Proletari din toate țările, riniți-vă!

Anul XVI XXI Nr. 4432

Vineri 17 ianuarie 1964 4 pag. 20 bani' Organ al Comitetului orășenesc P.M.R. Petroșani și al Sfatului popular orășenesc

Comuniști ta locurile tor de muncă Organizatorii și însuflețitorii muncii• • brigăzii"I • • • Brigada de mineri condusă de se intîmplă ca în acest schimb să comunistul Drob Gheorghe este fie nevoie de vreo intervenție din socotită drept una din cele mai afară. Aici lucrează oameni price- Printre muncitorii evidenția)! în întrecere și inovatorii activi de bune brigăzi de la mina Vulcan. puți, mineri destoinici, obișnuiți la U.R.U.M.P. se numără și tîmplarii modelori Gurca Francisc și Viș- La finele anului trecut, pe pa­ să învingă greutățile. De altfel novschi Iuliu. noul de întrecere, în dreptul bri­ toate schimburile sînt la fel. For­ Iată-i în timpul lucrului. găzii lui Drob Gheorghe erau scri­ ța de lucru a fost omogen repar­ se următoarele realizări: peste tizată. Schimbul condus de comu­ 4 000 de tone de cărbune date nistul Szakacs Stefan nu se lasă peste plan,- ' randament mediu rea­ nici el mai prejos. Toate au un Sarcini sporite lizat — 6—6,5 tone de cărbune pe singur țel : să-și îndeplinească rit­ post precum și importante econo­ mic sarcinile de plan, să asigure mii de material lemnos. schimbului următor frontul pregătit în tafa unităților comerciale Dar anul 1963, care a fost rod­ spre a obține realizări rodnice. A- In cursul anului 1963, unitățile mărfuri ce se desfac populației nic în realizări pentru brigada Iui cest lucru este o dovadă a con­ comerciale din Valea Jiului au ob­ scoate în evidență grija permanen­ Drob, se îndepărtează pe zi ce tre­ științei ridicate a celor care con­ ținut’ rezultate bune. Planul la tă pe care o poartă partidul pentru ce. In fața colectivului sectorului duc aceste schimburi, a comuniș­ desfacere la O.C.L. Alimentara a ridicarea nivelului de trai al oa­ III de la mina Vulcan stau noi tilor care mobilizează minerii la fost realizat în proporție de 103,29 menilor muncii. sarcini. Din aceste sarcini o bună îndeplinirea cu succes a sarcini­ la sută, la O.C.L. Industrial de 103 Desfacerea în condiții optime a CRISTEA AUREL parte revin brigăzii lui Drob. lor ce le revin. la sută, iar. la total comerț planul acestor produse impune însă lua­ mina Aninoasa Pînă la 15 martie brigada lui Comunistul Drob Gheorghe și s-a realizat in proporție de 101,98 rea din timp a unor măsuri or­ Drob trebuie să exploateze în în­ comuniștii șefi de schimb se în- la sută. Aceste succese scot în ganizatorice corespunzătoare, mai tregime o bancă în stratul III, blo­ lîlnesc in fiecare zi. întotdeauna evidență preocuparea conducerilor ales în privința întăririi grijii față organizațiilor comerciale, a lucrăto de avutul obștesc prin buna con­ cul III, printr-un abataj cameră. au ceva de discutat. Iar aceste rilor din comerț pentru îmbunătă­ servare și depozitare a produse­ Din acest abataj brigada s-a an­ discuții sînt mereu pe aceeași te­ țirea continuă a aprovizionării lor, controlul periodic al gestio­ gajat să extragă 500 tone de căr­ mă : ce a făcut schimbul doi ? populației. narilor la unități, în privința înca­ bune peste plan. Acesta nu este Dar schimbul trei ? Ce trebuie fă­ In noul an — 1964 — crește drării în cheltuielile de circulație, singurul angajament al brigăzii. cut pentru ca treaba să meargă substanțial volumul 'mărfurilor ce creării de condiții de expunere și depozitare a produselor, amenajării Fiecare schimb s-a angajat să tot mai bine ? Aceste discuții, din­ se vor desface prin unitățile co­ merciale. Astfel, în acest an față unităților comerciale. muncească în așa fel încît pe bri­ tre comuniștii din fruntea schim­ de 1963 se vor desface cu Pentru dezvoltarea rețelei co­ gadă să se obțină , un randament burilor, exemplul lor în muncă, 33 000 000, lei mai multe produse merciale, în raza orașului regio­ mediu de peste 6 tone de cărbune felul cum ei conduc lucrările.. și alimentare, cu 34 000 000 lei mai nal Petroșani sînt în construcție pe post și să se economisească la atrag pe fiecare muncitor la folo­ multe produse industriale,. Crește două complexe comerciale (unul la Lupeni și unul la Petroșani) prevă­ această bancă 5 mc. de material sirea cît mai judicioasă a timpului volumul de desfacere și în unitățile de alimentați^ publică, de legume zute cu unități de desfacere a pro­ lemnos și 2 mc. de margini. de lucru, duc la obținerea a tot mai și fructe. In total în 1964 se vor duselor alimentare, industriale, le­ Aceste angajamente sînt' cunos­ multe succese. Acest lucru a fost desface populației un volum de gume, precum și de alimentație cute de fiecare om din brigadă®' confirmat nu odată. mărfuri