Raport Anual Starea Mediului in Judetul Iasi Pentru Anul 2006

Ministerul Mediului şi Gospod ăririi Apelor Agen ţia pentru Protec ţia Mediului Ia şi

Str. Th. Văsc ăuţeanu nr. 10 bis telefon: 215.497 (secretariat); fax – 214.357; e-mail: [email protected]

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN

JUDE ŢUL IA I

PENTRU ANUL 2006

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL

1.1. Caracteristicile fizico-geografice ale jude ţului Ia şi ...... 12 1.2. Resurse naturale ...... 14 1.2.1. Resurse naturale neregenerabile ...... 14 1.2.2. Resurse naturale regenerabile ...... 14 1.3. Elemente privind dezvoltarea economic ă actual ă a jude ţului Ia şi ...... 15

CAPITOLUL 2. AERUL

2.1. Introducere ...... 18 2.2. Acidifierea. Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot şi de amoniac (SO 2, NO x, NH 3) ...... 18 2.2.1 Emisii anuale de dioxid de sulf (SO 2) ...... 18 2.2.2. Emisii anuale de monoxid şi dioxid de azot (NO x) ...... 18 2.2.3. Emisii anuale de amoniac (NH 3) ...... 18 2.2.4. Emisiile de poluan ţi acidifian ţi ...... 19 2.3. Emisiile de compu şi organici volatili nemetanici ...... 19 2.4. Pulberi in suspensie (PM 10 şi PM 2,5 ) ...... 19 2.5. Poluarea cu metale grele (mercur, plumb şi cadmiu) şi poluan ţi organici persisten ţi (POPs) ...... 20 2.5.1. Emisii de metale grele (mercur, cadmiu, plumb) ...... 20 2.5.2. Emisii de poluan ţi organici persisten ţi (POPs) ...... 20 2.5.3. Emisiile totale de poluan ţi atmosferici ...... 20 2.6. Calitatea aerului ambiental ...... 21 2.6.1. Concentra ţii ale dioxidului de sulf ...... 24 2.6.2. Concentra ţii ale dioxidului de azot ...... 25 2.6.3. Concentra ţii ale amoniacului ...... 27 2.6.4. Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimic ă) ...... 27 2.6.5. Calitatea aerului ambiental – metale grele ...... 29 2.6.6. Poluarea aerului ambiental cu pulberi în suspensie PM10 ...... 30 2.6.7. Concentra ţii ale monoxidului de carbon şi benzen ...... 31 2.7. Deprecierea stratului de ozon stratosferic ...... 32 2.7.1. Inventarul anual al consumurilor de substan ţe care depreciaz ă stratul de ozon, pe sectoare de activitate …………………………..32 2.8. Schimb ări climatice ...... 32 2.8.1. Emisii totale anuale de gaze cu efect de seră ...... 32 2.8.2. Emisii anuale de dioxid de carbon ...... 34 2.8.3. Emisii anuale de metan ...... 34 2.8.4. Emisii anuale de protoxid de azot ...... 34

2.8.5. Emisii de gaze cu efect de ser ă în sectorul energetic ...... 34 2.9. Zone critice sub aspectul polu ării atmosferice ...... 34 2.10. Concluzii ...... 38

CAPITOLUL 3. APA

3.1. Resursele de ap ă ...... 39 3.1.1. Resursele de ap ă teoretice şi tehnic utilizabile ...... 39 3.1.2. Prelev ări de ap ă ...... 40 3.1.3. Mecanismul economic în domeniul apelor ...... 40 3.2. Ape de suprafa ţă ...... 41 3.2.1. Starea râurilor interioare în jude ţul Ia şi ...... 41 3.2.2. Starea lacurilor ...... 46 3.3. Ape subterane ...... 48 3.5. Apele uzate ...... 50 3.5.1. Surse majore şi grad de epurare ...... 50 3.6. Zone critice sub aspectul polu ării apelor de suprafa ţă şi a celor subterane ...... 56 3.7. Zone sensibile ...... 57 3.8. Zone protejate ...... 57 3.8.1. Zone de protec ţie pentru capt ările de ap ă destinate potabiliz ării ...... 57 3.8.2. Zone destinate pentru protec ţia habitatului sau speciilor unde apa este un factor important ...... 59 3.9. Concluzii ...... 60

CAPITOLUL 4. SOLUL

4.1. Fondul funciar ...... 62 4.1.1. Reparti ţia solurilor României pe categorii de folosin ţe ………………....62 4.1.2. Tipuri de culturi ………………………………………………………………63 4.1.3. Îngr ăşă minte …………………………………………………………………63 4.2. Presiuni asupra st ării de calitate a solurilor ...... 64 4.2.1. Îngr ăşă minte ...... 64 4.2.2. Produse pentru protec ţia plantelor ...... 64 4.2.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice ...... 64 4.2.4. Situa ţia amenaj ărilor agricole – iriga ţii ...... 65 4.2.5. Poluarea solurilor în urma activit ăţ ii din sectorul industrial (minier, siderurgic, energetic etc.) ...... 65 4.2.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe c ărbune ...... 68 4.3. Calitatea solurilor ...... 68 4.3.1. Reparti ţia solurilor pe clase de calitate ...... 68 4.3.2. Principalele restric ţii ale calit ăţ ii solurilor ...... 68 4.4. Monitorizarea calit ăţ ii solurilor ...... 69 4.5. Zone critice sub aspectul degrad ării solurilor ...... 69 4.5.1. Inventarul alunec ărilor de teren ...... 70 4.5.2. Inventarul siturilor contaminate ...... 73

4.6. Ac ţiuni întreprinse pentru reconstruc ţia ecologic ă a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea st ării de calitate a solurilor ...... 76 4.7. Concluzii …………………………………………………………………….………..…76

CAPITOLUL 5. BIODIVERSITATEA, BIOSECURITATE, STAREA P ĂDURILOR

5.1. Biodiversitatea ...... 78 5.1.1. Habitatele naturale. Flora şi fauna s ălbatic ă din România ...... 78 5.1.1.1. Habitatele naturale ...... 78 5.1.1.2. Flora şi fauna s ălbatic ă ...... 79 5.1.2. Specii din flora şi fauna s ălbatic ă valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice ...... 83 5.1.3. Starea ariilor naturale protejate ...... 87 5.1.4. Rezerva ţiile Biosferei ...... 90 5.1.5. Situri Ramsar ...... 90 5.1.6. Natura 2000 ...... 90 5.1.7. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversit ăţ ii ...... 91 5.2. Biosecuritatea ...... 91 5.2.1. Reglement ări în domeniul bi osecurit ăţ ii ...... 91 5.2.2. Sistemul de autorizare în domeniul biosecurit ăţ ii ...... 91 5.2.2.1. Cadrul institu ţional ...... 91 5.2.2.2. Procedura de autorizare ...... 91 5.2.2.3. Evaluarea riscurilor ...... 91 5.2.3. M ăsuri de monitorizare a riscurilor şi de interven ţie în caz de accidente...... 91 5.2.4. Etichetarea şi trasabilitatea OMG ...... 91 5.2.5. Controlul implement ării legisla ţiei ...... 91 5.2.6. Suprafe ţe cultivate pe plan mondial cu plante modificate genetic ...... 92 5.2.7. Plante modificate genetic cultivate în jude ţul Ia şi ...... 93 5.2.7.1. Soia ...... 93 5.2.7.2. Porumbul ...... 93 5.2.8. Perspective ...... 104 5.3. Starea p ădurilor ...... 104 5.3.1. Fondul forestier ...... 104 5.3.2. Func ţia econ omic ă a p ădurilor ...... 104 5.3.3. Masa lemnoas ă pus ă în circuitul economic ...... 104 5.3.4. Distribu ţia p ădurilor dup ă principalele forme de relief ...... 104 5.3.5. Starea de s ănătate a p ădurilor ...... 104 5.3.6. Suprafe ţele din fondul forestier na ţional parcurse cu t ăieri ...... 104 5.3.7. Zone cu deficit de vegeta ţie forestier ă şi disponibilit ăţ i de împ ădurire ...... 105 5.3.8. Suprafe ţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utiliz ări ...... 107 5.3.9. Suprafe ţe de p ăduri regenerate in anul 2006 ...... 107 5.3.10. Presiuni antropice exercitate asupra p ădurilor. Sensibilizarea publicului ...... 107 5.3.11. Impactul silvic ulturii asupra naturii şi mediului ...... 107 5.5. Concluzii ...... 108

CAPITOLUL 6. DE EURI. SUBSTAN ŢE I PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

6.1. De şeuri ...... 109 6.2. De şeuri municipale şi asimilabile ...... 109 6.2.1. Generarea de şeurilor ...... 109 6.2.2. De şeuri biodegradabile ...... 115 6.2.3. Tratarea şi valorificarea de şeurilor municipale ...... 117 6.2.4. Eliminarea de şeurilor municipale ...... 118 6.2.5. Colectarea şi transportul de şeurilor ...... 118 6.2.5.1. Colectarea şi transportul de şeurilor municipale ...... 118 6.3. De şeuri de produc ţie ...... 126 6.3.1. De şeuri periculoase ...... 126 6.3.2. Gestionarea de şeurilor de produc ţie periculoase ...... 126 6.3.3. De şeuri nepericuloase ...... 127 6.3.4. Gestionarea de şeurilor de produc ţie nepericuloase ...... 127 6.4. De şeuri generate de activit ăţ i medicale ...... 127 6.5. N ămoluri ...... 129 6.5.1 N ămoluri de la sta ţii de epurare or ăş ene şti ...... 129 6.5.2. N ămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale ...... 130 6.6. De şeuri din echipamente electrice şi electronice ...... 131 6.7. Vehicule scoase din uz - agen ţi economici autorizati pentru colectarea şi tratarea VSU, num ăr de vehicule colecatate şi dezmembrate ...... 132 6.8. De şeuri provenite din ambalaje ...... 132 6.9. Impactul activit ăţ ilor de gestionare a de şeurilor asupra mediului ...... 133 6.10. Ini ţiative adoptate pentru reducerea impactului de şeurilor asupra mediului ...... 135 6.10.1. Ini ţiative adoptate de c ătre agen ţii economici, institu ţii, ONG-uri ...... 135 6.10.2. Ini ţiative adoptate de A.P.M...... 138 6.11. Tendin ţe privind generarea de şeurilor ...... 138 6.11.1. Prognoza privind generarea de şeurilor municipale ...... 139 6.11.1.1. Factori care influenteaza gestionarea deseurilor ...... 139 6.11.1.2. Definirea situatiei existente în anul 2005 ...... 140 6.11.2. Prognoza privind generarea de şeurilor de produc ţie ...... 141 6.11.3. Îmbun ătăţ irea calit ăţ ii managmentului de şeurilor ...... 141 6.12. Substan ţe şi preparate chimice periculoase …………………………………..…142 6.12.1. Importul şi exportul anumitor substan ţe şi preparate periculoase ...... 142 6.12.2. Evaluarea riscului utiliz ării substan ţelor chimice periculoase asupra s ănătăţ ii umane şi mediului ...... 142 6.12.3. Prevenirea, reducerea şi controlul polu ării mediului cu azbest- inventarul cantit ăţ ilor de azbest de ţinute de c ătre agen ţii economici şi institu ţii publice ...... 142 6.12.4. Substan ţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)- inventarul cantit ăţ ilor de ODS-uri ...... 142 6.12.5. Biocide (utilizare, import, export) ...... 143 6.12.6. Poluan ţii organici persisten ţi ...... 143 6.12.7. Produse fitosanitare – pesticide ...... 144 6.12.8. Mercurul ...... 144

CAPITOLUL 7. RADIOACTIVITATEA

7.1. Re ţeaua na ţional ă de supraveghere a radioactivit ăţ ii mediului ...... 145 7.2. Situa ţia radioactivit ăţ ii mediului pe teritoriul jude ţului Ia şi în anul 2006 ...... 145 7.2.1. Programul Standard de supraveghere ...... 145 7.3. Concluzii ...... 149

CAPITOLUL 8. MEDIUL URBAN

8.1. A şez ările urbane ...... 150 8.1.1. Amenajarea teritorial ă ...... 150 8.1.2. Concentr ările urbane ...... 151 8.1.3. Spa ţii verzi şi zone de agrement ...... 152 8.2. Surse de ap ă şi re ţele de canalizare ………………………………………….……153 8.2.1. Re ţele de alimentare cu ap ă …………………………………………..….153 8.2.1.1. Ap ă potabil ă …………………………………………………....…154 8.2.1.2. Ap ă menajer ă; Re ţele de canalizare ...... 154 8.3. Calitatea mediului în zonele urbane ...... 154 8.3.1. Calitatea aerului ...... 154 8.3.2. Calitatea apei potabile ...... 156 8.3.3. Gestionarea de şeurilor ...... 157 8.3.4. Zgomotul ...... 157 8.4. Starea de confort şi de s ănătate a popula ţiei în raport cu starea de calitate a mediului ...... 158 8.4.1. Efectele polu ării aerului asupra st ării de s ănătate ...... 158 8.4.2. Efectele polu ării apei asupra st ării de s ănătate ...... 159 8.4.3 Efectelele slabei gestion ări a de şeurilor asupra st ării de s ănătate ...... 160 8.4.4. Efectele polu ării sonore asupra s ănătăţ ii popula ţiei ...... 160 8.4.5.Animale abandonate şi influen ţa asupra st ării de s ănătate a popula ţiei ...... 160 8.5. Obiective şi m ăsuri ...... 160 8.5.1. Poluarea aerului ...... 160 8.5.2. Poluarea apei ...... 161 8.5.3. De şeuri ...... 161 8.5.4. Poluarea sonor ă ...... 161 8.5.5. Animale abandonate ...... 161 8.5.6. Transportul ...... 161 8.5.7. Spa ţiile verzi ...... 162 8.5.8. Agenda Local ă 21 ...... 162 8.6. Concluzii ...... 163

CAPITOLUL 9. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI

9.1. Agricultura ...... 165 9.1.1. Interac ţiunea agriculturii cu mediul ...... 165 9.1.2. Evolu ţiile din domeniul agriculturii, estim ările noilor efective

de animale şi perfec ţionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol ...... 165 9.1.2.1. Evolu ţia utiliz ării solului în agricultur ă ...... 166 9.1.2.2. Evolu ţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol ...... 166 9.1.2.3. Evolu ţia suprafe ţelor de p ăduri regenerate ...... 166 9.1.2.4. Evolu ţia şeptelului ...... 167 9.1.2.5. Agricultura ecologic ă ...... 167 9.1.3. Impactul activit ăţ ilor din sectorul agricol asupra mediului ...... 167 9.1.4. Utilizarea durabil ă a solului ...... 167 9.2. Industria ...... 168 9.2.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului ...... 168 9.2.2. M ăsuri şi ac ţiuni întreprinse în scopul prevenirii, amelior ării şi reducerii polu ării industriale ...... 170 9.3. Energia ...... 170 9.3.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului ...... 170 9.3.2. Consumul brut de energie ...... 171 9.3.3. Generarea de energie şi înc ălzirea la nivel de unit ăţ i administrative ...... 171 9.3.4. Impactul consumului de energie electric ă asupra mediului ...... 171 9.3.6. Energii neconven ţionale ...... 172 9.3.7. Evolu ţia energiei în perioada 1995 – 2005 şi tendin ţele generale în urm ătorii ani ...... 173 9.4. Transporturile ...... 173 9.4.1. Impactul transporturilor asupra mediului. Emisii din transport ...... 173 9.4.2. Evolu ţia transporturilor şi ac ţiuni desf ăş urate în scopul reducerii emisiilor din transporturi ...... 174 9.4.3. Situa ţia parcului auto la nivel jude ţean ...... 174 9.5. Turismul ...... 175 9.6. Polu ări accidentale. Accidente majore de mediu ...... 177 9.6.1. Polu ări accidentale cu impact major asupra mediului ...... 178 9.6.2. Polu ări cu efect transfrontier ...... 178 9.7. Concluzii ...... 178

CAPITOLUL 10. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU ÎN ROMÂNIA

10.1. Cheltuieli şi resurse pentru protec ţia mediului ...... 179 10.2. Cheltuieli şi investi ţii efectuate de agen ţii economici în anul 2006 şi raportate la Garda Na ţional ă de Mediu – Comisariatul Jude ţean Ia şi ...... 183 10.3. Fondul pentru mediu ...... 185 10.4. Fondurile Uniunii Europene de preaderare ...... 185 10.5. Planul Na ţional de Ac ţiune pentru Protec ţia Mediului – PNAPM ...... 189

INTRODUCERE

Ora şul Ia şi este cel mai important din Moldova şi unul dintre cele mai importante centre culturale din România. Aici se g ăse şte cea mai veche universitate (Universitatea "Al.I. Cuza" Ia şi) a ţă rii (1860); pân ă la formarea României în 1859, aici a fost capitala Moldovei. Organizarea administrativ ă a jude ţului Ia şi la 1 VII.2006 cuprinde un num ăr de 2 municipii (Ia şi şi Pa şcani), 3 ora şe (Hîrl ău, Târgu Frumos şi Podu Iloaiei), 93 comune şi 418 sate. Re şedin ţa jude ţului este municipiul Ia şi, unul dintre cele mai importante ora şe ale României, cu o popula ţie la 1 iulie 2003 de 313444 locuitori, ocupând locul II dup ă municipiul Bucure şti. Func ţie de popula ţie, jude ţul Ia şi ocup ă locul 3 pe ţar ă, dup ă municipiul Bucure şti şi jude ţul Prahova, la 1 iulie 2006 popula ţia jude ţului fiind de 824083 locuitori, ceea ce reprezint ă cca 3,8% din popula ţia total ă a României. La nivelul jude ţului, 49,3% din totalul popula ţiei locuie şte în mediul urban, iar 52,1% în mediul rural. Men ţion ăm c ă fa ţă de 1 iulie 2005 popula ţia urban ă a crescut cu 18541 persoane, cre ştere influen ţat ă şi de transformarea în ora ş a comunei Podu Iloaiei, iar cea rural ă asc ăzut cu 8401 persoane. Datorită reliefului, economia este centrat ă pe agricultur ă. Industria exist ă doar în ora şe. Ramurile industriale predominante sunt: - industria chimic ă. - industria farmaceutic ă. - industria metalurgic ă şi de utilaje grele. - industria textil ă. - industria alimentar ă. În municipiul Ia şi func ţioneaz ă un aeroport interna ţional cu leg ături aeriene regulate Viena – Ia şi – Viena care operaz ă zilnic, traficul de pasageri înregistrat în 2006 fiind de 71378 pasageri cu 41 % mai mult decât în anul 2005.

În cursul anului 2005 în cadrul Proiectului PHARE RO 2002 “Îmbun ătăţ irea re ţelei na ţionale de monitorizare a calit ăţ ii aerului” au fost amplasate cinci sta ţii de monitorizare automat ă, care au func ţionat continuu în 2006 dup ă cum urmeaz ă:

• Sta ţia IASI 1 – Pod de Piatr ă – sta ţie de trafic Poluan ţi monitoriza ţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO, Pb (din PM10), PM10 sau 2,5 automat (light scattering), Benzen, Toluen, O-xilen, Etilbenzen, m, p – xilen (on line).

• Sta ţia IASI 2 – Decebal - Cantemir – sta ţie de fond urban

Poluan ţi monitoriza ţi: SO2, NO, NO2, NOx, Pb (din PM10), PM10, Benzen, Toluen, O- xilen, Etilbenzen, m, p – xilen (on line), parametrii meteorologici (directie şi vitez ă vînt, temperatur ă, presiune, radia ţie solar ă, umiditate relativ ă). • Sta ţia IASI 3 – Oancea - T ătăra şi – sta ţie de tip industrial Poluan ţi monitoriza ţi: SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10 sau 2,5 automat (light scattering). • Sta ţia IASI 4 – Copou - Sadoveanu – sta ţie de fond regional Poluan ţi monitoriza ţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, Pb (din PM10), PM10, parametrii meteorologici (directie şi vitez ă vînt, temperatur ă, presiune, radia ţie solar ă, umiditate relativ ă, precipita ţii). • Sta ţia IASI 5 – Tome şti – sta ţie suburban ă Poluan ţi monitoriza ţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10, Pb (din PM10), BTX pe tuburi de absorb ţie. Sta ţiile sunt func ţionale din data de 18.11.2005, iar datele înregistrate sunt puse la dispozi ţia publicului prin dou ă panori de informare, respectiv exterior amplasat în B-dul Tudor Vladimirescu – parcare Supermarket Iulis Mall şi interior amplasat la Prim ăria Municipiului Ia şi. În anul 2006 re ţeaua de monitorizare a calit ăţ ii aerului din aglomerarea Ia şi a func ţionat continuu, întreruperile eviden ţiate prin prin lipsa datelor în grafice s-au datorat în principal frecventelor probleme de alimentare cu curent electric, situa ţie semnalat ă forurilor superioare şi furnizorului de energie electric ă.

Tabel 1. Re ţea de monitorizare a calit ăţ ii aerului în aglomerarea Ia şi Num ăr m ăsur ători Concentra ţia Frecven ţa Observa ţii Jude Ora ş Sta ţia Tipul sta ţiei Tip poluant Maxima Media dep ăş irii ţ zilnice orare zilnic ă anual ă VL % SO2 340 7795 29,2 7,9 0 NO 345 7852 195 39 0 NO2 345 7852 100 34 0 NOx 345 7852 368 92 0 CO 350 8278 3,24 0,9 0 Pb 246 - 0,247 0,034 0 IS 1 – Pod trafic PM10 319 7747 339 70 58,31 de Piatr ă Benzen 293 7061 13,56 4,13 0

Toluen 293 7061 26,67 9,64 0

O-xilen 293 7061 9,43 2,99 0 Etilbenzen 293 7061 9,68 3,16 0 m, p– xilen 293 7061 25,36 9,42 0 SO2 355 8116 31,5 6,7 0 Ia şi Ia şi NO 359 8156 108 12 0 NO2 359 8156 87 25 0 IS 2 NOx 359 8156 213 43 0 Decebal Pb 189 - 0,119 0,028 0 Cantemir Fond urban Benzen 348 8256 11,77 2,86 0 Toluen 348 8256 31,59 7,02 0 O-xilen 348 8256 8,74 1,81 0 Etilbenzen 348 8256 8,19 2,22 0 m,p – xilen 348 8256 26,09 5,93 0 SO2 274 6324 27,8 7,6 0 NO 355 8091 63 5 0 NO2 355 8091 88 14 0

IS 3 Industrial NOx 355 8091 122 21 0 Oancea PM10 349 8445 369 52 34,67 Tătăra şi O3 355 8176 106 42,8 0 SO2 325 7440 27,9 5,1 0 NO 327 7288 5 1 0 NO2 327 7288 19 4 0 IS 4 Fond NOx 327 7288 26 5 0 Copou regional Pb 226 - 0,024 0,0085 0 CO 326 7779 2,01 0,16 0 O3 323 7511 127,5 59,4 0 SO2 341 7815 43,7 7,4 0 NO 355 8063 49 4 0 NO2 355 8063 78 17 0 IS 5 suburban NOx 355 8063 118 24 0 Tome şti Pb 143 - 0.098 0,018 0 CO 348 8164 2,43 0,29 0 O3 294 6765 131,8 56,3 0

CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL

1.1 Caracteristici fizico- geografice Situat în partea de nord-est a României, jude ţul Ia şi este m ărginit la vest de râul Moldova şi la est de râul Prut, care constituie şi grani ţa cu Republica Moldova. Jude ţul se afl ă situat pe o câmpie între râurile Siret şi râul Prut. De asemenea, râul Jijia traverseaz ă jude ţul, iar ora şul Ia şi se afl ă pe malurile unui afluent al s ău, Bahluiul. Partea de sud este ocupat ă de dealurile Podi şului Central Moldovenesc, cu altitudini de peste 400 de metri, iar partea de nord este ocupat ă de Câmpia Moldovei. În vest, jude ţul este traversat de Culoarul Siretului şi de ultimele fragmente ale Podi şului F ălticenilor şi, de asemenea, de Dealul Mare, cu altitudini de peste 500 de metri. Ia şul este al doilea centru universitar al ţă rii. Cu o suprafa ţă de 5475,58 Kmp, Ia şul este un jude ţ mediu ca întindere, reprezentând 2,3% din suprafa ţa ţă rii (ocupând locul 23 între celelalte jude ţe ale României). Tabel 1.1. Pozi ţia geografic ă a jude ţului Ia şi Punctul extrem Jude ţele vecine Longitudinea Latitudinea estic ă *) nordic ă NORD Satul Tab ăra, Boto şani 27 021 ’31” 47 034 ’03” Comuna Bivolari SUD Satul Podolenii de Jos, Vaslui 28 001 ’44” 46 050 ’54” Comuna Cozme şti EST Satul Scopo şeni, Republica 27 006 ’11” 46 055 ’21” Comuna Gorban Moldova VEST Satul Iorcani, Comuna Neam ţ 26 031 ’09” 47 020 ’58” Tătăru şi *) Dup ă Greenwich Sursa de date: Universitatea “Al. I. Cuza” Ia şi, catedra de Geografie

Relieful jude ţului este deluros. Partea central ă şi nord-estic ă este dominat ă de dealuri şi podi şuri interfluviale joase, udate de râurile Bahlui şi Jijia, având versan ţi afecta ţi de alunec ări de teren şi lunci inundabile. Partea de vest cuprinde culmi deluroase şi platouri înalte (de peste 400 m), având şi zone reprezentate de luncile râurilor Siret şi Moldova. Partea de sud are un relief înalt şi masiv (350 – 450 m), str ăbătut de afluen ţii râurilor Bârlad şi Vaslui. Altitudinea maxim ă este de 556 m NMN la Dealul Holm şi minim ă de 28 m NMN la confluen ţa Jijia – Prut. Altitudinea medie a principalelor localit ăţ i din jude ţul Ia şi este urm ătoarea: - Ia şi – 133 m NMN - Pa şcani – 190 m NMN - Hârl ău – 158 m NMN - Tg. Frumos – 105 m NMN Sursa de date: Universitatea “Al. I. Cuza” Ia şi, catedra de Geog rafie

Clima este temperat – continental ă, cu varia ţii ale temperaturii între -36 0C + 40 0C, media anual ă în perioada 1901 – 1990 fiind de +9,5 0C.

Tabel 1.2. Caracteristicile climei din jude ţul Ia şi Media anual ă 2006 10,2 0C Ia şi 10,4 0C Cotnari Minima istoric ă -30,6 0C ian. 1963Ia şi Temperatura -24,5 0C ian. 1972 Cotnari Maxima istoric ă 39,0 0C aug. 2000 Ia şi 37,5 0C aug. 2000 Cotnari Total 2006 520,8 l/mp Iasi

556,01 l/mp Cotnari

Minima istoric ă 355,0 l/mp Iasi în 2000 Clima Precipita ţii 315,2 l/mp în 1967Cotnari Maxima istoric ă 782,7 l/mp 1996 Iasi 825,1 l/mp Cotnari 1991 Direc ţia dominant ă NV Ia şi 2006 NV Cotnari Frecven ţa medie 21,5% Ia şi Vântul 19,2% Cotnari Valori maxime în > 40 m/s Ia şi 2006 >40 m/s Cotnari . Eviden ţierea extremelor climatice şi manifest ări ale acestora în anul 2006 (secete, inunda ţii):

În jude ţul Ia şi în 2006 nu s-au produs inunda ţii iar toamna şi începutul iernii au fost deosebit de secetoase. Sursa de date Centrul Meteorologic Moldova Ia şi Re ţeaua hidrografic ă este format ă din râuri cu dimensiuni variabile şi acumul ări rezultate din lucr ările hidroameliorative efectuate pentru evitarea inunda ţiilor şi pentru stocarea excesului de ap ă necesar ă în perioadele secetoase. În jude ţul Ia şi nu exist ă lacuri naturale.

Tabel 1.3. Lungimea principalelor cursuri de ap ă pe teritoriul jude ţului Ia şi Curs de ap ă Lungime pe teritoriul jude ţului (km) Prut 214 Jijia 88 Bahlui 119 Bahluie ţ 41 Nicolina 20 Miletin 35 Siret 78 Moldova 23 TOTAL 618 Sursa: DA Prut şi Siret

1.2. Resurse naturale

Jude ţul Ia şi nu dispune de resurse naturale importante, fapt ce determin ă şi influen ţeaz ă dezvoltarea lui economic ă şi social ă. Sunt de interes local nisipuri, pietri şuri, argile, ape minerale etc. Bog ăţ ia solului este dat ă de existen ţa a peste 380420 ha teren agricol, din care: 67,46% teren arabil; 28,6% p ăş uni şi fâne ţe; 3,94 % vii şi livezi; p ădurile şi alte terenuri cu vegeta ţie forestier ă însumeaz ă peste 99 mii ha, iar apele şi b ălţile, peste 12 mii ha.

1.2.1. Resurse naturale neregenerabile

Ca urmare a alc ătuirii geologice, teritoriul jude ţului Ia şi este s ărac în resurse minerale utile. Este lipsit de resurse energetice (petrol, gaze şi c ărbuni) şi de minereuri. Singurele resurse valorificabile şi exploatate pe plan local sunt reprezentate prin: Apele minerale subterane din zona Nicolina Ia şi, cu o rezerv ă exploatabil ă de 299 mc/zi, de la Strunga şi Cucuteni, cunoscute pentru calit ăţ ile lor terapeutice, fiind ape clorosodice, clorocalcice, sulfuroase, bromo-iodurate, bicarbonatate, alcaline, calcice, magneziene cu o concentra ţie mare în s ăruri. Acestea sunt utilizate în complexe balneare. Argile, silite şi luturi situate în jum ătatea estic ă a jude ţului, exploatate pentru industria ceramic ă şi fabricarea c ărămizilor în cariera Vl ădiceni (10 ha) şi de către popula ţie pe plan local, în localit ăţ ile Ciurea, Tome şti şi Holboca. Gresii utilizabile ca piatr ă spart ă pentru drumuri şi par ţial construc ţii (funda ţii) în zona localit ăţ ilor Deleni, Hârl ău, Bazga-Răsuni, Stroe şti, Coasta M ăgurii, exploatate pe plan local; Pietri şuri şi nisipuri din albiile principalelor cursuri de ap ă ale jude ţului, exploatate pentru balast şi materiale de construc ţii, dintre care unele dotate cu sta ţii de sortare-sp ălare: pe râul Siret (Lespezi, Cozme şti, Lunca şi-Hălăuce şti) şi Moldova (Criste şti, Mo ţca, Boureni-Miroslove şti), iar altele f ără astfel de sta ţii (în special nisipuri) în albia râului Prut .

1.2.2. Resurse naturale regenerabile

Conform datelor furnizate de Administra ţia Na ţional ă “Apele Române” DA Prut Ia şi rezult ă urm ătoarele: Resursele de ap ă utilizabile sunt constituite din resursele de suprafa ţă (900 mil. mc) râuri şi lacuri, şi din cele subterane (cca. 50 mil. mc). Resursele de ap ă de suprafa ţă sunt alc ătuite din cea mai mare parte din resursele râurilor din jude ţ, în principal râurile Prut, Siret, Moldova. Debitul mediu multianual al râului Prut în sec ţiunea Ungheni este de 86,7 mc/s (2736 mil. mc), al râului Siret în sec ţiunea Lespezi 36,8 mc/s, iar volumul multianual scurs pe bazine este neuniform distribuit pe sezoane şi luni. Resursele de ap ă de suprafa ţă sunt completate de acumul ările complexe al c ăror volum util totalizeaz ă peste 55 mil. mc precum şi iazuri cu un volum total de peste 6 mil. mc. Lacurile de acumulare Pârcovaci, Tansa, Chiri ţa, H ălceni, Tungujei, asigur ă un debit total de cca 5000 l/s pentru aliment ări cu ap ă potabil ă. Din resursele freatice existente în BH Prut cca. 75% sunt localizate în lunca râului Prut, îns ă dep ăş irea indicatorilor naturali de potabilitate pe o vast ă suprafa ţă a bazinului acestui râu condi ţioneaz ă o resurs ă de bilan ţ foarte mic ă. Aspectul deficitar al acestui bazin se men ţine şi în privin ţa apelor subterane de adâncime şi de medie adâncime (de la 50 pân ă la 300 m).

Resursele de ap ă subterane sunt limitate prezentând interes doar în zona de vest a jude ţului, respectiv luncile şi terasele râurilor Siret şi Moldova, unde rezervele de ap ă freatic ă exploatabile în condi ţii de calitate corespunz ătoare au un debit de peste 1,8 mc/s. Pe total jude ţ resursele de ap ă subteran ă sunt evaluate la debite de 4,047 mc/s, din care numai 1,767 mc/s sunt ape exploatabile, având indicatori de potabilitate corespunz ători. Resursele solului sunt determinate de calitatea acestuia şi de factorii limitativi care îl afecteaz ă. Din suprafa ţa total ă a jude ţului, 70 % reprezint ă suprafa ţa agricol ă din care arabil 67,4%, p ăş uni şi fâne ţe 28,4%, vii, livezi şi planta ţii forestiere cu rol de protec ţie 4,2%. În privin ţa clasei de calitate a solurilor men ţion ăm c ă în jude ţul Ia şi predomin ă clasa a III-a de calitate, mijlocie totalizând 44,36 % din totalul agricol în timp ce clasele a I-a şi a II-a reprezint ă 24,52 % din totalul agricol. Factorii limitativi care afectez ă solul din jude ţul Ia şi sunt : eroziune, alunec ări de teren, acidifiere, compactare, exces de umiditate etc. şi pot fi corecta ţi prin m ăsuri hidro- şi pedo-alimeriorative. Resursele de vegeta ţie şi faun ă Vegeta ţia natural ă este specific ă silvo – stepei, iar cea silvic ă este reprezentat ă de păduri de foioase. Fauna include specii de interes cinegetic: capra ro şie, mistre ţul, lupul, vulpea, iepurele, p ăsări de penaj ş.a. Flora este reprezentat ă de numeroase specii, de origini diferite, ca urmare a interferen ţei pe acest teritoriu a provinciei central europene est-carpatice cu provincia ponto-sarmatic ă, totalizând un num ăr de 1758 specii de plante superioare. Din flora spontan ă sunt valorificate ca plante medicinale cca 80 de specii. Din fauna s ălbatic ă au fost inventariate 452 specii din care sunt valorificate economic cele de interes cinegetic.

1.3. Elemente privind dezvoltarea economic ă actual ă a jude ţului Ia şi

Caracteristici administrative

Tabel 1.3.1. Caracteristici administrative Jude ţ Suprafa ţa Num ărul Densitatea Num ărul Num ărul Num ărul Num ărul total ă locuitorilor medie municipiilor ora şelor comunelor satelor (km 2) ( loc/km 2 ) Ia şi 5475,58 824083 150,5 2 3 93 418

Principalele centre urbane ale jude ţului Ia şi sunt: municipiile Ia şi şi Pa şcani, ora şele Tg. Frumos, Hârl ău şi Podu Iloaiei.

Caracteristici economice

Industrie

Tabel 1.3.2. Unit ăţ i locale active din industrie, construc ţii, comer ţ şi alte servicii pe activit ăţ i – anul 2005

Activit ăţ i Num ăr unit ăţ i Jude ţul Ia şi Industria extractiv ă 10 Industria prelucr ătoare 1666 Energie electric ă şi termic ă, gaze şi ap ă 15 Construc ţii 777 Comer ţ cu ridicata şi cu am ănuntul, repararea şi între ţinerea 6698 autovehiculelor şi a bunurilor personale şi casnice Hoteluri şi restaurante 522 Transport, depozitare şi comunica ţii 802 Tranzac ţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate în principal 2252 întreprinderilor Înv ăţă mânt 51 Sănătate şi asisten ţă social ă 221 Alte activit ăţ i de servicii colective, sociale şi personale 366 TOTAL 13680

Tabel 1.3.3. Cifra de afaceri a unit ăţ ilor locale active din industrie, construc ţii, comer ţ şi alte servicii, pe activit ăţ i ale economiei na ţionale – anul 2005 Activit ăţ i Cifra de afaceri mil. RON Jude ţul Ia şi Industria extractiv ă 17 Industria prelucr ătoare 2952 Energie electric ă şi termic ă, gaze şi ap ă 732 Construc ţii 900 Comer ţ cu ridicata şi cu am ănuntul, repararea şi între ţinerea 5262 autovehiculelor şi a bunurilor personale şi casnice Hoteluri şi restaurante 148 Transport, depozitare şi comunica ţii 507 Tranzac ţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate în principal 451 întreprinderilor Înv ăţă mânt 5 Sănătate şi asisten ţă social ă 19 Alte activit ăţ i de servicii colective, sociale şi personale 122 TOTAL 11115

Tabel 1.3.4. Investi ţii brute ale unit ăţ ilor locale active din industrie, construc ţii, comer ţ şi alte activit ăţ i de servicii – anul 2005 Investi ţii brute mil.RON Activit ăţ i Jude ţul Ia şi Industria extractiv ă 1 Industria prelucr ătoare 274 Energie electric ă şi termic ă, gaze şi ap ă 165

Construc ţii 107 Comer ţ cu ridicata şi cu am ănuntul, repararea şi între ţinerea 385 autovehiculelor şi a bunurilor personale şi casnice Hoteluri şi restaurante 34 Transport, depozitare şi comunica ţii 190 Tranzac ţii imobiliare, închirieri şi servicii prestate în principal 264 întreprinderilor Înv ăţă mânt 2 Sănătate şi asisten ţă social ă 4 Alte activit ăţ i de servicii colective, sociale şi personale 8

Tabel 1.3.5 Num ărul şi dimensiunea unit ăţ ilor industriale din industria prelucr ătoare (cu mai mult de 50 angaja ţi) – indicator de nivel II Num ărul şi dimensiunea unit ăţ ilor industriale Unitate de m ăsura 2003 2004 2005 % raport dintre nr. unit 10,32 10,42 9,66 ind cu mai mult de 50 ang. şi nr. total Sursa: Direc ţia Jude ţean ă de Statistic ă Ia şi Observa ţie – toate datele sunt corespunz ătoare anului 2005, cele aferente anului 2006 vor fi disponibile în sem. II 2006

CAPITOLUL 2. AER

2.1. Introducere

2.2. Acidifierea. Emisii de dioxid de sulf, oxizi de azot şi de amoniac

Acidifierea aerului este în principal produs ă de emisiile şi efectele sinergice a 3 poluan ţi, şi anume: SO 2 , NOx şi NH 3, care au impact îndeosebi asupra vegeta ţiei şi a apelor de suprafa ţă .

2.2.1. Emisii anuale de dioxid de sulf.

Tabel 2.2.1. Emisii anuale de dioxid de sulf (t/an) Jude ţul Ia şi 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Emisii anuale SO2 5837,45 4928,22 5368,19 4188,42 4423,89 2414,28 1881,45 (t/an)

Ca urmare a respect ării condi ţiilor de introducere pe pia ţă a carburan ţilor cu con ţinut redus de sulf, şi utiliz ării combustibilor mai cura ţi, s-a înregistrat o sc ădere cu cca 28% a emisiilor de SO 2 comparativ cu anul 2005. Principalele surse de emisii de SO 2 o constituie arderile de combustibil fosil din producerea de energie şi industria de transformare la SC. CET SA a c ărei contribu ţie este de cca 84%. În anul 2006 SC. CET SA a utilzat combustibili mai cura ţi ca p ăcur ă cu 0,98% sulf şi huil ă cu 0,35% sulf.

2.2.2. Emisii anuale de oxizi de azot.

Tabel 2.2.2. Emisii anuale de oxizi de azot (t/an) Jude ţul Ia şi 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Emisii anuale NOx 17403,30 23130,25 14111,45 9390,1 9937,02 12897,67 7805,27 (t/an)

Emisiile de NO x au sc ăzut cu 40% fa ţă de anul 2005, contribu ţia emisiilor din transport (5432 t) reprezentând 69,6% iar cele din arderile în energetic ă şi industrii de transformare (1144,11 t) 14,66%. Reglement ările de mediu referitoare la vehicule şi combustibili au determinat reducerea polu ării pe unitatea de transport. Men ţionam c ă în industria energetic ă (CET IASI) din jude ţul Ia şi au fost luate m ăsuri de reducere a emisiilor de NO x prin montarea de arz ătoare cu NO x redus.

2.2.3. Emisii anuale de amoniac .

Tabel 2.2.3.. Emisii anuale de amoniac (t/an) Jude ţul Ia şi 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Emisii anuale NH3 5909,19 4933,29 5032,78 6230,1 6673,5 6848,81 6431,5 (t/an)

Cantitatea cea mai mare de amoniac a rezultat din agricultur ă, cca 85% (5742,3 t), sursa reprezentând-o dejec ţiile de la cre şterea animalelor şi îngr ăşă mintele chimice azotoase aplicate, iar din tratarea şi depozitarea de şeurilor au rezultat 687,85 t ( 10,6%).

2.2.4. Emisiile de poluan ţi acidifian ţi

Emisiile de poluan ţi acidifian ţi au sc ăzut ca urmare a trecerii la combustibili mai cura ţi şi la restructurarea industriei.

Tabel 2.2.4. Varia ţia indicatorilor de aciditate Jude ţ Ora ş Sta ţia Tipul Tip Concentra ţia Frecven ţa Observa ţii sta ţiei poluant Max.zilnic ă anual ă dep ăş irii VL sau CMA IS 1 – trafic SO2, 29,2 7,9 0 Pod de NO2, 100 34 0 Piatr ă Ia şi Ia şi IS 2 - Fond SO2, 31,5 6,7 0 Decebal urban NO2, 87 25 0 Cantemir IS 3 - industrial SO2, 27,8 7,6 0 Oancea NO2, 88 14 0 Tătăra şi IS 4 - fond SO2, 27,9 5,1 0 Copou regional NO2, 19 4 0 IS 5 - suburban SO2, 43,7 7,4 0 Tome şti NO2, 78 17 0

2. 3. Emisii anuale de compu şi organici volatili nemetanicii

Tabel 2.3. Emisii de COV nemetanici

COV nm (t) Jude ţ 2005 2006

Ia şi 60306,31 56292,32 Principalele surse de emisie sunt instala ţiile de ardere neindustriale, respectiv, arderea lemnului în în sobe, c ămine, ma şini de g ătit, cu o contribu ţie de 85,9%, transportul rutier şi feroviar 7,2%, industria alimentar ă – producere de b ăuturi alcoolice şi utilizarea solven ţilor.

2.4. Pulberi în suspensie PM 10 şi PM 2,5

Pulberile în suspensie şi sedimentabile constituie principalii poluan ţi din jude ţul Ia şi, sursele fiind industria metalurgic ă, fabricarea produselor de ceramic ă prin ardere, industria energetic ă care utilizeaz ă combustibil fosil, transportul rutier, halde şi depozite. Din inventarul de emisii a rezultat pentru anul 2006:

Tabel 2.4. Emisii de pulberi în suspensie PM10 Pulberi în suspensie Jude ţ PM 10 (t) 2005 2006

Ia şi 6462,58 6859,78

2.5. Poluarea cu metale grele (mercur, cadmiu, plumb) şi poluan ţi organici persisten ţi (POPs)

2.5.1 Emisii de metale grele

Sursele principale de poluare cu metale grele sunt procesele industriale, iar pentru plumb sunt gazele de e şapament de la motoarele cu ardere intern ă.

Tabel 2.5.1 Emisii de metale grele (mercur, cadmiu, plumb) Jude ţ Metale grele Cd (kg/an) Pb (kg /an) Hg (kg/an)

Ia şi Emisie 2006 42,20 6140,64 72,38

. 2.5. 2. Emisii de poluan ţi organici persisten ţi

În categaria POPs sunt incluse dioxine, furani, PCB, rezulta ţi de la incinerarea de şeurilor medicale. Din inventarul de emisii au rezultat 2,32g. Tabel 2.5.2. Emisii de poluan ţi organici persisten ţi (POPs) Jude ţ Poluant Surs ă de poluare (proces) Cantitate (g/an) 2005 2006 Ia şi Dioxine Incinerare de şeuri 0,043 0,023 PCB - 5,6 2,3 Pesticide - - - PCDD/PCDF - - - PAH Trafic feroviar şi rutier 5500 4900 Conform calendarului stabilit prin angajamentele rezultate prin procesul de negociere a Capitolului 22 Mediu în cursul anului 2006, în jude ţul Ia şi au fost închise 9 incineratoare/crematorii de de şeuri medicale

2.5.3. Emisii totale de poluan ţi atmosferici

Tabel 2.5.3 Emisii totale de poluan ţi atmosferici în tone Indicator nivel II

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 29149,94 32991,76 24512,43 19648,62 21034,43 22160,76 16118,23

Figura. 2.5.3. Emisii totale de poluan ţi atmosferici în tone

Emisii totale de poluan ţi atmosferici în perioada 2000 - 2006

35000 30000 25000 20000

tone 15000 10000 5000 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 anul

2.6. Calitatea aerului ambiental

• Sta ţia IASI 2 – Decebal - Cantemir – sta ţie de fond urban Poluan ţi monitoriza ţi: SO2, NO, NO2, NOx, Pb (din PM10), PM10, Benzen, Toluen, O- xilen, Etilbenzen, m, p – xilen (on line), parametrii meteorologici (directie şi vitez ă vînt, temperatur ă, presiune, radia ţie solar ă, umiditate relativ ă). • Sta ţia IASI 3 – Oancea - T ătăra şi – sta ţie de tip industrial Poluan ţi monitoriza ţi: SO2, NO, NO2, NOx, O3, PM10 sau 2,5 automat (light scattering). • Sta ţia IASI 4 – Copou - Sadoveanu – sta ţie de fond regional Poluan ţi monitoriza ţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, Pb (din PM10), PM10, parametrii meteorologici (directie şi vitez ă vînt, temperatur ă, presiune, radia ţie solară, umiditate relativ ă, precipita ţii). • Sta ţia IASI 5 – Tome şti – sta ţie suburban ă Poluan ţi monitoriza ţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10, Pb (din PM10), BTX pe tuburi de absorb ţie. Sta ţiile sunt func ţionale din data de 18.11.2005, iar datele înregistrate sunt puse la dispozi ţia publicului prin dou ă panori de informare, respectiv exterior amplasat în B-dul Tudor Vladimirescu – parcare Supermarket Iulis Mall şi interior amplasat la Prim ăria Municipiului Ia şi. În anul 2006 re ţeaua de monitorizare a calit ăţ ii aerului din aglomerarea Ia şi a func ţionat continuu, întreruperile eviden ţiate prin prin lipsa datelor în grafice s-au datorat în principal frecventelor probleme de alimentare cu curent electric, situa ţie semnalat ă forurilor superioare şi furnizorului de energie electric ă.

Tabel 2.6. Re ţea de monitorizare a calit ăţ ii aerului în aglomerarea Ia şi Num ăr m ăsur ători Concentra ţia Frecven ţa Observa ţii Jude ţ Ora ş Sta ţia Tipul sta ţiei Tip poluant Maxima Media dep ăş irii zilnice orare zilnic ă anual ă VL % SO2 340 7795 29,2 7,9 0 NO 345 7852 195 39 0 NO2 345 7852 100 34 0 NOx 345 7852 368 92 0 CO 350 8278 3,24 0,9 0 Pb 246 - 0,247 0,034 0 IS 1 – Pod trafic PM10 319 7747 339 70 58,31 de Piatr ă Benzen 293 7061 13,56 4,13 0

Toluen 293 7061 26,67 9,64 0

O3 355 8176 106 42,8 0 SO2 325 7440 27,9 5,1 0 NO 327 7288 5 1 0 NO2 327 7288 19 4 0 IS 4 Fond NOx 327 7288 26 5 0 Copou regional Pb 226 - 0,024 0,0085 0 CO 326 7779 2,01 0,16 0 O3 323 7511 127,5 59,4 0 SO2 341 7815 43,7 7,4 0 NO 355 8063 49 4 0 IS 5 suburban NO2 355 8063 78 17 0 Tome şti NOx 355 8063 118 24 0 Pb 143 - 0.098 0,018 0 CO 348 8164 2,43 0,29 0 O3 294 6765 131,8 56,3 0

2.6.1. Concentra ţii ale dioxidului de sulf

Tabel 2.6.1.1. Evolu ţie SO2 ( µg/mc) Jude ţ 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Evolu ţie SO2 2,5 1,1 1,5 1,9 1,3 1,0 0,9 0,8 1,11 1,92 6,94 (µg/mc)

Figura 2.6.1. Evolu ţia SO 2 în perioada 1996-2006

8 7 6 5 4 3

microgram/mc 2 1 0 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 SO2 2,5 1,1 1,5 1,9 1,3 1 0,9 0,8 1,113 1,92 6,94

Prezent ăm datele statistice pentru SO 2 m ăsurat în aglomerarea Ia şi în anul 2006

Tabel 2.6.1.2. Date statistice anul 2006 pentru SO 2, (date validate 24 ore) = 125µg/m3 Total Probe cu conc % date Media Sta ţia date <=125 µg/m3 disponibile (µg/m3) validate (VL zilnic ) PODU DE PIATRA 340 93,1 340 8,10 DECEBAL-CANTEMIR 355 97,2 355 6,72 OANCEA-TATARASI 274 75,0 274 7,24 COPOU-SADOVEANU 325 89,0 325 5,05 TOMESTI 341 93,4 341 7,32 TOTAL AGLOMERAREA IA I 1635 1635 6,9

Fig. 2.6.1.2 Vari ţia mediilor lunare a SO 2 în anul 2006

SO2 (µg/m3), perioada: 01 Jan 2006-31 Dec 2006

25,0

20,0

15,0

10,0

5,0

0,0

6 6 6 6 6 0 06 06 0 0 06 0 006 00 0 0 2 20 2 20 20 y 2 n l g p u Ju Jan Feb 2006 Mar 2006 Apr 20 Ma J Au Se Oct 2 Nov 20 Dec 2006

PODU DE PIATRA - DECEBAL-CANTEMIR - COPOU-SADOVEANU - TOMESTI -

În sta ţia Oancea – T ătăra şi num ărul de m ăsur ători lunare nu se încadreaz ă în achizi ţia minim ă de date prev ăzute în OM 592/2002, datorit ă problemelor legate de întreruperile frecvente de curent electric care au determinat şi deficien ţe în func ţionarea analizorului. Men ţion ăm c ă lipsa datelor în general se datoreaz ă problemelor de alimentare cu energie electric ă.

