Memoriu Tehnic „Harta De Risc La Alunecari De Teren a Comunei Valcanesti”

MEMORIU TEHNIC „HARTA DE RISC LA ALUNECARI DE TEREN A COMUNEI VALCANESTI”

CUPRINS

MEMORIU

1. DATE GENERALE

1.1. Denumirea lucrării 1.2. Nr.contract 1.3. Faza de proiectare 1.4. Beneficiar 1.5. Proiectant General

2. SECTIUNEA I Analiza fizico-geografica a Prahova teritoriului şi analiza stării hazardurilor naturale

2.1. Considerente generale privind elaborarea proiectului ean 2.1.1. Obiectul, necesitatea şi oportunitateaț proiectului. Prevederi legislative, norme metodologice 2.1.2. Situaţia pe plan internaţional. Alinierea la Normele Europene 2.1.3. Situaţia pe plan naţional privind obiectul studiului 2.1.4. Date achiziţionate şi utilizate pentru elaborarea proiectului. Date necesare pentru elaborareaJude proiectului solicitate la beneficiar. Corelarea cu studii şi cercetări conexe elaborate

2.2. Considerente privind structurarea proiectului

2.3. Cadrul natural al teritoriului analizat

2.3.1. Localizare geografică 2.3.2. Principalele unităţi de relief 2.3.3. Aspecte geo-structurale 2.3.4.Consiliul Categorii de folosinţa a terenurilor 2.3.5. Caracteristici climatice, regimul precipitaţiilor 2.3.6. Reteaua hidrografica

2.4. Infrastructură tehnică, categorii de lucrări situate pe teritoriul analizat

2.4.1. Structura localităţii. Identificarea tipurilor de clădiri după: anul execuţiei, materialele de construcţie, regim de înălţime, număr persoane 2.4.2. Reţeaua de căi de comunicaţii şi transport

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

3. SECTIUNEA II Redactarea hărţii de hazard, efectuarea de încercări în-situ şi în laboratorul geotehnic, prelucrarea datelor. Evaluarea vulnerabilitaţii elementelor expuse, a pagubelor materiale şi umane la nivelul teritoriului administrativ şi realizarea hărţi de risc natural detaliată la alunecări de teren

3.1. Redactarea hartii de hazard. Elemente tematice. 3.2. Evaluarea vulnerabilitatilor. Realizarea hartii de risc la alunecari de teren

4. SECTIUNEA III Program de măsuri pe termen scurt, mediu şi lung privind prevenirea şi atenuarea efectelor alunecărilor de teren identificate si delimitate, propuneri de soluţii de reducere a riscului la lunecări, recomandări privind modul de utilizare a terenurilor şi de amplasare a construcţiilor, propuneri pentru lucrări de menţinere, consolidare sau refacere a stabilităţii versanţilor.

5. ANEXA 1 Index de termeni

6. ANEXA 2 Noţiuni generale privind stabilitatea masivelor de pământ Prahova 7. ABREVIERI

țean

Jude

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

MEMORIU TEHNIC

„HARTA DE RISC LA ALUNECARI DE TEREN A COMUNEI VALCANESTI”

1. DATE GENERALE

Denumirea Lucrarii

Servicii privind elaborarea hărţilor de risc natural şi a planurilor de risc detaliate pentru alunecări de teren pentru un număr de 12 unităţi administrativ- teritoriale ale judeţului Prahova-componentă a planului de amenajarea teritoriului judeţean şi/sau zonal şi a planurilor de risc natural la alunecări, detaliate în planul de urbanism general şi în regulamentul local de urbanism” Prahova

Nr. Contract

16028/12.09.2013 țean Faza de proiectare

Studiu

Beneficiar Jude Consiliul Judeţean Prahova

Proiectant general

S.C. Transproiect 2001 SA

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

2. SECTIUNEA I Analiza fizico-geografica a teritoriului analizat şi starea hazardurilor naturale

2.1. Considerente generale privind elaborarea proiectului

2.1.1 Obiectul, necesitatea şi oportunitatea proiectului. Prevederi legislative, norme metodologice

Identificarea, localizarea şi delimitarea zonelor expuse la riscuri naturale, alunecări de teren şi inundaţii are ca obiect, elaborarea hărţilor de risc pentru unităţile administrativ teritoriale, definirea condiţiilor de producere a acestor fenomene la nivelul teritoriului, precum şi de stabilire a programului de măsuri pentru prevenirea şi atenuarea efectelor acestora. Totodată această documentaţie va furniza o imagine clară asupra zonelor expuse riscurilor naturale pentru alunecări de teren, în vederea elaborării studiilor de pre-fezabilitate, pentru atenuarea efectelor pe care acestea le produc pe teritoriul unităţii administrativ teritoriale.

Realizarea hărţilor de risc natural este în conformitate cu prevederilePrahova legii 575/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural, respectiv a HG nr. 447/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural al alunecărilor de teren şi de completare a documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism în conformitate cu prevederile HG nr.382/2003, pentru aprobarea Normelor metodologicețean privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele cu riscuri naturale.

In acelaşi timp lucrarea se constituie ca şi studiu de fundamentare pentru Planurile de Amenajare a Teritoriului Judeţean Jude– PATJ şi pentru planurile urbanistice generale – PUG ale unităţilor administrativ teritoriale de pe teritoriul judeţului, în vederea instituirii măsurilor specifice privind atenuarea şi prevenirea efectelor hazardurilor naturale, realizarea construcţiilor şi utilizarea terenurilor.

Promovarea limitată a lucrărilor şi a măsurilor de remediere propuse în zonele critice şi conservarea sau execuţia lentă a unor lucrări propuse, a necesitat impunerea elaborării unor studii ample privind analiza fenomenelor de risc natural caracteristice sistemului de manifestare ale fenomenelor studiate, precum şi a strategiilor de aplicare a măsurilor urgente ce se impun pentru reabilitarea parametrilor obiectivelor calamitate existente sau durabilitatea celor propuseConsiliul a se realiza în aceste zone. Din acest motiv rezultatele acestor studii sunt deosebit de utile pentru toate instituţiile de resort ce utilizează sau au în subordine planurile de urbanism şi amenajare a teritoriului, sistemele hidrotehnice şi de îmbunătăţiri funciare.

Cunoaşterea acestor zone, a categoriilor de risc ce implică amplasarea obiectivelor social - economice din perimetrele supuse fenomenelor de risc natural, precum şi aplicarea de măsuri adecvate structurale şi non-structurale ca şi evidenţierea promovării unor lucrări specifice pe unele sectoare va conduce la limitarea pagubelor produse şi la protejarea unor viitoare investiţii.

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Prevederi legislative:

Lista principalelor legi cu referire directă:

- Legea 575/2001 privind aprobarea Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional - PATN - Secţiunea a V-a, Zone de risc natural.

- Legea nr.138/2004 a îmbunătăţirilor funciare cu completările şi modificările ulterioare.

- Legea nr.18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Metodologie privind elaborarea documentaţiilor:

- HG nr.382/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind exigenţele minime de conţinut ale documentaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism pentru zonele cu riscuri naturale. Prahova

- HG nr.447/2003, pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural al alunecărilor de teren şi inundaţii.

- Ordinul MLPAT nr 62/N/1998 privind delimitareațean zonelor expuse riscurilor naturale.

- Ordinul MLPAT nr. 18/N/1997 de aprobare a Ghidului privind identificarea şi monitorizarea alunecărilor de teren şi stabilirea soluţiilor de intervenţie - GT006-97, aprobat prin şi publicat în Buletinul construcţiilor nr.10/1998. Jude - Ordinul MLPAT nr. 80/N/1998 de aprobare a Ghidului de redactare a hărţilor de risc la alunecarea versanţilor, pentru asigurarea stabilităţii construcţiilor - GT019-98, aprobat prin şi publicat în Buletinul construcţiilor nr. 6/2000.

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

2.1.2 Situaţia pe plan internaţional. Alinierea la Normele Europene

Preocuparea pentru realizarea hărţilor de risc la alunecări de teren pe plan internaţional este majoră, existând numeroase congrese internaţionale, workshop-uri şi publicaţii care au drept obiect de studiu acest subiect. Necesitatea studierii acestui subiect a venit ca urmare a ocurenţei foarte mari a alunecărilor de teren. Ele pot să apară în orice arie care nu este morfologic plată.

Cauzele apariţiei alunecărilor de teren fiind foarte numeroase, se impune o studiere cât mai amănunţită a acestui fenomen. Încălzirea globala care a dus la precipitaţii şi furtuni abundente, cutremurele de intensitate mare au dus la apariţia unor alunecări de teren cu efecte dezastruoase asupra oamenilor, bunurilor materiale şi mediului.

În general realizarea hărţilor de risc, alegerea unor studii de caz pentru zone foarte locuite şi cu susceptibilitate mare de alunecare a dus la realizarea unor ghiduri de utilizare a pământurilor în zonele respective, chiar şi la educarea oamenilor în situaţii de criză.

Hărţile de hazard la alunecari de teren se definesc ca fiind:Prahova hărţi care indică probabilitatea anuală de apariţie a unei alunecări de teren într-o arie anume. O hartă ideală de hazard la alunecare ar trebui să arate nu numai posibilitatea de apariţie a unei alunecări de teren într-un anume loc, clar specificat dar şi urmările pe care le-ar putea avea o alunecare de teren pentru zona învecinată. țean Conform înregistrărilor spaţiului comunitar european, realizate de ESPON, pot fi prezentate următoarele datele statistice privind alunecările de teren (Fig 1, Fig 2):

Jude

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Prahova

țean

Jude

Consiliul

Fig. 1: Clasificarea hazardurilor – alunecări de teren urmărind 15 indicatori şi compunând finalmente 5 categorii (procente)

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Prahova

țean

Jude

Consiliul

Fig. 2: Evaluarea vulnerabilităţii la alunecări de teren a spaţiului european comunitar, prin gruparea în 5 categorii.

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

2.1.3 Situaţia pe plan naţional privind obiectul studiului

România nu este deloc exceptată de la incidenţa dezastrelor şi catastrofelor naturale. Strategia naţională pentru dezvoltare durabilă a României, elaborată în 1998, recunoaşte existenţa calamităţilor produse de alunecările de teren şi inundaţiile împotriva cărora trebuie luate măsuri preventive. Pe de altă parte din publicaţia Băncii Mondiale Cristoph Pisch, PREVENTABLE LOSSES: Saving Lives and Propriety Through Hazard Risk Management, The World, Bank, Washington DC, October 2004, se arată că în România 57% din pierderile economice anuale sunt datorate inundaţiilor şi alunecărilor de teren.

De asemenea în lucrarea Natural Disaster Hotspots, Disaster Risk Management Series, Washington DC 2005, pagina 90, rezultă ca în România 37,4 % din suprafaţa ţării se află în stare de risc, 45,8% din populaţie trăieşte în stare de risc şi 50,3% din bugetul ţării este afectat de riscul catastrofelor naturale. Din păcate inundaţiiile survenite în anul 2005, 2006, 2008, 2010 şi alunecările de teren ce au urmat trendurilor succesive de viituri, au confirmat cu prisosinţa estimările Băncii Mondiale.

Proiectul actual, prin modul în care a fost conceput poate fi integrat în structura studiului regional de identificare a zonelor de risc natural pentru alunecariPrahova de teren „Identificarea şi delimitarea hazardurilor naturale (cutremure, alunecări de teren şi inundaţii). Hărţi de hazard la nivelul teritoriului judeţean”dezvoltat de către IPTANA SA pentru Regiunile de Dezvoltare I, II, III şi IV al cărui beneficiar este Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuinţei, care prevede pentru realizarea hărţilor de hazardean din cadrul proiectului, o tematica similară din punct de vedere al structurii, al mediului deț dezvoltare şi al elementelor grafice incluse, fiind astfel compatibil din toate punctele de vedere.

Datele ce au fost incluse în cadrul proiectului, au ca sursă, reactualizări ale studiilor tematice realizate în cadrul instituţiilor de specialitate, precum şi date puse la dispoziţie de către Consiliul Judeţean Prahova. Jude

Asocierea celor două proiecte aduce un plus de calitate benefic pentru consistenţa şi lărgirea spectrului domeniilor de activitate în care pot fi utilizate.

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

2.1.4 Date achiziţionate şi utilizate pentru elaborarea proiectului. Date necesare pentru elaborarea proiectului solicitate la beneficiar. Corelarea cu studii şi cercetări conexe elaborate

Date achiziţionate şi utilizate pentru elaborarea proiectului.

În vederea realizării proiectului au fost obţinute date referitoare la modelul terenului, din planurile topografice 1:5000 disponibile pentru unitatea administrativ teritorială studiată, cât şi informatii din ortofotoplane scara 1:5000, utilizate pentru reactualizarea datelor referitoare la infrastructura, reteaua hidrografica, etc. Materiale au fost achiziţionate de la ANCPI sau puse la dispozitie de catre beneficiar. Deasemenea datele referitoare la litologia zonei studiate au fost extrase din harta geologica, scara 1:200.000, (1969) (Foaie: Ploiesti). Datele referitoare la reteaua hidrografica cadastrata au fost preluate din anexele la Cadastrul Apelor Romane editat in anul 1991.

Date necesare pentru elaborarea proiectului solicitate la beneficiar

Pentru realizarea layerelor specifice pentru întocmirea hărţilor de risc la alunecări de teren au fost solicitate către beneficiar următoarele date: Prahova - PUG-ul localitatii Valcanesti si pus la dispozitie de catre Consiliul Judetean Prahova. - Extrase din studii geotehnice realizate pe raza comunei Valcanesti puse la dispozitie de catre Primaria Valcanesti Din aceste studii sau extras elemente principale precum: limita unitatii administrativ teritoriale, limita intravilanului avizat, trama stradalțeană, zona construită, planul parcelar, traseul retelelor de utilitati, elemente privind litologia pentru zonele studiate din punct de vedere geotehnic etc.

Corelarea cu studile şi cercetări conexe elaborate în domeniu Jude Dintre studiile şi cercetările efectuate pe plan naţional în domeniu, menţionăm:

A. Studii şi cercetări pentru elaborarea legii 575/2001.

În vederea fundamentării legii 575/2001 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Naţional – Secţiunea V-a- Zone de risc natural, au fost elaborate de către diverse instituţii de specialitate în domeniu, studii de evaluare a riscurilor naturale la nivelul anilor 1997-2000. Documentaţiile finale elaborate cuprind date la nivelul teritoriului naţional privind: Unităţi administrativ-teritoriale afectate de alunecări de teren - GEOTEC S.A. Bucureşti. Consiliul Tipologia fenomenelor stabilită în funcţie de: - potenţialul de producere (scăzut, scăzut-mediu, scăzut-ridicat, mediu, mediu-ridicat, ridicat) determinat pe următoarele criterii: litologic, geomorfologic, structural, hidrologic-climatic, hidrogeologic, seismic, silvic, antropic. - tipul alunecărilor (primară, reactivă), Ghid privind macro-zonarea teritoriului României din punct de vedere al riscului la alunecări de teren - GEOTEC S.A. Bucureşti.

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Studiul alunecărilor de teren corelat cu intensitatea şi cantitatea precipitaţiilor – PROED S.A.

Studii P.A.T.N. agricultura - factor determinant în amenajarea teritoriului şi dezvoltarea localităţilor – AQUAPROIECT S.A.

B. Principalele studii şi cercetări conexe elaborate.

Identificarea şi delimitarea hazardurilor naturale (cutremure, alunecări de teren şi inundaţii). Hărţi de hazard la nivelul teritoriului judeţean. Regiunea 3 - Judeţele: Arges, Dambovita, Prahova, Ialomita, Calarasi, Giurgiu, Teleorman. – SC IPTANA SA

Pentru harta de hazard la alunecări de teren au fost evidenţiate zonele de risc funcţie de potenţialul de alunecare determinat conform metodologiei din HG 447/2003, ţinând cont de analiza celor 8 factori menţionaţi: - Litologic - Geomorfologic - Structural - Hidrologic şi climatic - Hidrogeologic Prahova - Seismic - Silvic - Antropic

țean

Jude

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

2.2. Considerente privind structurarea proiectului

Părţile scrise se vor prezenta sub forma unor memorii, grupate in secţiuni distincte, pentru facilitarea urmăririi şi înţelegerii elementelor prezentate, pentru gruparea problematicii şi în vederea unei mai eficiente utilizări de către beneficiar şi vor conţine datele de bază, informaţii existente disponibile, gradul lor de verosimilitate, elemente de calcul, etc.

Părţile scrise vor fi structurate astfel: a) Sectiunea I. Analiza fizico-geografică a teritoriului şi analiza stării hazardurilor naturale, alunecări de teren identificate şi delimitate la nivelul teritoriului unităţii administrativ teritoriale. b) Sectiunea II. Diagnostic privind condiţiile de producere şi efectele hazardurilor naturale, alunecări de teren la nivelul teritoriului unităţii administrativ teritoriale. c) Sectiunea III. Program de măsuri privind prevenirea şi atenuarea efectelor hazardurilor naturale, alunecări de teren identificate şi delimitate la nivelul unităţii administrativ teritoriale. Prahova Planşele se întocmesc în conformitate cu concluziile părţilor scrise şi vor avea la bază rezultate obţinute prin aplicarea unor algoritmi specifici asupra bazelor de date. Acestea se vor întocmi cu precizia corespunzătoare scărilor 1:5.000, după caz şi se vor realiza în formate standard, cu informaţie vectorială şi raster, bazată pe hărţi, planuri şi ortofotoplanuri, etc. țean Bazele de date vor conţine sub forma vectorial – topologică, următoarele informaţii spaţiale: - Cai de comunicaţii: drumuri, cai ferate etc. (vectori) - Aşezări umane – unităţi administrativ teritoriale, (poligoane) - Hidrografie (vectori sau poligoane) - Acoperirea cu vegetaţie (poligoane)Jude - Relief (model digital al terenului)

Proiectul va avea ca scop final realizarea unui proiect ArcGIS, care va conţine pe layere specifice pentru fiecare domeniu de studiu, intr-un format de bază de date spaţială şi va fi pus la dispoziţia beneficiarului, în format digital. Hărţile vor conţine legende pe care se vor marca cu culori adecvate şi vor ilustra: Zone de risc natural, cu probabilitate mare de apariţie a alunecarilor de teren, clasificate conform Anexei 1 din HG 447/2003, precum şi zone afectate de alunecări de teren de pe teritoriul unităţii administrativ teritoriale.

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

2.3 Cadrul natural al teritoriului analizat

2.3.1. Localizare geografică

Comuna Vilcanesti se afla in partea centrala a judetului Prahova, la 30 km distanta de municipiul Ploiesti, la 30 km distanta de orasul Campina si la 20 km distanta de orasul Valenii de Munte, fiind traversata de drumul judetean DJ 218 si are urmatorii vecini:

• la Nord: comuna Cosminele si comuna Varbilau; • la Est: comuna Dumbravesti; • la Sud: comuna Dumbravesti si comuna Cocorastii Mislii; • la Vest: comuna Scorteni;

Din punct de vedere administrativ comuna Valcanesti este formata din satele: Valcanesti, Carjari si Trestioara Principalele unităţi de relief Prahova Din punct de vedere geografic, comuna Valcanesti este situata în marea unitate de relief a Subcarpatilor de curbura si anume Subcarpatii dintre Varbilau si Mislea. Localitatea se afla într-o regiune depresionara cunoscutăean sub numele de "chiuveta Vilcanesti - Trestioara" si este limitată de marile unitati fizicoț -geografice astfel:

- La nord grupa muntoasă a Grohotisului (176 m altitudine) care ocupă spatiul dintre vaile Doftanei si Teleajenului; - La est valea Teleajenului si Varbilaului; - La vest valea Prahovei (v. Doftanei)Jude si valea Mislea; - La sud depresiunea este deschisa si ajunge pana in Campia inalta a Ploiestului.

In Dictionarul geografic al Judetului Prahova din anul 1987 sunt mentionate cateva dealuri si vai ca : Magura Neagra, Magura Trestioara, Movila de la Furca Putului, paraul Sarata, valea Mocanului, Hodoroaga, Valceaua de pe Vale, Fantana, Chilia, Urzicaru, Tulburea, Valea Mandi, Ursului, Valea Burtii, Valea cu Nuci, Poiana cu Scai care si-au mentinut denumirile pana in ziua de azi.

Dealurile care marginesc vatra satului au urmatoarele altitudini: Neamtu 395 m, Rotundu 572 m, HodoroagaConsiliul 521 m. Ispel 405 m, Misleanca si Teis 430 m si varful Magura Trestioarei, situat in partea de nord-est, cu altitudinea cea mai mare de 654 m. Din cele enumerate se poate spune ca exista un sistem de interfluvii si vai. Sistemul de vai se caracterizeaza prin panta cu o cadere continua pe directia NS si cu pante reduse pe directia VE. Valea Cosminei are versantul drept mai abrupt si fara terase, iar versantul stang este mai domol cu terase, fapt indicat si de pozitia satului Valcanesti si Carjari numai pe malul stang al Cosminei. Terasa cea mai inalta este "Poduri" de unde si denumirea locuitorilor de podureni.

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

5 SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

2.3.3 Aspecte geo-structurale

Comuna Vilcanesti este situata in zona dealurilor pericarpatice prahovene, cu pante medii si agresive, local afectate de fenomene de instabilitate. Predomina depozitele noegene, care au fost puternic modelate de cursurile de apa cu carater torential, rezultand creste cu orientare generala de la vest catre est. Microrelieful local este determinat de paraiele din zona, ce au sapat adanc si apoi au depus sedimente, creand terase de-alungul vailor.

Intreg teritoriul poate fi structurat in doua zone distincte: Zona colinara - cu altitudini de circa 400m, cu pante accentuate, fragmentate de vai torentiale, cu putere mare de transport si eroziune. Local pantele sunt afectate si de alunecari de teren, in cea mai mare parte in extravilan, dar care au afectat in timp si unele locuinte sau drumuri . Zona de terase - cuprinde doua nivele, terasa joasa fiind local inundata la ape mari si erodata in permanenta la viituri. Apele intra in curtile si chiar si in locuintele oamenilor. Exista lucrari de regularizare care insa vor trebui continuate sau refacute acolo unde este cazul. Prahova In subteranul adanc al zonei sunt prezente formatiuni de varsta Oligocen, reprezentate prin gresii, argile, marne, disodile si menilite si formatiuni miocene (Tortonian), reprezentate prin marne, sisturi argiloase, brecii, nisipuri, etc. ean Aceste formatiuni sunt acoperite de depoziteț deluviale de panta, cu granulometrie fina, reprezentate prin pamanturi argiloase (argile si argile prafoase, argile marnoase etc.), aduse de apele de siroire de pe versanti, sau de formatiuni aluvionare depuse de paraie pe zonele de terasa.