a câtor valoare este cu publică. Pentru aceste unități es­ încă din prima zi de muncă din 85 000 000 lei mai mare decît în te necesar ca încă de pe acum acest an s-a discutat despre mo­ ȘT. EKART i anul trecut. Creșterea volumului de conducerile organizațiilor corne: - ciale să se preocupe de coman­ BARTHA DIONISIE dul în care ele vor putea fi rea­ darea mobilierului și utilajului co­ mina Dîlja lizate. Fiecare schimb și-a spus mercial necesar. In același timp, părerea. Iar în concluzie a reieșit ECONOMII LA CONSUMUL trebuie întărită grija față de edu­ faptul că, folosind la maximum tim­ DE ENERGIE carea lucrătorilor din comerț în pul productiv, prin eșalonarea și scopul îmbunătățirii deservirii La consumul specific de energie populației, eliminînd lipsurile din suprapunerea unor operații de lu­ lectrice prin evitarea funcționării a- electrică, exploatările miniere și cestora în gol; la o seamă de u- anii precedenți. In atenția condu­ cru, brigada își va putea depăși cerii T.A.P.L. va trebui să stea celelalte unități aparținătoare nități, ca de pildă, preparația Pe­ în fiecare lună planul cu 150-200 contractarea cantităților de gheață C.C.V.J. au realizat în anul 1963 tone de cărbune. trila, minele Lonea și Uricani s-au necesare pentru sezonul de vară. o economie de 0,8 kWh pe tona Ne aflăm în a doua jumătate a utilizat în zilele de repaus transfor­ Pentru Vulcan și Aninoasa trebuie de cărbune extrasă. Cele mai bune încă de pe acum însilozată gheața lunii ianuarie. Brigada lui Drob matoare de mică putere în stații? rezultate în reducerea consumului s-au redus pierderile de energie naturală în scopul asigurării nece­ Gheorghe are un avans însemnat sarului. de energie le-au la lucrările de atacare pentru pu­ obținut exploată- pe rețea. Luînd din timp măsurile tehnico- rile miniere organizatorice necesare vom asi­ nerea în exploatare a abatajului Lupeni, Petrila ------®------gura o aprovizionare corespunză­ nr. 9 care asigură respectarea an­ și Lonea, toare a populației din bazinul nos­ Căile de rea­ gajamentului de a depăși planul tru carbonifer. lunar. lizare a acestor C. SCOROȘAN economii au In fiecare schimb se muncește șeful secției comerciale a Sfatului de zor. In fruntea acestora lu­ fost următoa­ popular orășenesc Petroșani crează oameni harnici, comuniști. rele : utilizarea SIDOROV VASILE Unul din schimburi e condus de judicioasă a mina Petrila comunistul Buciunea Dumitru. Rar motoarelor e- Pe seama sporirii ♦ productivității muncii * CRONICĂ ÎN IMAGINI ♦ Și în acest an minerii de la Pe­ ♦ trila continuă să se situeze prin­ Dacă, urmărind jurna­ cru pe șantierul viito- cu pas biruința omului ♦ * tre colectivele fruntașe din Valea lele de actualități ale rului combinat siderurgic asupra naturii. In oglin- ♦

4 4 4 4 4 4 4 4 4 4 ♦ Jiului. In primele două săptămîni studioului Alexandru Să- de la Galati, in Încheie­ ♦ direa acestei lupte sus- din luna ianuarie ei au extras hia" din București, am re — macheta combina­ a omului cu natu- tinute ♦ peste prevederile planului 562 tone pune cap la cap imagi- tului. 1962, pe aceleași * ra, se relieiează chipuri de cărbune energetic. Sporul de nile care oglindesc diver- locuri: citeva prim-pla- de constructori, munci- ♦ producție a fost obținut în special sele aspecte ale vieții nuri cu oameni montînd tori pricepuți, neobosiți. ♦ pe seama creșterii productivității politice, economice și so- primii piloni în hala de Biografiile lor alcătuiesc muncii. In sectorul III, de pildă, 44444444444cial-culturale de iiecare laminare. 1963: macheta o adevărată monografie ♦ productivitatea muncii a sporit în zi din R.P. Romînă, am începe să prindă contur a construcțiilor socialis­ * acest timp cu peste 7 la sută față obține o impetuoasă cro­ — impunătoarea clădire mului : se află aici Ște­ de cea planificată. Pe această ba­ nică vie a transformări­ a halei principale este fan Topală, care a lucrat ♦ ză minerii sectorului au extras lor radicale petrecute in gata! Halele auxiliare — un timp la Atelierele ♦ din abataje mai mult de 400 tone ultimii ani în tară, Să în diverse faze de cons­ C.F.R. Nicolina-Iași, iar * In fața colectivului minei Lupeni stă în acest an de cărbune peste sarcinile de plan răsfoim citeva pagini ale trucție. apoi pe șantierul hidro sarcina de a spori producția cu 30 000 tone cărbune prevăzute. Un aport substanțial la acestei cronici. — întoarcem o altă pa centralei de la Bicaz ; Ion ♦ ♦ față de planul anului trecut și de a crește produc­ dobîndirea acestui rezultat l-au Un jurnal din vara a- gină... Decorul sălbatic Irimuș și Augustin Duruș, ♦ tivitatea muncii cu 0,103 tone pe post. adus brigăzile de mineri conduse nului 1961 : pe o mate al cheilor Argeșului. Ci- au