2.6.2. Concentra ţii ale dioxidului de azot .

La nivelul aglomer ării Ia şi, din m ăsur ătorile efectuate în sta ţiile automate de monitorizare existente nu s-au înregistrat valori care s ă dep ăş easc ă valorile limit ă dioxid de azot. Valoarea maxim ă pentru probe medii orare a fost înregistrat ă în sta ţia de trafic de 109 µg/mc, fa ţă de 200 µg/mc, care reprezint ă valoare limit ă orar ă pentru protec ţia sănătăţ ii umane. În OM 592/2002 valoarea limit ă anual ă pentru protec ţia s ănătăţii popula ţiei este de 40 µg/mc iar cea înregistrat ă în aglomerarea Ia şi a fost de 18,8 µg/mc. Conform a ştept ărilor cele mai mari valori pentru dioxidul de azot au fost înregistrate în sta ţia de trafic (media anual ă 25 µg/mc) şi cea mai mic ă medie anual ă s-a eviden ţiat la sta ţia de fond regional Copou Sadoveanu .

Tabel 2.6.2.1. Evolu ţie NO2 ( µg/mc) Jude ţ 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Evolu ţie NO2 5 6,3 8,3 11,8 9,1 11,2 14,3 13,6 15,02 12,00 18.8 (µg/mc)

Figura 2.6.2.1. Evolu ţie NO 2 în perioada 1996-2006

microgram/mc 5

0 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 NO2 5 6,3 8,3 11,8 9,1 11,2 14,3 13,6 15,02 12 18,8

Valoarea mai mare a concentra ţiei nu trebuie interpretat ă ca o cre ştere fa ţă de anii anteriori, ci ca o îmbun ătăţ ire esen ţial ă a calit ăţ ii datelor. Uzura moral ă şi fizic ă a instala ţiilor de prelevare şi a metodelor de chimie umed ă aplicate pân ă la instalarea sta ţiilor automate au determinat o calitate mai slab ă a rezultatelor. De şi transportul rutier are contribu ţia cea mai mare la emisiile de dioxid de azot, datorit ă configuraţiei şi topografiei arterelor din municipiul Ia şi nu s-au înregistrat valori care s ă dep ăş easc ă VL în sta ţia de trafic, unde totu şi s-au m ăsurat valorile medii orare cele mai mari din aglomerare, respectiv de 109 µg/mc, aproximativ 50% din valoarea lomit ă.

Tabel 2.6.2.2. Date statistice anul 2006 pentru NO 2, (date validate medii orare) Probe cu conc. Total date % date Statia <=200µg/m 3 Media validate disponibile (VL orar ă) PODU DE PIATRA 7850 89,6 7850 34,35 DECEBAL-CANTEMIR 8194 93,5 8194 24,74 OANCEA-TATARASI 8093 92,3 8093 14,25 COPOU-SADOVEANU 7271 83,0 7271 3,86 TOMESTI 8042 91,8 8042 16,92

Fig. 2.6.2.2. Varia ţia mediilor lunare a NO 2 în anul 2006

NO2 (µg/m3), perioada: 01 Jan 2006-31 Dec 2006

50,0

45,0

40,0

35,0

30,0

25,0

20,0

15,0

10,0

5,0

0,0

Jul 2006 Jan 2006 Feb 2006 Mar 2006 Apr 2006 May 2006 Jun 2006 Aug 2006 Sep 2006 Oct 2006 Nov 2006 Dec 2006

PODU DE PIATRA - DECEBAL-CANTEMIR - OANCEA-TATARASI -

COPOU-SADOVEANU - TOMESTI -

Pentru suma oxizilor de azot NO x, în legisla ţie exist ă doar valoare limit ă anual ă pentru protec ţia vegeta ţiei care este de 30 µg/mc, valoare ce trebuie atins ă la 1 ianuarie 2007. Valoarea medie anual ă a acestui indicator în aglomerarea Ia şi pentru anul 2006 este de 37 µg/mc, dep ăş ind cu 7 µg/mc limita prev ăzut ă. Men ţion ăm ca în cursul lunii noiembrie şi decembrie în sta ţia de trafic Pod de Piatr ă s-au înregistrat valori mai mari pentru NO x, în intervalele orare cu trafic intens, datorit ă condi ţiilor meteorologice care au favorizat men ţinerea poluan ţilor emi şi de autovehicule aproape de sol (cea ţă , inversiuni termice). Este ştiut c ă în zilele cu calm atmosferic (viteza vântului sub 1m/s) şi cea ţă sunt poten ţate episoadele de poluare. Consider ăm c ă aceste episoade au contribuit la dep ăş irea VL pentru protec ţia vegeta ţiei.

2.6.3. Concentra ţii ale amoniacului

Odat ă cu amplasarea sta ţiilor automate de monitorizare a calit ăţ ii aerului s-a renun ţat la monitorizarea concentra ţiei de amoniac, acest indicator nefiind specific pentru industria jude ţului. Ca urmare a restructurării industriei, industria chimic ă este slab reprezentat ă în jude ţ.

2.6.4. Producerea ozonului troposferic (poluarea fotochimic ă)

Ozonul de şi este încadrat în categoria poluan ţilor secundari datorit ă producerii lui prin reac ţii fotochimice ale unor substan ţelor cu con ţinut de azot (oxizii de azot), de carbon ( îndeosebi hidrocarburile denumite generic COV), halogenate (clorofluorcarbonii) etc., a devenit poluant prioritar al ături de pulberile în suspensie PM 10 şi PM 2,5 , oxizii de azot, ca urmare a efectelor asupra s ănătăţ ii popula ţiei. Este singurul poluant pentru care pe perioada verii (mai- octombrie) se fac raport ări lunare la Agen ţia European ă de Mediu (EEA). Nu se monitorizeaz ă în sta ţii de trafic unde concentra ţiile oxizilor de azot sunt mai mari. De aceea în aglomerarea Ia şi ozonul se m ăsoar ă în sta ţiile: de fond regional (Copou-Sadoveanu), de fond suburban (Tome şti) şi industrial ă (Oancea T ătăta şi). Varia ţia anual ă indic ă valori mai crescute vara iar concenta ţiile sunt corelate cu temperatura, umiditatea şi radia ţia solar ă. În OM 592/ 2002, care transpune legisla ţia european ă în domeniu sunt prev ăzute valori ţint ă pentru anul 2010 privitor la protec ţia s ănătăţ ii umane de 120 µg/mc ca valoare maxim ă a mediilor pe 8 ore. Valorile medii orare m ăsurate în aglomerarea Ia şi nu au dep ăş it pragul de informare de 180 µg/mc sau de cel de alert ă de 240 µg/mc.

Tabel 2.6.4.1. Ozon troposferic 2006 Statia Numar Date Maxima nr. frecv. Media Maxima masurat disponibil mediei pe 8 dep ă depa şir anual ă mediei pe e ore siri a i 1 ora Medii % val. orare µg/mc ţinta % µg/mc µg/mc

Copou 7511 85,7 158,43 102 1,36 59,66 177 statia fond (29.10.06) regional Tome şti statia 6765 77,2 147,6 156 2,3 55,52 164,6 suburban ă (04.05.06) Oancea sta ţia 8176 93.3 143,25 40 0,49 42,87 156,3 industrial ă (04.05.06)

Tabel 2.6.4.2 Valorile maxime a mediilor pe 8 ore (medii mobile) mai mari de 120 µg/mc. Sta ţii data maxima >120 03.03.2006 122,41 25.04.2006 140,10 26.04.2006 138,10 IS – 3 27.04.2006 138,34 Oancea - max 143,25 Tatarasi 02.05.2006 122,85 03.05.2006 131,39 04.05.2006 143,25 13.05.2006 129,03 03.03.2006 133,04 04.03.2006 121,15 09.03.2006 121,23 24.04.2006 124,16 25.04.2006 147,04 26.04.2006 148,96 IS - 4- 27.04.2006 146,59 Copou 28.04.2006 120,59 Sadoveanu 02.05.2006 130,11 max 158,43 03.05.2006 142,00 04.05.2006 158,43

05.05.2006 135,45 13.05.2006 126,29 30.10.2006 142,34 09.11.2006 123,00 03.03.2006 139,36 04.03.2006 137,09 05.03.2006 124,31 06.03.2006 129,03 07.03.2006 143,16 08.03.2006 136,85 24.04.2006 122,89 25.04.2006 143,65 26.04.2006 145,88 27.04.2006 147,60 IS – 5 28.04.2006 121,26 max 147,60 Tomesti 29.04.2006 123,01 30.04.2006 123,03 02.05.2006 134,29 03.05.2006 139,03 04.05.2006 151,08 13.05.2006 132,09 14.05.2006 122,54 23.07.2006 136,09 26.07.2006 122,21 27.07.2006 125,19

Cele mai multe valori maxime ale mediilor mobile au fost m ăsurate în perioada martie – aprilie. Valoarea medie anual ă pentru aglomerarea Ia şi este de 52,68 µg/mc.

Fig. 2.6.4. Valori medii lunare ale concentra ţiei de ozon

O3 (µg/m3), perioada: 01 Jan 2006-31 Dec 2006

90,0

80,0

70,0

60,0

50,0

40,0

30,0

20,0

10,0

0,0

6 6 0 06 06 06 06 06 006 006 0 0 20 2 20 20 20 2 r 2006 y ct ov 2 ec 2 Jan 2006 Feb 2006 Ma Apr Ma Jun 200 Jul Aug Sep O N D

OANCEA-TATARASI - COPOU-SADOVEANU - TOMESTI -

2.6.5. Calitatea aerului ambiental – metale grele

În aglomerarea Ia şi s-a determinat concenta ţia de plumb din probele de PM 10 prelevate în sta ţiile de monitorizare.

Tabel 2.6.5. Valori ale concentra ţiei de plumb în aerul ambiental Valoarea Media Valoare Num ăr de STATIA limit ă(anual ă) anual ă maxim ă analize cf. OM 592/2002 înregistrat ă înregistrat ă µg/mc µg/mc µg/mc Pod de Piatr ă 0,034 0,247 246 (trafic) Copou Sadoveanu 0,0085 0,024 226 (fond regional) 0,5 Decebal Cantemir 0,028 0,119 189 (fond urban) Tome şti 0,018 0,098 143 (suburban ă) Analizele efectuate în 2006 confirm ă rezultatele din evaluarea preliminar ă a calit ăţ ii aerului , şi anume c ă nu sunt probleme de poluare cu plumb în aglomerarea Ia şi.

2.6.6. Poluarea aerului ambiental cu pulberi în suspensie PM 10

Pulberile în suspensie PM 10 reprezint ă o problem ă acut ă la nivel european, ca urmare a dep ăş irii frecvente a limitei impus ă de directive în majoritatea ţă rilor. Exist ă pu ţine ţă ri care se încadreaz ă în aceste limite. Concentra ţia m ăsurat ă este în corela ţie direct ă cu sursa, umiditatea datorit ă aglomer ării particulelor, cu viteza vântului, care determin ă resuspensia solului. Cele mai mari valori din aglomerare s-au m ăsurat în sta ţia de trafic Pod de Piatr ă, a şa cum era de a şteptat, cauza principal ă fiind arderea incomplet ă a carburan ţilor în motoare. Trebuie avute în vedere îns ă gradul de cur ăţ enie al drumurilor şi al autovehiculelor precum şi sursele naturale. Vârfurile înregistrate au coincis cu perioada de împr ăş tiere a materialului antiderapant în perioada de iarn ă şi de asfaltare din zon ă, în perioada de prim ăvar ă. Exist ă 2 metodele pentru determinare, respectiv automat şi gravimetric, care de altfel este metoda de referin ţă . În sta ţia de trafic Pod de Piatr ă şi industriala Oancea T ătăra şi PM 10 se m ăsoar ă automat, metod ă pentru care este obligatorie determinarea echivalen ţei metodei, prin factorul de echivalen ţă . Acesta se raporteaz ă la Agen ţia European ă de Mediu (EEA). Se poate men ţiona faptul c ă poluarea aerului cu PM 10 , a fost identificat ă în cca 58% din m ăsur ătorile zilnice din sta ţia de trafic Pod de Piatr ă şi 38% pentru m ăsur ătorile din sta ţia industrial ă. Pentru aglomerarea Ia şi media anual ă este de 61,69%, dep ăş ind valoarea limit ă pentru protec ţia s ănătăţ ii de 40 µg/m3 şi VL plus marja de toleran ţă (60 µg/m3 ).

Tabel 2.6.6. PM10 (µg/m3) - 24 ore - date validate Frecventa Nr date % date Nr. probe media Statie depa şiri validate disponibile >=50 anual ă % PODU DE 319 87,3 186 58,3 71,04 PIATRA OANCEA- 349 95,6 121 34,67 52,34 TATARASI

Fig. 2.6.6. Valori medii lunare PM10

PM10 (µg/m3), perioada: 01 Jan 2006-31 Dec 2006

120,0

100,0

80,0

60,0

40,0

20,0

0,0

6 6 06 06 06 6 006 0 006 006 00 200 2006 l 2 2 2 ar 2 pr u c ay 20 J ep 2 e Jan 2006 Feb M A M Jun 2006 Aug S Oct 20 Nov 200 D

PODU DE PIATRA - OANCEA-TATARASI -

Cele mai mari valori m ăsurate coincid cu perioada de iarn ă când se utilizeaz ă material antiderapant, când emisiile din trafic sunt mai mari şi industria energetic ă (CET I şi II) func ţioneaz ă la întreaga capacitate.

2.6.7. Concentra ţii ale monoxidului de carbon şi benzen

Poluantul CO rezult ă din arderea incomplet ă a combustibililor, şi a fost monitorizat în sta ţiile de fond regional, de trafic şi suburban ă. Al ături de benzen este considerat ca făcând parte din categoria poluan ţilor specifici rezulta ţi din trafic, corela ţia dintre concenta ţiile lor fiind pozitiv ă. De aceea m ăsur ătorile de CO şi BTX din sta ţia de trafic sunt comparate în procesul de validare. Valoarea limit ă este 10 mg/m3 pentru maxima mediilor pe 8 ore (medii mobile). Vârfurile (cele mai mari valori) s-au m ăsurat în sta ţia de trafic.

Tabel 2.6.7. Date statistice privind monitorizarea CO Statia Numar Date Maxima nr. frecv. Media Maxima masurat disponibil mediei pe 8 dep ă depa şir anual ă mediei pe e ore siri a i 1 ora Medii % val. orare mg/mc ţinta % mg/mc mg/mc

Pod de 8278 94,4 6 0 0 0,9 12,819 Piatra sta ţie (17.11. de trafic ora 17) 7779 88,8 1 0 0 0,14 Copou sta ţie 2,31 fond regional (15.02.06) Tome şti 8164 93,1 3 0 0 0,29 sta ţie 3,33 suburban ă (26.01.06) Fig. 2.6.7. varia ţia lunar ă a concentra ţiei de CO şi benzen în 2006

7,00

6,00

5,00

4,00

3,00

2,00

1,00

0,00 Jan Feb Mar Apr May Jun Jul 2006 Aug Sep Oct Nov Dec 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006 2006

CO - PODU DE PIATRA - (mg/mc) CO - COPOU-SADOVEANU - (mg/mc) CO - TOMESTI - (mg/mc) BENZEN - PODU DE PIATRA - (µg/mc) BENZEN - DECEBAL-CANTEMIR - (µg/mc)

Corela ţia CO cu benzenul în sta ţia de trafic este evident pozitiv ă, din valoarea lor se poate concluziona asupra perioadelor de trafic mai intens, care în general se încadreaz ă în intervalul orar 7 – 13 şi 17 – 21. Varia ţia concentra ţiei de benzen din sta ţia de fond urban urmeaz ă aceea şi curba cu cea din sta ţia de trafic ca urmare a influen ţei acestuia, acest poluant provenind în propor ţie de 90% din motoarele cu ardere intern ă.

2.7. Deprecierea stratului de ozon stratosferic

2.7.1. Inventarul anual al consumurilor de substan ţe care depreciaz ă stratul de ozon, pe sectoare de activitate

În anul 2006, în jude ţul Ia şi, au existat 29 utilizatori de substan ţe care epuizeaz ă stratul de ozon. Domeniile principale de utilizare a acestor substan ţe au fost cele legate de tehnica frigului şi climatizare, iar tipurile de freoni utilizate au fost urm ătoarele:

Tabel 2.7.1.1. Cantit ăţ ile utilizate de freoni în anul 2006 la nivelul jude ţului Ia şi Jude ţul Freoni ecologici – cantit ăţ i utilizate (kg) - 2006 R 134a R134 R 404A R 409 R 407C R 410a R 507B IA I 1122,63 86 1265,03 32,2 99,85 25 33,3

Tabel 2.7.1.2. Cantit ăţ ile vehiculate de agen ţi frigorifici la nivelul jude ţului Ia şi în 2006 Cantit ăţ ile vehiculate de agen ţi frigorifici în kg CFC-12 R502 HCFC HCFC- HCFC-141b Alti Clorura Jude ţul -22 123 HCFC de metil (R12) (R22) IA I 292,5 2,6 711,4 - - - -

2.8. Schimb ări climatice

2.8.1. Emisiile totale anuale de gaze cu efect de ser ă

Tabel 2.8.1.1. Emisii totale anuale de gaze cu efect de ser ă ( mii tone CO 2 Eq ) Jude ţul Ia şi 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Emisii totale (mii tone CO2 3276,2 3410,9 4573,6 3204,0 3265,9 3689,5 3166,8 Eq)

Emisiile totale de GES au sc ăzut cu 14%, comparativ cu 2005.

Figura. 2.8.1.1. Emisii totale de gaze cu efect de ser ă – indicator nivel II

Emisii totale de gaze cu efect de ser ă

5000 4500 4000 3500 3000 2500 2000 1500

mii tone CO2 Eq CO2 tone mii 1000 500 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 anul

Tabel 2.8.1.2. Emisii totale de gaze cu efect de ser ă pe cap de locuitor - tone CO 2 Eq/cap locuitor

Jude ţul Ia şi 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 tone CO 2 Eq/cap locuitor 0,004 0,0041 0,0056 0,004 0,004 0,0045 0,0038

Figura 2.8.1.2. Emisii totale de gaze cu efect de ser ă pe cap de locuitor - tone CO 2 Eq/cap locuitor

Emisii totale de gaze cu efect de ser ă pe cap de locuitor

0 0 0 0

locuitor 0 0 mii tone CO2 Eq/capCO2 tone mii 0 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 anul

2.8.2. Emisii anuale de dioxid de carbon

Tabel 2.8.2. Emisii anuale de CO 2 ( mii tone ) Jude ţul Ia şi 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Emisii totale 2733,95 2954,72 3790,81 2450,24 2418,1 2786,4 2220,5 (mii tone CO2 )

2.8.3. Emisii anuale de metan

Tabel 2.8.3. Emisii anuale de CH 4 (mii tone CO 2 Eq ) Jude ţul Ia şi 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Emisii totale (mii tone CO2 445,98 388,1 620,8 481,5 508,37 582,2 575,62 Eq)

2.8.4. Emisii anuale de protoxid de azot N 2O

Tabel 2.8.4. Emisii anuale de protoxid de azot N 2O (mii tone CO 2 Eq )

Jude ţul Ia şi 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Emisii totale (mii tone CO2 96,76 68,03 161,98 272.3 339.43 320,87 370,66 Eq) Sursa principal ă o constituie agricultura.

2.8.5 Emisii de gaze cu efect de ser ă din sectorul energetic

Tabel 2.8.5. Emisii anuale de CO 2 din sectorul energetic ( mii tone CO2)

Jude ţul Ia şi 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Emisii totale 732,370 823,540 763,328 809,467 735,917 790,305 702,37 (mii tone CO2)

Tabel 2.8.6. Emisii anuale de N 2O şi CH 4 din sectorul energetic ( mii tone CO2Eq) în 2006 N2O CH 4 Jude ţul Ia şi 2005 2006 2005 2006 9,3 9,61 0,21 0,435

La nivelul jude ţului Ia şi, 22,5% din emisiile totale de gaze cu efect de ser ă provin din sectorul energetic.

2.9. Zone critice sub aspectul polu ării atmosferei

Surse locale de poluare Jud. Ia şi Nr Anul de conformare cu Nr. Numele Adresa Activitate Directivele sub insta- prevederile Directivei - Tip poluant crt. instalatiei instala ţie principal ă care intr ă la ţii Tranzi ţie IASI-Calea SC "CET IASI" producere energie IPPC,LCP, SO , NO , pulberi 1 Chisinaului 1 31.12.2011 IMA 2 2 SA-CET I Iasi Seveso II PM10 nr.25 SC "CET IASI" IPPC,LCP, Loc. Holboca, SO , NO , pulberi 2 SA-CET II 1 producere energie SevesoII, 31.12.2013 IMA 2 2 jud. Iasi PM10 Holboca Deseuri SC Fortus SA IASI-Bdul SO , NO , CO, 3 1 metalurgie IPPC, Deseuri 30.10.2007 2 2 IASI Poitiers nr.10 pulberi PM10, metale SC Euro IASI-str. A. metalurgie SO , NO , CO, 4 1 IPPC 31.12.2006 2 2 casting SA Vlaicu nr.77 pulberi PM10, metale IASI-Calea SO , NO , CO, SC Mittal metalurgie 2 2 5 Chisinaului 1 IPPC 31.12.2014 pulberi PM10, Steel SA IASI nr.132 metale, HCl, ZnO

SCCeramica IASI-Calea 1 Prod. ceramica IPPC 31.12.2012 SO 2 , NO 2, CO, 6 SA IASI Chisinaului pulberi, nr.176 SC Sayegh Loc. Miroslava, Ind chimica IPPC, COV 7 Conex Paint com. Miroslava, 1 31.12.2006 COV, pulberi PM10 solventi SA Miroslava IPPC,COV SC Antibiotice IASI-str. Valea Ind. farmaceutica SO , NO , CO, 8 1 solventi, 31.12.2010 IPPC 2 2 SA IASI Lupului nr.1 pulberi, COV Seveso II SC Moldomobila IASI-Str. Ind. mobilei IPPC, COV SO , NO , CO, 9 1 30.10.2007 2 2 Romania SA Bucium nr.34 solventi pulberi, COV IASI

Str. Ind. textila 10 S.C.Iasitex Primaverii nr.2 1 IPPC 30.10.2007 pulberi

S.A. IASI Iasi Productia de SC Iasi, Str. ambarcatiuni si 11 Amephoenix 1 COV solventi 31.10.2007 COV Tabacului nr. 30 caroserii din fibra SRL de sticla SC BMT Iasi, B-dul Constructii metalice 12 1 COV solventi 31.10.2007 COV Romania SRL Chimiei nr. 6 sudate Fabricarea de recipienti, Iasi, Str. 13 SC Contis SA 1 containere si alte COV solventi 31.10.2007 COV Tabacului nr. 30 produse similare din otel Pascani, Str. Constructia si SC Remar SA 14 Garii nr. 18, jud. 1 repararea COV solventi 31.10.2007 COV Pascani Iasi materialului rulant Productia Pascani, Str. SC Retrom SA echipamentelor de 15 Moldovei nr. 1 COV solventi 31.10.2007 COV Pascani masura, reglare si 17bis control

SC Aviarom Iasi-Sos. distribu ţie 16 1 COV benzin ă 31.12.2007 COV SA IASI Nicolina, nr.7 , carburan ţi

Iasi – RATP distribu ţie 17 str. Splai Bahlui, 1 COV benzin ă 31.12.2009 COV (RATEC) IASI carburan ţi nr. 32

.Pascani-str. SC Rompetrol distribu ţie 18 Moldovei 1 COV benzin ă 31.12.2008 COV Downstream carburan ţi nr.2bis,

SC Iasi, distribu ţie 19 Distribution Oil str.Moara de 1 COV benzin ă 31.12.2009 COV carburan ţi SRL Bacau- Foc,nr.35 SC Dodomar distribu ţie 20 Iasi str.Nicorita 1 COV benzin ă 31.12.2009 COV SRL IASI carburan ţi SC Ermes DN28,sos. distribu ţie 21 1 COV benzin ă 31.12.2007 COV Holding SRL Iasi -Tg.Frumos carburan ţi SC Sorin Iasi,B-dul distribu ţie 22 Boazu SRL Nicolae Iorga 1 COV benzin ă 31.12.2007 COV carburan ţi IASI nr. 97

Iasi, distribu ţie 23 SC Petrom SA 7 COV benzin ă 31.12.2007 COV Tg.Frumos carburan ţi

Iasi/ Statia Bas Ceaus, distribu ţie 24 SC Petrom SA 1 COV benzin ă 31.12.2009 COV Iasi,str Tatarasi carburan ţi nr.20 Sos. Nationala depozitarea 1 25 SC Petrom SA nr.2, Iasi, jud benzinei la COV benzin ă 31.12.2007 COV terminal Iasi terminale

2.10. Concluzii

1. Ca urmare a respect ării condi ţiilor de introducere pe pia ţă a carburan ţilor cu con ţinut redus de sulf, şi utiliz ării combustibilor mai cura ţi, s-a înregistrat o sc ădere cu cca 28% a emisiilor de SO 2 comparativ cu anul 2005 2. Principalele surse de emisii de SO 2 o constituie arderile de combustibil fosil din producerea de energie şi industra de transformare la SC. CET SA a c ărei contribu ţie este de cca 84%. În anul 2006 SC. CET SA a utilzat combustibili mai cura ţi, ca p ăcur ă cu 0,98% sulf şi huil ă cu 0,35% sulf, ceea ce se reg ăse şte şi în valorile m ăsurate în sta ţiile de monitorizare, concentra ţia medie zilnic ă fiind de cca 10 ori mai mic ă decât valoarea limit ă. 3. Emisiile de NO x au sc ăzut cu 40% fa ţă de anul 2005, contribu ţia emisiilor din transport (5432 t) reprezentând 69,6% iar cele din arderile în energetic ă şi industrii de transformare (1144,11 t) 14,66%. Reglement ările de mediu referitoare la vehicule şi combustibili au determinat reducerea polu ării pe unitatea de transport. Men ţionam c ă în industria energetic ă (CET IASI) din jude ţul Ia şi au fost luate măsuri de reducere a emisiilor de NO x prin montarea de arz ătoare cu NO x redus. 4. Emisiile de amoniac din agricultur ă reprezint ă cca 85% (5742,3 t) din emisia total ă de amoniac, sursa reprezentând-o dejec ţiile de la cre şterea animalelor şi îngr ăşă mintele chimice azotoase aplicate. Din tratarea şi depozitarea de şeurilor au rezultat 687,85 t (10,6%).. 5. Pulberile în suspensie şi sedimentabile constituie principalii poluan ţi din jude ţul Ia şi, sursele fiind industria metalurgic ă, fabricarea produselor de ceramic ă prin ardere, industria energetic ă care utilizeaz ă combustibil fosil, transportul rutier, halde şi depozite. Din inventarul de emisii a rezultat pentru anul 2006 o cre ştere a cantit ăţ ii de PM 10 . Aglomerarea Ia şi este poluat ă cu pulberi, frecven ţa de dep ăş ire a valorii limit ă fiind 58% în sta ţia de trafic şi cca 35% în sta ţia industrial ă. 6. În aglomerarea Ia şi ozonul se m ăsoar ă în sta ţiile: de fond regional (Copou- Sadoveanu), de fond suburban (Tome şti) şi industrial ă (Oancea T ătăta şi). Varia ţia anual ă indic ă valori mai crescute vara iar concenta ţiile sunt corelate cu temperatura, umiditatea şi radia ţia solar ă. În OM 592/ 2002, care transpune legisla ţia european ă în domeniu sunt prev ăzute valori ţint ă pentru anul 2010 privitor la protec ţia s ănătăţ ii umane de 120 µg/mc ca valoare maxim ă a mediilor pe 8 ore. 7. Valorile medii orare m ăsurate în aglomerarea Ia şi nu au dep ăş it pragul de informare de 180 µg/mc sau de cel de alert ă de 240 µg/mc. 8. Concentra ţia poluan ţilor gazo şi în aer este situat ă sub VL prev ăzut ă în legisla ţie, neânregistrându-se nici o dep ăş ire. 9. Emisiile totale de gaze cu efect de ser ă, r ăspunz ătoare de schimb ările climatice, au sc ăzut cu 14%, comparativ cu anul 2005.

CAPITOLUL 3. APA

3.1. Resurse de ap ă

3.1.1. Resurse de ap ă teoretice şi tehnic utilizabile

Jude ţul Ia şi este amplasat – din punct de vedere geografic – pe trei bazine hidrografice, bazinul hidrografic Prut, bazinul hidrografic Bârlad, bazinul hidrografic Siret, ceea ce determin ă raportarea datelor pe bazine avînd ca surse Direc ţia Apelor Siret Bac ău şi Direc ţia Apelor Prut Ia şi.

Tabel 3.1.1.1. Resursele de ap ă teoretice şi tehnic utilizabile - BH Siret (mii mc) Jude ţ Resursa de suprafa ţă Resursa din subteran Teoretic ă Utilizabil ă Teoretic ă Utilizabil ă Ia şi 882000 95000 127626 75000 Sursa: Direc ţia Apelor Siret Bac ău

Tabel 3.1.1.2. Resursele de apa teoretice şi tehnic utilizabile – BH Prut şi BH Bârlad (mii mc) Resursa de suprafata Resursa din subteran Jude ţ Teoretica Utilizabila Teoretica Utilizabila Ia şi - 262500 - 11100 NOTA: - Defalcarea resursei teoretice (de suprafa ţă şi subteran ă) se face de c ătre institute de cercetare. Noi putem preciza doar c ă totalul resursei teoretice (suprafa ţă + subteran) este de 1670 mil mc. - Aceste “resurse utilizabile” se refer ă doar la partea jude ţului Ia şi administrat ă de Direc ţia Apelor Prut. Sursa: Direc ţia Apelor Prut

Tabel 3.1.1.3. Debitele principalelor râuri în anul 2006 Nr. Debit maxim Debit mediu Sta ţie crt. Râul în anul 2006 multianual hidrometric ă (m 3/s) (m 3/s) Bazinul Hidrografic Siret 1 Siret Lespezi 549/05.06. 64,0 Bazinul Hidrografic Prut 2 Prut Pris ăcani 621 103 3 Jijia Andrie şeni 65,8 - 4 Jijia Vl ădeni 70,4 5,16 5 Jijia Victoria 66,0 6,88 6 Jijia Chipere şti 93,5 12,4 7 Miletin ipote 39,5 1,26 8 Miletin Hălceni 20,1 1,09 9 Bahlui Vama cu Tabl ă 38,3 0,219

Nr. Debit maxim Debit mediu Sta ţie crt. Râul în anul 2006 multianual hidrometric ă (m 3/s) (m 3/s) 10 Bahlui Pârcovaci 10,8 0,159 11 Bahlui Hârl ău 15,9 0,413 12 Bahlui Belce şti 10,8 0,762 13 Bahlui Podu Iloaiei 11,6 1,07 14 Bahlui Ia şi 30,5 3,11 15 Bahlui Holboca 35,8 4,91 16 Măgura Cîrjoaia 2,06 0,093 17 Bahlue ţ Tg. Frumos 15,5 0,149 18 Bahlue ţ Podu Iloaiei 11,1 0,990 19 Voine şti Cucuteni 6,45 0,229 20 Nicolina Ia şi 6,02 0,470 21 Locii Ciurbe şti 3,26 0,187 22 Ciric Ia şi 0,97 - 23 Văme şoaia Ia şi 2,98 0,070 Bazinul Hidrografic Bârlad - Sursa: Direc ţia Apelor Prut şi Direc ţia Apelor Siret Bac ău

3.1.2. Prelev ări de ap ă

Tabel 3.1.2.1. Prelev ările de ap ă în anul 2006 BH Siret - mil. mc - Jude ţ An Prelev ări de ap ă Din surse de suprafa ţă Din subteran Ia şi 2006 11,858 43,728 Sursa: Direc ţia Apelor Siret Bac ău

Tabel 3.1.2.2. Prelev ările de ap ă în anul 2006 BH Prut şi BH Bârlad - mil. mc - Jude ţ An Prelev ări de ap ă Din surse de suprafa ţă Din subteran Ia şi 2006 49,729 39,709

NOTA: Direc ţia Apelor Prut administreaz ă doar partea jude ţului Ia şi amplasat ă în bazinele hidrografice Prut şi Bârlad , de aceea volumele de ap ă specificate în tabelul de sus reprezint ă capt ările doar pe aceste dou ă bazine hidrografice. Sursa: Direc ţia Apelor Prut

3.1.3. Mecanismul economic în domeniul apelor

Legea nr. 400/2005 privind aprobarea OUG nr. 73/2005 pentru modificarea şi completarea OUG nr 107/2002 privind înfiin ţarea Administratiei Nationale “Apele Romane”. In cadrul acestei Ordonante se gasesc Anexa nr. 3 (mecanismul economic), Anexa nr. 4 (sistemul de contributii specifice de gospodarire a apelor si serviciile comune

de gospod ărire a apelor), Anexa nr.5 (cuantumul contribu ţiilor specifice de gospodarire a apelor). Încheierea de contracte economice cu utilizatorii de ap ă pentru care Administra ţia “Apele Române”, presteaz ă servicii specifice şi commune de gospod ărire a apelor. Sursa: Direc ţia Apelor Prut Ia şi şi Direc ţia Apelor Siret - Bac ău

3.2. Ape de suprafa ţă

- Date preluate de la DIREC ŢIA APELOR PRUT şi DIREC ŢIA APELOR SIRET BAC ĂU

3.2.1. Starea râurilor interioare în anul 2006, în judeţul Iaşi

Bazinul hidrografic Prut

Începând cu anul 2005 şi ţinând seama de cerin ţele prev ăzute in Legea 310/2004 de modificare si completare a Legii Apelor 107/1996, care a preluat prevederile Directivei Cadru 60/2000/CE în domeniul apei şi celelalte Directive UE, sistemul na ţional de monitorizare a apelor cuprinde dou ă tipuri de monitoring. Se realizeaz ă astfel un monitoring de supraveghere având rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de ap ă din cadrul bazinelor hidrografice, şi un monitoringul opera ţional (integrat monitoringului de supraveghere) pentru corpurile de ap ă ce au riscul s ă nu îndeplineasc ă obiectivele de protec ţie a apelor. Func ţie de caracteristicile calitative ale corpurilor de ap ă s-au realizat diferite tipuri de programe de monitoring pentru fiecare sec ţiune: Programul de supraveghere (S), Programul opera ţional (O), Programul de investigare (I), Programul de referin ţă (R), Programul cea mai buna sec ţiune disponibil ă (CBSD), Programul de intercalibrare (IC), Programul de monitorizare pentru zonele vulnerabile (ZV), Programul de monitoring pentru ihtiofauna (IH), Programul pentru protec ţie habitate şi specii (HS), Programul pentru conven ţii interna ţionale (CI) şi Programul CAPM. Aceste programe sunt în concordanţă cu cerin ţele Directivei Cadru, precum şi a celorlalte Directive Europene din domeniul apei. În flux rapid monitorizarea calit ăţ ii apei s-a realizat la nivelul a unei sec ţiuni de supraveghere cu frecven ţă zilnic ă: Prut – Ungheni. Supravegherea calit ăţ ii apelor curg ătoare de suprafa ţă din jude ţul Ia şi se realizeaz ă prin urm ărirea în cadrul monitoringului de supraveghere (campanii lunare şi trimestriale) şi a fluxului rapid (campanii zilnice) a indicatorilor fizico-chimici, biologici şi bacteriologici. Au fost monitorizate 4 cursuri de ap ă pe o lungime de 441 km. Calitatea apelor curgatoare de suprafa ţă a fost urmarit ă prin intermediul a 8 sec ţiuni de supraveghere, astfel : - monitoring opera ţional – frecven ţă lunar ă : 7 sec ţiuni - sec ţiuni de referin ţă : 1 sec ţiune - sec ţiuni de grani ţă (protocol bilateral cu Republica Moldova): 2 sec ţiuni Pentru stabilirea condi ţiilor naturale de referin ţă şi a concentra ţiilor de fond, în anul 2006 s-a monitorizat o singur ă sec ţiune de referin ţă : Bahlui – Vama cu Tabl ă. Studiul râului de frontier ă Prut se realizeaz ă în baza colabor ării bilaterale cu Republica Moldova în 2 sec ţiuni de supraveghere: Prut – Ungheni, Prut -Prisecani. Pentru cunoa şterea operativ ă a situa ţiei calit ăţ ii apei in bazinul hidrografic Prut s-au stabilit sec ţiuni de supraveghere cu transmiterea informa ţiilor în flux zilnic,

instituite în zone critice având în vedere criteriul surselor punctiforme de poluare, criteriul transfrontalier, criteriul capt ării apei in scopul potabiliz ării. Mediile de investigare analizate în anul 2006 au fost: apa, materiile in suspensie, biota. Evaluarea calit ăţ ii apelor şi încadrarea sec ţiunilor de control în clase de calitate s-a realizat conform Ordinului nr.161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea apelor de suprafa ţă în vederea stabilirii st ării ecologice a corpurilor de ap ă, corelând rezultatele evalu ării chimice cu cele biologice. Evaluarea indicatorilor din categoria „substan ţe prioritare” s-a f ăcut în raport cu valoarea unic ă stabilit ă pentru „obiectivul de calitate”. Principiul general de încadrare a fost pentru cele cinci grupe de indicatori – regimul de oxigen, nutrien ţi, mineralizare, metale şi substan ţe toxice organice , prin evaluarea ponderat ă a efectului tuturor indicatorilor, pe baza mediei aritmetice. Caracterizarea global ă a calit ăţ ii, la nivel de sec ţiune, este rezultatul evalu ării din cadrul grupei cu situa ţia cea mai defavorabil ă, neluând în considerare situa ţiile în care fondul natural a dep ăş it semnificativ limitele admise, apreciate pe baza datelor analitice în sec ţiunile „martor”. Sursa: Direc ţia Apelor Prut

Tabel 3.2.1.1. Încadrarea sec ţiunilor de control, pe clase de calitate, în anul 2006, conform Ordinului nr.161/2006 pentru aprobarea Normativului privind clasificarea apelor de suprafa ţă în vederea stabilirii st ării ecologice a corpurilor de ap ă

Clasa de calitate

Nr. Cursul Sectiunea de Frecven ţa crt. de ap ă supraveghere de Sali- Micro- Gene- prelev./an R.O Nutrien ţi Metale nitate poluanti ral ă 1 Prut Ungheni ** lunar ă II II II I II II 2 Prut Prisecani ** lunar ă II III II I II III 3 Jijia Victoria lunar ă IV II III I III IV 4 Jijia Opriseni lunar ă IV IV III I III IV Vama cu 5 Bahlui Tabl ă lunar ă III I II I III III 6 Bahlui Podu Iloaiei lunar ă IV III IV I III IV 7 Bahlui Holboca lunar ă IV V III I III V Am. conf. 8 Nicolina Bahlui lunar ă III III III I II III ** sec ţiuni de supraveghere care se monitorizeaz ă şi în comun cu Republica Moldova Sursa: Direc ţia Apelor Prut

Tabel 3.2.1.2. Calitatea râurilor în perioada 2003-2006, stabilite prin Normativul privind clasificarea calit ăţ ii apelor de suprafa ţă în vederea stabilirii st ării ecologice a corpurilor de ap ă aprobat prin Ordinul Nr. 161 din 16.02.2006

Reparti ţia lungimilor pe clase de calitate Lungime Râu An I II III IV V (km) km % km % km % km % km % Prut 2003 214 121 56,5 93 43,5 2004 214 121 56,5 93 43,5 2005 214 121 56,5 93 43,5 2006 214 201 94 13 6 Jijia 2003 88 82 93,2 6 6,8 2004 88 88 100 2005 88 88 100 2006 88 88 100 Miletin 2003 35 35 100 2004 35 35 100 2005 35 35 100 2006 ------Jijioara 2003 34 34 100 2004 34 34 100 2005 34 34 100 2006 ------Bahlui 2003 119 20 16,8 43 36,1 41 34,5 15 12,6 2004 119 36 30,2 60 50,5 23 19,3 2005 119 36 30,2 60 50,5 23 19,3 2006 119 23 19,3 57 47,9 24 20,2 15 12,6 Bahluie ţ 2003 41 38 92,7 3 7,3 2004 41 41 100 2005 41 38 92,7 3 7,3 2006 41 - - - - - Nicolina 2003 20 20 100 2004 20 20 100 2005 20 20 100 2006 20 20 100

Sursa: Direc ţia Apelor Prut

Bazinul hidrografic Siret

Tabel 3.2.1.3. Calitatea râurilor în perioada 2003-2006, stabilite prin Normativul privind clasificarea calit ăţ ii apelor de suprafa ţă în vederea stabilirii st ării ecologice a corpurilor de ap ă aprobat prin Ordinul Nr. 161 din 16.02.2006

Reparti ţia lungimilor pe clase de calitate Lungime Râu An I II III IV V (km) km % km % km % km % km % Siret – 2003 78 78 100 Lespezi 2004 78 78 100 2005 78 46 59 32 41 2006 78 46 59 32 41 Moldova 2003 23 23 100 - 2004 23 23 100 Timi şeşti 2005 23 18 78,3 5 21,7 2006 23 23 100

Sursa: Direc ţia Apelor Siret Bac ău

R ÂUL PRUT

o Tronsonul intrare jud Iaşi – confluenţă rau Jijia Pe o lungime de 121 km, r. Prut a fost încadrat în clasa a II-a, fapt impus de sec ţiunea de monitorizare Prut - Ungheni.

o Tronsonul confluenţă râu Jijia – Av. Prisecani Pe acest tronson cu o lungime de 13 km, apa râului Prut se înrautate şte din punct de vedere calitativ, ea trecând în clasa a III-a de calitate, datorita aportului de poluanti adus de raul Jijia. Sec ţiunea de monitorizare: Prut – Prisecani.

o Tronsonul confluenţă Av. Prisecani – ieşire jud. Iaşi Pe acest tronson cu o lungime de 80 km, apa râului Prut se îmbun ătăţ eşte din punct de vedere calitativ, ea trecând în clasa a II-a de calitate.

R ÂUL JI JIA

o Tronsonul intrare jud. Iaşi – confl. r. Prut Tronsonul de încadreaz ă in clasa a IV-a de calitate, fapt confirmat de sectiunile Victoria şi Opri şeni, aceasta calitate mentinandu-se pe o lungime de 88 km. Poluarea raului pe acest tronson se datoreaza apelor uzate insuficient epurate provenite din statiile de epurare ale localitatilor din amonte şi a confluen ţei cu r. Bahlui.

R ÂUL BAHLUI

Constituie, prin înc ărc ările mari în poluan ţi, principalul impurificator al raurilor Jijia şi Prut şi este supravegheat pe o lungime de 119 km. prin cinci sectiuni de control ce delimiteaza cinci tronsoane de-a lungul cursului .

Calitatea apei r. Bahlui se datoreaz ă devers ărilor de ape uzate insuficient epurate de la localit ăţ ile Hârl ău, Belce şti, Podul Iloaiei, mun. Ia şi, precum şi apei puternic modificat ă antropic a r. Bahlue ţ.

o Tronsonul izvoare - ac. Pârcovaci Pe acest tronson cu o lungime de 16 km apa r. Bahlui este situata in clasa a III-a de calitate asa cum indica sectiunea de referin ţă Vama cu Tabl ă.

o Tronsonul ac. Pârcovaci – aval Hârlău Calitatea apei in aceasta zona, pe o lungime de 23 km, se încadreaz ă in clasa a II-a de calitate, fapt datorat influen ţei calitative a ac. Pârcovaci care în acest an s-a încadrat în clasa a II-a de calitate.

o Tronsonul aval Hârlău – loc. Podu Iloaiei Pe acest tronson cu o lungime de 41 km, apa râului se încadreaz ă in clasa a III-a de calitate, clas ă indicat ă de calitatea apei din ac. Tansa. Calitatea apei pe acest tronson se datoreaza apelor uzate insuficient epurate evacuate de statia de epurare apartinand de RAJAC Ia şi – Sector Harlau şi RAJAC Ia şi – Sector Belce şti.

o Tronsonul loc. Podu Iloaiei – Cfl. r. Nicolina Calitatea apei în acest tronson, pe o lungime de 24 km a r. Bahlui, este de categoria a IV-a, caracteristic ă data de sectiunea Podu Iloaiei.

o Tronsonul confl. r. Nicolina - confluenţa r. Jijia Pe o lungime de 15 km r. Bahlui, este situata in clasa a V-a de calitate. Sectiunea Holboca, este influen ţat ă de devers ările de ape uzate insuficient epurate ale municipiului Iasi, înc ărc ările mari din amonte datorate localit ăţ ilor Hârl ău, Belce şti, Podul Iloaiei şi aportul afluentului s ău principal r. Bahlue ţ, râu puternic modificat antropic.

R ÂUL NI COL INA

o Tronsonul izvoare - confl. Bahlui Calitatea r. Nicolina, analizat ă printr-o singur ă sec ţiune de monitorizare, d ă caracteristica întregului râu şi anume clasa a III-a de calitate. Sursele de poluare care justific ă aceast ă încadrare sunt: “zona” Ciurea şi S.C. Fortus S.A. Ia şi.

Încadrarea secţiunilor de monitorizare privind substanţele Prioritare / prioritar periculoase în conformitate cu „Obiectivele de calitate”

Evaluarea indicatorilor din categoria „substan ţe prioritare/prioritar periculoase” s-a făcut în raport cu valoarea unic ă stabilit ă pentru „obiectivul de calitate” în conformitate cu H.G. nr. 351/2005. Pentru determinarea substantelor prioritare/prioritar periculoase pe apele curgatoare de suprafata s-au efecuat analize pentru determinarea metalelor grele : Cd, Ni si Pb. Interpretarea datelor s-a realizat folosind programul QUAL2003.

Tabel 3.2.1.4. Substan ţe prioritare/prioritar periculoase Sectiunea de Nr. crt. Indicatorul Calitatea monitorizare 0 1 2 3 Cd, Pb Corespunzatoare 1 Prut Ungheni Ni = 6,3 µg/l Necorespunzătoare Ni = 5,63 µg/l 2 Prut Prisecani Necorespunzătoare Pb = 2,35 µg/l Cd, Pb Corespunzatoare 3 Bahlui Vama cu Tabl ă Ni = 7,65 µg/l Necorespunzătoare Ni = 16,2 µg/l 4 Bahlui Podu Iloaiei Necorespunz ătoare Pb = 5,29 µg/l Ni = 8,06 µg/l 5 Bahlui Holboca Necorespunz ătoare Pb = 3,63 µg/l Ni = 10,57 µg/l 6 Jijia Opri şeni Necorespunz ătoare Pb = 4,41 µg/l Ni = 12,8 µg/l 7 Jijia Victoria Necorespunz ătoare Pb = 3,31 µg/l Ni = 6,04 µg/l 8 Nicolina am confl. Bahlui Necorespunz ătoare Pb = 2,34 µg/l

3.2.2. Starea lacurilor

Date preluate de la DIREC ŢIA APELOR PRUT

Calitatea apei din acumul ări a fost monitorizat ă prin interpretarea rezultatelor analizelor fizico-chimice şi biologice ale probelor recoltate cu frecven ţa determinat ă de importan ţa acumul ării şi în func ţie de regimul termic şi pluviometric înregistrat. În cazul acumul ărilor cu rol complex, frecven ţa de recoltare şi analiz ă a fost mai mare. Acumul ările investigate au fost : - H ălceni - Tansa - Podu-Iloaiei - Pârcovaci - Chiri ţa - Ciric III - Cucuteni Mediile de investigare analizate în anul 2006 au fost: apa, sedimentele, biota. Prezentarea global ă a calit ăţ ii apelor din acumul ări este rezultatul evalu ării şi încadr ării în 5 clase de calitate conform Ordinului nr.161 / 2006 ( Normativ privind clasificarea calit ăţ ii apelor de suprafa ţă în vederea stabilirii st ării ecologice a corpurilor de ap ă), pe baza mediei aritmetice ale rezultatelor analizelor. Evaluarea încadr ării în cele cinci clase de calitate în scopul stabilirii caracteristicii calitative a apei, s-a f ăcut din punct de vedere chimic şi biologic. Principiul general de încadrare a fost clasa de calitate cea mai defavorabil ă privind indicatorii fizico-chimici globali ai regimului oxigenului, nutrien ţilor, salinit ăţ ii, metalelor şi micropoluan ţilor (anorganici şi organici). În cadrul acestei clasific ări a calit ăţ ii apei obiectivele de referin ţă corespund valorilor corespunz ătoare clasei a II-a de calitate şi reprezint ă nivelurile ce urmeaz ă s ă fie atinse pe plan na ţional şi regional într-o strategie pe termen lung.

