Două Oraşe Siderurgice, Două Situaţii Identice

tată de vremuri, uitată ţîune. este un loc drăguţ. mănânci un prânz foarte noi să talcA de vWtp. Deloc puţine fi Masa este bună, dar cam bun, cu trei feluri de mân ţionat hirftţtdjl *us» Tiu . ,r.T_______ .' #■ ind cauzele care strangu piperată. Serviciile pres care, în Zfina lacului, cu are nimlî*^-4e-av"faife noscut in ultima perioadă lează turismul în această tate iacă suferă". răţenia încă suferă, fapt fostul CAER. "’TEttvpăst de timp modificări struc minunată zonă turistică. • Nicu Tomovici, Deva: ce ar trebui să dea de ' W f i m rea unei independenţe turale prin despriaderca Opiniile trecătorilor sunt „Am venit fn concediu fn gândit mai cault gospoda eonomice depline, state din loeUU OSciu Judcţeas, rilor locului. întrucât la ■ BUDAPESTA — le din centrul şi estul Eu de Turism Hunedoara a it de săptămână sunt La Budapesta şi-a des- ropei trebuie să încerce SC Germisara 8-A. în pri i tineri n-ar fi rău să chls lucrările e reuniune să refacă relaţiile reci ma fază, apoi divizarea pa â se amenajeze o zonă pen a miniştrilor agricultu proc avantajoase, fără a trimoniului acesteia fa Turism şi antiturism tru corturi. Am rămas plă rii din ţările centro şi Se îngrădi accesul pe alte mai multe societăţi cu ca cut surprins Că am văzut, cst-curopene. pieţe din ţările C.E.E., pital privat, prin atribui aici In st.,ţmne, maşini din Directorul Biroului Africii, Asiei şi din alte rea spaţiilor turistice si la Geoagiu Băi toată ţara, ceea ce e de pentru Europa al F.A.O., regiuni ale lumii. comerciale în locaţie de fapt un lucru bun. Pro Milan Zjalich, a precizat, ■ DAMASC. — Fron gestiune. babil se explică şi prin In cuvântul său, că din tul Popular de Eliberare Deşi strădaniile fn bună preţurile foarte accesibile". a.aii 1930 a început de a Pale. linei (condus de , parte sunt evidente, pe», diverse, de lata foartetoarte bine staţiune. Stăm la Germi • Mihaela şi Răzvan rularea unul program de Georges Habache) s-a tra a se asigura condiţii la inadmisibil, Dar, îna sara. Preţurile sunt extrem Roşea: „Serviciile ia ho asistentă tehnică pentru opus creării unul guvern de confort şi agrement oa inte de semnalarea Unor de admisibile pentru ori tel încă suferă mult. Ca această zonă, program palestinian de salvare menilor veniţi -să-şi tragă cauze ale situaţiei .exis ce categorie de populaţie. meristele nu-şi fac dato ce vizează, între altele, naţională, aşa cum ar fi suflarea ia sfârşit de săp tente, câteva dintre măr Pentru Un apartament plă ria, iar imaginea nfultor asigurarea unei calităţi propus liderul palesti tămână, ori penirp refa turisiri, exprimate de tre tim doar ÎOOO de lei -fte corespunzătoare a pro nian din teritoriile o- cerea sănătăţii, Geoagiu- cători ; pat. Mâncarea te restau CXHiNEJL POENAR duselor, crearea uoOr cupate, FeySal Husseini. Bâi a rămas, după «pinia • Elena Tomnţa: „Sun rantul Germisara este ex condiţii optime de depo Frontul a apreciat că *»- mai multor persoane, ui tem Jn trecere prin sta- celenta. Cu 1000 de iei (Continuare In pag. a 2-a) ceastă propunere urmă-1 zitare «i transport, pre reşte suprimarea instan cum şl acordarea de aju ţelor legale ale OEP" şl tor în desfăşurarea acti „răspunde unei cereri vităţii dş cercetare ştiin americane de dizolvare a