Pe valea Testioarei este prezent, destulJude de aproape de suprafata (intre 2.50 - 4 m adancime), un masiv de sare de varsta tortonian care se pare ca a fost exploatat candva de localnici cu lucrari miniere rudimentare, in prezent in totalitate surpate, colmatate.

Formatiunile geologice variate din aceasta zona contin numeroase bogatii. Petrolul s-a exploatat in comuna Valcanesti inainte de primul razboi mondial si se continua si astazi. Dovada sunt sondele din punctele Rotundu si Islaz. A existat si o mina de carbuni la iesirea din satul Carjari in prezent inchisa. Pe vaile Sgroasa si Rapii se constata strate in grosimi mici de lignit la suprafata.

In apele marilorConsiliul helvetiene si tortoniene s-au depus si formatiuni de gips si sare in condtiile unui climat dur si arid.

Din punctul de vedere al rezervelor de minerale exploatabile, in “Studiul geotehnic pentru plan urbanistic general – comuna Valcanesti” intocmit de S.C. HIDROGEO TEHNIC PROIECT S.R.L. in anul 2010 se mentioneaza ca „in subteranul zonei se exploateaza zacaminte de petrol si, candva, afost exploatata sarea (in satul Trestioara). Fostele galerii de mina rudimentare (pentru exploatarea sarii) sunt insa prabusite si locatiile nu se mai cunosc cu exactitate. Izvoarele de apa minerala (cu platforma de namol) nu asigura un debit suficient pentru a fi exploatate”.

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

2.3.4 Categorii de folosinţa a terenurilor

Zona deluroasă a comunei Valcanesti este formată la suprafată din roci moi: argile, marne, luturi şi nisipuri alternante cu marne şi gresii, conglomerate. Eroziunea străveche, adâncind continuu văile şi lungind povârnişurile, a adus la suprafaţă roci aflate mai la adâncime, iar pe pantele domoale şi în parţile joase ale văilor, apele au transportat şi au depus bolovănişuri, pietrişuri, nisipuri şi particule fine, prăfoase, argiloase. Intâlnim deci: soluri negre argiloase, soluri silvestre brune, soluri brune podzolice şi soluri podzolice asociate cu cele silvestre. În lunca pârâurilor apar aluviuni.

Factorul litologic are un rol esential in individualizarea tipurilor de sol. In Subcarpati domina rocile sedimentare neconsolidate sau slab consolidate care influenteaza formarea solurilor prin compozitia lor granulometrica, mineralogical si chimica. Pe marne se formeaza cel mai adesea pseudorendzinele.

Cea mai mare parte a comunei este acoperitã cu vegetaţie forestieră şi pajişti secundare. Zonal pe altitudine, regiunea este inclusă în etajul nemoral al pădurilor de foioase cu : Prahova . etajul pădurilor de fag (Fagus silvatica), . etajul pădurilor de stejar (între aceste două etaje se distinge un subetaj de amestec, stejar cu fag) Dintre speciile lemnoase mai amintind: eanStejar ( Quercus robur ), Gorun ( Quercus petraea), Frasin ( Fraxinus excelsior ), Ulm deț camp ( Ulmus procera ), Jugastru ( Acer campestris ). Pe teritoriul comunei predomina livezile cu pruni, meri, peri, nuci, precum si pasunile si fânetele. Nu exista informatii despreJude sistemele de imbunatatiri funciare (CES, sisteme de irigatii, sisteme de drenaj)

2.3.5 Caracteristici climatice, regimul precipitaţiilor

Zona administrativa a comunei Valcanesti se desfasoara in zona climatului temperat continental. Conditiile climatice cu contrastele dintre iarna si vara diminuate fata de campie se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale, de 9º - 10º C. In cursul unui an, precipitatiile sunt repartizate neuniform, in functie de deplasarea maselor de aer si a fronturilor dinspre Atlantic sau dinspre continent si de prezenta sau absenta conditiilorConsiliul favorabile convectiei. Cantitatea medie anuala de precipitatii este de peste 700 mm in vecinatatea dealurilor subcarpatice. Luna cea mai ploioasa, iunie, primeste 140 mm in partile dinspre zona colinara, iar luna cu cele mai putin precpitatii este februarie, cand cad in medie intre 35 si 50 mm. Din inregistrari se observa ca temperaturile sunt in continua crestere, fapt ce va duce in curand la schimbari ce vor modifica desfasurarea fenomenelor meteorologice, care la randul lor vor putea avea influente asupra structurilor fizico-geografice ale zonei. In aceasta regiune fenomenul de inghet apare intre 21 octombrie si 1 noiembrie iar frecventa medie a zilelor de inghet cu T≤0º este de 101,2 zile pe an.

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

2.3.6. Reteaua hidrografica Reteaua hidrografica este reprezentata in zona de paraul Cosmina ce strabate comuna pe directia generala N-S si de afluentul sau, Sarata ce confluiaza in zona centrala a satului Valcanesti.

Bazinul hidrografic este completat cu vaile si viroagele afluente, care acopera teritoriul comunei, vai ce sunt dependente de precipitatiile cazute. Ele au denumiri locale, mai importante fiind valea paraului Trestioara, Valea Neamtu, Valea cu Arini, Valea Nucilor, Valea Rotundului, Valea Bucurestenilor, Valea Bolbocioi, Valea Poiana cu Scai, Valea Caprarau, Valea Urleanca, Valea Poienerita, Valea Stanei, Valea Mandei, Valea cu Nuci etc

Aceste cursuri formează un bazin hidrografic de forma alungită pe direcţia N-S, tributar paraului Cosmina. Cursurile de apa sunt in parte nepermanente, cu caracter torential si rol distructiv-eroziv si generator de alunecari de teren. Rocile din fundamentul zonei nu permit acumularea unor rezerve importante de apa subterana. Prahova Se ramarca caracterul torential al acestor cursuri de apa cu putere foarte mare de eroziune si transport la viituri si prezenta a numeroase coturi pe care Ie fac albiile din cauza duritatii foarte diferite a rocilor pe care Ie traverseaza.

Alimentare cu apa țean

In prezent comuna Valcanesti, cu satele componente, dispune de un sistem centralizat de alimentare cu apă.

Ape pluviale Jude Canalizarea pluvială se realizează la suprafaţa terenului prin şanţuri şi rigole deschise amenajate de-a lungul drumurilor, cu pantă naturală şi curgere liberă a apelor meteorice către emisari. Deversarea apelor meteorice se face în reţeaua hidrografică a comunei.

2.4. Infrastructură tehnică, categorii de lucrări situate pe teritoriul analizat

2.4.1. Structura localităţii. Identificarea tipurilor de clădiri după: anul execuţiei, materialele de construcţie, regim de înălţime, număr persoane Consiliul Teritoriul pe care îl ocupă comuna Valcanesti ca unitate administrativ teritorială are o suprafaţă de 28,38 km2, pe raza cărora se află 3 sate: Valcanesti si Carjari si Trestioara.

Din datele oficiale prezentate la recensamantul din 2012, in zona de intravilan se află un numar de 1448 gospodării care înglobează un număr de 3845 locuitori (2014), după cum urmează: - Valcanesti 940 gospodării 2605 locuitori - Carjari 305 gospodării 740 locuitori - Trestioara 203 gospodării 500 locuitori

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

În ceea ce priveşte construcţiile din comuna Valcanesti, acestea se pot împărţii pe mai multe categorii după cum urmează: - Funcţie de materialul de construcţie: 195 lemn 962 paiantă 79 cărămidă 202 zidărie 10 beton armat şi prefabricate

- Funcţie de nivelul de înălţime: 1445 parter 0 1 etaj 3 2 etaje sau mai multe 0 mansardate

- Funcţie de anul de construcţie: 8 <1910 50 1910-1929 Prahova 105 1930-1944 345 1945-1960 304 1961-1970 298 1971-1980 129 1981-1989 țean 71 1990-1994 81 1995-1999 57 2000-2012

Datele au fost preluate de la InstitutulJude Naţional de Statistică şi corespund recensământului din 2012 si actualizat cu date privind numarul de persoane pentru anul 2014.

2.4.2. Reţeaua de căi de comunicaţii şi transport

Pe teritoriul unităţii administrativ teritoriale Valcanesti se găsesc drumul judeţean DJ 218 si drumurile comunale DC 12 si 9. Reţeaua feroviară nu este prezentă pe teritoriul comunei.

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

3.1.Redactarea hartii de hazard. Elemente tematice.

Baza de lucru pentru hărţile tematice in aceasta etapa sunt hărţile topografice 1:5.000 care cuprind elemente de hidrografie, planimetrie şi nivelment Acestea au fost digitizate şi prelucrate, în sistem GIS. Prelucrarea hărţilor tematice, ca şi a hărţii de hazard finale s-a făcut prin programul specializat ArcInfo.

Harta topografică, reprezintă în acelaşi timp baza de reprezentare a hărţii de risc la alunecare pentru fiecare sat component al comunei Valcanesti.

Fiecărui factor/criteriu i s-au alocat coeficienţi de influenţă, aleşi în funcţie de reglementările în vigoare. Prahova Stabilirea coeficienţilor s-a efectuat pe baza informaţiilor din lucrări de specialitate, a Normativelor în vigoare şi a datelor rezultate din observaţiile interpretate conform legislaţiei referitoare la zonele de risc natural (HG 447 / 2003, Anexa C): ean Anexa C POTENŢIALUL DE PRODUCEREț A ALUNECĂRILOR (p) SCĂZUT MEDIU RIDICAT

PROBABILITATEA DE PRODUCERE A ALUNECĂRILOR (P) ŞI Criteriul COEFICIENTUL DE RISC CORESPUNZĂTOR Simbol

Nr. Crt. Nr. Practic Medie- Foarte Redusă Medie Mare zero mare mare 0 <0.10Jude 0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80 Roci stâncoase, masive, Majoritatea rocilor Roci sedimentare compacte sau fisurate sedimentare care fac parte detritice neconsolidate – din formaţiunile acoperitoare necimentate, de tipul (deluvii, coluvii şi depozite argilelor, argilelor grase, proluviale) şi din categoria saturate, plastic moi – rocilor semi-stâncoase (roci plastic consistente, cu pelitice stratificate, cum sunt umflări şi contracţii mari, şisturile argiloase, marnele şi argile montmorillonitice, 1 Ka Litologic marnocalcare, cretele, rocile puternic expansive, metamorfice, îndeosebi prafuri şi nisipuri mici şi Consiliul şisturile de epizona şi mai mijlocii afânate, în stare putin cele de mezozonă, submersată, brecia sării puternic alterate şi exfoliate, etc. unele roci de natură magmatică puternic alterate, etc) Relief plan orizontal, Relief de tip colinar, Relief caracteristic zone- afectat de procese de caracteristic zonelor lor de deal şi de munte, Geomorfo- eroziune piemontane şi de podiş, puternic afectate de o 2 Kb logic nesemnificative, văile fragmentat de reţele reţea densă de văi tinere care constituie reţeaua hidrografice cu văi ajunse cu versanţi înalţi, hidrografică fiind într- într-un anumit stadiu de majoritatea văilor fiind

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

POTENŢIALUL DE PRODUCERE A ALUNECĂRILOR (p) SCĂZUT MEDIU RIDICAT

PROBABILITATEA DE PRODUCERE A ALUNECĂRILOR (P) ŞI Criteriul COEFICIENTUL DE RISC CORESPUNZĂTOR Simbol

Nr. Crt. Nr. Practic Medie- Foarte Redusă Medie Mare zero mare mare 0 <0.10 0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80 un avansat stadiu de maturitate, mărginite de subsecvente (paralele cu maturitate versanţi cu înălţimi medii şi direcţia straturilor) înclinări în general medii şi mici Corpuri masive de roci Majoritatea structurilor Structuri geologice stâncoase de natură geologice cutate şi faliate caracteristice ariilor magmatică, roci sedi- afectate de clivaj şi fisurate, geosinclinale în facies de mentare stratificate, cu structurile diapire, zonele ce fliş şi formaţiunilor de straturi în poziţie marchează fruntea pânzelor molasă din depresiunile 3 Kc Structural orizontală, roci de şariaj marginale, structuri metamorfice cu geologice stratificate, suprafeţe de şistuozitate puternic cutate şi dispuse în plane dislocate, afectate de o orizontale reţea densă de clivaj, Prahovafisuraţie şi stratificaţi Zone în general aride, Cantităţi moderate de Precipitaţii lente de lungă cu precipitaţii medii precipitaţii. Văile principale durată, cu posibilităţi anuale reduse. Debitele din reţeaua hidrografică au mari de înfiltrare a apei în scurse pe albiile atins stadiul de maturitate în roci. La ploi rapide, râurilor, ale căror timp eance afluenţii acestora se viteze mari de scurgere bazine hidrografice se aflăț încă în stadiul de cu transport de debite ex-tind în zone de deal tinereţe. În timpul viiturilor solide. Predomină Hidrologic 4 Kd şi de munte, în general se produc atât eroziuni procesele de eroziune şi climatic sunt controlate de verticale cât şi laterale. verticală. precipitaţiile din aceste Importante transportturi şi zone. Pe albiile râurilor depuneri de debite solide. predomină proceseleJude de sedimentare, eroziunea producându-se numai lateral la viituri Curgerea apelor Gradienţi de curgere a apei Curgerea apelor freatice freatice are loc la freatice moderaţi. Forţele de are loc sub gradienţi gradienţi hidraulici filtraţie au valori care pot hidraulici mari. La baza foarte mici. Forţele de influenţa sensibil starea de versanţilor, uneori şi pe filtraţie sunt neglijabile. echilibru a versanţilor. versanţi, apar izvoare de Hidrogeolo Nivelul liber al apei Nivelul apei freatice, în apă. Există o curgere din 5 Ke -gic freatice se află la general se situează la interiorul versanţilor către Consiliuladâncime mare. adâncimi mai mici de 5 metri suprafaţa acestora cu dezvoltarea unor forţe de filtraţie ce pot contribui la declanşarea unor alunecări de teren. Intensitate seismică pe Intensitate seismică de Intensitate seismică mai 6 Kf Seismic scara MSK mai mică de gradul 6-7 mare de gradul 7 gradul 6 Gradul de acoperire cu Gradul de acoperire cu Gradul de acoperire cu vegetaţie arboricolă vegetaţie arboricolă cuprins vegetaţie arboricolă mai 7 Kg Silvic mai mare de 80%. între 20% şi 80%. Păduri de mic de 20%. Păduri de foioase cu foioase şi conifere, cu arbori arbori de dimensiuni de vârstă şi dimensiuni Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

POTENŢIALUL DE PRODUCERE A ALUNECĂRILOR (p) SCĂZUT MEDIU RIDICAT

PROBABILITATEA DE PRODUCERE A ALUNECĂRILOR (P) ŞI Criteriul COEFICIENTUL DE RISC CORESPUNZĂTOR Simbol

Nr. Crt. Nr. Practic Medie- Foarte Redusă Medie Mare zero mare mare 0 <0.10 0.10-0.30 0.31-0.50 0.51-0.80 >0.80 mari. variate. Pe versanţi nu sunt Pe versanţi sunt executate o Versanţi afectaţi de o executate construcţii serie de lucrări (platforme de reţea densă de conducte importante, acumulările drumuri şi cale ferată, canale de alimentare cu apă şi de apă lipsesc de coastă, cariere). Cu canalizare, drumuri, căi extindere limitată şi pentru ferate, canale de coastă, care s-au executat lucrări cariere, supraîncărcarea 8 Kh Antropic corespunzatoare de protecţie acestora în partea a versanţilor superioară cu depozite de haldă construcţii grele. Lacuri de acumulare care umezesc versanţii în partea inferioară. Prahova Pentru calculul coeficientului mediu de hazard Km, corespunzător fiecărei suprafeţe poligonale, rezultate prin suprapunerea celor 8 hărţi tematice, se va utiliza următoarea formulă:

  bKaK  ean mK      ț   hKgKfKeKdKcK  6

În final va rezulta harta cu distribuţia geografică a coeficientului mediu de hazard, realizată prin utilizarea unui program specializat ArcMap GIS. Jude Harta factorului litologic – Ka

Regiunea administrativa a comunei Valcanesti este situată în zona colinelor subcarpatice, pe capetele de afundare ale depozitului Flişului paleogen, care constitue cei doi pinteni, Pintenul de Văleni şi Pintenul de Homorâciu-Prăjani.

La sud, depozitele paleogene sunt mărginite de o importantă linie tectonică de-a lungul căreia ele încalecă peste depozitele neogene. Peste Paleogen invadează dinspre sud Neogenul care formează cuvete dispuse în două zone principale: o zonă meridională de care ţin cuvetele de Vitioara-Predeal,Consiliul Vărbilău-Trestioara şi o zonă nordică de care ţin cuvetele de Drajna şi Slănic.

Din punct de vedere geologico-structural teritoriul aministrativ al comunei apartine flancului intern al avanfosei carpatice, respectiv zona cutelor diapire atenuate. Formatiunile sedimentare care alcatuiesc relieful zonei sunt sprijinite de fundamentul sisturilor cristaline rezultate din metamorfozarea unor sedimente foarte vechi. La sfarsitul jurasicului, soclul cristalin s-a scufundat in nord-estul judetului astfel incat a favorizat un intens proces de sedimentare. In eocen, marea se retrage spre sud la exteriorul arcului carpatic pe fundul ei

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected] s-au depus noi sedimente, care au condus la o colmatare accentuata a geosinclinalului, contribuind la micsorarea adancimii fundului marii unde s-au depus maluri organogene ce au dat nastere sisturilor menilitice si disodilitice, generatoare de hidrocarburi. La sfarsitul paleogenului, in miscarile orogenice din aquitanian (faza savica), se depun noi sedimente: conglomerate, gresii, tufuri, marne, sare, gips, indicand prin acest proces ca ar fi existat un climat cald si arid. In apele salmastre si apoi dulci ce se aflau pe teritoriul Campiei Romane si in Subcarpati, in faza de cutare stirica (sfarsitul tortonianului) apare un nou ciclu de sedimentare. In ciclul de sedimentare mio-pliocen s-au depus gresii, nisipuri si marne, argile, ciclul incheindu-se cu ‘Pietrisurile de Candesti’.

In orogeneza valaha (sfarsitul levantinului), dupa ce edificiul carpatic s-a consolidat, s-au format si cutele diapire din zona subcarpatica. Cutele diapire sunt supuse la presiuni si datorita plasticitatii depozitelor de sare care au migrat din adancuri spre suprafata, strapungand formatiunile pliocene de deasupra, pe alocuri pana la suprafata sau aproape de suprafata dand nastere la anticlinale diapire.

Compozitia petrografica a pietrisurilor din zona terasei aluviale este constituita predominant din elemente ce isi au originea din flisul cretacic (elemente de gresii si marnocalcare) la care se adauga elemente cu originea in formatiunile panzei dePrahova Tarcau de pe nivelul stratigrafic Paleogen-Pliocen. Structural, regiunii subcarpatice ii este caracteristica un fundament vechi, fragmentat in blocuri si un sedimentar cu caracter de molasa ce are o grosime mare datorita subsidentei active in diferitele cicluri de acumulare. Miscarile tectonice din miocen, pliocen si cuternar din orogenul carpatic s-au manifestat in avanfosa deosebit ca intensitate de la un sector la altul si au creat in formatiunile sedimentarețean structuri care se deosebesc regional (cutate, monoclinale, cute diapire etc).

Jude

Consiliul

Harta geologica a zonei studiate

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Pentru comuna Valcanesti se identifică 6 categorii litologice importante şi anume:

Pliocen (p) Ponţianului se dezvoltă la est de dislocaţia Caşin - Bisoca, sub forma unei benzi cu lăţime de 1 - 3 km. Din punct de vedere litologic, apare o alternanţă de gresii, nisipuri, marne, argile, de culori de la gălbui - roşcat până la cenuşiu - negricioase. Au fost separate trei orizonturi : - orizontul inferior, argilos - marnos, cu rare intercalaţii de nisipuri, de culoare cenuşiu -albăstruie; - orizontul median, alcătuit din gresii friabile, cenuşii, în alternanţă cu argile; - orizontul superior, predominant argilos, având spre partea superioară un banc de gresie calcaroasă, albicioasă. În această succesiune se intercalează lentile de cărbuni şi argile marnoase cărbunoase, negricioase.

Eocen Paleocen (pg2) Sfârşitul Cretacicului şi începutul Paleocenului, marcate de faza tectonică de compresiune laramică, cu care debutează stadiul colizional din evoluţiaPrahova orogenului Carpaţilor Orientali (Lăzărescu, Dinu, 1983), va duce la importante modificări în aria geosinclinală, cu repercusiuni sedimentogenetice reflectate în varietatea faciesurilor, mai ales paleocen - eocene, întrucât Eocenul şi, în parte, Oligocenul, se caracterizează printr-un relativ calm tectonic. ean În partea sudică a curburii Carpaţilor ț Orientali, în pânza flişului curbicortical, s-au păstrat şi depozite paleogene - Formaţiunea de Şotrile, un fliş binar de tipul stratelor cu hieroglife, cu o arie sursă a arenitelor situată spre nord - vest, în orogenul deja format (Săndulescu, 1984).

Oligocen (lf+ch) Jude Chattian - Lattorfian, la marginea internă a pânzei de Tarcău, în imediata vecinătate cu pânza de Audia, în bazinul Teleajenului a fost descris sub numele de faciesul de Solon o varietate grosieră a Oligocenului, care se pare că are o extindere direcţională mai largă şi se caracterizează prin apariţia unor nivele de brecii spre partea superioară a suitei oligocene. Materialul remaniat aminteşte Eocenul în facies de Şotrile din flişul intern, caracteristica fiind dată de prezenţa argilelor vărgate. Prezenţa la vest de valea Teleajenului a unor blocuri dezrădăcinate, alcătuite din argile vărgate şi brecii arcoziene cu granodiorite, sugerează că sursa care a furnizat materialul alohton este flişul intern, dar mai ales unitatea de Audia. Consiliul Miocen (to, sm, he) Depozitele sarmaţiene apar fie sub forma unei fâşii, cu lăţime de ordinul a câteva sute de metri până la 2 km, fie ca umplutură a unor sinclinale, fie în axul unor structuri anticlinale. Din punct de vedere litologic, acest etaj apare reprezentat printr-o succesiune de argile marnoase, cenuşiu - verzui, nisipuri, conglomerate, gresii lumaşelice şi calcare organogene alb-gălbui până la cenuşii, compacte sau vacuolare, în strate groase de 1 - 4 m, grupate în pachete ce ajung până la 20 m grosime. Raporturile stratigrafice şi structurale ale depozitelor sarmaţiene cu depozitele subjacente sunt de discordanţă unghiulară, creată prin transgresiune.