Situa ţia calit ăţ ii globale a apei lacurilor, în anul 2006, stabilite prin Normativul privind clasificarea calit ăţ ii apelor de suprafa ţă în vederea stabilirii st ării ecologice a corpurilor de ap ă aprobat prin Ordinul Nr. 161 din 16.02.2006

Calitatea apei acumularilor – 2006 (Ord. Nr.161 / 2006)

Tabel 3.2.2.1. Calitatea apei acumulărilor – 2006 - Caracterizare după indicatorii fizico chimici Clasa de calitate GENERALA Denumire Cursul Micro Nr. crt Nutrie Salinit Met - acumulare de ap ă R.O. 2005 2006 nţi ate ale polua nţi 1 Pârcovaci Bahlui II II I I II III II 2 Hălceni Miletin IV II II-III I-II III IV IV 3 Tansa Bahlui III II II I-II III IV III 4 Podu Iloaiei Bahlue ţ IV II-III III II II IV IV 5 Chiri ţa Chiri ţa III I II - III II-III III 6 Ciric III Ciric III I III I III IV III 7 Cucuteni Voine şti IV I II I-II III IV IV R.O. – regimul oxigenului

Analizând indicatorii fizico-chimici după valorile medii , rezult ă c ă din totalul de 7 acumulari studiate, o acumulare in clasa a II-a, 3 acumulari în clasa a III-a, 3 acumulari în clasa IV-a de calitate. Analiza comparativ ă a tendin ţelor de evolu ţie a indicatorilor în anul 2006 fa ţă de anul 2005, arat ă c ă 3 acumul ări şi-au îmbun ătăţ it calitatea şi 4 acumul ări şi-au conservat calitatea.

Tabel 3.2.2.2. Calitatea apei acumularilor – 2006 - Caracterizare după starea trofică (după biomasa fitoplanctonică) Caracterizarea Lac Volum trofic ă Nr. Tip Cursul de total Folosin ţa 2006 Crt ap ă principal ă Nume media (mil.mc) aritmetic ă 1 Pârcovaci Acumulare Bahlui 8,75 Alimentare cu Ultraoligotrof apa ora ş Hârl ău; ap ărare împotriva inunda ţiilor 2 Hălceni Acumulare Miletin 42,8 Alimentare cu Oligotrof apa ora ş Vl ădeni; ap ărare împotriva inunda ţiilor; picicultur ă 3 Tansa Acumulare Bahlui 33,3 Alimentare cu Ultraoligotrof apa ora ş

Belce şti; ap ărare împotriva inunda ţiilor; iriga ţii 4 Podu Acumulare Bahlue ţ 31,53 Regularizarea Eutrof Iloaiei debitelor râurilor; atenuare viituri; iriga ţii 5 Chiri ţa Acumulare Chiri ţa 7,0 Alimentare ora ş Oligotrof Ia şi 6 Ciric III Acumulare Ciric Agrement; Oligotrof ap ărare împotriva viiturilor 7 Cucuteni Acumulare Voine şti Agrement; Oligotrof ap ărare împotriva viiturilor

Dup ă o analiz ă trofic ă comparativ ă, se constat ă o îmbun ătăţ ire a gradului de eutrofizare a lacurilor din jude ţul Ia şi în anul 2006 fa ţă de anul 2005. Astfel, se observ ă c ă patru din cele 7 lacuri studiate intr ă în categoría lacurilor oligotrofe şi doar un singur lac – Podu Iloaiei este eutrof. Sursa: Direc ţia Apelor Prut

3.3 . Ape subterane

Date preluate de la DIREC ŢIA APELOR PRUT

În anul 2006, s-au prelevat probe şi au fost efectuate analize dintr-un num ăr de 42 foraje din Re ţeaua Hidrogeologic ă Na ţional ă din b.h. Prut. Calitatea apei freatice r ămâne în continuare majoritar necorespunz ătoare, procentul nepotabilit ăţ ii r ămâne peste 90% din totalul forajelor monitorizate. Se men ţioneaz ă c ă aceast ă apreciere s-a f ăcut doar pe baza indicatorilor fizico-chimici. Cauzele probabile pentru care în majoritatea cazurilor apele freatice nu corespund cerin ţelor pentru a fi utilizate în scopuri potabile sunt urm ătoarele: o poluarea apelor de suprafa ţă o condi ţiile şi procesele hidrogeochimice naturale care favorizeaz ă trecerea în solu ţie a diferi ţilor anioni şi cationi; o dezvoltarea intensiv ă a agriculturii în ultimele decenii cu utilizarea excesiv ă a îngr ăşă mintelor chimice pe baz ă de azot şi fosfor, şi a pesticidelor, a condus la acumularea în sol a unora dintre ace ştia (sau a produ şilor de degradare); o efectele pasivit ăţ ii fostelor complexe zootehnice de capacit ăţ i mari privind m ăsurile pentru conservarea factorilor de mediu; o particularit ăţ ile climatice, hidrogeologice şi exploatarea sistemelor de iriga ţii care au contribuit la mineralizarea materiei organice din sol şi migra ţia substan ţelor rezultate din aceste procese Forajele din care s-au recoltat probe în anul 2006 sunt redate în tabelul de mai jos:

Tabel 3.3.1. Forajele din care s-au recoltat probe în anul 2006 Nr. FORAJ IND SUBBAZIN Crt. 1 CÂRNICENI F1 PRUT 2 CÂRNICENI F2 PRUT 3 CÂRNICENI F3 PRUT 4 CÂRNICENI F5 JIJIA 5 CÂRNICENI F6 JIJIA 6 CRISTE TI F1 PRUT 7 CRISTE TI F5 JIJIA 8 COSTULENI F1 PRUT 9 COSTULENI F3 JIJIA 10 LUNCA PRUT F3 PRUT 11 LUNCA PRUT F4 PRUT 12 HÂRLAU F1 BAHLUI 13 IA I F8 PRUT 14 IA I F9 PRUT 15 COTNARI F1 BAHLUI 16 COTNARI F2 BAHLUI 17 COTNARI F3 BAHLUI 18 BELCE TI F1 BAHLUI 19 BELCE TI F2 BAHLUI 20 BELCE TI F3 BAHLUI 21 BELCE TI F1a BAHLUI 22 BELCE TI F4 BAHLUI 23 BELCE TI F5 BAHLUI 24 BELCE TI F6 BAHLUI 25 BELCE TI F6a BAHLUI 26 PODU ILOAIEI F2 BAHLUI 27 PODU ILOAIEI F3 BAHLUI 28 PODU ILOAIEI F4 BAHLUI 29 PODU ILOAIEI F5 BAHLUI 30 BANU F1 BAHLUI 31 BANU F2 BAHLUI 32 BANU F3 BAHLUI 33 BANU F4 BAHLUI 34 SPINOASA F2 BAHLUI 35 DUME TI F1 BAHLUI 36 GL ĂVĂNE TI F1 JIJIA 37 ŢIG ĂNA I F1 JIJIA 38 ŢIG ĂNA I F2 JIJIA 39 ŢIG ĂNA I F3 JIJIA 40 GROZE TI F2 PRUT 41 GROZE TI F3 PRUT 42 GROZE TI F4 PRUT

CONSIDERATII ASUPRA POLU ĂRII APELOR SUBTERANE

În cursul anului 2006, au fost investigate şi un numãr de 13 foraje, care fac parte din re ţeaua de foraje de control a poluãrii apelor subterane, instituite pe platformele unor

beneficiari industriali importan ţi. Pentru urmarirea gradului de poluare a rezervelor subterane freatice datorita activitatilor antropice au fost recoltate probe din 2 foraje de observa ţie la CET II Holboca şi 11 foraje la SC ANTIBIOTICE SA Ia şi.

Tabel 3.3.2. Foraje investigate în anul 2006 Nr. Denumirea unitã ţii Numãr de foraje ct. (Platforma industrialã) urmãrite

Jude ţul Ia şi 1. CET II Holboca 2 2. S.C. ANTIBIOTICE S.A. Ia şi 11 TOTAL 13

Gama indicatorilor analiza ţi, a fost diferen ţiatã cuprinzând în principal indicatorii de poluare specifici, rezulta ţi din activitatea industrialã a platformei respective. Comparând rezultatele analizelor de laborator cu limitele maxime admisibile din Legea nr. 458/2002 modificat ă şi completat ă prin Legea nr. 311/2004, s-a observat o impurificare a freaticului cu substan ţe organice, compu şi ai azotului, fier şi mangan.

3.5. Apele uzate

3.5.1. Surse majore şi grad de epurare

Date preluate de la Direc ţia Apelor Prut, Direc ţia Apelor Siret, RAJAC Ia şi

În jude ţul Ia şi au fost supravegheate în anul 2006 un numar de 35 surse de poluare. Din totalul surselor de poluare urm ărite, eviden ţiem urm ătorii agen ţi poluatori importan ţi: judetul Ia şi: R.A.J.A.C. Ia şi şi sectoarele de gospod ărire comunal ă Hârl ău, Tg. Frumos, Podu Iloaiei, S.C. COTNARI S.A. Cotnari.

Tabel 3.5.1. Surse majore de poluare şi grad de epurare în anul 2006 Agent Domeniu Emisar Volum ape uzate Poluan ţi Grad epurare economic de evacuate specifici (%) activitate (mil.mc) Jude ţul Iasi RAJAC IA I Gospod ărire r.Bahlui -treapta M: 7,256 - materii in 35 - treapta M comunal ă (insuficient suspensie, - treapt ă MB epurate) substan ţe Nu au fost organice, dep ăsite -treapta MB: nutrien ţi 87 valorile limit ă 55,658 autorizate (suficient epurate) pentru tr. MB. În cadrul tr.M se înregistreaz ă dep ăş iri la indicatorul detergen ţi.

RAJAC IASI – Gospod ărire r.Bahlui 0,355 - materii in Sec ţia comunal ă (insuficient suspensie, 70 HARLAU epurate) substan ţe organice, nutrien ţi RAJAC IASI – Gospod ărire r.Bahluie ţ 2,014 - materii in Sec ţia comunal ă (insuficient suspensie, 76 TG.FRUMOS epurate) substan ţe organice, nutrien ţi RAJAC IASI – Gospod ărire r.Bahluie ţ 0,281 - materii in Sec ţia PODU comunal ă (insuficient suspensie, 60 ILOAIEI epurate) substan ţe organice, nutrien ţi SC COTNARI Fabricarea r.Bahlui 0,093 - materii in SA Cotnari şi (insuficient suspensie, - îmbutelierea epurate) substan ţe vinurilor şi a organice, altor bauturi nutrien ţi RAJAC IASI – Gospod ărire r. Jijia 0,027 CBO5, Sec ţia Vl ădeni comunal ă (insuficient CCOCr, epurate) materii in 59 suspensie, N total, Cu, Cr, Ni, Pb, Zn RAJAC IASI – Gospod ărire r. Bahlui 0,047 CBO5, Sec ţia Belce şti comunal ă (insuficient CCOCr, epurate) materii in 65 suspensie, N total RAJAC IASI – Gospod ărire r. Bohotin 0,112 CBO5, Sec ţia comunal ă (insuficient CCOCr, Răduc ăneni epurate) materii in 63 suspensie, N total, Cu, Cr, Ni, Zn RAJAC IASI – Gospod ărire r. Sacov ăţ 0,033 CBO5, Sec ţia comunal ă (insuficient CCOCr, Ţib ăne şti epurate) materii in 44 suspensie, N total, Cu, Cr, Ni, Pb, Zn RAJAC IASI – Gospod ărire r. Siret 0,0035 CBO5, Sec ţia comunal ă (insuficient CCOCr, 46 Hălăuce şti epurate) materii in suspensie DAC Pa şcani Gospod ărire r. Siret 4,951 - suspensii, + comunal ă (insuficient CBO5, NH 4 , epurate) 45% CBO 5 65% MTS

RAJAC IAI - Staţia de epurare a municipiului Iaşi

Aceasta fost considerat ă, dup ă capacitatea sa, principalul poluator al râului Prut. Sta ţia de Epurare a Municipiului Ia şi are o capacitate proiectat ă de epurare mecano-biologica de 4200 l/s, compus ă din dou ă linii tehnologice de tratare a apelor şi o linie comun ă de tratare a n ămolului, pentru epurarea apelor uzate ora şene şti de natur ă menajer ă şi industrial ă, rezultate din industria metalurgica, industria constructoare de masini, industria producatoare a materialelor de constructii, industria electronica, industria textil ă, industria alimentar ă şi cea producatoare a b ăuturilor alcoolice. “Linia Apei I“ a fost modernizat ă în perioada 1996-2000, de c ătre Mannesmann Demag-Germania şi are urm ătoarele construc ţii şi instala ţii componente: Treapta mecanic ă: - instala ţii de gratare rare, automatizat ă cu interspa ţii de 30 mm: - sta ţie de pompare ape uzate prev ăzut ă cu 3+1R electropompe cu debitul instalat de 1400 l/s fiecare; - gr ătare dese, cu interspa ţii de 6 mm, instala ţie de sp ălare respectiv filtre pres ă; - desnisipator cuplat cu separator de gr ăsimi prev ăzut cu instala ţii de injectare a aerului; - decantoare primare radiale, în numar de 4; - instala ţie de m ăsurare a efluentului treptei mecanice (debitmetru NIVUS).

Treapta biologica: - bazine de aerare pentru realizarea procesului de aerare şi denitrificare în num ăr de 8; - sta ţia de suflante prev ăzut ă cu 7 turbosuflante pentru injectarea aerului tehnologic; - decantoare secundare longitudinale bicompartimentate în numar de 6; - instala ţie de m ăsurare a efluentului final în cursul de ap ă Bahlui prin intermediul debitmetrului de tip Doppler.

“Linia Apei II“ având o capacitate de 2100 l/s, este alcatuit ă din istala ţii vechi din anii 1970- 1980, în prezent în conservare, în vederea realiz ării lucr ărilor de retehnologizare şi modernizare.

“Linia comun ă de tratare a n ămolului“ este alc ătuit ă din urm ătoarele componente: - îngro şatoare de n ămol circulare în num ăr de 4; - sta ţie de pompare n ămol proasp ăt; - bazine de fermentare a n ămolului tip metantanc în num ăr de 8; - paturi de uscare a n ămolului cu o suprafa ţa de aproximativ 5 ha; - gazometre în num ăr de 6; - lagune de n ămol exterioare, în suprafa ţă de cca. 16 hectare situate în extravilanul localit ăţ ii Tome şti În prezent depozitarea n ămolului rezultat în urma proceselor tehnologice desf ăş urate la sta ţia de epurare a apelor uzate se face atât in lagunele exterioare (trei batale de n ămol, în suprafa ţă de 16 ha) amenajate la Tome şti, transportul acestora realizându-se prin pompare cât şi pe paturile de deshidratare. Depozitarea n ămolului în lagunele exterioare de la Tome şti nu este o solu ţie acceptabil ă din punct de vedere al protectiei mediului, astfel încat pe viitor se urm ăre şte dezafectarea acestor lagune. În anii urm ători, n ămolul va fi deshidratat şi îngrosat mai eficient, sc ăzând în acest fel volumul acestuia, de asemena se va urm ări şi o utilizare de perspectiv ă a n ămolului ca fertilizant pentru terenuri agricole.

La nivelul anului 2006, eficien ţa proceselor de epurare din Sta ţia de Epurare Ape Uzate (treapta mecano-biologic ă) s-a monitorizat prin urm ătoarele valori medii ale indicatorilor fizico- chimici: CBO 5 de 18,39 mg/l; CCOCr de 65,65 mg/l, MTS de 41,65 mg/l; Fosfor total de 2,78 mg/l, constatându-se c ă nu sunt dep ăş ite valorile stabilite în Autorizatia de gospod ărire a apelor nr. 185/ 23.10.2006. Randamentele corespunzatoare indicatorilor CBO 5, MTS sunt: CBO 5 de 85,6%, MTS de 87,4% Proiectul de reabilitare a Sta ţiei de Epurare a Apelor Uzate are ca scop modernizarea liniei II şi a liniei n ămolului. Avantajele ce decurg din execu ţia proiectului constau în m ărirea capacit ăţ ii totale de epurare, asigurara unei calit ăţ i ale efluentului în acord cu reglement ările în vigoare, tratarea în condi ţii mai eficiente a n ămolului, ce se va ob ţine dup ă o mai bun ă deshidratare şi îngro şare a acestuia şi reducerea volumului de nămol, posibilit ăţ i de reutilizare în perspectiva a n ămolului stabilizat şi deshidratat.

La punerea în func ţiune a Liniei apei II , aceasta va cuprinde urm ătoarele: Treapta mecanica: - gr ătare rare; - sta ţie de pompare ape uzate; - gr ătare dese şi instala ţii de procesare materiale solide re ţinute; - separator de gr ăsimi şi desnisipator; - camera de distribu ţie c ătre decantoarele primare; - decantoare primare; - canal colector de la decantoare primare prev ăzut cu instala ţii de m ăsurare a debitelor de ap ă evacuate. Treapta biologic ă: - bazine de aerare; - sta ţie de suflante care asigur ă necesarul de aer tehnologic pentru ambele linii; - canal colector ape uzate de la bazinele de aerare; - decantoare secundare; - instala ţii de m ăsurare a efluentului final.

Lucr ările de dezvoltare, reabilitare şi modernizare pentru ” Linia de Tratare a Nămolului ” ce vor asigura tratarea întregului volum de n ămol produs în sta ţia de epurare constau în executarea şi/sau reabilitarea urm ătoarelor obiecte: - sta ţie de pompare n ămol activ, de recirculare şi în exces; - instala ţii de îngro şare a n ămolului; - fermentatoare primare pentru tratarea întregului volum de n ămol provenit de la ambele linii; - fermentatoare secundare; - instala ţii de deshidratare n ămol; - rezervoare de colectare şi stocare biogaz; - centrala termica; - paturi de depozitare n ămol prev ăzute cu instala ţii necesare colect ării şi dirij ării apelor de drenaj la intrarea în sta ţia de epurare; - lucr ări pentru dezafectarea lagunelor de n ămol existente în prezent şi ecologizarea zonei respective.

Valoarea investitiilor necesare pentru protec ţia calit ăţ ii apei concretizate în reabilitarea şi modernizarea Liniei II şi a Liniei de Tratare a N ămolului este estimat ă la 2.900 mii Euro din fonduri ISPA.

La nivelul anului 2005, a fost desemnat ă câ ştigatoare a licita ţiei pentru derularea proiectului ISPA societatea LINDE KCA PRESDEN, cu o perioad ă de execu ţie a contractului pâna în 2008. Aşa cum s-a eviden ţiat se poate considera drept oportun ă materializarea investi ţiei “Reabilitarea şi Modernizarea Sta ţiei de Epurare Ape Uzate a Municipiului Ia şi, Linia II- Apa şi Linia de Tratare a n ămolului“ în scopul realiz ării unei eficiente de desc ărcare în emisar astfel încat s ă fie respectate prevederile NTPA nr. 001/2002.

RAJAC Iaşi - Secţia Hârlău

Sta ţia de Epurare a ora şului Hârl ău are o capacitate proiectat ă de epurare mecano- biologica de 90 l/s. În cursul anului 2006 debitul mediu al efluentului epurat mecano- biologic a avut valoarea de 11,26 l/s. D.A. Prut Ia şi a reautorizat folosin ţa, prin emiterea Autoriza ţiei de gospod ărire a apelor nr. 208/09.2006, privind “Alimentarea şi evacuarea apelor uzate a localit ăţ ii Hârl ău, jude ţul Ia şi“, cu valabilitate pân ă la 30.09.2007. Conform programului de investiţii a RAJAC Ia şi, pân ă în trimestrul IV 2007, unitatea şi-a propus s ă investeasc ă în Sta ţia de epurare a ora şului Hârl ău, în scopul retehnologiz ării acesteia suma de 940,80 mii Euro, asigura ţi din fonduri ale consiliului local, CJ Ia şi precum şi fonduri proprii. La nivelul anului 2006 s-a întocmit Studiul de fezabilitate privind Reabilitarea sta ţiei de epurare ape uzate Hârl ău, urmând a fi realizate celelalte faze ale proiect ării. De asemenea, s-a realizat montarea aparaturii de m ăsurare a efluentului final, din fonduri proprii. Realizarea m ăsurilor impuse prin Programul de Etapizare va conduce la cre şterea eficien ţei în func ţionarea Sta ţiei de Epurare Hârl ău.

RAJAC Iaşi - secţia Tg. Frumos

Sta ţia de Epurare a ora ăului Tg. Frumos are capacitatea proiectat ă de epurare mecano-biologic ă de 77 l/s. În cursul anului 2006 debitul mediu al efluentului epurat mecano-biologic a avut valoarea de 63,86 l/s. Apele uzate epurate în anul 2006 au fost de natur ă menajer ă şi ape preepurate rezultate din industria prelucr ării şi industrializ ării c ărnii. D.A. Prut Ia şi a reautorizat folosin ţa, prin emiterea Autoriza ţiei de gospod ărire a apelor nr. 171/10.2006, privind “Alimentarea şi evacuarea apelor uzate a localit ăţ ii Tg Frumos, judetul Ia şi“, cu valabilitate până la 30.09.2007. La nivelul anului 2006, eficien ţa proceselor de epurare din Sta ţia de epurare Tg Frumos s-a monitorizat prin urm ătoarele valori medii ale indicatorilor fizico- chimici: CBO 5 de 41,67 mg/l; MTS de 46,67 mg/l; CCO-Cr de 99,74 mg/l. Treapta biologic ă de epurare func ţioneaza cu un singur compartiment, a c ărui sistem de aerare este dep ăş it din punct de vedere fizic şi moral, ceea ce atrage dup ă sine ineficien ţe în func ţionare şi valori ridicate ale indicatorilor ce pot constitui nutrien ţi pentru vegeta ţia acvatic ă (fosfor total şi azot total). O alt ă cauz ă a ineficien ţei proceselor de epurare ale sta ţiei o constituie influentul neuniform, cu înc ărc ări mari. Conform programului de investi ţii a RAJAC Ia şi, pân ă în trimestrul IV 2010, unitatea şi-a propus s ă investeasc ă in Sta ţia de epurare a ora şului Tg Frumos, în scopul retehnologiz ării acesteia suma de 776,411 mii Euro, asigura ţi din fonduri ale consiliului local, CJ Ia şi precum şi fonduri proprii.

La nivelul anului 2006 s-a întocmit Proiectul Tehnic şi Proiectul de Autoriza ţie Construc ţii privind Reabilitarea sta ţiei de epurare ape uzate Târgu Frumos . RAJAC Ia şi a ob ţinut fonduri de mediu şi a încheiat contract cu Administra ţia Fondurilor de Mediu privind “Retehnologizarea şi modernizarea Sta ţiei de Epurare a ora şului TG. Frumos “ denumit “Proiect” conform Hotarârii Comitetului de avizare nr. 5/12.07.2005, valoarea total ă a cheltuielilor este de 2.910.665,73 RON. Realizarea m ăsurilor impuse prin Progamul de etapizare, va conduce la cre şterea eficien ţei în func ţionarea Sta ţiei de epurare Tg Frumos.

RAJAC Ia şi - sec ţia Podu Iloaiei

Sta ţia de epurare a localit ăţ ii Podu Iloaiei are capacitatea proiectat ă de epurare mecano- biologic ă de 43 l/s. În cursul anului 2006, debitul mediu al efluentului epurat mecano- biologic a avut valoarea de 8,91 l/s. Natura influentului a fost menajer ă, precum şi ape preepurate rezultate din industria prelucr ării laptelui, prepararea şi îmbutelierea b ăuturilor alcoolice. D.A. Prut Ia şi a reautorizat folosin ţa, prin emiterea Autoriza ţiei de gospod ărire a apelor nr. 202/09.2006, privind “Alimentarea şi evacuarea apelor uzate a localit ăţ ii Podu Iloaiei, jude ţul Ia şi“, cu valabilitate pana la 30.09.2007. Debitul neuniform al influentului sta ţiei, precum şi gradul avansat de colmatare a colectoarelor sistemului de canalizare, duc la vârfuri de înc ărcare, la intrarea în sta ţie, ce au ca urmare colmatarea repetat ă a decantorului primar, ce prezint ă din execu ţie defec ţiuni ce constau în panta invers ă a radierului acestui obiect, precum şi ineficien ţa cur ăţ irii compartimentelor, datorit ă defec ţiunilor podurilor racloare. De asemenea, randamentul sc ăzut al treptei biologice (sub 50 %, pentru inc ărc ări organice) se explic ă prin urm ătoarele fenomene: lipsa biomasei din bazinul de aerare cu n ămol activ, func ţionarea discontinu ă a turbosuflantei tip BLW 85 şi nerespectarea timpului de reten ţie hidraulic (TRH) specific treptelor de epurare. Conform programului de investi ţii a RAJAC Ia şi, pân ă în trimestrul IV 2010, unitatea şi-a propus s ă investeasc ă în Sta ţia de epurare a ora şului Podu Iloaiei, în scopul retehnologiz ării acesteia suma de 854,250 mii Euro, asigura ţi din fonduri ale consiliului local, CJ Ia şi precum şi fonduri proprii. La nivelul anului 2006 s-a intocmit Studiul de prefezabilitate privind Reabilitarea sta ţiei de epurare ape uzate Podu Iloaiei , urmând a fi realizate celelalte faze ale proiect ării. Realizarea m ăsurilor impuse prin Progamul de etapizare, va conduce la cre şterea eficien ţei în func ţionarea Sta ţiei de epurare Podu Iloaiei.

S.C. COTNARI S.A. Iaşi

Sta ţia de epurare a Combinatului de vinifica ţie Cotnari, construit ă în anul 1970, este constituit ă din urm ătoarele obiecte:

Treapta mecanica- influent tehnologic: - gr ătar plan, cu cur ăţ are mecanic ă pentru re ţinerea şi evacuarea corpurilor solide grosiere; - decantor orizontal, constituit dintr-un bazin bicompartimentat, prev ăzut cu şicane din lemn; Treapta mecanic ă- influent menajer: - decantor Imhoff, cu diametrul de 3,00 m şi în ălţime 3,44 m; - sta ţie de pompare, prev ăzută cu una electropomp ă tip ACV 65-15.

Apele uzate, tratate în cele 2 (dou ă) linii sunt dirijate gravita ţional în bazinul de aspira ţie al sta ţiei de pompare, prev ăzut ă cu una electropompa tip ACV 65-15. Obiectele sta ţiei de epurare prezint ă un grad avansat de uzur ă fizic ă şi moral ă, astfel încat eficien ţa proceselor de epurare este mult diminuat ă. Drept consecin ţă mediul nutritiv s-a dublat aval de sec ţiunea de control, existând, astfel, posibilitatea prolifer ării excesive a vegeta ţiei acvatice (fenomen de eutrofizare) în acumularea Tansa. În luna august a anului 2006, conform Programului de etapizare - parte integrant ă a autoriza ţiei de gospod ărire a apelor nr. 144/10.2005 a început investi ţia de retehnologizare a sistemului de epurare a apelor uzate. În data de 15 decembrie 2006 sta ţia de epurare a Combinatului de Vinifica ţie a fost finalizat ă. Sta ţia de epurare const ă în: -bazin(din beton) de sedimentare echipat cu pompa submersibil ă şi filtru parabolic (grad de filtrare 0.75 mm); -bazin (din beton) de egalizare a înc ărc ărilor, echipat cu pompa submersibil ă de capacitate 160 mc/ora, mixer, automatizare de nivel digital cu coresponden ţa la UPC. Apa dupa o reten ţie de minim 5 ore este trimis ă pe timp de var ă în oxicon I sau iarna în oxicon II. - bazin betonat cu capacitatea de 600 mc şi are destina ţia de treapt ă biologic ă (oxicon I). Acest bazin cu echipamentele cu care este dotat are scopul de prelucrare a apei în regim permanent vara când sunt considerate valori mai mari a inc ărc ărilor. -bazin betonat de 1000 mc (oxicon II) şi reprezint ă a doua treapt ă biologic ă vara sau treapt ă biologic ă iarna; -sec ţia de prelucrare a apei preluat ă din treapta biologic ă. În momentul actual, exist ă activitate biologic ă ce poate fi observat ă prin schimbarea culorii apei în bazin, îns ă masa biologic ă este insuficient ă în acest moment., sta ţia aflându-se în perioada de amorsare. Unitatea func ţioneaza cu Autoriza ţie de Gospod ărire a Apelor temporara nr. 253/11.2006, privind “Alimentarea cu ap ă şi evacuarea apelor uzate de la Combinatul de vinifica ţie şi depozitul de materiale al S.C. COTNARI S.A.”, emisa de DA Prut, cu valabilitate pân ă la 30.04.2007, pentru o perioad ă de 6 luni pân ă la amorsarea sta ţiei. Aceste investi ţii au scopul încadr ării efluentului în limitele prev ăzute de NTPA nr. 001/2002, protej ării malului cursului de ap ă Bahlui, evit ării scurgerii accidentale, respectiv urm ărirea în timp a calit ăţ ii apelor evacuate în emisar.

3.6. Zone critice sub aspectul polu ării apelor de suprafa ţă şi a celor subterane

Au fost considerate zone critice acele tronsoane ale râurilor care au fost încadrate în clasa a V-a de calitate. Acestea sunt:

r. Bahlui confl.r.Nicolina – confl. r.Jijia Folosin ţa afectat ă este localitatea Belcesti, ce are ca sursa de alimentare acumularea Tansa - r. Bahlui.

Tabel 3.6. Lista principalilor utilizatori de ap ă afecta ţi de calitatea necorespunz ătoare a apei captate în anul 2006 Utilizator de ap ă Nr. afectat Unit ăţ i poluatoare Natura Disconfortul crt. (denumire, (denumire, localizare) polu ării produs localizare) RAJAC Iasi- Sector RAJAC Ia şi – Hârl ău, sector Belce şti S.C. COTNARI S.A.- (Comunele : prin organic ă şi gust, miros 1. Belcesti, Focuri, evacuari de ap ă nutrien ţi dezagreabil Coarnele Caprei - insuficient Jud. Ia şi) epurat ă Surse difuze (50%)

3.7. Zone sensibile

Zonele sensibile la nutrien ţi sunt reprezentate pe tot spa ţiul hidrografic analizat, având în vedere documentul de pozi ţie încheiat între România şi Comunitatea European ă.

3.8. Zone protejate

3.8.1. Zone de protec ţie pentru capt ările de ap ă destinate potabiliz ării

Evaluarea st ării calit ăţ ii apelor de suprafa ţă destinate capt ărilor pentru producerea de ap ă potabil ă se realizeaz ă conform H.G. nr. 100/2002 – normele de calitate pe care trebuie s ă le îndeplineasc ă apele de suprafa ţă utilizate pentru potabilizare (NTPA 013/2002) Urm ărirea calit ăţ ii apei destinate potabiliz ării s-a realizat printr-un num ăr de 5 sec ţiuni, prelevarea probelor realizându-se în punctul de priz ă al utilizatorului. Sec ţiunile de potabilizare sunt amplasate imediat în amonte de priza de ap ă pentru apele curg ătoare de suprafa ţă şi în sec ţiunea de priz ă (baraj, mal) în cazul acumul ărilor. Conform Legii Apelor nr. 107/1996 modificat ă şi completat ă prin Legea nr. 310 / 2004, trebuiesc stabilite ca puncte de monitoring acele corpuri de ap ă desemnate pentru captarea apei destinate consumului uman, care asigur ă în medie mai mult de 100 mc ap ă/zi . Frecven ţa de monitorizare s-a efectuat conform legisla ţiei în vigoare. Tabel 3.8.1.1. Frecven ţa de monitorizare a sec ţiunilor de prelevare Frecven ţ Numele a anuala Nr. Nume sectiune Sursa utilizatorului Hm Amplasament de Crt. de prelevare de apa pentru monitori potabilizare zare 0 1 2 3 4 5 6 1 Priza Ţuţora Prut 3434 Priza de mal RAJAC Ia şi 12 Priza Priza de mal RAJAC Ia şi – 2 Răduc ăneni Prut 4313 sec ţia 4 (Gorban) Răduc ăneni Baraj acumulare Priza ampalsata RAJAC Ia şi – 3 Bahlui 189 8 Pârcovaci în instala ţia de sector Hârl ău

evacuare a apei din acumulare – turn manevr ă Captarea apei se face din Baraj acumulare RAJAC Ia şi – 4 Bahlui 525 canalul de 4 Tansa sec ţia Belce şti evacuare a golirii de fund Priza ampalsat ă în instala ţia de Baraj acumulare RAJAC Ia şi – 5 Miletin 800 evacuare a apei 4 Hălceni sec ţia Vl ădeni din acumulare – turn manevr ă

Conform NTPA 013/2002 - H.G. nr. 100/2002 modificat ă şi completat ă prin H.G. nr. 662/2005 , apele de suprafa ţă destinate potabiliz ării sunt clasificate, în func ţie de valorile limit ă, în trei categorii: A1, A2 şi A3 . In func ţie de caracteristicile fizice, chimice şi microbiologice, fiec ărei categorii de ap ă, îi corespunde o tehnologie standard adecvat ă de tratare. Incadrarea în categoriile de calitate s-a efectuat doar dup ă indicatorii fizico-chimici şi analizele microbiologice. Sec ţiunile de potabilizare s-au încadrat în categoria de calitate atât dup ă valoarea medie anul ă. Din totalul de 5 sec ţiuni de potabilizare destinate capt ărilor pentru producerea de ap ă potabil ă, 4 îndeplinesc condi ţiile de potabilizare impuse de NTPA 013/2002. Tabel 3.8.1.2. Sec ţiuni de potabilizare destinate capt ărilor pentru producerea de ap ă potabil ă Categoria de calitate Numele Nume conform Nr. Sursa utilizatorului Populatia Indicatori sectiune de HG 100/2002 Crt. de apa pentru deservit ă dep ăş iţi prelevare (medie potabilizare anuala) 2005 2006 0 1 2 3 4 5 6 7 A2- MTS 1 Priza Ţuţora Prut RAJAC Ia şi 298538 A2-A3 A3 Priza RAJAC Ia şi – MTS şi Mn 2 Răduc ăneni Prut sec ţia 1492 A3 A2 (Gorban) Răduc ăneni Baraj MTS RAJAC Iasi – A2- 3 acumulare Bahlui 7375 > A3 sector Harlau A3 Pârcovaci Baraj RAJAC Ia şi – A2- 4 acumulare Bahlui 1269 >A3 MTS sec ţia Belce şti A3 Tansa Baraj MTS, RAJAC Ia şi – 5 acumulare Miletin 684 >A3 > A3 CBO , sec ţia Vl ădeni 5 Hălceni CCO-Cr

3.8.2. Zone destinate pentru protec ţia habitatului sau speciilor unde apa este un factor important

Aceast ă categorie include acele corpuri de ap ă care sus ţin fauna piscicol ă. Zonele propuse pentru protec ţia habitatelor şi speciilor unde îmbun ătăţ irea st ării apei este un factor important se realizeaz ă pe baza a 2 Directive : Directiva 92/43/EEC care promoveaza Protec ţia Patrimoniului Natural al Comunitatii Europene şi Directiva 78/659/EEC care se refera la calitatea apelor necesar ă pentru protec ţia sau îmbun ătăţ irea faunei piscicole. În aceast ă categorie s-au introdus ini ţial zonele incluse în Legea 5/2000 care au legatur ă cu apa şi sunt de interes na ţional (zone umede, Parcurile Naturale şi Na ţionale, zonele RAMSAR). Pentru conservarea habitatelor, a florei şi faunei s ălbatice, în ţara noastr ă sunt acceptate urm ătoarele categorii de arii naturale protejate, definite în func ţie de obiectivele de management atribuite: rezerva ţii ştiin ţifice, parcuri na ţionale, monumente ale naturii, rezerva ţii naturale, parcuri na ţionale, zone umede de importan ţă interna ţional ă, rezerva ţii ale biosferei, arii specifice de conservare, arii de protec ţie special ă avifaunistic ă. Protejarea unui habitat natural este strâns legat de existen ţa în zona a numeroase specii floristice şi faunistice care necesit ă protec ţie. Cea mai mare parte a acestor zone protejate sunt situate în zone de deal şi câmpie, pe cursurile superioare ale râului Bahlui şi cursul mijlociu şi inferior al râului Prut. Calitatea apei din zonele destinate pentru protec ţia habitatului sau speciilor unde apa este un factor important, a fost monitorizat ă prin interpretarea rezultateor analizelor fizico-chimice şi biologice ale probelor recoltate . Frecventa de recoltare si analiza a fost trimestrial ă.

Zonele protejate investigate au fost : - Balta Teiva Vi şina - Cotul Bran - Cotul S ălăgeni - Prute ţul B ălătău Mediile de investigare analizate au fost: - Apa - Biota Prezentarea global ă a calit ăţ ii s-a realizat conform Ord. 161 / 2006 ( Normativ privind clasificarea calit ăţ ii apelor de suprafa ţă în vederea stabilirii st ării ecologice a corpurilor de ap ă), pe baza mediei aritmetice ale rezultatelor analizelor , ceea ce determin ă încadrarea calitativ ă în cinci clase. Din punct de vedere biologic, evaluarea st ării trofice a lacurilor necesit ă corelarea limitelor indicatorilor chimici (nutrien ţi) şi a celor biologici (biomasa fitoplanctonic ă), în cadrul Ord. 161/2006 , Ordinul MAPAM 44/2004. Evaluarea încadr ării în cele cinci clase de calitate în scopul stabilirii caracteristicii calitative a apei, s-a f ăcut din punct de vedere chimic şi biologic. Principiul general de încadrare a fost clasa de calitate cea mai defavorabil ă privind indicatorii fizico-chimici globali ai regimului oxigenului, nutrien ţilor, salinit ăţ ii, metalelor şi micropoluan ţilor (anorganici şi organici). În cadrul acestei clasific ări a calit ăţ ii apei obiectivele de referin ţă corespund valorilor corespunz ătoare clasei a II-a de calitate şi reprezint ă nivelurile ce urmeaz ă s ă fie atinse pe plan na ţional şi regional într-o strategie pe termen lung.

Calitatea apei acumulărilor – 2006 (Ord. Nr.161/2006)

Tabel 3.8.2.1. Calitatea apei acumulărilor – 2006 - Caracterizare după indicatorii fizico- chimici Clasa de calitate GENERALA Denumire Nr. Micro- zon ă B.H. R.O Nutrie Salinit Meta Crt. poluan 2006 protejat ă . nţi ate le ţi 0 1 2 3 4 5 6 7 8 1 Balta Teiva Prut III I-II II I II-III III Vi şina 2 Cotul Bran Prut II II I I II II 3 Cotul Prut III I I I III III Sălăgeni 4 Prute ţul Prut III I III I III III Bălătău

Tabel 3.8.2.2. Calitatea apei acumulărilor – 2006 - Caracterizare după starea trofică (după biomasa fitoplanctonică) Caracterizarea Denumire zon ă Nrcrt B.H. trofic ă protejat ă

1. Balta Teiva Vi şina Prut ultraoligotrof 2. Cotul Bran Prut oligotrof 3. Cotul S ălăgeni Prut oligotrof 4. Prute ţul B ălătău Prut mezotrof

3.9. Concluzii

În anul 2006 prin re ţeaua de monitoring de supraveghere s-a urm ărit starea calitativ ă a corpurilor de ap ă. In urma analizei calitative au rezultat urm ătoarele:

Calitatea apelor de suprafa ţă a fost în mare masur ă influen ţat ă de evacuarile de ape uzate ale principalelor localita ţi si folosin ţe situate în bazinul hidrografic Prut .

În b.h. Prut indicatorii fier şi mangan reprezint ă o înc ărcare de fond natural ă, ceea ce determin ă valori ridicate ale acestor indicatori în sec ţiunile de control analizate. o Râul Prut prezint ă o ap ă curat ă încadrat ă în clasa a II-a de calitate pe 94 % din lungimea sa din jude ţul Ia şi. Astfel, râul s-a încadrat în clasa a II-a de calitate de la intrarea în jude ţul Ia şi pana la confluen ţa cu râul Jijia, pe o lungime de 121 km. De aici, pe o lungime de 13 km aval de confluenta cu Jijia, principalul afluent al s ău, el trece în clasa a III-a de calitate , revenind apoi în clasa a II-a pe tronsonul av Prisecani- ie şire jud. Ia şi , pe o lungime de 80 km. o Râul Jijia de la intrare în jude ţul Ia şi şi pân ă la cfl. cu r.Prut, se încadreaz ă în clasa a IV-a de calitate. Pe acest tronson (88 km) se resimte influen ţa surselor de poluare cu

evacuarea direct ă în Jijia dar şi aportul de poluan ţi adus de principalii afluen ţi (Sitna, Miletin şi Bahlui) cu un impact negativ asupra cursului sau mijlociu şi inferior. o Râul Bahlui , este situat în clasa a III-a de calitate pe tronsonul av. Hârl ău - loc. Podu Iloaiei (41 km), unde se resimte influen ţa localit ăţ ii Hârl ău şi Belce şti şi surselor de poluare difuz ă. Pe tronsonul loc. Podu Iloaiei-cfl.pr.Nicolina apa râului trece în clasa a IV-a de calitate pe o lungime de 24 Km, pentru ca dup ă evacu ările municipiului Ia şi pân ă la confluenta cu râul Jijia, apa râului Bahlui s ă se deprecieze trecând în clasa a V- a de calitate.

Principalele acumul ări din jude ţul Ia şi se prezint ă, din punct de vedere calitativ dup ă valoarea mediei anuale, astfel : o Acumularea Parcovaci , situat ă pe cursul superior al râului Bahlui, asigur ă alimentarea cu ap ă a ora şului Hârlau. Apa acumul ării s-a încadrat în clasa a II de calitate. Acumularea din punct de vedere a stadiului trofic se încadreaz ă în categoria ultraoligotrof. o Acumularea Tansa , de clasa a III-a, situat ă pe râul Bahlui, în aval de ora şul Hârl ău asigur ă alimentarea ora şului Belce şti. În anul 2006 se constat ă o îmbun ătăţ ire a caracteristicilor calitative. Acumularea se situează în categoria lacurilor ultraoligotrofe. o Acumularea Halceni , de clasa IV a de calitate, situat ă pe râul Miletin, asigur ă alimentarea cu ap ă a localit ăţ ii Vl ădeni. Acumularea se situeaz ă în categoria lacurilor oligotrofe.

CAPITOL 4 . SOLUL

4.1. Fondul funciar

Tabel 4.1. Fondul funciar în jude ţul Ia şi în anul 2006

% Suprafa ţă % din Categoria terenului din jude ţ (ha) agricol, neagricol TERENURI AGRICOLE din care: 69,47 380420 Arabil 46,87 256632 67,46 Păş uni şi fâne ţe 19,86 108773 28,6 Patrimoniu viticol 1,65 9034 2,37 Patrimoniu pomicol 1,09 5981 1,57 TERENURI NEAGRICOLE din care: 30,53 167138 Păduri 18,08 99022 59,24 Ape 2,32 12694 7,6 Drumuri 2,15 11770 7,05 Construc ţii 2,89 15814 9,46 Neproductiv 5,09 27838 16,65 TOTAL TEREN 547558

Din totalul arabil de 256632 ha - suprafa ţa cultivat ă în jude ţul Ia şi în 2006 = 246727 ha - suprafa ţa necultivat ă =9905 ha

4.1.1. Reparti ţia solurilor pe categorii de folosin ţe

Tabel 4.1.1 Evolu ţia reparti ţiei terenurilor agricole pe tipuri de folosin ţe în jude ţul IA I, în perioada 2000 - 2006 Nr. Categoria Suprafa ţa (ha) crt de folosin ţã 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 1. Arabil 253322 253322 253322 253322 253322 256600 256632 2. Păş uni 88080 88080 88080 88080 88080 88080 87845 3. Fâne ţe şi 19714 19714 19714 19714 19714 19714 20928 paji şti naturale 4. Vii 11723 11723 11723 11723 11723 9900 9034 5. Livezi 8080 8080 8080 8080 8080 6000 5981 TOTAL AGRICOL 380919 380919 380919 380919 380919 380400 380420

4.1.2. Tipuri de culturi

Tabel 4.1.2. Tipuri de culturi Supraf. Supraf. Tipuri de culturi (ha) An arabil ă cultivat ă Grâu şi Orz şi Porumb Floarea Carfofi Sfecl ă Legume (ha) (ha) secar ă orzoaic ă boabe soarelui 2003 253322 252121 50406 7191 114783 9395 2639 17561 12603 2004 253322 253493 46409 7477 113454 9551 3303 19036 13494 2005 256600 248840 25466 1640 122350 9633 3333 26995 13582 2006 256632 236783 39461 2266 127262 8993 1111 25067 11651 Sursa: Institutul Jude ţean de Statistic ă Ia şi

4.1.3. Îngr ăşă minte

Tabel 4.1.3. Îngr ăşă minte naturale şi chimice aplicate în anul 2006 Îngr ăşă minte Îngr ăşă minte naturale Îngr ăşă minte chimice aplicate (tone) Jude ţ Ia şi Cantitate Cantitate Cantitate Cantitate aplicat ă (t) (kg/ha) aplicat ă (t) (kg/ha) 412900 30138 5626 7884 Sursa: DADR Ia şi

Tabel 4.1.4. Îngr ăşă minte chimice utilizate în anul 2006 An Îngr ăşă minte chimice folosite N+P 2O5+K 2O (tone substan ţă activ ă) (kg/ha) N P2O5 K2O Total Arabil Agricol 2006 3367 1130 1129 5626 78,8

Tabel 4.1.5 Tipuri de îngr ăşă minte utilizate în perioada 2003 - 2006 Anul Tipuri de îngr ăşă minte în tone Kg /ha Naturale Chimice t s.a Naturale Chimice 2003 270168 9576 18405 50 2004 416711 9678 28834 102,3 2005 901939 14195 34180 110,8 2006 412900 5626 30138 179 Sursa: DADR Ia şi

Tabel 4.1.6. Suprafe ţe scoase din circuitul agricol Suprafe ţe scoase din An Motiva ţia circuitul agricol (ha) 2003 12,91 2004 7,27 2005 16,16 2006 0 Sursa: DADR Ia şi

Tabel 4.1.7. Dinamica şeptelului în perioada 2000 – 2006 în jude ţul Ia şi Nr. Categorii de Efective (nr. de capete) crt animale 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 1. Bovine total 114453 112320 115548 117710 106584 107337 2. Vaci lapte 62101 61056 62097 60414 59904 56059 3. Alte bovine 52352 51264 53451 57296 46680 51278 (bubaline) 4. Ovine total 364751 336321 252772 320286 267441 259980 5. Caprine 6125 7219 9102 10847 10858 11629 6. Porcine 111532 98646 100324 139161 185688 180560 7. Păsări total 2686978 3290057 3997879 3652191 8. Găini ou ătoare 1743474 1854753 1707472 1855383 9. Cabaline 51120 53385 50217 50252 10. Animale blanã Sursa Direc ţia jude ţean ă de Statistic ă Ia şi www.iasi.insse.ro

4.2. Presiuni asupra st ării de calitate a solurilor

4.2.1. Îngr ăşă minte

Tabel 4.2.1. Îngr ăşă minte chimice utilizate în anul 2006 An Îngr ăşă minte chimice folosite N+P 2O5+K 2O (tone substan ţă activ ă) (kg/ha) N P2O5 K2O Total Arabil Agricol 2006 3367 1130 1129 5626 78,8

4.2.2. Produse pentru protec ţia plantelor

Tabel 4.2.2. Produse fitosanitare aplicate în anul 2006 Jude ţ Consum total pesticide Kg substan ţă activ ă / ha arabil ( tone substan ţă activ ă ) Total Insecticid Fungicid Erbicide Total Insecticid Fungicide Erbicide Jude ţ 215767 46723 125525 43519 789 1360 734 Ia şi Sursa: DADR Ia şi

4.2.3. Soluri afectate de reziduuri zootehnice

Tabel 4.2.3.Soluri afectate de reziduuri zootehnice Jude ţ Unitate poten ţial Suprafa ţa Cauza Măsuri de ecologizare poluatoare afectata (ha) Ia şi SC Avicola SA – 18 Dejectii Iazuri de p ământ bicompartimentate,cu ferma Le ţcani dig de p ământ trapezoidal şi şan ţ perimetral de preluare a scurgerilor şi miez de argil ă compactat ă Ia şi SC Avicola SA – 1,1 Dejectii Celul ă betonat ă, tricompartimentat ă, cu ferma R ăzboieni posibilit ăţi de colectare a apei uzate

Ia şi SC Agrocomplex 5 Dejectii Dig râu Siret (form ă natural ă) Lunca Pa şcani Ia şi Arcom Interna ţional 3 Dejectii - Company SRl Tome şti Ia şi Agrocom Strunga – 0,5 Dejectii - ferma Mogo şeşti Siret Ia şi SC Agricola 4 Dejectii Platform ă betonat ă prev ăzut ă cu rigole Moldova Ţig ăna şi – ferma Prute ţ Ia şi Agrocom Strunga – 0,5 Dejectii - ferma Strunga Ia şi Administra ţia 3 Dejectii Beci Domeniilor Statului Popricani Ia şi Administra ţia 1 Dejectii Platforme îmrejmuite cu dig de p ământ Domeniilor Statului Agroindustriala Bucium Ia şi Administra ţia 1 Dejectii Platforme îmrejmuite cu dig de p ământ Domeniilor Statului Agroindustriala erbe şti Ia şi SCDCB Dancu 0,15 Dejectii Împrejmuire platforme cu rigole şi şan ţuri de p ământ

4.2.4. Situa ţia amenaj ărilor agricole - lriga ţii

Tabel 4.2.4 Iriga ţii Jude ţ Suprafa ţa Poten ţial de irigare în Suprafa ţa irigat ă amenajat ă (ha) anul 2006 (ha) (ha) Ia şi 48314 10538 25085 Sursa: DADR Ia şi

4.2.5. Poluarea solurilor în urma activita ţilor din sectorul industrial (minier, siderurgic)

Tabel 4.2.5.1. Poluarea solurilor în urma activit ăţ ilor din sectorul industrial Jude ţ Sectorul Unitate poten ţial Suprafa ţa Cauza Măsuri de industrial poluatoare afectat ă (ha) ecologizare Hald ă zgur ă şi Metalurgie SC Fortus SA 16 cenu şă , şi emisiile În curs istorice de pulberi Ia şi Industria SC Antibiotice SA 0,3 Hald ă turte filtrare În curs farmaceutic ă SC Asam SA Hald ă pulberi topire Metalurgie SC Niciman SA 0,5 şi turnare metale, În curs SC Mital Steel SA şi emisiile istorice de pulberi

Tabel 4.2.5.2. Parametrii statistici ai con ţinutului de metale grele (Cu, Pb, Zn şi Cd) Pb Cu Zn Cd (mg/kg s.u.) (mg/kg s.u.) (mg/kg s.u.) (mg/kg s.u.) Agent poluator 0-10 10-20 0-10 10-20 0-10 10-20 0-10 10-20 cm cm cm cm cm cm cm cm SC Fortus SA 24 35 - - - - 1,94 2,8 SC Euro Casting 2,5 1,1 15 13 450 100 - - SRL SC Mital Steel SA - - - - 2020 825 - - SC CET II Ia şi SA 10,8 18 41 38 77 245 1,9 -

Tabel 4.2.5.3. Poluarea solului (ha) în anul 2006, în jude ţul ia şi, Industr Industr Gospo- Industria Industr Industr Ramura economic ă Total ia ia dăria Alte energiei ia ia Agicul- jude ţ extracti metalu comun ramuri electrice chimic alimen- tura Substan ţa vă r-gic ă al ă şi ă tar ă poluant ă ă termice feroas 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total, din care 144,73 Cenu şă , zgur ă 40 De şeuri menajere 19,4 Nămoluri, turte filtrare 2,1 12 Dejec ţii 37,25 Slamuri Nămoluri de la sta ţii de epurare 18,2 Noroaie miniere Steril Zgur ă, c ărămizi, nisipuri uzate 15,78

4.2.6. Poluarea solurilor cu emisii de la termocentralele pe c ărbune

Poluarea cu pulberi şi posibile spulber ări de material pulverulent din depozitul de zgur ă şi cenu şă constituie principalele surse de poluan ţi pentru solul din zona de influen ţă a SC CET Ia şi SA. În studiul efectuat de ICPA Bucure şti siturile de monitorizare au fost situate la distan ţe de 0,3 pân ă la 3,5 km de co şul de evacuare a gazelor, pe direc ţii diferite pentru a surprinde efectele polu ării coroborate cu caracteristicile naturale ale solurilor. Concluzia acestui studiu a fost c ă efectele polu ării produse de CET II Holboca asupra solului sunt relativ reduse comparativ cu arealele din jurul marilor centrale care func ţioneaz ă pe c ărbune. Con ţinutul în metale grele zinc şi cupru rezultate din spulberarea materialului pulverulent din hald ă determin ă o poluare moderat ă şi slab ă la sud şi nord- vest de CET. Con ţinutul de plumb, cadmiu şi mangan se încadreaz ă în valori normale.