fost împreună la cons­ ♦ ♦ In mobilizarea minerilor, inginerilor și tehnicieni­ de comuniștii Laszlo Ștefan și Cîș- de holde se văd plutind teva explozii și vocea trucția tunelului de la lor exploatării la înfăptuirea sarcinilor, de plan și a laru loan care au extras în total lin combinele. Vocea crai­ crainicului: aici se va ri- Predeal, împreună pe șan­ angajamentelor de întrecere un rol de seamă îi re­ nicului : „Peste cîțiva dica noua mare hidro- tierul de la Salva-Vișeu, * peste 500 tone de cărbune în plus. vine agitației vizuale. Iată de ce, sub îndrumarea Cele două brigăzi au lucrat cu un ani locurile pe care le centrală a țării, Ea va ♦ ♦ comitetului de partid, la mina Lupeni se efectuează randament mediu de peste 7 tone vedeți vor rodi anual furniza 400 milioane ELIZA MADOLCIU ♦ în prezent împrospătarea agitației vizuale și îmbu­ eărbune pe post. De remarcat este, milioane de tone de oțel, kW jh anual. Jurnalele redactor la Agerpres ♦ 444444444444444444444 nătățirea ei. ♦ de asemenea, faptul că în acest imaginile următoare a- următoare au revenit cu Fotoreporterul nostru i-a surprins pe tovarășii Bu- 4 4 răstimp brigăzile conduse de rată topometriști la lu- noi imagini. înlățișînd pas (Continuare în pag. 3-a) « 4 gheș loan și Csatai Emil executînd un panou cu an­ Lașzlo și Cîșlaru nu au avut nici 4 gajamentele de întrecere ale colectivului minei. un vagonet rebutat pentru șist. пяти

Мойе condiții pentru obținerea Am mceput examenele distincțiilor pionierești universitare De curînd, Comitetul Central al Pionierii care doresc să obțină partjdului (crearea partidului, lup­ U.T.M. a modificat instrucțiunile distincții vor trebui să dovedească tele ceferiștilor și petroliștilor din Așteptată cu nerăbdare, prima pregătiți, cu toții au dat пипяи privind condițiile ce trebuie înde­ prin fapte dorința de a contribui, 1933, eliberarea țării de sub jugul sesiune de examene universitare a răspunsuri bune. Profesorul exami­ plinite de pionieri pentru obține­ după puterile lor, la înflorirea pa­ fascist, proclamarea R.P.R.), precum început, Timp de trei luni și ju- nator le-a apreciat răspunsurile, rea distincțiilor. triei. Condițiile prevăd participarea și aspecte din trecutul de luptă al mătate, studenții de la I.M.P. s-au răsplătindu-le cu notele meritate. Aplicarea în viată a noilor in- pionierilor la acțiuni de folos ob­ U.T.C. De aceea e necesar ca in­ pregătit cu sîrguință pentru acest Pe rînd au ieșit din amfiteatru ștructiuni cu privire la acordarea ștesc : îngrijirea monumentelor, în­ structorii de pionieri să organizeze important eveniment. Acum, în am­ studenții Albescu Dumitru, Baran distincțiilor pionierești va trebui frumusețarea școlii, a parcurilor, adunări legate de zilele respective, fiteatre, pe coridoarele lungi, in Ioan, Drăgan Vasile. Fiecare avea să ducă la îmbunătățirea continuă ștrîngerea plantelor medicinale, întruniri cu activiști de partid și sălile de lectură și la bibliotecă înscrisă în carnetul de student no­ a conținutului muncii pionierești, iar pentru pionierii care obțin dis­ U.T.M. Pionierii mai mari trebuie întîlnești aceeași atmosferă speci ■ ta 9. Note de 9 la primul examen la desfășurarea unei activități in­ tincția a doua (11—14 ani), strîn- să cunoască rolul și scopul orga­ fică examenelor, Pe coridoare, cei din actuala sesiune au obținut-o și teresante și multilaterale în gru­ gerea fierului vechi, creșterea vier­ nizației U.T.M., îndatoririle și drep­ care așteaptă să intre, mai răsfo- studenții Anițescu Nicolae, Ciocît- pele, detașamentele și unitățile de milor de mătase și îngrijirea al­ turile utemiștilor. iese în grabă caietele de notițe, își lie Mihai, Ekart loan și multi al­ pionieri. binelor. Instrucțiunile prevăd obli­ Pentru atragerea tuturor pio­ pun unul altuia întrebările reca­ ții, iar studentul Slăgneanu Franciec pitulative. Dar cel mai tare le a obținut nota maximă: 10. Din Prima condiție și cea mai de gatoriu două acțiuni pentru prima nierilor la obținerea distincțiilor distincție și patru pentru a doua bate inima atunci cînd intră în prima zi: bine băieți și iot așa seamă ce li se cere pionierilor pen­ este necesar ca instructorii de pio­ tru obținerea distincției este aceea distincție. amfiteatru și trag bilețelul. Febra înainte. nieri să se ocupe de popularizarea examenelor «e Fără îndoială că studenții din a- de a învăța bine. Ei trebuie să Pentru a primi steluța roșie pio­ îl st&pînește pe de pregătit ar fi. nul V mine — unul din anii frun­ aibă media generală de cel puțin nierul trebuie să fie îndemînatec, condițiilor ce trebuie să le înde­ care, oricît tași pe institut — se vor strădui 7, medii de trecere la toate obiec­ să prețuiască munca