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Pliocen (lv) Levantinul din punct de vedere litologic, este caracterizat de o alternanţă de argile, nisipuri şi gresii, conţinând frecvent resturi de moluşte şi material vegetal incarbonizat.

Pliocen (dc) Depozitele daciene urmează în continuitate de sedimentare peste cele ponţiene. Sunt reprezentate prin nisipuri şi argile nisipoase, invadate de un facies cărbunos (strate sau lentile de cărbuni, argile marnoase cărbunoase negricioase şi marne roşietice, limonitizate).

Pliocen (m) Meoţianul apare dezvoltat atât în sinclinalul Odăile, la vest de dislocaţia Caşin - Bisoca, cât şi la estul acestei dislocaţii, fiind constituit dintr-o alternanţă de argile, nisipuri şi gresii, conţinând frecvent resturi de moluşte şi material vegetal incarbonizat.

Holocen (qh2) Holocenul este reprezentat prin depozitele teraselor joase, alcătuite din nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri, cu grosimi de 2 - 5 m. Acumulările aluvionare din lunci (albii majore), nisipuri, pietrişuri, bolovănişuri, precum şi depozitele de alterare superficială, de geneză deluvial - proluvială,Prahova reprezintă cele mai noi formaţiuni.

Holocen – Pleistocen (qp3-qh) Holocenul este reprezentat prin depozitele teraselor joase, alcătuite din nisipuri, pietrişuri şi bolovănişuri, cu grosimi de 2 - 5 m. Acumulărilețean aluvionare din lunci (albii majore), nisipuri, pietrişuri, bolovănişuri, precum şi depozitele de alterare superficială, de geneză deluvial - proluvială, reprezintă cele mai noi formaţiuni. Pleistocenul inferior este reprezentat prin depozite fluviatil - lacustre, stratele de Cândeşti, constituite dintr-o alternanţă de nisipuri, pietrişuri, bolovănişuri cu pachete de argile şi argile nisipoase. Jude Pleistocen mediu este reprezentat printr-un orizont de depozite deluvial - proluviale, cu grosimi de 5 - 40 m, constituite din prafuri argiloase, gălbui sau roşcate, cu concreţiuni calcaroase şi intercalaţii de nisipuri grosiere, uneori chiar pietrişuri, precum şi prin depozitele nivelelor de terase medie - înaltă (cota relativă + 60 - + 20 m) ale râurilor Prahova şi Teleajen. Pleistocen superior este prezent pe interfluviu, fiind reprezentat prin depozitele loessoide, alcătuite din prafuri argiloase şi prafuri nisipoase gălbui, nisipuri prăfoase - argiloase roşcate sau gălbui, nisipuri fine, cu concreţiuni calcaroase.

Investigatii Consiliulde teren

Pe baza studiilor geotehnice existente, ce contin informatii referitoare la stratificarea litologica, si studii de specialitate efectuate in zona studiata sau proximitatea zonei analizate, au fost definite caracteristicile litologice ale terenurilor si incadrarea in clasa de risc corespunzatoare conform anexei C din HG 447/2001.

Studii geotehnice anterioare au pus in evidenta urmatoarele aspecte:

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Cercetarea s-a efectuat prin observatii directe asupra terenului (deschideri naturale) si prin analiza informatiei geotehnice cunoscuta in zona din cercetari anterioare (foraje geotehnice de mica adancime, executate pentru obiective din zona).

Zonele construite sunt terasele principalelor cursuri de ape si pantele line de la baza versantilor. Terasele au forme tabulare si stabile, in lungul raurilor, pe care s-au dezvoltat satele Valcanesti si Carjari si partial, Trestioara.

In subteranul acestora sunt prezente depozite aluvionare grosiere, de terasa, reprezentate prin pietrisuri si nisipuri depuse peste roca de baza.

Zonele de versanti, in special pantele line de la baza acestora, sunt valurite si in mare parte stabile. Peste aceste forme de relief s-au dezvoltat partial satul Trestioara si catunul Brinzari. Terenul de fundare este alcatuit in principal de depozite deluviale fine, argiloase, ale caror caracteristici fizico-mecanice variaza in functie de prezenta sau lipsa infiltratiilor de apa. Presiunile admisibile pe aceste terenuri variaza intre 220 - 300 kPa- pentru depozitele fine deluviale si 400 - 500 kPa pentru aluviunile grosiere, de terasa.

Perimetrul construit prezinta pante mai mult sau mai putin accentuate,Prahova in parte stabile, in parte alunecate sau cu potential de alunecare. In ultima perioada de timp insa, In principal datorita cantitatilor insemnate de precipitatii cazute perioade indelungate, s-au initiat alunecari de teren si in zonele construite, care au afectat in general terenuri, mai putin constructii. Mare parte a alunecarilor active se produc insa in extravilan. țean In satul Trestioara au fost stramutate in trecut case datorita fenomenelor de instabilitate.Sunt putine terenurile aproape orizontale sau cu pante line, pe deplin stabile (zonele de terasa ale paraului Cosminele, Trestioara si Sarata). In aceste zone insa se produc inundatii la ape mari, combinate cu eroziuni la viituri. Jude Pantele, chiar daca nu sunt alunecate, pot prezenta potential de instabilitate mai ales in urma unor amenajari necorespunzatoare.

In subteranul zonei se exploateaza zacaminte de petrol si, candva, a fost exploatata sarea (in satul Valcanesti). Fostele galerii de mina rudimentare (pentru exploatarea sarii) sunt insa prabusite si locatiile nu se mai cunosc cu exactitate.

Scopul investigatiilor de teren realizate in cadrul proiectului a fost acela de a calibra si a confirma informatiile obtinute pe baza documentarii in birou si a cartarilor din teren cu informatiile Consiliuldirecte. Pentru aceasta investigatiile din teren au constat din:

 Cercetare geotehnica S-a efectuat in conformitate cu principiile stabilite prin „SR EN 1997-2:2007. Eurocod 7: Proiectarea geotehnică. Partea 2: Încercarea şi investigarea terenului” si“SR EN ISO 22475-1:2007 - Investigaţii şi încercări geotehnice. Metode de prelevare şi măsurări ale apei subterane. Partea 1: Principii tehnice pentru execuţie” si a constat din observatii de teren si sondare geotehnica pe baza careia sa se poata identifica, pe de o parte, factorii litologici şi hidrogeologici (care stau la baza determinarii coeficientului mediu de hazard

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

“Km”) iar pe de altă parte elementele alunecărilor de teren (suprafaţa de alunecare, adâncimea şi grosimea alunecării, etc).

Deasemenea sondarea geotehnica a permis prelevarea de probe de pamant tulburate si netulburate necesare determinarii, in laborator, a valorilor parametrilor geotehnici iar prin tubulatura piezometrica cu care a fost echipat sondajul s-a permis si monitorizarea nivelelor de apa subterana.

Investigaţii de laborator

Planificarea testelor de laborator pe probele de pământ recoltate din teren a fost făcută în concordanţă cu obiectivul propus si anume elaborarea hărţii de hazard si efectuarea analizei de stabilitate.

Astel au fost efectuate teste de laborator pentru: - identificarea tipurilor litologice - analize granulometrice (conform STAS 1913/5-85); - starea de umiditate naturală - caracterizată prin umiditate - W şi grad de saturaţie - Sr (conform STAS 1913/3-82); - starea de consistenţă şi plasticitate a pământurilorPrahova coezive determinate pe baza limitelor de plasticitate (WL şi Wp) şi a umidităţii naturale (W) (conform STAS 1913/4 - 1986); - proprietatile fizice ale pamanturilor (greutateaean volumetrica in stare naturala si in stare uscata) ț - proprietăţile mecanice ale pământurilor, reflectate în primul rând prin parametrii rezistenţei la forfecare

 Cercetarea geofizica. Cercetarea geotehnica a fost completataJude cu investigatii geofizice de tipul masuratorilor electrometrice. Pe baza acestora s-a urmarit obţinerea de informaţii privind: - limita dintre formaţiunea acoperitoare şi roca de bază şi/sau dintre diverse tipuri litologice din masiv; - gradul de fisuraţie şi alteraţie al rocilor; - grosimea acumulatului de alunecare şi/sau adâncimea suprafeţei de alunecare; - adâncimea nivelului acvifer şi direcţia de curgere a apei subterane; - gradulConsiliul de umiditate al rocilor şi variaţia umidităţii în masa alunecătoare. Descrierea tomografiei geoelectrice (electrometrice).

Tehnica care sta la baza investigatiilor prin tomografie geoelectrica este metoda rezistivitatii. Aceasta este conceputa sa dezvaluie informatii despre formatiuni sau corpuri ce prezinta anomalii ale conductivitatii electrice si a fost folosita mult timp pentru a delimita straturi ce au conductivitati diferite.

Achizitia datelor in cadrul acestui tip de masuratori se face uniform, de-a lungul unor profile (electrometrice) cu o anumita densitate (distanta) intre electrozi. Astfel la o singura intindere a

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected] cablului multielectrod se pot achizitiona sute de valori de rezistivitate creindu-se o imagine 2D a subsolului asemanatoare unei tomografii. Pentru efectuarea masuratorilor si interpretarii datelor au fost utilizate: masura Terrameter SAS 1000 selector automat de electrozi electrozi metalici din inox cabluri electrice laptop soft de prelucrare si interpretare

Fig. 3. Figura 4. Dispunerea echipamentului in teren Sistemul de masura Terrameter SAS 1000

Prahova

ean Electronica aparaturii utilizate permite injectareaț in sol a unui curent stabil de intensitate cunoscuta si controlata, in cicluri bine determinate in functie de natura solului. Inregistrarea datelor se face pe memoria interna a aparaturii si se descarca automat pe calculator. Cu ajutorul acestui sistem se inregistreaza automat date consecutive iar rezultatele sunt mediate in mod continuu. In sondajele geofizice aparatura folosita permite semnalelor induse sau naturale sa fie masurate la nivele joase,Jude cu o putere de penetrare excelenta si consum minim. Aparatul poate fi folosit pentru determinarea rezistivitatii solului putand face diferenta intre formatiuni geologice cu un contrast de rezistivitate sesizabil.

Procesarea si interpretarea datelor geoelectrice a fost realizata cu programul specializat Earth Imager 2D - V 2.1.8. Programul permite corectarea si inversia datelor utilizand parametrii de transcalcul multipli. Interpretarea datelor geoelectrice in termeni geologo - tehnici s-a realizat in urma analogiei cu datele directe provenite din forajele geotehnice executate.

 MasuratorileConsiliul topografice – rezultatele cartarilor de teren, a investigatiilor geotehnice si a celor geofizice au fost raportate pe planuri si profile topografice intocmite pe baza masuratorilor din teren cu aparatura de tip GPS (RTK, Magellan Explorist, etc)

Pentru conturarea zonei afectate de alunecare s-au efectuat masuratori cu GPS- ul (punctele sunt prezentate in tabel si pe planul de amplasament din anexe).

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Inventar de puncte GPS – punct foraj - La Cabana, localitatea Trestioara

COORDONATE Nr punct Descriere punct x y POI137 575331.137 405404.147 Contur alunecare, margine padure POI138 575320.063 405363.432 Front de desprindere principal in ax POI139 575352.861 405343.287 Contur stanga alunecare Contur stanga alunecare, pe front de desprindere in masa POI140 575332.131 405320.814 alunecata POI141 575307.637 405290.852 Contur alunecare si zona de umiditate excesiva POI142 575297.342 405270.393 Contur stanga alunecare POI143 575297.739 405237.060 Contur stanga alunecare si zona cu stuf POI144 575296.724 405216.712 Contur stanga alunecare POI145 575272.061 405194.193 Contur POI146 575243.534 405203.635 Punct in zona ebulata si front de desprindere POI147 575200.178 405189.994 Fir de vale la baza alunecarii POI148 575194.677 405200.606 Contur pe dreapta, in zona unui front de desprindere POI149 575209.786 405252.681 Contur dreapta in apropierePrahova de foraj POI150 575239.661 405273.373 Contur dreapta POI151 575255.974 405336.576 Contur dreapta POI152 575287.970 405383.192 Vechi canton padurar POI153 575212.574 405267.294 Foraj ean ț Din foraj au fost prelevate probe tulburate si netulburate pentru analiza in laboratorul geotehnic S.C. Geoecotest SRL

Investigaţiile geotehnice au constatJude în efectuarea unui foraj cu adancimea de 9.60 m si echiparea piezometrica a acestuia. Acest foraj a fost efectuat pentru determinarea litologiei terenului din zona în care s-a produs alunecarea, interceptarea planului de alunecare şi pentru masurarea nivelului apei subterane.

Din foraj au fost prelevate probe de pamant netulburate care au fost analizate in laboratorul de specialitate pentru a determina caracteristicile geotehnice ale stratelor interceptate. Pe baza rezultatelor obtinute in laborator corelate cu observatiile de teren au fost stabilite domeniile de consistenta ale pamanturilor coezive.

InvestigaţiileConsiliul geofizice au constat in măsurarea rezistivitatii terenului prin metoda geoelectrica, in vederea obtinerii, pe baza variatiei conductivitatii electrice, variatia litologica a terenului. Pentru aceasta zona s-au efectuat masuratori pe un profil de 200 m lungime, orientat NW – SE, tomografia geoelectrica obtinuta fiind prezentata in anexe. .

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Fig.5. Foraj Fig.6. Aparatura geofizica utilizata

Rezultate obţinute Sondajul geotehnic executat a interceptat o formatiune sedimentara uniforma din punct de vedere granulometric reprezentata de o argila - argila prafoasa, care de la 5.20 m are aspect marnos. Din punct de vedere al consistentei aceasta variazaPrahova de la plastic moale la plastic vartoasa. De la suprafata terenului si pana la adancimea de 8.40 m prezinta aspect framantat. Conform analizelor de laborator argila interceptata pe toata adancimea investigata are un coeficient de umflare libera (UL) cuprins intre 125-280%, ceea ce o incadreaza in categoria pamanturilor cu contractii si umflari mariean (PUCM)“ foarte active”. ț

Jude

Fig. 7 Proba recoltata intre 2,40 - 3,60 m Fig. 8 Proba recoltata intre 7.20 - 8.40 m

In momentulConsiliul executarii forajului si ulterior, in timpul cartarii terenului si a masuratorilor geoelectrice apa nu a fost intalnita in foraj.

La vizita in teren din iulie 2014 capacul piezometrului era distrus iar din acest motiv nu a mai fost posibila masurarea nivelul apei in foraj.

Din punct de vedere geofizic pe tomografia geoelectrica anexata se pot observa valori mici ale rezistivitatii (< 10 Ohm×m) ceea ce confirma litologia intalnita in foraj si anume argile / argile prafoasa, plastic consistente cu aspect framantat.

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Apa subterana

Apa subterana nu a fost interceptata cu forajul geotehnic.

ANALIZA STABILITATII. ALUNECAREA DIN ZONA “LA CABANA”.

Principii teoretice

Din punct de vedere mecanic starea de echilibru a unui versant sau taluz depinde de raportul dintre forţele care acţionează în favoarea stabilităţii şi forţele care acţionează în sensul producerii alunecării. Gradul de stabilitate se exprimă printr-un coeficient de siguranţă sau factor de stabilitate (Fs) care reprezintă raportul dintre momentul forţelor rezistente şi momentul forţelor active (fig. 9) momentul fortelor rezistente F  s momentul fortelor active Dacă se consideră o masă de pământ care alunecă, admiţând, în cazul cel mai simplu, că suprafaţa de rupere este circular - cilindrică, cu centrul de curbură în punctul O, raza suprafeţei de rupere fiind R, verticala ce trece prin punctul O împarte masa alunecătoare în două prismuri: Prahova . prismul activ - care acţionează în favoarea alunecării . prismul pasiv sau rezistent - care se opune alunecării

ean ț Dacă se consideră că întreaga masă alunecătoare Fig.9. Schema distributiei forţelor care este formată din fâşii verticale, de formă controleaza mecanismul de producere a 1 prismatică, forţele principale care acţionează alunecărilor de teren asupra unei fâşii sunt forţa de greutate G şi rezistenţa la forfecare a pământuluiJude notata cu S. Rezistenţa la forfecare a pământului actionează în lungul suprafeţei de rupere, este tangentă la aceasta, în orice punct şi îndreptată în sens invers sensului de alunecare.Din descompunerea forţei de greutate G rezultă componenta normala GN  cos şi componenta tangenţială GT  sin Componenta normală N a fiecarei fâşii este perpendicularăConsiliul pe tangenta la suprafaţa de rupere în punctul respectiv şi îndreptată către interiorul masivului. Această componentă lucrează întotdeuna în favoarea stabilităţii. Scriind raportul de forţe care acţionează asupra masei alunecătoare, faţă de punctul O, factorul de stabilitate va fi:

1 după Eugeniu Marchidanu - Geologie pentru ingineri constructori - Editura Tehnica, Bucuresti, 2005

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

N tg   RlcR N tg  lc Fs   )(  )(  RTRT )(  TT )( Starea de echilibru a versantului sau taluzului trebuie analizată în funcţie de valoarea factorului de stabilitate.

Când factorul de stabilitate Fs 1 versantul se află în stare de echilibru limită; daca Fs  1 versantul îşi pierde stabilitatea producându-se alunecarea; versantul este stabil când Fs  1.

Din descrierea forţelor care acţionează în favoarea sau defavoarea stabilităţii unui taluz sau versant se constată că un rol extrem de important îl are rezistenţa la forfecare a pământului. Pentru a înţelege rolul pe care aceasta îl are în stabilitatea masivelor de pământ acestea trebuie tratate în interacţiune cu mediul exterior.

Suprafaţa înclinată care separă masivul de pământ (versant în cazul masivelor naturale sau taluz în cazul masivelor antropice) de ambient se prezintă astfel ca un element component al unui sistem complex, sediu al interacţiunii dintre cele două medii pe care le separă.

Comportarea şi evoluţia mediilor componente ale masivuluiPrahova sunt determinate pe de o parte de proprietăţile materialului care le formează iar pe de altă parte de natura şi variaţia condiţiilor ambientale (climă, vegetaţie, intervenţia omului, etc).

Sistemul se află în permanenţă într-un echilibru dinamicean a cărui evoluţie lentă prezintă variaţii rapide de mică amplitudine în jurul unei poziţii țmedii.

Din punct de vedere geomecanic această evoluţie poate fi exemplificată prin variaţia stării de tensiune a unui punct dintr-un masiv ca urmare a executării unui taluz, prin săpatură. După săparea taluzului punctul analizat se poate găsi în următoarele 3 situaţii, în funcţie de poziţia relativă a cercului lui Mohr în raportJude cu dreapta intrinsecă (Fig.10): . în echilibru ( ef<f ) - cercul lui Mohr situat sub dreapta intrinsecă;

. în stare de echilibru limită ( ef = f ) - cercul lui Mohr tangent la dreapta intrinsecă;

. în stare plastică ( ef>f ) - cercul lui Mohr intersectează dreapta intrinsecă când se produce ruperea/cedarea pământului.

Starea în care se gaseşte punctul din masiv, exprimată prin poziţia punctului 3 din fig. 10 în raport cu dreapta intrinsecă este relativă în sensul deplasărilor din 3 → 3' sau din 3' → 3" fie prin modificarea stării de tensiune în timp datorită anumitor factori, fie prin modificarea rezistenţei laConsiliul forfecare a pământului. Aceasta face ca în punctul analizat, în anumite condiţii, sa fie atinsă starea de cedare (plastică) chiar dacă iniţial, pământul se găsea în echilibru.

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Fig.10. Variaţia stării de tensiune a unui punct din masiv ca urmare a săprii unui taluz2

Dacă acelaşi fenomen are loc şi în alte puncte din masiv atunci "locul geometric" al acestora formează o zonă plastică, continuă, de cedare sau alunecare, cu grosime variabilă de la câţiva milimetri până la zeci de centimetri, care determină pierderea stabilităţii şi găsirea unei noi poziţii de echilibru. Prin urmare pierderea stabilităţii taluzurilor şi versanţilor are loc ca urmare a depăşirii rezistenţei la forfecare a pământului în anumite zone din interiorul masivului. Prahova

In analizele de stabilitate ale versantilor, o dată cu adoptarea Eurocodurilor în Romania (respectiv Secţiunea 11. Stabilitatea generalădin SREN 1997-1/2004. Eurocod 7. Partea 1. Proiectare geotehnica)trebuie luate în considerareean toate stările limită astfel incat sa fie satisfacute cerinţele fundamentale de stabilitate,ț deformaţii limită, durabilitate şi siguranţă.

De asemenea trebuie luate în considerare şi efectele unor situaţii rezultate din procese antropice sau naturale. Dintre acestea o atenţie deosebită se acordă prezenţei apei (de suprafaţă, subterană şi ca presiune în pori). Jude Aceste aspecte sunt deosebit de importante în cazul tratării efectelor unor alunecări de teren, unde în general nu se dispune de date geotehnice suficiente, iar primele măsuri se dispun pe baza experienţei, pentru proiectare fiind apoi obligatorii studii de detaliere (conform NP 074/2007).

Metoda de analiza a stabilitatii folosita

Analiza stabilitatii versantului din zona „la cabana” s-a efectuat folosind software specializat bazat pe metodade analiza a echilibrului limită. Aceasta metoda este cea mai utilizata de proiectanţi datorităConsiliul simplităţii şi uşurinţei cu care pot fi rezolvate problemele de instabilitate din practica curentă.

Metodele de analiza a stabilitatii bazate pe echilibrul limită utilizeaza sectiuni (profile) geotehnice caracteristice pe care le impart in fâşii verticale si analizează stabilitatea masei de pământ alunecător luând în considerare echilibrul static al fiecărei fâşii şi echilibrul total al întregii alunecări.

2după Anghel Stanciu, Irina Lungu - Fundatii - Fizica si mecanica pamantului, Ed. Tehnica, 2006

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Pentru a modela masivul de pamant si mecanismul de cedare astfel incat, in programul de analiza a stabilitatii utilizat, sa poata fi aplicata aceasta metoda, a fost necesara cunoasterea urmatoarelor elemente din teren  stratificaţia terenului (natură, parametri geotehnici);  prezenţa şi înclinarea discontinuităţilor;  regimul hidrodinamic (presiunea apei din pori);  tipul de cedare (în masiv, curgere pe pantă, alunecări vechi, reactivate, etc);  forma suprafeţei de cedare (circulară, oarecare, straturi cu rezistenţă la forfecare redusă, blocuri, etc.).

Aceste elemente au fost identificate in timpul campaniei de investigare a terenului (oct - nov. 2013) prin observatii de teren si investigatii geotehnice si geofizice.

Pe baza acestor informatii a fost realizat profilul geotehnic de analiza (Figura 12) , in care terenul natural a fost separat in trei domenii geomecanice distincte (teren instabil - IN; teren potential instabil - PIN si teren stabil - ST).

