ANUL IV No. 983 A 'I'II ,E I A DITIUNE MAItT1 28 FEBRUARIE (1 2MARTIE) 1889 .., . . .

NUMERUL 15 BANI NUMERUL NUMERUL {5 Dim NUMERUL AIt(VAlI1EN'rELE NCEP LA ISI 18 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLATESC ANUNCIUHILE TOT- D'A-UNA INAINTE DIN SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS In Rnruresei: La casa AdministratiuneI. TRATTA ZIARULUI In Tara: Prin mandate postale. La Paris: Agence Havas, Place de la Course, d Pentru t an ib lei, 6 lune 20 lel, 3 lun! 10 lel. Anunciuri pe pag. IV, linia 30 banl; anunciurl In Streinetate: La tonta orliciele postale dip si reclame pe pag. Ill, 2 lei linia. Uniune, prin mandate postale. LA PARIS: se gäseste jurnalul cu 15 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Ger- Pentru 1 an 50 10I, 6 Inni 25 lei. main, No. 84. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI REDACTI UNEA ADb1INISTRATI UNEA No. 3,Piatza Episeopiel,No. 3 APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU No. 3.PIatza Episeopiel.No. 3.

STAREA DE ASEDIU biceiul de a comunica ministrululnat cu arendarea mosielor Eforiel.toria de a formula Intr'un proect de ADUNAREA GENERALA intentiunealor dea'1interpela,In dosgrele arendiilrilor se ved pre-legepartile admisiblle dinlucrarea S -lue Sinod, se presentad tres cestiune DE LA de sigurci, tutindenea resolutieleprin care S. .1111oN MIIIALESCU SI 1ULIAN elnid n'ar mal fiMlhitlescu lua dispozitiuni pentru in-principale de resolvit : avut ocasia se emotioneze publiculch-ierea contractelor. Mat molt de CREDITUL FUNCIAR cu interpelire de sensatie. Dar Incat atâta :s'a citito resolutie a Prin- I. Regularea parochiilor si ESPUNEREA DE MOTIVE A LEGII acelas timp el ar fi pierdut si o-tului D. Ghica ere contine delega-apersonalului necesar pentruInaintea deschiderei sedintei. Desehide- er:NTitu tia data lui S. Mih&lescu cu depli,;â rea sedintei. O adunare ilegala. Pro- casia se se pue In scená si se se serviciul lor bisericesc curele in alb. - Un scandal. D. N. IMBUNATATIREA CLERULUI MIREAN putere d'a lucra ln numele Eforilor. Flea a. D. . - arate ca aperatorl vlgiletltl alli- Ce respunde d.lulian ? Cs aren- Proectul de lege a admis numérul Gestiunea societatei. Vote- bert;tt.ilor publice, de care nimeni (3,031)sicircumscriptia parochiilor, rea celor doi membrii ADUyAHEA GENERALA d'trea mosiilor nu intra In atribu- Abtinerca. Mani- nu s'a gdndit se se atingù. tiunile lui S. Mih&leseu, ci In atribu precum si numérul bisericelor (6,661), festatie. Des- DE LA asa cum s'ali stabilit de St. Sinod In puiarea semi- CREDTTUL FUNCIAR tiunile Eforilor. Acerista se atie; darcompetenta sa (art. 1 -4, 13, 14). fluidal art.144 nu pFdepseste numat pe A edmis asemenea numérul preoti - funetionarui titular, ci si pe simpliilor ajutori si al diaconilor, precum s'aInaintea descliidereï sedinteï SE'NTOARCE? NU SE'âTOARCE? însärcinatí eu indeplinirea actelor cehoteret de St. Sinod pentru viitor (In SIIIEON I111LILESCO SI incumba funetionarulut titular. Da-total 4.802, cu aproape o treime mai Inca de la orele 1t1/2 sala Bence' vade c& S. Mih-sloscu a fostinsii,r-putini de cat eel aste-z1 in serviciü) ;nationale era Yndesatá de colectivietl lui Simeon Mihálescu,cinat aivalabil insárcinat eu in-far pentru cantáretl si paracliseri a in-care veneaü In 'Aleut'', adusi de tate a produs In primele momente o ade -cheierea contractelor de arend&, estetrodus o norma, care reduce numérulun colectivist de frunte din fie -care ju- propus de St. Sinod (art. 5, 6). det. Nu lipsea niel un colectivist din STAREA DE ASEDIU vertk consternstiune In opiniuneacá nici Eforia nielarendaaii Eforiei provincie. Toti eraütn par, aduse de di- publics. De patru zile Ceara intreag&nu s'aü gândit vre-o detti sé contes-II. Fixarea salariului pers o-rectorul creditului d. Dimitrie Sturdza. Cu stove marl care atragpri-asculta cu durere atea lung& serieteze validitatea contractelorincheiate nalului bisericesc Se afirma cá unii din ei tie primit si a- virea si de:lteaptá curiositatea ci-de martori care ali defilat inainteade S. Mih&lescu in nu nele Eforiel. meninteri pentru casul and n'ar fi ve- tribunalului ;tara intreagít astepta Dar d. Iulian care refuzase d'a in- In aceasta privint4 proectul de legenit la adunare. titorilor, publicó foarteCu ner &bdare verdictul magistratilcrtra in examinarea faptelor nu a vrutnu a putut adopta conclusiunile S -lut Eraü acolo dd. Urzicá, Schileru, Vi- des In capul ziarululsail to afi- Tribunalul a achitat, si opiniu-se citeasc&euvêntul« însarcinat »Sinod. drascu,Giani, Tirtascu, Zamfirescu,Di- ige nea publice,care de obiceiü se inchi-scris in art. 144 c. p. St. Sinod cerea mal tntêid In princi mitrescu, Sáftoiu, Fontaneanu, Roma speciale urm ttoarele nouttite : nescu, Cortazzi, Simulescu, Tache A- .31-oartea Pc peí Resboiut franco na înaintea hot &rirelor justitiei, de Nu stim daca d. Iulian a esit dinpiù ca toate aceste salarii sé fi Inscrise -asta dita a isbuenit intr'un lungsala Tribunalului impacat eu cons-In bugetul Statu!ul, adicá sé se pla-nastasiu, Stanian, etc. etc. german Iflvasiunea Rusieï I, murmur de indignatiune. Fie careUinta d-sale; dar ni sE, pare ch a-teasca de.m,nisterul cultelor 554 preoti Pe !anga acestia, tot' colectivi: ;tit din Surprins, pe jumtitate urbani, 4,140 preoti rurali, 108 diaconiCapitala : Fenutá, U' rekidi, Simeon Mi- convinsse lntreabá, nu care ali putut fi moti -plausele frenetica ale unui auditorsi 11,026 cantáreti si parseliseri; si apoihalescu, Nacu, Tache Protopopescu, cá, Papa a aìurit, cü resboiul din-vele de fapt ori da drept, dar care acompus din toate slugi e si din toat&proptinea salarii asa de urcate pesteTenaseseu, si altii,redactiile ziarelor tra Francia,si Germania afnce-putut fi mobilul care a impins peclientela ce 'al o adunase S. Mih&-cele admise asta zi,in cat aceastá ce-colectiviste In corpore, si in fine batáu- put sau Muscalii aú trecut ho-Dd. lulian et C -ie se comila aseme-lescu pentru a umplea ai obstruarerea S tuf. Sinod ar fl Insemnatinscrie-sii si agentii regimulul trecut. nea hotnrire. sala,sunt earl mai grozav& palmárea In bugetul cultelor pe fie- care an a Era o adevérate concentrare a forte- tarele noastre, cumperi repedega- Nu vroim se ne facem scout dife-ce poate primi un magistrat, eare,unes sume de 11,S44,000 lei numal lalor colectiviste. 0 ;upanü tote acestia lo- zeta si cauti se vezi cum s'aIn-ritelor svonuri care circul& prin pu-deck un text de lege prea strâmt iiacest capitol. pe and asta zi cifra alo-curite din prejurul biuroulue pe care '1 témplatunuldin lega mâinele, cat!). Inbugetul ministerului pentrubaricadasera, tots eel cenueraü colecti- acesteeveui-blic. Na propunem se an8lis4m ho- trehuia Lu la.criniPlepersonalul celor 180 biserici (foste mo-vistí eraü siliti sé atea la usa sáiel, pe mente. tkrtrea tribunalului ai se aràt &m de-In ochi se absolve iar nu se achiten>aatiresti) intretinute de Stat (eapit.cat timp cotectivisti cI Oreeanu, Toboc Când cob, 'cevezi ?Papa efectele eì; se ar &tam c& tribunalulfaptele_lui S. Milll.lescu. XXVIII al bugetutui) este de 532 508 lei. ai aliit eraü lange masa presidentiala. a dat cal putin o dovad& de incapa- In altá tara am vézut msgistratiiS'ar cere dar la acest singur capitol un stinAtos, Francezil IsI ved de treabilcitate vedit&. IuRltei curti de C,+satie sucind unspor de peste un.spre-zece milioane pe Desclliderea sedinteï la densil atase, Germanio aseme- D. Iulian zice: text de lege pentru a pedepsi pe fie -care an. «Considerând c& faptul imputat lui Aceasta cerereeste inadmisibilá.Este La orele 12 1/2 se deschide sedinta. nea, Rusin sunt tot unde erau tna- Wilson, trafloantul de lecoratiuni; L'i biuroü se atI4 d. ca inte,darUniversulIreexplicaSimeon M haleseu nu intruneete ele-aü g"asit e& este un escroc acela care inadmisibila ca cifró budgetara, dareste mentele constitutive ale delietului si inadmisibiiá ca principio. A tua dinpresedinte, avênd alkturi 'pe d. Dimi- cam ce fel ode lucru are sé Re tu- primestA bani promitäyt un lucrusartiata comunal, e re este acta al a-trie Sturza, direet.orul ere.ditului. têmple daca cum -va ar muri Papa,de mituire prevëzut de art. 144 C. P.,care nu se afli.tla di'gposlElunea sa.peseta de niste atributiunl strCine de D -nil San -Marin si Pilat flgureeze ca fard a se preocupa de ¡apte, athita ». La noi s'a gàsit un tribuilal carecompetenta sa fireascá, tocmai Ingri-secretarí. cace soldati all gata Fraucezilsi Conclusiunea d lui l :,tian tontinese înlatureze /aplele si sa trunchiezejirea bisericelor, care intra mai ales cate tunuri au Germanio, cu cineo enormit., te juridic& sem alitdejatextul legei', pentru ca se sulg& deinaceasta competenta, si a o trece asu- 0 adunare ilegalit o se fie aliad, Romania In cas dede alti confrati, asuprac?ru t vroimsubt aplicarea pedepsel pe S. Mih&-pra Statului, tnsemneaza a desfiinta D. Caton Lecacerênd cuvêntul, spune resboiu In contra 1lluscalilor. se ne dam ai noi cuvintul nostru. lescu care a traficat eu averea sá comuna In o parte esentialá a activi- In adevër stiut este c& proeurorul tâtei ei. cä adunarea e constituita In contra Sta - Tot ast -fel procedeazä de 48 de racilor. tutelor si cá prin urmltre aceea ce va ei judecrltorul de instructie constat& Onoare noué I Proiectul de lege lasa dar, ca si Inface nu va putea fl aprobat nici recu- ore uncle ziare din opositie. faptele, le calificasi indica artico - Apelul este interjetat de Primul-trecut, ingrijirea