practică, să plinească pionierii pentru obține­ în continuare, vor învăța cu ace­ tele, iar la limba romînă, matema- fie curajos și tare, sprinten și ager. rea distincțiilor, să organizeze con- Biae băieți eași seriozitate și pentru examenele tică, istorie, geografie, medii de la De aceea potrivit vîrstei și pute­ vorbiri, discuții și adunări de gru- care vor urma. 7 în sus și la purtare nota 10. In- rilor, pentru a obține distincția el In amfiteatru era liniște deplină, pe și detașamente tr-un cuvint să fie exemple demne trebuie să confecționeze un obiect în care să se ci- Peste cîteva minute, aici avea să de urmat pentru ceilalți elevi. folositor școlii și casei, iar acest tească și explice amănunțit fieca- înceapă examenul la exploatări mi 10 — Ѳ pentm noi Pentru îndeplinirea acestei con­ lucru poate fi obținut în cadrul re condiție. niere pentru studenții din anul V, Facultatea de mine. Tovarășul prof, Din cînd în cînd, unul din stu­ diții este bine ca instructorii să le cercurilor tehnice ce funcționează Munca de pregătire pentru acor­ univ. Poboran Vasile a sosit. I-a denții anului II mine, ce se plimba vorbească pionierilor cu multă răb- pe lîngă casele de pionieri sau din darea distincțiilor pionierești, tre­ invitat să intre pe primii 6 stu.- neliniștit pe coridor așteptîndu-și dare și atenție despre principala cadrul școlilor. Obținerea insignei și coordona­ rindul să intre la examen, venșa lor sarcină, aceea de a de polisportiv sau trecerea norme­ buie astfel îndrumată denți, în ordinea notării lor în ca învăța bi- la grupul colegilor și se interesa ne, de a se comporta frumos în lor pentru prima categorie la aler­ tă îneît să contribuie ta educarea talog. Din mulțimea dreptunghiuri- de scor. școală și în afara ei. gare, săritură în lungime și înăl­ tinerei generații în spiritul dra- lor albe de hîrtie de pe masă și-a — Cum mai stăm fraților 7 , țime, aruncarea cu mingea de oină „ales" flecare cite unul, apoi au O altă condiție pentru obținerea gostei față de patria noastră, fată — Stăm bine. Chiar acum a /se- etc., este o altă condiție pentru trecut în bănci. N-a fost nevoie distincției este aceea de a ști ce de partid. șit Farcașiu. A majorat scorul la obținerea distincției. de prea multă... meditație. Studen­ simbolizează drapelul tricolor al tul Anițescu Nicolae a predat bi­ 10—0 pentru noi. R.P.R., steagul roșu al partidului Pentru aceasta se pot organiza, AUREL SLABII letul și cu calm a început să vor­ încadrat de colegi, studentul și simbolurile pionierești (cravata la nivelul grupelor, detașamentelor activist U.T.M. bească. N-a fost întrerupt. Răspun­ Farcașiu Gheorghe era asaltat cu roșie, insigna, steagul unității). A- și chiar al unității, concursuri pen­ sul era clar, precis. Au urmat a- întrebări. ceasta cu scopul de a dezvolta la tru „Cel mai bun atlet" al grupei, poi ceilalți studenți din grupă. Bine — Ce bilet ai tras George 7 A copii dragostea față de patrie, al detașamentului și al unității de mers 7 Cît ai primit 7 fală de partid, față de organizația pionieri. De asemenea, pionierii — Numai să fiți calmi băiet’ de pionieri. Pentru a veni în spri­ trebuie să știe ce sărbătorește po­ — le răspundea acesta. Meige bl ' jinul pionierilor, instructorii pot porul nostru la 1 Mai, 23 August, ne. Principalul e să nu te pripești. organiza adunări de grupă, de de- 7 Noiembrie, 30 Decembrie etc., iar Să qîndești bine înainte de a tașament axate pe teme ca : „sim- cei mai mari (11—^4 ani) să știe vorbi. holurile pionierești", „cravata de să povestească episoade din lupta „Scorerul" s-a mai liniștit par­ pionier" etc. oamenilor muncii »ub conducerea că. Din amfiteatru ieșeau mereu alți studenți cu fețele radiind de 0 bucurie. Notele de 8 și 9 înscris* în carnetele de student în dreptul Micii artiști pe scenă chimiei generale și analitice erau răsplata strădaniei la învățătură Un autobuz mergea grăbit spre tecele populare „De la Salva la de la începutul anulni universitar. Iscroni. In el 60 de pionieri de la Vișeu" „Jiule bătrînule", „Zi bade Printre studenții care au dat exa­ școlile de 8 ani din Petroșani, cu fluera" și „Vin ciobanii prin­ men în primele ore ale dimineții membri ai brigăzilor artistice de tre munți" interpretate de Vlăgan de 15 ianuarie și au contribuit la... la Casa pionierilor din Petroșani. Emilia,, Voicu Maria, Ducu Iuliana. obținerea scorului de 10—0 se nu­ Mergeau să prezinte un program Dansurile „Momîrlăneasca", „Pol- mără Bolcoș Emeric. fruntașul gru­ în fața colegilor lor și a minerilor ca" și altele au plăcut și ele mult pei 1131, Farcașiu Gheorghe, Du- din Iscroni. spectatorilor. duman Constantin, Benea Teodor, Sala căminului cultural deveni­ Prin cîntecele și scenetele