In conformitate cu prevederile SR EN 1997-1. Eurocod 7: PrahovaProiectarea geotehnica. Partea 1, folosind modelul geologic, hidrogeologic, hidrologic, geomorfologic si geotehnic rezultat in urma observatiilor de teren si a investigatiilor geotehnice si geofizice, pentru fiecare din aceste domenii (IN, PIN si ST) au fost stabilite valorile de calcul ale parametrilor geotehnici necesari in analiza de stabilitate (greutatea volumetrica,ean coeziunea si unghiul de frecare interioara). Aceste valori sunt de asemenea prezentate.ț

In analiza stabilitatii, in afara modelului geotehnic prezentat mai sus, a mai fost creat, pe baza datelor topografice avute la dispozitie si un model geomorfologic si hidrologic sub forma unui bloc diagram 3D (Figura 11). Acesta a ajutat la intelegerea contextului geomorfologic si hidrologic zonal care a contribuitJude la declansarea alunecarii si la, eventuala, mentinere a alunecarii in stare de activitate.

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Fig. 11. Bloc diagram 3D al zonei analizate

Prahova

ean ț

Figura 12. Profilul geotehnic de analiza Jude

ConsiliulTeren instabil Teren stabil Model Mohr-Coulomb Unit Weight: 18.5 kN/m³ 19.8 kN/m³ Cohesion: 3 kPa 25 kPa Phi: 6 ° 12 °

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Ca ipoteze de analiza au fost luate in considerare trei situatii pertinent posibile: 1. cazul in care masivul este uscat. 2. cazul in care masivul este saturat (dupa perioade de precipitatii lungi si abundente sau in conditii de umiditate antropica excesiva) 3. cazul in care masivul este uscat dar asupra lui actioneaza un seism ale carui caracteristici maxime sunt specifice zonei (conform Normativului de proiectare seismica P100-1/2013).

Rezultate obtinute in urma analizei de stabilitate

In urma analizei stabilitatii versantului in cele 3 ipoteze au rezultat urmatoarele:

Cazul 1 masivul este uscat. Fig. 13. Conturul suprafetei de alunecare si factorul de stabilitate (Fs) aferent primei situatii analizate. Prahova

țean

Jude

Masivul este instabil. Fenomenele de instabilitate sunt concentrate in partea aval a versantului in apropierea paraului fapt ce caracterizeaza o alunecare de tip regresiv.

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Cazul 2 masivul este saturat (dupa perioade de precipitatii lungi si abundente sau in conditii de umiditate antropica excesiva) Conturul suprafetei de alunecare si factorul de stabilitate (Fs) aferent celei de a doua situatii analizate

Prahova

Distributia principalilor parametrii ai alunecarii (rezistenta la forfecare/shear strenght, efortul vertical/normal stress si presiunea apei in pori/pore water pressure) in raport cu distanta New Graph New Graphean New Graph 10 70 ț 10

9 60 0

8 50 -10 7 Jude40 -20 6 30 -30 Shear Strength (kPa) Strength Shear Normal Stress (kPa) NormalStress

5 20 (kPa) Pressure Pore-Water -40

4 10 -50

3 0 -60 0 5 10 15 20 25 0 5 10 15 20 25 0 5 10 15 20 25 Distance (m) Distance (m) Distance (m)

Se observa ca alunecarea are acelasi caracter regresiv (avanseaza dinspre aval spre amonte) iar factorul deConsiliul stabilitate scade de la Fs = 0.955 la Fs = 0,933 ceea ce inseamna ca saturarea masivului (ploile abundente si de lunga durata) nu sunt principala cauza a instabilitatii in aceasta etapa de evolutie a alunecarii.

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Cazul 3 masivul este uscat dar asupra lui actioneaza un seism ale carui caracteristici maxime sunt specifice zonei, conform Normativului de proiectare seismica P 100-1/2013).

Alunecarea isi pastreaza caracterul regresiv dar frontul de desprindere ajunge mult mai departe de parau factorul de stabilitate fiind Fs = 0.467.

Conturul suprafetei de alunecare si factorul de stabilitate (Fs) aferent celei de a treia situatii analizate

Prahova

țean

Concluzii Jude

Alunecarea care a afectat versantul din punctul "la cabana" s-a format intr-o zona extrem de complexa din punct de vedere structural-tectonic, litologic, morfologic hidrogeologic si hidrologic practic toti acesti factori contribuind la declansarea si mentinerea instabilitatii.

Din analiza stabilitatii se constata insa ca in aceasta etapa de evolutie a instabilitatii alunecarea este inca activa dar cauza principala este data de eroziunea bazei versantului (factorul hidrologic) ceea ce ii confera un caracter regresiv

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Coeficientului Ka i se atribuie urmatoarele valori: - 0.95 cu probabilitate foarte mare de producere a alunecărilor de teren pentru formatiunile apartinand: Holocenului si Pliocenului (lv si qh2) - 0.90 cu probabilitate foarte mare de producere a alunecărilor de teren pentru formatiunile apartinand: Miocenului (to si sm) - 0.75 cu probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren pentru formaţiunile din Pliocen (m) - 0.7 cu probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren pentru formaţiunile din Oligocen (lf+ch), Miocen (he) si Pliocen (dc) - 0.65 cu probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren pentru formaţiunile din Pliocen (p) si Holocen (qp3+qh) - 0.60 cu probabilitate medie de producere a alunecărilor de teren pentru formaţiunile din Miocen (sm) - 0.40 cu probabilitate medie de producere a alunecărilor de teren pentru formaţiunile din Eocen Paleocen (pg2)

Prahova

țean

Jude

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

sm/0.9 qh2/0.95 lf-ch/0.7 m/0.75

m/0.75 lf-ch/0.7 he/0.7 to/0.9 Pg2/0.4 Pg2/0.4 to/0.9 sm/0.6 m/0.75 to/0.9

to/0.9 sm/0.6 sm/0.6 Prahova m/0.75

dc/0.7 sm/0.6

qh2/0.95 ean p/0.65 ț dc/0.7 lv/0.95 p/0.65

Legenda ka_litologic KA Jude qp3-qh/0.65 0.4 0.6 Pg2/0.4 0.65 0.7 qp3-qh/0.65 0.75 0.9 0.95

ConsiliulFig. 14: Reprezentarea factorului tematic Ka (scara grafica)

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Harta factorului morfologic – Kb

Factorul morfologic a fost calculat pornind de la modelul digital al terenului comunei Valcanesti, obtinut dupa vectorizarea informatiei topografice continuta in hartile topografice 1:5000 si indesirea curbelor de nivel pentru obtinerea echidistantei de 2 m intre acestea, prin derivarea hărţii hipsometrice în raport cu distanţa orizontală, obţinându-se, astfel harta pantelor.

În raport cu harta litologică au fost stabilite câteva domenii de pante: - 0° – 5°: zona stabilă, practic nu există pământuri cu panta taluzului stabil in acest domeniu; - 5° – 10°: zona cvasi-stabilă. Singurele tipuri de alunecări care se pot produce în cadrul acestui domeniu de valori sunt cele reactivate, unde panta taluzului stabil este dată de unghiul de frecare reziduală a pământurilor. - 10° – 20°: zona instabilă. Marea majoritate a pământurilor coezive au unghiul pantei stabile în acest interval astfel încât depăşirea acestei valori este foarte probabilă. - >20°: zona cu instabilitate accentuată. Pentru aceste valori ale pantei se atinge limita rezistenţei la forfecare şi pentru pământurile necoezive,Prahova singurele masive ce îşi păstrează stabilitatea fiind cele din roci stâncoase sau semistâncoase.

După stabilirea zonelor cu valorile sus-menţionate ale unghiului versantului s-a trecut, respectându-se indicaţiile Hotărârii Guvernului nr. 447/10.04.2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborarețean şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii, la atribuirea valorilor factorilor Kb, după cum urmează:

0° – 5°: Kb = 0.05 5° – 10°: Kb = 0.4 10° – 20°: Kb = 0.7 Jude >20°: Kb = 0.9

Din analiza hărţii pantelor se observă câteva zone distincte: - zona de platou, unde pantele sunt reduse, practic neexistând pericolul producerii unor alunecări de teren, - zona de coamă, unde pantele devin din ce în ce mai accentuate, iar influenţa factorului antropic este cea mai importantă (existând o bună probabilitate de declanşare a fenomenelor de instabilitate ca urmare a umpluturilor executate fără aprobare), - zona de pantă, în care se produc cele mai multe fenomene de instabilitate cu sau fără cauză antropică, Consiliul - zona de picior, alunecările de teren produse în această zonă îşi au de cele mai multe ori cauza în fenomenele erozionale.

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Prahova

țean

Jude

Legenda kb_geomorfologic KB 0.05 0.4 0.7 0.9 Consiliul Fig. 15: Reprezentarea factorului tematic Kb (scara grafica)

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Harta factorului structural – Kc

Zona flişului este caracterizată de îngemănarea elementelor ridicate - „pintenii”, cu elementele coborâte - sinclinalele adiacente, ce formează un ansamblu de cute paralele cu direcţia nord est - sud vest, afectate de un sistem de falii longitudinale cu vergenţă aparent nord - vestică. În ansamblu, zona flişului suferă o scufundare treptată spre sud - vest, ce se înscrie în tendinţa generală de afundare spre vest a părţii sudice a Carpaţilor Orientali. Din considerentele menţionate, au fost atribuiţi coeficienţi de risc diferiţi pentru factorul structural Kc, de la 0,3 până la > 0,50.

Prahova

țean

Jude

Consiliul

Harta structurala a judetului Prahova

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Probabilitate medie-mare de producere a alunecărilor de teren (Kc = 0,31 - 0,50)

Coeficientul Kc = 0,50 a fost atribuit formaţiunilor aparţinând unităţii flişului curbicortical (pânzele de Audia şi de Macla), prezentă în partea nordică a judeţului, precum şi celor din Depresiunea Getică - Avantfosa carpatică (flanc extern), prezentă în extremitatea sudică a judeţului. Pânza de Audia încalecă după o fractură care a luat naştere încă din timpul diastrofismului neocretacic. În timpul procesului de încălecare, formaţiunile pânzei de Audia au fost intens cutate şi faliate, dând o structură tipică imbricată, de cute - solzi, unele suprapuneri tectonice având o amploare deosebită, constituind adevărate digitaţii. Spre sud, la marginea vestică a pânzei de Audia, flişul de Macla constituie un element tectonic de amploare mai deosebită, în unele interpretări acordându-i-se rang de pânză. Aceasta poate fi considerată o digitaţie a pânzei de Audia şi ar constitui digitaţia de Macla. Pânza de Audia, în ansamblu, a suferit şi influenţa cutărilor ulterioare punerii ei în loc, ceea ce se recunoaşte mai ales în redresarea şi chiar răsturnarea planului de şariaj. Prahova Probabilitate mare de producere a alunecărilor de teren (Kc = 0,51 - 0,80)

Coeficientul Kc = 0,55 a fost atribuit formaţiunilor aparţinând unităţii flişului extern (Pânza de Tarcău), situată în partea central - nordică a judeţului. Pânza de Tarcău este rezultatul fazei eostirice,ț individualizareaean ei fiind sensibil sincronă cu formarea pânzei de Audia. Mişcările ulterioare acelora eostirice şi în principal mişcările moldavice, au provocat şi ele deformări, încât se surprind situaţii în care sub planul de şariaj sunt prinse şi depozite badeniene. La rândul ei, pânza de Tarcău este deformată, recunoscându-se mai multe structuri de tip digitaţie şi cute solzi. Acelaşi coeficient de risc a fost atribuitJude formaţiunilor aparţinând Depresiunii Getice (flanc intern), situată în partea centrală a judeţului. În această zonă sunt incluse sinclinale largi, orientate sud vest - nord est şi anticlinale relativ înguste. Contactul acestora cu formaţiunile pintenilor de Văleni şi Homorâciu se evidenţiază prin tendinţa de încălecare a acestora din urmă peste cele anterior prezentate. Mişcările orogenice au afectat aceste unităţi tectogenetice, creând numeroase deformaţii şi discontinuităţi ale multitudinii de faciesuri care le alcătuiesc. Spre sud, depozitele Depresiunii Getice (flancul intern) sunt înnecate în acumulările cuaternare.

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Moldavide - Panza de Tarcau

Depresiunea Getica - Flancul intern Prahova

țean

Jude

Legenda kc_structural KS 0.55 0.8Consiliul

Fig.16 : Reprezentarea factorului tematic Kc (scara grafica)

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Harta factorului hidroclimatic – Kd

Teritoriul judetului Prahova, situat pe cele 3 trepte principale de relief din Romania (zona montană, zona subcarpatică, sau colinară şi zona de câmpie), dezvoltate în proporţii aproape egale se caracterizează prin climă continentală, cu variaţii mari din cauza diferenţelor de altitudine.

Conform datelor din Enciclopedia geografică a României, precipitaţiile medii anuale cresc progresiv cu altitudinea de la 450 mm, în extremitatea sud-estcă a judeţului, la 1400 mm, în partea nordică, în zona montană înaltă, cu înălţimi de peste 1800 de metri.Cele mai mari cantităţi medii lunare de precipitaţii cad în iunie (Ploieşti – 88 mm.,Câmpina –120 mm, Buşteni –128 mm, vf. Omu –173 mm). Cele mai mici medii lunare sunt înregistrate în luna februarie (Ploieşti –30,5 mm, Câmpina –40 mm, Buşteni –28,2 mm, vf. Omu –54,6 mm). Cantităţile maxime de precipitaţii în 24 de ore s-au înregistrat vara şi toamna (Ploieşti –116,9 mm, la 1 octombrie 1924, Doftana –121 mm, la 25 august 1954, Sinaia –115,8 mm, la 1 Septembrie 1941, Buşteni –81,5 mm, la 20 iulie 1915, vf. Omu –115 mm, la 14 iulie 1929).

In anotimpul rece, numărul mediu al zilelor de îngheţ creştePrahova proporţional cu înălţimea, el fiind de 101 în zona de câmpie (Ploieşti), de 115, în zona subcarpatică (Câmpina) şi de 154 de zile la Sinaia şi mult mai ridicat, de 262 de zile, pe vf. Omu.

Densitatea reţelei hidrografice este de 0,4 kml/kmp, în partea nordică a teritoriului şi excepţional chiar de 0,7 şi de 0,1-0,3 kml/kmpțean în zona sud-estică a judeţului. Cantitatea anuală medie de aluviuni în suspensie, care variază în funcţie de constituţia litologică, de cantitatea medie anuală de precipitaţii şi de energia de relief, este de 10 t/ha/an, în zona colinară şi de 1 t/ha/an, în partea de N şi de S, sau chiar 0,5 t/ha/an, în zona de câmpie.

Debitul mediu multianual al râuluiJude Prahova creşte de la 2,80 mc/s, la confluenţa cu v. Cerbului, la 27 mc/s, la ieşirea din judeţ.Debitul maxim se înregistrează în luna aprilie, ca urmare a topirii zăpezii în zona montană, iar cel minim, toamna, în septembrie sau octombrie.Debitul mediu multianual de aluviuni în suspensie al râului Prahova este de 100 kg/s, la ieşirea din raza judeţului. Pe râul Teleajen, debitul mediu multianual de aluviuni în suspensie este de 30 kg/s..Debitele maxime ale principalelor râuri se înregistrează primăvara (în medie 40-54% din cel annual), iar cele minime sunt toamna, în septembrie.

Durata medie anuală a stratului de zăpadă creşte de la zona de câmpie (43,2 zile la Ploieşti) la zona montană (77,5 zile, la Sinaia şi 218 zile, la vf. Omu). Consiliul Zona montană, reprezentând cca 27% din aria judeţului, cu înălţimi între 1200 şi 2000-2500 de metri, alcătuită din Munţii Bucegi, Baiului, Grohotiş, Ciucaş şi Siriului, constituită din depozite sedimentare, cretacice, în facies de fliş grezo-calcaros, în bază şi în facies de molasă, la partea superioară (conglomeratele de Bucegi), se remarcă prin temperaturi medii anuale între 0 şi 8 grade şi precipitaţii medii anuale de 1000-1400 mm. Ca urmare a fenomenelor de îngheţ-dezgheţ, procesul dominat este dezagregarea rocilor, care conduce la formarea predelelor de grohotiş. Cantităţile mari de precipitaţii, uneori în regim torenţial produc antrenarea unor cantităţi mari de aluviuni în bazinele superioare ale văilor Cerbului,

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Prahova, Bătrâneanca, Muşiţa, Crasna, Siriu, Bâsca cu cale, Doftana şi Teleajen. In sectorul montan al v. Prahova, degradarea terenurilor este mult mai avansată. Zona subcarpatică (colinară), formată din depozite sedimentare terţiare, reprezentate prin marne calcaroase (Strate de Plopu), gresii (gresia de Tarcău, gresia de Fuzaru, gresia de Kliva) argile, marne, nisipuri, tufuri, evaporite (gipsuri, sare), dispuse în cute sinclinale şi anticlinale, dezvoltate în Dealurile Doftanei, Cosminele, Vârbilău, Lazuri, Priporului, Băicoi, Bucovei şi Istriţei, are un climat temperat continental, intermediar între treptele extreme de relief, cu temperatura medie anuală de 9,3 grade,(Câmpina) şi precipitaţii medii anuale între 600 şi 1000 mm.

In zona subcarpatică, denudarea şi eroziunea de suprafaţă sunt foarte active, îndeosebi pe interfluviile despădurite şi pe terenurile agricole din bazinele văilor Proviţa, Doftana, Vârbilău, Slănic, Crasna, Drajna, Lopatna şi Sângerului.Versanţii văilor sunt afectaţi de ravenare

Primăvara şi la începutul verii, în urma plopilor abundente, pe suprafeţele în pantă, cultivate şi pe dealurile despădurite, apa se înfiltrează pe planele dintre strate, sau preferenţial în depozitele mai poroase şi produce destabilizarea versanţilor, reactivarea unor alunecări de teren, temporar stabilizate, sau formarea altora noi în zonelePrahova defrişate mai recent. Factorului litologic, determinant în formarea alunecărilor de teren, i s-au adăugat efectele celui climatic şi al activităţilor umane. Exploatarea petrolului, sării şi substanţelor nemetalifere au condus la defrişări masive în zona subcarpatică şi au accentuat destabilizarea terenurilor. Zona subcarpatică prahoveană, aproape în totalitatea ei, este cunoscută prin amploarea alunecărilor de teren, care aduc mari prejudicii economice. țean

Suprafaţei marcată de precipitaţii medii anuale între 500 şi 800 mm i s-a atribuit factorului climatic Kd valoarea de 0,55.

Jude

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

media precipitatiilor anuale este de 700 mm/0.55Prahova

țean

Jude

media precipitatiilor anuale este de 600 mm/0.55

Legenda KD Consiliul0.55

Fig.17: Reprezentarea factorului tematic Kd (scara grafica)

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Harta factorului hidrogeologic – Ke

Pentru sectorul nordic al judeţului Prahova, areal neacoperit de hărţi hidrogeologice, unde informaţiile de ordin hidrogeologic sunt punctuale (cercetări pe zone restrânse, cu obiective diverse - studii pentru ape minerale, studii pentru ape potabile, studii hidrogeologice-miniere etc.), a fost estimat un coeficient mediu de risc hidrogeologic (Ke = 0,4). Atribuirea acestei valori s-a făcut prin analiza ponderată a valoriilor factoriale înregistrate pentru întreaga suprafaţă a judeţului, cu estimarea corespondenţei morfologice şi lito-structurale din sectorul neacoperit cu hartă hidrogeologică privind freaticul. Deşi, la nivelul paralelei de la partea superioară a ultimei hărţi existente, apare o linie contrastantă între valorile factorului de influenţă, această linie nu se mai manifestă în cadrul hărţii factorului mediu (coeficientul mediu) km, constatându-se că soluţia adoptată este corectă. Situaţia este reprezentativă pentru un judeţ marcat de contrastul tranşant, între o suprafaţă cu valori calculate ale factorului de influenţă şi valori estimate (din lipsă de date primare).

Dacă în sectorul sudic al judeţului câmpia este forma de relief predominantă, spre nord se trece treptat la dealurile subcarpatice şi apoi la masivul muntos. Aspectul geologic se modifică, acelaşi lucru întâmplându-se şi cu condiţiile hidrogeologice. În sectorul sudic avem de-a face cu o circulaţie a apelor subterane prin acvifere Prahovade tip poros-permeabil, spre nord trecându-se la o circulaţie ce are loc predominant în acvifere de tip fisural. Se întâlnesc zone în care apele circulă la adâncime (> 5 m), areale în care există o circulaţie superficială ce are loc la nivelul solurilor de grosimi rduse depuse peste roca vie, sau prin zonele de alterare ale majorităţii tipurilor de rocă ce aflorează (< 5 m). De asemenea sunt şi zone de descărcare ale acviferelor (izvoare, zone de izvoare). Existăț ean deci şi în sectorul nordic cele 3 tipuri de suprafeţe cu probabilitate de producere a alunecărilor din punctul de vedere al coeficientului de risc hidrogeologic, fără însă a fi delimitate cu precizie. Din acest motiv s-a estimat un coeficient mediu de risc hidrogeologic (Ke = 0,4).

O alta sursa de informatii referitoareJude la nivelul hidrogeologic al apelor au reprezentat forajele hidrogeologice monitorizate de catre Administratia Nationala Apele Romane. Pe zona de studiu exista doar doua astfel de foraje, ambele situate pe teritoriul unitatii administrative a orasului Sinaia. Valorile inregistrate confirma ipotezele prezentate mai sus.

Deasemenea s-au facut observatii de teren in comuna Valcanesti, observatii ce au inclus si nivelurile de ape din fantani. Acestea s-au situat la o adancime cuprinsa intre 4 m si 0 m. Concluzia ce se desprinde din aceste abservatii fiind aceea ca in perioadele ploioase, nivelul freaticului din zona studiata urca spre suprafata, alimentat de infiltratiile din sol si izvoarele de adancime mica din zona de influenta. Consiliul Elaborarea hărţii factorului de risc hidrogeologic – Ke s-a făcut în conformitate cu Hotărârea nr. 447/10.04.2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii.

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Nivelul apei freatice la adancimi mai mici de 5 m/0.4 Prahova

țean

Nivelul apei freatice la adancimi mai mari de 5m/0.05 Jude

Legenda ke_hidrogeologic KE 0.05Consiliul 0.4

Fig.18: Reprezentarea factorului tematic Ke (scara grafica)

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Harta factorului seismic – Kf

La elaborarea hărţii factoruli seismic a fost utilizată zonarea macroseismică a teritoriului României din punct de vedere al intensităţii cutremurelor, scara MSK (SR -11100 - 93), cuprinsă în Anexa 2, din Ghidul de redactare a hărţilor de risc la alunecarea versanţilor pentru asigurarea stabilităţii construcţiilor - indicativ GT 019 - 98 şi în acord cu prevederile Ghidului privind identificarea şi monitorizarea alunecărilor de teren şi stabilirea soluţiilor cadru de intervenţie, în vederea prevenirii şi reducerii efectelor acestora, pentru siguranţa în exploatare a construcţiilor, refacerea şi protecţia mediului - indicativ GT 006 - 97.