4.3. Calitatea solurilor

4.3.1. Reparti ţia solurilor pe clase de calitate

Tabel 4.3.1.1. Încadrarea solurilor pe clase şi tipuri în jude ţul Ia şi Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V Folosin ţă % din % din % din % din % din ha total ha total ha total ha total ha total folosin ţă folosin ţă folosin ţă folosin ţă folosin ţă

Tabel. 4.3.1.2 Reparti ţia terenurilor pe clase de pretabilitate în jude ţul Ia şi Nr U.M. Clase de bonitare ale solurilor Specif. crt (ha) I II III IV V Total (ha) 1 Arabil 1235 87666 135887 28246 3598 256632 2 Agricol 1292 92007 168749 111463 6909 380420 Total

4.3.2. Principalele restric ţii ale calit ăţ ii solurilor

Tabel 4.3.2. Reparti ţia solurilor afectate de factori de degradare în perioada 2003 - 2006 Factori de degradare Suprafa ţa ( ha ) 2003 2004 2005 2006 Eroziune 9782 114545 145662 167346 Alunecari de teren 26015 66527 66179 66985 Inundabilitate - 29523 18651 18866 Acidifiere - 64887 159352 171474 Compactare - 180316 176087 176087 Deficit de elemente nutritive - - 79638 79638 Volum edafic redus - - 25500 25500 Sărăturare 7231 53392 57322 57810

Exces de umiditate în sol 7038 83782 83458 83458 Gleizare - - 80989 12625 Pseudogleizare - - 14038 17849 Secet ă periodic ă - - - - Terenuri nisipoase - - - - Sursa: DADR

4.4. Monitorizarea calit ăţ ii solului

APM Ia şi a monitorizat atât zonele de influien ţă a poluatorilor industriali cât şi a celor agrozootehnici din jude ţ prin analiza metalelor grele. Au fost recoltate probe din soluri agricole aflate sub influen ţa emisiilor de poluan ţi precum şi din incinta agen ţilor economici. Nu au fost înregistrate dep ăş iri ale valorilor normale în solurile cu folosin ţă agricol ă, în timp ce probele prelevate din incinta poluatorilor au prezentat concentra ţii duble de plumb fa ţă de limitele normale (40 ppm fa ţă de 20 ppm – SC Fortus SA). Solurile din zona poluatorilor agrozootehnici au fost expertizate prin analiza indicatorilor fizico-chimici specifici, azot total, fosfor total şi metale grele. Nu au fost înregistrate polu ări în aceste zone. Solurile cu folosin ţă agricol ă au fost expertizate sub aspectul polu ării chimice, analizând con ţinutul în reziduuri de pesticide şi metale grele. Au fost prelevate probe din ferme pomicole şi viticole, terenuri cu folosin ţă agricol ă din jude ţ. Rezultatele raportate la Ordin 756/97 încadreaz ă solul analizat în valori normale atât în privin ţa con ţinutului de pesticide cât şi de metale grele.

4.5. Zone critice sub aspectul degrad ării solurilor

Pentru identificarea, caracterizarea şi clasificare zonelor critice s-a ţinut seama de natura şi sursa polu ării şi de activitatea care o genereaz ă.

1. Decopertarea (excavarea) solului este o categorie de distrugere total ă a acestuia prin îndep ărtarea masei fertile, ceea ce se petrece în zona balastierelor şi a gropilor de împrumut pentru fabricile de c ărămid ă. În jude ţul Ia şi sunt afectate de aceste activit ăţ i urm ătoarele suprafe ţe : - comuna Bivolari - 3 ha, Probota - 4 ha, Gorban - 1 ha – balastierele de pe râul Prut; - H ălăuce şti -5 ha, Stolinecni Pr ăjescu - 6 ha, Pa şcani - 9 ha – balastierele de pe râul Siret; - Mo ţca - 5 ha, Miroslove şti - 3 ha – balastierele de pe râul Moldova ; - Vl ădiceni (Tome şti) - 32 ha cariera de argil ă exploatat ă de SC Ceramica SA; 2. Depozitarea de de şeuri menajere or ăş ene şti şi rurale blocheaz ă suprafe ţe de teren care devin inutilizabile pentru vegeta ţie şi care confer ă un aspect nepl ăcut peisajului. În jude ţul Ia şi exist ă urm ătoarele depozite de de şeuri menajere : - depozitul Tome şti - 30 ha pentru municipiul Ia şi ; - depozitul de la Valea Seac ă - 4 ha pentru municipiul Pa şcani ; - depozitul Tg. Frumos - 2 ha ; - depozitul Hârl ău - 1 ha ; - depozitele rurale Le ţcani, Movileni, Popricani, Podu Iloaiei, Ţib ăne şti şi Ciorte şti.

4.5.1. Inventarul alunec ărilor de teren

În tabelul 4.5.1. sunt prezentate suprafe ţele afectate pe unit ăţ i administrative (comune).

Tabel 4.5.1. Inventarul alunec ărilor de teren

Nr. Teritoriul Alunec ări Măsuri de consolidare şi Tip crt. comunei (ha) prevenire

0. 1. 2. 3. 4. 1 AL. I CUZA 49 2 ANDRIESENI 238.5 3 ARONEANU 671 4 BĂLŢAŢI 86 5 BELCE TI 128 6 BIVOLARI 78

7 BÂRNOVA 67

8 BOSIA 20

9 BR ĂIE TI 471 10 BUTEA 130 11 CEPLENI ŢA 58 12 CIORTE TI 508.5 13 CIUREA 180 14 C.CAPREI 486.5 15 COMARNA 427 Active şi Propuneri de împ ădurire, 16 COSTULENI 198 semiactive captare izvoare, drenaje 17 COTNARI 530 18 COZME TI 354 19 CRISTE TI 206 20 CUCUTENI 327 21 DAG ĂŢ A 281 22 DELENI 1019 23 DOBROV ĂŢ 389 24 DOLHE TI 222 25 DUME TI 456 26 ERBICENI 474.5 27 FOCURI 878 28 GOL ĂETI 68 29 GORBAN 74 30 GRAJDURI 52 31 GROPNI ŢA 407 32 HELE TENI 234 33 HORLE TI 199 34 HOLBOCA 152 35 IPATELE 286 36 LESPEZI 165.5 37 LE ŢCANI 333 38 LUNGANI 957.5

39 MĂDÂRJAC 297 40 MIROSLAVA 301 41 MIRONEASA 83 42 MIROSL ĂVE TI 107 43 MOGO ETI I 38 44 MOGO ETI ST 23 45 MO NA 63.5 46 MO ŢCA 176 47 MOVILENI 475 48 OŢELENI 270 49 PLUGARI 812 50 PODU ILOAIEI 642 51 POPE TI 712 52 POPRICANI 201 53 PROBOTA 71 54 RĂDUC ĂNENI 598 55 REDIU 620 56 ROM ĂNE TI 227 57 RUGINOASA 128 58 CHEIA 302 59 SCHITU DUCA 460 60 SC ĂNTEIA 165 61 SCOBIN ŢI 894 62 SINE TI 754.5 63 SIRE ŢEL 54 64 ST.PR ĂJESCU 20 65 STRUNGA 642 66 IPOTE 763 67 TANSA 265 68 TĂTĂRU I 156 69 TODIRE TI 235 70 TOME TI 185.5 71 TRIFE TI 130 72 ŢIBANA 448 73 ŢIBANE TI 508 74 ŢIG ĂNA I 101 75 VALEA SEAC Ă 226 76 VICTORIA 218 77 VÂN ĂTORI 191.5 78 VL ĂDENI 240 79 VOINE TI 240 80 MUN. IA I 184 81 PA CANI 233 82 TG.FRUMOS 1291 83 HÂRL ĂU 68

4.5.2. Inventarul siturilor contaminate

Tabel. 4.5.2. Inventarul siturilor contaminate la nivelul jude ţului Ia şi Numele Tipul de proprietarului/admi Localizarea Tipul Suprafa ţa Nr. proprietat Natura sursei Natura Vârsta Jude ţ nistratorului/de ţin ăt sitului activit ăţ ii contaminat ă crt. e asupra de poluare poluan ţilor polu ării orului sitului contaminat poluatoare (m2) terenului contaminat 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 hidrocarburi, metale grele, fenoli, Consiliul Local DN 28 Iasi- substante domeniu depozitarea 1968 1 Iasi Municipal Iasi/SC Albita, km deseuri extractibile, 120000 public DSU (38 ani) SALUBRIS SA Iasi 1,2 substanta organica(CCO Cr),fosfor total,sulfuri, Depozitare Hidrocarburi 6 km in NV Depozit deseuri lichide si Domeniu 1966 2 Iasi RAGCL - Pascani municipiului dejeuri municipale si solide , acizi , 27000 public (40 ani) pe DJ 208 municipale industriale baze , saruri , nepericuloase etc. substante organice,hidro gen depozitare sulfurat,hidroc C.L.Harlau-Depozit proprietate deseuri 3 Iasi Harlau deseuri arburi 1962 20000 de deseuri menajere publica municipale minicipale aromatice si poliaromatice si hidrocarburi din petrol CL TG. Frumos/SC proprietate depozitare deseuri metale 4 Iasi Adancata 1983 27000 Termoserv SA Tg publica deseuri municipale grele(plumb,cr

Frumos municipale om,zinc,cadmi u);Ph,fenoli,pr oduse petroliere CONSILIUL Local Tomesti/Reg. Depozitare Com. Domeniu Epurare 1992 5 Iasi Autonoma apa-canal namol statie namol umed 150000 Tomesti public ape uzate (14 ani) Iasi/Consiliul Local epurare Tomesti Depozitare Directia Apa Canal Domeniu Epurare 6 Iasi Pascani namol statie namol umed - 32000 Pascani public ape uzate epurare Soseaua Iasi Consiliul Local Ungheni,km. Proprietate Industrie Deseuri cenusi,zguri,s 7 Iasi Iasi/S.C.C.E.T.Iasi 13,confluent privata a 1986 400000 energetica nepericuloase aruri S.A. a raurilor statului Jijia si Bahlui sat Blagesti 8 Iasi NECTAR PASCANI municipiul 120000 Pascani substanta organica,metal Valea domeniu Depozitare e 1974 3000 Lupului-Iasi public deseuri S.C. ANTIBIOTICE grele,azotati,a 9 Iasi ind. chimica S.A.IASI zotiti substanta domeniu Incinta organica, 1974 432900 privat industriala azotati,azotiti dioxid de -halda siliciu,metal 10 Iasi S.C.FORTUS S.A. industriala majoritar industrie depozitarea topit,oxizi de 1979 52320 Ciurea,com. privat metalurgica de şeuri zgur ă metale- Si- Ciurea Al,Mg-Ca

zgura dioxid de vecinatatea elaborare,mie siliciu,metal de vest a majoritar industrie zuri si topit,oxizi de 1982 30637 S.C.FORTU privat metalurgica forme,material metale- Si- S S.A. refractar Al,Mg-Ca -depozitare activitate combustibili industriala- de-a lungul ind.metalur 1963- anilor - gica:fabrica -hidrocarburi societat Calea prin dispersia Proprietate re tevi si petroliere; e Chisinaului pulberilor 50300 privata profile din metale:Fe,Zn, 1979- nr.132,Iasi rezultate din benzi de Pb sectia procesul otel,zincare zincare S.C. MITTAL STEEL tehnologic 11 Iasi tevi si IASI (oxizi de zinc profile si oxizi de fier)

Depozit -depozitare Str.Aurel Proprietate deseuri deseuri -tunder si slam 1979 3000 Vlaicu privata industriale industriale

substante Crestere, Domeniu depozitare organice in 2001 12 Iasi SCDCB Dancu Dancu exploatare 1500 public dejectii taurine descompuner (5 ani) taurine e substan ţă Comuna cresterea depozit organic ă şi 1971 Privat 185000 Letcani păsărilor dejec ţii amoniu, (35 ani) 13 Iasi S.C.Avicola Iasi S.A. metale grele Comuna I. substan ţă cre şterea depozit 1991 Neculce , sat Privat organic ă şi 5000 păsărilor dejec ţii (15 ani) Razboieni amoniu

4.6. Ac ţiuni intreprinse pentru reconstruc ţia ecologic ă a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea st ării de calitata a solurilor

Tabel 4.6 . Ac ţiuni întreprinse pentru reconstruc ţia ecologic ă a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea st ării de calitate a solurilor Lucrare Suprafa ţa ( ha ) Lucr ări de ameliorare a terenurilor degradate - Amendare soluri acide cu spum ă de 306 defeca ţie şi CaCO 3 - Identificare terenuri degradate şş i constituire 395,48 ă perimetrite destinate împ duririi ţ ă - Recep ie total pentru perimetrul de 52,36 ameliorare comuna Dolhe şti

- Recep ţie par ţial ă pentru 3 perimetre ameliorare 76,2 Lucr ări de redare în circuitul productiv a - terenurilor scoase temporar din circuitul agricol Lucr ări de proiectare pentru ameliorarea fertilit ăţ ii solurilor şi redare în circuitul productiv - pe care urmeaz ă s ă se execute lucr ările de reconstruc ţie ecologic ă Recalibrarea vechiului curs al râului Jijia 38 Eliminarea excesului de umiditate prin lucr ări 6703 de drenaj Fertilizarea cu îngr ăşă minte chimice 212469 Fertilizarea cu îngr ăşă minte organice 28979 Planta ţii de protec ţie pe terenuri degradate 85 (Pârcovaci şi Andrie şeni) – stabilizare alunec ări de teren Combaterea eroziunii solului 92465 ha repartizat în 6 amenaj ări Desecare 39880

4.7. Concluzii

1. În jude ţul Ia şi au fost inventariate arealele cu soluri poluate, împreun ă cu OSPA Ia şi, în care s-a inclus localizare, tipul de poluare, suprafa ţa şi gradul de afectare. 2. Expertiz ările efectuate pentru soluri cu folosin ţă agricol ă au eviden ţiat lipsa polu ării chimice. 3. Reducerea activit ăţ ii industriale şi aplicarea m ăsurilor prev ăzute în programele de conformare, a determinat diminuarea suprafe ţelor de sol afectate de poluarea generat ă de activitatea agen ţilor economici. 4. Zone vulnerabile din punct de vedere ecologic sunt terenurile afectate de alunec ări active şi semiactive de teren (26015 ha), de eroziune foarte puternic ă şi excesiv ă (7855,5 ha). Aceste terenuri necesit ă m ăsuri radicale de reconstruc ţie ecologic ă prin împ ădurire şi proiecte de ameliorare antierozionale şi pedoamelioraative.

5. Efectele polu ării produse de CET II Holboca asupra solului sunt relativ reduse comparativ cu arealele din jurul marilor centrale care func ţioneaz ă pe c ărbune. 6. Ca urmare a gestion ării şi managementului dejec ţiilor animaliere în anul 2006 s-a redus suprafa ţa afectat ă de depozitarea acestora.

CAPITOL 5. BIODIVERSITATEA, BIOSECURITATEA. STAREA P ĂDURILOR, MEDIUL MARIN I COSTIER

5.1. Biodiversitatea

Conservarea biodiversit ăţ ii pe teritoriul jude ţului Ia şi este necesar ă pentru asigurarea unei dezvolt ări durabile şi p ăstr ării identit ăţ ii locale. Pentru acest obiectiv în cursul anului 2006 au fost propuse a fi declarate arii protejate pentru conservarea biodiversităţ ii (conform Directivei Habitate şi Directivei P ăsări) un num ăr de 22 SCI şi SPA pentru Re ţeaua European ă de Arii Protejate, totalizând o suprafa ţă de 70715,4 ha.

5.1.1. Habitate naturale. Flora şi fauna s ălbatic ă din jude ţul Ia şi

5.1.1.1. Habitatele naturale

În anul 2006 s-a finalizat procesul de propunere, verificare şi validare a siturilor Natura 2000 la nivel na ţional. Pentru jude ţul Ia şi au fost validate un num ăr de 22 de situri Natura 2000 (de tip SCI şi SPA), în cadrul c ărora au fost validate 13 tipuri de habitate – 3 tipuri de habitate de ape dulci, 6 tipuri de habitate de paji şti şi tuf ări şuri şi 4 tipuri de habitate de p ădure, dup ă cum urmeaz ă:

Tabel nr. 5.1.1.1. - Habitate naturale de interes na ţional şi comunitar Starea de conservare Ponderea Denumire Num ăr habitatelor din Nr. Suprafa ţa categorie de tipuri suprafa ţa crt. (ha) habitat habitate Favorabil ă Nefavorabil ă României (%) Habitate de ape 1 3 3 - 24 973,8696 dulci Habitate de 2 paji şti şi 6 6 - 8 530,247 tuf ări şuri Habitate din 3 turb ării şi 0 0 - 0 mla ştini Habitate de 4 stânc ării şi 0 0 - 0 pe şteri Habitate de 5 4 4 - 11 905,941 pădure TOTAL 13 13 0 45 410,0576

5.1.1.2. Flora şi fauna s ălbatic ă

Tabel nr. 5.1.1.2.1. - Flora s ălbatic ă Nr. Num ăr Starea de conservare Tip crt. specii Fav. V R P 7 2 2 2 1 Plante superioare men ţionate în 1. anexele 3A, 3 B, 4A, 4B din Ordinul nr.1198/2005 *

2. Plante superioare endemite ** 11 5 1 5 -

3. Monumente ale naturii 2 - - 1 1 Alte categorii de plante ocrotite 154 9 26 118 2 care nu se reg ăsesc în anexele 4. men ţionate şi nu sunt endemite sau monumente ale naturii 5. Plante inferioare - - - - -

TOTAL 172 16 29 123 4

* Dintre cele 7 specii de plante superioare men ţionate în anexele 3A, 3 B, 4A, 4B din Ordinul nr.1198/2005, una este şi endemic ă ( Galium moldavicum – rezerva ţia floristic ă Fâne ţele Seculare Valea lui David) iar una este şi monument al naturii ( Cypripedium calceolus ) ** Dintre cele 11 specii endemice care se g ăsesc în jude ţul Ia şi: - una este endemic ă pentru Ia şi (cea men ţionat ă anterior); - 8 sunt endemice pentru România; - 2 sunt endemice pentru Carpa ţi. Cele 7 specii de plante de importan ţă comunitar ă european ă sunt: Cypripedium calceolus , Iris aphylla ssp. hungarica , Pulsatilla grandis , Crambe tatarica , Echium russicum , Galium moldavicum , Galanthus nivalis. Cypripedium calceolus (foto), denumit ă popular papucul doamnei , datoriot ă formei deosebite a florii ce sugereaz ă forma unui papuc, este o specie rar ă, declarat ă şi specie-monument al naturii şi face parte din familia Orchidaceae (orhidee). În jude ţul Ia şi se g ăse şte în general în stej ărete sau în p ăduri de amestec în care predomin ă stejarul – rezerva ţia natural ă „P ădurea Ghiorghi ţoaia”, siturile Natura 2000 propuse şi validate la nivel naţional „P ădurea Bârnova-Repedea” şi „P ădurea Homi ţa”. Iris aphylla ssp. hungarica (foto) – irisul de step ă – este un iris cu flori de culoare albastr ă-violet, face parte din familia Iridaceae şi este specific paji ştilor însorite din zonele de step ă şi silvostep ă. În jude ţul Ia şi se g ăse şte în rezerva ţia natural ă „Fâne ţele Seculare Valea lui David”, siturile Natura 2000 propuse şi validate „Fâne ţele Bârca”, „P ădurea şi Paji ştile de la Mârze şti”, precum şi în alte loca ţii. Pulsatilla grandis (foto) – dedi ţeii – este o plant ă specific ă paji ştilor de tip stepic (uscate şi însorite). Face parte din familia Ranunculaceae . În jude ţul Ia şi, se g ăse şte în situl Natura 2000 propus si validat „Fâne ţele Bârca” şi în alte loca ţii. Crambe tatarica (varz ă turceasc ă, târtan ) (foto) este specific ă paji ştilor uscate, pe coaste erodate. În jude ţul Ia şi se g ăse şte în rezerva ţia natural ă „Fâne ţele Seculare Valea lui David” , situl N2000 propus şi validat „P ădurea şi Paji ştile de la Mârze şti”, precum şi în alte loca ţii.

Cypripedium calceolus (papucul doamnei)

Iris apylla ssp . Hungarica (stânjenel de step ă) Pulsatilla grandis (dedi ţei)

Echium russicum (capul şarpelui ) (foto)– specie specific ă paji ştilor uscate de tip stepic, face parte din familia Boraginaceae . În jude ţul Ia şi se g ăse şte în situl Natura 2000 propus şi validat „P ădurea şi Paji ştile de la Mârze şti”, precum şi în alte loca ţii. Galium moldavicum (sânzâiene ) – specie de sânzâiene cu flori albe, endemic ă, citat ă de mai mul ţi autori ca prezent ă în rezerva ţia natural ă „Fâne ţele Seculare Valea lui David”. În cadrul ac ţiunilor de monitorizare şi inventariere din anii 2005 – 2006 nu a mai fost semnalat ă. Galanthus nivalis (ghiocei) – specie vernal ă, specific ă p ădurilor şi tuf ări şurilor, în ultima vreme din ce în ce mai rar ă, datorit ă recolt ării în num ăr mare în ultimii ani de c ătre diverse persoane.

Crambe tatarica (varz ă turceasc ă, târtan)

Echium russicum (capul şarpelui)

Tabel nr . 5.1.1.2.2. - Fauna s ǎlbatic ǎ

Stare de conservare Monum Nr. Total Num ăr Tip Vulne Pericl ente ale crt specii specii Fav. Rare rabile itate naturii Mamifere men ţionate în 53 27 7 6 anexele 1 2, 3A, 3 B, 4A, 4B din

Ordinul nr.1198/2005 Alte mamifere ocrotite 11 4 Păsări men ţionate în 231 218 21 22 8 2 anexele 2, 3A, 3B, 4A, 4B din Ordinul nr.1198/2005 Alte p ăsări ocrotite 13 - - Reptile men ţionate în 10 9 3 1 3 3 anexele 2, 3A, 3B, 4A, 4B din Ordinul nr.1198/2005 Alte reptile ocrotite toate Amfibieni men ţiona ţi în 13 13 6 5 anexele 2, 3A, 3B, 4A, 4B 4. din Ordinul nr.1198/2005 Al ţi amfibieni ocroti ţi toate Pe şti men ţiona ţi în 44 15 2 5 anexele 2, 3A, 3B, 4A, 4B din Ordinul nr.1198/2005 Al ţi pe şti ocroti ţi 12 Nevertebrate men ţionate 4 1 în anexele 2, 3A, 3B, 4A, 6 4B din Ordinul

nr.1198/2005 Alte nevertebrate ocrotite Insecte men ţionate in 51 50 2 5 anexele 2, 3A, 3B, 4A, 4B din Ordinul nr.1198/2005 Alte insecte ocrotite TOTAL 406 370 41 10 31 8

*Menţion ăm ca speciile de insecte nu sunt inventariate în totalitate pentru c ă este un inventar aproape imposibil în condi ţiile în care un singur gen poate avea şi o mie de specii. Un asemenea inventar necesit ă foarte mult ă aten ţie şi timp pentru studiul tuturor publica ţiilor aparute pe marginea acestui subiect!

5.1.2. Specii din flora şi fauna s ălbatic ă valorificate economic, inclusiv ca resurse genetice

Tabel nr. 5.1.2.1.- Specii din flora s ălbatic ă valorificate economic PERSOANE FIZICE Specie Nr. Cantitatea ( kg ) ( denumire popular ă şi ştiin ţific ă ) Crt. Autorizat ă Recoltat ă 1. ANGELICA (FILIPENDULA VULGARIS) 10 10 2. ALB ĂSTRICA (CENTAUREA CYANUS) 29.2 29 3. ALUN (CORYLUS AVELLANA) 2000 - 4. ARMURARIU (SILYBUM MARIANUM) 17.3 17 5. AR ŢAR (ACER PLATANOIDES) 4 4 6. ANASON (PIMPINELLA ANISUM) 11.4 11 7. ANGHINAREA (CYNARA SCOLYMUS) 66.5 66 8. ASM ĂŢ UI (ANTHRISCUS NEMOROSA) 138 138 9. AFINE (VACCINIUM SP.) 250 250 10. BARBA POPII (ARUNCUS DIOICUS) 0.5 0.5 11. BRAD (ABIES ALBA) 14 14 BRÂNCA URSULUI (HERACLEUM 12. 2 2 SPHONDILIUM) 13. BRUSTURE (PETASITES OFFICINALIS) 39.5 39.5 14. BUSUIOC (OCINUM BASILICUM) 54 54 15. Bure ţi de rou ă ( Marasmius oreades) 5000 - 16. Bure ţi de prun (Rhodophyllus clypeatus) 5000 - 17. Bute ţi ţepo şi (Hydnum repandum) 10000 - 18. BOZ (SAMBUCUS EBULUS) 5 5 19. CĂTINA ALB Ă (HIPPOPHAE RHAMNOIDES) 694.5 694.5 20. CEREN ŢEL (GEUM URBANUM) 19 19 21. CHIMEN (CARUM CARVI) 0.5 0.5 22. CIRE (CERASUS AVIUM) 20.4 20.4 23. CIUBO ŢICA CUCULUI (PRIMULA VERRIS) 25.4 25.4 CIOCUL COCOAREI (GERANIUM 24. 4.5 4.5 SANGUINEUM) 25. CIMBRI OR (THYMUS SERPYLLUM) 97.5 97.5 26. CICOARE (CICHORIUM INTYBUS 34 34 27. CORN (CORNUS MAS) 50450 450 28. COAC ĂZ NEGRU (RIBES NIGRUM) 0.5 0.5 CRUCEA P ĂMÂNTULUI (HERACLEUM 29. 4 4 SIBIRICUM) 30. CRU IN (FRANGULA ALNUS 17.5 17.5 CRE ŢIOARA (ALCHEMILA 31. 25 25 XANTHOCHLORA) 32. CRE ŢUCA (FILIPENDULA ULMARIA) 2 2 33. COADA RACULUI (POTENTILLA ANSERINA 9 9 34. COADA CALULUI (EQUISETUM ARVENSE) 5105.5 105.5 COADA ORICELULUI (ACHILLEA 35. 5120.5 120 MILLEFOLIUM) 36. CUSCRI OR (PULMONARIA OFFICINALIS) 3 3 37. DUD (MORUS ALBA) 42.5 42.5

38. DR ĂGAICA (GALIUM VERUM) 10 10 39. FERIGA (DRYOPTERIS FILIX-MAS) 5 5 40. FENICUL (PHOENICULUM VULGARE) 11 11 FIEREA P ĂMÂNTULUI (CENTAURIUM 41. 2 2 ERYTHRAEA) 42. FRASIN (FRAXINUS EXCELSIOR 10 10 43. FRAGI (FRAGARIA VESCA) 5011 11 44. FUMARI ŢA (FUMARIA SCHLEICHERI) 19 19 45. GĂLBENELE (CALENDULA OFFICINALIS) 204.5 204.5 46. Gălbiori (Cantharellus cibarius) 30000 9880 47. Ghebe (Armilaria mellea) 20000 5075 48. GHIMPE (XANTHIUM SPINOSUM) 2 2 49. GRÂU OR (FICARIA VERNA) 3 3 50. HAMEI ( HUMULUS LUPULUS) 29.9 29.9 51. HREAN (ARMORACEA LAPHATIFOLIA) 879 879 52. Hribi (Boletus edulis) 50000 9820 53. HASMA ŢUCHI (TORILLIS ARVENSIS) 7 7 54. IARBA MARE (INULA HELENIUM) 57.4 57.4 55. ISOP (HYSSOPUS OFFICINALIS 32 32 56. LEMN DULCE (GLYCHORRHIZA ECHINATA 12.5 12.5 57. LEV ĂNŢICA (LAVANDULA ANGUSTIFOLIA) 47.4 47.4 58. LEURDA (ALIUM URSINUM) 89 89 LUMÂN ĂRICA ( VERBASCUM 59. 27 27 PHLOMOIDES) 60. MĂCE (ROSA CANINA) 355398 125324 MĂRUL LUPULUI (ARISTOLOCHIA 61. 34.2 34.2 CLEMATITIS) 62. MĂR P ĂDURE Ţ (MALUS SYLVESTRIS) 7 7 63. MESTE ĂCĂN (BETULA PENDULA) 11 11 64. MENTA (MENTHA PIPERITA) 145.5 145 65. MOLID (PICEA ABIES) 12.5 12 66. Morchella conica 5000 5000 67. MUR (RUBUS FRUCTICOSUS) 7024.5 7024 68. MU EŢEL (MATRICARIA CHAMOMILLA) 280.5 280 69. MERI OARE (VACCINIUM VITIS-IDAEA) 200 200 70 MĂGHIRAN (MAJORANA HORTENSIS) 12 12 71. NALBA (LAVATERA THURINGIACA) 34 34 72. NĂPRAZNIC (GERANIUM ROBERTIANUM) 22 22 NEM ŢIOR DE CÂMP (CONSOLIDA 73. 1 1 REGALIS) 74. NUC (JUGLANS NIGRA) 145.2 145 75. OBLIGEAN Ă (ACORUS CALAMUS) 39 39 76. ODOLEAN (VALERIANA OFFICINALIS) 43 43 77 OSUL IEPURELUI (ONONIS SPINOSA) 39.7 39.7 78. Oi ţe (Russula virescens) 10000 10000 79. PĂDUCEL (CRATAEGUS MONOGYNA) 60177 60177 80. PĂPĂDIA (TARAXACUM OFFICINALE) 53 53 81. PĂTLAGINA (PLANTAGO MAJOR) 46.5 46.5 82. PEDICU ŢA (LYCOPODIUM CLAVATUM) 10.5 10.5 83. PELIN ALB (ARTEMISIA ABSINTHIUM) 5064.9 5064 84. PIN (PINUS SYLVESTRIS) 3 3

85. PODBAL (TUSSILAGO FARFARA 59 59 86. PORUMBE (PRUNUS SPINOSA) 115080 99816 87. POJARNI ŢA (HYPERICUM PERFORATUM) 20 20 PUFULI ŢA CU FLORI MICI (CHELIDONIUM 88. 31.5 31.5 MAJOR) 89. Râ şcovi (Lactarius deliciosus) 20000 20000 90. ROSTOPASCA (CHELIDONIUM MAJUS) 5037.2 5037.2 91. ROINI ŢA ( MELISSA OFFICINALIS) 18 18 92. RĂCHITAN (LYTHRUM SALICARIA) 25.5 25.5 93. SALCÂM ( ROBINIA PSEUDACACCIA) 55.4 55.4 94. SALVIE (SALVIA OFFICINALIS) 33 33 95. SÂNZÂIENE (GALIUM VERUM) 33 33 96. SCAI VN ĂT (ERYNGIUM CAMPESTRE) 21.2 21.2 97. SIMINOC (HELICHRYSUM ARENARIUM) 39.5 39.5 98. SILUR (EUPHRASIA STRICTA) 8.5 8.5 99. SILNIC (GLECOMA HIRSUTA) 9 9 100. STEJAR (QUERCUS ROBUR) 46.9 46.9 101. STEVIE (RUMEX PATIENTIA) 110 110 102. SOC (SAMBUCUS NIGRA) 100096 100096 103. SOVÂRF (ORIGANUM VULGARE) 42 42 104. SPÂNZ (HELLEBORUS PURPURASCENS) 60 60 105. SPLINU ŢA (SOLIDAGO VIRGAAUREA) 12 12 106. SULFINA (MELILOTUS OFICINALIS 27.5 27.5 107. SUN ĂTOARE (HYPERICUM PERFORATUM) 113.5 113.5 108. TALPA GÂ TII (LEONURUS CARDIACA) 42 42 109. TĂTĂNEASA (SYMPHYTUM TUBEROSUM) 199 199 110. TEI (TILIA CORDATA) 160285 95441 111. ŢINTAURA (CENTAURIUM UMBELLATUM) 1 1 TRAISTA CIOBANULUI (CAPSELLA BURSA 112. 45 45 PASTORI) 113. TREI FRA ŢI P ĂTA ŢI ( VIOLA TRICOLOR) 22.8 22.8 114. TRIFOI RO U (TRIPHOLIUM PRATENSE) 17 17 115. Trâmbi ţa piticului (Craterellus cornucopioides) 10000 10000 116. TURI ŢA MARE (AGRIMONIA EUPATORIA) 32.2 32.2 117. Tuber melanosporum 1000 1000 118. TROSCOT (POLYGONIUM AVICULARE) 3.5 3.5 119. Tricholoma sp. 10000 10000 120. UNTUL P ĂMÂNTULUI (TAMUS COMMUNIS) 62 62 121. URZICA (URTICA DIOCA) 10132 10132 122. URZICA MOART Ă (LAMIUM ALBUM) 27 27 URZICA MOART Ă GALBEN Ă (LAMIUM 123. 0.5 0.5 GALEOBDOLON) 124. VÂSC (VISCUM ALBUM) 137 137 125. VERBINA (VERBENA OFFICINALIS) 7 7 126. VENTRILICA (VERONICA OFFICINALIS) 19.5 19.5 127. VINARI ŢĂ (ASPERULA ODORATA) 10 10 128. VI ŢA S ĂLBATIC Ă (VITIS SYLVESTRIS) 26 26 129. VOLBURA (CONVOLVULUS ARVENSIS) 13.7 13.7 130. ZMEUR (RUBUS HIRTUS) 0.5 0.5

Tabel 5.1.2.2. Specii din fauna s ălbatic ă valorificate economic în anul 2006 Cantitatea Nr. Specie (denumire popular ă si (num ăr exemplare) Crt. ştiin ţific ă) Autorizat ă Capturat ă Valorificat ă (sezon economic vân ătoare 2005-2006, 2006-2007) JUDE ŢUL IA I 1 Caprior (Capreolus capreolus) 206 89 43 2 Cerb comun (Cervus elaphus) 44 20 6 3 Iepure (Lepus europaeus) 6050 1237 968 4 Mistre ţ (Sus scrofa) 269 140 129 5 Nev ăstuic ă (Mustela nivalis) 469 36 - 6 Viezure (Meles meles) 95 50 - 7 Vulpe (Vulpes vulpes) 616 132 - 8 Beca ţina comun ă (Gallinago 499 28 - gallinago) 9 Fazani (Phaziamus colchicus) 2425 1856 1836 (din cresc ătorii) 10 Potârnichi (Perdix perdix) 300 34 9 11 Găinu şa de balt ă (Gallinula chloropus) 1140 - - 12 Cormoran mare (Phalacrocorax 1080 19 - carbo) 13 Stârc cenu şiu (Ardeea cinerea) 490 10 - 14 Jderul de copac (Martes martes) 32 7 - 15 Dihor (putorius putorius) 445 58 - 16 Bizami (Ondrata zibethica) 456 73 - 17 Pisica s ălbatic ă (Felix silvestris) 22 1 - 18 Hermeline (Mustela erminea) 84 - - 19 Bătăuşi (Philomachus pugnas) 370 15 20 Ferestra şul mare (Mergus merganser) 310 - - 21 Ciocârlie (Alauda arvensis) 510 - - 22 Gâşte s ălbatice (Anser fabalis fabalis) 2080 34 - 23 Grauri (Sturnus vulgaris) 4950 363 - 24 Gugu ştiuci (Streptopeli a decaocto) 2060 56 - 25 Li şiţe (Fulica atra) 1730 15 - 26 Nagâ ţ (Vanellus vanellus) 1042 15 2 27 Porumbei s ălbatici (Columba 931 81 - palumbus) 28 Prepel ţe (Coturnix coturnix) 3610 307 244 29 Ra ţe s ălbatice (Anas platyrhynchos) 3150 117 31 30 Sitari (Limosa limosa) 800 29 21 31 Sturzi (Turdus pilaris) 715 75 - 32 Turturele (Streptopelia turtur) 1180 61 -

5.1.3. Starea ariilor naturale protejate

Tabel 5.1.3.1. Starea ariilor naturale protejate Ponderea Supraf Statut legal Nr. Categoria ANP din Denumire aţă suprafa ţa Nivel national* Nivel Crt ANP (ha) României (LG5, HG judetean* ( % ) 2151/2004) (HCJ/HCL) Balta Teiva- Rezerva ţie 1 6,90 Legea 5/2000 HCJ 8/1994, Vi şina acvatic ă Cotul Bran Rezerva ţie 2 pe Râul 10,00 Legea 5/2000 HCJ 8/1994, acvatic ă Prut Cotul Rezerva ţie 3 5,81 Legea 5/2000 HCJ 8/1994, Sălăgeni acvatic ă Prute ţul Rezerva ţie 4 24,89 Legea 5/2000 HCJ 8/1994, Bălătău acvatic ă 4316 ha (211 Rezerva ţie 5 Râul Prut km 0.1825 Legea 5/2000 HCJ 8/1994, acvatic ă lungime râu) Acumularea Rezerva ţie 6 78,00 Legea 5/2000 HCJ 8/1994, Chiri ţa acvatic ă Acumularea Rezerva ţie 7 50,00 Legea 5/2000 HCJ 8/1994, Pârcovaci acvatic ă Fânaţele seculare Rezerva ţie 8 46,36 Legea 5/2000 HCJ 8/1994, Valea lui floristic ă David Poiana cu Rezerva ţie 9 9,20 Legea 5/2000 HCJ 8/1994, Schit floristic ă Sărăturile Rezerva ţie 10 din Valea 5,90 Legea 5/2000 HCJ 8/1994, floristic ă Ilenei Pădurea Rezerva ţie 11 Cătălina - forestier ă 7,60 Legea 5/2000 HCJ 8/1994, Cotnari Făgetul Rezerva ţie 0,0003 12 Secular forestier ă 73,30 Legea 5/2000 HCJ 8/1994, Humosu Pădurea Rezerva ţie 0,0004 13 97,30 Legea 5/2000 HCJ 8/1994, Frumu şica forestier ă Pădurea Rezerva ţie 0,0008 202,30 14 Ghiorghi ţoai forestier ă - HCJ 8/1994, ha a Pădurea Rezerva ţie 15 11,60 Legea 5/2000 HCJ 8/1994, Icu şeni forestier ă Lunca Rezerva ţie 0,0001 Mirce şti forestier ă 16 26,30 Legea 5/2000 HCJ 8/1994, (Vasile Alexandri)

Pădurea Rezerva ţie 102,00 0,0004 17 - HCJ 8/1994, Medeleni forestier ă ha Pădurea Rezerva ţie 0,0003 18 83,00 Legea 5/2000 HCJ 8/1994, Pietrosu forestier ă Poieni - Rezerva ţie 19 9,20 Legea 5/2000 HCJ 8/1994, Cărbun ăriei forestier ă Pădurea Rezerva ţie 0,0001 20 34 ,60 Legea 5/2000 HCJ 8/1994, Ro şcani forestier ă Pădurea Rezerva ţie 0,0002 21 49,90 Legea 5/2000 HCJ 8/1994, Tătăru şi forestier ă Pădurea Rezerva ţie 0,0002 22 68,00 Legea 5/2000 HCJ 8/1994, Uricani forestier ă Rezerva ţie Punctul geologic ă- 23 fosilifer 3,23 Legea 5/2000 HCJ 8/1994, paleontologic Băiceni ă Rezerva ţie Bohotin - geologic ă- 24 0,90 Legea 5/2000 HCJ 8/1994, Pietrosu paleontologic ă Locul Rezerva ţie fosilifer geologic ă- 25 5,80 Legea 5/2000 HCJ 8/1994, Dealul paleontologic Repedea ă Rezerva ţie geologic ă- H.G. 26 cheia 1,00 paleontologic 2151/2004 ă Pârâul Rezerva ţie Pietrei – geologic ă- H.G. 27 0,50 Bazga paleontologic 2151/2004 Răduc ăneni ă

Din cele 27 de arii naturale protejate existente pe teritoriul jude ţului Ia şi, 17 sunt atribuite în custodie, dup ă cum urmeaz ă:

Tabel nr. 5.1.3.2. Arii naturale protejate atribuite în custodie Nr. Conven ţie cutodie Custode/ Plan de Denumire Crt. Nr zi Luna An Administrator management 1 “P ĂDUREA Avizat de CĂTĂLINA - Direc ţia Silvic ă Academia COTNARI” 5580 22 6 2004 Ia şi Român ă - CMN 2 Avizat de “P ĂDUREA Direc ţia Silvic ă Academia FRUMU ICA” 5581 22 6 2004 Ia şi Român ă - CMN 3 Avizat de “P ĂDUREA Direc ţia Silvic ă Academia GHIORGHI ŢOAIA” 5582 22 6 2004 Ia şi Român ă - CMN 4 “F ĂGETUL Direc ţia Silvic ă Avizat de SECULAR 5583 22 6 2004 Ia şi Academia

HUMOSU” Român ă - CMN 5 Avizat de “P ĂDUREA Direc ţia Silvic ă Academia ICU ENI” 5584 22 6 2004 Ia şi Român ă - CMN 6 “LUNCA Avizat de MIRCE TI Academia (VASILE Direc ţia Silvic ă Român ă - CMN ALECSANDRI)” 5585 22 6 2004 Ia şi 7 Avizat de Direc ţia Silvic ă Academia “PIETROSU” 5586 22 6 2004 Ia şi Român ă 8 Avizat de “POIANA CU Direc ţia Silvic ă Academia SCHIT” 5587 22 6 2004 Ia şi Român ă 9 Avizat de “POIENI- Direc ţia Silvic ă Academia CĂRBUN ĂRIE” 5588 22 6 2004 Ia şi Român ă 10 “LOCUL Avizat de FOSILIFER Clubul de Turism Academia DEALUL si ecologie Român ă REPEDEA” 5579 22 6 2004 TURISTOR 11 Avizat de “P ĂDUREA Direc ţia Silvic ă Academia RO CANI” 5589 22 6 2004 Ia şi Român ă 12 Societatea Avizat de Ecologica Academia “BALTA TEIVA AquaTerra - Român ă VI INA” 5578 22 6 2004 filiala Iasi 13 Avizat de “P ĂDUREA Direc ţia Silvic ă Academia TĂTĂRU I” 5590 22 6 2004 Ia şi Român ă 14 Avizat de “P ĂDUREA Direc ţia Silvic ă Academia URICANI” 5591 22 6 2004 Ia şi Român ă 15 Avizat de “P ĂDUREA Direc ţia Silvic ă Academia MEDELENI” 5950 11 7 2005 Ia şi Român ă 16 Avizat de “PRUTE ŢUL - Direc ţia Silvic ă Academia BĂLĂTĂU” 5919 11 7 2005 Ia şi Român ă 17 Universitatea Avizat de “FÂNA ŢELE “Al.I.Cuza” Ia şi – Academia SECULARE Gr ădina Botanic ă Român ă DE LA VALEA LUI “Anastasie F ătu” DAVID” 5617 5 7 2005 Ia şi

5.1.4. Rezervatiile Biosferei (Nu se regasesc pe teritroriul Reg 1 NE)

5.1.5. Situri Ramsar (Nu se regasesc pe teritroriul Reg 1 NE)

5.1.6. Natura 2000

Tabel 5.1.6.1. Lista ariilor protejate propuse pentru Re ţeaua European ă de Arii Protejate Natura 2000 Nr. APM Tip arie Denumire SCI/SPA SCI/SPA Suprafata ocupata de Crt. SPA/SCI suprapus pe SPA si SCI/judet (ha) arii protejate(%) 1 Ia şi SCI Dealul lui Dumnezeu 0 569,6 2 Ia şi SPA Ele şteele Jijiei si 0 22 096,6 Miletinului IBA 3 Ia şi SCI Fâna ţele Bârca 0 159,4 4 Ia şi SCI Făgetul Humosu 100 79,8 5 Ia şi SCI Lunca Mirce şti 100 28,3 6 Ia şi SPA Lunca Siretului Mijlociu 0 cca. 7 350 IBA 7 Ia şi SPA Pădurea Bârnova IBA 0,71 cca.15 000 8 Ia şi SCI Pădurea Bârnova- 0,86 12 428,4 Repedea 9 Ia şi SCI Pădurea Frumu şica 100 113,8 10 Ia şi SCI Pădurea Gheorghi ţoaia 100 243,6 11 Ia şi SCI Pădurea Homi ţa 0 51,4 12 Ia şi SCI Pădurea Icu şeni 100 9,6 13 Ia şi SCI Pădurea Medeleni 100 124,2 14 Ia şi SPA Pădurea Micle şti IBA 0 cca. 5 600 15 Ia şi SCI Pădurea Ro şcani 77 64,7 16 Ia şi SCI Pădurea şi paji ştile de la 0 232,1 Mârze şti - Ia şi 17 Ia şi SCI Pădurea T ătăru şi 100 48,4 18 Ia şi SCI Pădurea Uricani 100 112,9 19 Ia şi SCI Râul Prut (include Balta 90 cca. 7 500 Bălătău) 20 Ia şi SCI Sărăturile din Valea 50 158,9 Ilenei 21 Ia şi SCI Sărăturile Jijia Inferioar ă 0,06 10997,6 – Prut (include Gârla veche a b ălţii Teiva Vi şina) 22 Ia şi SCI Valea lui David 50 222,9 TOTAL 70 715,4

5.1.7. Presiuni antropice exercitate asupra biodiversit ăţ ii

Presiunile antropice care afecteaz ă mai mult sau mai pu ţin biodiversitatea de pe teritoriul jude ţului Ia şi pot fi grupate astfel: presiuni exercitate de agricultur ă, silvicultur ă şi cre şterea animalelor: • folosirea în combaterea bolilor şi d ăun ătorilor a insecticidelor şi erbicidelor • Cosire/t ăiere • Păş unat • Reorganizarea terenurilor agricole • Exploatarea p ădurilor f ără replantare • Lucr ări de între ţinere în silvicultur ă • Incendierea vegeta ţiei ierboase presiuni exercitate de pescuit, vân ătoare prin braconaj şi colectare plante, insecte, reptile, amfibieni etc. presiuni exercitate de extragerea de nisip, pietriş şi roc ă presiuni exercitate de activit ăţ i secundare ca: • Urbanizare • Depozitarea de şeurilor menajere • Depozitarea de şeurilor industriale • Căi de transport şi comunicare • Turism sub diverse forme • Poluarea mediilor naturale • Diguri, îndiguiri

5.2. Biosecuritatea

5.2.1. Reglementari in domeniul biosecuritatii

5.2.2. Sistemul de autorizare in domeniul biosecuritatii ( aceste informatii vor putea fi puse la dispozitie de catre DADR)

5.2.2.1. Cadrul insitutional

5.2.2.2 Procedura de autorizare

5.2.2.3. Evaluarea riscurilor

5.2.3. Masuri de monitorizare a riscurilor si de interventie in caz de accidente

5.2.4. Etichetarea si trasabilitatea OMG

5.2.5 Controlul implementarii legislatiei - urmare a protocolului incheiat cu GNM: Verifica respectarea masurilor din dosarul tehnic privind plantarea si monitorizarea culturilor; Verifica existenta unei zone tampon de protectie de 6 m latime de cultura nemodificata genetic care se va supune regulilor privind distrugerea materialului vegetal; Verifica daca este prevazuta o distanta de izolare de cel putin 300 m fata de culturile conventionale sau ecologice;

Se verifica la recoltare productia de: PMG realizata, destinatia ( cultivare, procesare, export), modul d valorificare ( beneficiar, denumire, cod unic de identificare, cantitatea si soiurile de PMG livrate); S-au incheiat procese de constatare si /sau sanctionare ( numar/2006) S-a realizat o baza de date cu agentii economici si institutele abilitate care produc, utilizeaza si comercializeaza organisme modificate genetic În cursul anului 2006, GNM – CJ Ia şi a efectuat 3 controale la societ ăţ i agricole care au cultivat soia modificat ă genetic.Controalele au vizat amplasarea suprafe ţelor cultivate şi destina ţia produselor ob ţinute, urm ărindu-se ca acestea s ă fie destinate industrializ ării, astfel încât în anul 2007 semin ţele r ămase în stoc s ă nu mai fie folosite pentru reluarea procesului de produc ţie.