bisericetor In sartinanoscut ca legal. Pentru a demonstra Toate au pus In capul ziarulullul din legea penal& sub care li seprocurer. comunel(afara de cele 180biserici, fosteaceasta d. Caton Leca arata Statutele monastirestl, care reman In sartinasocietatei aträgittorul titlua Starea de ase- pare c& intr& faptele. Aateptám eu neràbdare hotàrâreaStatului) si fixeaza salariulpersonalu- unde sezice,cánumal diü,. Tribunalul ins?, odatá sesisat deCurtii de Apel si speràm cà condam-lut bisericesc In limitele posibi'e dune6o de zile dupe publicatiunea In Moni- afacere, are deplin& putere d'a ana-narea luiS. MlhRlescu va fi si eon- tor a convocareí, poate avea loc o adu- PublicultugrijatseIntreaba starea de asta zi (art, 8, 9, 10, 12, 13);nare generale. lisa faptele, d'a le examina din tostedamnarea mesterului de chichite lu-adauge scutirea de imposite pentru pa- La aceste cuvinte colectivisti: Incep daca cum va tribunalelemilitarepunctele de vedere, si, deck recunoaa-lien. mênturile bisericesti (art.2i) si prevedea face sgomot. au tnceput se functioneze si pen-te c& li se ponte Rplica calificarea in- pentru viitor crearea de venituri noui D. Caton Lecca réspunde: «Ate adus pe dieat& de magistritii instructors, a- Yn folosul bisericetordin vinzarea obiec- tru civilt, daca d.Flevaalost telor necesare cultului religios (art. 22.)toti colectivistii din provincie si le atI tmpugcat si dacù d. plica articolul cerut de procuror ; far dat procuri in alb ca sé ne majorizati N.Blaram-In caz contrar tribunalul este dator Din chuza abundentel de Protestem In contra acestui sistem berg e dat pe mana comisaruluese vazá dac& nu cum va faptele arInatbl'le,sillltelllnevoiÇf aIII. Reducerea numerului de Strigatele cotectivistilor continua cu regal ? Publiculse Intreaba dace,ciidea sub aplicarea vre unui alt ar- preoti pe viitor mare furie. de acum mainte va fi ticol din Cod. P.; ai aceasta far& catrece pentru azï telegrame- «Ate adus bátáusi I» adaoga d. Caton nevoitse Una din causele releí stari a cleruluiLecca, si dupe aceste cuvinte sé da jos se culce la 8 si are trebu-procurorni se aiba nevoe se'ai mo-le in pagina 3. de mir este numérul prea mare al preo de pe scaunul de pe care vorbia,In mij- intá de un biletalcomenduireldifice rechisitorul. Cu alte cuvinte tilor cari se afte asta -zi In serviciul bi- locul vociferárilor colectiviste. calificarea data faptelor de proeu- sericescsi cari, trebuind se Impárteascä Nice nu se pune la vot propuneraa spre a circula noaptea pe stradeleror nu leag& pe tribunal, care ponte micul venit Intre densii, Isi tngreuiazad -lui Lecca. orasul ul. califica faptele dupe. cum le lntelege. mutual conditiile unuttraili cuviin- Nimic din toate acestea. Dar pentru ca un tribunal se poet& EXPUNEREA DE MOTIVE A LEGE[ cios. Procurile in alb Dar da -a nu s'a proclamat sta-face aceasta, trebue mai lnainte de l'ENTRU Numeral normal al preotilor, stabilit toate se se preocupe de /apte; dici a acum de St. Sinod pentru toate biseri- D. Gr. Péucescu cere cuvêntul pentru rea de asedlú, cum gazeteleco-declare, cum a fecut dIulian, ca, IM BU N;,TATI R EA CLERULIJI CE MIR cele tntretinute de Stat si de comune, a face o propunere. lectiviste laslt se se tnteleagli, este este inferior numérului preotitor as- D -sa Incepe prin a arata adunerei o art 144 nn feind aplicabil, nu se matLuerarile St. Sinod. Regularea paro-ta -zi in serviciü. Pe clnd norma stabi-scrisoare a directorului creditului, care poate vorba d'a sit proclama .sta-preocupa de tapte, echiveleazá mi se el>liilor si a personalului necesar lita recunoaste numal 4.802 preotl Siruga pe actionari s'e 'i trimea(á lui per- rea de asediu ? pare cu un refus d'a judeca. pent ru serviciul lor bisericesc. sonal procurile. Fixarea salarioloi per- diaconi, astezisunt 6.898, adicá 2.096 Niel despre aceastanu este vor- In specie, toit6 lumea rrcunoaste son. lului bisericesc. mai multi. D. Péucescu protesteazaIn contra a- c& faptele ar fi putut inch se caza sub tteducerea nume- De unde resulta, ca legea instructiu-cestei procedure incorccte, precum si In ba, ci numae de faptul ctt sepo-aplieatia art. 146, care pedeps -ate pe rului de preoti net de la 1864 a crest prea multe semi-contra sistemului de procuriIn alb, meneste Ili treacat despre procla-acel care is bans pentru a interveni pe viitor narci, ce s'a produs ast fel o prea marecare face ca directiunea creditului sé marea stìtril de asediu, care Breape lâng& un functionar publil, s:tü afluenta spre functiunile bisericesti siaibá In mania ei, cea mai: mare parte latti expunerea de motive a d-lu' Maio- Cl episcopil din trecut ad chirotonitdin actiuni. regulameutati. prinolege de lasub aplicaria art. 323 care prevede rescu, care însote§te proectul de lege pentru prea multi preoti pentru trebuintele In fine d. Péucescu cere cainainte de 1864, tu proiectul de legepentruabuzul de incredere, sali In fine sub regularea parohielor si a personalului servi- societatel noastre. S'a desteptat ast -fela se alege membri si de a se vota bu- modificarea codulue de justicie mi-aplicatiaart.332 ai urm. carepreved ciulut lor bisericesc : in mod artificial o concurentá pericu-getul creditului, se se numeasci o co- Inaelaeiunea si escrocheria. Faptele loasa $i s'a compromis Inaltul prestigiómisiune de ancheta care sé verifica so- litare, proiect care a fost supuseraü atât de numeroase, manope- Lucrarile sf. Sinod ce trebue sit 'Iaiba preotia,prin ad-coteiile societatei. deliberäriï Senatului ,sicare nurile lui S. Mihálescu pentru a'si ajun- miterea multor persoane faráadevaratá Aceasta propunere ridica o furtunä Imbun&tátirea positielclerului de mir In sale. poate avea putere de lege de catge scopul atilt de variate, tncât, alp-presupunea o lucrare prealabil& :re-vocatiune. tole odata constatate adevérate, di-gularea numérului si inttnderea paro- Fate. cu aceasta stare de lucrurl, pro daca vafiaprobatde parla- ficultatea pentru magistrati trebuea iectulde lege, conform si eu buna Un scandal ment. chiilor, impártirea tutuior bisericelorchibzuire a S lui Sinod, a trebuit pe de se consiste,nu a gasi dace este vre -unortodoxa pe parochiile ast-fel stabilite,o parte se. Ingrijeasca de coarta celer D. loan Lecca, deputat si societar, Si s'a dat asa deputine.im-articol care 59 pedepseaseh faptele, fixarea personalului trebuincios pentru2.096 preoti, al cáror loe, laIncetareavézênd atitudinea scandaloasá a colec- portante acestul articol, to cat d.dar a alege dintre toate articolele peserviciul lor si deosebirea bisericetor tivistilor care nu voiaü sé lase pe d. cu venit propriü de cele ce trebuescdin vinta, se va suprima, dar care as- general Manu, surprins find cândcare le oferea codul penal. tazi nu pot se nu fie mentinuti Inser - Péucescu ca sé sfarseascá cuvêntarea Dar nu :juristii nostrialigasitIntretinute de comune sad de Stat. vic'ù (art. 15,17). sa, protesteazá intr'un mod energie. a aflat cum seexploateaziarti-mai comed se zic& :art. 144 ni se Aceastá Insemnata lucrare a fost M- S'ali luat pe de alta parte mésuri pen- Presedintele Dimitrie Ghica '1 epos - colul to cestiune si cum se inter - alta de St. Sinod in decursul anulut tre- trofeeza cu aceste cuvinte : pare prea strâmt pentru talia lui S. cut 1888. Dupe ce tri sesiunea de prima-tru a impedita pe viitor exagerata pro preteazYt intentiunile sale, nice n'aMihálescu, devise nu mat sgân- ducere de aspi -arti la functiunilebi- D -le Lecca, nu fácea scandal, nu vara St. Sinod obligase pe episcopi lasericesc', deschizindu se calen legnaesti eel la Orfeü. cáutatun momentseapere a-derim faptele. constatarile necesare prntru fle-carepentru reducerea numarului seminare - Gaud imi spul mie ca fac scandal ceast t dispositiune,seosustie, Se vedem acum pentru ce art. 144eparchie, In parte sialesese ocomisiune, atunci est: un obrasnic, d -le Ghica, rés- a parut tngust vasteieapacitatii acare sé adune datele partiale, sé for-lor prin budget (art 19) $i limitandu sepunde d. Ioan Lecca fare a se decon- cia declarat categoric de latu- chirotoniile pentru de transitie d- 1uilulian. Art. 144 pfdeps-etefune-meze din ele o organisare total& si sé(art. 16, 18). certa. ceput c1 singur va cere suprima -tioTlarul sali simplul iinsarcinat carapropune mésurile de tu+lt pentru regu- Acestua sunt motivele principale ale Bine -voitl a retracta acest cuvnnt, rea articolulut Iii cestiune. is mita pentru a face arte d'ale func-Iarea conforma a positiei clerului, St.proiectulul de lege, pa care am onoarespun'. Beizadeaua. Slued a putut in tine, In sesiunea dede a'l supune detiberarei dv. Nu retractez nimic p,ftné ce nu vet Dac;í dd. Flevasi 13laramberg,tiunet sale. In edever S. Mihálescu,toamna a anulut 1888, sé termine lu- retracta d -ta, réspunde faresi tênérul Iievrand se astepte discutiunca le-In calitate de Director, nu avea mi-crarea, a votat raportul comisiunei ad- Ministrulcultelorsiinstructiunel publicedeputat. gil, ar fi procedat siunea d'a face contracte de aren-hoc si a comunicat ministerulul resul- T. 111aiorescu. In acest timp colectivistii fac un sgo- ca In alte ter),dare ;caci administrarea bunurilortatul desbateriior sale, prin adresa No. mot inferual. undo deputatit tnainte d'a adresaEforiei intr&in atributiunile Efori- Io din 18 lanuarie 1889. Strigete de: afard 1afarál sé and o interpelare unul ministru aìí o-lor. Dar S. Mihálescu a fostïnsarci- lmpunéndu-se scum ministerulul da- In toata sala.