Odată cu vectorizarea zonelor de gradare a intensităţii seismice (inclusiv, a recurenţei acestora: 50 de ani, 100 de ani) s-a trecut la atribuirea valorilor factorului de influenţă seismic Kf, în cadrul poligoanelor rezultate prin intersecţia cu conturul judeţului, conform indicaţiilor furnizate de Anexa C, pct. 6, la Normele metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecările de teren, cuprinse în HG 447/2003 – pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii. Prahova Din punct de vedere seismic, conform SR 11100/1–93 “Macrozonarea seismică a teritoriului Romaniei” comuna se situează în zona cu grad 92 (scara MSK). Indicele „2” aferent macrozonei reprezinta perioada de revenire a cutremurelor de cca. 100 ani. Tinanad seama de normativul P100-1/2006 “Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de locuinte, social culturale,ț ean agrozootehn ice si industriale”, localitatile studiate se situează în zona de hazard seismic corespunzatoare unei acceleraţii a terenului de (ag) =0,32g. Mentionam ca valoarea perioadei de colt corespunzatoare zonei amintite este (Tc)= 1.6 secunde.

Valorile intensităţii seismice suntJude mari, întreaga activitate fiind dependentă de focarul Vrancea.

Valoarea factorului de influenţă (coeficient de risc) atribuit este de 0,9.

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Prahova

țean

Jude

Legenda KS Consiliul0.99

Fig.19: Reprezentarea factorului tematic Kf (scara grafica)

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Harta factorului silvic – Kg

Pentru conturarea suprafeţelor poligonale şi evaluarea valorilor coeficientului factorial - Kg s- a utilizat Layer-ul silvic extras din harta de identificare a hazardurilor naturale, lucrare ce a fost realizata pe baza hartilor cadastrale editate in cadrul CNGCFT

Au fost atribuite următoarele valori ale factorului de influenţă Kg în funcţie de gradul de acoperire a comunei Valcanesti cu vegetaţie: - Kg = 0.95 - vegetatie fluvio-lacustra - Kg = 0.6 – teren arabil - Kg = 0,50 - faneata; - Kg = 0,40 - vegetatie localitati; - Kg = 0,30 – vegetatie mixta; - Kg = 0,20 - livada; - Kg = 0,10 - padure;

Din punct de vedere biogeografic teritoriul studiat apartine padurilor temperate subtipul padurilor de fag si al padurilor de stejar inlocuite in mare parte de pajisti secundare aparute in urma defrisarilor. Etajarea vegetatiei forestiere in functie dePrahova altitudine si expunere a dus la dezvoltarea padurilor de fag in jumatatea superioara a dealurilor, pe vaile umbrite si pe versantele cu expunere N si NE. Padurile de stejar si gorun ocupa zonele mai joase si versantele insorite unde intra in amestec cu subtipul fagului. Vegetatia forestiera este dublata de un subarboret alcatuit din maces, porumbar, corn, singer, etc. țean Din flora originala, compartimentul ierburilor s-a adaptat cel mai bine schimbarilor de peisaj avand in prezent cea mai larga arie de raspandire si o diversitate floristica apreciabila. In lunci si zonele cu exces de umiditate s-a dezvoltat o asociatie vegetala hidrofila formata din plop, salcie si specii ierboase. Jude Un coeficient Kg = 0.30 a fost atribuit păşunilor, acestea fiind considerate suprafeţe foarte slab protejate anti-erozional.

Zonele de livadă au fost caracterizate printr-un coeficient Kg = 0.30, vegetaţia arboricolă, mai ales cea cu rădăcină pivotantă, mărind factorul de siguranţă la alunecare atât prin efectul de ţintuire cât şi prin drenarea apei până la o adâncime de 5-10m faţă de suprafaţă.

Cele mai stabile zone, având Kg = 0.10, sunt cele împădurite. Acestea combină diferitele tipuri de vegetaţie combinând avantajele armării induse de vegetaţia arboricolă cu un bun drenaj asiguratConsiliul prin evapo-transpiraţie de către arbuşti.

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

0.5 0.5 0.5 0.5 0.1 0.5 0.1

0.5 0.5 0.5 0.1 0.1 0.2 0.1 0.5 0.2 0.2 0.2 0.1 0.4 0.1 0.4 0.5 0.4 0.5 0.4 0.1 0.50.5 0.5 0.1 0.4 0.5 0.3 0.5 0.5 0.50.4 0.2 0.1 0.5 0.5 0.3 0.6 0.5 0.3 0.5 0.50.2 0.10.2 0.1 0.5 0.6 0.5 Prahova 0.6 0.2 0.1 0.5 0.6 0.1 0.1 0.2 0.2 0.5 0.5 0.1 0.1 0.1 0.1 0.3 0.2 0.5 0.3 ean0.5 0.6 0.5 ț 0.5 0.5 0.3 0.2 0.5 0.1 0.5 0.2 0.5 0.2 0.1 0.3 0.4 0.5 0.1 0.3 0.3 0.5 0.5 Jude 0.3 0.4 0.1 0.3 0.5

0.3 0.1

Legenda 0.5 0.4

0.5 kg_silvic 0.4 0.6 KG

Consiliul0.1 0.5 0.6 0.1 0.2

0.3 0.6

0.4

0.5

0.6

Fig. 20: Reprezentarea factorului tematic Kg (scara grafica)

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Harta factorului antropic – Kh

Urmând indicaţiile Anexei C la normele metodologice privind modul de elaborare şi conţinutul hărţilor de risc natural la alunecări de teren şi inundaţii – HG 447/2003, categoriilor (poligoanelor) sus menţionate li s-au atribui următoarele valori ale factorului Kh:  extravilan 0,1  localitate rurală 0,3

Prahova

țean

Jude

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Prahova

țean

Jude

Legenda kh_antropic KH 0.1 0.3 Consiliul Fig.21: Reprezentarea factorului tematic Kh (scara grafica)

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Harta factorului mediu de influenţă – Km

Harta de risc la alunecări de teren a teritoriului administrativ a Comunei Aricestii Valcanesti s-a realizat prin combinarea celor opt hărţi tematice în ArcMap. Harta reprezintă o serie de suprafeţe poligonale divers colorate, cărora le corespund diferite valori ale coeficientului mediu de producere a alunecari - Km.

În prealabil, fiecare hartă tematică a fost analizată în vederea eliminării defectelor de digitizare (suprapuneri de poligoane, eliminarea golurilor dintre poligoane şi eliminarea punctelor duplicat).

Fiecărei hărţi tematice îi este asociată o bază de date a cărei structură şi definire a câmpurilor este identică pentru coeficienţii Ka - Kg.

Sistem de proiecţie - STEREO '70.

Hărţile tematice în cadrul cărora se regăsesc suprafeţele poligonale cu valorile coeficientului specific fiecărui factor de influenţă a stabilităţii versanţilorPrahova (Ka - Kh) au fost transformate în hărţi de tip grid, cu reţeaua de 10m × 10m.

În cadrul fiecărei suprafeţe poligonale, reţelei de puncte i-a fost atribuită în fiecare punct valoarea coeficientului factorial specific K, stabilită pentru întreaga suprafaţă a poligonului. țean După obţinerea în format grid a celor opt hărţi tematice corespunzătoare factorilor de influenţă a stabilităţii versanţilor, s-a trecut la combinarea după formulă a acestor griduri, rezultând o serie de suprafeţe poligonale care, în ansamblu, definesc harta de risc la alunecări de teren. Jude Estimarea valorilor coeficientului mediu de producere a alunecari Km

Pentru calculul coeficientului mediu de producere a alunecari Km, corespunzător fiecărei suprafeţe poligonale rezultate prin suprapunerea celor opt hărţi factoriale, s-a utilizat formula:

 KK K  ba   KKKKKK  m 6 hgfedc în care : Ka – valoareaConsiliul coeficientului factorului litologic; Kb – valoarea coeficientului factorului geomorfologic; Kc – valoarea coeficientului factorului structural; Kd – valoarea coeficientului factorului hidrologic-climatic; Ke – valoarea coeficientului factorului hidrogeologic; Kf – valoarea coeficientului factorului seismic; Kg – valoarea coeficientului factorului silvic; Kh – valoarea coeficientului factorului antropic.

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Valorile coeficientului mediu de de producere a alunecari Km rezultate se înscriu într-un interval larg, de la 0,12 (factor minim), până la 0,80 (factor maxim), ceea ce semnifică un potenţial de producere al alunecărilor de teren de la mediu la mare.

În vederea încadrării potenţialului de producere a alunecărilor de teren s-au utilizat categoriile specificate în legislaţie, conform tabelului :

Probabilitate (Potenţial) de producere Valoarea benzii factorului mediu Km a alunecărilor de teren Practic zero (lipsă) 0 Redusă < 0.10 Medie 0.10 – 0.30 Medie - Mare 0.31 – 0.50 Mare 0.51 – 0.80 Foarte mare 0.81 – 1.00

Prahova

ean ț

Jude

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Prahova

țean

Jude

Legenda km_alunecari Probabilitate scazutaConsiliul medie medie mare mare

Fig. 22: Reprezentarea coeficientului mediu de hazard Km (scara grafica)

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

3.2. Evaluarea vulnerabilitatilor. Realizarea hartii de risc la alunecari de teren

Istoricul alunecarilor de teren inregistrate in comuna Valcanesti.

Inregistrarea alunecarilor de teren in comuna Valcanesti a inceput in anul 1968, data consemnata in inventarul realizat in cadrul studiilor suport pentru legea 575/2001. Deasemenea mai sunt inregistrate alunecari de teren in anii 1989, 1997 si 1998. Datele referitoare la aceste alunecari de teren sunt prezentate in tabelul 1.

Date referitoare la alunecarile de teren produse pe teritoriul comunei au fost puse la dispozitie de catre beneficiar sub forma fiselor de identificare a alunecarilor conform ord. 62N din 1998.

Datele referitoare la alunecarile de teren cuprinse in cele 2 surse au fost confirmate si completate de catre consiliul local al comunei Valcanesti, cu evenimente cuprinse in perioada 2000 - 2010.

Cu aceasta ocazie s-au efectuat modificari in ceea ce priveste pozitionarea alunecarilor de teren, deoarece precizia cu care acestea au fost determinatePrahova in fisele de identificare a alunecarilor nu permite pozitionarea lor cu exactitate in cadrul hartii digitale create ca suport pentru acest studiu.

In urma observatiilor de teren efectuate impreuna cu reprezentantul desemnat al Primariei Valcanesti, s-au determinat cu ajutorul GPS-uluițean coordonatele exacte ale zonelor identificate cu alunecari de teren. Cu aceasta ocazie s-a facut si o reactualizare a inventarului de alunecari de teren de pe teritoriul comunei, in urma careia s-au refacut si completat fisele de identificare a alunecarilor conform ord. 62N din 1998. Aceste fise se prezinta mai jos.

Parte din alunecarile identificate peJude teritoriul comunei Valcanesti, au la baza fenomene de eroziune a malurilor datorata neamenajarii cursurilor torentiale, care avand viteze foarte mari antreneaza materialul solid necoeziv sau slab coeziv din zona malurilor, si impreuna cu plutitori creeaza in unele cazuri adevarate blocaje pe cursurile de apa ce asigura scurgerea de suprafata. Neintretinerea acestor cursuri torentiale afecteaza ireversibil malurile, care datorita eroziuni in albie ajung la inaltimi semnificative fapt ce afecteaza stabilitatea acestora.

Alunecarile de pamant activate cu mult timp in urma (1968 – 1998) au evoluat in mod diferit, unele din acestea fiind foarte dificil de identificat datorita faptului ca zona alunecarii a fost inierbata, s-au plantat arbori care acopera in prezent suprafata afectata ori datorita timpului trecut de la producereaConsiliul acesteia, efectele s-au estompat.

In continuare prezentam alunecarile de teren identificate in comuna Valcanesti in cadrul inventarului penru studii suport efectuate pentru Legea 575/2001, precum si inventarul alunecarilor de teren rezultat in urma campaniei de observatii de teren si prospectare a zonelor afectate de alunecari de teren, actiune desfasurata cu sprijinul primariei din comuna Valcanesti.

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Alunecari de teren inregistrate in comuna Valcanesti si inregistrate in studiile suport pentru legea 575/2001

Localitate/ Data. prod Tipul Suprafaţa Cauze Pagube materiale Măsuri de remediere Localizare Fenomen alunecării Afectată 1. Condiţii de teren Case Drum Teren 1. Modificare geometrica (materialul (ha) 2. Procese geomorfologice (nr.) (m) agricol 2. Drenaj alunecat) 3. Procese climatice (ha) 3. Lucrări de susţinere 4. Procese antropice 4. Lucrări de ranforsare internă Favorizante Declanşatoare Prahova 5. Alte măsuri Aplicate Propuse Valcanesti Baracesti 1997 reactivata 0.8 2- 2- DJ decembrie roca 3- 3- alunecare țean Trestioara 1968 primară 7.6 Exces umid 2, 3 fâneţe 2- pamant pe versanţi 5- Plantări specii alunecare Izv de coasta forestiere

Trestioara 1989 reactivata 5.0 2Jude- da pasune 3 - decembrie grohotis 3-

Trestioara 1997 primară 0.6 2- 1 – Aprilie pamant 3- 2 – Iulie alunecare

Trestioara 1998 primară Exces umid 2, 3 DC 3 – coloane ianuarie pamant pe versanţi sustinere alunecareConsiliul Izv de coasta

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected]

Inventar de puncte – cu alunecarile de teren din comuna Valcanesti puse la dispozitie de Consiliul Judetean Prahova

Nr. crt. Denumire alunecare Coordonata X Coordonata Y 1 20.1

Punctul existent nu poate fi definit deoarece nu sunt precizate coordonatele. Prahova

țean

Jude

Consiliul

Inventar de puncte GPS – cu pozitia alunecarilor de teren din comuna Valcanesti determinate in cadrul observatiilor de teren (STEREO 70)

COORDONATE STEREO 70 ID Denumire punct X Y 1 Sat Trestioara - islazul mare 574202.75643 405589.78234 2 Sat Trestioara – la cabana 575314.98592 405363.35398 3 Biserica Trestioara 574673.92403 405183.82642 4 La diguri 574063.58227 403903.92147 5 Serpentine – drum local Trestioara (eroziune) 573851.32698 403662.59966 6 Fam. Podaru 573865.96797 403300.25987 7 Poduri Prahova575206.29079 402534.78337 8 DJ 218 - Baracesti 571797.32074 404105.03066

țean

Jude

Consiliul

Pozitia punctelor de alunecari de teren identificate in comuna Valcanesti

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Observatii de teren.

1. Sat Trestioara - islazul mare

Conform hartii geologice scara 1:200000 – foaia Targoviste alunecarile care afecteaza versantii din punctul “islazul mare” s-au produs intr-o zona extrem de complexa din punct de vedere structural tectonic (falii normale - verticale, limite stratigrafice, etc.)

Din punct de vedere litologic versantii sunt de varsta “sarmatian” si sunt reprezentati de depozite de marna, argile, nisipuri, calcare.

Din punct de vedere hidrologic versantii afectati de alunecari sunt incadrati de doua fire de vale dintre care cea mai importanta este valea Poienarita.

Pe versantii alunecarile, de forma circulara, au creat ebulmente, contrapante, in zonele alveolare acumulandu-se apa si dezvoltandu-se vegetatie de balta. Prahova

țean

FiguraJude 23. Versanti afectati de alunecari

Consiliul

Figura 24. Vedere spre aval Figura 25. Baza alunecarii

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

2. Sat Trestioara – la cabana

Din punct de vedere morfologic alunecarea este situata pe versantul unui deal, in amonte de confluenta Vaii Urzicaru cu Valea Lupariei.

Din punct de vedere structural zona este situata pe flancul drept al unui sinclinal, care in partea sudica este strabatut de o falie normala. Acesta s-a format pe depozite sarmatiene alcătuit dintr-o alternanţă de marne, argile şi nisipuri. Alunecarea s-a produs pe partea stanga a drumului ce duce spre satul Trestioara. Dupa morfologia zonei vectorul principal al alunecari este orientat de la marginea padurii spre vale, insa exista si vectori secundari, mai ales pe partea dreapta a alunecarii. Alunecarea a afectat cantonul padurarului, care in prezent este parasit iar din informatiile locale in aceasta zona functiona si o scoala, din care in prezent un se mai observa nimic

Alunecarea dupa aspectul general se poate imparti in doua componente: a) partea din amonte unde terenul cu inclinare mai mica, prezinta fronturi de desprindere, valuriri, mici zone depresionare in care s-a dezvoltat local vegetatie hidrofila, copaci inclinati. Principalul front de desprindere se afla in apropiereaPrahova padurii si are inaltimea de cca 2.0 m.

Pe partea dreapta a alunecarii a fost intalnita o zona mai ridicata, conica, cu inaltimea de aproximativ 2.0 m, acoperita de stuf care indica formaean unui “vulcan noroios” . ț

Jude

Figura 26. Vedere din apexul alunecarii spre canton Figura 17. Vedere din amonte spre aval

Consiliul

Figura 282. Frontul principal de desprindere Figura 29. Posibil vulcan noroios

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

b) zona dinspre aval, (spre vale) unde terenul este foarte valurit, cu numeroase fronturi de desprindere, cu ebulmente brazdate de numeroase crapaturi (cu deschideri de 10- 30cm), cu vegetatie hidrofila din abundenta si zone de baltire. In fronturile de desprindere, care au inaltimi cuprinse intre 1.0 – 3.0m, se pot observa prafuri argiloase nisipoase, galbui.

Aceasta zona este marginita in partea dreapta de firul de vale ale carui maluri sunt abrupte, cu inaltimea de 8 – 10 m, cu nivelul apei de 20 – 30 cm. In deschiderea malurilor se observa marna cenusie iar in talveg blocuri de gresie. Pe aceasta zona pe langa vectorul principal al alunecari este orientat de la marginea padurii spre vale dar mai exista si vectori secundari a caror orientare este spre flancul stang al alunecarii.

Alunecarea se inchide in firul de vale fapt ce ii imprima componentei aval un caracter regresiv.

Prahova

țean

Jude

Figura 30. Front de desprindere si vegetatie hidrofila Figura 31. Marne in albia vaii Lupariei

Pe baza observatiilor de teren alunecarea din punctul "Sat Trestioara. La cabana" poate fi clasificata: - din punct de vedere al starii de activitate alunecarea activa - dupa caracterul miscarii: componenta amonte este o alunecare de tip “curgere” cu caracter "progresiv"Consiliul iar componenta aval este de tip 'eroziune" cu carácter regresiv.

3. Biserica Trestioara

Alunecarea care a afectat biserica din Trestioara ca si cea de la punctul “la cabana” se afla situata pe aliniamentul unei falii normale verticale care face parte din acelasi sistem tectonic complex de pe zona satului Trestioara. Datorita alunecarii biserica a fost consolidata de-a lungul timpului (la colturi se observa contraforturi executate ulterior bisericii) dar si cu aceste lucrari de consolidare biserica prezinta crapaturi si fisuri.

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Prahova

Fig.32 Crapaturi in trotuarul din jurul bisericii Fig.33 Fisura pe contrafortul de pe coltul bisericii ean ț 4. La diguri Alunecarea este de tip eroziune de mal si a fost provocata de paraul Trestioara care curge la baza versantului. Alunecarea are un caracter regresiv frontul de desprindere ajungand in apropierea drumului judetean. Jude Din punct de vedere al starii de activitate alunecarea este “activa” ceea ce inseamna ca daca nu vor fi luate masuri de stopare a fenomenului acesta poate avansa spre corpul drumului.

Consiliul

Figura 34. Vedere front de desprindere Figura 35. Partea amonte a drumului judetean

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

5 Serpentine drum local Trestioara (eroziune) Alunecare de tip eroziune cu aceleasi caracteristici ca cea de la punctul precedent. In cazul acesteia la baza versantului a fost executata o lucare de protectie impotriva eroziunii provocate de paraul Trestioara.

Prahova Figura 36. Vedere spre aval (paraul Trestioara)

6. Fam. Podaru

Alunecare produsa pe partea dreapta a unui drumean local care a fost a fost consolidat printr-o zid de sprijin. ț Pe versantul amonte se observa insa ebulmente, crapaturi si zone cu umiditate excesiva datorate ebulmentului.

Jude

Consiliul Figura 37. Versant amonte Figura 38. Lucrarea de consolidare

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

7. Poduri Alunecare ce afecteaza partea amonte si aval a unui drum local. Alunecarea produsa in cadrul unor depozite de varsta “levantin/romanian” (nisipuri, argile, marne cu carbuni) are aspect de nu prezinta crapaturi, fronturi de desprindere ceea ce ii confera un aspect de “curgere plastica”

Figura 39. Vedere spre aval FiguraPrahova 40. Vedere spre amonte

8. DJ 218 – Baracesti Alunecarea a afectat versantul de pe partea dreapta a drumului judetean DJ 218 (spre Cosminele). Alunecarea produsa in cadrul acelorasițean tipuri de depozite ca cea de la punctul precedent are acelasi aspect de “curgere plastica” Pentru protejarea drumului judetean pe partea amonte a acestuia a fost executata o lucrare de consolidare. Jude

Consiliul

Fig.41. Lucrare de consolidare a DJ 238 Figura 42. Versantul amonte

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Prahova

ean Pozitionarea punctelor identificate ca zone criticeț la alunecari de teren. Detaliu al zonei de prospectare

Din analiza harti de hazard la alunecari de teren a comunei Valcanesti coroborata cu limita intravilanului comunei a rezultat harta zonelor de risc la alunecari de teren, unde s-au identificat 19 zone in care producereaJude fenomenului poate duce la pagube materiale si umane.

Verificarile facute cu ocazia deplasarilor in teren precum si analiza datelor privind infrastructura existenta la nivelul comunei Valcanesti duc la urmatoarele concluzii privitoare la fiecare zona identificata.

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Prahova

ean ț

Zona 1, 2 Situata in nord estul comunei Valcanesti, reprezinta o suprafata importanta din satul Trestioara. Zona are o retea hidrografica bine definita formata din afluenti ai raului Luparia care dreneaza apele de suprafata provenite din ploi catre albia raului, care ar trebui sa aiba o albie conturata (sant, rigola) si intretinutaJude corespunzator, pentru evitarea eroziunilor ce le-ar putea produce in cazul unor ploi de intensitate mare. Pe teritoriul arealului studiat s-a produs o alunecare de teren activa (Biserica Trestioara) inregistrata ca si punct de observatie in studiul present.

