simple circumscripţiuni administrative ale judeţului 2, care controlau activitatea autorităţilor locale. Din punct de vedere al administraţiei intereselor generale, judeţele erau împărţite în mai multe plăşi3, iar conducerea administraţiei fiecărei plăşi era încredinţată unui sub –prefect4 . Aflat sub autoritatea şi controlul direct al prefectului de judeţ, el era însărcinat „cu poliţia administrativă şi preventivă, cu priveghiarea şi menţinerea ordinii şi siguranţei publice, cu luarea măsurilor referitoare la buna stare şi linişte a administraţiilor săi, şi, în genere cu toate atribuţiunile administrative de interes general”5. De asemenea, „el era însărcinat cu publicarea legilor şi a regulamentelor generale, cu executarea măsurilor de siguranţă generală în plasa sa, cu supravegherea şi poliţia târgurilor, bâlcilor, cu inspectarea şi supravegherea localurilor publice şi a drumurilor, din punct de vedere al siguranţei lor, cu supravegherea administraţiei avutului bisericilor din comunele rurale, cu supravegherea ospiciilor, instituţiilor de binefacere sau de învăţământ public ce ar fi în comunele rurale din plasa sa”6. În anul 1892, prin Decretul nr .3332 din 14 octombrie 1892, s-au fixat circumscripţiile teritoriale, denominaţiunile şi reşedinţele celor 227 plăşi7 ale ţării. Astfel, în judeţul Iaşi erau şapte plăşi:plasa Bahlui, cu reşedinţa în comuna Pd.Iloaiei(cătunul Tg.Pd.Iloaiei), cu şapte comune; plasa Braniştea, cu reşedinţa în comuna Bosia(cătunul Ungheni), cu şapte comune; plasa Cârligătura, cu reşedinţa în comuna urbană Tg.Frumos, cu şapte comune;plasa Codru, cu reşedinţa în Arhivele _____________________________ Nationale ale Romaniei 1 Monitorul Oficial, nr. 169/1(13) noiembrie 1892, art.1, p.4905 2 Ibidem, art.2 3 Ibidem,SJAN art.4 Iasi 4 Ibidem, art.10 5 Ibidem, art.31, p.4906 6 Ibidem, art.32 7 Ibidem, art.1, p.4908 2 comuna Bucium(cătunul Bucium), cu şase comune; plasa Copou, cu reşedinţa în comuna Cârniceni-cătunul Ţigănaşi(Căminăresci-Târg)], cu şapte comune, în care era inclusă şi comuna Iaşi –comună urbană; plasa Stavnicu, cu reşedinţa în comuna Voineşti(cătunul Voineşti), cu cinci comune şi plasa Turia, cu reşedinţa în comuna Bivolari(cătunul Bivolari-Târguşor), cu cinci comune8 . Din anul 1908, prin Legea pentru modificarea legii de organizare a comunelor rurale, şi administraţia plăşilor, mai multe comune reunite formau o plasă, în capul căreia se afla un administrator9 . Astfel, funcţia de sub-prefect al plăşii, din anul 1892 era înlocuită cu cea de administrator de plasă, având aceleaşi atribuţiuni şi îndatoriri, respectiv îndeplinirea tuturor atribuţiilor administrative de interes general10 . Prin Decizia ministerială nr. 87615 din 9 octombrie 192511, relativă la Legea pentru unificare administrativă din 14 iunie 1925, privind împărţirea judeţelor în plăşi, în cazul judeţului Iaşi, acestea se reduc de la şapte la cinci, respectiv:plasa Bahlui, cu reşedinţa în Pd.Iloaiei, plasa Cârligătura, cu reşedinţa în comuna urbană Tg.Frumos, plasa Codru, cu reşedinţa în Bucium(Buciumi), plasa Copou, cu reşedinţa în Ungheni –Tg. şi plasa Turia, cu reşedinţa în Şipote(Şipotele)12. Legea pentru organizarea administraţiei locale din anul 1929, împărţea teritoriul României în judeţe, iar judeţele în mai multe circumscripţii teritoriale numite plăşi13 .În fruntea plaselor era câte un prim - pretor, reprezentant al prefectului , ofiţer de poliţie administrativă şi organ de supraveghere şi control în ce priveşte administraţiunea rurală, fiind ajutat de unul sau mai mulţi pretori14. Satele şi comunele din cuprinsul unui judeţ erau repartizate plăşilor printr-o ordonanţă a Ministerului de Interne, iar prim-pretorul era însărcinat cu supravegherea şi controlarea actelor de administraţie a satelor şi a comunelor rurale. De asemenea, verifica modul cum primarii săteşti şi comunali, notarii comunali şi secretarii săteşti îndeplineau atribuţiile ce le erau date prin lege15 . _____________________________________ Arhivele8 Monitorul Oficial, nr. 169/1(13) Nationale noiembrie 1892, art.1, p.4956-4957(tabelul ale anexă la decret) Romaniei 9 Monitorul Oficial, nr. 22/29 aprilie 1908, art.182, p.934 10 Ibidem, p.935 11 MonitorulSJAN Oficial, nr. 223/10 octombrieIasi 1925, p.11268 12 Ibidem, p.11308 13 Monitorul Oficial, nr. 170/3 august 1929, art.285, p.6220 14 Ibidem, p.6221 15 Ibidem, art.288, p.6221 3 Legea administrativă din anul 1929 s-a menţinut până în anul 1938, când s-a promulgat o nouă lege administrativă, prin care teritoriul ţării era împărţit în comune, plase, judeţe şi ţinuturi16 . Potrivit legii, plasa era o subdiviziune administrativă şi de control, cu mai multe comune subordonate17 , fiind condusă de un pretor17. Numit prin deciziune ministerială, acesta îndeplinea toate îndatoririle impuse prin legile, regulamentele, instrucţiunile şi dispoziţiile luate de organele Statului18. Orice modificare teritorială a circumscripţiei plăşilor se realiza prin decizia rezidentului regal, pe baza raportului prefectului19.