t EPOCA 2S FEBRUARIF,

D. N. Fleva 3). Telegrama d-lut Asaki : multumire cà atât metoda catsi Medicul primar al judetului arfi luatcolo, nid o urli nu va exista filtre diferite mésurt pentru combaterea aces - D. Fleva lu9nd cuvêntul incepe a In- «Dar cu Severeanu cum remane?» stiinta d -sale este perfecta, sicii de ei,si cä amâudol vor trebui ca só lu- treba daca am venit së facem politica melt d -sa personal n'a asistat la un tor maladif. aci. Respunsul Ministerulul: concurs asa de splendid ca acela ce Urgía Vremei.Dun &rea din pricinacreze pentru consolidareaparti- Si, Cu si cum n'ar ti facut aceastä lntre- «Severeanu a fost expulsat. Sper ca sun- s'a tinut data aceasta Nota. medie eugeruluial a viscolului ear &a1s'a prins,dulul liberal-national. bare, d. Fleva lauda institutiuneacre- test multumit. Vi a}teptam cu mare nerab- zice Posta din Galati, iar trenurile accele- Dupe ce s'a pupat tu I. ditulul, administratiunea societátel, pe care reuseste d -soara Tulburi e derate s'ail tntroenit. Brü- dare.» 9 si 1/2. tianu, d.Flevaa tnceput d. Ion Bratianu si pe ce!-l'altì membri Preot inecat. Preotul G. Tomoioiu a se al administra tiuneI, Intr'un cuvant pro- 41. Telegrama d rulul Asaki : x din Periet1, zice «Iaiomiteanu », dupe ce apupa cu dd. Nacu, Sturdza, Feri- Comisia însarcinalâ eu elaborarea nunta un discurs colectivist sadea. Din ce In ce mal desgustat, sunt nevoit stat la cârciuma din sat In seara de 21 eu- kidi si chiar cu Eugeniu Stütescu- D. Fleva sfarseste spunánd ca guver- noului reglement al Senatului 'si -arent, a plecaL acasa. A doua zi s'a gäsit nul s'a Incercat s8 puie starea de ase- sa renunt la întoarcerea mea, ne avP-nd des- terminat eri lucrarea care va fi de-inecat tn Ialomita. Se crede ca merg&ndOgrozea lu. dit"' In tara. Ce voeste acum, intreaba tula clientela. pusà mâine pe biuroü. pe malul riului, a alunecat si s'a inecat. Când d. Fleva a lutins mâua d-sa, sa puie starea de asedio si In a- x Apa riului lalomitza create dinzi d-lui Sturdza, acesta i-a zia : ceasta sala ? Respunsul ministerului : Ziarul ungurese Pester Lloyd pu-In zi; administratia a luat pe cat a fost Colectivistii aplauda frenetic. «Consiliul de ministria hotarît ca toateblica o notita relativ la d. dr. Babes, posibil, mésuri In contra inundatieI. Al ;regit odatli,, nu ar operatiile In spitalurisila functionarit pu-sian care explicând eondirita dsale Copil monstru. In zioa de 20 corenttrebui sê te ert, dar te ert D. Belu critica si el pe d. Pëucescu blic! se fie facute numaï de d-v. Veastep- t'Ab. Cu Ungarica, zice ca d. BabesMaria G. Ilie din comuna Ciocanegti -Mar- eu collditiune sê nu mai gre- ai sustine ca toate s8 tac in perfectare- tam grabnic.» este un bun maghiar si ca In curândginenl, a niscut o fat& far& ochl si nas, tetl.`c gula la credit. se va reIntoarce la Pesta. avénd numal niste semne to locul tor; to Câud d. Nacu zise d-lui Fleva: ;). D. dr. Babes ne roaga sé publicaralocul buzei de sus o bucat& de carne in- Telegrama d rului Asaki : flamata, Timba foarte mica, iar cerul gu-tmpaclite si cu Ferikidi intin- D. Diniitrie Sturdza «Mai desgustal de cat or-când, declar urm &toarele rânduri ca respuns larei lipsea. A 2 -a zi copila train Inca. Mu- Directorul creditulul funciar, incepe ca foaia ungureaseà :« Pester Lloyd a ma e san &toas&. de-ï mana" d. Ferikidi a zis : printr'un preambul foarte conciliant nu'mn ajunge aceasta clientela.Incetatt vereprodusunarticol rog cu persecutiile.» care fár& O crima oribila. In seara de Marti 21 Noi ne-am mal indus mâna spunand ca societatea nu face politica, indoialâ desie seres eu inten-a curentei, o crima oribial s'a faptuit toa fost atuncl cênd lie-am în- si proba despre aceasta este ca aU fost tiunibunearatà fapte inexacte.casad -lu! Iacob Margulies, care locueate alesi In consiliul de administratie oa- Respunsul ministerulut : Intrealtele d. Trefort, ministrulin casele Daniil din strada Palatulul. tâlnit pe teren. meni din toate nuantele. Apoi d. Stur- Tre! indivizl,'filtre care unui este auto Ast-fel s'a fücut tmpáearea Fleva- dza arata ca n'a fost silit nimeni ca sa Ve garantezlunar doué -zect de brace si ungar 'mi -a oferit tnainte de a métorul moral al crime' al care cunostea ca- dea procuri in alb, ca creditul prospe- picioare de taeat de la institutor!sipreott. decide sé viü laBucurestí, un in-sa d -lui Margulies, aü conceput din timpBrätianu pupátura lot reciprocä. reaza, ca averea lui se administreaza Ministernl lucrarilor publice stitut mare, si toate avantagielepo-planul de al pr &da. lnutil se spunem cil colectivisti a luat întelege- sibile, Ast -fel Marti cum tnsérase, el s'ail intro - foarte corect si In fine ca societarii suntre cu directia cailor ferate spre a organiza dar asupra unui congediü errai tncântati de tnregimentarea liberi sa aleaga pe aceI pa carii pre de 3 anl si Intoarcerea mea in Un-dus In ograda al s'aü ascuns tntr'o dora - o derailare detren cu numeroaseacci- r& situata sub locuinta d -lui Margulies.din nou a unui fost colectivist tn fera. garia, dupâ acest timp nici o dataLa 10 de noapte, criminali! vézênd c& se dente pe fie care septemana. Luati Fulgerul nu a fost vorbá. stinge lumina din antrbt, 's1 -aü pus niste partid. Gestiunea societi fil $i ve intoarcett.» De siobligat guvernului ungarmalti, fácute din basmale si s'ail ggrabit a B Se pune la vot darea de seamy a so- pentru sprijinul ce mi -a dat tot d'a- urca scarile tndrept&ndu -se spre odai&.Aci Putem afirma faptul oä cietatil care se admite. 6). Telegrama d -rului Asaki : tncepu lupta, dupa ce mal intaiü stansera d. Si- una, m'ara simtit Român si numailampa, D. Margulies, ora Inaintat to v&rst&, meon 1\Iihülescu a douazidupe Se pune la vot bugetulveniturilor. Se «Nu credeam ca veti mergecu persecu-condus de acest sentiment am pri-cam de vre -o 55 ant primi o lovitur& teri- aproba asemenea. tiile pana la injuril.Voi protesta inainteamitchemareamea la Bucuresti, undebila in cap eu ciomag. Imediat sari $i Li-achitarea sa a mers a visitat Li budgetul cheltuelilor, d. Caton Le- nérul Gustav Margulies,fruí, in versta de pe d. Iulian acasü. ca propene ca leafs directorilor sé tie studentilor. Un medic ca mine, nu se poatesituatiunea mea din multe puncte 20 ani si se Incluse o lupta strasnic&. Cu redusk la 1300 lei, leafa inginerilor tot Intoarce In tara de cat cu un tren special pe de vedere este mai des'avantagioasâun curaj ne mal pomenit Margulies reuai a la 800 let, precum si ca in roc de 4 avo- o linie creata din no0.» de cât local care mi -a fost oferit laa smulge cutitul din mana unui criminal Procesul d-luI Cortazzi, dat tu cati, a cate 1,20010, sa fie numiti 3 cu Buda Pesta.» al tntrebuinta toate mijloacele de apura- 800 let pe luna. Conelusiune. Ministerul instructiunet re, tara de a avea vre o arma asupr &'s!.judecatil pentruarestareilegalá, X Tênérul a primit al el lovituri de ciomags'a amânat pe luna lut Aprilie. Niel -una din aceste reduceri nu se publice §i acel al lucrarilor publice, depune C. D. Antoniadi, sefulcreditulul:peste core al Dicioare, iar la mâna dreapta admite si bugetul cheltuelilor se vo- agricol din Dorohoiü,ilia dat ericutitul care'1 -a smuts'1 -afttaeat urme teaza ala cum este. pe biuroul Camerel un proect de lege pen- tru cererea unu. credit extraordinar de 500 demisia. s&ngeroase. In Limp ce criminalii s'aü tn- D. Gheorghe S. Coustantinescu, Se zite ca d -sa va fichematin- trodus In casa, o siuga reugi sé fuga adu- Votarea eelor doui membri de milioane lei pentru readucerea doctoru- tr'o alti functiune. nand prin tipetele el lumea din strada $iprocuror pe lângü. trihunalul Vlas- La orele 4 1/2 se incepe votarea. lui Asaki In tara. apoi sosir& al autoritatile politienestl. Cri-ca,a fäcutapeltu contrasen- Fie -care colectivist din capital& saü De o cam data studenti cants : minali fur& pe loe pringa $i arestatl. Mer- D. general Manu, ministre de res- curi toata ziva s'a f &cut instructia la fata Untel acelultribunalcare a ab- din provincie vine cu tate o procura 11 reviendra bel, a trimis o circulare tutulor se- locului. solvit pe d. Poteca s; pe un fost din cele (rimise In alb si voteazape Mon petit Ernest Bétr&nul Margulies a gray ranit ;medi- I. C. Bratianu si Gheorghe Chitu. Se Par le Nord, le Sud ou par l'Est frlor de corpuri prin care le indicaci! ins& daü speranta de scapare iar flulmembru al comitetulal