Zona 3 Aceasta zona reprezinta o extindere a intravilanului satului Trestioara, trup 12 ocupat de Canton Silvic Trestioara care prezinta un punct de observatie in cadrul studiului. Dupa morfologia zonei vectorul principal al alunecari este orientat de la marginea padurii spre vale, insa exista siConsiliul vectori secundari, mai ales pe partea dreapta a alunecarii. Alunecarea a afectat cantonul padurarului, care in prezent este parasit iar din informatiile locale in aceasta zona functiona si o scoala, din care in prezent un se mai observa nimic.

Zona 4, 5, 6, 7 Situate pe malurile raului Cosmina, zonele sunt strabatute de cursuri torentiale, afluenti ai acestuia, ce dreneaza versantii arealului considerat. Vulnerabilitatea zonei este data de existenta a 88 de gospodarii , drum local, retea de apa potabila, retea de telefonie Romtelecom, linii electrice de medie tensiune, conducta de gaze. In cazul in care s-ar dori dezvoltarea zonei din punct de vedere urbanistic va trebui ca fiecare constructie sa fie

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Zona 8 Arealul considerat are o suprafata mare si afla pe malul stang al raului Cosmina. Pana in acest moment nu s-au inregistrat fenomene distructive in aceasta zona. Vulnerabilitatea este definita de existenta a 66 de gospodarii (printre care si Biserica Evanghelista) , drum local, retea de apa potabila, retea de telefonie Romtelecom, linii electrice de medie tensiune, conducta de gaze. Pana in acest moment nu au fost inregistrate alunecari de teren active.

Zona 9, 10, 11, 12 Zona are o vulnerabilitate relativ mare (aproximativ 56 gospodarii), si este in mare parte impadurita, fapt ce ii confera stabilitate. Zona este strabatuta de cursuri de apa nepermanente cu caracter torential in cazul precipitatiilor abundente. Albiile acestora trebuie intretinute pentru a nu se crea blocaje de resturi menajere. Se recomanda studiu geotehnic care sa confirme solutia adoptata pentru realizarea constructiilor in cazul in care se doreste dezvoltarea urbanistica a zonelor.

Zona 13, 14 Prahova Aceste zone de risc au o vulnerabilitate mare confirmata de existenta celor 137 de gospodarii, drum comunal DC12, drumuri locale, retea de apa potabila, retea de telefonie Romtelecom, linii electrice de medie tensiune, conducta de gaz. Riscul de producere a fenomenelor de alunecare poate fi datorat retelei de torenti cu caracter nepermanent ce dreneaza arealul considerat, si aflueaza in Raul Cosmina si Raulțean Luparia. A fost inregistrata o alunecare de teren in punctul “Familia Podaru Doru”.

Zona 15 Situata pe dealul ce desparte doua vai necadastrate. Pana in acest moment nu s-au inregistrat fenomene distructive in aceasta zona,Jude dar riscul de producere a fenomenelor de alunecare poate fi datorat retelei dense de paraie cu caracter nepermanent ce dreneaza arealul considerat.Albiile acestora trebuiesc intretinute corespunzator pentru a nu apare eroziuni ale malurilor, care sa genereze astfel de fenomene.

Zona 16 Este situate pe malul stang al raului Cosmina si este drenata de afluenti ai acestuia. Vulnerabilitatea zonei este datorata existetei a 47 de gospodarii, drum judetean DJ 218, drum local, retea de apa potabila, retea de telefonie Romtelecom. Pana in prezent nu au fost inregistrate alunecari de teren. Consiliul Zona 17 Este o zona care acopera o suprafata redusa, situata in satul Carjari. Zona poate fi afectata atat de scurgerile torentiale de pe versantul spre raul Doftana. Nu au fost sesizate fenomene distructive pana in present.

Zona 18, 19 Situata pe malul stang al raului Cosmina, este strabatuta de o retea de rauri necadastrate si de torenti cu caracter nepermanent ce dreneaza arealul considerat. Albiile acestora trebuie intretinute pentru a nu se crea blocaje de resturi menajere sau vegetale care sa deterioreze

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected] starea versantului. Pana in prezent nu s-au semnalat fenomene de instabilitate in arealul determinat ca avand probabilitate mare de producere a alunecarilor de teren.

Pentru toate zonele prezentate este nevoie de un studiu privind solutii de drenaj pentru scaderea cantitatii de apa din sol atat in perioadele de precipitatii abundente cat si in perioadele normale, deoarece exista o panza freatica de suprafata care actioneaza permanent asupra terenului din zona.

Albiile torentilor din zona respectiva trebuie intretinute pentru a nu se crea blocaje de resturi menajere sau vegetale care sa deterioreze starea malurilor.

Dezvoltarea urbanistica trebuie sa aiba la baza studii geotehnice care sa confirme solutiile constructive optime pentru obiectivele ce vor fi promovate.

Vulnerabilitatea elementelor expuse hazardului la alunecări de teren din perimetrul administrativ al comunei Valcanesti, va fi evaluată în cazul celor 19 zone ce includ suprafeţe poligonale caracterizate, de regulă, prin valori ale coeficientului mediu de hazard – Km (0,51 ÷ 0,80), ceea ce semnifică un potenţial ”ridicat“ şi o probabilitate ”mare“ de producere a alunecărilor de teren. Prahova

Pentru evaluarea vulnerabilităţii la alunecări de teren s-au luat în considerare următoarele elemente existente în arealele sus menţionate: a. construcţii (locuinţe şi construcţii cu diverse destinaţii); b. căi de comunicaţii (drumuri); țean c. reţele de utilităţi (linie de alimentare cu energie electrică de joasă tensiune, linie telefonie fixă, conductă gaz metan şi conductă apă potabilă); d. populaţie.

Datele utilizate provin, din studiulJude „Identificarea şi delimitarea hazardurilor naturale (cutremure, alunecări de teren şi inundaţii). Hărţi de hazard la nivelul teritoriului judeţean. Regiunea 3 - Judeţele: Arges, Dambovita, Prahova, Ialomita, Calarasi, Giurgiu, Teleorman”. – SC IPTANA SA in perioada 2006 – 2009 in ceea ce priveste infrastructura existenta in comuna Valcanesti, completata cu informatii ce provin din reambularea pentru PUG-ul actualizat al Comunei Valcanesti pus la dispozitie de catre Consiliul Judetean Prahova si informatii culese din teritoriu in urma campaniei de observatii din 2013.

În continuare prezentăm valorile vulnerabilităţii elementelor expuse hazardului la alunecări de teren, ale pierderilor materiale şi umane din zonele analizate. Consiliul Construcţii Casele din comuna Valcanesti, în marea lor majoritate (85 %) sunt construite din lemn si paianta, celelalte (15 %) din paianta, cărămidă, b.c.a., beton.

În lipsa unor date privind suprafaţa construită şi cea totală a fiecăreia dintre proprietăţile existente în intravilan, admitem, convenţional, ca unitate de calcul pentru risc valoarea de 50- 80 m2 suprafaţă construită/locuinţă. De menţionat că locuinţele, în cea mai mare parte sunt fără etaj. Valorile, stabilite convenţional, ale vulnerabilităţii construcţiilor, sunt următoarele:

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

a. locuinţă din lemn si paianta – 0,50; b. clădiri din cărămidă, b.c.a. – 0,40. ceea ce conduce la o valoare a vulnerabilităţii, stabilită ca medie ponderată de 0,49. În cazul sectoarelor cu alunecări de teren active, vulnerabilitatea s-a considerat 1,00.

Pierderile materiale (PM) sunt considerate convenţional la valoarea de 600 lei/m2 şi 1.000 lei/m2 pentru construcţii funcţie de materiale de construcţie şi zona amplasării locuinţelor.

Vulnerabilitatea, în cazul suprafeţelor neconstruite din intravilan, preponderent acoperite cu livezi, în subsidiar fâneaţă şi teren agricol este 0,60-0.62 funcţie de gradul de acoperire şi amplasare a terenului. În cazul suprafeşelor afectate de alunecări de teren vulnerabilitatea s-a considerat 1,00. Valoarea orientativă a pierderilor materiale (PM) este de 5 lei/m2 teren suprafaţă neconstruită din intravilan şi 0,2 lei/m2 teren suprafaţă neconstruită din extravilan.

Referitor la pierderile umane (PU), cunoscându-se că alunecările de teren puse în evidenţă în perimetrul administrativ al comunei Valcanesti, în funcţie de viteza de deplasare a maselor de roci se înscriu, practic în clasa 4 (moderată), se poate lua în calcul valoarea de 0,01 la 1.000 locuitori. În cazul celorlalte elemente expuse hazardului alunecărilor de teren (drumuri, reţele de utilităţi) considerăm că nu există probabilitatea de pierderiPrahova umane. Căi de comunicaţii Suprafaţa vulnerabilă (Sv) pentru căile de comunicaţii se stabileşte cu relaţia Sv= L×l unde: L = lungimea drumului; ean l = lăţimea drumului national,ț judetean si comunal, considerată la 10, 8 respectiv 6 m iar la drumul local de 5 m, iar pentru calea ferată de 5m.

Valorile vulnerabilităţii admise convenţional sunt: a. drum asfaltat -0,2; b. drum balastat – 0,6; Jude c. drum vicinal – 0,7;

Valoarea pierderilor materiale (PM): a. pentru drum asfaltat – 200-250 lei/m2; b. pentru drum balastat – 60-80 lei/m2; c. pentru drum vicinal – 35 lei/m2; Linii de utilităţi În continuare sunt prezentate suprafeţele vulnerabile (Sv) şi valorile vulnerabilităţii pentru liniile de utilităţi.Consiliul Linie de alimentare cu energie electrică de joasă tensiune Sv= L unde: L = lungimea liniei electrice; Linie de telefonie fixă Sv= L unde: L = lungimea liniei de telefonie; Conductă de gaz metan Sv = L Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

unde: L = lungimea conductei de gaz metan;

Conductă de alimentare cu apă Sv = L unde: L = lungimea conductei de apă;

Valorile vulnerabilităţii, stabilite convenţional, sunt următoarele:  linie de alimentare cu energie electrică de joasă tensiune – 0,30;  linie de alimentare cu energie electrică de medie tensiune – 0,30  retea Romtelecom - 0.30  conductă de gaz metan –0,40;  conductă de alimentare cu apă –0,30;  canalizare 0.3

Valorile pierderilor materiale (PM):  linie de alimentare cu energie electrică de joasă tensiune – 80 lei/m;  linie de alimentare cu energie electrică de medie tensiune (20kV) – 120 lei/m  retea Romtelecom - 30 lei/m  conductă de gaz metan –60 lei/m; Prahova  conductă de alimentare cu apă – 60 lei/m;  canalizare – 60 lei/m2;

Mentionam ca valorile prezentate ca preturi unitareean pentru pagube materiale sunt orientative, fiind luate in considerare numai lucrarile de refacereț a locuintei, a drumului sau a retelei de utilitati, fara a lua in calcul eventualele lucrari de deviere a traseului drumului, retelei de utilitati sau de consolidare a zonei de alunecare, acestea fiind stabilite in urma unor studii geotehnice ce se vor efectua dupa producerea alunecarii si evaluare situatiei dupa stabilizarea alunecarii de teren. Jude Deasemenea nu exista date suficiente pentru estimarea pierderilor indirecte produse prin intreruperea circulatiei pe un drum public sau a unei retele de utilitati ce poate afecta buna functionare a unor unitati economice existente in zona de influenta, acestea urmand a fi determinate ulterior producerii alunecarii de teren.

Riscul, după cum s-a menţionat şi într-un capitol anterior, reprezintă estimarea matematică a probabilităţii producerii de pierderi umane şi pagube materiale pe o perioadă de referinţă (viitoare) şi într-o zonă dată pentru un anumit tip de dezastru. Riscul este Consiliul definit ca produs între probabilitatea de producere a fenomenului generator de pierderi umane, pagube materiale şi valoarea acestora. Riscul asociat alunecărilor de teren reprezintă pagubele materiale şi pierderile umane potenţiale cauzate de apariţia acestui fenomen natural. În cazul în care pagubele materiale şi pierderile umane sunt asociate direct alunecării versanţilor, riscul va fi definit ca produs între probabilitatea de alunecare şi valoarea pagubelor materiale şi pierderilor umane după relaţiile: Rm VPal  PM (lei/an) Ru VPal  PU (morţi/an) în care: Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Rm = rata anuală a pierderilor materiale; Ru = rata pierderilor umane; Pal = probabilitatea de alunecare; V = vulnerabilitatea elementelor expuse; PM = pierderile materiale maximale cauzate de distrugerea totală a tuturor elementelor expuse; PU = pierderi de vieţi omeneşti.

In continuare se prezinta calculul estimativ al ratei anuale a pierderilor materiale ce se pot inregistra pe fiecare zona determinata ca avand o probabilitate de alunecare mai mare de 0.5 (km>0.5) si materializata pe harta zonelor de risc a comunei Valcanesti.

Prahova

țean

Jude

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Zona 1

Aria intravilan = 635227m2 Probabilitatea medie de depasire = 0.57

Constructii Nr. Gospodarii = 142 Nr. Locuitori ≈ 426 Suprafata construita =142 *65 m2 = 9230 m2. Vulnerabilitate = 0.49 Pagube materiale = 9230 m2 * 800 lei/m2 =7384000 lei Rata anuala a pierderilor materiale =0.57 * 0.49* 7384000= 2062351lei/an Rata anuala a pierderilor umane =0.57 *0.01*426 =2.43 locuitori/an.

Drum comunal Suprafata = 6*1456 m = 8736m2. Vulnerabilitate = 0.2 Pagube materiale = 8736m2 * 225 lei/m2 = 1965600lei Rata anuala a pierderilor materiale =0.57 *0.2*1965600 = 224078Prahova lei/an

Drum local Suprafata = 5*5087 m = 25435 m2. Vulnerabilitate = 0.2 Pagube materiale = 25435 m2 * 225 lei/m2 =5722875țean lei Rata anuala a pierderilor materiale =0.57 *0.2*5722875 =652408 lei/an

Suprafata neconstruita Suprafata neconstruita =591826 m2 Vulnerabilitate = 0.6 Jude Pagube materiale = 591826 m2 * 0.3 lei/m2 = 177548 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.57 *0.6*177548 =60721 lei/an

Retele

Retea alimentare apa Lungime = 3050m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale = 3050 m * 60 lei/m = 183000 lei Rata anuala Consiliula pierderilor materiale = 0.57 *0.49 *183000= 31293 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 1: Rm = 3030852 lei/an Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 1: Ru =2.43 locuitori

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Zona 2

Aria intravilan = 3789m2 Probabilitatea medie de depasire = 0.59

Constructii Nr. Gospodarii = 5 Nr. Locuitori ≈ 15 Suprafata construita =5 *65 m2 = 325 m2. Vulnerabilitate = 0.49 Pagube materiale = 325 m2 * 800 lei/m2 =260000 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.59 *0.49 *260000 =75166 lei/an Rata anuala a pierderilor umane = 0.59 *0.01*15 =0.09 locuitori/an.

Drum comunal Suprafata = 6* 23m =138 m2. Vulnerabilitate = 0.2 Pagube materiale = 138 m2 * 225 lei/m2 =31050 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.59 *0.2*31050 =3664Prahova lei/an

Suprafata neconstruita Suprafata neconstruita = 3326 m2 Vulnerabilitate = 0.6 Pagube materiale = 3326m2 * 0.3 lei/m2 =998 țleiean Rata anuala a pierderilor materiale = 0.59*0.6*998 =353 lei/an

Retele

Retea Romtelecom Jude Lungime = 32 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale = 32 m * 30 lei/m = 960lei Rata anuala a pierderilor materiale =0.59 *0.49 *960 =170 lei/an

Retea alimentare apa Lungime =45 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale = 45 m * 60 lei/m =2700 lei Rata anuala Consiliula pierderilor materiale =0.59 * 0.49*2700= 478 lei/an

LEA 20KV Lungime =15 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale =15 m * 120 lei/m =1800 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.59 *0.49 *1800 = 319lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 2: Rm = 80150 lei/an Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 2: Ru =0.09 locuitori

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Zona 3

Aria intravilan = 5624m2 Probabilitatea medie de depasire = 0.50

Constructii Nr. Gospodarii = 1 Nr. Locuitori ≈ 3 Suprafata construita =1 *65 m2 =65 m2. Vulnerabilitate = 0.49 Pagube materiale =0.50 m2 * 800 lei/m2 =52000 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.50 *0.49 *52000 = 12740 lei/an Rata anuala a pierderilor umane = 0.50 *0.01*3 = 0.02 locuitori/an.

Drum local Suprafata = 5*94 m = 470m2. Vulnerabilitate = 0.2 Pagube materiale =470 m2 * 225 lei/m2 = 105750lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.50*0.2*105750 =10575Prahova lei/an

Suprafata neconstruita Suprafata neconstruita = 5089 m2 Vulnerabilitate = 0.6 Pagube materiale = 5089 m2 * 0.3 lei/m2 =1527ț leiean Rata anuala a pierderilor materiale = 0.50*0.6* 1527= 458 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 3: Rm = 23773 lei/an Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 3: Ru =0.02 locuitori Jude Zona 4

Aria intravilan =38240 m2 Probabilitatea medie de depasire = 0.53

Constructii Nr. Gospodarii = 19 Nr. Locuitori ≈ 57 Suprafata construita =19 *65 m2 = 1235 m2. VulnerabilitateConsiliul = 0.49 Pagube materiale =1235 m2 * 800 lei/m2 = 988000lei Rata anuala a pierderilor materiale =0.53 *0.49 *988000 =256584 lei/an Rata anuala a pierderilor umane =0.53 *0.01*57 =0.30 locuitori/an.

Drum local Suprafata = 5* 261m =1305 m2. Vulnerabilitate = 0.2 Pagube materiale = 1305m2 * 225 lei/m2 =293625 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.53*0.2*293625 =31124 lei/an

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Suprafata neconstruita Suprafata neconstruita =35730 m2 Vulnerabilitate = 0.6 Pagube materiale = 35730 m2 * 0.3 lei/m2 = 10719 lei Rata anuala a pierderilor materiale =0.53 *0.6*10719 =3409 lei/an

Retele

Retea Romtelecom Lungime = 241 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale = 241m * 30 lei/m = 7230 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.53*0.3 *7230 = 1150 lei/an

Retea alimentare apa Lungime =252 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale =0.53 m * 60 lei/m = 15120 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.53 *0.49 *15120= 2404Prahova lei/an

LEA 20KV Lungime =142 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale =142 m * 120 lei/m = 17040 țleiean Rata anuala a pierderilor materiale = 0.53 *0.49 *17040 =2709 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 4: Rm = 297380 lei/an Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 4: Ru = 0.30 locuitori Jude Zona 5

Aria intravilan =20849 m2 Probabilitatea medie de depasire = 0.57

Constructii Nr. Gospodarii = 8 Nr. Locuitori ≈ 24 Suprafata construita =8 *65 m2 =520 m2. VulnerabilitateConsiliul = 0.49 Pagube materiale = 520 m2 * 800 lei/m2 = 416000lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.57 *0.49 *416000 =116189 lei/an Rata anuala a pierderilor umane = 0.57 *0.01*24 =0.14 locuitori/an.

Drum local Suprafata = 5* 291m =1455 m2. Vulnerabilitate = 0.2 Pagube materiale = 1455 m2 * 225 lei/m2 = 327375lei Rata anuala a pierderilor materiale =0.57 *0.2*327375 =37321 lei/an

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Suprafata neconstruita Suprafata neconstruita = 18874 m2 Vulnerabilitate = 0.6 Pagube materiale =18874 m2 * 0.3 lei/m2 = 5662 lei Rata anuala a pierderilor materiale =0.57 *0.6*5662 =1936 lei/an

Retele

Retea Romtelecom Lungime =40 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale =40 m * 30 lei/m = 1200 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.57 *0.49 *1200 = 205 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 5: Rm = 155651 lei/an Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 5: Ru =0.14 locuitori

Zona 6 Prahova

Aria intravilan =4918 m2 Probabilitatea medie de depasire = 0.61

Constructii țean Nr. Gospodarii = 1 Nr. Locuitori ≈ 3 Suprafata construita =1 *65 m2 = 65m2. Vulnerabilitate = 0.49 Pagube materiale = 65 m2 * 800 lei/mJude2 =52000 lei Rata anuala a pierderilor materiale =0.61 *0.49 *52000 =15543 lei/an Rata anuala a pierderilor umane =0.61 *0.01*3 = 0.02 locuitori/an.

Suprafata neconstruita Suprafata neconstruita =4853 m2 Vulnerabilitate = 0.6 Pagube materiale =4853 m2 * 0.3 lei/m2 = 1456 lei Rata anuala a pierderilor materiale =0.61 *0.6* 1456=533 lei/an

Rata anualaConsiliul a pierderilor materiale pentru Zona 6: Rm = 16076 lei/an Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 6: Ru =0.02 locuitori

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Zona 7

Aria intravilan =92428 m2 Probabilitatea medie de depasire = 0.55

Constructii Nr. Gospodarii = 60 Nr. Locuitori ≈ 180 Suprafata construita =60 *65 m2 =3900 m2. Vulnerabilitate = 0.49 Pagube materiale = 3900 m2 * 800 lei/m2 =3120000 lei Rata anuala a pierderilor materiale =0.55 *0.49 *3120000 =840840 lei/an Rata anuala a pierderilor umane = 0.55 *0.01* 180= 0.99 locuitori/an.