În tabloul de împărţirea administrativă a judeţului Iaşi, întocmită conform art. 194 din legea administrativă din 14 august 1938, aprobată de Ministerul de Interne, prin deciziunea nr. 1312 din 31 ianuarie 1939, prevăzută cu toate modificările ce i s-au adus între timp până la 1 aprilie 1941, figurau : Municipiu, 1 oraş reşedinţă de judeţ , 1 oraş nereşedinţă şi 60 comune rurale, alcătuite din sate20 . De asemenea, în tabloul de comunele judeţului Iaşi, repartizate pe plase, în vigoare la data de 1 aprilie 1941 figura un număr de 6 plase, respectiv : plasa Bahlui (11 comune), plasa Codru-Bucium (10 comune), plasa Copou ( 9 comune), plasa Cârligătura ( 13 comune, plasa Galata (9 comune) şi plasa Turia (9 comune)21. Prin decizia nr. 25694 din 31 octombrie 1941, pusă în aplicare pe teren cu începere de la 1 noiembrie 1941, judeţul Iaşi, din punct de vedere administrativ era împărţit în cinci plăşi: plasa Bahlui, plasa Cârligătura, plasa Codru(Bucium), plasa Copou şi plasa Turia22. Plasa Codru, în componenţa căreia figurau comunele:Bucium, Ciurea, Costuleni,Grajduri, Mironeasa, Poeni, Pocreaca, Prisacani, Osoi, Tomeşti şi Voineşti, avea şase circumscripţii sanitare, după cum urmează:1)comunele Voineşti şi Mironeasa, 2) Ciurea, Mogoşeşti şi Grajduri, 3)Bucium, 4)Tomeşti şi Osoi, 5) Pocreaca şi Poeni, 6) Prisacani şi Costuleni23 . În conformitate cu dispoziţiunile ordinului circular nr. 40300 din 29 octombrie 1942 al Ministerului de Interne – Direcţiunea Administraţiei de Stat, Prefectura Judeţului Iaşi a procedat la o nouă împărţire administrativă a comunelor pe plăşi, în judeţul Iaşi, numărul acestora rămâne neschimbat:plasa Bucium, plasa Arhivele____________________________ Nationale ale Romaniei 16 Monitorul Oficial, nr. 187/15 august 1938, p.3772 17 Ibidem, art.104, p.3784 18 SJAN Iasi Ibidem, art.105 19 Ibidem, art.103 20 Serviciul Judeţean Iaşi al Arhivelor Naţionale(în continuare SJAN Iasi), Fond Prefectura Judeţului Iaşi, dos. Nr. 47/1941, p.34 21 Ibidem, p.42 22 Ibidem, p.70 23 Ibidem, p.71 4 Bivolari, plasa Copou, plasa Pd.Iloaiei şi plasa Tg.Frumos24 . În anul 1945, conform tabelului de împărţire administrativă a judeţului Iaşi, pe plăşi, comune şi sate, emis de Serviciul Administrativ al Prefecturii Judeţului Iaşi, numărul plăşilor se măreşte la şase, respectiv: plasa Bivolari, plasa Bucium, plasa Copou , plasa Pd.Iloaiei, plasa Şipote-Vlădeni şi plasa Tg.Frumos25. Prin rolul important şi preponderent ce i s-a dat pretorului, plasa va continua să deţină, într-o circumscripţie teritorială mai restrânsă, rolul de stimulare şi de control al administraţiei rurale, sub direcţia şi controlul prefectului. Prin Legea nr. 5 din anul 195026 , plasele au fost desfiinţate, teritoriul României fiind organizat în regiuni, raioane, oraşe şi comune. Arhiva Preturii Plăşii Bucium, judeţul Iaşi a fost preluată de către Arhivele Statului Iaşi de la Sfatul Popular al Raionului Iaşi, cu adresa nr.13542 din 21 noiembrie 1967. În Registrul General de Arhivă fondul nou constituit a primit numărul 381. În judeţul Iaşi, Pretura Plăşii Bucium şi-a desfăşurat activitatea în perioada 1941-1954. Informaţiile documentare servesc, deopotrivă interesului ştiinţific şi practic, prin sala de studiu, respectiv la rezolvarea cererilor, prin Biroul Relaţii cu Publicul. Asupra fondului arhivistic s-au executat operaţiuni de reordonare a unităţilor arhivistice şi de reinventariere, cronologică, pentru fiecare an calendaristic, în parte. Materialele documentare create în anii 1941-1954, care se regăsesc în componenţa acestui fond conţin informaţii privind situaţia social –economică a comunelor din această unitate administrativ-teritorială. Documentele oferă numeroase informaţii privitoare la rezolvarea dosarelor I.O.V.R.; cereri şi declaraţii pentru obţinerea pensiei I.O.V.R.; întocmirea bugetelor de venituri şi cheltuieli; organizarea şi funcţionarea comitetelor şcolare; construirea şi repararea şcolilor; probleme social-culturale; procese verbale ale şedinţelor Arhivelecomunale;