permanent observa la vot dd. Skileru Fanuta, Ora ear doctorul Asaki i' §I urmeaza corespon- modul cum sunt tinuti de azi tna-e rea contusionat. D -na Margulies, a sca-de sub colectivisti, fiind-cü de si s'a sanu. denta lui, inte a procede la fuenitura celor ne-pat neatinsa. cesare corpurilor. Aceast& crima a produs o impresiuneconstatat crt aufurat, nu s'a ga- Ab4inere Car pour écrire comme lui penibil& in oras. sit tn codul pe:tal un text de lege In fata acector procedeuri,un numér Il a'raen a pas deux dans toute la France. X Aflám ca catedra de Anatomie de DIN STREINATATE care sd se poate aplica delictulul foarte mare de actionari care venise sa m Max. la Facultatea de medicinà din Bucu- voteze n'aüusat de dreptul for si aü de- Un omor.In strada Riquet din Pariscomis de acesti domni. clarat ca sa abtin. resti va fi oferitâ d -lui doctor Iones s'a s &vêrait un omor tn imprejurarile ur- ECOURILE ZILEI eu, actual prosector la Facultateamétoare: Despuierea scrutinulul de Medicinó din Paris. Dol iucr &tort se Intoarceaü a casa discu- X tand cu aprindere despre o partida de bi- La orale 5 1/2 se incepe despuierea I. P. S.losif, Mitropolitu-Primat Sa cerut convocarea In sesiuneliard, pe care n'o sftraisera din pricina de scrutinului. a sarbátorit eri, S/ênla Dumineca a cerrt&. A 3" EDITIUNE Se aleg Dd. I. C. Brätianu si G. Chitu extra- ordinary a consiliului general Unul dintre d&nsii, gasindu -se in lies& cu mare majoritate. Ortodoxiei, eu o mare liturghie so-din judetul Roman, zite Romanu,de argumente, trase un cutit de la brie ai lemnela pe care apor.tificat'oInpentru a fixa salarul iriginerului siamenint& pe tovaraa. Acesta, far& a mai persoana, cu mare pompà, ïnconju-a se confirma pe noi functionari nu-agtepta alta provocare, scoase un revolverCORPURILE LEGIUITOARE Manifestatie rat de soborul mitropolitanal Un- si dese foc... eel cu cu0.u1 r &orase mort Dupr proclamarea resultatulultot' mit' In cincelaria comitetului per- pe loc. colectivistii din intrunire aü plecat lagro-Vlahiei ; conlithurgisind cu P.manent. Asasinul a fost arestat aces& la dansul. S ENATUL S. L. L. Irrocentie Ploiesteanu si Ghe- El sustine c'a fost In legitima aparare. d. I. C. Bratianu acasa pentru a '1 feli-rasim x ssedtnla de la 27 Februarie 1889 cita . Colectivistii erat In numér deo Pitisteanu; hind asistatì de Un corespondent din Dorohoiü, alzia- suta. prea cuviosüle-lor ArchimandritiVa-rului focaanean Fratia, aduce urmatorul edinta se deschide la 21/2 ore sub pre- model de cumulard din Dorohoiü: aedentia d -lui general Florescu. P. lerian,,exarhul Monastirilor si Pimen 88 senator! fata. predicator al catedralei si al Cu punerea In cireulatie a liniei STIRI MARUNTE D. Vilner arata ca eri cu ocasia alegeret Institutului theologic, precum si deferate Leorda- Dorohoiü, directia ge- Parlamentul german se redeschide Mer-de la Creditul rural, d. Péucescua dat ci- un numeros cler dEservant. neral& a C &ilor fureta Romane a nu-curi 13 Martie s. n. la ora doué dupé a-tire une! sensori privata predata poatel Corul mitropolitan afost la înàl-mit ca medic al liniei pe d. doctormiaza. Intr'altele se va discuta memoriul$i ne ajuns& In mana adresantulul, tntrea- CRONICA privitor la prelungirea mica star! de ase-ba dar pe d. ministru de interne asupra timea acestei prea solemne dumne-Mihàileseu, care astà -zi mai ocupàdiu la Berlin, Stettin, Francfort, Hamburgmésurilor ce crede a lua pentru ca posta SE 'NTOARCE? NU SElNTORRCE ? zeesti slujbe sis'a distins mai cufunetiunile de: medic al spitaluluiai Leipzig. sé nu intercepteze corespondenta scriso- seam& laChsruvie sila Pre tinelocal, medic al ora,sului, medic al in rilor private. Cu pritejul anivers&rel incoronare! Se voteaza tmp&mêntenirea d -lui Co- Se 'ntoarce ? Nu se ' ntoarce ? te ltiudám, ce aü fost cantate într'unstitutului Baisota si medic veterinarsale, Papa a primit omagiile ambasadoru-dreanu roman din Basarabia, ramas& din Cine? Printul de Battenberg In Bulgaria? chip mares. tot la oral t? !! lui Frante' ai ale tnsarcinatulut de afacer1 aedirita treuct&. As I despre dênsul vici nu poate se ma` fie 0 mare multime de credinciosi din x ofrcloase al Rusiei. D. general Florescu presedinte, arata popor umplea biserica,dincare, Balul organisat de d -nele Craio- c&, d. ministru al justitiei fiind ocupat la vorba acum. El a pus Bulgaria la dosar $iam bagat de seamá eu mâhnire, cavene, sub presedentia d -nei G. An- Ziarul Unione,zice, ça se confirmaCamera, crede ca interpelarea d -lui M &r- î'af a bagat anima la stapän. stirea cum ça tentativele In privinta aran-zescu s'ar putea am&na pe maine. stràluceaü prin lips& asa zisele claseghelescu, in folosul participaril Ro-jamentului italo - francez aü eazut. D. Marzescu dealer& c& nu se opune la Regele Milan pe tronul Serbie''? A§1 Nid dirigirite. mâniei la Expositiunea dinParis, amânare tutru cat tine së al desvolte inter- despre dênsul nu mai poate fi vorba, caci a La sfêrsit, va avea loe, In mod irevocabil, Mer- Din Zanzibar se scrie, cal a Bagamoyopelarea fat& eu ministrul justitie!, tris&nu Arhimandritu Pimen a fost o lupta serioasa. ponte primi ziva de mâine Iliad ocupat, lasat coroana In máinele fiului set" Alexandru. a dat citire dupé Amvon cártel pas-curi 1/13 Martie. Germani' aü luat tnapol doué tunurl ce le rapisera Arabi!. cerand a se fixa o alta zi. Atunci, despre cine e vorba ? torale a I. P. S. Iosif alUngro-Vfa- Membrif comitetului National din D. Ministru al lucrarflor publice,a- Despre Asaki, doctorul Asaki (or ewer!hiei, cidreclerul si poporul romanBucuresti care doresc a onora acest Se semnaleaz& sosirl de trupe italienerata ca d. ministru al justitrei dupe ceva Elsi nu mai el este la ordinea zilel inprin careindeamn& a practica vir-bal cu pr: senta d tor,sent rugati la hotarele Elvetiel. asista la o parte din desbaterile de azi ale tutile evanghelice si a remane cre-a instiinta Biuroul, 11bis. strada Iii cautonul Tessin domneate omareCamerez asupra lege! agrare, sper& sé presa, In Camera, lafacultatea de medi- Mercur, si a se afta. Mercuri, d. a. laagitatie. poata veni tnca la Senat spie a sepune la cina,In Comisiunea budgetara, pretutin-dineiosi Bisaricei nationale si legei llaportul adus tn Reichstag constata dispositia d -lui M&rzescu. deni. stràmosesti. 4 ore la gara de Nord, spre a puteao createre tasemnata a emigrare! In A- D. U. Plesnila tai desvolta interpelarea Se ' ntoarce site nu se ntoarce ? Dupé esirea din bisricá, s'ati-pleca eu Fulgerul, care soseste la 8merica. asupra constructiunel tunelulut de la Bar- nut obic;nuita reeeptiune a serbáto-ore seara in Craiova. bogl ai cere ministrulul lucrarilor publice Agentia Havas pastrand o adänca tacere E se vor puteareîntoarce la Bu- a fixa cul se cuvine respunderea pentru In aceasta privinta, am alergat la ministerul rilor imp&rátesti, In saloanele pala- risipa fondurilor publice cu prilejul aces- tulul mitropolitan. eurest: a doua zi dimineata la 5 ore, te! iucr &r1. Cultelor siinstructiunei publice, am cerut eu trenul care sosestela 9ore In D. Ministru al lucrarilor publice de- se mi se dea oare care informatiuui asupra x INFORMATIUNi clar& ce. se alla in neplacuta positiune, ca Sâmbñt& seara M. S. Regele a a-capital&. plecarel ::i ai d. Plesnila a nu fi tu stare sé deaun i întoarcerel Doctorului Asaki, sistat la conferinta militara care a Mâine searii, Marti, deputatiirespuns precis Senatulul, tntru cat acta d -nu Secretar general a bine voit së'mi pueavut loc la clubul militar. acestel afaceri a gasit'o tutr'o stareeu to- la dispositie un voluminos dosar tn care am M. S. a convorbit apoi cu toti o- $i senatoril din majoritate, tul rudimentara ai incomplect&. fiteril presenti. sê întrunesc in saloaneleo- Ca:etul de sareint alacestel lucrar! a fost gasit toata corespondenta relativa la aceasta INT.NIPLARILE ZILEI incuviintat la 1881 de Slat ai data to in- afacere. x telului Broft. treprindere, a le caret urme surit impo- Publicul e rugat se la cunostiinta despre P.iimâine miercuri M.S. Regele DiN CAPITALA -- sibil de constatat d'o cam -datti din causa cate -va din aceste acte sise se pronunceva pleca la Bacu pentru a vizita in- Colectivilti lipsea ai a neregulel documeutelor privi - stalatia filtrelor pentru apa de corl- Accident Un soldat din batalionul al ailcelebraterio toare la aceasta lucrare. Cu toate acestea, singur daca Doctorul Asaki se ntoarce saú 3 -lea de W1161,or1 a c&zut alaltaerifar& victoria. a ortnduit o cercetare minutioas& ai spec& ducte ce sé aduce h Bucuresti. cunogtiinta. nu se 'ntoarce. D. Nicolae Fleva, calificat pâtlli. In curtnd a recoustitui acta afacerel, ctnd Eata -le : x Condus la spitalul Militar medici! aü va ti eu putinta a se face un report precis. D. Th. Rosetti presedintele corrsi-constatat c& dânsul fusese afros de apo- arum de ziarelecolectiviste de In sf&rait, tunelul este terminat, dar r). Telegrama D -rului Asaki catre Minister: plexie. dupé ce lei,presint& liul .ii de ministrii a fost primit azi Cleone eel nerusinat s'atmp_icat s'aclieltui 3,600 «Am plecat amatit, desgustat de persecu- de M S. Regele. Calcat de tren. Un cantonier de pe uncle vital la tr, +naeurl ce'I pun to nepu- lii. Ca se me Intorc cer se tì0 numit membru eri eu d. Ion Briltianu. tinta de serviciü; to cat spre a se pune x liuia feral& Bucurest!