inspi- Constantinescu loan. Desigur că lor se neîncăpătoare pentru cei care rate din viața școlară, elevii din li s-au mai adăugat și alții așa că... veniseră să asiste la spectacolul Petroșani au distrat timp de două scorul a crescut mult pînă la ter­ celor mici. Programul micuților ore pe spectatorii din Iscroni. A- minarea examenului. artiști a fost deschis cu un fru­ precierea de care s-a bucurat spec­ mos cîntec. Apoi a urmat sceneta tacolul dovedește utilitatea acestor Primele emoții... „Călătorie în viitor" prin care co­ turnee, necesitatea de a se orga­ iHHversrtare piii au scos în evidență viitorul niza cît mai multe. lor luminos precum și contribuția In amfiteatrul 4 cei mai tineri CORNEA TITU studenți din institut' — anul I mi­ pe care o aduc la făurirea lui. corespondent Aspect exterior al I.M.P. ne — aveau examen la geometria Cu multă vervă au fost interpre­ analitică. Era primul lor examei' tate scenetele satirice „Zîna în­ universitar. Deci, emoțiile erau mai truchipată" de către pionierii Muu- mari, firește, decît la studenții din ceilalți ani de studii. De masa pe teanu Livia, Olteanu Maria și în Editura didactică și pedagogică va apare care erau așezate bilețelele s-a Bonte Emilia și „Școala Snegurcă". etc. Exemplele vii, culese din via­ liei asupra importanței pe care o apropiat cu pași ușori un tînăr. Ropote de aplauze au cules cîn- Stimularea intereselor ță și prelucrate cu competentă, are regimul zilnic în formarea la A tras sfios un bilet. II copleșeau copilului în familie dau lucrării un caracter convin­ copii a obișnuinței de a munci or­ emoțiile. S-a așezat în bancă. A — =: Q =s---- donat. In broșură se acordă o im­ privit bilețelul. Cunoștea subiectul. gător. A răspuns corect. A ieșit din amfi­ EL. ADAMESCU portanță deosebită modului în ca­ teatru încă emoționat. Intîrzia să Din vacanță re trebuie ajutați copiii la pregă­ După ce arată ce sînt interesele Cum frebirie răspundă la furtuna de întrebări tirea temelor pentru acasă. Pentru Deși cel de-al doilea trimestru de cunoaștere și influența lor asu­ a colegilor. A dus ușor mîna la al anului școlar a început de o pra muncii oamenilor, autoarea sâ ne ajutăm copilul a veni în ajutorul părinților, în a- spate și a scos carnetul de stu­ săptămînă, ecourile vacanței încă demonstrează necesitatea dezvoltă­ cest sens, autorul analizează atît dent. L-a arătat colegilor. Nota ob­ ținută de studentul Popescu Sil­ nu s-au stins. Pe coridoarele școlii rii și educării acestor interese la la învățătură cazuri pozitive cît și cazuri nega­ vestru la primul său examen uni­ de 8 ani din Iscroni, elevii discută copii. In acest proces părinții au tive, culese din experiența sa, sub­ despre frumoasa excursie de 8 un rol considerabil, ei fiind cei în primul an școlar versitar a sporit parcă încrederea liniind concluziile pedagogice care colegilor săi și le-a risipit din zile pe care au făcut-o în țară. dinții care orientează atenția co­ G. SIRETEAhlU se desprind din ele. emoții. Bine a răspuns la aceeași Itinerariul excursiei a cuprins mai pilului asupra lumii înconjurătoa­ multe orașe și centre muncitorești, materie și studentul Pechju Alexan­ Analizind pe scurt atitudinea în care elevii au vizitat monumen­ re, cei dinții care le îndrumează ---- 0----- dru. te istorice, întreprinderi indus­ eforturile creatoare. Ținînd seama diferită pe care o au părinții față ☆ triale, șantiere de construcții, e- de acest fapt, autoarea sugerează de pregătirea copiilor pentru școa­ Prima zi de examene la I.M.P. a GLUMĂ fost fructuoasă. Primul examen a dificîi de învățămînt și cultură. părinților diferite procedee prin lă, autorul se oprește mai mult ă- La Turda, de pildă, prima țintă fost trecut cu succes de către stu­ care aceștia ar putea să dezvolte supra acelora care îi învață să P înainte ca studentul să înceapă a excursiei, elevii au vizitat fabri­ denți, mulți dintre ei obținînd nu­ ca de sticlă și frumoasele blocuri copiilor unele interese de cunoaș­ scrie și să citească înainte de a să răspundă, profesorul se adresă mai note de 8. 9 și 10. Graficele muncitorești construite aici. Elevii tere, organizînd cu ei diferite acti­ merge la școală, folosind metode Mestuia: de note întocmite special pentru au mai vizitat, de asemenea, fru­ vități, învățîndu-i cum să observe empirice și îngreunînd astfel mun­ — La examen e ca la teatru. afișarea notelor obținute la exa­ mene sînt stimulatoare pentru stu­ moasele orașe Cluj, Oradea, Arad, natura, încurajîndu-i în preocupă­ ca învățătorului de la clasa I. Dv. sînteți actorul, iar eu spec­ în care au făcut scurte popasuri. denți, îndrumîndu-i totodată la stu­ rile lor cu caracter tehnic, familia- Punlnd accentul pe necesitatea tatorul. Elevii din Iscroni s-au întors din diu mai temeinic pentru examenele unei strînse colaborări între școală — Minunat I exclamă studentei, excursie cu amintiri plăcute, de riztndu-i cu cele mai noi cuceriri ce vor urma. neditat. ale științei sau cu operele de artă și familie, el atrage atenția fami­ numai să cheta suflerul. DUMITRU GHEONEA 3 Angajamentul a fost realizat SPORT A început o nouă zi de muncă. echipei zi de zi, i-a ajutat pe mun­ La Sediul echipei nr. lt Banița, oa­ citori să învingă greutățile. .