5.2.6 Suprafete cultivate pe plan mondial cu plante modificate genetic

5.2.7. Plante modificate genetic cultivate în jude ţul Ia şi

Tabel nr. 5.2.7.1. Loca ţii şi suprafe ţe cultivate cu plante superioare modificate genetic şi operatorii in domeniu Destina ţie Provenien ţă semin ţe Supra produc ţie (tone) Loc fa ţă Produc ţie (tone) Denumire Adresa Soi teren (ha) Produc ţi (tone) Cump ărat ă e Consum Semin ţe proprie JUDETUL IA I IASI, str. Alex. SOIA SA AGROIND Cel Bun nr.15, AG080 MOVILENI MOVILENI Bl. E3, Ap. 14 01 65 6,5 161 161 SC PLUMBUS IASI,str. Moara SOIA COMPANY de Foc nr.10, AG080 MOVILENI SRL Bl.406, Ap.19 01 15 1,5 44,4 44,4 SC AGRIMARVAS CIUREA, Com. SOIA CIUREA SRL Ciurea 2254 6 0,7 12,32 12,32 SC HOLIMARK SOIA SRL VANATORI, REED MIROSLAVA VÂN ĂTORI Com. Miroslava Y 86 7,7 172 172 SC HOLIMARK SOIA SRL VANATORI, REED LE ŢCANI VÂN ĂTORI Com. Miroslava Y 35 3 70 70 SC HOLIMARK SOIA SRL VANATORI, REED REDIU VÂN ĂTORI Com. Miroslava Y 44 3,7 88 88 SC HOLIMARK SOIA SRL VANATORI, REED GROPNI ŢA VÂN ĂTORI Com. Miroslava Y 115 10,3 237,4 237,4 SC MOGO ET AGRIMARVAS CIUREA, Com. I SRL Ciurea SOIA 37 4,5 74 74 SC PREST SA IASI, Al.

HOLBOCA HOLBOCA Mu şatini nr.7, SOIA 25 2,7 58,55 58,55

Destina ţie Provenien ţă semin ţe Supra produc ţie (tone) Loc fa ţă Produc ţie (tone) Denumire Adresa Soi teren (ha) Produc ţi (tone) Cump ărat ă e Consum Semin ţe proprie Bl.H2, Ap.1 SC SOIA AGROMIXT SA VINATORI, REED MOVILENI IA I com. Vân ători Y 25 2,2 51,9 51,9 SC AMIVIO POPRICANI, SOIA

POPRICANI SRL com. Popricani 2244 55 5 128,19 128,19 SA MOLDOVA TIG ĂNA I, SP919

PROBOTA TIG ĂNA I com. Ţig ăna şi 1RR 150 0,9 10,5 346,15 346,15 ARONEANU IASI, str. Sf. SOIA SC AGROIND Laz ăr nr.4, Bl. 20 1,6 AG801 SERVICE SA PC, Ap. 23 129,32 129,32 IASI, str. Sf. SC AGROIND Laz ăr nr.4, Bl. SOIA ŢUŢORA SERVICE SA PC, Ap. 23 AG801 80 6,4 IASI, str, Orientului SOIA

SC SOLARIS nr.16, Bl.801, REED IPATELE AMY SRL Ap.13 Y 29 2,6 65,2 65,2 SCAGRIMARV CIUREA, com. SOIA

SPINOASA AS SRL Ciurea 2254 187 22,6 257,5 257,5 SCAGRIMARV CIUREA, com. DKB14

SPINOASA AS SRL Ciurea -01 70 6,17 96,39 96,39 SC AGRO- POPRICANI, AG080

POPRICANI ELMAR SRL com. Popricani 1RR 122 2,3 8,7 204 204 BOURENI BOURENI, SOIA com. AG

SA CERES COSTESTI 0801 SRL 50 3,63 122,4 122,4 RADUC ĂNE SC AGROIND RADUCANENI, AG080 30 2,7 41,1 41,1 NI COZIA SRL com. 1RR

Destina ţie Provenien ţă semin ţe Supra produc ţie (tone) Loc fa ţă Produc ţie (tone) Denumire Adresa Soi teren (ha) Produc ţi (tone) Cump ărat ă e Consum Semin ţe proprie Răduc ăneni IASI, str, SC Orientului

AGROSEED nr.16, Bl.801, SOIA CHEIA SRL Ap.13 RR 25 2,5 4 4 IASI, str, SC Orientului

AGROSEED nr.16, Bl.801, SOIA ŢIB ĂNE TI SRL Ap.13 RR 25 2,3 4 4 IASI, str. Prof. SOIA ANDRIE EN SC AGRAL Alex. Nr.46, AG I MIXT SA Bl.C5, Ap.6 0801 180 18 489 489 IASI, str. Prof. SC AGRAL Alex. Nr.46, IPOTE MIXT SA Bl.C5, Ap.6 SOIA 30 3 81 81 IASI, str. Prof. SC AGRAL Alex. Nr.46, VL ĂDENI MIXT SA Bl.C5, Ap.6 SOIA 40 4 109,59 109,59 SOIA AG

SC AGROCOM STRUNGA, 0801 STRUNGA STRUNGA SA com. Strunga RR 150 13,5 150 150 SOIA AG

STONICENI- SC AGROCOM STRUNGA, 0801 PR ĂJESCU SRTUNGA SA com. Strunga RR 150 13,5 150 150 SOIA SC PASCANI, str. AG

STONICENI- PROPLANT Crinilor nr.76, 0801 PR ĂJESCU SEN SRL Bl. GD RR 12 1,3 34,04 34,04

Destina ţie Provenien ţă semin ţe Supra produc ţie (tone) Loc fa ţă Produc ţie (tone) Denumire Adresa Soi teren (ha) Produc ţi (tone) Cump ărat ă e Consum Semin ţe proprie IASI, str. SC Tabacului

AUTOMOBILIS nr.11, Bl. G1, AG080 REDIU TUL-S SRL Ap. 11 1 70 7,2 147 147 IASI, str. SC Tabacului

AUTOMOBILIS nr.11, Bl. G1, SP919 REDIU TUL-S SRL Ap. 11 1 11 1,1 10 10 IASI, str. Alexandru cel SOIA

SC PROAGRO Bun nr.19, AG DROBOV ĂŢ SRL Bl.B3, Ap.11 0801 90 9,5 101 101 SO SC AGRONILS LETCANI, com. 994 LE ŢCANI SRL Le ţcani RR 30 3 60,04 60,04 SC AGRONILS LETCANI, com. AG080

LE ŢCANI SRL Le ţcani 1 15 0,9 16 16 SC STOMAR FOCURI, com. AG080 35 3,2 74,7 74,7 GROPNI ŢA AGRO SRL Focuri 1RR SC AGRO HÂRLAU, str. STAR tefan cel S2254 COTEANU Mare nr.22, RR ERBICENI SRL Bl.24B, Ap.5 44 4,4 165,44 165,44 HÂRLAU, str. SC AGRO tefan cel ERBICENI STAR Mare nr.22, Soia COTEANU Bl.24B, Ap.5 SRL 46 4,6 ARONEANU PAROHIA ARONEANU, SOIA 2,25 0,2 2,1 2,1

Destina ţie Provenien ţă semin ţe Supra produc ţie (tone) Loc fa ţă Produc ţie (tone) Denumire Adresa Soi teren (ha) Produc ţi (tone) Cump ărat ă e Consum Semin ţe proprie SF.NICOLAE com. Aroneanu SC HOFRA ARONEANU, SOIA

DOROBAN ŢI SRL com. Aroneanu 09191 76 1,6 4,5 280,136 280,136 PALTINEL ARONEANU,

ARONEANU MIHAI com. Aroneanu SOIA 2 0,16 0 0 STATIUNEA SOIA DE IA I, str. Rediu AG

PODU CERCETARE nr.8, Bl. 482, 0801R ILOAIEI PODU ILOAIEI Ap.18 R 239 21,3 631 631 ONOFREI TRIFESTI,

TRIFE TI GHEORGHE com. Trife şti S2254 40 4,4 48 48 MITITELU TRIFESTI,

TRIFE TI VASILE com. Trife şti S2254 20 2,2 22 22 UNTU MIRCEA TRIFESTI,

TRIFE TI FLORIN com. Trife şti S2255 45 4,9 56 56 SC BONGA TRIFESTI, 23930

TRIFE TI SRL com. Trife şti RR 45 4,9 113 113 IA I, Str. Nicolae Iorga AG080 74 6,7 192 192 SC EURO- nr.35, Bl. N1, 1RR RO CANI ELMAR SRL Ap.5 SC AGR. SOIA CERES 71,16 IA I, PR92 PLUGARI PLUGARI

30 3 71,16 IA I, Str. Păcurari SOIA 70 7 101 101 SAT SA IZVORE nr.113, Bl. 603, EPURENI EPURENI Ap.13 TRIFE TI SC AGRICOLA IA I, str. Pia ţa SP 73 6,6 146 146

Destina ţie Provenien ţă semin ţe Supra produc ţie (tone) Loc fa ţă Produc ţie (tone) Denumire Adresa Soi teren (ha) Produc ţi (tone) Cump ărat ă e Consum Semin ţe proprie ASTRA Voievozilor 9191 nr.26, Bl. C4, Ap. 27 IA I, str. Pia ţa Voievozilor

SC AGRICOLA nr.26, Bl. C4, SOIA RO CANI ASTRA Ap. 27 2254 86 7,7 179,726 179,726 FLOREA C. ŢIBANA, com.

ŢIBANA COSTICA Ţibana SOIA 14,5 2,7 19 19 SC AGRICOLA INVESTIMENT IA I, str. Fulger AG080 IPOTE 2005 SRL nr.14 1RR 60 5,4 102 102 IA I, str. SC AGROMEC Mitropolit GROPNI ŢA MOVILENI Varlaam nr.51 SOIA 185 18,5 250 250 PODU ILOAEI, TANSANU com. Podu ERBICENI VASILE Iloaiei SOIA 50 5 78,5 78,5 SC COM SOIA IA I - AGROTEX TOME TI, SG080 OROGARI SRL com. Tome şti 1RR 22 2 65,58 65,58 SOIA POPRICANI, RR POPRICANI AF.BÂRLIGA com. Popricani 2254 4 0,4 11 11 SC AGRICOLA IA I, str. Aleea SOIA POPRICANI Rozelor nr.7, RR POPRICANI SRL Bl. V4, Ap. 20 2254 25 2,5 41 41 SC PREST IA I, al. Mihail SERV IMPEX Sadoveanu nr. VICTORIA SRL 5 SOIA 150 12 107 107

Destina ţie Provenien ţă semin ţe Supra produc ţie (tone) Loc fa ţă Produc ţie (tone) Denumire Adresa Soi teren (ha) Produc ţi (tone) Cump ărat ă e Consum Semin ţe proprie IA I, st. SC AGROMEC Dumbrava BIVOLARI SA Ro şie nr. 5A, SOIA 10 0,9 20,8 20,8 IA I, st. SC AGROMEC Dumbrava TRIFE TI SA Ro şie nr. 5A, SOIA 28 2,5 33,8 33,8 SC ELPPY IA I, st. COMPANY Dumbrava ROMÂNE TI SRL Ro şie nr. 5A, SOIA 10 1 17,2 17,2 TG FRUMOS, str. Petru RR225

TÂRGU SC MILIES Rare ş , Bl.26, 4 FRUMOS SRL Ap. 14 28 2,5 88,7 88,7 IA I, st. SC AGROMEC Dumbrava PROBOTA SA Ro şie nr. 5A, SOIA 20 1,8 24,3 24,3 IA I, st. SC AGROMEC Dumbrava VICTORIA SA Ro şie nr. 5A, SOIA 12 1 4,1 4,1 CORLAT IPOTE, com.

IPOTE PETRU ipote SOIA 40 3,6 70 70 VRABIE IPOTE, com.

IPOTE I.STELIAN ipote SOIA 10 1 12,4 12,4

IPOTE, com. IPOTE VRABIE ION SOIA 6 0,6 13,4 13,4 ipote

Destina ţie Provenien ţă semin ţe Supra produc ţie (tone) Loc fa ţă Produc ţie (tone) Denumire Adresa Soi teren (ha) Produc ţi (tone) Cump ărat ă e Consum Semin ţe proprie SC AGRICOLA TÂRGU TG.FRUMOS AG FRUMOS SA 801 37 3,3 SC AGRICOLA RAZBOIENI, TG.FRUMOS com. Tg. AG 535 535 RUGINOASA SA Frumos 801 33 3 SC AGRICOLA TG.FRUMOS DKB RUGINOASA SA 14 0,1 150 13,6 ST. PRAJESCU,

com. Stolniceni COZME TI AF MIRON Pr ăjescu SOIA 130 10,15 175 175 SOIA LARGA JIJIA, AG080 MOVILENI SC VIC START com. Movileni 1 35 3,5 120 120 SPINENI- SC VLADENI, ANDRIE EN AGROMIXTSPI SOIA 175 17,5 167,3 167,3 com. Vl ădeni I NENI SP IPATELE, com. 9191R IPATELE SA IPATELE Ipatele R 50 5 70,7 70,7 IPATELE, com. DKB

IPATELE SA IPATELE Ipatele 14 0,1 50 5 80 80 IPATELE, com. RR225

IPATELE SA IPATELE Ipatele 4 226 20 310,3 310,3 IA I, str, Orientului

SC SOLARIS nr.16, Bl.801, DR ĂGU ENI AMY SRL Ap.13 SOIA 71 6,4 80 80

100

Destina ţie Provenien ţă semin ţe Supra produc ţie (tone) Loc fa ţă Produc ţie (tone) Denumire Adresa Soi teren (ha) Produc ţi (tone) Cump ărat ă e Consum Semin ţe proprie SC PA CANI, str. AGROCOMPL tefan cel

EX LUNCA Mare nr.14, Bl. PA CANI PASCANI D1, Ap.22 SOIA 70 5,6 157,2 157,2 TG FRUMOS, SC AGRO str. Petru Poni AG STRUNGA ILMAR nr.6 0801 15 1,3 64,79 64,79 TG FRUMOS, TÂRGU SC AGRO str. Petru Poni AG FRUMOS ILMAR nr.6 0801 20 1,8 86 86 TG FRUMOS, ION SC AGRO str. Petru Poni NECULCE ILMAR nr.6 SOIA 17 1,5 73,1 73,1 SC ELADA - IA I, str. COMPANY Bradului nr.3, RR225 IPATELE SRL Bl. 907, Ap.18 4 41 3,7 180 180 Sat Alexandru SC PANIFCOM cel Bun, com. VL ĂDENI SRL Vl ădeni SOIA 70 7 0 0 SC TG.FRUMOS, ION BOGDANDRU str. Petru Poni NECULCE S nr.6 SOIA 30 1 1,7 130 130 SC IZVOARELE

ION NECULCE IA I, str. C.A. PR92B GĂME TI SRL Rosetti nr.64 05 20 1,8 30 30 IFTODE IPOTE, com.

IPOTE VASILE ipote SOIA 25 2,5 61,4 61,4 HADÂMBU I SIPOTE, com.

IPOTE BOGDAN ipote SOIA 120 12,6 240,24 240,24

101

Destina ţie Provenien ţă semin ţe Supra produc ţie (tone) Loc fa ţă Produc ţie (tone) Denumire Adresa Soi teren (ha) Produc ţi (tone) Cump ărat ă e Consum Semin ţe proprie HADÂMBU I SIPOTE, com. SOIA 143 15,7 286 VL ĂDENI BOGDAN ipote DELENI, com. SOIA 300 30 580 DELENI SC DELENI Deleni AF NECULA LARGA JIJIA, AG080

MOVILENI GHEORGHE com. Movileni 1 9 0,8 11,51 6,64 PF.NISTOR HOLBOCA,

HOLBOCA VASILE com. Holboca SOIA 10 0,9 20 8 SC AGROINDUST

RIAL CERES BIVOLARI, BIVOLARI SRL com. Bivolari S2254 38 3,4 100 100 SC AGRICOLA BIVOLARI BIVOLARI, PR BIVOLARI NR.1 com. Bivolari 92B05 150 13,5 235 235 SC AGRICOLA BIVOLARI BIVOLARI, BIVOLARI NR.3 com. Bivolari S2254 50 4,3 42 42 SC ALEXAGRO IA I, str. Valea SOIA BIVOLARI 2005 SRL Adânc ă nr. 11 S2254 110 11 45 45 SANDU N.CONSTANTI BIVOLARI, SOIA BIVOLARI N com. Bivolari S2254 60 6 70 70 BUGEAG BIVOLARI, SOIA

BIVOLARI TOADER com. Bivolari S2254 20 1,8 0 0 ANA COMER Ţ PROBOTA,

PROBOTA SERVICII SRL com. Probota SOIA 30 2,7 28 5,9 TĂTARAU BIVOLARI, SOIA

BIVOLARI N.NECULAI com. Bivolari S2254 14 1,4 10 10

102

Destina ţie Provenien ţă semin ţe Supra produc ţie (tone) Loc fa ţă Produc ţie (tone) Denumire Adresa Soi teren (ha) Produc ţi (tone) Cump ărat ă e Consum Semin ţe proprie SC AGRO SOIA MOLDOVA BIVOLARI, PR92B BIVOLARI SRL BIVOLARI com. Bivolari 05 14 1,4 18,4 18,4 IA I, str. Canta SC AURORA nr.45, Bl. 509, DKB14 ERBICENI STAR SRL Ap. 8 -01 RR 40 1 3,5 36,74 36,74 TOTAL 6048,75 195,55 376,26 10800,212

103

5.2.8.Perspective

Interzicerea cultiv ării, producerii şi folosirii plantelor şi a organismelor modificate genetic pe teritoriul ţă rii.

5.3. Starea p ădurilor

5.3.1. Fondul forestier

Tabel 5.3.1. Fondul forestier în jude ţul Ia şi Jude ţ Suprafa ţa total ă Fond forestier % din suprafa ţa ( ha ) ( ha ) total ă IA I 548 100 97529 17,79%

5.3.2. Func ţia economic ă a p ădurilor

Pădurile reprezint ă o surs ă de materii prime pentru industrie şi combustibil înc ălzirea locuin ţelor.

5.3.3. Masa lemnoasa pus ă în circuitul economic

Tabel 5.3.3. Masa lemnoas ă pus ă în circuitul economic în anul 2006 Jude ţ Masa lemnoas ă ( mii. mc ) IA I 228,2

5.3.4. Distribu ţia p ădurilor dup ă principalele forme de relief

Tabel 5.3.4. Distribu ţia p ădurilor dup ă principalele forme de relief (- % -) Jude ţ Munte Deal Câmpie IA I - 86,7 13,3

5.3.5. Starea de s ănătate a p ădurilor

Lucr ările sunt în curs de realizare de c ătre ICAS urmând a fi finalizate în mai – iunie 2007.

5.3.6. Suprafe ţe din fondul forestier na ţional parcurse cu t ăieri

Tabel 5.3.6. Suprafe ţe din fondul forestier parcurse cu t ăieri în anul 2006 Jude ţ Tip lucrare Suprafa ţa ( ha ) Tăieri de regenerare 1261,5 Tăieri de produse accidentale 127,7 IASI Opera ţiuni de igienizare 5672,4 Lucr ări de îngrijire a arboretelor tinere 5203,7

104

5.3.7. Zone cu deficit de vegeta ţie forestier ă şi disponibilit ăţ i de împ ădurire

Tabel 5.3.7. Zone cu deficit de vegeta ţie forestier ă şi disponibilit ăţ i de împ ădurire Jude ţul Ia şi Localitate Suprafa ţă (ha) Andrie şeni 500 Aroneanu 150 Bălţaţi 250 Belce şti 400 Bivolari 250 Br ăie şti 50 Butea 100 Cepleni ţa 120 Ciorte şti 100 Ciurea 50

Coarnele Caprei 120 Comarna 200 Cozme şti 100 Cucuteni 70 Dagâ ţa 20 Deleni 150 Dume şti 210 Erbiceni 250 Focuri 250

Gorban 100

Gropni ţa 300 Hălăuce şti 100 Hele şteni 100 Holboca 150 Ipatele 150 Lespezi 150 Le ţcani 150 Lungani 150

Mădîrjac 50 105

Mirce şti 120 Miroslava 300 Mirosl ăve şti 300 Movileni 200 Plugari 250 Podu Iloaiei 200 Pope şti 100 Popricani 250 Răduc ăneni 300 Rediu 200 Române şti 200 Ruginoasa 300 cheia 200 Schitu Duca 50 Scobin ţi 250 Sine şti 50 Strunga 200 ipote 450 Tansa 150 Todire şti 50 Trife şti 200 Ţig ăna şi 100 Ţibana 100 Ţib ăne şti 150 Vl ădeni 250 Ungheni 150 Tg. Frumos 500 Ora ş Hârl ău 100 Municipiul Pa şcani 300 Municipiul Ia şi 250 Total 10960

106

5.3.8. Suprafe ţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utiliz ări

Tabel 5.3.8. Suprafe ţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utiliz ări în anul 2006 Jude ţ Suprafa ţa ( ha ) IA I 0

5.3.9. Suprafe ţe de p ăduri regenerate în anul 2006

Tabel 5.3.9. Suprafe ţe de p ăduri regenerate în anul 2006 Jude ţ Suprafa ţa ( ha ) IASI 457

5.3.10. Presiuni antropice exercitate asupra p ădurilor. Sensibilizarea publicului

Se constat ă p ăş unatul în unele zone forestiere, t ăieri abusive în p ădurile retrocedate. Prin ac ţiunile desf ăş urate în “Luna P ădurii” 15 martie – 15 aprilie, s-au efectuat planta ţii prin ac ţiuni comune, simpozioane şi conferin ţe având ca tem ă importan ţa, rolul şi func ţiile p ădurii, pliante şi afi şe, iar prin ac ţiunea “Un om – un arbore” s-au plantat 290000 puie ţi forestieri.

5.3.11. Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului

Pădurea ac ţioneaz ă ca un important factor biologic în procesul form ării şi evolu ţiei solului. În cadrul sistemului forestier se realizeaz ă inter şi intracondi ţion ări specifice care determin ă procesele de formare activ ă a solului sub p ădure, caracterizate prin stabilitate mecanic ă, bioacumulare de humus şi elemente nutritive, buna structurare, infiltrare şi re ţinere a apei în profilul de sol, alterare activ ă a silica ţilor, levigarea substan ţelor solubile, acidificarea complexului adsorbtiv, aprovizionarea continu ă cu elemente nutritive prin circuitul biologic al subs ţantelor între arboret, litier ă şi solul folosit de r ădăcini. Vegeta ţia forestier ă îndepline şte o important ă func ţie antiantropic ă, intervenind activ în conservarea formelor de relief, împotriva eroziunilor de suprafa ţă şi adâncime, pentru evitarea alunec ărilor de teren şi asanarea terenurilor cu exces de umiditate. Pădurea func ţioneaz ă ca barier ă biologic ă dar şi ca barier ă acustic ă contribuind la absorb ţia undelor sonore, reducând astfel poluarea sonor ă. Func ţia antipoluant ă a p ădurii se exercit ă direct prin procesul de fotosintez ă producând oxigen în cantit ăţ i mari şi indirect prin mijloace mecanice şi fizice, frunzi şul constituind un adev ărat filtru de re ţinere a noxelor. Pădurea ofer ă cele mai bune condi ţii pentru conservarea diversit ăţ ii biologice în habitatele naturale terestre şi nu exercit ă impact negativ asupra naturii şi mediului.

107

5.5. Concluzii

1. Din punct de vedere al biodiversit ăţ ii, jude ţul Ia şi se caracterizeaz ă printr-un num ăr bogat de specii de flor ă (1758 specii) şi faun ă s ălbatic ă (406 specii), care în marea lor majoritate sunt conservate corespunz ător în ecosistemele terestre şi acvatice. Biodiversitatea este mai mic ă pe terenurile agricole. 2. P ădurile din jude ţul Ia şi care ocup ă 17,79 % din suprafa ţa jude ţului (fond forestier na ţional, p ăduri în proprietate privat ă şi perdele cu rol de protec ţie) sunt în general bine gestionate de c ătre Direc ţia Silvic ă Ia şi, excep ţie f ăcând p ădurile retrocedate unde s-au constatat t ăieri abuzive pe suprafe ţe însemnate (cca 70 ha). 3. Studii privind efectele plantelor modificate genetic (soia) asupra s ănătăţ ii umane şi a biodiversit ăţ ii nu s-au efectuat în jude ţul Ia şi. 4. În anul 2006 au fost propuse pentru re ţeaua european ă de arii protejate Natura 2000 un num ăr de 28 situri din care 22 au fost validate la nivel na ţional. 5. În anul 2006 nu au fost solicit ări pentru a luarea în custodie a unor rezerva ţii. 6. Nu s-au dep ăş it cotele aprobate prin autoriza ţia de mediu la vânat şi recoltare/comercializare flor ă s ălbatic ă. 7. În perioada de monitorizare efectuat ă de APM Ia şi, în vederea depist ării eventualelor cazuri de grip ă aviar ă la p ăsări, nu s-au îregistrat cazuri de infestare cu virusul H5N1.

108

CAPITOLUL 6. DE EURI. SUBSTAN ŢE I PREPARATE CHIMICE PERICULOASE

6.1. De şeuri

6.2. De şeuri municipale şi asimilabile

6.2.1. Generarea de şeurilor

109

Tabelul nr. 6.2.1.1.Evolu ţia cantit ăţ ilor de de şeuri generate în jude ţul Ia şi (1999-2006) Nr. Tipul de de şeu colectat Cantit ăţ i colectate ( tone ) crt 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 1 De şeuri municipale (de şeuri 184393 192558 206486 223401 265659 246111 327758 312735 menajere şi asimilabile din comert, industrie, institu ţii), din care: 2 - de şeuri menajere de la 134948 137036 147335 162088 162633 223962 300050 293107 popula ţie, în amestec

3 - de şeuri menajere şi similare de 9040 7633 9411 13879 15545 22145 27630 18662 la unit ǎţi economice, unit ǎţi comerciale, birouri, institu ţii, unit ǎţi sanitare

4 - de şeuri menajere colectate - - - - 43629 1087 - separat (far ă cele din construc ţii, demol ǎri)

5 - de şeuri voluminoase colectate - 817 866 858 919 0 50 966 separat 6 De şeuri din servicii municipale * ) 5327 9482 11063 8250 7661 11547 14394 12325 7 De şeuri din construc ţii, demolãri - - 4735 5191 5714 6075 9684 9655 8 TOTAL DE EURI MUNICIPALE 153219 163742 178153 194256 240115 263733 350874 344004 COLECTATE = 1+2+3 9 TOTAL DE EURI MUNICIPALE 35078 37585 37811 38326 35286 38998 33476 39118 GENERATE I NECOLECTATE

111

Figura 6.2.1.1.Evolu ţia cantit ăţ ilor de de şeuri generate în jude ţul Ia şi (1999-2006)

Evolu ţia cantit ăţ ilor de De şeuri generate în mediu urban şi rural în jude ţul Ia şi perioada 1999-2006

500000

400000

300000

tone 200000

100000

0 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Cantitate total ă de de şeuri 188297 201327 215964 232582 275387 302731 384350 383122 generate- tone an

Figura 6.2.1.2. Evolu ţia cantit ăţ ii totale de de şeuri generate

Evolu ţia cantit ăţ ii totale de de şeuri generate

350000

300000

250000

200000 tone 150000 de şeuri municipale şi asimilabile

de şeuri din construc ţii şi demol ări

100000 nămoluri de la sta ţiile de epurare

50000

0 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 de şeuri municipale şi 184393 192558 206486 223401 265519 246111 327758 312735 asimilabile de şeuri din construc ţii şi 0 0 4735 5191 5714 6075 9684 9655 demol ări nămoluri de la sta ţiile de 5327 9482 11063 8250 7661 11547 14394 12325 epurare anul

112

Tabelul nr. 6.2.1.2. Compozi ţia de şeurilor Cantitate % (mii tone ) hârtie/carton 116,7 6,93 sticl ǎ 53,0 3,64 metal 106,1 1,23 plastic 53,0 7,48 textile 42,4 4,31 de şeuri biodegradabile (vegetale şi animale) 541,0 55,21 Altele (inclusiv şi de şeurile inerte) 148,5 21,40 Total 1060,8 100

Figura 6.2.1.3. Compozi ţia medie a de şeurilor menajere din mediul urban în anul 2006

Compozi ţia medie a de şeurilor menajere din mediul urban in anul 2006

Hârtie şi carton Altele Hârtie şSticli cartonă Sticl ă Plastice Plastice Lemn MetaleCompozite Fractii fine Textile Lemn Metale Compozite Textile Minerale Biodegradabile Biodegradabile Minerale Fractii fine Altele

Tabelul nr.6.2.1.3. Indice de generarea a de şeurilor pe cap de locuitor An 2003 2004 2005 2006 Indicator de generare a de şeurilor 0,28 0,37 0,47 0,46 (tone/loc)

113

Figura 6.2.1.4. Indicator de generare a de şeurilor

Indicator de generare a de şeurilor (tone/loc)

0,5 0,45

0,4

0,35 0,3 Indicator de generare a 0,25 de şeurilor (tone/loc)

tone/loc 0,2

0,15 0,1

0,05 0 2003 2004 2005 2006 an

Tabelul nr.6.2.1.4.Evolu ţia popula ţiei Evolutia 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 populatiei Jud.Iasi 833388 836751 842126 805330 816003 821621 813943 824083

Figura 6.2.1.5. Evolu ţia popula ţiei

EVOLU ŢIA POPULA ŢIEI

1000000

800000

600000 400000

200000

0 1 2 3 4 5 6 7 8 LOCUITORI 833388 836751 842126 805330 816003 821621 813943 824083 AN 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

114

Tabelul nr.6.2.1.5. Managementul de şeurilor (indicator 21-INS) 2003 2004 2005 2006 Indicator privind managementul de şeurilor (%) = cantit ăţ i de 0,80 0,87 0,92 0,87 de şeuri municipale colectate/cantitate de şeuri municipale generate

Figura 6.2.1.6. Managementul de şeurilor (indicator 21-INS)

Managementul de şeurilor (indicator 21-INS)

0,94

0,92 0,9

0,88 0,86 Managementul de şeurilor 0,84 (indicator 21-INS) 0,82 0,8

0,78

0,76

0,74 2003 2004 2005 2006

6.2.2. De şeuri biodegradabile

Obiectivul privind de şeurile biodegradabile prevede reducerea cantit ăţ ilor de astfel de de şeuri. Ţinta este exprimat ă cantitativ ca procent din cantitatea depozitat ă în anul 1995, an de referinta. Prin urmare, ţinând seama de ţint ă şi cunoscând cantitatea de de şeuri biodegradabile depozitate în anul 1995 ( 115659 tone),se poate estima cantitatea de de şeuri biodegradabile care trebuie s ă fie tratat ă, conform procentului prevazut in HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor,dupa cum urmeaza :

a) reducerea cantit ăţ ii de de şeuri biodegradabile municipale depozitate la 75% din cantitatea total ă, exprimat ă gravimetric, produs ă în anul 1995, în maximum 5 ani de la data de 16 iulie 2001; b) reducerea cantit ăţ ii de de şeuri biodegradabile municipale depozitate la 50% din cantitatea total ă, exprimat ă gravimetric, produs ă în anul 1995, în maximum 8 ani de la data de 16 iulie 2001; c) reducerea cantit ăţ ii de de şeuri biodegradabile municipale depozitate la 35% din cantitatea total ă, exprimat ă gravimetric, produs ă în anul 1995, în maximum 15 ani de la data de 16 iulie 2001.

115

Tabelul nr.6.2.2.1.Cantitatea corespunz ătoare ţintelor na ţionale şi judetene pentru de şeuri de ambalaje şi biodegradabile 2010 2013 Scenariul Ţinta J. Ţinta N* Ţinta J* Ţinta N* istoric valorificare valorificare valorificare valorificare (tone) (tone) (tone) (tone) Hârtie 4181 2807 4143 5614 Plastic 807 2807 4143 1557 Sticl ă 2328 2540 3749 3640 Metal 1973 1470 2171 3046 Lemn 374 1470 2171 665 De şeuri de 9663 11094 16377 14522 ambalaj De şeuri biodegra- 28915 28915 57830 57830 dabile TOTAL 38578 38578 74207 72352 * Aceste cantit ăţ i reprezint ă ţintele na ţionale la nivelul judetului

Pornind de la situa ţia existent ă şi de la evolu ţia indicilor de generare, colectare, reciclare, respectiv tratare a de şeurilor; evolu ţie calculat ă, pe ultimii 5 ani (1999-2003) s- a realizat prognoza din scenariul istoric. Aceast ă prognoz ă eviden ţiaz ă cantit ăţ ile care trebuie reciclate, respectiv tratate în vederea reducerii cantit ăţ ii de de şeuri depozitat ă. În ceea prive şte tratarea de şeurilor biodegradabile în vederea reducerii cantit ăţ ilor depozitate, alternativa analizat ă propune atingerea ţintelor prin trei tehnologii: - recuperare prin reciclare (în cazul hârtiei biodegradabile) ; - compostare ; - tratare mecano-biologic ă Dac ă în cazul recuper ării, exist ă în jude ţ facilt ăţ i de recuperare precum şi poten ţial de extindere a capacit ăţ ilor acestora, pentru celelalte dou ă tehnologii a fost necesar s ă se propun ă noi facilit ăţ i. În acest sens, s-a analizat pe baza datelor de intrare necesarul de cantit ăţ i de de şeuri biodegradabile şi zonele din care acestea pot fi colectate, precum şi zonele cu cantit ăţ i relevante de de şeuri biodegradabile. În propunerile privind localizarea facilit ăţ ilor de compostare şi tratare mecanobiologic ă, s-a ţinut cont de cre şterea cantit ăţ ii generate de de şeuri în jude ţ (cre şterea indicelui de generare a de şeurilor menajere), cre şterea ariei de acoperire cu servicii de salubritate, precum şi de procentul de succes (procentul de colectare de de şeuri care pot fi tratate). De asemenea, s-a avut în vedere posibilitatea extinderii capacit ăţ ilor propuse, astfel incât investi ţiile noi ulterioare necesare s ă fie minime, de asemenea ţinându-se cont de principiul costurilor unitare reduse în cazul capacit ăţ ilor mai mari. Pentru stabilirea loca ţiilor în cazul compost ării, s-au ales zone in care exista un potential de generare de deseuri biodegradabile considerabil. S-a optat pentru facilitati cu capacitate de minim 5.000 tone. Astfel s-au propus loca ţii în care, cel pu ţin în prima faza (pe termen scurt), exista un potenţial de generare a de şeurilor biodegradabile de minim 10.000 tone/an (la nivel anului 2007) pentru a se

116

asigura colectarea unei cantit ăţ i de de şeuri biodegradabile care s ă permit ă func ţionarea facilit ăţ ilor la capacitatea proiectat ă. În cadrul revizuirii planului, se vor analiza foarte atent proiectele pilot precum şi implementarea facilit ăţ ilor de tratare propuse în cadrul acestui plan.

Tabel: 6.2.2.2. Propuneri de alternative tehnice An Alternativa Capacitate Alternativa Facilit ăţ i Capacit ăţ i ţint ă tehnic ă t/an tehnice ( nr. propuse facilit ăţ i Facilitati x capacitate ) 2010 Compostare 18195 Facilit ăţ i pilot Ia şi 10000 1 x 10000 ; Pa şcani 5000 1 x 5000 Tratare 16960 1 x 15000 Ia şi 15000 mecano- biologic ă Total 30000 an 2010 2013 Compostare 30830 Extinderi de Răduc ăneni 15000 capacit ăţ i : Vl ădeni 5000 1 x 5000 ; Tib ăne şti 5000 1 x 5000 ; 5000 1 x 5000 Tratare 27500 Extinderi de Pa şcani 15000 mecano- capaciati : Tg. Frumos 10000 biologic ă 1 x 10000 5000 1 x 5000 Total 60000 an 2013

6.2.3. Tratarea şi valorificarea de şeurilor municipale

Tabelul nr.6.2.3.1. Tratarea şi valorificarea de şeurilor municipale

Cantit ăţ i de de şeuri de hârtie şi carton (tone ) 2003 2004 2005 2006 Colectate Valorif. Colectate Valorif. Colectate Valorif. Colectate Valorif. 5662 5591 6925 5852 7547 6811 7609 7814

Cantit ăţ i de de şeuri PET (tone ) 2003 2004 2005 2006 Colectate Valorif. Colectate Valorif. Colectate Valorif. Colectate Valorif. 14 12 16 18 208 137 335 300

117

6.2.4. Eliminarea de şeurilor municipale

Tabelul nr. 6.2.4.1 Depozite de de şeuri municipale Anul Observa ţii Suprafa ţa programat Jude ţ Nume depozit proiectat ă pentru (ha) închidere Ia şi – Tome şti 30 2009 Pa şcani – Valea Seac ă 3,5 2009 Pentru toate depozitele de deseuri IS Târgu Frumos – Adâncata 2 2012 Hârl ău 2 2009 s-au efectuat Total jude ţ Ia şi - 4 37,5 Bilanturile de mediu nivel II

Tabelul nr. 6.2.4.2.Depozite neconforme din mediul rural Jude ţul Num ărul Data de închidere Ia şi 420 2009

Tabelul nr.6.2.4.3.Depozite de de şeuri controlate 2003 2004 2005 2006 Nr depozite controlate/numar total de 2 2 2 2 depozite

Tabel nr. 6.2.4.4 Depozite de de şeuri industriale Clasa depozit Suprafa ţa Anul programat Nr. Nume agent JUDE Ţ conform HG ocupat ă (ha) pentru închidere crt. economic 349/2005 sau conformare 1 S.C. CET S.A. Ia şi b 40 2013 S.C. FORTUS S.A. 3,6 2 b 2013 Ia şi

Tabel nr. 6.2.4.5 Depozite de de şeuri periculoase Nr. De ţin ătorul Localitatea Supravegheat/ Tipul Cantitatea Amenaj ări crt depozitului nesupravegheat de şeurilor (tone) În jude ţul Ia şi nu exist ă depozite de de şeuri periculoase

6.2.5. Colectarea şi transportul de şeurilor

6.2.5.1. Colectarea şi transportul de şeurilor municipale

În anul 2006 , în jude ţul Ia şi activitatea de salubrizare a fost asigurat ă de 4 operatori de salubritate, care î şi desf ăş oara activitatea numai în localitaţile urbane ale jude ţului, dup ă cum urmeaz ă : - în municip. IASI - 1 operator de salubritate 1). S.C. SALUBRIS S.A. IA I - în municip. PA CANI : - 1 operator de salubritate : RAGCL Pa şcani ,numai pentru zona urban ă a municipiului ; - în ora şul HIRL ĂU -1 operator de salubritate: Serviciul Public de Salubritate Hirl ău, pentru ora şul Hârl ău şi suburbia Pârcovaci; 118

- în orasul Tg.-FRUMOS -1 operator de salubritate: S.C. TERMOSERS.A.Tg.FRUMOS

Dup ă natura propriet ăţ ii, to ţi cei patru operatori de slubritate sunt de stat.

Tabel nr. 6.2.5.1.1. Agen ţi de salubritate dup ă natura propriet ăţ ii Num ăr agen ţi de salubritate dup ă natura propriet ăţ ii Jude ţul Integral Majoritar Majoritar Autohton Integral Public ă Total agen ţi Ia şi de stat de stat privat integral privat cu de interes de privat capital mixt local salubritate

- - - - - 4 5

119

Tabelul nr. 6.2.5.1.2. Dot ări pentru colectarea şi transportul de şeurilor în jude ţul Ia şi Dot ări pentru colectarea de şeurilor în amestec Operator Mijloace de transport Recipiente Nr./Tip Qtotal Qspecific Nr./Tip Capacitate S.C. 921/con-tainere ; 3684 mc 4 mc 24/auto 15;30; SALUBRIS gunoiere 32;50; S.A. Ia şi 1864/ compactoare; 60(mc); euro-containere ; 2050,4 mc 1,1 mc 23/ auto 4 mc ; 2080/ transportor Euro-pubele containere;

499200 litri 240 litri 18/ tractoare 12;16; cu remorci; 24;32 ( mc ) RAGCL 26/Pubele din material plastic; 3120 litri ; 120 litri ; 3/auto 4 mc Pa şcani 18/Euro transportor containere ; Pubele; 53/Euro 240 containere 3320 litri ; Litri ; 4/ tractoare cu remorca 24 mc 4 mc 212 mc

SC 12 pubele din material plastic ; 2880 litri ; 240 litri ; 1/transportor cintainere 4 mc TERMOSERV 40 Euro-pubele ; SA Tg.Frumos 42 Euro containere 2 mc ; 80 mc ; 4 mc 168 mc Serviciul Public 60/Euro 3600 litri ; 60 litri; 1/transportor containere; 4 mc de Salubritate Pubele ; Hirlau 44/Euro 176 mc 4 mc 1 tractor cu remorca 5 tone containere 121

Tabelul nr.6.2.5.1.3.Sisteme existente de colectare selectiv ă a de şeurilor în jude ţul Ia şi Localit ăţ i in care Popula ţie Tip de şeu Cantitate Scurt ă descriere a a fost (nr. total) colectat colectat ă sistemului de colectare implementat un selectiv (tone/an) selective (tip colectare, sistem de nr. si tip recipiente, nr. colectare puncte de colectare, selectiv ă a amplasare puncte de de şeurilor colectare, Transport, impact asupra popula ţiei, ac ţiuni de publicitate realizate, destina ţia de şeurilor colectate selectiv) Municipiul Ia şi – 11000 Hirtie-carton 25,04 tone Proiectul se adreseaz ă Cartierul Copou- locuitori PET 10,51 tone unei zone pilot (Copou- Zona S ărăriei beneficiari Sarariei), care include un campus universitar şi locuin ţele adiacente. Perioada de derulare a proiectului: iunie 2006- iunie 2007 Grup ţint ă – 11 000 locuitori; Amenaj ări : 10 puncte gospod ăre şti pentru amplasare containere pentru de şeuri de hârtie şi PET (câte 20 eurocontainere şi 7 pubele pentru fiecare tip de de şeu) Suma alocata de ECOROM AMBALAJE - 27.500 euro

Tabel nr.6.2.5.1.4. Ponderea popula ţiei care beneficiaz ă de servicii de salubritate în anul 2006 Agen ţi de Popula ţie Popula ţie % de popula ţie Localitatea salubrizare deservit ă deservit ă (num ăr) (num ăr (num ăr locuitori) din total popula ţie locuitori) urbana Iasi 1 316716 316716 100 Pascani 1 42805 28000 66 Tg.Frumos 1 13472 13472 100 Hirlau 1 11625 7312 63 Total urban 4 381624 330868 87

122

În localit ăţ ile rurale ale jude ţului nu s-au dezvoltat , înc ă , servicii de salubritate.

Tabelul nr. 6.2.5.1.5. Situa ţia trat ării de şeurilor în jude ţul Ia şi Agent Localizare Tip de şeu tratat Capacitate economic proiectat ă (tone/an) SC REMAT Sediu : Ia şi, Str. Aurel Vlaicu, Nr. De şeuri metalice 20000 SA Ia şi 88; Cod 700382 ,sau B-dul feroase Chimiei , Nr.14, Cod 700293; De şeuri metalice 1800 Te.0232-236278; neferoase Fax.0232-236061 De şeuri de hirtie- 8000 Depozite in Iasi : cartoane 1). Str. Dimine ţii, Nr. 32; De şeuri de mase 800 2) os. Ia şi-Tome şti ,Km 1; plastice Depozite in judet De şeuri de cauciuc 1200 1).Pa şcani : Str. G ării,Nr.1 De şeuri textile 50 2).Târgu Frumos , Deal Buznea De şeuri de sticl ă 800 3).Hârl ău: str. Viilor nr.13 S.C. Pa şcani, Str.G ării ,Nr.32 B, De şeuri metalice 5000 RECUPERARE Cod 705200, feroase S.R.L. Tel. 0232- 767732 De şeuri metalice 50 Pa şcani neferoase De şeuri de hirtie- 50 cartoane

123

S.C. GLOBAL Ia şi,Str.Uzinei , Nr.52 , Uleiuri minerale uzate ; 3000 ECOCENTER Cod 700014 ; lamuri petroliere ; S.R.L. Ia şi Tel. 0232-213191; lamuri din sta ţii de 0232-212718; epurare ; Fax. 0232-211433 ; lamuri industriale ; Mobil :0741-261236; Emulsii uzate ; De şeuri de materiale plastice ; De şeuri de ambalaje metalice ; De şeuri textile De şeuri de hârtie De şeuri cauciuc ; Materiale de construc ţii cu con ţinut de azbest ; Nămoluri industriale ; Substan ţe chimice lichide şi solide ; Ape uzate ; Gr ăsimi şi uleiuri alimentare ; De şeuri filtre auto uzate ; De şeuri de lacuri si vopsele ; De şeuri sticla ; Alte de şeuri.