- Fetegtt a Post calcai tu circulatie e ite treb iota de lucrar! nuol consultant al armata[, se mi se Incredinteze Batalionul al 3 lea de vânatori ade o magin& ce venea pentru a tua un tren Implícarea s'a f;icuttnaiute de de marta. ce s'ar urca la cite-va sute de mil de let, un institut de hirurgie, se se schimbe deca- primit comunicaren cá va merge la adunarea societarilor cred:tului fun-peste cet cheituiti dej-i. Cea ce nu poate Sinaia se tin& garnizona pe tiu.pul Greti ranit la picior dansul a fost adus la sa Intrepriud & d'o cam data, pina ce nu va nul facultatei de medicina.» Spitalul Coltei. ciar tntr'o odae de la Banca Na-studia tu toate améuuutrmile afacerea. verei. D. l'lesnila, is act de declaratia mi- RespunsulMinisterulul : De la Oetombre viitor acelasi ba- Ars.Un copil de 5 an! anume Ghit&tionalll, fatá cu Eugenia Carada Nae jucAndu -se eu foculs'a ars tuLr'uni Cu ceì-l'alt.ï membri influenp nistrulu ; cum MO nu poate pricepe ca «Tonte cererile d -v sunt aprobare. Ve a §- talion va merge la Têrgoviste undemead ingrozilor, Aproape murind nenoro- alpe atru o lucrare de cate -va milioane sub teptam cu nerabdare.» va sts tot timpul ernei viitoare. citul copil a Post du, la spitalul de copi!. liartidului colectivist. guveruul trecut sé nu se fi tinutacte In D. Nicolao Fleva, vLzênd regula, 'ai amar& interpelarea. Juriul îrisareinatX eu examinarea DIN JUDETE pe d. Inenteid stnchide. 2). Telegrama D rulut Asaki catre Minister: Ion C. ßrxtianu, calificatde d-sa Se istudeu .ebtereproiectul de lege to «Cu anima Inegrita de necazuri, nu poteandidatilor ce s'aü presintat pentru Copal parasit. I.a.I9 cor., s'a g&sit privinta taxelor asurara spirtuoaselor. ocuparea cathedrei de istorie si geo-de dascalu Ion Dima, tri uga bisericel Pre- tu nenutndrato riuduri, de asasin, D. Witloer, combate legea pentru c&, consimti a me 'ntoarce daca nu me numiti cista din F cg ani zice Fratia, un copil mie impozitul se institue pe Nectar, cea ce 'I gratie de la scoila secundar& de fete de sex barBatesc. a mers tnaintea luisii-alutins inspector generalal armate' tnlocullui din Galati, a recomandat pe d-soara nedrept., intru cat, proprietaria de livezl Fotinodaca nu me alegett decan al facul- P.ilitla '1 -0 dat unel ferne! spre a -1 crea- 'Ana stâugls. D. I.ßrlítiauu, i-a vorfi obligati a plati impozitul aisand Nathalia C. Tulburi, studentá a Fa-te, $i tot -o -data a luat mésurt pentrua- tase+.» tntins mana deasemenea, si dupenu vor avea recolt&. Apoi, pentru c&se cultatpi de litere din Bucuresti, flarea p &rint!lor acelul copi!. aceasta desflinteaza prima de export,carea dat d-nil Flevasißrlttianurezultate folositoare din puntul devedere Respunsul Ministerulul : D. Toeilescu presedintele juriulu, Scarlatina la copi'.i itre copii lo- al economici generale pronuntând la sfàrsitul concursului cuitorilor din comuna Moviliza, din Putnas'aú sárutat. a tare! dyad avant, «Ateneul v'a deschis portile, Fotino e pus resultatul, a pronuritat un mie dis s'a ivit Scarlatina, iar in comunele, Nisto- D. 1. C.I3rlítiauucare vcdeaexportulul alcoourilor noastre; pentru In disponibilitate, Rämniceanu e trimis ca restl, Naruja, Paltin, Poiana, Patastl, Spul- fabricatiunea càrora, seconsuma o mare curs felicitând pe d-soara Tulburi,beru, V&suiu Colacu, Ticliirisu ai Heres-in d. Fleva un renegat retntors lacuantitate de cereale, ces'ar lepada alt medic de plasa. Sunteti mullumit ?» zicêrldu'i cá juriul a constatat eu trau, exista Variola. matca sa, i-a spus c6. de acum ln-minterl. Cere dar a se respingeluarea In considerare a lege! (strigatea, a, a 1)

EPOCA 28 FEBRUARIE :3

D-nu P. S. Aurelian, vorbeste pentru Se stspendé sedinta luarea in consideratiea legei si combate spre a cerceta co- mitetu delega4ilor amendamentelepro- legrame! tmpëratului AustrieIentrecuri in alb date tutulor colectivis- argumenLatia d-lut Wilner, tntru cal im- puse. maresalul Moltke. Impêratulfelicité pa positul pe hectar a fost cerut chiarde mareaal si in numele armatei tilor din tara, e lesne së alegipe MARELE CIRO SIDOLI Camera lrecul&. De asemenea tmpértaseste La iedeschidere, d. Apostoleanu,anun- austriace parerile d-lui ministru al fìnantelor t& casa primit de comitetamendamentul exprima dorlota, ca provedintasedd. I. Bratianu si Chitu. STRADA POLITIEI No. 7 asu-d lui Urseanu, priacare comisia de exa-'I pAstreze multavrem langa su- pra primelor de export. Oratorul cu com-kiinare a cererilor se fie patenta-i recunoscut& sustiue legea si din compuse din trelveranul sëü, dragul sizredincios X ASTA -SEARA LA ORELE S PRECIS punctul de vedere al tncuragiere] culturelpersoane. Comisia delega4ilora hot&rlt ca aliat, pentru salutea;nperiuluí bcr- D. C. Costovici, prevedintele tri- prunilor, care este un copac de aur aceasta a treta persoana sé fieun proprie -man. BRILANTA SERATA DE MODA pen tar din cot 20 mal greüimpusl din judet, bunalulul de Dâmbovita, tsta dat tru tara noastr&, act in lipsa lut, tntreagaales de minister. regiune a colinelor muntoase ar ticu cm- demisiunea din acea functiune. tut nel'ructivabila, iar actualmente,rmpe Cele l'alte amendamente s'aü respins. ANTISEMITISMUL IN AUSTRIA Demisiunea sa a fost prümita. MARTI 30 FEBRUARIE invazia filoxeret prunu a devenit rrovi- D. N. Voinov ia cuvêntul indiscutia generala. D -sa zite c& intelegea se intelege clential pentru podgoril, putêndu-tcul-sa se inteleaga numirea unul (Prin fir telegrafic) MARE REPRESENTATIUNE tiva numat Cu dênsulterenurilf viilor taran din pro - pustiite. cet mai greü impusr, iarnu s& se amestece Viena, 10 Martie. U Intrunire a Pentru detentori) de titlurl Cu concursul tuturor artistilor si artis- Apol, perceptiunea pe grade aci proprietaria mar], cari demulte ori principalilor cetateni din Viens,dupevizorilaletrnprumutululde leItelor cele mai renumite ale trupeicu u c se luluaü interese contraril s&tenilor. D-sa ceremal multe discursuri, mai noué pantomin&. cueste, era cu toluvexatorie mal cu aceasta modificare. cu seam&32.500.000, domiciliati to judete, seam& pentru sutele de milde midpro- ale vice- presedintelui camerei, d.Slu- prietarl tuicart,care merita toata pro- (Scdinta urmeaza). meky si rectorului universitatiid -nu care ar dari sd fatade pe acum In curênd sosirea nouilor articii adeve- tectiunea legiuitorului, Guess, a adoptat o resolutiune rat& specialitate excentrica pria legea ce se acord& In con-vdremintele' ulterioare sprea'si de fat& pentruca,impo- tra uneltirilor vatamatoare aleparti-libera tu mod definitiv titlurilece zitu pe ltectare mal putinv&t&m&tor tui- dulul antisemitic. LA CAINELE NEGRU carilor. Roaga dectSPnatrl se ia in con- Intrunirea Indemne pe toti alegdtoriiposed&, ministrul de financea dat siderare legea (aplause). DEPESIdin Viena se se inteleaga llagasinul de Drogue, Coloniale Legea se ia tu considetare. pentru ale -instructiuni casierielor generale de si Delicatese Se procede la votarea,e articole. gerile viitoare comunale. judeteaprimiasemenea vërsa- Art. 1 se primeste. 