ţifică în domeniul agri OEP şl formare a unul col, notează MTI. guvern provizoriu, în ve {| BUDAPESTA — derea înlăturării obsta Rusia Va avansa la con colelor faţă do o rezolva sfătuirea do la Budapes re americane-israeliană a ta a miniştrilor agricul problc.uci palestiniene’"» turii din Statete Europei relatează France Presse- şi de răsăriţ i Un comunicat al M- înfiinţării unei roului tM IIusseini din pieţe agrare comune, ă Ierusalimul de est a dez declarat agenţiei ITAB- minţit Insă dl petala ar TASS ministrul rus al fi propus formarea u-gii agriculturii, Viktor Hias- guvern de salvare naţio tun. Din punctul nostru nală. Feysal Husseinl, de vedere, a continuat precizează comunicatul, pi, acest lucru se impune citat de AFP, „a cerut ca o necesitate economi numai organizarea la că stringentă, ce presu Ierusalim a unei 'fzafo-i pune refacerea acelor spe rinţe naţionale asupra cializări internaţionale, - problemelor sociale şt e- COTIDIAN acea diviziune a muneii conomicc, unde Să se« ce s-au cristalizat de-a discute mijloacele de, . lungul anilor în sectorul susţinere a instituţiilor agrar din această parte palestiniene din terito v Nr. 944 • JOI, 26 AUGUST 1693 • 4 pagini — 25 lei • a lumii. Ceea ce dorim riile ocupate". Două oraşe siderurgice, ÎN ZIARUL DE AZI : 1 O .- • " O Prietenul la nevoie I u n a p e z / - două situaţii identice se cunoaşte ' o Patronii, • preţurile | — Căutaţi ceva ? Diri ,puncţ de vedere al tru perfecţionarea unui ficare !" — au replicat, de şi salariile J — Caut pe Schopenhauer... asigurării agentului ter asemenea contract". fiecare dată Siderurgica O Programul turului j Poate peste mic pentru Încălzirea lo Sigur, nefiind obligată şi Sidermet, şi aveau drep Campionatului Ju-f — A, nu lucrează Ia noi ! cuinţelor, Hunedoara şi printr-un contract, Side tate intr-un fel. Neexis deţean de fotbal J drum... Călanul se află într-o si rurgica a tratat problema tând o separare a instala tuaţie comună, dar deose termoficării în fiecare iar ţiilor de preparare a agen bită de a celorlalte oraşe nă, după posibilităţi. Când tului termic — care este lf **V9f««««V***« W termoficate. Aici, aburul procesele tehnologice au pentru procesele tehnolo sau apa caldă sunt pre permis-o, a dat agent ter- gice, oare pentru termofi- parate de mari Unităţi si carea oraşului nu se pu Romcereal — în sprijinul derurgice. Aburul tehno tea face nici o delimitare logie participă direct la IIUNEDOARA a repartiţiei * de gaze na agricultorilor procesul de producţie, deci CALAN turale sau invers, că tot termofiearea celor două lo una era. Ce conflicte năş Din discuţia purtată cu mice ce se face agricul Nu am sâ vâ calităţi apare ca o activi tea acest consum „la co di ipg. Lucian Aibă, di torilor la schimb cu grila. tate secundară, pentru cei mic mai mult şi la para mun" ? Mari. NeavSad *- rector ai „ROMCEREAL" Ni ş-a făcut precizarea dau raftul... doi agenţi economici. metri superiori. Necazul sigurată o prestaţie de ca R. A. Deva, am reţinut că că se oferă câte un kg Mai mult decât atât, dl este că atunci când avea litate, nil o dată asociaţii există preocuparea şi do de azotat de amoniu pen Frapează repetarea frazei Traian Ticula, consilier ju nevoie mai mare oraşul de le de locatari au refuzat rinţa ca această unitate să tru câte un kg