Și menii și-au luat sculele; burghie, greutăți au fost destule: Lipsă de Ultimele pregătiri topoare, chei de tir toane și s-au în­ materiale, circulația intensă la a- pentru dreptat spre locul de muncă. Aveau numite ore, cînd nu se putea lu­ de executat îndreptarea și tragerea cra de cît toarte puțin etc. Totuși Olimpiada aibă la tipar a unor joante. Timpul fri­ buna organizare a muflcii a făcut guros nu le mai permitea să lu­ ca în scurt timp să se observe La Innsbruck, în orașul Olimpia­ creze la ridicarea liniei. Acest primele rezultate. Cu ocazia înso­ dei albe, pistele de gheață, pîrtiile lucru nici nu era necesar deoarece țirii trenurilor, organele de con­ de schi și bob, patinoarele și tram­ linia aparținînd acestei echipe este ducere au observat că mersul era bulinele, pe care în curînd se vor bine pusă la punct. Cu ocazia ve­ lin, pe linie nu mai erau denive­ întrece așii sporturilor de iarnă, rificărilor făcute cu vagonul de lări. Mulți s-au ferit să vorbească sînt pregătite în așteptarea mare­ măsurat calea, s-a găsit totuși o la început despre realizările echi­ lui eveniment. La Bergisel, în jurul linie mai slab întreținută. Recent în pei nr. 11 Banița. Au început to­ marii trambuline, unde va avea loc fruntea acestei echipe a fost' numit tuși o serie de discuții. Nu exista festivitatea de deschidere a jocuri­ comunistul Petra loan. Cînd a- încă o verificare amănunțită și de lor, 40 de stîlpi zvelți, ca niște ca­ cesta a văzut starea necorespunză­ aceea discuțiile erau purtate în targe înălțate spre soare, stau gata toare a liniei, a organizat o discu­ două direcții. Unii lăudau realiză­ să primească drapelele țărilor par­ ție cu oamenii. rile echipei, alții spuneau că pînă ticipante la această mare întrecere — Trebuie să îmbunătățim sta­ la verificarea cu vagonul de mă­ prietenească. Satul olimpic, cum rea liniei într-un procent chiar mai surat' nu se poate cunoaște nimic este numit după tradiție locul mare de cît cel prevăzut în normele precis. unde vor fi cazați sportivii, este Și iată că a venit și clipa mult și el gata și își așteaptă oaspeții tehnice — a spus noul șef de așteptată. Pe raza secției și-a fă­ eu cele opt blocuri mari care cu­ echipă. cut apariția vagonul de măsurat prind 1 974 de camere. Multora nu le venea a crede. Ultima zăpadă căzută asupra calea. După terminarea măsurăto­ Printre evidențiații in întrecerea socialiste de la preparata Lupeni — Vrea să ne amăgească spu- Innsbruck-ului a risipit temerile rilor și comunicarea rezultatelor se numără și mecanicul de locomotivă Berdali Vasile. nînd că va putea face mai mult că întrecerile olimpice vor fi ame­ Iată-1 executind proba unei reparații la mecanismele de pornire a comparative, mulți au rămas mai nințate ca și altădată de lipsa a- decît fostul șef de echipă — spu­ unei locomotive cu abur tip Reșița. mult decît mirați. Echipa nr. 11 cestui oaspete așteptat. Țara gazdă neau unii. Bănița obținuse o îmbunătățire la se străduiește să ofere participan------O------Noul șef de echipă nu s-a supă­ starea liniei de 256 la sută. ților ca și publicului spectator cele rat. împreună cu muncitorii din Angajamentul comunistului Petra mai bune condiții. La Innsbruck, ÎNCEPUT PROMIȚĂTOR echipă a Întocmit un plan de lu­ loan și al echipei sale a fost rea­ capitala fermecătorului Tirol, oas­ cru în vederea îmbunătățirii cali­ Muncitorii din secția separație a succese chiar de la începutul a- lizat și chiar depășit. peții de peste hotare vor avea plă­ preparației Petrii a au început din nului. tății reparațiilor. Toți muncitorii cerea să admire nu numai cam­ plin noul an de muncă. Benzile CONSTANTIN BADUȚA au fost instruiți în acest scop. Iar I. CRIȘAN pioni renumiți din toată lumea, dar transportoare duc necontenit căr­ corespondent șeful de echipă a îndrumat munca corespondent bunele spre separație. Mecanicii și frumusețea orașului, pitorescul Ionică Petru, Păducel Rusu, Deneș = JBȘVA ------peisajului alpin și ospitalitatea Alexandru și alții supraveghează gazdelor. cu atenție mersul acestor benzi La Jocurile olimpice de iarnă pentru ca nici un bulgăre de căr­ CRON1 CA IN IMAGINI vor participa aproximativ 1800 de bune să nu se