Drum local Suprafata = 5*992 m = 4960 m2. Vulnerabilitate = 0.2 Pagube materiale = 4960 m2 * 225 lei/m2 =1116000 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.55 *0.2*1116000 =122760Prahova lei/an

Suprafata neconstruita Suprafata neconstruita = 83568 m2 Vulnerabilitate = 0.6 Pagube materiale = 83568 m2 * 0.3 lei/m2 = 25070țean lei Rata anuala a pierderilor materiale =0.55 *0.6* 25070=10286 lei/an

Retele

Retea Romtelecom Jude Lungime = 372 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale =0.55 m * 30 lei/m =11160 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.55 *0.49 *11160 = 1841 lei/an

Retea alimentare apa Lungime =1039 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale =1039 m * 60 lei/m = 62340 lei Rata anuala Consiliula pierderilor materiale =0.55 * 0.49*62340= 10286 lei/an

LEA 20KV Lungime =456 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale = 0.55 m * 120 lei/m =54720 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.55 *0.49 *54720 = 9029 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona7: Rm = 993030 lei/an Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 7: Ru =0.99 locuitori

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Zona 8

Aria intravilan =124276 m2 Probabilitatea medie de depasire = 0.59

Constructii Nr. Gospodarii = 66 Nr. Locuitori ≈ 198 Suprafata construita =66 *65 m2 =4290 m2. Vulnerabilitate = 0.49 Pagube materiale =4290 m2 * 800 lei/m2 =3432000 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.59 *0.49 *3432000 =992191 lei/an Rata anuala a pierderilor umane = 0.59*0.01*198 = 1.17 locuitori/an

Drum local Suprafata = 5* 695m = 3475 m2. Vulnerabilitate = 0.2 Pagube materiale =3475 m2 * 225 lei/m2 =781875 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.59 *0.2*781875 =92261Prahova lei/an

Suprafata neconstruita Suprafata neconstruita = 116511 m2 Vulnerabilitate = 0.6 Pagube materiale = 116511 m2 * 0.3 lei/m2 = 34953țean lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.59 *0.6*34953 =12373 lei/an

Retele

Retea Romtelecom Jude Lungime =806 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale =0.59 m * 30 lei/m = 24180 lei Rata anuala a pierderilor materiale =0.59 *0.3 *24180= 4280 lei/an

Retea alimentare apa Lungime = 720 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale =720 m * 60 lei/m = 43200 lei Rata anuala Consiliula pierderilor materiale = 0.59*0.3 *43200 = 7646 lei/an

LEA 20KV Lungime =333 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale = 0.59 m * 120 lei/m = 39960 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.59 *0.3 *39960 =7073 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 8: Rm = 1115825 lei/an Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 8: Ru =1.17 locuitori

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Zona 9

Aria intravilan = 43510m2 Probabilitatea medie de depasire = 0.64

Constructii Nr. Gospodarii = 16 Nr. Locuitori ≈ 48 Suprafata construita = 16*65 m2 = 1040 m2. Vulnerabilitate = 0.49 Pagube materiale =1040 m2 * 800 lei/m2 =832000 lei Rata anuala a pierderilor materiale =0.64 *0.49 *832000 = 260915 lei/an Rata anuala a pierderilor umane =0.64 *0.01*48 = 0.31 locuitori/an

Drum local Suprafata = 5*590 m =2950 m2. Vulnerabilitate = 0.2 Pagube materiale = 2950 m2 * 225 lei/m2 =663750 lei Prahova Rata anuala a pierderilor materiale = 0.64 *0.2*663750 =84960 lei/an

Suprafata neconstruita Suprafata neconstruita = 39520 m2 Vulnerabilitate = 0.6 țean Pagube materiale =39520 m2 * 0.3 lei/m2 = 11856 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.64*0.6*11856 =4553 lei/an

Retele Jude Retea Romtelecom Lungime = 48 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale = 48 m * 30 lei/m = 1440 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.64 *0.3 * 1440= 276 lei/an

Retea alimentare apa Lungime =285 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materialeConsiliul =285 m * 60 lei/m = 17100lei Rata anuala a pierderilor materiale =0.64 *0.3 *17100= 3283 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 9: Rm = 353988 lei/an Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 9: Ru =0.31 locuitori

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Zona 10

Aria intravilan = 23332m2 Probabilitatea medie de depasire = 0.65

Constructii Nr. Gospodarii = 16 Nr. Locuitori ≈ 48 Suprafata construita =16 *65 m2 =1040 m2. Vulnerabilitate = 0.49 Pagube materiale = 1040 m2 * 800 lei/m2 =832000 lei Rata anuala a pierderilor materiale =0.65 *0.49 *832000 =264992 lei/an Rata anuala a pierderilor umane = 0.65 *0.01*48 =0.31 locuitori/an

Drum judetean Suprafata = 8* 150m = 1200 m2. Vulnerabilitate = 0.2 Pagube materiale = 0.65 m2 * 225 lei/m2 =270000 lei Rata anuala a pierderilor materiale =0.65 *0.2*270000 =35100Prahova lei/an

Drum local Suprafata = 5*54 m = 270 m2. Vulnerabilitate = 0.2 Pagube materiale = 270 m2 * 225 lei/m2 =60750ț leiean Rata anuala a pierderilor materiale = 0.65 *0.2*60750 =7898 lei/an

Suprafata neconstruita Suprafata neconstruita = 20822 m2 Vulnerabilitate = 0.6 Jude Pagube materiale = 20822 m2 * 0.3 lei/m2 = 6247 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.65 *0.6*6247 = 2436lei/an

Retele

Retea Romtelecom Lungime = 328 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale = 328 m * 30 lei/m = 9840 lei Rata anuala Consiliula pierderilor materiale = 0.65 * 0.49*9840 = 1919 lei/an

Retea alimentare apa Lungime =266 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale = 266m * 60 lei/m = 15960 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.65 * 0.3*15960= 3112 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 10: Rm = 315457 lei/an Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 10: Ru =0.31 locuitori

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Zona 11

Aria intravilan = 33319m2 Probabilitatea medie de depasire = 0.59

Constructii Nr. Gospodarii = 15 Nr. Locuitori ≈ 45 Suprafata construita = 15*65 m2 = 975 m2. Vulnerabilitate = 0.49 Pagube materiale = 975 m2 * 800 lei/m2 = 780000lei Rata anuala a pierderilor materiale =0.59 *0.49 *780000 = 225498 lei/an Rata anuala a pierderilor umane = 0.59 *0.01*45 =0.27locuitori/an.

Drum local Suprafata = 5*329 m = 1645 m2. Vulnerabilitate = 0.2 Pagube materiale = 1645m2 * 225 lei/m2 =370125 lei Prahova Rata anuala a pierderilor materiale = 0.59 *0.2*370125 =43675 lei/an

Suprafata neconstruita Suprafata neconstruita = 30699 m2 Vulnerabilitate = 0.6 țean Pagube materiale = 30699 m2 * 0.3 lei/m2 = 9210 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.59 *0.6*9210 = 3260lei/an

Retele Jude Retea Romtelecom Lungime =128 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale = 128 m * 30 lei/m = 3840 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.59 *0.3 *3840 = 680 lei/an

Retea alimentare apa Lungime = 220m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materialeConsiliul =220 m * 60 lei/m =13200 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.59 *0.3 *13200= 2336 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 11: Rm = 275449 lei/an Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 11: Ru =0.27 locuitori

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Zona 12

Aria intravilan = 11494m2 Probabilitatea medie de depasire = 0.61

Constructii Nr. Gospodarii = 9 Nr. Locuitori ≈ 27 Suprafata construita = 9*65 m2 = 585 m2. Vulnerabilitate = 0.49 Pagube materiale =585 m2 * 800 lei/m2 =468000 lei Rata anuala a pierderilor materiale =0.61 * 0.49*468000 = 139885lei/an Rata anuala a pierderilor umane =0.61 *0.01*27 = 0.16 locuitori/an.

Drum judetean Suprafata = 8* 88m = 704 m2. Vulnerabilitate = 0.2 Pagube materiale = 704m2 * 225 lei/m2 = 158400lei Prahova Rata anuala a pierderilor materiale =0.61 *0.2*158400 = 19325 lei/an

Drum comunal Suprafata = 6*18 m =108 m2. Vulnerabilitate = 0.2 țean Pagube materiale = 108 m2 * 225 lei/m2 = 24300lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.61 *0.2*24300 = 2965 lei/an

Drum local Suprafata = 5*80 m = 400 m2. Jude Vulnerabilitate = 0.2 Pagube materiale = 400 m2 * 225 lei/m2 = 90000lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.61 *0.2*90000 =10980 lei/an

Suprafata neconstruita Suprafata neconstruita = 9697 m2 Vulnerabilitate = 0.6 Pagube materiale = 9697 m2 * 0.3 lei/m2 = 2909 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.61 *0.6*2909 =1065 lei/an Consiliul Retele

Retea Romtelecom Lungime = 119m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale = 119 m * 30 lei/m = 3570 lei Rata anuala a pierderilor materiale =0.61 *0.3 * 3570=653 lei/an

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Retea alimentare apa Lungime =151 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale = 151 m * 60 lei/m = 9060 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.61 *0.3 *9060= 1658 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 12: Rm = 176531 lei/an Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 12: Ru =0.16 locuitori

Zona 13

Aria intravilan =31622 m2 Probabilitatea medie de depasire = 0.59

Constructii Nr. Gospodarii = 18 Nr. Locuitori ≈ 54 Suprafata construita =18 *65 m2 = 1170 m2. Prahova Vulnerabilitate = 0.49 Pagube materiale = 1170 m2 * 800 lei/m2 =936000 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.59 *0.49 *936000 = 270598 lei/an Rata anuala a pierderilor umane = 0.59 *0.01*54 = 0.32 locuitori/an. țean Drum comunal Suprafata = 6* 77m =462 m2. Vulnerabilitate = 0.2 Pagube materiale = 462 m2 * 225 lei/m2 = 103950lei Rata anuala a pierderilor materiale Jude=0.59 *0.2*103950 = 12266 lei/an

Drum local Suprafata = 5*236 m = 1180 m2. Vulnerabilitate = 0.2 Pagube materiale = 1180 m2 * 225 lei/m2 =265500 lei Rata anuala a pierderilor materiale =0.59 *0.2*265500 = 31329lei/an

Suprafata neconstruita Suprafata neconstruita = 28810 m2 VulnerabilitateConsiliul = 0.6 Pagube materiale = 28810 m2 * 0.3 lei/m2 = 8643 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.59*0.6*8643 =3060 lei/an Retele

Retea Romtelecom Lungime = 140 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale = 140 m * 30 lei/m = 4200 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.59 *0.3 *4200 = 743 lei/an

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Retea alimentare apa Lungime =127 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale =127 m * 60 lei/m = 7620 lei Rata anuala a pierderilor materiale =0.59 *0.3 *7620= 1349 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 13: Rm = 319344 lei/an Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 13: Ru =0.32 locuitori

Zona 14

Aria intravilan = 319317m2 Probabilitatea medie de depasire = 0.57

Constructii Nr. Gospodarii = 119 Nr. Locuitori ≈ 357 Suprafata construita = 119*65 m2 = 7735m2. Vulnerabilitate = 0.49 Prahova Pagube materiale = 7735 m2 * 800 lei/m2 =6188000 lei Rata anuala a pierderilor materiale =0.57 *0.49 *6188000 =1728308 lei/an Rata anuala a pierderilor umane = 0.57 *0.01*357 = 2.03 locuitori/an

Drum comunal țean Suprafata = 6*623 m = 3738m2. Vulnerabilitate = 0.2 Pagube materiale =3738 m2 * 225 lei/m2 =841050 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.57 *0.2*841050 = 95880 lei/an Jude Drum local Suprafata = 5*3248 m =16240 m2. Vulnerabilitate = 0.2 Pagube materiale =16240 m2 * 225 lei/m2 =3654000 lei Rata anuala a pierderilor materiale =0.57 *0.2*3654000 = 416556 lei/an

Suprafata neconstruita Suprafata neconstruita = 291604 m2 Vulnerabilitate = 0.6 Pagube materialeConsiliul = 291604 m2 * 0.3 lei/m2 = 87481 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.57 *0.6*87481 =29919 lei/an

Retele

Retea Romtelecom Lungime = 2238 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale =2238 m * 30 lei/m = 67140 lei Rata anuala a pierderilor materiale =0.57 *0.3 *67140 =11481 lei/an

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Retea alimentare apa Lungime = 2764m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale = 2764 m * 60 lei/m = 165840 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.57 *0.3 *165840= 28359 lei/an

LEA 20KV Lungime =645 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale =645 m * 120 lei/m =77400 lei Rata anuala a pierderilor materiale =0.57 * 0.3*77400 = 13235 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 14: Rm = 2323738 lei/an Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 14: Ru =2.03 locuitori

Zona 15

Aria intravilan = 34991 m2 Probabilitatea medie de depasire = 0.56 Prahova

Constructii Nr. Gospodarii = 10 Nr. Locuitori ≈ 30 Suprafata construita =10 *65 m2 = 650 m2. țean Vulnerabilitate = 0.49 Pagube materiale = 650 m2 * 800 lei/m2 =520000 lei Rata anuala a pierderilor materiale =0.56 *0.49 *520000 =142688 lei/an Rata anuala a pierderilor umane = 0.56 *0.01*30 = 0.17 locuitori/an Jude Drum local Suprafata = 5* 520m = 2600 m2. Vulnerabilitate = 0.2 Pagube materiale = 2600 m2 * 225 lei/m2 = 585000 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.56 *0.2*585000 =65520 lei/an

Suprafata neconstruita Suprafata neconstruita =31741 m2 Vulnerabilitate = 0.6 Pagube materialeConsiliul =31741 m2 * 0.3 lei/m2 =9522 lei Rata anuala a pierderilor materiale =0.56 *0.6* 9522= 3199lei/an

Retele

Retea Romtelecom Lungime = 296 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale =296 m * 30 lei/m = 8880lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.56 *0.30 *8880 = 1492 lei/an

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Retea alimentare apa Lungime = 343m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale =343 m * 60 lei/m =20580 lei Rata anuala a pierderilor materiale =0.56 *0.30 *20580= 3457 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 15: Rm = 216357 lei/an Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 15: Ru =0.17 locuitori

Zona 16

Aria intravilan = 123434m2 Probabilitatea medie de depasire = 0.57

Constructii Nr. Gospodarii = 47 Nr. Locuitori ≈ 141 Suprafata construita =47 *65 m2 = 3055 m2. Vulnerabilitate = 0.49 Prahova Pagube materiale =3055 m2 * 800 lei/m2 =2444000 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.57 *0.49 *2444000 =682609 lei/an Rata anuala a pierderilor umane =0.57 *0.01*141 = 0.80 locuitori/an

Drum judetean țean Suprafata = 8*274 m =2192 m2. Vulnerabilitate = 0.2 Pagube materiale = 2192 m2 * 225 lei/m2 =493200 lei Rata anuala a pierderilor materiale =0.57 *0.2*493200 = 56225 lei/an Jude Drum local Suprafata = 5* 926m = 4630 m2. Vulnerabilitate = 0.2 Pagube materiale = 4630 m2 * 225 lei/m2 =1041750 lei Rata anuala a pierderilor materiale =0.57 *0.2*1041750 = 118760lei/an

Suprafata neconstruita Suprafata neconstruita = 113557 m2 Vulnerabilitate = 0.6 Pagube materialeConsiliul = 113557 m2 * 0.3 lei/m2 = 34067lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.57 *0.6*34067 =11651 lei/an

Retele

Retea Romtelecom Lungime = 958 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale = 958 m * 30 lei/m =28740 lei Rata anuala a pierderilor materiale =0.57 *0.30 *28740 =4915 lei/an

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Retea alimentare apa Lungime =1140 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale = 1140 m * 60 lei/m = 68400 lei Rata anuala a pierderilor materiale =0.57 *0.30 *68400=11696 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 16: Rm = 885855 lei/an Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 16: Ru =0.80 locuitori

Zona 17

Aria intravilan = 2348m2 Probabilitatea medie de depasire = 0.54

Constructii Nr. Gospodarii = 3 Nr. Locuitori ≈ 9 Suprafata construita = 3*65 m2 = 195 m2. Prahova Vulnerabilitate = 0.49 Pagube materiale = 195 m2 * 800 lei/m2 =156000 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.54 *0.49 *156000 =41278 lei/an Rata anuala a pierderilor umane = 0.54 *0.01*9 = 0.05 locuitori/an țean Drum local Suprafata = 5*4 m = 20 m2 Vulnerabilitate = 0.2 Pagube materiale = 20 m2 * 225 lei/m2 =4500 lei Rata anuala a pierderilor materiale Jude= 0.54 *0.2*4500 =486 lei/an

Suprafata neconstruita Suprafata neconstruita =2133 m2 Vulnerabilitate = 0.6 Pagube materiale =2133 m2 * 0.3 lei/m2 = 640 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.54 *0.6*640 = 207lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 17: Rm = 41971 lei/an Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 17: Ru =0.05 locuitori Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Zona 18

Aria intravilan = 6806 m2 Probabilitatea medie de depasire = 0.50

Constructii Nr. Gospodarii = 6 Nr. Locuitori ≈ 18 Suprafata construita = 6*65 m2 = 390m2. Vulnerabilitate = 0.49 Pagube materiale =390 m2 * 800 lei/m2 =312000 lei Rata anuala a pierderilor materiale =0.50 *0.49 *312000 = 76440 lei/an Rata anuala a pierderilor umane = 0.50*0.01*18 = 0.09 locuitori/an

Drum local Suprafata = 5*39 m = 195 m2. Vulnerabilitate = 0.2 Pagube materiale = 195 m2 * 225 lei/m2 =43875 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.50 *0.2*43875 =4388Prahova lei/an

Suprafata neconstruita Suprafata neconstruita = 6221 m2 Vulnerabilitate = 0.6 Pagube materiale = 6221 m2 * 0.3 lei/m2 = 1866ț leiean Rata anuala a pierderilor materiale = 0.50 *0.6*1866 =560 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 18: Rm = 81387 lei/an Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 18: Ru = 0.09 locuitori Jude Zona 19

Aria intravilan = 174287m2 Probabilitatea medie de depasire = 0.59

Constructii Nr. Gospodarii = 54 Nr. Locuitori ≈ 162 Suprafata construita =54 *65 m2 = 3510 m2. VulnerabilitateConsiliul = 0.49 Pagube materiale =3510 m2 * 800 lei/m2 =2808000 lei Rata anuala a pierderilor materiale =0.59 *0.49 *2808000 = 811793 lei/an Rata anuala a pierderilor umane = 0.59 *0.01* 162= 0.96 locuitori/an

Drum local Suprafata = 5*1397 m = 6985 m2. Vulnerabilitate = 0.2 Pagube materiale = 6985 m2 * 225 lei/m2 =1571625 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.59 *0.2* 1571625=185452 lei/an

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Suprafata neconstruita Suprafata neconstruita =163792 m2 Vulnerabilitate = 0.6 Pagube materiale = 163792 m2 * 0.3 lei/m2 = 49138 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.59 *0.6*49138 =17395 lei/an

Retele

Retea Romtelecom Lungime = 959 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale = 959 m * 30 lei/m = 28770 lei Rata anuala a pierderilor materiale = 0.50 *0.30 * 28770= 5092 lei/an

Retea alimentare apa Lungime = 799 m Vulnerabilitate = 0.3 Pagube materiale = 799 m * 60 lei/m = 47940 lei Prahova Rata anuala a pierderilor materiale =0.59 *0.30 *47940= 8485 lei/an

Rata anuala a pierderilor materiale pentru Zona 19: Rm = 1028217 lei/an Rata anuala a pierderilor umane pentru Zona 19: Ru = 0.96 locuitori țean

Jude

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Tabel centralizator al elementelor de infrastructura aflate in zonele de risc la alunecari de teren din Comuna Valcanesti

Zona Suprafata Km Gospodarii Drumuri Retele Rata (ha) DN DJ DC Drum Apa Romtelecom Linii Gaze anuala a (m) (m) (m) local (m) potabila (m) electrice (m) pierderilor (m) (m) materiale (lei) 1 63,5227 0,57 142 1456 5087 3050 3.030.852 2 0,3789 0,59 5 23 45 32 15 80.150 3 0,5624 0,50 1 94 Prahova 23.773 4 3,8270 0,53 19 261 252 241 142 297.380 5 2,0849 0,57 8 291 40 155.651 6 0,4918 0,61 1 16.076 7 9,2428 0,55 60 992ean 1039 372 456 993.030 8 12,4276 0,59 66 18 695ț 720 806 333 1.115.825 9 4,3510 0,64 16 77 590 285 48 353.988 10 2,3332 0,65 16 150 623 54 266 328 315.457 11 3,3319 0,59 15 329 220 128 275.449 12 1,1494 0,61 9 88 80 151 119 176.531 13 3,1622 0,59 18 Jude 236 127 140 319.344 14 31,9317 0,57 119 3248 2764 2238 645 2.323.738 15 3,4991 0,56 10 520 343 296 216.357 16 12,3434 0,57 47 274 926 1140 958 885.855 17 0,2348 0.54 3 4 41.971 18 0,6806 0,50 6 39 81.387 19 17,4287 0,59 54 1397 799 959 1.028.217

Total 172,9841 10,92 615 512 2197 14843 11201 6705 1591 11.731.031 Rata anuala a pierderilor materiale (ce potConsiliul apare in urma producerii unor alunecari de teren) in comuna Valcanesti: 11.731.031 lei/an Rata anuala a pierderilor umane (ce pot apare in urma producerii unor alunecari de teren) in comuna Valcanesti: 10.63 locuitori/an

Evaluarea pagubelor materiale pentru o alunecare de teren se pate face numai dupa producerea ei, cand se pot determina numarul si tipul de constructii afectate, lungimea sectoarelor de drum afectate, lungimea retelor de utilitati afectate, precum si pagubele indirecte rezultate in urma intreruperii activitatii economice in zona alunecarii de teren

Prahova

ean ț

Jude

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Cea mai importantă măsură ce trebuie luată pentru prevenirea fenomenelor de instabilitate este urmărirea respectării normativelor în vigoare, în special în ceea ce priveşte normativele ce reglementează întocmirea documentaţiilor geotehnice pentru proiectare. Normativul NP074-2007 stabileşte condiţiile minimale cantitative şi calitative de întocmire a documentaţiei geotehnice. Verificarea acestor documentaţii de către specialişti autorizaţi (verificatori) pe domeniul Af este obligatorie pentru clădirile executate în mediul urban. Suplimentar, se recomandă ca în zonele critice, studiul geotehnic să fie însoţit şi de o expertiză care să trateze stabilitatea masivelor de pământ având în vedere că apariţia unor astfel de fenomene este probabilă.

Se recomandă monitorizarea fenomenelor de instabilitatePrahova cunoscute cu mijloace fizice (inclinometrie, piezometrie etc.) şi topografice. În acest fel se poate gestiona reabilitarea zonelor afectate de instabilitate.

Se recomandă realizarea unui plan care să pună în evidenţă raportul cost/beneficiu în ceea ce priveşte tratarea fiecărei zone afectate de alunecărițean de teren. Acest plan trebuie să includă analiza economică soluţii de remediere vs. evacuare, identificarea de rute alternative cailor de comunicaţii blocabile de către fenomenele de instabilitate.

Prezenţa apei reprezintă cel mai important un factor declanşator al fenomenelor de instabilitate astfel încât acestea trebuieJude înlăturate prin următoarele tipuri de măsuri:

- având în vedere faptul că în unele zone există sisteme de alimentare cu apă potabilă, dar nu există sisteme de canalizare pentru înlăturarea apelor uzate, se poate trage concluzia că un volum apreciabil de apă se infiltrează în pământ din puţurile drenante ale utilizatorilor casnici sau din fosele septice impropriu impermeabilizate. Este important ca după executarea lucrărilor de infrastructură să se instituie obligativitate racordării tuturor gospodăriilor din zonă la sistemul colector.