de grâu. de mai sus în magazineri ridic Ia ÎWUl.CJ-'. Hu căldură, avea şi combina să plătească termofiearea contribuie intr-o măsură Deoarece preţui pe un kg comerţului de stat saa nedoara, i» spunea : „Re tul nevoie de abur tehno sau apa caldă. Neprimind tot mai însemnată la spri de azotat este de 50 iei, particulare. Credeam că «- gia noastră nu are cu com logic. Acesta se prepară agent termic te parame iar al unui kg de grâu este cest obicei prost, vechi, in binatul (SjC. „Siderurgica" în instalaţii CF.T. (centra trii ceruţi, şi prestatorul jinirea producătorilor a- de IO® lei, diferenţa de 5® comerţul românesc să dis S.A.) un contract prin ca le electrice şi de termofi- de încălzire centrală fă griooli particulari In ve lei se va achita tn bani pară, mai ales la privati ro acesta să fie obligat să cai-e), eu gaze naturale şi cea refuzuri de plată fur derea creşterii producţiei celor ce predau cereale zaţi caro trebuie si exce ne furnizeze agentul ter gaz» de furnal. Na ae pre nizorului său şi uite uşa de cereale şi a suportului la schimb. Important de leze In corectitudine, să dea mic pe baril do grafic, fa pară fontă, nu smt mt® se fnriuaea cercul, aşa o- tar pentru asigurarea fon reţinut este faptul că, ia mereu prin aprovizionare, parametrii ceruţi de tem de furnal şi atunci GET- părea blocajul financiar. dului de consum necesar desfacere şi servire, „pal- peratură exterioară şf, urile trebuie să funcţione populaţiei urbane din ju NICOLAE TÂRCOB . jfifryţţ-ţitţţji cantitativ, de nevoile rea ze ea gaze naturale. „Ora ION CIOCLEI deţul nostru. în acest con list“. De de «ude? «Nu le ale oraşului. Abia acum şul nu are repartiţie de text se înscrie şi noua am să vă dau zece leî“, suntem fn tratative pen ga2 metan pentru terme» (Continuare tn pag. a 2-a) ofertă de îngrăşăminte chi (Continuare în pag. a 3-a) „Aveţi- mărunt? Nu am să vă dau «st 25 de lei". Şi fiecare client înghite în © ,GARANT* S.RXj. m De Cârţu este şi antrenorul olimpi locat ceva bani, lucrările au în sec, lasă restul şi pleacă. va va oferă noi apariţii edito cilor. (SG} ceput şi spaţiile respectiv vor Nici • jrbă ca cel de după riale de larg interes, în special deveni în curând magazin să tejghea să se asigure cu pentru agenţii economici Intre © ASOCIAŢII FAMILIALE. tesc. (I.V.) mărunţişul necesar, să iacă In oraşul CAlan — eum am re un gest să caute să schim acestea amintim! „Taxa pe va ţinut din discuţia purtată cu © TRASEE ACOPERITE. La bi' banii în apropiere! **ăl O SE AMENAJEAZĂ O NOUĂ loarea adăugată,* (avându-i ca dna Eugenia Muwteanu, de la Dispeceratul R.A.T.P. din gara aşa. o să asistăm la scene autori pe Rodica Bălinescu şi serviciul relaţii cu publicul, din Deva, activitatea începe înain penibile In situaţia, că 25 ZONĂ TURISTICĂ. Consiliul Carmen Corduneanu), suplimen cadrul Consiliului local — exis te de ora 5. La '5 fix, primele de lei trebui» «ă-i Pri local td comunei Peştişu Mie — tele legislative editate de „Om- tă 25 de asociaţii familiale pro autobuze pleacă pe trasee: To- mească un pensionar pen Cum .ne spunea dl viceprlmar niapres", precum şl săptămâna filate pe producţie sau servicii pUţa, Boz, SăntandreL Apoi al tru care şi 25 de lei (ori Remus Şerbtm — a concesionat lul de informare şi atitudine ce către populaţie.

Load more