S.C. Podul Iloaiei , Str.Scobâl ţeni , De şeuri metalice 120000 PREDEMET Nr.2, feroase ; S.A. Podul Cod 707365,Jud.Ia şi; De şeuri metalice 940 Iloaiei Tel./Fax :0232-740260 neferoase ; De şeuri de mase 130 plastice ; De şeuri de hârtie şi 130 carton SC IRICAD SRL Cartier Lunca Cetatuii, Cod De şeuri metalice 500 GALATI - Punct 707085 ; de lucru IASI, Tel./Fax :0232-248324

SC GOLDANA Ia şi ,Sos.Bucium,Nr. 53 De şeuri de hârtie- 10 SRL Botosani- Cod 700281 ; cartoane Punct de lucru Mobil : 0744-683818 Ia şi S.C. IND-DOR Tg.Frumos,Str.Cuza Vod ă,Nr.56, De şeuri metalice 4000 S.A. GRUP C.F. Cod 705300,Jud.Iasi; Tg.Frumos Tel/Fax. 0232-710044 ; E-mail: [email protected]

124

S.C. COMPIL Sediu: BIRLAD ,Str.Palermo, De şeuri metalice 120 S.A. VASLUI – Nr.2,Jud.Vaslui , Cod ,Tel.0235- feroase punct de lucru 414593, Iasi Punct de lucru : IASI, Str. Podul Sf.Ioan , Nr.4-6,

S.C. IASI , Str.Calarasi , Nr.10, Cod De şeuri feroase ; 50 PANDELESCU 700301, Hârtie si cartoane 100 S.R.L. IASI Tel. 0232-260762; Mobil:0740-637074 S.C. COLECT IASI,Calea Chisinaului ,Km.1 ( Deseuri metalice 26500 METAL incinta TMUCB ), Tel./Fax.0232- feroase S.R.L.IASI 239222; De şeuri metalice 100 Mobil :0740-243139; neferoase E-mail : [email protected] S.C. Iasi ,Calea Chisinaului,Nr.6, Hârtie şi cartoane 4000 VRANCART Cod 700181; S.A. ADJUD – Tel.0232-261580; punct de lucru: Mobil :0788-247251 Ia şi

Tabelul nr.6.2.5.1.6. Situa ţia recicl ării de şeurilor în jude ţul Ia şi Agent economic Localizare Tip de şeu Capacitate Cantitate reciclat proiectat ă reciclat ă în (tone/an) 2005 (tone) S.C. RANCON Sediul administrativ: De şeuri 120 100 S.R.L.Ia şi, Str.G.Cosbuc , Nr.25, Cod metalice 700469, Tel. 0232- 219982; Tel/Fax. 0232-231222; Email: [email protected] Punct de lucru : B-dul Chimiei , Nr.14

S.C. MOLDOPLAST Ia şi , De şeuri S.A Ia şi , Calea Chi şin ăului , de PE ; 80 65 Nr.23,Cod 700265, Tel. De şeuri 0232-435982; de PVC ; 40 30 Fax. 0232-234789; De şeuri E-mail: de 20 10 [email protected] PS/ABS

125

S.C. ARCA Sediu : Ia şi ,Aleea Sucidava, Folie PE 800 750 S.R.L.Ia şi; Nr.6,Bl.263,Ap.18,Cod 700415, Pct de lucru : Ia şi , B-dul Chimiei , Nr.12 , Cod 700293; Tel/Fax.:0232-234360; Mobil :0744-386790

SC. Ia şi, , Str.Sf.Lazar, Nr.30, De şeuri 50 50 INTERNATIONAL Bl.K7,Ap.10,Cod 700045, de fibre ROMTRANZACT Tel. 0232-236127, textile S.R.L. Ia şi procesate , în principal de origine animal ă

6.3. De şeuri de produc ţie

6.3.1. De şeuri periculoase

Tabel 6.3.1. De şeuri periculoase Cantit ăţ i de şeuri periculoase (tone) 2003 2004 2005 2006 Generate 3266 2187 3874 2886 Valorificate 2491 2400 2618 1492 Eliminate 775 562 1818 1394

6.3.2. Gestionarea de şeurilor de produc ţie periculoase

Tabel 6.3.2.1. Acumulatori uza ţi (tone ) Acumulatori uzati (tone ) 2003 2004 2005 2006 Colectate Valorifi. Colectate Valorif. Colectate Valorif. Colectate Valorif. 389 270 494 399 766,97 734,85 938 938

Tabel 6.3.2.2. Cantit ăţ i de uleiuri uzate (tone ) Cantitati de uleiuri uzate (tone ) 2003 2004 2005 2006 Colectate Valorifi. Colectate Valorif. Colectate Valorif. Colectate Valorif. - - - - 369 228 418 386 126

Tabel 6.3.2.3 . Cantit ăţ i PCB (tone ) Cantitati PCB (tone ) 2003 2004 2005 2006 Eliminate Stoc la Eliminate Stoc la Eliminate Stoc la Eliminate Stoc la sf.anului sf.anului sf.anului sf.anului - 24790 8628 48142 21886 36975 7164 34645

6.3.3. De şeuri nepericuloase

6.3.4. Gestionarea de şeurilor de produc ţie nepericuloase

Tabel 6.3.4. Cantit ăţ i de şeuri nepericuloase (tone) Cantit ăţ i de şeuri nepericuloase (tone) 2003 2004 2005 2006 Generate 152882 146392 144627 141410 Valorificate 84784 67851 76843 129660 Eliminate 68090 78541 67784 11750

6.4. De şeuri generate de activit ăţ i medicale

i in anul 2006 ,aceasta categorie de de şeuri a fost monitorizat ă constant de c ătre APM Ia şi. S-au avut în vedere atât de şeurile spitalice şti rezultate din unit ăţ ile sanitare cu paturi (cea mai mare parte a cantitatilor generate ) cât şi cele rezultate din re ţeaua medical ă privat ă sau din ambulator. Cantit ăţ ile de de şeuri spitalicesti generate şi eliminate în ultimii trei ani sunt prezentate în tabelul nr. 6.4.1.5. Eliminarea acestor deseuri se realizeaz ă , în toate cazurile, prin incinerare în instala ţii vechi, neomologate, neautorizate, cu / f ără aport de combustibil ,f ără controlul procesului de ardere şi f ără monitorizarea tipurilor şi a cantit ăţ ilor de poluan ţi emi şi în atmosfer ă. Un instantaneu, reprezentind modul de colectare si eliminare a deseurilor spitalicesti intr- o mare unitate sanitar ă a municipiului Ia şi (Spitalul Universitar “Sf.SPIRIDON” IA I – clinica I Chirurgie ) este prezentat în fig nr.6.4.1.

127

Fig nr. 6.4.1. - Instantaneu privind colectarea ( imaginea “a”) şi eliminarea de şeurilor spitalicesti (imaginea “b” ) la Spitalul Sf.Spiridon Ia şi

Pentru judetul Iasi, termenele de închidere ale celor 14 crematorii neconforme existente prev ăzute în HG 268/2005 sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabelul nr.6.4.1.1. Tabel inchidere crematorii neconforme Nr. Spitalul 2004 2005 2006 2007 2008 crt. 1 Spitalul de Pneumoftiziologie Iasi * 2 Spitalul de Recuperare Iasi * 3 Spitalul de Boli Infectioase * 4 Spitalul de Psihiatrie ” * Socola” Ia şi 5 Spitalul de Neurochirurgie Ia şi * 6 Spitalul de Urgente Ia şi * 7 Spitalul Tirgu- Frumos * 8 Spitalul Hârl ău * 9 Spitalul de Obstetrica-Ginecologie * ”Elena Doamna” Ia şi 10 Spitalul de Obstetrica- Ginecologie * ” Cuza Voda” Ia şi 11 Spitalul Municipal Pa şcani * 12 Spitalul de Copii „Sfinta Maria” Ia şi * 13 Spitalul „Sf.Spiridon” Ia şi * 14 Spitalul „Parhon” Ia şi *

128

Situatia centralizata a închiderii crematoriilor acestor unit ăţ i sanitare este prezentat ă în tabelul urm ător:

Tabel 6.4.1.2. Inchidere crematorii neconforme-centralizare 2004 2005 2006 2007 2008 existente / închise pân ă la 31.12.2006 Ia şi 1 / 1 2 / 2 6 / 6 3 2

În afara acestor crematorii au mai fost inventariate înc ă 3 crematorii necuprinse în anexa HG nr.268/2005 şi care nu fac parte din re ţeaua Ministerului S ănătăţ ii ci apar ţin altor doua ministere :Ministerul Transporturilor şi Ministerul Apa ărării Na ţionale ) şi pentru care termenele de închidere s-au stabilit printr-un protocol încheiat între Ministerul Mediului şi aceste dou ă ministere conform tabelului urm ător: Tabel nr. 6.4.1.3. Închidere crematorii necuprinse în HG nr.268/2005 Nr. Spitalul 2006 crt. 1 Spitalul CFR Ia şi * 2 Spitalul CFR Pa şcani *

3 Spitalul Militar Ia şi *

Situa ţia centralizat ă a inchiderii crematoriilor acestor unit ăţ i sanitare este prezentat ă în tabelul urm ător:

Tabel nr. 6.4.1.4. Inchidere crematorii necuprinse în HG nr.268/2005-centralizare 2005 2006 existente / închise pân ă la 31.12.2006 Ia şi - 3 / 3

Tabel nr. 6.4.1.5. Evolu ţia cantit ăţ ilor de de şeuri medicale periculoase colectate şi eliminate Cantitatea de de şeuri medicale periculoase 2003 2004 2005 2006 (tone) Ia şi 316 309 330 290

6.5. N ămoluri

6.5.1 N ămoluri de la sta ţii de epurare or ăş ene şti

În jude ţul Ia şi exist ă 10 sta ţii de epurare a apelor uzate menajere, administrate de doi operatori de epurare a apelor uzate, RAJAC Ia şi şi DAC Pa şcani.Cele 10 sta ţii sunt distribuite astfel :5 în localit ăţ ile urbane : Ia şi, Tg. Frumos ,Podul-Iloaiei şi Hârl ău ( administrate de c ătre RAJAC Ia şi ) şi una în municipiul Pa şcani ,administrat ă de c ătre DAC Pa şcani şi 5 în localit ăţ ile rurale: Belce şti, R ăduc ăneni, Ţib ăne şti, H ălăuce şti şi Vl ădeni ( toate administrate de c ătre RAJAC Ia şi ).

129

Tabel nr.6.5.1.1. Evolu ţia cantit ăţ ilor de n ămol Cantit ăţ i de n ămol (tone s.u./ an ) 2003 2004 2005 2006 3793 4938 4964 4412

Figura 6.5.1.1. Evolu ţia cantit ăţ ilor de n ămol

Evolutia cantitatilor de namol

6000

5000

4000

Evolutia cantitatilor de 3000 namol

2000

1000 Cantitati de namol (tone s.u./ an ) an s.u./ (tone namol de Cantitati

0 2003 2004 2005 2006 an

Tabel 6.5.1.2. Num ărul sta ţiilor de epurare pentru ape uzate municipale (SEM), la nivelul anului 2006 Jude ţ Num ărul sta ţiilor Denumirea sta ţiei în localit ăţ i urbane - 5 1. RAJAC Ia şi - SE Ia şi 2. RAJAC Ia şi - SE Târgu Frumos 3. RAJAC Ia şi - SE Hârl ău 4. DAC Pa şcani (Directia Apa-Canal )-SE Pa şcani IS 5.RAJAC Ia şi - SE Podu Iloaiei în localit ăţ i rurale - 5 1.RAJAC Ia şi - SE R ăduc ăneni 2. RAJAC Ia şi - SE Ţib ăne şti 3. RAJAC Ia şi - SE Vl ădeni 4. RAJAC Ia şi - SE Belce şti Total jude ţ IS - 10 5. RAJAC Iasi – SE H ălăuce şti

6.5.2. N ămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

Tabel 6.5.2.1. N ămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale Jude ţ Cantitatea de n ămol (tone s.u./an) 2003 2004 2005 2006 Ia şi 3529 3898 4275 4464

130

Figura 6.5.2.1. N ămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

Nămoluri provenite de la epurarea apelor uzate industriale

5000 4500 4000 3500 3000 Nămoluri provenite de la 2500 epurarea apelor uzate industriale 2000 1500 1000 500 0 2003 2004 2005 2006 an

Tabel 6.5.2.2. Num ărul sta ţiilor de epurare pentru ape uzate industriale (SEI), la nivelul anului 2006 Jude ţ Denumirea sta ţiei IS S.C. COTNARI SA Total jude ţ - 1

6.6. De şeuri din echipamente electrice şi electronice

Tabelul nr. 6.6.1. Puncte de colectare judeţene-DEEE

Amplasament punct de colectare Amenajare punct de colectare pentru Jude ţ pentru jude ţ jude ţ

Hârl ău, str. Hatman Luca Arbore (în Ia şi incinta Coloanei auto a Serviciului Public Suprafa ţă 250 mp, betonat ă, acoperit ă Hârl ău)

Tabel 6.6.2. Puncte de colectareDEEE – ora şe cu peste 100000 locuitori Amplasament punct de colectare Amenajare punct de colectare pentru Jude ţ pentru ora şe cu mai mult de 100000 ora şe cu mai mult de 100000 locuitori locuitori Ia şi - Depozitul municipal de de şeuri platform ă betonat ă, împrejmuit ă. din com. Tome şti, în apropierea

pavilionului administrativ Ia şi Ia şi, intersec ţia str. Podu de Piatr ă cu platform ă betonat ă, neacoperit ă, str. Str ăpungere Silvestru S-300 mp platform ă acoperit ă, împrejmuit ă, Ia şi, Pia ţa CUG racordat ă la utilit ăţ i, S – 300 mp

131

Tabel nr. 6.6.3. Puncte de colectare – ora şe cu peste 20000 locuitori Amplasament punct de Amenajare punct de colectare pentru Jude ţ colectare pentru ora şe cu ora şe cu mai mult de 20000 locuitori mai mult de 20000 locuitori Pa şcani – str. G ării în incinta spa ţiu par ţial betonat, neacoperit Ia şi sta ţiei de mixturi asfaltice

Tabelul nr 6.6.4. Cantit ăţ i DEEE colectate Jude ţ Cantit ăţ i DEEE colectate în 2006 (tone) Ia şi 11,375

6.7. Vehicule scoase din uz-agenti economici autorizati pentru colectarea şi tratarea VSU, num ăr de vehicule colecatate şi dezmembrate

Tabelul nr. 6.7.1. Agen ţi economici economici autoriza ţi pentru colectarea şi tratarea VSU Denumire Adres ă Ares ă punct de lucru LUCA'S SRL Ia şi Ia şi, Trec. P ăun nr. 2 Ia şi, Trec. P ăun nr. 2 REMAT SA Ia şi Ia şi, str. Aurel Vlaicu nr.88 Ia şi,Sos.Ia şi-Tomesti,Km.1 Ia şi, str. Dimine ţii nr. 32 Ia şi, Calea Chi şin ăului nr. 10 Pa şcani, str. G ării nr. 52 Hârl ău, str. Viilor nr. 13 S.C. PREDEMET S.A. Podul Iloaiei,Str. Scobâl ţeni, Podul Iloaiei,Str. Scobilteni, Nr.2 Podul-Iloaiei Nr.2 S.C. GOOD-LUCK Str. Canta , Nr.58,.Bl.481,Sc.B, Loc.Le ţcani,Com.Le ţcani,Jud.Ia şi S.R.L. Et.5,Ap.21; Tel 0232-250589

Tabel 6.7.2. Num ăr vehicule colectate şi dezmembrate 2003 2004 2005 2006 Colec Tra Stoc Colec Tra Stoc Colec Tra Stoc Colec Tra Stoc tate tate tate tate tate tate tate tate 169 169 0 240 240 0 784 558 226 1132 1132 0 Sursa datelor: pentru 2003 – 2005, din PRGD.

6.8. De şeuri provenite din ambalaje

Tabel 6.8.1. De şeuri provenite din ambalaje Jude ţ Tip de şeu Cantitatea colectat ă (tone) 2001 2002 2003 2004 IASI De şeuri de hârtie şi 9.551 10573 10.665 12.042 carton De şeuri din PET 9.551 10573 10.665 12.042

132

Tabel 6.8.2. Cantit ăţ ile de de şeuri preluate din jude ţul Ia şi de c ătre fabricile de hârtie au evoluat astfel: - tone- Fabrici de hirtie 2002 2003 2004 2005 2006 AMBRO SA Suceava 1245,20 978,45 1658,30 1830 PETROCART SA Piatra 2694,63 2790,10 2429,72 737 Neam ţ LETEA SA Bac ău 54,40 152,43 348,55 159 VRANCART

6.9. Impactul activit ăţ ilor de gestionare a de şeurilor asupra mediului

Tabel 6.9. Impactul activit ăţ ilor de gestionare a de şeurilor asupra mediului Agentul Tipul Suprafa ţa Tipul Grosimea Metoda de economic activit ăţ ii contaminat ă agentului stratului reconstructie generatoare ( m2 ) poluant contaminat de impact ( cm ) S.C.MITTAL Industrie 6281 Metale 30 depoluare prin STEEL S.A IA I metalurgic ă; 5050 grele: 30 reducerea fabricare ţevi Fe,Pb,Zn concentra ţiilor şi profile din Produse de metale grele benzi de petroliere; (Zn) sub limita oţel; zincare Tunder şi pragului de şlam interven ţie pentru zone cu folosin ţă mai pu ţin sensibil ă; depoluare prin reducerea concentra ţiilor de produse petroliere sub limita pragului de interven ţie pentru zone cu folosin ţă mai pu ţin sensibil ă

S.C. FORTUS Construc ţia 65000 zgura 100-200 ecologizarea S.A. IA I de ma şini şi zonei prin utilaj nivelare; complex acoperire cu greu sol vegetal

STATIUNEA DE Zootehnie 8000 Dejec ţii 30 ecologizarea 133

CERCETARE- animaliere suprafe ţelor de DEZVOLTARE teren afectate PENTRU BOVINE de dpozitarea DANCU dejec ţiilor

S.C. AVICOLA Zootehnie 185000 Dejec ţii 30 ecologizarea S.A. IASI animaliere suprafe ţelor de teren afectate de dpozitarea dejec ţiilor

S.C.SALUBRIS Depozitare 66400 De şeuri 30 ecologizarea S.A. IA I – de şeuri menajere suprafe ţelor de DEPOZITUL DE menajere teren afectate DE EURI de depozitarea MENAJERE de şeurilor TOME TI menajere, conform prevederilor proiectului "Managementul Integrat al De şeurilor în Municipiul Ia şi"

RAGCL Depozitare 2700 De şeuri 30 în procedur ă PA CANI- de şeuri menajere de autorizare; DEPOZITUL DE menajere urmeaz ă a se DE EURI stabili MENAJERE programul de VALEA-SEACA conformare

DEPOZITUL DE Depozitare 20000 De şeuri 30 în procedur ă DE EURI de şeuri menajere de autorizare; MENAJERE menajere urmeaz ă a se HÂRL ĂU stabili programul de conformare

S.C.TERMOSERV Depozitare 27200 De şeuri 30 în procedur ă S.A.TG.FRUMOS- de şeuri menajere de autorizare; DEPOZITUL DE menajere urmeaz ă a se DE EURI stabili MENAJERE programul de ADICATA conformare

RAJAC IA I – Depozitare 50000 Nămoluri 30 ecologizarea STA ŢIA DE nămoluri din sta ţia suprafe ţelor de EPURARE rezultate de de teren afectate

134

DANCU la sta ţia de epurare de depozitarea epurare nămolurilor

RAJAC IA I – Depozitare 50000 Nămoluri 30 ecologizarea STA ŢIA DE nămoluri din sta ţia suprafe ţelor de EPURARE rezultate de de teren afectate DANCU la sta ţia de epurare de depozitarea epurare nămolurilor

6.10. Ini ţiative adoptate pentru reducerea impactului de şeurilor asupra mediului

Tabel 6.10. Investi ţii cuprinse în programele pentru conformare Nr. Agent economic Denumirea investi ţiei crt. A. INVESTI ŢII CUPRINSE ÎN PROGRAMELE PENTRU CONFORMARE : 1 SC Moldomobila SA Înlocuirea condensatorilor cu PCB cu condensatori ecologici 2 BESTA ING IA I Amenajarea zonei de depozitare de şeuri tehnologice 3 SC AGMUS SA Eliminare baterii de condensatori PCB 4 S.C. MITTAL STEEL S.A Ecologizare teren incinta poluat Eliminare eliminare compusi cu PCB 6 Eliminarea echipamentelor electrice SC REMAR SA PA CANI (condensatoare)ce contin ulei cu PCB 7 Retehnologizare si modernizare statie de epurare a RAJAC mun.Iasi - lina II si linia de tratare a namolurilor Iasi 8 SC ANTIBIOTICE SA Achizitionarea unei instalatii de incinerare deseuri 9 Eliminarea condensatorilor cu PCB prin preluare în SC COTNARI SA vederea eliminarii

6.10.1. Ini ţiative adoptate de c ătre agen ţii economici, institu ţii, ONG-uri

În cursul anului 2006 în jude ţul Ia şi s-a derulat un singur proiect pilot - “ERACOLECT – sistem integrat de colectare selectiv ă a de şeurilor de ambalaje provenite din de şeurile solide in vederea valorific ării acestora” derulat de c ătre Prim ăria Ia şi -SC SALUBRIS SA Ia şi in parteneriat cu ECOROM AMBALAJE Bucure şti. Aria de derulare – cartier Copou Ia şi (Bdul Independen ţei – Bdul Carol - Str. Oastei – str. S ărăriei); Perioda de derulare: iunie 2006-iunie 2007 Grup ţint ă – 11 000 locuitori; Amenaj ări : 10 puncte gospod ăre şti pentru amplasare containere pentru de şeuri de hârtie şi PET (câte 20 eurocontainere şi 7 pubele pentru fiecare tip de de şeu) Suma alocata de ECOROM AMBALAJE - 27.500 euro În perioada martie – iulie s-a derulat programul de colectare selectiv ă a PET-urilor în zona campusurilor universitare Tudor Vladimirescu şi Târgu şor Copou din Ia şi, ini ţiat de Asocia ţia TERIS, Casa de Cultur ă a Studen ţilor şi Salubris Ia şi. De asemenea s-au facut propuneri de proiecte de gestionare a de şeurilor . 135

Tabelul nr.6.10.1.1. Propuneri de proiecte pentru gestionarea de şeurilor Nr. Denumire Program de finantare Denumire program/proiect Ini ţiator/ Perioada Cost total Stadiul Crt Beneficiar de realizare

1 ISPA Retehnologizare şi modernizare R.A.J.A.C.Ia 2004-2008 51,378 mil Execu ţie lucr ări sta ţie de epurare a municipiului Ia şi şi EURO linia II şi linia n ămolului 2 ISPA Modernizarea sursei de alimentare DAC 2003-2010 17,7 mil Execu ţie lucr ări cu ap ă Mo ţca, jud. Ia şi/ Pa şcani Euro Memorandum de finan ţare semnat 17.04.2002 şi Reabilitarea sta ţiei de tratare a apelor uzate şi a re ţelei de canalizare în mun. Pa şcani 3 OG 40/2006 Sistem integrat de management al Prim ăria 2006-2008 25 mil Achizi ţie servicii de şeurilor în municipiul Ia şi municipiului EURO proiectare Ia şi 4 OG 7/ 2006 Sistem ecologic de gestionare a CL 2006-2008 125000 Aprobare sume de şeurilor menajere in comuna Răduc ăneni RON pe proiecte Răduc ăneni, jud Ia şi 5 OG 7/2006 Sistem ecologic de gestionare a CL Gropni ţa 2006-2008 149000 Aprobare sume de şeurilor menajere in comuna RON pe proiecte Gropni ţa jud Ia şi 6 Programul Consolidarea societ ăţ ii Implicarea ONG-urilor de mediu în FUNDA ŢIA 2005-2006 82194,56 Finalizat Civile din România, linie de buget Programe de Ac ţiune pentru CORONA EURO PHARE 2003/005-551.01.05/03 Protec ţia Mediului (PAPM) 7 PHARE CBC 2004 Colaborare transfrontalier ă pentru Funda ţia 2007 58070 În derulare reducerea impactului de şeurilor Corona Euro asupra mediului 8 Banca Mondial ă Controlul polu ării în agricultur ă Prim ăria 2007 Elaborare- Miroslava prezentare documenta ţie 9 Phare 2004/016-772.01.02/02 Implicarea ONG- urilor de mediu în Funda ţia 2006-2007 78050 În derulare promovarea colect ării selective a Corona euro de şeurilor menajere (CSDM)

137

6.10.2. Ini ţiative adoptate de A.P.M.

În anul 2006, APM Ia şi a realizat o serie de ac ţiuni cu caracter de informare-educare- con ştientizare care au vizat mai multe grupuri-ţint ă: şcoli, licee, gr ădini ţe, institu ţii, ONG, agen ţi economici, şi care au avut tematici diferite, circumscrise, în mare parte, unor evenimente importante de mediu, cum ar fi: “ Ziua mondial ă a mediului” , “ Ziua mondial ă a protec ţei stratului de ozon”, ”De şeurile ne privesc pe to ţi “ şi ac ţiuni de salubrizare, igienizare a unor zone de agreement din municipiul Ia şi (Ciric , Venetia, Bucium ).

6.11. Tendin ţe privind generarea de şeurilor

Pentru jude ţul Ia şi se preconizeaz ă o reducere important ă a anumitor categorii de de şeuri, în special industriale, deoarece prin reducerea semnificativa a ponderii unor activit ăţ i sau prin încetarea unor activităţ i de produc ţie generatoare de cantit ăti mari de de şeuri industriale (ex. industrie chimic ă: SC TEROM S.A. Ia şi; SC MOLDOPLAST SA Ia şi; industrie constructoare de ma şini (SC NICOLINA SA Ia şi,SC FORTUS SA Ia şi), industrie alimentar ă SC NECTAR SA Pa şcani ) de şeurile corespunz ătoare acestor ramuri industriale nu se vor mai genera, iar în alte activit ăţ i industriale înlocuirea tehnologiilor vechi cu tehnologii noi, “curate” va conduce la diminuarea semnificativ ă a cantit ăţ ilor de de şeuri generate. O reducere importanat ă a cantit ăţ ilor de de şeuri se va înregistra şi în cazul de şeurilor menajere, deoarece prin programele na ţionale în desf ăş urare( “România curat ă”, ”S ă recicl ăm hârtia” şi “S ă recicl ăm PET”-urile) şi prin proiectele pilot existente (ex. “ERACOLECT” ) sau viitoare, anumite categorii de deşeuri din de şeurile menajere, printre care de şeurile de hârtie şi cartoane şi de şeurile din materiale plastice (care împreun ă totalizeaz ă cca 20% din cantitatea total ă de de şeuri menajere generate, vor intra în circuit de valorificare/reciclare şi nu se vor mai reg ăsi în de şeurile menajere . Un semnal pozitiv în acest sens îl constituie şi apari ţia operatorilor specializa ţi ţn colectarea şi valorificarea acestor tipuri de de şeuri şi determinarea de c ătre APM Ia şi a implic ării mai active a administra ţiilor publice locale în gestionarea eficient ă a de şeurilor reciclabile, iar pentru mediul rural şi a dejec ţiilor animaliere, care în prezent ajung în cantit ăţ i mari în depozitele comunale. De asemenea, prin reglement ări specifice privind regimul anumitor categorii de de şeuri, cum ar fi: uleiurile uzate (H.G.Nr.662/2001 ,cu modific ările şi complet ările ulterioare ) , regimul bateriilor şi acumulatorilor uza ţi (H.G.Nr.1057/2001) , regimul de şeurilor de echipamente electrice şi electronice (HG Nr.448/2005), s-a instituit un sistem eficient de colectare şi valorificare a acestor categorii de de şeuri, atât de c ătre unit ăţ ile care genereaz ă astfel de de şeuri cât şi de c ătre unit ăţ ile care colecteaz ă şi valorific ă de şeurile respective.

138

6.11.1. Prognoza privind generarea de şeurilor municipale (aspecte care trebuie tratate - factori relevan ţi, cantit ăţ i prognozate etc.)

6.11.1.1. Factori care influenteaz ă gestionarea de şeurilor

Factori generali:

- dezvoltarea demografic ă (evolu ţia popula ţiei); - dezvoltarea economic ă (dezvoltarea industriei şi a sectorului economic, evolu ţia venitului popula ţiei, evolu ţia ratei şomajului, evolu ţia PIB-ului); - dezvoltarea infrastructurii (gradul de acoperire cu infrastructur ă de transport-rutier, feroviar, etc, gradul de acoperire cu sisteme de alimentare cu ap ă şi canalizare, gradul de acoperire cu sisteme centralizate de înc ălzire); - utilizarea terenurilor (zone reziden ţiale-urban dens, urban şi rural; zone industriale, zone turistice, zone miniere; suprafe ţe de teren agricol; habitate naturale-paji şti, p ăş uni, fâne ţe, turb ării, stânc ării, p ăduri); caracteristici fizice ( relief ); - caracteristici climatice ( regimul precipita ţiilor, temperatura); - zone cu regim special (zone strategice militare, arii protejate, zone de protec ţie a resurselor de ap ă, etc).

Factori specifici pentru sistemul de gestionare a de şeurilor

- aria de acoperirre cu servicii de salubritate; - cantit ăţ i de de şeuri provenite de la popula ţie, precum şi cantit ăţ i de de şeuri asimilabile provenite din industrie, sectorul economic, cantit ăţ i de de şeuri din gr ădini, pie ţe, cantit ăţ i de de şeuri stradale, cantit ăţ i de n ămol de la sta ţiile de epurare, cantit ăţ i de de şeuri din construc ţii şi demol ări; - cantit ăţ i de de şeuri colectate separat; - compozi ţia de şeurilor.

În urma evalu ării şi prioritiz ării factorilor de mai sus pe baza relevan ţei în domeniul gestion ării de şeurilor, pentru jude ţul Ia şi cei mai importanti factori au fost identificati dup ă cum urmeaz ă:

- dezvoltare demografic ă - evolu ţia popula ţiei; - dezvoltare economic ă - numai în ceea ce prive şte dezvoltarea industriei şi a sectorului economic ; - evolu ţia venitului popula ţiei; - to ţi factorii men ţiona ţi la ”Factori specifici pentru sistemul de gestionare a de şeurilor”; - aria de acoperire cu servicii de salubritate; - cantitatea de de şeuri colectat ă de la popula ţie şi de la agen ţii economici, cantitatea de de şeuri din gr ădini, pie ţe, cantitatea de de şeuri stradale, cantitatea de n ămol de la sta ţiile de epurare, cantitatea de de şeuri din construc ţii şi demol ări.

Factori relevan ţi - popula ţia – constanta (p – indicele de varia ţie a popula ţiei); - aria de acoperire cu servicii de salubritate – cre ştere 5 %pe an (A.C.); - dezvoltarea economic ă:

139

-cresterea economica, 2% pe an – reprezinta o cre ştere a cantit ăţ ii de de şeuri asimilabile provenind din comer ţ datorit ă cre şterii economice (p c.e. – procentul de cre ştere economic ă) -venitul popula ţiei, cre ştere 2% pe an – reprezint ă o cre ştere a cantit ăţ ii de de şeuri menajere generate datorit ă cre şterii venitului (p v, venit – procentul de cre ştere a venitului popula ţiei)

6.11.1.2. Definirea situa ţiei existente în anul 2005

- popula ţie : 824083 - acoperire cu servicii de salubritate : 46% (num ăr de locuitori pentru care se asigur ă servicii de salubritate ); cantitatea de de şeuri menajere colectat ă în amestec de la popula ţie, Qm = 209948 tone /an (de şeuri menajere) Qc = 15545 tone/an (de şeuri comerciale, asimilabile celor municipale);

Tabelul nr.6.11.1.2.1.Evolu ţia ariei de acoperire cu servicii de salubritate An Anul Anul Anul Anul Anul 2006 2007 2008 2009 2010 AC 46 51 56 61 66 (%)

Ex: CA 2006 = CA 2006 + 5 = 42%+ 5%=47% (A.C. % – arie de acoperire cu servicii de salubritate = 5%)

Tabel 6.11.1.2.3.. Prognoza indicelui de de şeuri menajere generate, kg/loc.an An 2006 2007 2008 2009 2010 IG 446 455 464 473 483 (kg/loc.an)

IG 2006 = IG 2006 × (1+p), unde: IG 2006 = indicele de generare a de şeurilor menajere la nivelul anului 2006 p – indice de evolu ţie a de şeurilor menajere, p = 2% IG 2006 =420×(1+2/100) = 428,4kg/loc.an = 428Kg/loc.an

Tabel 6.11.1.2.4. Prognoza cantit ăţ ilor de de şeuri menajere colectate Factori relevan ţi Cantitate Indice generare de şeuri Arie de An Popula ţia (func ţie de evolu ţia menajere acoperire (nr. loc.) venitului) colectate (%) (kg/loc.an.) (tone) 2006 824083 57 446 209948 2007 824083 62 455 232474 2008 824083 67 464 256191 2009 824803 72 473 280649 2010 824083 77 483 306485

140

Formula de calcul : Qmc 2006 = P 2006 · IG 2006 · AC 2006 / 1000, unde :

Qmc 2006 = cantitatea de de şeuri menajere colectate de la populatie la nivelul anului 2006 ; IG 2006 = indice de de şeuri menajere generate in anul 2006 ; P 2006 = populatie totala a jude ţului în anul 2006 ; AC 2006 = arie de acoperire cu servicii de salubritate la nivelul anului 2006 Qmc 2006 = 344004 tone În cazul de şeurilor asimilabile provenind din comert şi industrie , prognoza cantitatilor de de şeuri colectate se determina luând în calcul o cre ştere a acestor cantit ăţ i cu un procent de 2% pe an ,echivalent procentului de cre ştere economic ă (2%).

Tabel 6.11.1.2.5. Prognoza cantit ăţ ilor de de şeuri municipale asimilabile din comer ţ, industrie, etc colectate An 2006 2007 2008 2009 2010 Cantitate de şeuri comerciale 16497 16827 17164 17507 17857 (tone)

Formula de calcul : Qc 2004 = Qc 2003 · (1+pc.e.), unde: Qc 2004 = cantitatea de de şeuri comerciale colectate in anul 2003; pc.e. – indicele de evolutie a dezvoltarii economice ( 2% ); Q c2004 =Q c2003* (1+2/100)=15545 x ( 1+2/100 ) = 15856 tone La aceast ă cantitate de de şeuri colectate de la popula ţie şi agen ţi economici se mai adaug ă de şeurile provenind din gr ădini, pie ţe, de şeuri stradale, n ămolul de la sta ţiile de epurare, de şeurile din construc ţii şi demol ări şi de şeurile colectate selectiv. Pentru acestea s-a considerat o cre ştere a cantit ăţ ilor colectate care intr ă în sistem de 1% / an. Pentru colectarea selectiv ă a de şeurilor municipale s-a considerat o cre ştere de 5% / an. Pentru evolu ţia acestor cantit ăţ i se folose şte acela şi algoritm ca şi în cazul evolu ţiei de şeurilor comerciale.

6.11.2. Prognoza privind generarea de şeurilor de produc ţie

Nu exist ă suficiente date pentru a realiza prognoza acestor categorii de de şeuri.

6.11.3. Îmbunata ţirea calita ţii managmentului de şeurilor

Prin ac ţiunile pe care le intreprinde (sesiuni de comunicare–informare, seminarii de instruire pe diiverse teme de specialitate , particip ări la manifest ări organizate de agen ţi economici , ONG , institu ţii ), APM Ia şi se implic ă în problemele privind managementul de şeurilor s ş monitorizeaz ă în special aspectele care creaz ă disfunctionalit ăţ i în gestionarea acestora.

Tabel 6.11.3. Ponderea cheltuielilor totale ocazionate de managementul de şeurilor în PIB (indicator 24 INS) Ponderea cheltuielilor totale ocazionate de managementul de şeurilor în PIB (%) 2003 2004 2005 2006 Nu de ţinem date privind ponderea cheltuielilor efctuate pentru managementul de şeurilor conform indicatorilor INS ( % PIB )

141

6.12. Substan ţe şi preparate chimice periculoase

6.12.1. Importul şi exportul anumitor substan ţe şi preparate periculoase

Tabelul nr. 6.12.1.1. Substan ţe importate conform procedurii PIC ( Hg 697/2004 ) Jude ţul Nr. agen ţilor economici Cantitatea importat ă Destina ţie importatori în 2005 (tone) Comercializare / utilizare Iasi 23 97 Utilizare

6.12.2. Evaluarea riscului utiliz ării substan ţelor chimice periculoase asupra sănăta ţii umane şi mediului

Nu exist ă date privind evaluarea riscului utiliz ării substan ţelor chimice , nu s-au efectuat studii.

6.12.3. Prevenirea, reducerea şi controlul poluarii mediului cu azbest- inventarul cantit ăţ ilor de azbest de ţinute de c ătre agen ţii economici şi institu ţii publice

Tabel 6.12.3. Inventarul cantit ăţ ilor de azbest de ţinute de c ătre agen ţii economici şi institu ţii publice De şeuri Utilizare azbest Alternative cu azbest pt azbest tipuri Jude ţ cl ădiri cl ădiri (material articole Cantitate Mod publice industriale non - cu generat ă de gestionare (suprafa ţă ) (suprafa ţă ) azbest) azbest (t/2006) (depozitare…etc.) mp mp Kg Materiale Ia şi 9854 10116 9688 - - non-azbest

6.12.4. Substan ţe reglementate de Protocolul de la Montreal (ODS)- inventarul cantit ăţ ilor de ODS-uri

Tabel 6.12.4.1. Cantit ăţ ile vehiculate de agen ţi frigorifici la nivelul jude ţului Ia şi în 2006 Cantit ăţ ile vehiculate de agen ţi frigorifici în kg CFC-12 R502 HCFC HCFC- HCFC-141b Alti Clorura Jude ţul -22 123 HCFC de metil (R12) (R22) IA I 292,5 2,6 711,4 - - - -

Tabel 6.12.4.2. Cantit ăţ ile utilizate de freoni în anul 2006 la nivelul jude ţului Ia şi Jude ţul Freoni ecologici – cantit ăţ i utilizate (kg) - 2006 R 134a R134 R 404A R 409 R 407C R 410a R 507B IA I 1122,63 86 1265,03 32,2 99,85 25 33,3 142

Tabel 6.12.4.3. Num ăr sercice-uri frigorifice autorizate Num ăr sercice-uri Jude ţ frigorifice autorizate Ia şi 29

Tabel 6.12.4.4. Degresan ţi şi dezinfectan ţi la nivelul anului 2005 Cantitate utilizat ă / recuperat ă Jude ţ (kg) CTC (CCL4) CH3Br Ia şi Nu este cazul

6.12.5. Biocide (utilizare, import, export)

Cantit ăţ ile de biocide importate în anul 2005 de c ătre agentii economici din judetul Ia şi sunt prezentate în tabelul urmator :

Tabelul nr.6.12.5.1.Biocide importate Cantitate Stoc la Cod tarifar Produs importat ă 31.12.2005 vamal (tone) (tone) 3808.40.20 ZLATIN PERBEL 0,003 0,006 3808.40.20 ANSEP CIP 0,142 0,065 3808.40.10 220 KG 0,616 0,020 3808.40.90 OXYBRITE 0,200 0,035 PERFECT 3808.40.20 TRYPLOSAN 0,060 0,009 3808.40.90 21 KG 0,522 0,030 3808.40.90 OZONIT 0,658 0,222 3808.40.10 MIKRO-QUAT 0,250 0,068 3808.40.20 CHLORASEPT 0,129 0,021 3808.40.90 ALCODES 0,050 0,003 3808.40.90 MANODES 0,180 0,002 3808.40.90 OXONIA AKTIV 150 0,103 0,005 3808.40.90 OZONIT PULVER 0,331 0,060 3808.40.90 OXONIA AKTIV 0,370 0,080 3808.40.90 OXYBRITE 0,468 0,014 PERFECT TOTAL 4,082 0,646

6.12.6. Poluan ţii organici persisten ţi

În anul 2006 au fost eliminate ,prin firme specializate ( S.C. PRO AIR CLEAN Timi şoara si S.C. SETCAR S.A. Br ăila ,un num ăr de 822 condensatoare cu con ţinut de PCB, reprezentând o cantitate de aproximativ 3400 litri ulei cu PCB.

143

6.12.7 Produse fitosanitare-pesticide (eviden ţa elimin ării stocurilor de pesticide )

În anul 2006 a fost preluat ă , spre eliminare ,de c ătre firma RAMBOLL Danemarca , toat ă cantitatea de pesticide ( aproximativ 73 tone ) existent ă în depozitul Pa şcani. Eliminarea pesticidelor istorice s-a efectuat în cadrul programului de eliminare controlat ă a a de şeurilor de pesticide coordonat ă de c ătre Ministerul Agriculturii.

6.12.8. Mercurul

Eviden ţa cantit ăţ ilor de mercur şi a de şeurilor cu con ţinut de mercur (Hg) rulate în diverse activit ăţ i în intervalul 01.01.2004-01.10.2005.

Mercur (Hg) pe De şeuri ce con ţin stoc mercur Jude ţ Observa ţii (Hg) în Metalic (Kg) Hg pe fiecare tip compu şi (Kg) de de şeu (Kg) Cantit ăţ ile de Hg sunt con ţinute, în cea mai mare Ia şi 1,1 8,2 0,4 parte, în aparate de măsur ă şi control

144

CAPITOLUL 7. RADIOACTIVITATEA

7.1. Re ţeaua na ţional ă de supraveghere a radioactivit ăţ ii mediului

Re ţeaua Na ţional ă de Supraveghere a Radioactivit ăţ ii Mediului (RNSRM) face parte din sistemul integrat de supraveghere a polu ării mediului pe teritoriul României, din cadrul Ministerului Mediului şi Gospod ăririi Apelor. Infiin ţat ă în anul 1962, RNSRM constitue o component ă specializat ă a sistemului na ţional de radioprotec ţie, care realizeaz ă supravegherea şi controlul respect ării prevederilor legale privind radioprotec ţia mediului şi asigur ă îndeplinirea responsabilit ăţ ilor MMGA privind detectarea, avertizarea şi alarmarea factorilor de decizie în cazul unor evenimente cu impact radiologic asupra mediului şi s ănătăţ ii popula ţiei. Sta ţia de Radioactivitatea Mediului Ia şi deruleaz ă un program standard de supraveghere a radioactivit ăţ ii mediului de 24 ore/zi, în scopul detect ării cre şterii nivelului de radioactivitate în mediu şi avertizarea/ alarmarea factorilor de decizie, dacă este cazul.

7.2. Situa ţia radioactivit ăţ ii mediului pe teritoriul jude ţului Ia şi

7.2.1. Programul standard de supraveghere

Starea radioactivit ăţ ii mediului pentru jude ţul Ia şi rezult ă din m ăsur ătorile beta globale pentru factorii de mediu: aerosoli atmosferici, depuneri uscate şi precipita ţii atmosferice, ape, sol şi vegeta ţie. S-au efectuat 6756 analize beta globale (imediate şi întârziate) de doz ă gama extern ă şi spectrometrie gama. Ponderea num ărului de analize pe factor de mediu monitorizat este prezentat ă în graficul urm ător:

Figura 7.2.1.1. Ponderea num ărului de analize

aerosoli depuneri si precipitatii atmosferice apa doze gamma vegetatie sol

145

În cursul anului 2006 activit ăţ ile specifice beta globale determinate nu au evidenţiat abateri de la media multianual ă şi nici nu au fost înregistrate dep ăş iri ale limitelor de avertizare. În graficele de mai jos sunt prezentate valorile medii lunare ale m ăsur ărilor imediate comparativ cu limitele de aten ţionare specifice fiec ărui factor de mediu monitorizat.

Tabel 7.2.1.1. Aerosoli atmosferici – Activit ăţ i specifice β globale medii anuale Bq/mc – măsur ări imediate Sta ţia RA 2002 2003 2004 2005 2006 Ia şi asp 02 - 07 4,97 3,03 2,54 3,46 3,57 asp 08 - 13 2,48 1,44 1,51 1,63 1,65 asp 14 - 19 2,07 1,23 1,13 1,30 1,37 asp 20 - 01 3,42 2,06 1,96 2,44 2,39

Figura 7.2.1.2. Aerosoli atmosferici – activitatea specific ă beta global ă (Bq/mc) m ăsur ători imediate 2006 comparativ cu limita de aten ţie (10 Bq/mc)

Activitatea 02 - 07 Activitatea 08 - 13 Activitatea 14 - 19 Activitatea 20 - 01 Lim.atentionare

12 10 8 6 4 2 Activitatea(Bq/m3) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 101112 Activitatea 02 - 07 3,115 2,063 1,546 1,996 3,18 2,861 4,452 3,905 5,326 5,597 3,97 4,858 Activitatea 08 - 13 2,451 1,468 0,989 0,834 0,92 0,829 1,147 1,226 1,654 2,163 2,599 3,509 Activitatea 14 - 19 2,254 1,454 0,919 0,638 0,73 0,671 0,768 0,934 1,323 1,623 2,313 2,853

Activitatea 20 - 01 2,658 1,913 1,252 1,231 1,89 1,794 2,402 2,35 3,275 3,469 2,883 3,602

Lim.atentionare 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10

Luna

Tabel 7.2.1.2. Activitatea specific ă a Radonului în atmosfera liber ă – medii anuale (Bq/mc) Statia RA 2002 2003 2004 2005 2006 Ia şi asp 02 - 07 12,434 8,304 7,621 9,521 9,985 asp 08 - 13 6,689 3,931 3,370 4,385 4,559 asp 14 -19 5,619 3,489 3,246 3,727 3,956 asp 20 - 01 9,461 5,732 5,483 6,681 6,765

146

Concentra ţiile izotopilor radioactivi naturali Radon şi Toron calculate s-au situat în limitele specifice teritoriului jude ţului (valoarea medie anual ă fiind de 5,586 Bq/m 3 pentru Rn şi 0,168 Bq/m 3 pentru Tn).

Tabel 7.2.1.3. Debitul dozei gamma în aer ( µGy/h) Statia RA 2002 2003 2004 2005 2006 Ia şi Medie 0,070 0,070 0,071 0,073 0,070 anual ă

Valorile orare ale debitului de doz ă gamma extern ă nu au prezentat dep ăş iri ale limitelor de avertizare, variind între 0,066 – 0,146 µGy/h.

Tabel 7.2.1.4. Depuneri atmosferice (Bq/mc) Statia RA 2002 2003 2004 2005 2006 Ia şi Medie 1,59 1,55 1,30 1,62 1,22 anual ă

Figura 7.2.1.3. Depuneri atmosferice – activitatea beta global ă (Bq/mp•zi) fa ţă de limita de aten ţie – (200 Bq/mp/zi) în anul 2006 Activitatea

2,5 2 1,5 1 0,5

Activitatea(Bq/m2.zi) 0 ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec Activitatea 0,99 0,46 1,24 1,97 1,42 2,31 2 1,19 0,76 0,91 0,53 0,82 Luna

Tabel 7.2.1.5. Apa brut ă – Activit ăţ i specifice β globale medii anuale Bq/mc – m ăsuratori imediate Statia RA 2002 2003 2004 2005 2006 Ia şi Râu Bahlui 0,43 0,30 0,30 0,30 0,33 Râu Prut 0,12 0,13 0,15 0,11 0,12

Figura 7.2.1.4. Activitatea beta global ă a apei râului Bahlui în anul 2006 147

Activitatea Lim.atentionare

2,5 2 1,5 1 0,5 Activitatea(Bq/l) 0 ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec Activitatea 0,29 0,32 0,33 0,33 0,28 0,4 0,32 0,34 0,4 0,38 0,27 0,29 Lim.atentionare 222222222222 Luna

Din programul de m ăsur ători derulat rezult ă ca nivelul mediu anual al radioactivi ăţ ii factorilor de mediu variaz ă în limitele normale radioactivit ăţ ii naturale specifice teritoriului jude ţului Sursele de contaminare artificial ă monitorizate sunt radionuclizii emisi la Cernobal care migreaza în sol putând intra in lan ţul trofic prin procesele de resuspensie, absorb ţie de c ătre plante sau s ă ajung ă în pânza fereatic ă. O alta surs ă de cre ştere a concentra ţiei radioactivit ăţ ii este şi CET care prin emisii duce la cresterea concentratiei particolelor de gaze radioactive naturale Rn220 , Rn222 (nu pot fi oprite prin filtre datorita dimensiunilor foarte mici ).

Programe speciale de supraveghere.

S-au efectuat prelev ări şi m ăsur ători de probe pentru urm ărirea radioactivit ăţ ii beta globale a râului Prut în sec ţiunea Ungheni.

Figura 7.2.1.5. Activitatea beta global ă a apei brute a râului Prut Activitatea Lim.atentionare

2,5

1,5

Activitatea(Bq/l) 0,5

0 ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec Activitatea 0,14 0,12 0,12 0,13 0,14 0,13 0,13 0,13 0,14 0,14 0,13 0,14 Lim.atentionare 222222222222 Luna

148

În cadrul Sta ţiei de Radioactivitate Ia şi se efectueaz ă şi analize de spectrometrie gamma din probe de sol necultivat, cu frecven ţă s ăpt ămânal ă în perioada martie-octombrie. Au fost identifica ţi radionuclidul natural K-40 şi artificial Cs-137. Concentra ţia de Cs-137 nu a dep ăş it limita de detec ţie a aparaturii şi a metodei utilizate, iar concentra ţiile de K-40 variaz ă între 0,31 Bq/g si 0,35 Bq/g. Figura 7.2.1.6. Concentra ţia de K-40 în probe de sol necultivat

Concentratia -K40 0,36 Media anuala 0,35 0,34 0,33 0,32 0,31 0,3 0,29

Concentratia K40(Bq/g) Concentratia 0,28 0,27 apr mai iun iul aug sept oct

Concentratia -K40 0,32 0,35 0,35 0,32 0,31 0,3 0,33 Media anuala 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 0,35 Luna

7.3. Concluzii

1. Radioactivitatea mediului în jude ţul Ia şi se încadreaz ă în limite normale determinate de radioactivitatea natural ă. 2. Valorile radioactivit ăţ ii artificiale sunt rezultatul resuspensiei pulberilor de pe solul contaminat la accidentul nuclear de la Cernobâl.

149

CAPITOLUL 8. MEDIUL URBAN

8.1. A şez ările urbane

8.1.1. Amenajarea teritorial ă

Tabel 8.1.1. Re ţeaua de localit ăţ i şi popula ţia Jude ţ Suprafa ţa Num ărul Densitate Num ărul Num ărul Num ărul Num ărul total ă locuitorilor a medie municipiilor ora şelor comunelor satelor (km 2) (la 01.07.2006) ( loc/km 2 ) Ia şi 5475,8 824083 150,495 2 3 93 418

În jude ţul Ia şi exist ă 2 municipii, 3 ora şe, 93 comune şi 418 sate. Municipiul Ia şi este municipiu re şedin ţă de jude ţ, localitate urban ă de rangul I de importan ţă na ţional ă cu influen ţă poten ţial ă la nivel european. Municipiul Pa şcani este localitate de rangul II, municipiu de importan ţă interjude ţean ă sau cu rol de echilibru în re ţeaua de localit ăţ i. Ora şele Hârl ău şi Tg. Frumos sunt localit ăţ i urbane de rangul III. Urbanizarea este indicatorul care rezult ă din raportul dintre num ărul de locuitori în mediul urban şi polpula ţia total ă a jude ţului. La 01.07.2006 din totalul popula ţiei jude ţuluide 824083 loc., 47,9% reprezint ă popula ţie urban ă, mai mult cu 18541 persoane decât la 01.07.2005 iar 52,1% popula ţie rural ă. Cre şterea popula ţiei urbane a fost influen ţat ă şi de transformarea comnuei Podu Iloaiei în ora ş.