piardă. Aici, în sec­ (Urmare din Djțg. la) litate. Alt exemplu, alt destin con­ nu numai în București. Pelicule cu sportivi. Ei se vor întrece în com­ ția separație, cărbunele brut sosit vechea și noua înfățișare a ora­ temporan : în 1962, jurnalul de ac­ de la exploatările miniere Petrila, apoi la Bicaz: iar acum laolaltă șelor Ploiești, Galați, Baia Mare. tualități prezintă pe Vasile Sim- petițiile de schi, hochei pe gheață, Lonea, Aninoasa și Vulcan suferă cu mulți alți muncitori vrednici Suceava, iași sînt păstrate aici ca beteanu, student la Institutul Po­ bob și săniuțe, patinaj artistic și primul proces tehnologic, clasarea participă la construcția hidrocen­ documente cinematografice. litehnic din Timișoara. Apoi imagi­ viteză, sărituri de la trambulină. tralei de pe Argeș. Din materialul sa în două categorii : cărbunele Avîntul general al construcțiilor nea, reînviind un trecut nu prea In afara întrecerilor sportive, pen­ filmat aici s-a putut de altfel al­ îndepărtat povestește despre un de dimensiunea sub 80, care trece contemporane este ilustrat și de tru oaspeții Olimpiadei a fost or­ cătui și un documentai — ,,4 000 istoria filmată a Oneștiului — lo­ ucenic dintr-o uzină metalurgică prin ciurul clasator și de aici în ganizat și un bogat program cul­ trepte spre cer" — care a primit calitate nouă pe harta țării. Onești, argeșeariă, îl prezintă ca muncitor silozurile pentru spălare și cărbu­ tural. in anul 1963 Diploma de Merit la alături de alte tinere fortărețe ale fruntaș, șef de brigadă. Este ace­ nele ce depășește dimensiunea de Festivalul Internațional ai Filmu­ industriei chimice romlnești ca lași Vasile Simbeteanu, pe care în­ -=©=- 80 milimetri și nu trece prin ciurel lui de la Edinburg. Borzeștl, Săvinești, Boz nov etc., treprinderea l-a trimis să devină Alte pagini de cronică, alte clasator dar pătrunde pe banda de s-a născut din muncă și entuziasm inginer. Operatorul care i-a urmărit Primul concurs imagini ale mersului impetuos îna­ destinul are de pe acum notată în claubaj, unde se face alegerea ste­ tineresc. Astăzi Oneștiul este un inte al vieții. oraș industrial. Istoria apariției și carnetul său data cînd fostul uce­ oficia! de schi rilului. Imaginile despre reconstrucția Bu- apoi a dezvoltării lui este cuprin­ nic se va întoarce în fabrică și va In zilele de 18 și 19 ianuarie Preocuparea colectivului față de cureștiului și a altor orașe sini să în letopisețele de celuloid ale începe să lucreze ca inginer. sporirea productivității muncii și atît de elocvente încît în majori­ jurnalelor de actualități. Destine noi, destine de oameni 1964, pe pîrtiile din munții Pa­ tatea cazurilor nu necesită comen­ înfăptuitorii acestor minunate care cresc o dată cu țara. ring, U.C.F.S. regional Hunedoara- îmbunătățirea calității cărbunelui tariu. transformări, cei care ridică uzine Paginile jurnalelor de actualități Deva, cu sprijinul comisiei locale de sortul bloc dă roade. 1944: Calea Griviței, teatrul e- cuprind o mulțime de asemenea și supun natura, cate zmulg pă- de specialitate, organizează pri­ Schimbul condus de tovarășul roicelor lupte din trecut ale cefe- mîntului tot mai multe roade și portrete—biografii. Nu rareori prin­ mul concurs oficial de schi. Doboș Ștefan care a realizat cel riștilor, bombardată. 1959: (primă­ urcă în tăriile cerului construcțiile tre ele se-nlîlnesc și nume consa­ crate în domeniul literaturii, muzi­ Cu acest prilej vom avea ocazia mai înalt indice de productivitate vară} : camioane încărcate cu mo­ de beton, de sticlă și metal sînt mereu prezenți în jurnale. Crește­ cii, artelor plastice. Artiști bine să vedem în întreceri pe cei mat ocupă pe prima decadă a lunii ia­ bilă : oamenii Griviței părăsesc ca­ rea lor umană, în uriașul proces cunoscuți în țară și peste hotare, nuarie locul de cinste. Producti­ buni juniori și seniori aparținînd sele vechi. 1959 (vara): imagini ale general de dezvoltare este urmă­ ca poetul Tudor Arghezi, dirijo­ rul George Georgescu, sculptorul asociațiilor sportive Minerul Lu­ vitatea muncii realizată de acest uriașului șantier Calea Griviței. rită an de an. peni, Energia Paroșeni, Parîngul schimb este de patru tone cărbune Ritm febril de construcție. 