0 INTERPELARE minte, cu tncepere de azi 27 Fe- La art. 2 se urmeazi3o lung& d:scutiune RECHEMAREA DUCELUI D'AUMALE la care iaü parte dd. D. Fleva, M.Gherma- (Prin fir telegrafic) bruarie, tu toate zilelede lucru,ION TETZU ni, dr. Frumusanu. P. Gradisteanu, H. (Prin fir telegr.) Racot& ect. Paris, 9 Martie. (Cameradeputati- de la orele 11 a. m., pâta i la 3p. m. Succesorul lui GERSABEK- OVESSA lor). D. Pelletan interpeleazaguvernul Paris, 10 Martie. Se admite un amsndament al acestuiaIn privinta decretulul Ziarele aprobä in Vërsamintele se pot fare de la Samênta de Trifot adeverat de Lu- din urma si articolíle 2 se primeste. care autoriseazageneral rechemarea ducelul d'Aumale.aceasta data tnainte, la casierielecerna specia tea mal productiva si cea La ora 5 sedinta;e ridica. pe Ducele de Aumale se se Intoarca InNumai cate -va ziare blameazaaceasta mal resitent&, asemenea sementi de Francia. mesura. generale In judete, cat si la casie- D. Constans, ministru de interne, ria centrala larba pentru nutretul vitelor si respunde ca ministerul accepta a ministerului do fi- infrumusetarea graclinelor CAMERA rëspun- S U A K I M U L nante, tu moneda deaur sad tu . edinla de 27 Februarie 1889 derea acestel decisiunipe care o crede Reusita ai productiunea garantatá demné de un guvern republican. El bilete de banca;tu acest din ur- La ora i 1/4 Fedinta (Pria fir telegrafic) A P E M I N E IR A L E se deschide su pre- n'a Inteles ca face un act politic,ci un ma cas se va pl .ti un agio deunu sidenti& d -lui lariu Isvoranu,find pre-act de dreptete si de echitate. Constantinopol, 10 Martie. (Via din toate sursele indigene si streine zentl 103 dd. leputatt. Ordinea de zi pura si simply cerutaVarna).Se asigura ca Sir Whitea de-la suta. Comande e /ectuez in Nata Romdnia Se fac obtciiuite formalitacl. de minister este primitacu o mareclarat de curênd Portit ca Engliteranu D. M. Ghermani, ministrul de finance,majoritate. poate se desarte Suakimula carui o- depune urmitoarele 3 proecte delega : cupare e trebuincioasa pentru pacifi- ORA 6 1/ 2 i). Pentru modificarea sistemuluinos - DE INCHIRIAT tru monetar, carea Suadanului. SPORIREA FL2TEI AMERICANE 2). Pente' transfomarea tnaur al sto - NOUL MINISTER de la 23 Aprilie 1889 culut Bantel Nationale si D. BISMARCK Si SERBIA 3 . Pent'u modificarea mal multor dis (Prin fir telegrafic) (Prin fir telegrafic) Casa din Str. Umbrei 4, (Calea pozitit dit legea de la18 Aprilie 1880 in Roma, 9 Martie. Regele a semnat Waschington, 11 Martie. Se asi-Victoriei 82), doue- spre -zece o- privintainftiut &rei Bancel Nationale. decretul care numeste pe nouil mi- (Prin fir telegr.) gira ca d. Tracuy ministrul marine! ardâl, gaz, parquet, sobe de por D. C. d. Dobreseu, se pl&ugeça s&te- Londra, 11 Martie. - nii nu lot intra In Curtea nistri. Acestia vor depune jurëmêntul Coresponden-fi declarat c& guveruut se gândeste 'n-celan, apa. Camerei. (Sgo- asta sears. tul ziarului Standardt din Vienacomen -tr'un mod serios se sporiascé flota. A se adresa Str. Pitar -llosu 5. mot). tand optimisul afectat de oficiosul D. C G. Vernescu, citesteo propunere Solutiunea crizel satisface opiniunea din publica din Italia. Berlin In privinta Serbie! conchidezi- asupric&reia se admire urgenta. cand ca d. de Bismarck se pregateste D. Negoescu, Intreab&, dacecomunele (Serviciü special) a vor nel rnentitie obligatia dea exploata juca din noü rolul de samsar onest. TABLOU ele ieniturtle eomuuale. Boma, 10 Martie.Gazeta Oficiala de numerile obligafiunelor de Stat 5 0/0 C. F. R. Comers.Schuldverschreibungen I) Caton Lecca, adreseaz& urm&toarelepublieä compunerea nouluï minister. elite la sorti la tragerea din 17 Februarie, 1 Martie 1889 intarpel &ri : Riforma consacra nouluï cabinet 'ntreb pe d. ministru de fanante: Valoare nominala Lei 1,203,000 1). Dac& comisarulgu vernulut de pe l &n- un articol simpatie. ULTIME IN1 ORIATftNI 1& prima societate de Credit funciarrural Direc(ia generala a politicel cabi- 47231 80532 82034 84104 85566 87515 8966291705 93938 .si exercita In adevér drepturile sidato - nelului este, ca íci in trecut, liberiate 4723280552 82062 84188 85567 87517 896699177294018 riile sale. Afli'tm ca d.N. Flevas'a tor- 4723380600 si ordine înauntru, pace demna sia- 8.2105 8421685568 87544 8967391800 94165 2). Dac& d -sa trimite din trel Intrel lunt pacat si cu d. Radu Mihal. 4723480684 82115 84274 85585 87578 89727 91804 94179 un raport detaliat despre mersulut acestel vantagioasä in a farm. 47235 80693 82133 84275 87579 89785 societ&tt. 85662 91833 94205 47236 8070282137 84278 85758 87661 89800 9187694216 3). Dac& comisarul guvernuluia protes - D. N. Blaramberg exprimaazi 47237 80708 82202 tat contra cale&rel statulelor dec .tre di- DIN SERBIA 84283 85787 87763 89836 9194994236 rectiunea sus -zisei societ&tt,statutele tntr'.un cerc de deputati,laCa- 4723880726 82282 84311 85833 87771 89932 9209794256 ca- 47239 80728 re cer ça tntre Adunare& generala a Socie- (Prin fir telegr.) mera, indignatiunea sa pentru tm- 82340 84333 8584587795 89944 92115 94301 tate] si tntre convocarese treaca 60 z le; pacai ea d -lui Fleva cu colectivistii 47240 80746 82342 84334 8587587857 90056 92190 94320 4). Dace stie c& chiar in Adunarea de erl, Viena, 9 Martie. Noua Presa Libera 47811 80753 823448434586091 87981 90057 92198 94322 da si aceasta calcare de statutea fost re-declara ca stirile care anunt,A reintoar-pe care of mai mult caori -care 47812 80785 82385 8435386156 87917. 90061 92226 94339 levata, totusl comisarul guvernulut n'acerea regine! Natalia in Serbia sire- 4781380800 82392 protestat. chemarea ex- mitropolituluiMihail,stintaltul 11 a Carat tu noroiú. 84377 86174 87983 90064 92262 94490 47814 80836 82405 8438g 86181 88031 90117 9227394538 D. Gr. Peucescu adreseaz&o interpe-farA temeiú; dar ca sunt caracteristice. 47815 80946 82661 lare In acelas sens. Belgrad, 9 Martie.-- Indata dupe ab- Primim din sorgente sigurì, de la 84394 8619088034 90119 92283 94542 D. N. Blaramberg se asociaz& la ambele 47816 80955 82691 84423 86223 8808390168 92297 94546 dicarea sa, regele Milan a adresat im-Belgrad urmatoarele $tirï 47817 80965 82752 84465 8627088174 90259 92404 interpelart. peratulul Frantz -I,. st-f, o telegramére- 94626 D. Ministru de finance roag&pe biroü inainte deabdicareaRegelul 47818 81009 8275584473 86436 88179 90290 92412 95638 sé conexeze interpel&rile si sé hot&rasca digiata in termeni foarte céldurosisi 47819 81066 82815 8447686438 88194 90294 92557 94640 o singur& zi pentru desvoltarea lor. prin care manifesteaza via expresiuneMilan Regentii aú dat la Berlin 47820 81142 82863 a simtimintelor sale de gratitudine pen- si 84483 86453 88222 90359 92568 94706 D. C. C. Dobrescu se pl&nge c&ser- Viena asigurari formaleprivitoare 48531 81183 82876 84486 86488 8824990361 92610 94712 gentil nu permit teranilor se vina la Ca-tra amicitia ce Imperatul a dovedit-o 48532 81215 82916 84590 mer&. tot -d'a -una regelui si Serbie!, rugêndla politica esterna. 86640 8828990367 92686 94720 48533 81308 82941 84614 86647 88336 90450 92762 94754 D. 1. Nadejde anunta o interpelare In In acelas timp pe Impëratulse con- Regele Milan a cerutd -lui Ris- 48534 81310 acest& privinta. serve In viitor aceleasi simtiminte de 82977 8465786665 88347 90493 93001 94791 D. I. T. Dimitriu adreseaz& o interpe- tisi, ca së s.: angajeze d'anu lisa 48535 8133583980 8468386679 88349 90534 93032 94821 buna- vointa In privinta tênaruluirege 48536 lare d -lor ministri al ,justitiel si de interne, si a natiunii Sêrbesti. pe Regina Natalia d'ase tntoarce 81342 83231 84692 86691 88362 90560 9304394860 auume : ce mésurt aü luatI3ontra socialis- 4853781345 83369 84756 86751 8843490589 93071 94890 In rêspunsul sêü, Imperatula dat toto Serbia. D. Risticia declarat ca 48538 tilor, care insulta Camera si o face sé 'sltermenil cei mai simpatici asigurarile 81354 83324 84760 86781 88475 9063093077 94966 piard& Limpul cu interpel&rl far& impor- va facetotce 'ï va fi pria pu- 48539 81439 83328 84785 8676588485 90646 93106 94989 tant& ? cerute to privinta regelul sia Serbie!. 48540 81449 8340384804 86832 Se voteaz& un credit de 12,000 lel pentru tinta pentru a tmpiedica tutoarce- 88562 9077993126 95068 48551 81501 83440 84870 86988 88580 90941 93128 95077 plata diurnelor d -lor deputati. rea Regine), dar cí nu poate lua 48552 81507 sedinta se suspend& pentru zece minute. DIN AUSTRIA 83476 84957 87038 88855 91065 93147 95106 La orele 3 sedinta se redeschide. angajamente formale lo aceasta pri- 48553 8151283492 84987 8706288863 910829315695162 Se voteaz& mal multe cre dite. (Prin fir telegrafic) Vinta. 