Dezvoltarea zonelor comerciale

În anul 2006, în municipiul Ia şi s-au finalizat lucr ările de reabilitare şi modernizare a centrului comercial Moldova Ia şi şi au inceput lucr ările de construire a unor importante complexe comerciale: Selgros (zona CUG), Kaufland (zona P ăcurari, zona pasarelei Alexandru cel Bun şi zona Pie ţei agro-alimentare Nicolina) şi Carrefour (zona Baza 3). De asemenea, s-au avizat de c ătre Consiliul Jude ţean Ia şi urm ătoarele documenta ţii urbanistice (P.U.D.): o Construire ansamblu cl ădiri comerciale, locuin ţe colective, etc. - Zona Central ă - Sud (zona Palat, Bd-ul A. Panu, str. Sf. Laz ăr); o Construire ansamblu cl ădiri comerciale, locuin ţe colective, etc. - Zona Central ă - Est (zona Palat, Bd-ul A. Panu, str. Sf. Laz ăr); o Construire ansamblu cl ădiri comerciale, locuin ţe colective, etc. - Zona Central ă - Vest (zona Palat, Bd-ul A. Panu, str. Sf. Laz ăr); Complexele comerciale construite în anul 2006 în municipiul Ia şi ocup ă o suprafa ţă de 115370 mp. Tot în decursul anul 2006, în orasul Tg. Frumos dezvoltarea zonelor comerciale a totalizat 6000 mp, cuprinzând diverse spa ţii comerciale private; în ora şul Hârl ău au fost finalizate lucr ări de construire a 2 spa ţii comerciale (f ără importan ţă deosebit ă) cu o suprafa ţă

150 total ă de 114 mp, în municipiul Ia şi suprafa ţa construit ă fiind de 115.370 mp (suprafa ţa desfa şurat ă 122.032 mp). Sursa: CJ Ia şi, Prim ăria Municipiului Ia şi

Dezvoltarea zonelor reziden ţiale

Cre şterea într-un ritm alert a necesit ăţ ilor de locuire (func ţie predominant ă) din ultima perioad ă a impus extinderea teritoriului intravilan atât a localit ăţ ilor rurale, dar mai ales a celor urbane, prin elaborarea şi aprobarea unor documenta ţii urbanistice (PUG, PUZ). În anul 2006, printr-o serie de documenta ţii de urbanism (PUZ), s-au introdus în intravilan, pe teritoriul administrativ al mun. Ia şi şi al comunelor învecinate (Miroslava, Bârnova, Rediu), zeci de hectare de teren, în special destinate construirii de locuin ţe, dar şi altor genuri de func ţiuni: comer ţ, prest ări servicii, birouri, show-room, turism, etc. Dintre acestea o importan ţă deosebit ă privind amploarea investi ţiei şi importan ţa impactului socio-economic, o au urm ătoarele documenta ţii: • Construire cartier de vile zona Vi şani, comuna Bârnova ; • Construire cartier reziden ţial zona Aleea Sadoveanu, mun. Ia şi ; • Construire locuin ţe colective str. Fagului, mun. Ia şi ; • Construire ansamblu locuin ţe colective, birouri, etc. Zona Gr ădinari – Metalurgiei, mun. Ia şi ; • Construire locuin ţe colective extravilan Rediu ; • Construire locuin ţe colective zona T ătărasi – Avia ţiei. Documenta ţii ce vizau proiecte reziden ţiale în intravilan Ia şi (P.U.D.): • Complex reziden ţial – locuin ţe P+M, str. P ăcurari ; • Ansamblu locuin ţe colective, str. V.Lupu ; • Cl ădiri dot ări servicii, locuin ţe, spa ţii verzi, accese, parcaje, os. P ăcurari ; • 6 imobile de locuinte colective cu/fara spatii comerciale/cu alta destinatie. Pe teritoriul ora şului Hârlau s-au finalizat lucr ările de execu ţie a dou ă blocuri A.N.L. în suprafa ţă total ă de 2244 mp locuibili şi s-au emis autoriza ţii de construire pentru alte 5 blocuri A.N.L. în suprafa ţă total ă de 5610 mp. În municipiul Ia şi suprafa ţa construit ă (blocuri de locuin ţe colective-5475 mp ) însumeaz ă 5475 mp – suprafa ţa desfa şurat ă fiind de 20.420 mp. Sursa: CJ Ia şi În anul 2006 s-au eliberat 126 autoriza ţii de construc ţie în municipiul Pa şcani. Sursa: Prim ăria Municipiului Pa şcani În Municipiul Ia şi s-au construit în anul 2006 blocuri de locuin ţe colective şi locuin ţe unifamiliale însumând o suprafa ţă total ă construit ă de 16690 mp (cu o suprafa ţă total ă desf ăş urat ă de 39570 mp). Sursa: Prim ăria Municipiului Ia şi

8.1.2. Concentr ările urbane

Din punct de vedere al localit ăţ ilor urbane, jude ţul Ia şi are în componen ţă 2 municipii – Ia şi şi Pa şcani, 3 ora şe – Tg. Frumos, Hârl ău şi Podu Iloaiei.

151

Tabel 8.1.2.1. Concentr ările urbane Jude ţ Zona urban ă Intravilan % zona urban ă din Densitatea ( ha ) ( ha ) suprafa ţa jude ţului popula ţiei în zona urban ă Ia şi 22630 8122 4,13 1706,02

Tabel 8.1.2.2. A şez ări urbane Municipiu/ora ş Intravilan Densitatea Zona densitatea popula ţiei în urban ă popula ţiei intravilan în zona ( ha ) (ha) urban ă (loc/km 2) loc/ha Municipiul Ia şi 6700 5373,42 6700 53,73 Municipiul Pa şcani 1262 3332,57 1262 78 Ora ş Hârl ău 253,54 4453,75 153 42,5 Ora ş Tg. Frumos 457 2970,02 2446 29,70 Ora ş Podu Iloaiei 488,14 2392,87 296,28 15,2

Tabel 8.1.2.3. Structura popula ţiei pe medii urban – rural Jude ţ Urban Rural Ia şi 397525 (48,67 %) 419385 (51,33 %) Sursa: Direc ţia Jude ţean ă de Statistic ă Ia şi

8.1.3. Spa ţii verzi şi zone de agreement

Serviciile de gospod ărire a spa ţiilor verzi din cadrul prim ăriilor municipiilor şi ora şelor sus men ţionate, în cursul anului 2006 au efectuat lucr ări de plant ări de flori, arbori şi arbu şti ornamentali, gazon ări platbande stradale şi lucr ări de între ţinere a arborilor şi arbu ştilor ornamentali. Pentru anul 2007 Prim ăria ora ş Hârl ău are în vedere plantare de arbori, arbu şti si r ăş inoase peste 2200 buc, arbu şti cu frunze persistente 200 buc, trandafiri 150 buc.

Tabel 8.1.3. Situa ţia spa ţiilor verzi la nivelul jude ţului Ia şi în anul 2006 Suprafa ţa Suprafa ţa Municipiu/ora ş total ă spa ţiu verde Zone de agrement spa ţii(ha) mp/locuitor JUDE ŢUL IA I Breazu Bucium Municipiul IA I 760 21,11 Ciric Ţic ău (zona de nord – pârtie de schi) Municipiul PA CANI 15,6 7,5 -

152

Suprafa ţa Suprafa ţa Municipiu/ora ş total ă spa ţiu verde Zone de agrement spa ţii(ha) mp/locuitor 8,37 ha (sat de vacan ţă , Ora ş HÎRL ĂU 9,08 14 baraj Pârcovaci, terenuri sportive) Ora ş TG. FRUMOS 4,5 3,3* - Ora ş Podu Iloaiei 1,7 3,23 Mal acumulare Podu Iloaiei

* În cazul municipiului Pa şcani, Tg. Frumos şi Podu Iloaiei nu sunt luate în considerare ca spa ţii verzi gr ădinile de pe propriet ăţ ile private. Municipiul Ia şi este înconjurat de o perdea forestiera, care ofera condi ţii de agrement şi recreere însumând o suprafa ţă de aproape 400 ha. Prim ăria ora şului Ia şi a realizat în anul 2006 plant ări de arbori, arbu şti şi trandafiri în valoare de 387180 RON. Suprafa ţa total ă de spa ţii verzi existentă în ora şul Ia şi, între ţinut ă de Prim ărie prin Direc ţia de Servicii Publice Municipale este de 349 ha (flori anuale, flori perene, trandafiri, suprafe ţe gazonate,alei). Nici în cazul municipiului Ia şi nu sunt eviden ţiate ca spa ţii verzi gr ădinile cu plante şi arbori ornamentali din propriet ăţ ile private. Suprafa ţa intravilanului municipiului Ia şi, a fost extins ă de la 4800 ha în 2000 la 6700 în 2006, în municipiul Pa şcani a crescut de la 670 ha în 2000 la 1262 ha în 2006 iar în ora şul Tg. Frumos a crescut de la 452,24 ha în 2000 la 457 în 2006. Serviciile de gospod ărire a spa ţiilor verzi din cadrul prim ăriilor municipiilor şi ora şelor sus men ţionate, în cursul anului 2006 au efectuat lucr ări de plant ări de flori, arbori şi arbu şti ornamentali, gazon ări platbande stradale şi lucr ări de între ţinere a arborilor şi arbu ştilor ornamentali.

8.2. Surse de ap ă şi re ţele de canalizare

8.2.1. Re ţele de alimentare cu ap ă

Tabel 8.2.1. Re ţele de alimentare cu ap ă. Re ţele de canalizare Jude Re ţele de alimentare cu apă Re ţele de ap ă menajer ă ţ Lungime Volum Num ăr Popula ţie Lungime Num ăr Popula ţie (km) distribuit localit ăţ i racordat ă (km) localit ăţ i racordat ă (mii mc) (nr.) (nr.) Ia şi 1035,63 52066,62 37 579,03 10 310223 Sursa RAJAC Ia şi şi DAC Pa şcani

153

8.2.1.1 Apa potabil ă

Tabel 8.2.1.1. Evolu ţia re ţelei de alimentare cu ap ă potabil ă Lungimea simpl ă a Nr. localit ăţ i racordate la re ţeaua Jude ţul Anul re ţelei de alimentare (km) 2000 832,9 16 2001 754,85 16 2002 714,14 16 Ia şi 2003 823,878 20 2004 858,878 43 2005 932,323 51 2006 1035,66 89 Sursa RAJAC Ia şi şi DAC Pa şcani

8.2.1.2 Ap ă menajera, re ţele de canalizare

Tabel 8.2.1.2 Evolu ţia re ţelei de canalizare Lungimea simpl ă a Nr. localit ăţ i racordate la re ţeaua Jude ţul Anul re ţelei de canalizare (km) 2000 72,6 12 2001 606 12 2002 606,2 12 Ia şi 2003 506,2 12 2004 524,81 12 2005 590,63 16 2006 579,03 10 Sursa RAJAC Ia şi şi DAC Pa şcani

În cursul anului 2006, prin intermediul oportuni ăţ ii de finan ţare create de OG 7/2006 – Program de dezvoltare a infrastructurii în mediul rural , la APM Ia şi s-au înregistrat 13 solicit ări pentru proiecte de investi ţii pentru canaliz ări şi sta ţii de epurare în mediul rural cu o valoare total ă de 46076227 RON, popula ţie deservit ă 68263 locuitori.

8.3. Calitatea mediului în zone urbane

8.3.1. Calitatea aerului

La nivelul aglomer ării Ia şi, din m ăsur ătorile efectuate în sta ţiile automate existente la nivelul anului 2006 s-au înregistrat valori mici pentru SO 2 comparativ cu valorile limit ă prev ăzute în OM 592/2002. Astfel, valoarea maxim ă zilnic ă înregistrat ă în cursul anului 2006 a fost de 43,7 µg/mc, în sta ţia suburban ă Tome şti, fa ţă de 125 µg/mc care reprezint ă valoarea limit ă pentru protec ţia s ănătăţ ii umane. Valoarea medie anual ă pentru aglomerarea Ia şi a fost de 6,94 µg/mc fa ţă de 20 µg/mc, valoarea limit ă anual ă prev ăzut ă pentru protec ţia ecosistemelor. Valoarea medie anual ă a SO 2 înregistrat ă raportat ă la valorile limit ă şi pragurile de evaluare prev ăzute în OM 592/2002, încadreaz ă aglomerarea Ia şi sub pragul inferior de 154 evaluare – PIE de 8 µg/mc. Concentra ţiile de SO 2 au sc ăzut foarte mult la nivelul UE, motiv pentru care acum se m ăsoar ă în 3 – 4 sta ţii în majoritatea ţă rilor europene. De şi transportul rutier are contribu ţia cea mai mare la emisiile de dioxid de azot, datorit ă configura ţiei şi topografiei arterelor din municipiul Ia şi nu s-au înregistrat valori care să dep ăş easc ă VL în sta ţia de trafic, unde totu şi s-au m ăsurat valorile medii orare cele mai mari din aglomerare, respectiv de 109 µg/mc, aproximativ 50% din valoarea limit ă. În OM 592/2002 valoarea limit ă anual ă pentru protec ţia s ănătăţ ii popula ţiei este de 40 µg/mc iar cea înregistrat ă în aglomerarea Ia şi a fost de 18,8 µg/mc. Valorile medii orare m ăsurate pentru ozon în aglomerarea Ia şi nu au dep ăş it pragul de informare de 180 µg/mc sau de cel de alert ă de 240 µg/mc conform OM 592/ 2002. Se poate men ţiona faptul c ă poluarea aerului cu PM 10 , în Ia şi a fost identificat ă în cca 58% din m ăsur ătorile zilnice din sta ţia de trafic Pod de Piatr ă şi 38% pentru m ăsur ătorile din sta ţia industrial ă. Pentru aglomerarea Ia şi media anual ă este de 61,69%, dep ăş ind valoarea limit ă pentru protec ţia s ănătăţ ii de 40 µg/m3 şi valoarea limit ă plus marja de toleran ţă (60 µg/m3 (valabil ă pân ă la 01.01.2007). Din datele de monitorizare de la APM Ia şi şi rezultatele cercet ărilor efectuate de ISP Ia şi, rezult ă c ă poluan ţii gazo şi nu se reg ăsesc în concentra ţii semnificative în aer, aglomerarea Ia şi fiind îns ă poluat ă cu pulberi provenite atât din activit ăţ i industriale, de trafic cât şi din salubrizarea necorespunz ătoare a municipiului. Institutul de S ănătate Public ă Ia şi a prelevat probe de 24 h pentru pulberi totale în suspensie (TSP) şi PM 2,5 în punctul de trafic Pia ţa Mihai Eminescu pentru perioada februarie -iunie 2006. Rezultatele sunt prezentate tabelar mai jos

Tabel 8.3.1.TSP şi PM10 - parametrii statistici medie Mediana Minima Maxima PM 2.5 39.88 33.94 2.4 124.0 TSP 131.29 134.5 20.71 279.89

JUDET Pulberi in suspensie CMA pentru Frecven ţa UM protec ţia sanatatii dep ăş irii CMA 24 ore ( % ) Valoare Valoare Media 24 ore medie maxima anuala anuala 24 ore Pulberi 131.29 279.89 µg/m 3 75 150 87.8% totale Ia şi PM10

PM 2,5 39.88 124.0 µg/m 3 25 30 54.1%

Observa ţii: a) Valorile limit ă pentru TSP sunt preluate din STAS 12574/1987, document legislativ cu care se lucreaz ă la ISP. b) Media anual ă pt PM2.5 este cea propus ă în "DIRECTIVE OF THE EUROPEAN PARLIAMENT AND OF THE COUNCIL on ambient air quality and cleaner air for Europe, 155

Brussels, 21.9.2005 COM(2005)" c) Valoarea PM 2.5 pt 24h este cea stabilit ă în acela şi document ca necesitate pentru evaluarea frac ţiei în cauz ă Concluzii: TSP • Valoarea medie pe intervalul dat este mai mare decât CMA anual ă. Media anual ă a fost dep ăş it ă în 87.8% din zile PM 2..5 Valoarea medie pe intervalul dat este mai mare decât CMA zilnic ă. Media zilnic ă a fost dep ăş it ă în 54.1% din m ăsur ări. • Valoarea medie pe intervalul dat este mai mare decât CMA anual ă. Media anual ă a fost dep ăş it ă în 65.5% din zile • Pentru cei care muncesc în aer liber doza de PM 2.5 este de 159.52 micrograme. Expunerea la PM2.5 în aer liber este cu 78% mai mare decât în mediul de birou ceea ce justific ă utilizarea acestui indicator de poluare şi pentru muncitorii urbani. În m ăsura în care se cere, calcula ţia se poate relua şi pentru popula ţia general ă şi nu doar pentru segmentul de popula ţie activ ă. Sursa Institului de Sanatate Publica

8.3.2. Calitatea apei potabile

Tabel 8.3.2.1. Situa ţia aliment ării cu ap ă potabil ă în sistem centralizat în jude ţul Ia şi 2001 2002 2003 2004 2005 2006 Total popula ţie 811342 * 816910 816910 816910 816910 824083 Popula ţie conectat ă la - 340331 364809 396580 400859 410551 sistem public Popula ţie neconectat ă - 476579 452101 420330 416059 413532 Popula ţie aprovizionat ă cu - 0 0 0 0 0 întrerupere Surse: *)Direc ţia Jude ţean ă de Statistic ă Ia şi, RAJAC Ia şi şi DAC Pa şcani

Tabel 8.3.2.2. Aprovozionarea cu ap ă dup ă tipul racordului în anul 2006 Popula ţie În imobil În curte În strad ă Jude ţul racordat ă % % % Ia şi 410551 48,83 51,17 - Sursa: RAJAC Ia şi şi DAC Pa şcani Tabel 8.3.2.3. Calitatea apei potabile distribuite în sistem centralizat în jude ţul Ia şi în 2006 Nr. Jude ţ Nr. total probe Nr determin ări Nr. determin ări Crt. fizico-chimice bacteriologice 1 Sursa: ASP Ia şi 1870 5610 7480 2 Sursa: RAJAC Ia şi 21629 140596 6548 3 Sursa: ISP Ia şi 1574 9143 4656 156

Tabel 8.3.2.4. Monitorizarea calit ăţ ii apei la surs ă Frecven ţa dep ăş irilor CMA la nr.total Jude ţul Ia şi de probe efectuate (%) Coliformi totali Coliformi fecali Sursa: RAJAC Ia şi 3 3 Sursa: ISP Ia şi 15,68 3,92

Tabel 8.3.2.5. Calitatea chimic ă a apei distribuite prin sistemul public de aprovizionare în anul 2006 Frecven ţa dep ăş irilor CMA la nr. total de probe efectuate Jude ţul Ia şi (%) Substan ţe toxice CCO Amoniac Azota ţi Sursa: ASP Ia şi - 0 9 21,36 Sursa: RAJAC Ia şi - 0 0 1

În cursul anului 2006, prin intermediul oportuni ăţ ii de finan ţare create de OG 7/2006 – Program de dezvoltare a infrastructurii în mediul rural , la APM Ia şi s-au înregistrat 18 solicit ări pentru proiecte de investi ţii/aliment ări cu ap ă în mediul rural cu o valoare total ă de 53198198 RON, popula ţie deservit ă 59036 locuitori.

8.3.3. Gestionarea de şeurilor

Este prezentat ă în Capitolul 6.

8.3.4. Zgomotul

Măsur ări ale nivelului de zgomot au fost efectuate pân ă în luna mai, când s-a defectat iremediabil sonometrul din dotare.

Tabel 8.3.4. M ăsur ări de zgomot în anul 2006 Maxima m ăsurata Tip m ăsurare zgomot Num ăr m ăsurari % Dep ăş iri (dB) Pie ţe , spa ţii comerciale 24 80 95 , restaurante în aer liber Incinte de şcoli şi cre şe , gr ădini ţe , spa ţii de 15 64 60 joac ă pentru copii Parcuri, zone de - - - recreere şi odihn ă Incint ă industrial ă 4 80 30 Zone feroviare - - - Aeroporturi - - - Parcaje auto - - - Stadioane , cinematografe în aer - - - liber Trafic 534 83 67 Altele - - -

157

8.4. Starea de confort şi şi de s ănătate a popula ţiei în raport cu starea de calitate a mediului

Locatarii apartamentelor expuse la efectele traficului declar ă prin fi şa chestionar de investigare completate prin ISP Ia şi c ă le sunt perturbate activit ăţ ile de studiu, lectur ă, recreere, permanent sau uneori, în mic ă m ăsur ă sau în mare m ăsur ă. De asemenea declar ă că de şi s-au acomodat dup ă o perioad ă îndelungat ă locuire, uneori mai sunt deranja ţi de noxele fizico-chimice rezultate din trafic, care le provoac ă oboseal ă, dureri de cap, tulbur ări de concentrare, nervozitate, insomnii, adormiri dificile, oboseal ă la trezire. APM Ia şi nu a efectuat m ăsur ări de zgomot din luna mai 2006, sonometrul din dotare neputând fi utilizat datorit ă uzurii morale şi fizice avansate. ASP prin compartimentul de mediu efectueaz ă determin ări de zgomot în locuin ţe, iar în anul 2006 din 57 de m ăsur ări efectuate 96,5 % au fost dep ăş iri, cu maxima m ăsurat ă de 63 dB.

8.4.1. Efectele polu ării aerului asupra st ării de s ănătate

Nivelul morbidit ăţ ii din acela şi an nu poate fi pus fa ţă în fa ţă cu calitatea aerului din anul respectiv datorit ă efectului expunerilor anterioare (date raportate de DSP Ia şi şi ISP Ia şi). Din punct de vedere al polua ţilor gazo şi m ăsura ţi în aglomerarea Ia şi, nu sunt probleme, poluarea identificat ă ca de altfel în majoritatea ţă rilor europene fiind cu pulberi în suspensie PM10. Nivelul inciden ţei bolilor respiratorii în raport cu date de calitate a aerului au fost furnizate de ISP Ia şi cu men ţiunea c ă rezultatele au valoare de informare redus ă, rela ţia de cauzalitate fiind dificil ă. Particulele în suspensie (PS) reprezint ă una din problemele majore de poluare cu implicaţii semnificative în starea de s ănătate a popula ţiei. Odat ă inhalate, cca 50% din particule se depun şi restul sunt evacuate prin aerul expirat. Depunerea diferen ţiat ă în tractul respirator se face în principal prin patru mecanisme: intercep ţie, impact iner ţial, sedimentare gravita ţional ă şi difuzie radial ă. Parametrul cheie este dimensiunea particulei definit ă prin no ţiunea de diametru aerodinamic, dae , care este diametrul unei sfere egal ă cu unitatea ce are aceia şi vitez ă terminal ă de depunere cu particula la a c ărei dimensiune se face referin ţă . Pentru particulele foarte mici, care se depun în principal prin difuzie, dimensiunea se descrie în termen de diametru de difuzie dth . Tranzi ţia între dae , şi dth are loc în domeniul 0.5–1µm (O.M.S. 1987). Pe scurt, eficien ţa de re ţinere este mare (90–99%) pentru particule cu dae în domeniul dimensional de 0.001, 0.005 şi 5 microni, medie (27–75%) pentru 0.02 and 1 microni şi mic ă (12–17%) pentru 0.1–0.5 microni (Br ăni şteanu 2000). Eficien ţa de re ţinere (implicit şi catitatea de particule) este influen ţat ă de vîrst ă şi sex,, starea de s ănătate a aparatului respirator, categoria de efort şi particularit ăţ ile anatomo-fiziologice individuale. Acelea şi caracteristici sunt implicate şi în eliminarea particulelor din tractul respirator în cel digestiv, ceea ce diferen ţiaz ă foarte mult riscul de expunere al segmentelor de popula ţie. Evaluarea riscului de expunere la PS se face prin determinarea concentra ţiei de particule din aer. În secundar, acolo unde este posibil, se pot face doz ări ale componentelor vehiculate de particule în produse biologice (sânge, urin ă, ţesut, etc.) În sec ţiunea anterioar ă s-a argumentat faptul c ă toxicologia respiratorie este suficient de complex ă pentru a nu permite o urm ărire în am ănunt. În evaluarea riscului de expunere se apeleaz ă la conven ţii: una a fost prezentat ă anterior (diametrele aerodinamic şi de difuzie), cea de a doua doua se refer ă la frac ţiile dimensionale. Acestea sunt de dou ă feluri: unul 158 referitor la mediul de munc ă (frac ţia inhalabil ă, toracic ă şi abdominal ă) şi altul referitor la mediul ambiental. Pentru mediul ambiental, clasificarea se face strict în func ţie de dimensiune: TSP- frac ţia care cuprinde totalul de particule în suspensie, PM10 -frac ţia care cuprinde particulele cu dae mai mic sau egal cu 10 microni şi PM 2.5 -frac ţia care cuprinde particulele cu dae mai mic sau egal cu 2.5 microni. În stadiul de cercetare se afl ă şi PM1. Deoarece se face referire strict la dimensiune, defini ţia frac ţiilor dimensionale utilizate în igiena mediului nu face nici o trimitere la toxicologie ci se limiteaz ă la definirea modului de recoltare. Tot aici se include şi conven ţia de 50% re ţinere şi dispozitivele de recoltare au eficien ţa de prelevare în consecin ţă . Pentru uniformizarea preciziei rezultatelor, aerosuspensia se recolteaz ă cu impactoare şi/sau cicloane, alte principii (electro şi termo- precipitarea) fiind utilizate doar în scop de cercetare. În ultimii ani, descre şterea accentuat ă a marii industrii coroborat ă cu sporirea traficului auto, au modificat mult dimensiunile PS şi compozi ţia lor. În prezent se consider ă c ă emisiile auto sunt principala surs ă de poluare pe locul urm ător fiind sursele de înc ălzire. Progresele tehnice din ambele domenii au f ăcut ca TSP s ă scad ă catitativ în timp dar ponderea particulelor cu dimensiuni mici s ă fie mai mare. În consecin ţă , poten ţialul iritativ al particulelor a crescut. Dac ă ne referim la morbiditate şi mortalitate, expunerea la particule este asociat ă cu afec ţiuni pulmonare şi cardiovasculare. Cel mai expus segment popula ţional sunt copii care dezvolt ă prematur astm bron şic. Un alt segment de risc sunt muncitorii urbani care petrec mai mult timp în aer liber decât alte categorii socio-profesionale. În ultimul timp se contureaz ă ca segment de risc femeile în general (Chen LH, Knutsen SF, Shavlik D 2005) şi studii recente limiteaz ă segmentul la perioada post-menopauz ă (Kristin A. Miller, M.S., David S. Siscovick, M.D., M.P.H., Lianne Sheppard, Ph.D., Kristen Shepherd, M.S., Jeffrey H. Sullivan, M.D.,M.H.S., Garnet L. Anderson, Ph.D., and Joel D. Kaufman, M.D., M.P.H., 2007). Acestea sunt studii epidemiologice şi nu ofer ă explica ţii fiziologice. În momentul actual, exist ă suficiente dovezi pentru a afirma c ă frac ţia PM2.5 este cea cu risc maxim. Acest lucru a condus la conturarea unor m ăsuri mai restrictive privind monitorizarea şi reducerea emisiilor preconizate în legisla ţia UE. Frac ţia PM2.5 este şi cea care r ămâne cel mai mult în suspensie, suficient pentru a fi vehiculat ă pe distan ţe mari; PM2.5 este considerat un poluant transfrontalier. Sursa: institutul de S ănătate Public ă Ia şi

8.4.2. Efectele polu ării apei asupra st ării de s ănătate

În anasamblul factorilor care caracterizeaz ă starea de s ănătate a individului contribu ţia factorului hidric este de necontestat atât prin cantitatea cât şi prin calitatea sa. Când apa pentru consumul uman nu indepline şte condi ţiile de cantitate sau potabilitate, exist ă posibilitatea transmiterii unor boli cu poart ă de intrare tub digestive, dintre care amintim: BDA, hepatita epidemic ă, dizenteria, febra tifoid ă.

Tabel 8.4.2. Cazuri de îmboln ăviri în anul 2006 Jude ţ Febr ă tifoid ă Dizenterii Hepatita A BDA (nr. cazuri) (nr. cazuri) (nr. cazuri) (nr. cazuri) Ia şi - 19 322 1098

Prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile pe calea apei impun necesitatea respect ării normelor de protec ţie şi gospod ărire a apelor prin aplicarea judicioas ă a actualei legisla ţii. Sursa: ASP Ia şi şi ISP Ia şi 159

8.4.3. Efectelele slabei gestion ări a deseurilor asupra st ării de s ănătate

Nu exist ă studii.

8.4.4. Efectele polu ării sonore asupra s ănătăţ ii populatiei

Dintre efectele negative produse asupra st ării de s ănătate, cu semnifica ţie statistic ă la cei expu şi la zgomot se pot men ţiona urm ătoarele: adormire dificile – 57%, oboseală la trezire – 53%, somn superficial – 48%, somn agitat – 39%, insomnii – 23%. Sursa: ISP Ia şi

8.4.5. Animale abandonate şi influen ţa asupra st ării de s ănătate a popula ţiei

Tabel 8.5.5. Situa ţia centralizat ă privind activitatea de hingherit în anul 2006 în Municipiul Ia şi Padoc Miroslava Total Câini prin şi 7780 Eutanasia ţi 5766 Revendica ţi 0 Adopta ţi 535 Steriliza ţi/castra ţi 1838 Elibera ţi în teritoriu 1566 Num ăr câini prin şi (medie lunar ă) = 648,33 Sursa: Prim ăria Municipiului Ia şi

Din informa ţiile furnizate de Prim ăria ora ş Hârl ău, în ora şul Hârl ău şi satul Pârcovaci exist ă între 250 pân ă la 300 câini abandona ţi, pentru care obiectivul urm ător este înfiin ţarea unui serviciu de ecarisaj în cadrul serviciului public cu obliga ţia de strângere a câinilor abandona ţi, asisten ţă vetereinar ă, revedicare şi adop ţie, eutanasiere şi transport. Sursa: CJ Ia şi

8.5. Obiective şi m ăsuri

8.5.1. Poluarea aerului

Angajamentele rezultate din negocierea Capitolului 22 - MEDIU al Documentului de pozi ţie pentru jude ţul Ia şi impun respectarea termenelor de conformare pentru cele 14 sta ţii de distribu ţie a benzinei din jude ţ şi instala ţiile IPPC care au primit perioad ă de tranzi ţie. În vederea respect ării legisla ţiei privind calitatea aerului, pân ă la sfâr şirul anului 2007 este prev ăzut ă închiderea instala ţiilor de incinerare a de şeurilor medicale apar ţinând spitalelor obstetric ă - ginecologie Cuza Vod ă Ia şi, municipal Pa şcani, de pediatrie Sf. Maria Ia şi. La APM Ia şi au fost înregistrate pe calitatea aerului urm ătoarele proiecte: - 1 proiect Implementare in Comun (JI) pe baza protocolului de la Kyoto şi un proiect cu finan ţare de la AFM

160

8.5.2. Poluarea apei

În domeniul managenetului apei (alimentare cu ap ă, canalizare) au fost înregistrate urm ătoarele proiecte: 2 proiecte ISPA 25 proiecte prin OG 7/2006 8 proiecte buget de stat 3 proiecte prin Administra ţia Fondului de mediu (AFM) 1 PHARE

8.5.3. De şeuri

Pentru directiva privind depozitarea de şeurilor nu sunt stabilite termen scadente în anul 2007 îns ă este nevoie de o implicare mai mare a autorit ăţ ilor administra ţiei publice locale în realizarea de proiecte care s ă vizeze extinderea sistemului de colectare a de şeurilor în mediul rural şi a colect ării selective a acestora. În domeniul managementului deseurilor au fost înregistrate: 1 proiect OG 40/2006 2 proiecte OG 7/2006 1 proiect Banca Mondial ă

8.5.4. Poluarea sonor ă

Obiectivul pentru perioada urm ătoare este finalizarea de c ătre Prim ăria Ia şi a h ărţii de zgomot şi a h ărţii strategice de zgomot conform HG 321/2005 privind evaluarea şi gestionarea zgomotului ambiental şi predarea acestor h ărţi Comisiei Tehnice Regionale pentru aprobare.

8.5.5. Animale abandonate

Prim ăria Municipiului Pa şcani are în vedere contactarea unei firme specializate în vederea reducerii num ărului câinilor f ără st ăpân.

8.5.6. Transportul

Prim ăria Municipiului Pa şcani are urm ătoarele obiective: 1. realizarea unei variante ocolitoare a drumului na ţional DN 28A pentru traficul greu, propus ă de Search Corporation şi aprobat ă de AND (faza de studiu de fezabilitate); 2. realizarea unui traseu de variant ă ocolitoare pentru DJ 208. Prim ăria Municipiului Ia şi prin hot ărâri ale Consiliului Local a demarat programul de dezvoltare a transportului în Municipiul Ia şi, urm ărindu-se:

161

- promovarea şi încurajarea transportului în comun cu tramvaie; - cre şterea siguran ţei şi confortului c ălătorilor; - reducerea polu ării; - redirec ţionarea traficului greu spre zone periurbane; - încurajarea transporturilor alternative nepoluante; - integrarea în sistemul european de transport durabil. Ţinta va fi realizarea unui sistem eficient şi durabil de transport urban şi periurban care să satisfac ă necesit ăţ ile de mobilitate a persoanelor şi bunurilor cu un impact de mediu cât mai redus. Accentul va fi pus pe promovarea transportului în comun şi descurajarea celui automobilistic, precum şi pe promovarea formelor nepoluante de transport (pietonal, biciclistic). Prim ăria Municiupiului Ia şi are în vedere achizi ţionarea urm ătoarelor: - sta ţie de sp ălare mijloace de transport în comun; - mijloace de transport (înlocuirea gradual ă, în primul rând a celor 40 de tramvaie tip Tatra; achizi ţia a 50 autobuze cu capacitate de transport de 100 persoane, cu norma de poluare EURO 3; reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport cu tramvaiul pentru 37,05 km c.s. dintre care 9,26 km c.s. în anul 2007).

8.5.7. Spa ţiile verzi

Plant ări puie ţi de arbori, arbu şti şi r ăş inoase, arbu şti cu frunze persistente, r ăsaduri de flori. Prim ăria municipiului Pa şcani are în vedere înfiin ţarea unei zone de agreement la acumularea Lunca şi m ărirea spa ţiilor verzi prin introducerea în intravilan a unor noi terenuri.

8.5.8. Agenda Local ă 21

Dintre proiectele de mediu mai importante prev ăzute în lista proiectelor prioritare ale Agendei Locale 21 a municipiului Ia şi, pân ă în prezent au fost implementate urm ătoarele:

Obiectiv: Dezvoltarea infrastructurii şi modernizarea trasporturilor În cadrul proiectului Modernizarea şi optimizarea traficului urban de c ălători au fost achizi ţionate 50 autobuze. De asemenea, au fost primite ca dona ţie în anul 2003 un num ăr de 27 buc ăţ i tramvaie GT4 din Germania, în anul 2004 un num ăr de 10 buc ăţ i tramvaie GT4 din Germania şi respectiv 9 buc ăţ i tramvaie DE44 din Elve ţia prin proiectul Dona ţie tramvaie pentru Ia şi (Berna – Bern Mobil). Au fost efectuate o serie de lucr ări de modernizare a unor linii de tramvai în perioada 2003-2006, în cadrul proiectului Modernizare infrastructur ă linii de tramvai. Men ţion ăm c ă în prezent se lucreaz ă la studiul de fezabilitate care are în vedere realizarea şoselei de centur ă, în cadrul proiectului Realizarea unei artere ocolitoare .

Obiectiv: Modernizarea re ţelelor de utilit ăţ i Regia Autonom ă C.E.T. S.A., în cadrul proiectului Automatizare şi modernizare puncte termice , a realizat modernizarea unui num ăr de 24 puncte termice şi acest proiect continu ă pentru modernizarea tuturor punctelor termice de pe raza municipiului Ia şi. 162

Proiectul Redimensionarea şi reconstru ţia sta ţiei de prepurare a apelor uzate la SC ANTIBIOTICE SA Ia şi în valoare total ă de 3553333 EURO a fost finalizat în cursul anului 2005.

Obiectiv: Asigurarea condi ţiilor necesare reducerii factorilor de risc: cutremure, alunec ări de teren, inunda ţii Au fost realizate lucr ări de consolidare la unii versan ţi: Râpa Galben ă Valoare total ă: 1.340.000 lei Trei Ierarhi Valoare total ă: 316.400 lei Tătăra şi - Oancea Valoare total ă: 1.448.000 lei

Obiectiv: Asigurarea unui management durabil al de şeurilor în Municipiul Ia şi. În prezent este în derulare proiectul: ”Managementul integrat al de şeurilor” – Ia şi. Scopul proiectului: Realizarea managementului integrat al de şeurilor în municipiul Ia şi şi în 12 comune din cadrul Zonei Metropolitane Ia şi. Componenta A: Depozitarea de şeurilor Ob.A1. Închidere depozit existent – amplasament comuna Tome şti Ob.A2. Depozit nou pentru de şeuri urbane, ultimul amplasament comuna Ţuţora – Ia şi. Componenta B: Sta ţie de sortare şi compost Ob.B1. Sta ţie sortare – Amplasament Ţuţora; Ob. B2. Sta ţie compost – Amplasament Ţuţora. Componenta C: Colectare selectiv ă Costul total al proiectului este de 29.604.571 Euro, din care 25% este contribu ţie local ă.

În afara proiectelor men ţionate, la finele anului 2005 a fost pus în func ţiune Sistemul automat de monitorizare a calit ăţ ii aerului în mun. Ia şi, proiect finanţat prin programul PHARE RO 2002/000- 586041203 Îmbun ătăţ irea re ţelei na ţionale de monitorizare a calit ăţ ii aerului.

8.6. Concluzii

1. Municipiul Ia şi este poluat cu pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile principalele sursele fiind industria metalurgic ă, fabricarea produselor de ceramic ă prin ardere, industria energetic ă care utilizeaz ă combustibil fosil, transportul rutier, halde şi depozite. 2. Calitatea chimic ă a apei potabile distribuit ă prin sistem public de aprovizionare, caracterizat ă prin indicatori generali de potabilitate, a fost determinat ă prin analiza substan ţelor toxice , a amoniacului şi a azota ţilor, constatându- se c ă nu exist ă anormalit ăţ i şi c ă aceasta este acceptabil ă consumatorilor. 3. Calitatea apei brute (la surs ă), analizat ă din punct de vedere bacteriologic a fost necorespunz ătoare din punct de vedere a prezen ţei coliformilor totali în 15,68 % din cazuri şi 3,99 % a coliformilor fecali (sursa ISP).

163

4. Lungimea re ţelei de alimentare cu ap ă potabil ă din jude ţ este de 1035,63 km, de acest serviciu beneficiind 37 de localit ăţ i, iar cea a re ţelei de canalizare de 579,03 km la care sunt racordate 10 localit ăţ i. 5. ASP Ia şi a f ăcut determin ări privind calitatea apei din instala ţii locale (fântâni, pu ţuri, izvoare), rezultând c ă 100 % din probe raportate la indicatorul CCO, 91 % probe raportate la amoniac şi 78,64 % probe raportate la azota ţi sunt corespunz ătoare. 6. Zgomotul urban dep ăş eşte limitele admise în pie ţe , spa ţii comerciale , restaurante în aer liber în propor ţie de 95% din m ăsur ători, în incinte de şcoli şi cre şe , gr ădini ţe , spa ţii de joac ă pentru copii frecven ţa dep ăş irilor este de 60%, iar zgomotul generat de trafic prezint ă dep ăş iri pentru 67% din m ăsur ători. 7. Spa ţiile verzi din zona urban ă a jude ţului includ gr ădini publice, scuaruri şi zone de agrement, reprezentând o medie de 9,35 m 2/cap de locuitor.

164

CAPITOLUL 9. PRESIUNI ASUPRA MEDIULUI

9.1. Agricultura

9.1.1. Interac ţiunea agriculturii cu mediul

Problemele majore sunt datorate pierderilor ireversibile cauzate de eroziuni, contamin ări din surse locale şi difuze (inclusiv acidifiere), salinizare, compactare. Aplicarea erbicidelor şi insecticidelor în agricultur ă contribuie în mod brutal la reducera biodiversit ăţ ii în zonele unde acestea se folosesc, iar aplicarea îngr ăşă mintelor chimice în exces şi în perioade neadecvate duce la apari ţia nitri ţilor / nitra ţilor în apele curg ătoare / apa freatic ă şi la eutrofizarea acumul ărilor de ap ă de la baza versan ţilor. Păş unatul excesiv duce la distrugerea biodiversit ăţ ii pe terenurile unde acesta se practic ă. Neaplicarea m ăsurilor de agrotehnic ă antierozional ă duce la declan şarea eroziunii accelerate a solurilor.

9.1.2. Evolu ţiile din domeniul agriculturii, estim ările noilor efective de animale şi perfec ţionarea metodelor de reducere a emisiilor din sectorul agricol

Obiectivele IPPC din jude ţul Ia şi cu activit ăţ i în sectorul agricol care sunt în curs de ob ţinere a autoriza ţiei integrate de mediu sunt urm ătoarele: - SC Rom Trading Company SRL - SC Avitop SA - SC Latini Com Belce şti - SC Avicola SA cu fermele Le ţcani, R ăzboieni, Tg. Frumos, - SC Arcon Interna ţional SRL Documenta ţiille tehnice prezentate de operatorii nominaliza ţi cuprind tehnicile/tehnologiile utilizate pentru cre şterea animalelor, principalelele efecte asupra mediului, m ăsurile de reducere a emisiilor, aplicarea permanentă a bunelor practici agricole împreun ă cu cele mai bune tehnici disponibile în proiectarea ad ăposturilor. Se au în vedere deasemenea tehnici pentru reducerea consumului de ap ă şi energie, depozitrea dejec ţiilor şi prelucrarea acestora dac ă este posibil (dejec ţii tratate, care în mod normal sunt împr ăş tiate pe sol). Pentru aceast ă activitate cele mai bune tehnici disponibile includ instrumente de gestionare şi posibilitatea alegerii echipamentului. Principalele emisii rezultate din activitatea de cre ştere a animalelor sunt emisiile de amoniac în aer, scurgerile de azot şi fosfor în sol, în apele subterane şi de suprafa ţă . Măsurile de reducere a acestora se refer ă la un întreg lan ţ de evenimente inclusiv de minimizare a produc ţiei de de şeuri, nicidecum doar la modalit ăţ ile de depozitare, tratare sau aplicare a dejec ţiilor odat ă ap ărute. .

165

9.1.2.1. Evolu ţia utiliz ării solului în agricultur ă

Din totalul 256632 ha arabil evolu ţia utiliz ării solului în agricultur ă se prezint ă în tabelul de mai jos:

Tabel 9.1.2.1 Evolu ţia utiliz ării solului în agricultur ă – sol cu folosin ţă arabil ă

Anul Suprafa ţa (ha) 2000 253332 Jude ţul 2001 253332 Ia şi 2002 253332 2003 253332 2004 253332 2005 256600 2006 256632

9.1.2.2. Evolu ţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol

Tabel 9.1.2.2. Evolu ţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol

Anul Suprafa ţa (ha) 2000 - Jude ţul 2001 2,6 Ia şi 2002 6,15 2003 12,91 2004 7,27 2005 16,13 2006 0

9.1.2.3. Evolu ţia suprafe ţelor de p ăduri regenerate

Tabel 9.1.2.3. Evolu ţia suprafe ţelor regenerate

Anul Suprafa ţa (ha) 2000 200 Judetul 2001 205 Ia şi 2002 210 2003 248 2004 280 2005 323 2006 457 Sursa: ITRSV Suceava şi Direc ţia Silvic ă Ia şi

166

9.1.2.4. Evolu ţia şeptelului

Tabel 9.1.2.4. Evolu ţia şeptelului în perioada 2000 – 2006 în jude ţul Ia şi

Nr. Categorii Efective (nr. de capete) crt de animale 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 1. Bovine total 114453 112320 115548 117710 106584 107337 2. Vaci lapte 62101 61056 62097 60414 59904 56059 3. Alte bovine 52352 51264 53451 57296 46680 51278 (bubaline) 4. Ovine total 364751 336321 252772 320286 267441 259980 5. Caprine 6125 7219 9102 10847 10858 11629 6. Porcine 111532 98646 100324 139161 185688 180560 7. Păsări total 2686978 3290057 3997879 3652191 8. Găini 1743474 1854753 1707472 1855383 ou ătoare 9. Cabaline 51120 53385 50217 50252 10. Animale blanã

Sursa Direc ţia jude ţean ă de Statistic ă Ia şi www.iasi.insse.ro

9.1.2.5. Agricultura ecologic ă

În jude ţul Ia şi exist ă preocup ări legate de dezvoltarea agriculturii ecologice prin utilizarea biofertilizatorilor şi a îngr ăşă mintelor organice. Acestea au fost distribuite pe o suprafa ţă 13700 ha, reprezentând 5,34 % din suprafa ţa arabil ă. În jude ţ exist ă 4 ferme ecologice înfiin ţate în comunele R ăduc ăneni, Scânteia, Rediu şi Strunga.

9.1.3. Impactul activit ăţ ilor din sectorul agricol asupra mediului

Utilizarea nera ţional ă şi necontrolat ă a îngr ăşă mintelor chimice determin ă acidifierea solurilor, poluarea pânzei freatice şi a apelor de suprafa ţă , poluare istoric ă cu efecte şi în prezent. În anul 2006 nu s-au înregistrat asemenea cazuri. Nerespectare cu stricte ţe a agrotehnicii antierozionale determin ă degradarea accelerat ă a calit ăţ ii solului, iar neexecutarea lucr ărilor agrotehnice la timp optim determin ă distrugerea structurii solurilor. Emisiile rezultate din agricultur ă constau în principal din gaz metan (14338,6 t) şi amoniac (5742,3 t), gaze rezultate din procesele de fermenta ţie enteric ă şi managementul dejec ţiilor animalelor precum şi emisiile din procese naturale.

9.1.4. Utilizarea durabil ă a solului

167

Prin Oficiul Jude ţean de Consultan ţă Agricol ă, în jude ţul Ia şi se asigur ă exploatarea terenurilor în conformitate cu principiul dezvolt ării durabile.