- se impune o verificare a sistemului de alimentare cu apă menajeră, iar în cazul în care se poate realizaConsiliul modernizarea reţelei în această zonă se propune protejarea conductelor cu canivouri de beton. Astfel s-ar putea evita amplificarea fenomenelor de instabilitate ce au iniţial un caracter local, dar avariind conductele de alimentare cu apă devin mult mai însemnate prin saturarea materialului deluvial şi diminuarea rezistenţei la forfecare la interfaţă acestuia cu roca de bază.

- dacă se ţine seama de condiţiile meteorologice specifice, se poate constata necesitatea drenării apelor meteorice. Acest lucru se poate realiza pe două direcţii paralele: execuţia unui sistem de canalizare pluvială cu guri de scurgere (gaigere) conectat la sistemul de evacuare a apelor menajere uzate concomitent cu modernizarea structurii rutiere a străzilor din zonă, ca şi prin realizarea unui sistem de drenuri a căror amplasare şi dimensionare va trebui să facă Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected] obiectul unui studiu separat. Sistemul de drenuri va trebui să asigure desecarea zonelor actuale de băltire a apelor de suprafaţă şi înlăturarea freaticului acolo unde nivelul acestuia poate induce instabilitate.

Pentru atenuarea şi înlăturarea dezastrelor produse de acestea se impune luarea următoarelor măsuri: - matarea (astuparea) crăpăturilor de pe suprafaţa masei alunecate; - descărcarea versanţilor la partea superioară şi realizarea unor banchete de sprijin la baza limbului alunecării; - nivelarea refulărilor acumulatului de alunecare pentru eliminarea băltirilor; - executarea de drenuri de suprafaţă, pentru eliminarea excesului de apă din masa alunecată; - plantarea de vegetaţie arborescentă cu esenţe hidrofile sau de cătinişuri; - executarea de ziduri de sprijin şi pilotaje, încastrate în roca stabilă, în scopul preluării împingerilor de către acumulatul de alunecare, pentru stabilizarea versanţilor în dreptul clădirilor sau a drumurilor ameninţate.

Se remarcă preocupările autorităţilor locale, care au aplicat măsurile de mai sus, reuşind să stabilizeze o mare parte a alunecărilor de teren din judeţ. Prahova

Pentru prevenirea de noi alunecări în arealele menţionate se propun următoarele măsuri: -modificări în utilizarea terenurilor prin restricţionarea culturilor de plante prăşitoare, în special porumb, pe terenurile cu pantă medie până la accentuată şi înlocuirea acestora cu fâneaţă sau livezi de pomi fructiferi şi înierbări,țean propunere indicată pentru toate arealele cu culturi prăşitoare, în cazul cărora probabilitatea de declanşare a alunecărilor de teren este ridicată, prin înlesnirea pătrunderii apei în subsol; -efectuarea unor lucrări de hidroamelioraţie, pentru contracararea eroziunii versanţilor, ce vor consta în: -executarea de praguri antierozionaleJude şi de cleionaje pe torenţi; -execuatarea în lungul cursurilor de apă de diguri din beton sau gabioane alcătuite din containere din bare de oţel şi plase de sârmă umplute cu bolovăniş şi piatră spartă; -amplasarea de epiuri, oblice pe mal, defensive (orientate pe direcţia de curgere), sau ofensive (contrare direcţiei de curgere), funcţie de debitul apelor. -modernizarea drumurilor de acces comunale; -realizarea de rigole, posibil dalate pentru evacuarea apei pluviale; -executarea de lucrări de curăţare şi întreţinere periodică a sistemelor de colectare şi drenaj ce preiau debitele provenite din scurgerile de siprafaţă şi de pe versanţi; -restricţionarea defrişărilor necontrolate în zonele cu valori crescute ale coeficientului mediu de hazardConsiliul ; -plantaţii de salcâm asu de cătină pe cornişele pantelor accentuate şi terasări; -obligativitatea obţinerii avizelor organelor de specialitate la amplasarea unor noi construcţii, luându-se în considerare valoarea probabilităţii de producere a alunecărilor de teren pe suprafaţa poligonală dată, respectiv a coeficientului mediu de hazard-Km.

În vederea diminuării efectelor potenţiale la producerea alunecărilor de teren pe întreg teritoriul studiat, se impun următoarele măsuri: -interzicerea construcţiilor de orice tip pe suprafeţele poligonale cu valori mari ale coeficientului mediu de hazard (Km = 0,51 – 0,80) – potenţial ridicat de producere a

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected] alunecărilor de teren, fara un studiu geotehnic prealabil care sa fundamenteze solutiile de fundare optime pentru obiectivul ce urmeaza a fi construit; -acceptarea / autorizarea unor proiecte de construcţie (de orice tip) în sectoarele cu valori mediu – mari ale coeficientului mediu de hazard (Km = 0,31 – 0,50), cu potenţial mediu de producere a alunecărilor de teren, în urma elaborării unor proiecte privind realizarea controlată a drenajelor, a amenajării drumurilor, a amplasării reţelelor de utilităţi, care să ţină seama de harta de hazard la alunecări de teren a judeţului Prahova; -acceptarea / autorizarea oricăror lucrări de construcţii care să respecte normele legale, pentru sectoarele cu valori reduse ale factorului mediu de hazard (Km < 0,30), corespunzătoare unui potenţial scăzut de producere a alunecărilor de teren.

Prahova

țean

Jude

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

5. ANEXA 1: INDEX DE TERMENI

Conform Internationally Agreed Gossary of Basic Terms Hazardul (H) Related to Disaster Management (DHA, 1992), este un eveniment ameninţător sau probabilitatea de producere a unui fenomen potenţial producător de pagube într-un areal şi într-un interval precizat de timp.

Implică probabilitatea apariţiei într-un interval de timp şi un Hazardul natural areal precizate a unui fenomen natural cu potenţial de a (HN) produce pagube enviromentale şi / sau socio - economice, inclusiv pierderi de vieţi omeneşti. Orice hazard implică un nivel preexistent de risc al spaţiului considerat (Alexander, 1993, Wilhite, 2000, Smith, 2001). Aşadar, atribuirea calităţii de hazard unui fenomen natural nu este condiţionată de producerea de pagube materiale sau victime, ci de potenţialul unor astfel de consecinţe. De altfel, aceasta poate fi considerată caracteristicaPrahova esenţială ce deosebeşte terminologic hazardul natural de evenimentele naturale extreme (Coppok, 1995). Hazardul nu este un fenomen întâmplător şi nici impredictibil, doar că manifestarea şi consecinţeleean sale sunt, în general, dificil de prognozat şi controlat.ț Probabilitatea statistică de producere a unui eveniment natural potenţial producător de efecte negative defineşte cantitativ hazardul.

Se referă la capacitatea unei persoane sau grup social de a Vulnerabilitatea (V) anticipa, aJude rezista şi a se reface în urma impactului unui hazard natural (Tobin şi Montz, 1997, Wilhite, 2000). Vulnerabilitatea implică o combinaţie de factori care determină gradul în care viaţa şi proprietatea se expun riscului din cauza unui eveniment. Ca şi hazardul, vulnerabilitatea este un indicator al unei stări viitoare a unui sistem, definind gradul de (in)capacitate a sistemului de a face faţă stresului aşteptat (Smith, 2001). În termeni generali, vulnerabilitatea poate fi înţeleasă ca predispoziţia sau susceptibilitatea unui element de a fi afectat negativ din Consiliulcauze externe. Vulnerabilitatea se exprimă pe o scară de la 0 la 1 sau de la 0 % la 100 %.

Este produsul matematic dintre hazard şi vulnerabilitate, Riscul (R) exprimând relaţiile dintre un fenomen şi consecinţele lui (Slaymaker, 1999). Expunerea la hazard este relativ constantă într-un areal, vulnerabilitatea implică reacţia societăţii umane, nivelul calitativ şi cantitativ al pregătirii şi reacţiei acesteia faţă de pericol, iar combinaţia dintre cele două defineşte cantitativ riscul. Smith (2001) consideră că

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

riscul reprezintă «expunerea reală a unei valori, în sensul antropocentrist, la hazard». Prognoza riscului implică posibilitatea precizării cât mai exacte a locului de apariţie a fenomenului respectiv (Bălteanu et al., 1989). Se exprimă prin produsul dintre riscul specific (Rs) şi elementele de risc (Er).

reprezintă nivelul pierderilor aşteptate ca urmare a Riscul specific (Rs) manifestării unui hazard natural. Riscul specific depinde de caracteristicile hazardului şi de vulnerabilitate.

Includ populaţia şi toate valorile materiale expuse riscului de Elementele la risc sau a fi afectate de un hazard natural într-un anumit areal. elementele expuse riscului (Er) Cuantifică pierderile umane şi materiale totale care ar rezulta Riscul total (Rt) în urma unui hazard sau dezastru natural. Se utilizează formula : Rt = E  Rs = E (H  V). Prahova Implică existenţa iniţială a unui risc major, capabil să Dezastrul natural afecteze flagrant componentele mediului dintr-o regiune. Dezastrul natural este, fără îndoială, un fenomen cu impact major asupra unei societăţiean de o anumită dimensiune. Cercetarea hazardelorț naturale este în prezent o activitate extrem de complexă, cu metode specifice, cu un obiect precis şi individual de studiu. Pentru cuantificarea şi clasificarea hazardelor naturale în termeni accesibili percepţiei umane poate fi utilizată o scară (modificatăJude după Burton et al., 1978) care vizează următoarele aspecte : - frecvenţa - de la rar la frecvent; - durata - de la redusă la mare; - extinderea areală - de la limitată la mare; - declanşarea - de la bruscă la instantanee; - desfăşurarea - de la lentă la rapidă; - dispersia - de la difuză la concentrată; - evoluţia în timp - de la evoluţia în salturi la cea constantă. Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

6. ANEXA 2: NOŢIUNI GENERALE PRIVIND STABILITATEA MASIVELOR DE PĂMÂNT

6.1. Elemente generale

Termenul de „alunecare de teren” defineşte o mişcare rapidă a unei mase de pământ. Deşi multe alunecări de teren se produc independent de activităţile umane, în foarte multe cazuri acestea diminuează stabilitatea masivelor de pământ sau sunt factori declanşatori ai proceselor de alunecare. Chiar daca în marea majoritate a cazurilor, alunecările de teren nu produc pierderi de vieţi omeneşti, impactul economic al acestora asupra societăţii motivează studierea lor amănunţită în vederea prevenirii sau minimizării efectelor lor.

Problema stabilităţii taluzurilor şi versanţilor este o problemă inginerească foarte importantă deoarece este legată de: - dezvoltarea infrastructurii în transporturi (autostrăzi, reabilitări de drumuri şi căi ferata, metrouri, aeroporturi şi canale navigabile); - exploatări miniere la zi; Prahova - construcţia complexelor hidroenergetice (diguri, baraje de materiale locale); - depozite de deşeuri industriale şi menajere; - realizarea construcţiilor civile şi industriale; - activităţile oamenilor care induc pierdereaean stabilităţii versanţilor naturali. ț De regulă cauza principală a producerii instabilităţii masivelor de rocă sau pământ constă în depăşirea rezistenţei la forfecare pe conturul volumului de material aflat în mişcare în contact cu terenul stabil.

Denumirea dimensiunilor principaleJude respectiv a elementelor componente generale pentru o alunecare de teren sunt prezentate în Fig. 43 respectiv Fig. 44.

Pentru determinarea elementelor principale ale unei alunecări de teren ca şi pentru monitorizarea comportării în timp a zonelor cu potenţial ridicat din punct de vedere al producerii alunecărilor de teren se utilizează de regulă măsurătorile topo-fotogrammetrice, piezometrice, inclinometrice, şi de penetrare statică şi dinamică. Pentru analiza litologiei sunt necesare foraje geotehnice dublate când este posibil de încercări de penetrare statică.(a se vedea Fig. 45)

MăsurătorileConsiliul inclinometrice sunt foarte utile atât în procesul de monitorizare a zonelor instabile cât şi pentru stabilirea respectiv dimensionarea lucrărilor de consolidare în cazul alunecărilor active.

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

d adancimea alunecarii = l lungimea totala ea tim La

L u L tei ng u ep im n tr e gi nta ale a m Pa cip ru ea rin pt to p ur ta ii la ei ept a tr nt are Pa und sec

Panta medie a Panta terenului pamantului in zona natural Prahovade reful

Fig. 43: Dimensiunile uneițean alunecări de teren

Jude

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Treapta principala Linia de desprindere 1 (coroana alunecarii) Flancul drept C Flancul stang apul zone i alun ecate

Treapta secundara Ax drum initial

Conturul alunecarii in plan Ax drum dupa producerea alunecarii Directia de deplasare a volumului de pamant instabil

Piciorul alunecarii

Zona de acumulare sau de Prahovareful

Albie parau

1 Treapta principalaean Coroana alunecarii sau linia Profil 1- 1 ț de desprindere 1 Capul alunecarii

Suprafata initiala a terenului Ax Piciorul alunecarii Jude drum Suprafata terenului dupa alunecare

Zona de alunecare (reful)

Plan de alunecare Albie parau Consiliul

Fig. 44: Elementele generale ale unei alunecări

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

Linie ampriza debleu

Zona de ruptura (coroana Caroiaj cu reperi pentru alunecarii) masuratori fotogrametrice Profil litologic Directia de miscare

Contur zona instabila S Foraj geotehnic

Reper fix P Vector rezultant de Piezometru deplasare PS Penetrare statica

Foraj echipat pentru I masuratori inclinometrice Suprafete de alunecare SA probabile

Zona de reful Crapatura Prahova

Fig. 45: Investigaţiile de teren pentru monitorizarea şi stabilirea elementelor unei alunecări de teren ean Nu se poate efectua analiza stabilităţii unui taluzț sau versant fără a determina pe baza unor încercări de laborator valorile caracteristicilor fizice respectiv valorile parametrilor rezistenţei la forfecare atât pentru materialul aflat în mişcare cât şi pentru materialul din zona suprafeţei de alunecare.

Suprafeţele de alunecare în cazul pământurilorJude pot fi de mai multe tipuri ca în Fig. , forma lor depinzând de omogenitatea materialului antrenat în mişcare. Pe aceste suprafeţe are loc ruperea pământului prin depăşirea rezistenţei la forfecare. Din acest punct de vedere alunecările active de teren pot fi asimilate cu încercările de forfecare directă în cazul cărora suprafaţa de alunecare este impusă.

Capatul alunecarii Linia terenului

Consiliula Piciorul alunecarii d b c

Fig. 46: Tipuri de suprafeţe de alunecare (cedare): (a) plană în masiv omogen, (b) circular- cilindrică, (c) alunecare pe roca de bază, (d) oarecare

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

În cazurile (a) şi (b) înclinarea suprafeţei sau suprafeţelor de discontinuitate care se găsesc „la vedere” este mai mare decât valoarea unghiului de frecare. În cazul (c) pentru producerea cedării sunt necesare trei seturi de discontinuităţi. Unul dintre acestea se găseşte în contact cu roca stabilă.

Se subliniază necesitatea investigaţiilor de teren ca elemente principale ale activităţii de monitorizare a zonelor de risc din punct de vedere al alunecărilor de teren.

Rezultatele acestor investigaţii sunt foarte utile pentru: - prognoza comportării unor versanţi stabili sau în echilibru limită ca urmare a modificărilor geomorfologice induse de realizarea unor platforme de căi de comunicaţie, inundare pentru crearea unor lacuri de acumulare etc.; - cuantificarea efectului unor lucrări de consolidare (drenaje, decapări, umpluturi, sprijiniri) în cazul unor tronsoane reprezentative ale alunecărilor de teren active de anvergură; pe baza rezultatelor obţinute se pot schimba soluţiile adoptate iniţial şi se pot proiecta lucrări eficiente atât din punct de vedere al stabilităţii versantului cât şi din punct de vedere economic.

În cazul rocilor stâncoase se întâlnesc de regulă 3 tipuri de cedăriPrahova şi anume cedare plană, cedare tip pană şi cedare prin rotire (spaţială).

țean

a. Jude b.

Consiliul

Fig. 47: Alunecări de roci stâncoase. Tipuri de cedare: (a) plană, (b) tip pană, (c) spaţială prin rotire

În cazul masivelor de pământ alunecările de pământ se prezintă sub formă de:

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

- alunecarea consecventă în care masa de pământ din substrat alunecă pe un plan înclinat relativ neted – de exemplu o falie sau un plan de stratificaţie,

- alunecarea insecventă în care se produce o rotaţie regresivă pe un plan de alunecare curb, cu concavitatea în sus.

În prima categorie se înscriu alunecările care apar oriunde există versanţi abrupţi.

Săpăturile pentru construirea barajelor, drumurilor sau căilor ferate pot submina masele de rocă, provocând declanşarea de alunecări. Cu excepţia marilor catastrofe ce se produc la mari intervale de timp geologic, alunecările de teren nu au o influenţă geografică mare datorită manifestărilor lor sporadice, în regiuni montane şi deluroase (înalte) cu un număr redus de locuitori. Mici alunecări de teren pot totuşi afecta construcţiile, pot bloca sau limita circulaţie pe drumuri sau căi ferate.

Pentru cea de a două categorie pot fi menţionate mari mase de pământ (sau rocă) din substrat care alunecă în sensul pante, rotindu-se în acelaşi timp invers pe un ax orizontal. Eroziunea tinde să formeze pante abrupte oriunde apar depozite sedimentarePrahova masive, de regulă gresii sau calcare, sau straturi de lavă, ce se sprijină pe formaţiunile friabile de argilă sau şisturi argiloase. Pe măsură ce roca friabilă de la baza versantului este erodată roca de deasupra este subminată. Atunci când se ajunge în punctul critic al echilibrului asistăm la desprinderea unui bloc masiv care alunecă şi se înclină regresiv într-un plan curb de alunecare. Aceste blocuri pot avea lungimi de circa 1.5÷3.0km şi grosimițean de până la 150.0m. În acest fel la baza versantului se formează o creastă compusă dintr-o trenă de blocuri.

Între această creastă şi versant se pot forma depresiuni închise sau bazine lacustre.

Fenomenul se produce de regulă peJude scară mică în zonele de unde solul şi materialul scoarţei de alterare au fost îndepărtate, observându-se mai ales în porţiunile concave ale albiilor râurilor sau în regiunea falezelor marine.

6.2 Factori care influenţează stabilitatea masivelor de pământ

Unghiul de înclinare al pantelor. În general, pentru materialele granulare se poate calcula un aşa-numit „unghi al pantei stabile”. Acesta este unghiul maxim pe care îl poate prezenta un masiv de pământ considerat omogen, fără a-şi pierde stabilitatea. În cazul materialele granulare necoeziveConsiliul unghiul pantei stabile este egal chiar cu unghiul de frecare internă al său.

O particularitate a acestui caz îl reprezintă faptul că dacă unghiul maxim este mai mic decât această valoare critică, înălţimea taluzului sau versantului nu influenţează în nici un fel stabilitatea sa. Pe de altă parte, în cazul pământurilor, în plus faţă de unghiul de frecare internă al pământului – sub care şi în acest caz se poate construi o pantă a cărei stabilitate să nu fie neinfluenţată de lungimea sa – unghiul pantei stabile include şi o valoare suplimentară ca efect al coeziunii materialului. Acest unghi suplimentar depinde de înălţimea taluzului. Pentru înălţimi relativ mici panta este stabilă şi dacă este verticală. În ceea ce priveşte masivele de rocă, acestea au o comportare întrucâtva similară masivelor coezive, dar în acest caz

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

SC TRANSPROIECT 2001 S.A. Bdul.Dinicu Golescu , nr.38 , etaj 6 , cam 33 b ,sector 1 Bucuresti, capital social 92400 RON CUI 14163342, Nr. Inreg. Registrul Comertului: J40/7571/2001 Tel/Fax 021-224.64.68 ; email: [email protected] discontinuităţile din masiv şi unghiul sub care acestea s-au format au un rol determinant în stabilitatea masivelor. Datorită diverşilor factori (cutremure, mişcări tectonice lente, excavaţii, etc.), unghiul masivelor de rocă se poate mări până la o valoare pentru care se produc fracturi însoţite de deplasarea unor mase de rocă.

Apa. Cele mai importante efecte ale apei asupra stabilităţii maselor de material granular sunt suplimentarea greutăţii proprii a masei şi mărirea presiunii apei în pori. Ambele efecte reprezintă factori declanşatori ai alunecărilor de teren. Pentru masivele de rocă stratificată, infiltrarea apei între straturi conduce la diminuarea coeficientului de frecare şi la dizolvarea unor săruri cu efect de cimentare. Alte fenomene ce sunt asociate cu prezenţa apei în masivele de rocă sunt ciclurile de îngheţ-dezgheţ, hidratarea unor săruri expansive, hidroliza, etc.

Vegetaţia. Rădăcinile plantelor au roluri multiple în stabilizarea masivelor granulare din care cele mai importante sunt „armarea” pământurilor şi reducerea umidităţii acestora. Pe de altă pate, arborii constituie o suprasarcină aplicată pantelor, deci un factor destabilizator. Aşadar, cele mai favorabile tipuri de vegetaţie din punctul de vedere al stabilităţii versanţilor ar fi tufişurile. În cazul masivelor de rocă, vegetaţia are un rol negativ datorită efectului de penetrare şi sfărâmare pe care îl provoacă rădăcinile plantelor. Prahova Mişcările seismice. Un aspect foarte important în tratarea efectelor cutremurelor asupra alunecărilor de teren este faptul că, datorită configuraţiei, au loc aşa numitele „amplificări locale” ale mişcării seismice, astfel încât o abordare simplistă, pseudo-statică a stabilităţii unei pante poate conduce la rezultate eronate datorită faptului că acceleraţia maximă a aceluiaşi cutremur într-o zonă de câmpie, orizontală, esteț eanmai mică decât cea din proximitatea unei văi sau a unui deal.

Activităţile umane. Deşi alunecările de teren se produc şi în zone izolate, fără intervenţia directă sau indirectă a omului, impactul celor care se produc în vecinătatea zonelor populate (şi chiar în zone locuite) face ca mareaJude majoritate a alunecărilor cu consecinţe grave să aibă ca factori agravanţi sau declanşatori activităţile umane. Din acţiunile oamenilor ce influenţează alunecările de teren, cele mai importante sunt excavările materialului din zonele de la baza pantelor şi supraîncărcare părţilor superioare ale acestora prin construcţii sau umpluturi, inducerea de vibraţii, deversările sau scurgerile de apă, defrişările iraţionale, etc.

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti

7. Abrevieri

ANAR – Administratia Nationala Apele Romane INHGA – Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor DN – drum national DJ – drum judetean DC – drum comunal CF – cai ferate UAT – unitate administrativ teritoriala

Prahova

țean

Jude

Consiliul

Harta de risc la alunecari de teren a Comunei Valcanesti