48554 8154783506 85051 87069 8886991084 93170 95182 D. Tache lonescu, depune un proect 48555 81570 83522 85068 87080 8888791124 93237 95184 de lege pentru construirea unut palat de Viena, 9 Martie.Camera discu'-ênd Regele Milan pleat&InEgipet 48556 81580 8353885101 87090 8889791144 93240 95271 justifie la Craiova ande se se instaleze tri- fondante puse la dispositia ministe-si tu Siria, undova petrece cat -va 48557 81584 8354485128 87118 8899091181 93255 95329 bunalul si Curtea de apel. rutaf, d. Pichler (germen) imputagu- timp. 48558 81619 8363385219 87146 89008 91189 93263 95349 D. Alexandra Lahovnri, roage. pevernulut ca sfarama unitatea Statului. 48559 8163983637 85261 87188 89012 9120293332 d -nit deputati se lase de -o parte petitiu-EI zite ca nu trebue se 95564 nilesi propunerile personale pentru a se puna In jot 48560 81652 83647 85322 87216 89053 9128193368 95594 se ocupa de legea ce este de zece zitepatriotismul unu! popor atat detre- Pentru a 'siputea chue -va da 80107 81714 83674 85330 87224 89181 91408 93510 95665 tn diseutie; una din legalecele mal im- dincies ca poporul Germano- Austriac.seamä cat de tnsemuata a fost abs- 80124 81729 83676 85333 87243 89210 9140993529 9576 portante ce s'ail presintat in aceast& sesiu- D. Taaffe declare ca guvernulpune 80140 81753 8375385341 87281 89374 9142093581 95788 ne. D -sa face apel la patriotismul d -lor de-tosta buna- vointa sa pentrua face setentiuneasocietarilorcreclituluï fun- 80310 81770 8375685368 87291 89458 91556 93631 95806 putati spre a'st da silinta sé sfârseasc&domneasca dreptul si egaliteteael speraciar care n'ail vrut se" votezepen- 80370 81803 83821 85372 87316 89498 9158293750 95815 chiar In sépteme.na aceasta eu aceast& le-ca va aduce o intelegere intrepopoa- 80371 8187283886 85375 87342 89507 9163793758 95833 ge. (Apla.uze). role monarhiei (aplause). tru d. I. Bratianu, .trebue së ditm 8039281912 Se a,lunge la ordinea zilel. 83894 85379 87346 89527 91663 93751 95844 Germani! Austriaci, precum sicele- urmiitoarele deslu$iri : 80400 81916 83931 85380 87347 89538 91677 9385895855 D. G. Apostoleanu, d& seama despre 80432 deliber&rile comitetului delega4ilor asupral'alte popoare aú verset sêngele for Printul Dim. Ghica a declarat 81919 83936 85424 87384 89558 91692 9388495864 amendamentelor propuse la art. 16, deve-pentru impêratul si imperiul ;el '1 vorsedinta deschisa de oare -ceeran 80516 81950 83954 85506 87486 89619 91698 9389995892 nit 17. versa cu bucurie si In viitor( aplause 80531 81991 84036 8556587507 89659 D. Al. Lahovari, ministrul domeniilor,vii). represintatep actiuni to valoarea de d& explicatiunl categoriceasupra amen - Fondurile cerute 5'aú votatcu 13836 milioane. 150 obligafiuni a 2000 lei damentului admis de comitetul dalegati- voturi contra 129. lor aceasta in stop d'anu i se da alt& in- D.I. C. Bratianu tutruuind 2963 50151/5 53726/so57031/5 61576/8e65926/30 69611/15 73021/5 76206/10 terpretare. Sunt de vénzare 1,500,000 hec- voturl, a avut pentru d -sa 14 mi- 50266/7054341/5 57191/5 61721/5 66076/so69746/5o 73031/5 76231/5 tare din care trebue sé se scaz& si pa- SCOLI ITALIANE IN TURCIA 50491/5 54381/5 mênturl nearabile, mlastine, etc. lioane si jumëtate,iarsocietari) 57486/90 62031/5 66511/5 70351/5 73086/so 76341/5 Din a- 50876/80 54451/5 58021/5 62226/so66861/5 70531/5 73371/5 76346/50 cest pamênt se va vinde mal tntâ.iü téra- (Prin fir telegr.) represintand 21de milioanedin 50881/85 54626/30 nilor care nu aü de toc,pe urm& daca 58746/5o62301/5 67011/5 70586/9073451/5 76431/5 p&mêutul va prisosi atunci seva vinde Roma, to Mr.rtie. Se stie ca de cand36 s'ail abtiuut. 50911/15 54751/5 59011/5 62751/5 67126/3070606/ío73646/50 76516/so si acelora care ail mat putin de 5 hectare.Italia s'a apucat se stabileasca scoale 51296/3oo 54936/4059071/5 62776/so67136/4o 70641/1573691/5 76926/so 51576/8o55426/30 Aceasta este o fecultate ce se d& gu-nationale italienesti In diferiteleorase Mdine vom (publica expunerea de 59131/5 62841/5 67456/6o70661/15 73871/5 76941/5 vernulul. din Turcia, intampiné numeroasegreu- 51656/6055781/5 59376/80 63i46/so67466/70 70966/70 74121/5 77471/5 D. ministro repet& declaratia sa c& nu téti din partea autoritatilor torcesti. motive a d lui Maiorescu care lnso-51741/5 55826/3059621/5 64006 /10 67461/5 71161/5 74271/5 77596/5oo trebue sé se surpriuz& camera cu un a- D. Crispi a'remis la 3 Martie lui Fo-feste proiectul de lepe pentru reforma 51826/3055876/80 59671/5 65091/5 67976/8071411/5 74561/5 77636/ioo mendament c &ruta is'ar da si alt& inter- 51921/45 tiades -Pasa o nota care semnaleaza uninvëF amêntuluï public,P , proiectP care va 56336/40 60601/5 65196/200 67986/9071601/5 74986/90 78466/700 pretare. D -sa este categoric caci nu voeste 51956/60 sé so dea lot 13 apetiturl ce nu pot fi sa- incident gray int&mplat la Alep andefi depus zilele acestea pe biuroul Se- 56356/6060306/ío 65216/2068051/5 71611/5 74996/7500078496/5 tisfacate niel sé se starneasc& de aci de- mai multe lAzi adresate consulului ita-natulul. 52021/5 56381/5 60841/5 65296/800 68301/5 72166/7075131/5 78861/50 sordine si turbur &rl. lien furs confiscate de vama, subpre- 52056/60 56621/5 60941/5 65416/20 68531/s 72311/5 75466/70 79666/7 Se cere tnchiderea discutiet. text ca aceste tez! trebuiatï sécontiné 52571/5 56741/5 61036/40 65491/5 68816/4072451/5 75556/60 79751/50 Se pune la vot articolul16 devenit 17 acolare. D. Crispi semnaleazä pe Ili curênd va apare tn Monito- 53081/5 56831/5 61061/5 45656/6068861/5 72611/5 75621/5 79966/7 cu insemnate moditicart facule de comi-langu aceasta, ca din ordinul guverna-?ul Oficial o mare mistare jude- 53306/10 568861/5 61176/80 65701/5 69066//072676/80 75711/5 tetul delegatilursila care a aderat sitoru u! Alepuluv, ulemalele fac predica 53486/9056940/5o61301/5 65836/4069081/5 72786/90 75901/5 guvernul. in giemi] tn contra acoalelor italienesticatoreasca. Acest artico) e admis cu unauimitate. si c3 aceste predici constitue o primej- 120 obligatiuni a 5000 lei Se pune In discutie art. 17 devenit 18. die serioasé pentru consulatul italian Putem afirma lucru urmator pri- D. Dobreseu are cuvêntul. 1061/7o 7901 /ío 13011 /43 19421/3025031/4e 30191/ coo35811/to 44141/5o D. C. Dobrescu, depune si sustine unsi personslul scoalelor. 1561 /70 7961 /7013361 /70 D. Crispi conchide curênd ea Poartavitor la faimoasa alegeredeeri 19431/4025181/90 30511/4036521/30 45081 /90 amendament prin care sé se scuteasca de 1721/30 8601/to13371/8o 19741/5o25351/60 31501/ io37191/200 se ia mdsuri pentru a remedia la a-de la creditul funciar Roman. 2971/so 45121/30 taxa de turegistrare si de timbre terani 8961/7013871/80 19841/5025501/ío32111/ so37981/90 46481/90 caro iato loturt de 5 hectare. ceasta situatiuse si se recheme pe gu- Dupë mal multe invitatiuni fa- 3081 /90 9801 /to13941/5o D. 1. Nadejde, depune un altul priavt'rnatorul Alepului la respectul datorit 21071/8025621 /3o 32331 / 4038201 /to 46921 /3o cute de d:rectortilsocietatel cre- 3831/4o 10081/9014121/30 21681/9025781 /so 32371/ so38381/90 49271/80 care In casal and nu s'ar primi amenda- Italiei, iar daca nu, Italia ar fisilice se 3901/to 10381 /soi4251/60 mental d -lut Dobrescu sitéraniitirfi o- lucre.ze In chipul col mal conform inte-ditulul funciar vëduvelor, eleau 21761 /7026261 /70 32471 / 8o39181 /90 49371 /80 bligati se plateasca acele 3981/90 10921/áo14441/5o 21961/7026391/40o32761/7o39391/400 taxe, se Ii se a-reselor sale. trimis d -lui Dimitrie Sturdza toate 4221/30 49491/500 corde vota dea piati aceste taxe in rate, 10951/6014731/40 2.2351/6027121/50 32801/ to39571 /go adundedu -se la t'atelepentru Ornent. pror'urele lor, ast -fel cala alege-5181/90 11321/3015011/4o 22411/4027631/40 32891/ coo 39751/60 D. Valerian-Ursianu,propane si d -sa 5391 /40011381/9015371/80 un amendament egre FRANTZ IOSEF SI MOLTKE rea de eri creditul funciar Roman 22881/9028101/70 33351/ 6039861/70 a se schimba comi- 568!/90 11801 /to16631/40 23311/to28951/80 33441/5o41421/30 sia tnsarcinat& cu examinareacererilor (Serviciü special) a dispus de 300 procuriin 6181/90 12091/100 17581/90 23451/-60 de liement, cite!ast -Tel cum e compus& 29231/4034011/2043231/4o alb. 6901/10 12431/4018051/G0 23501/1029331/4034061/ 7043421/30 prin lege din primar si delegatulminis- Berlin, 10 Martie, seara. Gazeta 7061 /70 terulul ea nu presinta destule garantit. Gerutanici de Nord public& textul te- Se tntelege sigui cí eu 300pro- 12721 /300 18291 /60 24271/5o29451//034411/20 43831 /4o 753i/40 12781/8018291/30 24281/5030021/3034941/5044021/30