9.2. Industria

9.2.1. Poluarea din sectorul industrial şi impactul acesteia asupra mediului

În jude ţul Ia şi sectorul industrial este reprezentat în principal de : - Industria energetic ă , respectiv instala ţiii de ardere cu o putere termic ă nominal ă mai mare de 50 MW- 2 instala ţii inventariate- Directiva IPPC; - Produ ţtia şi prelucarea metalelor : • topitorii pentru metale feroase, cu o capacitate mai mare de 20 tone/zi – 2 instala ţii IPPC • instala ţii pentru tratarea suprafe ţelor metalice prin folosirea procedeelor electrolitice sau chimice , la care volumul total al cuvelor de tratare depa şeşte 30 mc.- 1 instala ţie IPPC; - Industria mineralelor – instala ţii pentru fabricarea produselor ceramice prin ardere , în special a ţiglelor , a c ărămizilor şi a c ărămizilor refractare cu o capacitate de produc ţie mai mare de 75 tone /zi- 1 instala ţie IPPC; - Industria chimic ă • instala ţii chimice pentru producerea de substan ţe chimice organice de baz ă ; vopsele şi pigmen ţi – 1 instala ţie IPPC; • instala ţii utilizând procedee chimice sau biologice pentru fabricarea produselor farmaceutice de baz ă – 1 instala ţie IPPC; - Industria textil ă - instala ţii pentru pretratare ( opera ţiuni precum : sp ălare , albire , mercerizare ) sau vopsire a fibrelor ori textilelor , având o capacitate ce dep ăş eşte 10 tone / zi – 1 instala ţie IPPC ; - Industria alimentar ă – - Abatoare cu o capacitate de procesare a carcaselor de animale mai mica de 50 tone /zi – 4 instala ţii; - Tratarea şi procesarea în scopul fabric ării produselor alimentare din : • materii prime de origine animal ă ( altele decât laptele ) , având o capacitate de produc ţie mai mic ă de 75 tone produse finite / zi – 4 instala ţii; • materii prime de origine vegetal ă , având o capacitate de produc ţie mai mic ă de 300 tone produse finite / zi – 1 instala ţie - Directiva COV solven ţi ; - Agricultura : -instala ţii pentru cre şterea intensiv ă a p ăsărilor sau a porcilor, având o capacitate mai mare de ; • 40000 de locuri pentru p ăsări – 5 instala ţii IPPC; • 2000 de locuri pentru porci de produc ţie – 2 instala ţii IPPC; - Industria mobilei : instala ţii pentru tratarea suprafe ţei obiectelor sau produselor , utilizând solven ţi organici , în special pentru straturi protectoare, cu o capacitate de consum de solvent mai mare de 150 kg / h sau 200 tone / an- 1 instala ţie IPPC;

Din cele 17 instala ţii / activit ăţ i din jude ţul Ia şi ce cad sub incidenta Directivei 96/61/CE privind prevenirea şi controlul integrat al polu ării ( IPPC) , au ob ţinut autoriza ţii integrate de mediu un numar de 15 instala ţii / activit ăţ i. Din instala ţiile inventariate doar 5 instala ţii au 168 ob ţinut perioada de tranzi ţie ( SC MITTAL STEEL SA IASI – 31.12.2014 ; SC CERAMICA SA IASI - 31.12.2012 ; SC ANTIBIOTICE SA IASI – 31.12.2010 ; SC AVICOLA SA IASI – Fermele Le ţcani si R ăzboieni – 31.12.2009 ) , restul de 15 instala ţii având obliga ţia s ă aplice toate m ăsurile necesare conform ării cu prevederile Directivei IPPC , în conformitate cu recomand ările BREF, pâna la data de 31.10.2007. Din cele 15 instala ţii / activităţ i IPPC autorizate , 4 instala ţii sunt conforme, iar un numar de 11 instala ţii au fost autorizate cu planuri de ac ţiune ce cuprind investi ţii în cuantum de 277.341.865 EURO ce se impun a fi realizate pentru conformarea acestora cu prevederile Directivei IPPC şi a Directivei privind limitarea emisiilor anumitor poluan ţi în aer proveni ţi din instala ţiile mari de ardere ( SC CET IASI I si II ) pâna la termenul negociat. Dou ă instala ţii din jude ţul Ia ţi care beneficiaz ă de perioada de tranzi ţie sunt în procedura de reglementare şi urmeaz ă s ă ob ţin ă autoriza ţie integrat ă de mediu pân ă la data de 31.10.2007 ( SC ANTIBIOTICE SA IASI şi SC AVICOLA SA IASI – Platforma R ăzboieni ). În ceea ce prive şte impactul asupra factorilor de mediu , subliniem efectul asupra calit ăţ ii aerului ca urmare a desf ăş ur ării activita ţilor sau al func ţionarii instala ţiilor IPPC prin dep ăş irea concentra ţiilor maxime admise pentru emisiile în atmosfer ă pentru poluan ţii specifici : pulberi , oxizi de sulf , oxizi de azot , metale grele ( de ex. zinc ), compu şi organici volatili ( COV ). Pentru respectarea valorilor limit ă de emisie pe baza recomand ărilor Celor mai Bune Tehnici Disponibile ( BAT ) în func ţie de condi ţiile locale , specifice , au fost prev ăzute în planurile de acţiune m ăsuri pentru conformare care constau în principal în: retehnologizarea sta ţiilor de epurare gaze arse şi a instala ţiilor de depoluare a aerului , modernizarea şi retehnologizarea cuptoarelor electrice de 20 tone şi de 50 tone , cre şterea randamentelor de ardere în vederea reducerii emisiilor de monoxid de carbon , reabilitarea , modernizarea electrofiltrelor aferente instala ţiilor mari de ardere, reabilitarea şi modernizarea re ţelelor de termoficare din municipiul Ia şi, adoptarea unor scheme /planuri de reducere a emisiilor de compu şi organici volatili (COV) pentru instala ţiile /activit ăţ ile care intr ă sub inciden ţa Directivei COV solven ţi. În ceea ce prive şte impactul asupra calit ăţ ii apei şi a solului acesta se datoreaz ă în pricipal func ţion ării necorespunz ătoare sta ţiilor / instala ţiilor de epurare / preepurare a apelor uzate tehnologice precum şi ineficien ţei instala ţiilor de depoluare a aerului. În aceste cazuri , prin planurile de ac ţiuni , s-au prev ăzut investi ţii pentru modernizarea şi retehnologizarea instala ţiilor / sta ţiilor de preepurare / epurare a apelor uzate , dotarea cu echipamente eficiente de re ţinere a poluan ţilor specifici din apele uzate tehnologice şi din emisiile în aer , precum şi m ăsuri de conformare referitoare la ecologizarea terenurilor poluate din incintele industriale , m ăsuri de minimizare a producerii de de şeuri , extinderea colect ării selective a de şeurilor , inclusiv a de şeurilor de ambalaje , realizarea de amenaj ări specifice pentru depozitarea temporar ă , în cond ţii de siguran ţă pentru mediu şi s ănătatea popula ţiei ,în vederea elimin ării / valorific ării integrale a de şeurilor periculoase generate / de ţinute de agen ţii economici. În jude ţul Ia şi au fost inventariate un num ăr de 12 obiective cu risc care intr ă sub inciden ţa Directivei 96/82/CE privind controlul accidentelor majore care implic ă substan ţe periculoase ( SEVESO II ) , din care 3 obiective cu risc major şi 9 obietive cu risc minor. În prezent în jude ţul Ia şi exist ă un num ăr de 20 activit ăţ i / instala ţii care utilizeaz ă solven ţi organici cu con ţinut ce COV din care 4 instala ţii utilizeaz ă compu şi organici volatili halogena ţi c ărora le este atribuit ă fraza de risc R 40 . Activit ăţ ile / instala ţiile inventariate sunt: - acoperiri de protec ţie ( metal , autovehicole , lemn ) – 8 instala ţii; - cur ăţ area uscat ă : 3 instala ţii; - fabricarea incal ţă mintei : 1 instala ţie ; - fabricarea preparatelor de acoperire : 3 instala ţii ;

169

- fabricarea produselor farmaceutice : 1 instala ţie ; - cura ţarea şi degresarea suprafe ţelor : 3 activit ăţ i ; - extrac ţia şi rafinarea uleiurilor vegetale :1 instala ţie; Din cele 20 instala ţii , un num ăr de 12 instala ţii sunt conforme cu prevederile Directivei COV solven ţi , restul de 8 instala ţii necesitând adoptarea unor scheme de reducere a emisiilor de compu şi organici volatili pentru conformarea condi ţiilor de operare cu prevederile Directivei . M ăsurile de conformare incluse în schemele de reducere adoptate constau în principal în dirijarea gazelor cu emisii de compu şi organici volatili la o instala ţie de epurare în vederea respect ării valorilor limit ă de emisii şi înlocuirea substan ţelor care au con ţinut ridicat de solven ţi cu substan ţe cu con ţinut mai sc ăzut ( ex. solven ţi pe baz ă de ap ă). Termenul de conformare cu prevederile Directivei COV solven ţi este data de 31.10.2007.

9.2.2. M ăsuri şi ac ţiuni întreprinse în scopul prevenirii, amelior ării şi reducerii polu ării industriale

În scopul prevenirii, amelior ării şi reducerii polu ării industriale, Agen ţia pentru Protec ţia Mediului Ia şi întreprinde urm ătoarele m ăsuri : o Realizeaz ă activit ăţ i de control al conform ării activit ăţ ilor desf ăş urate cu prevederile autoriza ţiilor/autoriza ţiilor integrate de mediu emise, în colaborare cu GDM – Comisariatul Jude ţean Ia şi, în scopul verific ării : aplic ării m ăsurilor care asigur ă conformarea condi ţiilor de operare cu ceri ţele autoriza ţiilor/autoriza ţiilor integrate de mediu emise, inclusiv a măsurilor de minimizare a producerii de de şeuri şi de utilizare eficient ă a energiei; stadiului realiz ării la termenele prev ăzute a m ăsurilor de conformare, respectiv realizarea m ăsurilor de retehnologizare conform cerin ţelor domeniului controlului polu ării industriale şi Directivelor IPPC, IMA, COV solven ţi; modului de implementare a sistemului de management al de şeurilor modului de func ţionare a sistemului de automonitorizare a emisiilor de poluan ţi în mediu; modului de aplicare a recomand ărilor celor mai bune tehnici disponibile în domeniul specific de activitate; măsurilor care au fost luate pentru prevenirea accidentelor majore cu impact asupra s ănătăţ ii popula ţiei şi a mediului şi limitarea consecin ţelor acestora. o Realizarea/reactualizarea inventarelor instala ţiilor/activit ăţ ilor la nivelul jude ţului Ia şi care intr ă sub inciden ţa Directivelor privind controlul polu ării industriale. o Asigurarea accesului publicului la informa ţia de mediu şi la luarea deciziilor de mediu la nivel local. o Cooperarea cu alte autorit ăţ i la nivel local şi societatea civil ă.

9.3. Energia

9.3.1. Impactul sectorului energetic asupra mediului

În jude ţul Ia şi în sectorul energetic este aplicat ă tehnologia de cogenerare pe hidrocarburi la CET Ia şi I şi pe huil ă la CET Ia şi II, considerat ă ca fiind „tehnologie curat ă”.

170

1. Începând cu luna februarie 2002, SC CET Iasi are un compartiment de protectia mediului, aflat în subordinea direct ă a directorului general, care are în componen ţă 3 persoane. 2. Societatea are un studiu de fezabilitate pentru reabilitarea şi modernizarea re ţelelor de termoficare primare şi secundare şi a punctelor termice, început în 2005, cu finalizare a lucr ării în 2012. De asemenea s-a realizat studiu de prefezabillitate şi fezabillitate pentru modernizarea CET II Ia şi in vederea optimiz ării func ţion ării şi încadr ării centralei în programele de mediu ( modernizarea electrofiltrelor, schimbarea tehnologiei de evacuare a zgurii şi cenu şii). Se va face un studiu cu privire la mentinerea în stare curat ă a suprafe ţelor de schimb de caldur ă la cazanele ce func ţioneaza pe huil ă la CET II ( în cazul în care se aproba ca proiect De asemenea este propus pentru acest an un studiu privind realizarea unei instala ţii de preepurare a apelor din CET Ia şi I. 4. Nu s-au f ăcut înc ă studii de evaluare a impactului.

9.3.2. Consumul brut de energie

Tabel 9.3.2. Consumul brut de energie în anul 2006 în tone echivalent petrol (TEP) Jude ţ Cărbune Păcur ă Gaze naturale Total Ia şi 86932 36148 108738 231818 Sursa. SC CET Iasi SA

9.3.3. Generarea de energie şi înc ălzirea la nivel de unităţ i administrative

Tabel 9.3.3.1. Generarea de energie şi înc ălzirea la nivel de unit ăţ i administrative Jude ţ Localit ăţ i în Localit ăţ i în Volumul gazelor naturale care se care se distribuite distribuie distribuie gaze (mii mc) energie termic ă naturale Total Din care pentru ( nr ) ( nr ) uz casnic Ia şi 2 40 323756,52 78777,838

Tabel 9.3.3.2. Localit ăţ i în care se distribuie energie termic ă şi popula ţie racordat ă la sistemul centralizat de distribu ţie a energiei termice Jude ţ Localitate Popula ţie racordat ă Ia şi Ia şi 63656 apartamente, aprox. 189000 persoane (puncte termice) Ia şi 1250 apartamente, aproximativ 3600 persoane (centrale termice de cartier) Sursa. SC CET Iasi SA

9.3.4. Impactul consumului de energie electric ă asupra mediului

a) Impactul instala ţiilor si echipamentelor energetice, asupra florei şi faunei prin suprafa ţa ocupat ă de funda ţia stâlpilor cât şi zona din imediata apropiere a acestora şi defri şarea coridoarelor de siguran ţă impuse la trecerea liniilor electrice aeriene prin p ăduri b) Impactul câmpurilor electrice şi electromagnetice

171

Tabel 9.3.4. Valoarea curen ţilor indu şi corespunz ători valorii maxime a câmpului electric in vecin ătatea liniilor de 110kV-750kV:

Mărimea-Un Emax[kV/m]în vecin ătatea Ii[ µµµA] liniei

110kV 0,85 8,5

220kV 4,1 41

400kV 7 70

În România se prevede o valoare maxim ă a câmpului electric de 10kV/m (12,5kV/m pentru zonele greu accesibile ) pentru LEA şi o valoare de 12,5 kV/m pentru sta ţiile electrice. Conform lucr ării „Instruc ţiuni privind natura şi rezolvarea problemelor de impact, a re ţelelor de înalt ă tensiune (linii şi sta ţii) asupra mediului ambiant, elaborat ă de Universitatea Politehnic ă Bucure şti, se precizeaz ă: ”m ăsurarea tensiunilor induse în om şi a curen ţilor capacitivi la p ământ, (prin om), au scos în eviden ţă faptul c ă, valorile stabilizate m ăsurate ale acestora nu pun în pericol via ţa oamenilor plasa ţi în câmpul electric din sta ţie , deoarece sunt cu mult inferioare limitelor de sensibilitate (1mA pentru curent şi c.c.a. 200V pentru tensiune)”. Men ţion ăm c ă, lucrarea prezint ă m ăsur ătorile de câmp electric şi magnetic pentru sta ţii de 400kV din ţar ă. c) Impactul vizual în mediul urban şi rural, sau de interes turistic se preconizeaz ă s ă fie diminuat prin realizarea de stâlpi cu estetic ă mai bun ă şi alegerea judicioas ă a traseelor, cu ocolirea zonelor de interes turistic, a parcurilor şi rezervatiilor naturale şi adecvarea la microgeografia zonelor str ăbătute. d) Impact asupra apelor subterane, solului şi atmosferei, în caz de incident sau avarie. Exist ă riscul de poluare a apelor subterane şi de suprafa ţă cu ulei fie la instalarea echipamentelor fie la avarie a instala ţiilor (scurgeri de ulei din transformatoare şi separatoare de ulei), iar în atmosfer ă, desc ărc ări corona. e) Impactul asupra recep ţiilor de radio şi televiziune prin desc ărc ări corona (influen ţat de condi ţiile meteorologice) pe liniile de înalt ă tensiune şi în instala ţiile electrice sau desc ărc ări par ţiale în golurile de aer din structura izola ţiei liniilor electrice. În cadrul Departamentului de Rela ţii cu Autorit ăţ ile/Sănătate şi Securitatea Muncii, Prevenirea şi Stingerea Incendiilor, Protec ţia Mediului societatea E-ON Moldova SA sucursala Ia şi are desemnat ă o persoan ă responsabil ă cu problemele de protec ţia mediului. Având în vedere c ă activitatea de distribu ţie şi comercializare a energiei electrice nu prezint ă impact semnificativ asupra mediului nu s-a f ăcut evaluarea impactului pentru proiectele de investi ţii planificate.

9.3.6. Energii neconven ţionale

În jude ţul Ia şi nu se aplic ă.

172

9.3.7. Evolu ţia energiei în perioada 1995 - 2005 şi tendin ţele generale în urm ătorii ani

Tabel 9.3.7.1. Consumuri anuale de energie electric ă ( tone echivalent petrol - TEP ) Anul 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Consum energie electric ă 86202150 86202150 92144086 72636559 80000000 73290323 70890323 72344086 70141935 72761290 73907097 72061243

Tabel 9.3.7.2. Energia termic ă produs ă de CET Ia şi în perioada 1996-2006, în TEP. Anul ET produs ă (TEP) 1996 246633 1997 254155 1998 230179 1999 171743 2000 134057 2001 130673 2002 118586 2003 125850 2004 107837 2005 101374 2006 95322

9.4. Transporturile

9.4.1. Impactul transporturilor asupra mediului. Emisii din transporturi

Reglement ările de mediu referitoare la vehicule şi combustibili au determinat reducerea polu ării pe unitatea de transport în 2006 comparativ cu 2005.

Tabel 9.4.1. Emisii rezultate din activitatea de transport – t/an Poluant/an SO 2 NO x CO CO 2 NMVOC Pb 2003 1426,88 6319,33 25079,54 615661,9 4561,28 6,98 2004 1795,25 7608,92 25947,08 725530 4689,53 6,74 2005 203,7 10478,97 53318,84 1098736 6970,63 9,65 2006 111,57 5432,25 31847,14 607248 4079,28 5,98

Din inventarul de emisii pentru anul 2006 în jude ţul Ia şi, rezult ă din transport 69,59 % NO x; 27,34 % CO 2; 7,25 % NMVOC şi 39,26 % CO. Ca rezultat al introducerii pe pia ţă a combustibililor cu con ţinut redus de sulf cantitatea de SO 2 a sc ăzut de la 203,7 t în anul 2005 la 111,57 t în anul 2006.

173

9.4.2. Evolu ţia transporturilor şi ac ţiuni desf ăş urate în scopul reducerii emisiilor din transporturi

Parcul auto înmatriculat în jude ţul Ia şi cuprinde un num ăr de 129171 autovehicule. Prin implementarea legisla ţiei de mediu s-a introdus pe pia ţă benzin ă şi motorin ă cu con ţinut redus de sulf, ceea ce se reflect ă în emisiile de SO 2 calculate. Ac ţiuni desf ăş urate în vederea îmbun ătăţ irii serviciului de transport public local de călători în municipiul Ia şi: 1. Au fost achizi ţionate 50 autobuze, având capacitatea de transport de 100 persoane şi norma de poluare EURO 3. Prin introducerea mijloacelor de transport de mare capacitate se reduce num ărul de microbuze (raportul fiind 1 la 4). 2. În anul 2006 s-a finalizat modernizarea infrastructurii c ăii de rulare în zona Alexandru cel Bun pe o lungime de 5,23 km c.s. Prin solu ţia adoptat ă (calea de rulare tramvai în cale comun ă) au fost extinse benzile de circula ţie (auto) pe ambele sensuri ceea ce a condus la fluidizarea traficului auto cu influen ţe pozitive asupra mediului prin reducerea consumului de combustibil. Solu ţia tehnic ă adoptat ă: pat piatr ă spart ă, traverse beton, beton între traverse, şin ă tramvai tip Ri 60 şi sistem elastic de suspensie sub talpa şinei, a condus la reducerea vibra ţiilor şi diminuarea polu ării fonice. (Sursa: Primăria Municipiului Ia şi)

9.4.3. Situa ţia parcului auto la nivel jude ţean

Tabel 9.4.3. Parcul auto înmatriculat defalcat pe categorii de vehicule Nr. Categoria vehiculului Num ăr total Din care persoane Crt. fizice 1 Autoturisme 99084 80052 2 Microbuze 512 140 3 Autobuze 401 12 4 Autoutilitare 7699 2166 5 Automobile mixte 3481 1374 6 Autospecializate 4009 370 7 Autospeciale 2356 5 8 Autotractoare 553 33 9 Autoremorchere 20 0 10 Autorulote 3 2 11 Tractoare 4690 508 12 Motociclete 2805 2225 13 Motocare 76 27 14 Motorete 3482 3409 Sursa: Direc ţia Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Ia şi

174

9.5. Turismul

Fondul turistic şi cultural al jude ţului Ia şi include peste 125 monumente de arhitectur ă, arheologie şi istorie, religie precum şi valoroase unit ăţ i de înv ăţă mânt, muzee, case memoriale, etc. Ia şii sunt ora şul marilor idei, al primei mari uniri, al primului spectacol de teatru în limba român ă şi al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca din Ţic ău). F ără îndoial ă Ia şul reprezint ă în continuare capitala cultural ă a ţă rii. În ora ş, pe dealul Copoului, se afl ă cea mai veche universitate din România, Universitatea din Ia şi, numit ă azi şi Universitatea "Alexandru Ioan Cuza". Întemeiat ă în 1860 prin decret de c ătre principele Alexandru Ioan Cuza, continuatoare a vechii Academii Mih ăilene, universitatea are ast ăzi 15 facult ăţ i, cu peste 40000 de studen ţi. Cl ădirea principal ă, monument de arhitectur ă, a fost ridicat ă în 1896. În ora ş, se mai afl ă şi alte institu ţii de înv ăţă mânt superior: Universitatea Agronomic ă, Universitatea Tehnic ă cu peste 25.000 de studen ţi, Universitatea de Medicin ă şi Farmacie, Universitatea de Arte şi Universitatea Petre Andrei cu un sediu nou, ultramodern, pe lâng ă numeroasele universit ăţ i particulare cu sedii deosebit de impun ătoare. În Pia ţa Eminescu, în perioada interbelic ă, s-a ridicat cl ădirea Funda ţiei Culturale Regale, ce ast ăzi g ăzduie şte Biblioteca Central ă Universitar ă Mihai Eminescu, cu un fond de carte ce se apropie de 3 milioane de exemplare, unele foarte rare. Ia şul este al doilea centru universitar al ţă rii, care atrage studen ţii ca un magnet. Principalele campusuri studen ţeşti se afl ă în Tudor Vladimirescu (22 c ămine), Titu Maiorescu (4 c ămine), Târgu şor-Copou (4 c ămine), Codrescu (5 c ămine şi complexul interna ţional Gaudeamus) şi Agronomie (4 c ămine). În Ia şi, se mai afl ă Biserica "Sf. Nicolae Domnesc", cea mai veche din ora ş, ctitorie a lui tefan cel Mare, restaurat ă integral la sf. sec. XIX. De asemenea, mai pot fi vizitate biserica Trei Ierarhi şi Mănăstirea Golia, m ărturii ale gusturilor estetice ale unui mare domnitor Vasile Lupu, Catedrala Mitropolitan ă, Casa Dosoftei, Palatul Culturii, Casa Pogor cu "Masa Umbrelor", aleile Copoului cu mireasma de tei şi cu ecouri de vers eminescian (Teiul lui Eminescu şi Muzeul "Mihai Eminescu"), Casele memoriale "Mihail Sadoveanu", "George Toparceanu", "Mihail Codreanu", "Otilia Cazimir", Biblioteca Universitar ă "Mihai Eminescu", fondat ă ca bibliotec ă a Academiei Mih ăilene. Alte monumente importante din perioada medieval ă sunt: Mănăstirea Galata, din timpul lui Petru chiopul, Biserica Sfântul Sava, (înc. sec. XVII), bisericile B ărboi, Barnovschi, Ioan Zlataust, Sf. Dimitrie, Talpalari, Sf. Teodor, Sf. Andrei, Sf. Constantin, Sf. Pantelimon, Mănăstirea Cet ăţ uia - ctitorie a lui Gheorghe Duca - sau Mănăstirea Frumoasa, din sec. XVIII. Primul spital din ora ş a fost întemeiat la jum ătatea sec. XVIII în jurul m ănăstirii Sfîntul Spiridon, al c ărui nume îl poart ă şi ast ăzi. Spitalul Sfîntul Spiridon este cel mai mare din zona Moldovei. Sursa: www.ro.wikipedia.org

Patrimoniul natural

Gr ădina Botanic ă a fost înfiin ţat ă la Ia şi în anul 1856, sub organizarea medicului şi naturalistului Anastasie F ătu. Suprafa ţa actual ă este de aproape 100 ha şi cuprinde cca 2000 specii de arbori şi arbu şti. Este cea mai mare gr ădin ă botanic ă din ţar ă şi una dintre cele mai mari din Europa. Sectorul Sere cuprinde 12 compartimente fiecare având specificul ei: plante mediteraneene, tropicale, subtropicale (cactu şi, palmieri, bananieri, citrice etc.), numeroase flori ornamentale (azalee, camelii, crizanteme, orhidee etc.) şi o colec ţie de cicadaceae (fosile 175 vii). Sectorul ornamental are o suprafa ţă de 4,5 ha şi con ţine 2200 de taxoni în exemplare unice sau grupa ţi în colec ţii, în num ăr de 25. Acesta dispune de o gam ă larg ă de plante decorative, ierboase şi lemnoase, care constituie expozi ţie cu caracter permanent. Sectorul Rozariu însumeaz ă 800 soiuri de trandafiri nobili. Parcul Copou – amenajat în anul 1834 prin decizia luat ă de c ătre domnitorul Mihail Sturdza, fiind prima gr ădin ă public ă din Ia şi în care s ă aib ă acces to ţi locuitorii. Rezerva ţia paleontologic ă Repedea – este amplasat ă în apropierea Releului de televiziune pe delaul Repedea, unde se afl ă un afloriment şi unele cariere de piatr ă care scot la lumin ă rocile calcaroase şi gresii calcaroase puternic fosilifere datate aparţinând Sarma ţianului (aproximativ 10 milioane ani). Dealul Repedea prezint ă importan ţă şi sub aspectu vegeta ţiei, faunei, morfologiei reliefului şi a peisajului, datorit ă pozi ţiei sale la limita Podi şului Central Moldovenesc cu Câmpia Moldovei şi a contactului dintre silvostep ă şi pădure. Din aceste motive zona a fost declarat ă rezerva ţie natural ă şi pus ă în protec ţie prin Hot ărâre a Consiliului de Mini ştri în 1955 şi prin Hot ărârea Consiliului Jude ţean Ia şi în anul 1994. Prin frumuse ţea peisajului, a reliefului şi a naturii, Dealul Repedea a devenit punct de atrac ţie al turi ştilor şi zon ă de refugiu pentru popula ţia Ia şului. Alte obiective: P ădurea şi lacul Ciric, Parcul Expozi ţiei, P ădurea Breazu. Sursa: Prim ăria Municipiului Ia şi Turismul practicat neorganizat exercit ă presiuni asupra biodiversit ăţ ii în zonele de agrement şi rezerva ţii (Repedea) prin poluare cu de şeuri. În Municipiul Pa şcani şi în zona limitrof ă se practic ă urm ătoarele forme de turism: - turismul itinerant – municipiul Pa şcani este un important nod de cale ferat ă aflat pe axele de penetra ţie spre Ia şi, Carpa ţii orientali, Bucure şti, Delta Dun ării; - turismul cultural – existen ţa unor monumente cu valoare istoric ă (biserici) amplasate în municipiu; turismul muzeistic legat de palatul ce a apar ţinut odinioar ă familiei domnitorului A. I. Cuza de la Ruginoasa; - Turism de sfâr şit de s ăpt ămân ă/de agreement - sus ţinut de amenaj ările turistice de la Codrii Pa şcanilor, de p ădurea din perimetrul Mo ţca, de ie şirile în zona apropiat ă a râului Siret. Sursa: Prim ăria Municipiului Pa şcani

176

9.6. Polu ări accidentale. Accidente majore de mediu.

Tabel 9.6. Polu ări accidentale în jude ţul Ia şi în anul 2006 Agentul Modul de Factorii de Nr. Localizarea poluator; manif. al Data/ ora mediu Măsuri luate Sanc ţiuni crt. fenomenului Cauza fenomen afecta ţi polu ării ului JUDETUL IA I Fabrica de bere BERMAL S-a interrupt imediat Ia şi, B-dul Popula ţia a Fisurarea func ţionarea instala ţiei de Chimiei nr. 2, reclamat conductei de Nu s-au răcire şi s-au luat m ăsuri 1. 02.02.2006 zona din uşor 3000 RON transport a înregistrat tehnice immediate de imediata disconfort amoniacului în remediere a defec ţiunii, vecin ătate olfactiv instala ţia de oprind astfel emisia răcire

177

9.6.1. Polu ări accidentale cu impact major asupra mediului

9.6.2. Polu ări cu efect transfrontier

În jude ţ nu exist ă unit ăţ i poluatoare cu poten ţial efect transfrontier ă.

9.7. Concluzii

1. Presiunea agriculturii asupra mediului se poate caracteriza fie prin emisiile de poluan ţi rezultate, (cantitatea cea mai mare de amoniac a rezultat din agricultur ă – 5742,3 t) fie prin nerespectarea m ăsurilor pedoameliorative şi p ăş unat excesiv. 2. Din evolu ţia utiliz ării solului în agricultur ă se constat ă reducerea suprafe ţei arabile comparativ cu anul 2000 în principal datorit ă extinderii intravilanelor. 3. Societatea CET Ia şi SA are studiu de fezabilitate pentru reabilitarea şi modernizarea re ţelelor de termoficare primare şi secundare şi a punctelor termice, început în 2005, cu finalizare a lucr ării în 2012. 4. Turismul practicat neorganizat exercit ă presiuni asupra biodiversit ăţ ii în zonele de agrement şi rezerva ţii (Repedea) prin poluare cu de şeuri. 5. Din evolu ţia energiei termice produs ă de CET Ia şi rezult ă o reducere a consumului energetic în anul 2006. 6. S-a produs o poluare accidental ă în zona din imediata vecin ătate a fabricii de bere BERMAL prin fisurarea conductei de transport a amoniacului în instala ţia de r ăcire, popula ţia reclamând un u şor disconfort olfactiv, f ără efecte majore asupra mediului.

178

CAPITOL 10. INSTRUMENTE ALE POLITICII DE MEDIU ÎN ROMÂNIA

10.1. Cheltuieli şi resurse pentru protec ţia mediului

Tabel 10.1.1. Cheltuieli şi investi ţii in anul 2006 mii RON Jude ţul Agen ţi economici Consiliul Jude ţean Consilii locale Ia şi 31459,474 10055,5 2743

Tabel 10.1.2. Investi ţii cuprinse în programul pentru conformare la autoriza ţia de mediu Mii RON Nr. Agent economic Valoare Valoare Valoare crt. prevazut ă in PC programat ă realizat ă în 2006 2006 1 SC BENLUBREFFI SRL IASI 68 68 25,9 2 SC COMPANY ALIMAR SRL 51 51 15,3 3 SC AMD CREDIT SRL BACAU 272 272 95,2 4 SC CODA-COM SRL IASI 23,8 23,8 17 5 MEDIA ROM GRUP SRL IASI 18,7 18,7 8,26 6 SC URSIS IMPEX SRL 23,8 23,8 42,5 7 SC START ABC SRL 34 34 8,5 8 SC RAM PETROL SRL IASI 94,44 94,44 19,89 9 SC LUKOIL ROMANIA SRL – 1196,1 1142,1 1079,8 SUC IASI 10 SC REMAR PASCANI 45 45 68,7 11 SC COTNARI SA 1494,3 1494,3 1360 12 SC TEHNOTON SA 46,9 46,9 294,7 13 RAJAC IASI 238 238 32,3 14 SC SCUDAS SA PASCANI 34 34 6,8 15 SC DUSTAS SRL 15,3 15,3 15,3 16 SC ANTREPRIZA DE LUCRARI 2 2 2,012 DRUMURI SI PODURI IASI SA 17 SC AGMUS SRL IASI 25 25 46,115 18 SC ALFINCOOL SRL IASI 160 160 27,188 19 SC LATINI COM SRL BELCESTI 68 68 109 20 SC CERAMICA SA IASI 36511,66 35235,26 22680,8 21 SC EUROCASTING SRL IASI 795,6 724,2 624,773 22 SC CET IASI SA 911643,6 3899,45 3877,356 23 SC AVICOLA SA IASI 4177,58 4,08 4,08 24 SC AVI-TOP IASI 122,4 122,4 153 TOTAL 957161,2 43841,73 30614,474

179

Tabel 10.1.3. Situa ţia investi ţiilor pe linie de protectia mediului realizate de către Consiliul Jude ţean Ia şi (mii RON) Nr. Denumire Plan investi ţii 2006 Realizat total an 2006 crt investi ţie Total Buget Buget de Alte surse Total Buget Buget de Alte surse local stat local stat 1 Alimentare cu ap ă 1430 0 1430 0 1245,5 0 1245,5 0 a localit ăţ ii Munteni, com Belce şti 2 Alimentare cu ap ă 1460 0 1460 0 0 0 0 0 a localit ăţ ii Ulmi, com Belce şti 3 Alimentare cu ap ă 4550 350 4200 0 4100 0 4100 0 a localit ăţ ilor Ungheni şi Bosia, com Ungheni 4 Alimentare cu ap ă 4500 300 4200 0 4200 0 4200 0 a localit ăţ ilor Prisaca şi Moreni, com Prisacani 5 Alimentare cu ap ă 1200 150 1050 0 1050 0 1050 0 a localit ăţ ilor Hălăuce şti şi Lunca şi, com Hălăuce şti 6 Alimentare cu ap ă 105 0 105 0 105 0 105 0 a com Ţuţora 7 Alimentare cu ap ă 124,5 0 124,5 0 124,5 0 124,5 0 a com Lungani 8 Alimentare cu ap ă 125 0 125 0 125 0 125 0 a com Horle şti 9 Alimentare cu ap ă 32 0 32 0 32 0 32 0 a com Scânteia 10 Alimentare cu ap ă 28 0 28 0 28 0 28 0 a com Scheia 11 Alimentare cu ap ă 31 0 31 0 31 0 31 0 a com Grajduri 180

Nr. Denumire Plan investi ţii 2006 Realizat total an 2006 crt. investi ţie Total Buget Buget de Alte surse Total Buget Buget de Alte surse local stat local stat 12 Alimentare cu ap ă 29 0 29 0 29 0 29 0 a com Mogo şeşti 13 Alimentar ă cu ap ă a 32 0 32 0 32 0 32 0 com Mironeasa 14 Alimentare cu ap ă 30 0 30 0 30 0 30 0 a com Dobrov ăţ 15 Alimentare cu ap ă 28 0 28 0 28 0 28 0 a com Costuleni 16 Alimentare cu ap ă 28 0 28 0 28 0 28 0 a com Comarna 17 Alimentare cu ap ă 34 0 34 0 34 0 34 0 a com Dolhe şti 18 Alimentare cu ap ă 28 0 28 0 28 0 28 0 a com Ciorte şti 19 Alimentare cu ap ă 25 0 25 0 25 0 25 0 a com Stolnice şti Pr ăje şti 20 Alimentare cu ap ă 25 0 25 0 25 0 25 0 a com Voine şti Total 13844,5 800 13044,5 0 10055,5 0 10055,5 0

181

10.2. Cheltuieli şi investi ţii efectuate de agen ţii economici în anul 2006 şi raportate la Garda Na ţional ă de Mediu – Comisariatul Jude ţean Ia şi

Tabel 10.2. Cheltuieli şi investi ţii efectuate de agen ţii economici în anul 2006 şi raportate la Garda Na ţional ă de Mediu – Comisariatul Jude ţean Ia şi Nr. crt. Agent economic Program de investitii de mediu 2006 Realizat la 31.12.2006 Surse Total Buget Alte surse Total Surse proprii Buget Alte surse proprii 1 SC UNIREA SA IASI 945 945 0 0 398,635 398,635 0 0

2 SC LACTIS SA IASI 5 5 0 0 2 2 0 0

DIRECTIA APA CANAL 3 19801,46 0 4950,364 14851,09 269,56 12,223 64,334 193,033 PASCANI 4 SC SCUDAS SA PASCANI 17 17 0 0 0 0 0 0

5 SC ROMPAK SRL PASCANI 60,827 60,827 0 0 46,427 46,427 0 0

6 SC MOLDOMOBILA SA IASI 268,405 268,405 0 0 69,791 69,791 0 0 7 S.C. TEROM S.A. 35,24 35,24 0 0 5,274 5,274 0 0 8 SC SIRETUL SA PASCANI 71 71 0 0 60 60 0 0 9 BESTA ING IASI 16,15 16,15 9,7 9,7 0 0 10 SC TESS CONEX SA 320 320 0 0 29 29 0 0 11 SC AGMUS SA 29,231 29,231 0 0 29,231 29,231 0 0 12 S.C. MITTAL STEEL S.A. 909,516 909,516 0 0 457,345 457,345 0 0 13 SC REMAR SA PASCANI 254,5 254,5 0 0 142,818 142,818 0 0 14 SC ASAM SA IASI 60 60 0 0 65 65 0 0 15 RAJAC Iasi 84812,488 31585,077 0 53227,411 19464,851 6966,108 0 12498,743 16 S.C. ANTIBIOTICE S.A. IASI 1550 1050 500 0 1324 824 500 0

183

17 SC CET SA IASI 8426,007 3426,007 0 5000 903,631 903,631 0 0 18 SC COTNARI SA IASI 705,722 355,722 0 350 590,722 590,722 0 19 SC EURO CASTING SA 633,5 633,5 0 0 613,773 613,773 0 0 20 SC TEHNOTON SA 369,196 369,196 0 0 388,488 388,488 0 0 21 Spital clinic Recuperare 4,8 4,8 0 0 0 0 0 0 22 SC CITADIN SA 157 157 0 0 57,45 57,45 0 0 23 SC IASITEX SA 150,78 150,78 0 0 7,5 7,5 0 0 24 SC COCA COLA HBC 115,217 115,217 0 0 14,144 14,144 0 0 25 SC SAYEH CONEX PAINTS 98 98 0 0 98,273 98,273 0 0 26 SC VITALEF SA IASI 6,392 6,392 0 0 9,243 9,243 TOTAL GENERAL 119822,43 40943,56 5450,364 73428,501 25056,856 11800,78 564,334 12691,776

184

10.3. Fondul pentru mediu

La Administratia Fondului pentru Mediu la şi sunt înregistrati un num ăr de 901 contribuabili din judetul Iasi. Sumele incasate de la ce ştia, in perioada 01.01.2006 - 31.12.2006 pe tipuri de obliga ţii bugetare sunt:

Tabel 10.3. Sume încasate de la contribuabili Mii RON Categoria Suma pl ătit ă De şeuri 3633,793 Ambalaje 28,324 Lemn 8,835 Poluan ţi surse fixe 80,804 Poluan ţi surse mobile 25,213 Chimice 10,806 Pesticide 0 Anvelope 0,016 Tutun 0 Terenuri 0 Vanatoare 0 Nedefalcate 928 TOTAL 4715,791

10.4. Fondurile Uniunii Europene de preaderare

În jude ţul Ia şi s-au derulat urm ătoarele proiecte din fondurile Uniunii Europene de preaderare:

185

Tabel 10.4. Proiecte din fondurile Uniunii Europene de preaderare şi din alte surse de finan ţare Perioada Surse de finan ţare Nr. Initiatorul Beneficiar Titlul proiectului de Crt. proiectului / partener interne externe realizare 1 Retehnologizare şi modernizare sta ţie de 2004-2008 39952656 E epurare a municipiului Ia şi linia II şi linia ISPA nămolului R.A.J.A.C.Ia şi 2 Modernizarea sursei de alimentare cu ap ă DAC Pa şcani 2003-2010 17711000 E Mo ţca, jud. Ia şi/ Memorandum de finan ţare ISPA semnat 17.04.2002 şi Reabilitarea sta ţiei de tratare a apelor uzate şi a re ţelei de canalizare în mun. Pa şcani 3 Realizarea sta ţiei de epurare ape uzate la SC COTNARI SC 2004-2006 70000 230000 E combinatul de vinifica ţie Cotnari SA Cotnari COTNARI SA Cotnari SAPARD 4 Asistenta tehnica pentru implementarea MMGA, ANPM Ian.- dec. 96600 E unui sistem adecvat de raportare si APM Ia şi 2006 monitorizare a radioactivitatii mediului PHARE 5 Implicarea ONG urilor de mediu în Funda ţia APM Ia şi noiembrie 82.197,40 E Programe de Ac ţiune pentru Protec ţia Corona Ia şi 2005-dec. PHARE - Mediului 2006 Consolidarea societ ăţ ii civile în România 6 Colaborare transfrontalier ă pentru protec ţia Fundatia 26 martie 8 620 EURO 58 120 EURO calit ăţ ii apelor de suprafa ţă din bazinul Corona Ia şi 2005 – 25 PHARE RO2003 – hidrografic al râului Prut ian. 2006 Fondul Comun al Proiectelor mici România – Republica Moldova 7 Management bilateral România- Republica APM Ia şi APM Dec. 2006- 820000 E Moldova pentru conservarea biodiversit ăţ ii în Ia şi?APM sept. 2008

187

zona transfrontalier ă Boto şani, APM PHARE CBC Vaslui, APM Gala ţi, Autori ăţ i de mediu in Republica Moldova 8 Centrul Regional de Resurse pentru ONG- 01.12.2006- 4780 E 40000 E urile de Mediu 01.12.2007 PHARE 2004/016- Fundatia 772.01.02/01/ONG Corona Iasi APM Ia şi 17 9 Asistenta tehnica pentru implementarea MMGA, ANPM Ian.- dec. 96600 unui sistem adecvat de raportare si APM Ia şi 2006 monitorizare a radioactivitatii mediului PHARE

188

10. 5. Planul Na ţional de Ac ţiune pentru Protec ţia Mediului - PNAPM

MONITORIZAREA PLANULUI LOCAL DE AC ŢIUNE PENTRU MEDIU AL JUDE ŢULUI IA I

Necesitatea adopt ării principiului dezvolt ării durabile a impus şi la nivelul ţă rii noastre adoptarea unor strategii şi politici în domeniul protec ţiei mediului şi a principalelor instrumente destinate implement ării acestora Planurile Na ţionale de Ac ţiune pentru Mediu (PNAPM), continuate la nivel regional prin Planurile Regionale de Ac ţiune pentru Mediu (PRAM) şi la nivel local prin Planurile Locale de Ac ţiune pentru Mediu (PLAM). Planul Local de Ac ţiune pentru Mediu al jude ţului Ia şi realizat şi adoptat în cursul anului 2004 constituie un plan de detaliu cuprinzând activit ăţ ile şi investi ţiile necesare pentru îmbun ătăţ irea calit ăţ ii mediului din jude ţ şi reprezint ă: un mijloc deosebit de eficient pentru solu ţionarea problemelor şi aspectelor de mediu la nivel local; cale eficient ă de implicare şi participare a publicului în procesul de decizie al autorit ăţ ilor locale; un angajament al autorit ăţ ilor publice locale şi al comunit ăţ ii în adoptarea unui model de dezvoltare care s ă corespund ă cerin ţelor dezvolt ării durabile asigurând cre şterea calit ăţ ii vie ţii pentru genera ţiile actuale şi viitoare. Etapele PLAM-ului jude ţului Ia şi sunt prezentate în diagrama urm ătoare:

Ini ţierea, organizarea şi institu ţionalizarea procesului PLAM Analiza SWOT

Identificarea/evaluarea Evaluarea rezultatelor şi problemelor şi aspectelor de revizuirea/actualizarea PLAM mediu; stabilirea priorit ăţ ilor

Elaborarea Implementare şi PLAM Monitorizare PLAM

Proces consultativ pentru finalizare PLAM

Adoptare oficial ă a documentului PLAM/implementarea planului de ac ţiune

189

Pân ă în prezent au fost parcurse urm ătoarele etape: 1. Ini ţierea, organizarea şi institu ţionalizarea procesului PLAM etap ă pentru care au fost emise urm ătoarele acte: Ordinul MAPAM 215/31.03.2004 prin care sunt numi ţi coordonatori pentru elaborarea PRAM pentru Regiunea 1 Nord-Est directorul executiv al ARPM Bac ău şi coordonator pentru eleborarea şi implementarea PLAM pentru jude ţul Ia şi directorul executiv al APM Ia şi; Ordinul 106/14.04.2004 al Prefecturii jude ţului Ia şi de constituire a Comitetului de Coordonare al PLAM în jude ţul Ia şi şi constituire a Grupului de lucru al PLAM. Comitetul de Coordonare constituit din 40 de persoane de decizie din cadrul administra ţiei publice locale, serviciilor publice deconcentrate ale diverselor ministere, regii şi societ ăţ i comerciale prestatoare de servicii, unii agen ţi economici şi reprezentan ţi ai societ ăţ ii civile. Grupul de lucru constituit din 6 persoane: 2 reprezentan ţi ai APM Ia şi, şi cîte un reprezentant al CJ Ia şi, DSP Ia şi, DS Ia şi şi DA Prut Ia şi 2. Analiza SWOT 3. Identificarea/evaluarea problemelor şi aspectelor de mediu; stabilirea priorit ăţ ilor; 4. Elaborarea PLAM-ului 5. Procesul consultativ pentru finalizarea PLAM-ului Aceast ă etap ă a fost ini ţiat ă prin dezbaterea public ă care a avut loc la data de 13.09.2004 şi a fost finalizat ă odat ă cu adoptarea oficial ă a acestui document strategic; 6. Adoptarea oficial ă a documentului PLAM s-a f ăcut prin HCJ Ia şi nr.154/27.10.2004; 7. Implementarea PLAM etap ă ini ţiat ă odat ă cu adoptarea oficial ă a documentului. 8. Prima ac ţiune de monitorizare a PLAM-ului etap ă ini ţiat ă la data de 8 februarie 2006. Evaluarea rezultatelor primei monitoriz ări vor fi prezentate în continuare iar îmbun ătăţ irea şi revizuirea PLAM-ului se va face urmare unei a doua ac ţiuni care va fi efectuat ă în cursul anului 2007. Men ţion ăm c ă atât elaborarea PLAM-ului cât şi prima ac ţiune de monitorizare a acestuia au fost realizate conform “Metodologiei pentru elaborarea şi implementarea programului regional şi local de ac ţiune pentru protec ţia mediului” elaborat ă în cadrul proiectului PHARE RO 9804.04.01.001 consultant EPTISA INTERNACIONAL. Ac ţiunea de monitorizare a PLAM-ului a fost declan şat ă la data de 8 februarie 2006 printr-o şedin ţă public ă la care au participat reprezentan ţii Grupului de lucru, ai institu ţiilor de monitorizare a PLAM-ului (Direc ţia de S ănătate Public ă, Dire ţiile de ape Prut şi Siret, Consiliul Jude ţean Ia şi, Direc ţia Silvic ă, Direc ţia pentru Agricultur ă şi Dezzvoltare Rural ă, Agen ţia Na ţional ă pentru Îmbun ătăţ iri Funciare, Asocia ţia Jude ţean ă de Vân ătoare şi Pescuit Sportiv, Academia Român ă – Subcomisia de Monumente ale Naturii, Direc ţia Jude ţean ă pentru Cultur ă Culte şi Patrimoniu precum şi ai Comisariatului Jude ţean Ia şi al G ărzii Na ţionale de Mediu şi Agen ţiei pentru Protec ţia Mediului Ia şi. În perioada 8 februarie-31 aprilie 2006 au fost colectate datele pentru monitorizarea PLAM-lui. Aceast ă etap ă s-a desf ăş urat în dou ă faze. Într-o prim ă faz ă desf ăş urat ă în perioada 8 februarie –15 aprilie 2006, responsabilii de monitorizare

190 pentru fiecare din cele 14 categorii de probleme identificate în PLAM au colectat datele de la responsabilii de implementare stabili ţi pentru aceste probleme. Într-o a doua faz ă desf ăş urat ă în perioada 15-30 aprilie 2006, responsabilii de monitorizare au transmis datele centralizate pentru fiecare categorie de probleme la APM Ia şi. În general a existat o bun ă colaborare între APM Ia şi şi institu ţiile implicate în monitorizarea PLAM-ului. Pe baza datelor colectate în cele dou ă faze APM Ia şi a trecut la etapa de evaluare a progreselor înregistrate prin completarea unor rapoarte specifice de evaluare structurate dup ă cum urmeaz ă: a) raport de evaluare asupra implement ării ac ţiunilor alocate unei categorii de probleme, respective 14 rapoarte de sintez ă alocate celor 14 categorii de probleme; b) raport de evaluare asupra stadiului de implementare a Planului local de Ac ţiune al Jude ţului Ia şi, respectiv un raport de sintez ă a stadiului de implementare al PLAM-ului. Colectarea datelor şi interpretarea acestora au reprezentat etape laborioase având în vedere faptul c ă a fost necesar ă verificarea stadiului de realizarea a unui num ăr total de 363 de ac ţiuni identificate pentru 56 de probleme aferente celor 14 categorii de probleme. Pe baza stadiului realiz ării acestor ac ţiuni au fost stabilite procentele de atingere a celor 122 ţinte identificate. Din punct de vedere al termenelor prev ăzute ac ţiunile au fost împ ărţite în: ac ţiuni cu termen de realizare în perioada de monitorizare (2004-2005); ac ţiuni cu termene de finalizare dup ă perioada de monitorizare; ac ţiuni cu caracter permanent. Evaluarea progreselor înregistrate în implementarea PLAM-ului s-a f ăcut pe baza procentului de atingere al celor 122 ţinte stabilite. Rezultatele ac ţiunii de monitorizare sunt sintetizate în tabelul urm ător:

Num ăr acţiuni Realizate Realizate În curs de Nerealizate Total în avans realizare 1 2 3 4 5=1+2+3+4 Num ăr de ac ţiuni 39 0 15 31 85 cu termen de realizare pân ă în 2006 Num ăr de ac ţiuni 0 16 53 209 278 cu termen de realizare mai mare de 2006 TOTAL num ăr 39 16 68 240 363 ac ţiuni PLAM jude ţ Ia şi

În cadrul celor 363 de ac ţiuni stabilite au fost identificate 85 care au termene de realizare în perioada de monitorizare şi 53 cu un caracter permanent. Dintre acestea s-au realizat integral 39 de ac ţiuni, iar 31 ac ţiuni nu au fost ini ţiate, restul de

191

68 aflându-se în diverse stadii de realizare. Totodat ă au fost realizate integral 16 ac ţiuni în devans dintre cele 225 cu termen în afara perioadei de monitorizare.

CONCLUZII

1. Procentul general de realizare a ac ţiunilor cu termene prev ăzute în perioada de monitorizare este de 28,3%; ac ţiunile neini ţiate reprezint ă 22.5%, iar cele aflate în diverse stadii de realizare 49,2%; 2. Nerealiz ări şi întârzieri mai mari au fost identificate la categoriile de probleme: PM 02 Calitatea apei de suprafa ţă , PM 08 Gestionarea de şeurilor, PM 03 Pericole generate de catastrofe/fenomene naturale/antropice, PM 01 Calitatea apei potabile, PM 12 Transporturile, PM10 Degradarea mediului natural şi construit, PM 05 Poluarea atmosferei PM 14 Turism şi agrement; 3. Unele progrese pot fi men ţionate la înt ărirea capacit ăţ ii APM Ia şi de monitorizare a calităţ ii factorilor de mediu (PM 13 ) şi Asigurarea st ării de s ănătate a popula ţiei în raport cu calitatea factorilor de mediu (PM 09); 4. Nerealiz ările sunt motivate în majoritatea cazurilor prin absen ţa fondurilor necesare pentru realizarea investi ţiilor prev ăzute; o parte dintre ţinte au fost îns ă stabilite cu termene mai ambi ţioase decât cele rezultate în urma negocierilor Cap. 22-Mediu, deorece procesul de elborare al PLAM-ului a fost finalizat înainte de încheierea negocierilor. Etapa urm ătoare de revizuire a PLAM-ului va permite şi modificarea termenelor pentru astfel de ţinte.

192