4 EPOCA -- 28 FEBRUARIE b71111111b.

CASA DE SCHIMB 613 .... . , '-- CASA DE SCHIMB 805 . MOSCU NACHMIAS No. 8, in palatul Principete Dimmtrie (Mika M. Sir. Lipscani, in facia noei clade Bancei Nationale FERMO FABRICpF m aUGSBJ;C' (Dacca- Bonldnial Strada Lipscani, :do. 23 !á4 sl Cumpbrk si vinde efecte publice ai face on -ce IN AUGSBURG (G1.RNIANIA) Societate pe actiunl de la 1 Decembre 1ü75 'arppera sivinde efecte publice si face Fondata tn anul 1840 schimb de wonezi or-ce scl5imb de monezi Bucuresti Mashie de tipar cu i cilirtdru Masine de Pachetat si de Satinat Cursul pe :ma de 7 Februarie 1888 Masine dF tipar cu 2 cilindre Elcvatoare pentru eaifi,l. cu mat multe ataje .!r,ns,r_Y.. -,.ee-°':.fwas+a.»e.s. Qurslts 1 Bucurest.i Masine de tipar pentru a tipAri de o data cu ,2Instalatiuni d., Transmisiuni de I Camp. Vinds .27 Februarie 1889 culori Masi.ne cu Aburi si de 4 Renta amortisabila 83 83% Masine de tipar cu cilindru funct¿ön5nd Turbine 0 stenia amurtisabila 97 98% ..:,111..,®..,.__,.-,. ,. ,.,.. _ ,.. u ..- : . :'z.,xì4Hr,rnv 6 romàna perpetua 97% 3e1r, Cump.l Vend. Masine de t: par gird cilindru ) PEOAL 6 ibligatiuni de stat [Conv.rur.] 100 100 3/4 `: 0/0 Renta amortisabila 58 3 8 b8 s/4 instalatiune Cu mecanismul cilinllric at cernelei pentru masini simple si masini pentru imprimat a 2 eulori 5 Municipale 673( 87 3j4 5 0/0 Renta perpetua 98 1 299 tor., Casai pens. [300 L.) 240 243 6 0/0 Oblig. de Etat 100 i 2 10t' 314 Sersurlfunciare rurale 1043f tub 6 0/0 Oblig. de st. drum de fer MASINE DE TIPAR ROTATIVE 6 96 3/4 37 jl 7 0;0 Saris. fune. rurale 104 112 105 pentrlt a tin'tri Ziare, Brosuri, Ilustratiuni, si pentra a tipari de o-data cudoue sat cu mai multe culori. Cu Apa- 6% urbane 1u4lá t04 3/4 5 010 Scris. func. rurale 66 7,897 1/4 6 6 101 109 7 010 Seria. fune. urbane rate de f ltuit du0 cea noua con-tructiunN en titva si Cu cutite de fltItu t rotative. b ,, 94% 96 i'4 .i0412 5 lari 82% 83 6/0 Scris func urbane ta 103 TlaiiYissirlelP npastre stint de constructiune cea mai solida; permit col mai mare tiragiu avand tot-o data o Actiuni Banc. National.' 986 9!: R 0 Scris. !uric. urbane 94 ( 94 1/2 functionare sigura si fara sgomot. 3 % Losuri ,nneatt cu prime 73% 74 Urbane5 0/0 Iasi 82 ß2 112 Am Puruisat uatta la l' nn .rii, 1889: 3150 Masine de tipar dintre care 7 Masine pentru Imprimeria Statului In Losuri cu prim, Ernie. 1888 13 14 5 0/0 Imprumutul comunal Losuri crocea r4aeahana 28 30 87 1/287 3/4 25 Oblig. Casei pens (lei i0 dob.) 250 1260 Bucurestí, st un m re numer la cete mai insemnate Stabtlimente typogratice In Romania. crocea rosie astriaca Cu primo 87 crucea rosie btgara cu prime 40 44 Irûprumutul cu premie 50 60 Representanti pentru Româniadd. KUFESCH & SIEGENS, BUCURESTI STR. SiVIARDAN 53 Losuri basilica Uo,iban /G 13 Actiuni bancei nation. 990 1n00 (Romania cuprime 50 54 Actiuni Dacia- Romania 275 280 Tot d'odata mat pnt'm procura si diferite alte Masine de tipo - litografie si de legat carti i r »cum si cerne:3la Im. ça prime Bac.iZ0 lei] 50 ib Nationala 260 270 Aur contraarginisa,balaie ao tro Constructiuni si culori de tipar, Cleiu si ori ce alte utens!lie pentru Tipografie din f bricele cele m i renumite. FioriniWal. Anstrlat 210 212 140 ' 150 rci germane Argint contra our 3/4 j SY4 126 KUBESCH et SIEGENS Bancnote francese 100 100% Fiorini austriaci 210 italiane 100 Tendinta fermis Rubia hdrtie 270 275 skilaNSFI_ NB. Curant este socotit 1.ant EFORI A. PENTRU SESONUL ACTUAL A SOSIT BISERICEI KIIETMESCO URMATOARELE PREPARATE COMPUSE DE INCALTMINTE FARMACISTUL La 15 Martie anul curent, , DE FRANZ HULLA SI C. LETZTERGROSCHEN 111 11. AC/ SILL 1I'IItIDIUL FOUJIT x llUtUtiES'l'1 se va tine licitatie la orele 4 WI. I T I E; IV y' ' p. m. in Cancelaria Eforiei din BUZEU- Curtea Bisericei Kretzulescu, Lt ADE1'ItiATA STET ALBIS ti t1A precum si la primaria Comu- Se gáseste In Bucuresti la d. Marin Ionescu frizer, hotel Union strada Strada Selari No. 9 Strada selari No. Acadcmiei, precura si la principalele magasinuri din Romania. 9 nei Dudu plasa Serbanesti ju- Apa dantrifrice Prafuri albe si rose di dinti detul Oltu pentru darea in ta- are proprietatea de a tutSri gingiile,are proprietatea de a tntári gngÜle si ere a padurei cu zavoaie dupe face se dispara rogata glugiilor si san- face se straluceasca danti'. Cutia 50 ÿ gerarea lor. Intretine curatenia si laceban), 1 leu, 2,50. mosia Plaviceni din zisa lo- se dispara plaira $i mirosul gurel; ase- '.G . . . menea se recoman tà ca gargara pentru a calitate. Apa de (hinina `1 >4 durere de gat, anghin8 si intlamatiu-curata si tmpedica caderea partlu). -- Soson galosi, de pele, de Doritorii pot vedea condi- nile gurel. Sticht costa uu lea. Flaconul 1.50. cauciuc pentru barbati, Bocanci Englezesti veri - tiile dame de lei 9.75 sï. 9. tabile pentru barbati lei si planul in Cancelaria Pomada de Chinina Pudra Virginia 43. 4.2, lo. Eforiei in toate zilele de lucru impedita caderea par unit si'I face senu cunt /ne nici o subslanta vatamattare Peutru bacili 5, 6, 7, S. crease$. Borcanul 3 lei. pentru facia si dantura, adita sarardt de de la or ele 1, pâna la 5 p. m. pinmb, mercur, dupe cum sunt preparzte i Pomada Virginea aproape Coate pudrele. Este racoritoa.e. p Borcanul 1 lea Albestesi infrnmusetcza facia. Pretul31. DE 11CHIRIAT SI DE VE\Z IREtea dn ROGASE NOTA RINE Bulevardul Elisabeta No. 12. In parte sail In total. Cosmetic Virginea Pasta pentru dinti Ghete dc vacs dc Ver- Borcanul 1 len are proprietatea a albi si a reda luclut matia,fasoaue englezesti V' sulba7 smatului dintilor. Culla 2 lei. si chinezesti de lei 10,STRADA Sl', AM 9 hdaeta, danesi copal UNT[h ?¿Ip ONEST Si MUNCITOR cauta un i1, 12. LA de lei 5.75 Ni 5. Uí1 1111111 post de tngrijitorde morie. A se Coldcream Virginia adresa la d. Heinrich Taitsch, strada Buzesti- curatà pistruele si cosh, Iumoae si in- Pudra antisudorica for No. 64. 1109 frumuseteaza tenul_ Borcanul 1 lea.aceasta pudra are proprietetad'a mic- ADEVARATA STEAOA ALBASTRA sore nadu$eala picioarelor $i a nimici i027 Cu stima, D. i1ESCHELSOHN Eau de Cologne Virginia uritul miros produs de asudeala. Cutia iDE 19CHIRilT SI DE VENZIRE dinsiire. triplu destilat 2 lei flaconul 1 lea 50 ban!. \Clemente' No. 2i. A se adresa Calea Doroban-

. . ' . . . . LgagnrIr'..R. ..ri: .;'` [email protected] ., . . ^r? .- .-+. , s,:s cr-ra Sir T':!.. 77: tilor, 2% de la orele 12 pana la 2. MNIDE -C,.HÿeLrigtln-pí:Ydmirazattj sm96.T t in L'Lii:a:3.':'V [tii.2piFi43LOCIf.LY.

4++1]115:i70Y:Sí1Y'r...xm.IATZ..:...-.<=12'Y.`.i:-.L:L.Z^l'.:.+".^_IT" .::.4.7-V°.CÆ.7 BIROE L DEPOUL STRADA SMARDA N. 8 STR. STIRBEIVODA N. 6 ..seme: 4,..,.irnerr T _.-..ac.e,lizaamilo. STAADECKER BUCUR ESCI MORI SIMPLE DUBLE SI TRIPLE pe postament do fer din fabrica it VS:*11 offeev si pe postament de lemn din fabrica CLAYTON SCHUTTLEWORTH cu pietre frantuzesti de 36 si 42 jcluri

LOCOMOBILE SI BATOZE DE TREERAT PIETRE DE MO.4R% FRANTRI SCI Sistemul cu 2 fusuri turbate si acel cu miscare exentrica, ambele pre - DIN vezute cu noul aparat de scuturat cu furci. LA FERTÉ SOUS JUNARRE 'Mi permit a atrage atentiunea onor. agricultori asupra noilor Loco - formate din 5 -6 bucati Intregi de la periferia mobile si Batoze de treerat din fabrica pana la mijloci _R USTON PROCTOR & C ° LINCOLN Toate dimensiunile segasesc in de- care sunt din nou perfectionate si prevezute cu noi modificaci practice positul ineu Aceste masini vor f3 expose is vedere de is 1 Ft bruarie viitor la Depositul meu din Strada Bibescu -Voda 6, si la Sucursala mea in Braila, Strada Bulevardul uza, 114. Do>tnnii amatori de masini 171u.stoii Proctor sent rogati a -ani W. STAADECKER Bucuresti.Str. Smûrdan, etransmite f e c ua la comandeletinzp. d- n.ealor mai din vreme spre a le putea

¿i : ,1 . . . ;05r1 .;'' . . 7. ;1CY ;.. ':v..

,-..aá..l,.,:.,f k.1!":;ili' , DE ARF_ADAT REDESCHIDEREA MAGASIN DE LINGERIE LA ORA S ß.1L VIENA IIOTELOLOI MERCIR ..vo.mfo,eew 7am._.w i MOSIA RACOVITZA Ca1.11ictorit NAtituis-ets-visde Districtul Romanari, 20 minute depärtare de Gara F:STUL HOTEL LABES PalUac-Rorn STRADA LIPSCANI 2, BUCUHESTI r.r7wa.effigNIMMUM Q ocec BiLlO11, eu sosea. Am onoare a face cunoscut onor. pu- Recomandam onorahilei uoastre clientele pentru ieetinatateFl aoliditate urma- Intinderea la 2,500 pogoane din carl, 1,500 de niunci3; restul de islaz. blic, domnilor cal tori si fostilor mea cli- toarele noutati : Se vor defrisa !o..ur, noi; asemenea se vor c:ädi magasiino:. enti, ca am redeschis sus numitul hotel, VI Rufarie pentru Doamne si Domni. Fianele, cam8s) si ismene de IAna dupe Mij oace fo-tr:,e Iulesnicioase pentru muncà. situat lu centrul capitale', restaurat ai Fette de masa, servete si prosoape de pinza. mebilat din nou. Olanda veritab. de Bolgia si Rumburg. sistemul profesor. lor. G. Jaeger. Madapolam frantzuzesc de toate calitatileOulere si maneete de olanda ultinlu taaon. Camerile de lafr. 50 pa zi si lättimile. Mare asortimer:t de cravate ultimu fason. Apartamente $i camere eu luna, cu Batiste de olanda si de lino albe si colo-Corsete trantzuzesti cu balene veritabile. MOSIA BALE4SA sau l'ara pension cu preturi recluse. Pen - rate. Tru.ouri compleete pentru nunti. Districtut &mancli trei qua rturi de orú depärtare de tru d -ni comas- voiajori preturile sunt es- ClerapideDame el 1)omnide Fil d'Ecosse,7'rusouri peuttu pensionate, gara ae bumbac, de Dina si de matase. lueI si restauranturi. BalIll cu ,rosea.. Restaurant in hotel cu preturi mode- rate. Serviciul prompt. Avem onoare a informa pe cliente a noastrá cal. Intinderea pests 700 pogoane muncitoare. Eoarate!etoate noi. Rog pe onor. public de a me onora cu a aparut ('"atalocru Mlj!o,ice foar!e tniesnicloase pentru munca. vizitele d -lor si spec cá vor ti pe deplin nostru ilustrat si va fi trimas ori -cuiva face ce- A+nbele aceste stint de arend++t in Uarte, sat 'mnrw unät. satisl'acuti. (1028 rere. Durltrlri se vor adresa la proprietarul K. St. tesiauu,In Bueuresti 31 . Cn stima, M. Weinberger Str. Batistea. fostul antreprenor al hotelului Englitera. ; LA ORASU. VIENA ' Calen I'ictoriei, l'aiutul aUacitl-ltotnù,ian vis-ìt-visde Socec

. , ,'ti `-}r` , . ., ,. . ... Tipni:frafìa Ziarxa.lui Epoca. 1'1 ¡;oaarit en cernealaa Ch. Lorilleult -Cle Paris Girant reNponsabil V.P.Gheorgbiu