1962: Iată un jurnal din 1954: un băe- Vida Geza. artistul Radu Beligan, pe post, adică cu 200 kg. pe post Mii șj mii de apartamente, un șir tan, Vasile Cîra, paște o turmă de prozatorul Marin Preda și mulți Lonea, Parîngul Petroșani, Siderur- mai mare decît cea planificată și nesfirșit de blocuri caracteristice oi a unei gospodării colective din alții, au împărtășit publicului de-a gistul Hunedoara și altor asociații. cu 100 kg. pe post peste angaja­ arhitecturii moderne — Calea Gri­ apropierea Sibiului. In 1962 : ace­ lungul anilor părerile și proiectele Se recomandă și celorlalte aso­ mentul de întrecere. Succesul se viței întinerită. Studioul Sahia a lași tlnăr este mecanizator fruntaș, lor prin mijlocirea jurnalelor de ciații sportive să-și trimită schiorii datorește bunei organizări a mun- făcut filmări succesive ale diverse- absolvent al unei școli de specia­ actualități. la aceste concursuri. cii, funcționării din plin a agrega­ lor faze de construcție bucurește- OO000000OQQOOOOOOOOOOO OO OOOO OOOO OOOO OO ©o©oOOOOOOOOOOOOOOOOOO OOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOCWWQQU^OOOO telor din dotare, menținerii lor în ne: Piața Romană, Piața Palatu­ 8 8 permanentă stare de funcționare și 8 lui R.P. Romîne, Șoseaua Ștefan cel 8 O strădaniei muncitorilor de a obține Mare, Magistrala Nord-Sud etc. ȘI 8 o 8 8 8 întreprinderea comunală orășenească Petroșani 8 8 8 are următoarele posturi vacante: 8 Limita de salarizare 8 8 8 — La serviciul tehnic — 3 posturi tehnician I constructor 1 100—1 450 8 8 8 — 1 post desenator principal 910—1 050 8 8 8 — 1 post funcționar tehnic 650— 850 8 Tînărul Sîmzian 8 La serviciul investiții — 1 post inginer principal constructor 1 700—1 900 8 8 — 2 posturi tehnician I constructor 1 100—1 450 8 Gbeorghe, strun­ 8 8 La biroul de proiectare — 1 post tehnician 1 proiecte 1 100—1 450 gar la depoul 8 8 C.F.l. Lonea, se — 1 post desenator 715— 910 8 bucură de aprecie­ — La serviciul contabilitate — 3 posturi contabil principal 950—1 050 8 — 35 posturi de paznici pompieri 575— 675 8 rea tovarășilor săi — La serviciul administrativ 8 de muncă mai ales — La secția apă-canal — 1 post tehnician I instalații 1 100—1 450 8 pentru calitatea — 1 post tehnician II instalații 750—1 100 8 bună a pieselor de — 3 posturi funcționar tehnic 650— 825 8 8 schimb pe care le 8 La secția transp. orfiș. — 2 posturi șef garaj 1 200—1 700 8 execută. O — 2 posturi tehnician auto 1 100—1 450 8 Iată-1 in timDUl 8 — 1 post maistru auto 1 000—1 300 8 8 luerului. 8 — 3 posturi tehnician I depanări 1 100—1 450 8 secția întrețineri străzi — 2 posturi tehnician I construcții 1 100—1 450 8 î Pentru ocuparea posturilor, solicitanții trebuie să posede studiile și stagiul prevăzute de ho- 8 tărîrile in vigoare. Lămuriri suplimentare se vor solicita de la serviciul organizarea muncii, iar ce- 8 8 rerlle Însoțite de acte se vor depune la serviciul cadre de la I.C.O. Petroșani str. Republicii nr. 27 8 S telefon 529. 8 8 8 ООСООООООв OOOOOO 000000 0000-0000 OOOOOO OO OO OOOO OO OOOO OO OO OO OO OO OOOO OOOO 00-00 OO OO OO OO OO OO OO OO 00 0O OOOO STEAGUL ROȘU

< ULTIMELE SIIRI й ULTIMELE ȘTIRI * ULTIMELE ȘBRl ♦ >1 iii 1111 lllllîl I iron ui^tuîîn^illfl tTifK] ІШЕППП1 Y в к ‘ТТЛ IJ J111111; D111 * IIJ 'ЧШІР’Ч întrevederi între U Thant După tulburările din zona SfttliHlels ашіш și reprezentantul Ciprului la O.N.U.. Canalului Panama „Peritifa" hi pnMi Qaang HM (lin 8. DVieiuan pentru trimiterea în Cipru a unui WASHINGTON 16 (Agerpres). La 15 ianuarie a început eva­ NAȚIUNILE UNITE 16 (Ager- HANOI 16 (Agerpres). reprezentant al secretarului gene­ La 15 ianuarie un purtător de cuarea familiilor militarilor ameri­ preș). Ansamblul „Perinița" al Sfatu- ral U Thant, care să studieze la cuvînt al Departamentului de Stat cani din orașele Panama și Colon După cum relatează agenția lui Popular al Capitalei a dat o fața locului situația creată în Cipru a declarat că Statele Unite sînt care au cerut să fie repatriate, France Presse, Zenon Rossides, re­ serie de spectacole în provincia și să informeze O.N.U. Rossides a gata să înceapă discuțiile cu Pa- Numărul celor evacuați se ridică prezentantul permanent al Ciprului Quang Ninh din R. D. Vietnam. La la O.N.U,, a avut în cursul zilei de adăugat că această misiune s-ar pu­ nama în chestiunea tratatului care la circa 1 200 de persoane, repre- reglementeză situația canalului, zentînd a treia parte din totalul unul din spectacolele date au luat miercuri două întrevederi cu secre­ tea să fie încredințată generalului parte peste 8 000 de mineri și alti tarul generai al O.N.U., U Thant, Gyani (India), fostul comandant al Purtătorul a precizat că Statele familiilor americane locuind în zona Intr-o conferință de presă, el a de- forțelor națiunilor unite în Gaza și Unite sînt gata să discute și nu să canalului. locuitori ai provinciei care au răs­ clarat ziariștilor" că mai urmează șef al misiunii speciale a O.N.U. negocieze și că „există o mare Agenția UPI relatează că în a- plătit cu vii aplauze măiestria ar­ să fie puse la punct cîteva detalii în Yemen. deosebire între cei doi termeni". ceeași zi mii de studenți panamezi tiștilor romîni. Membrii ansamblu­ El a indicat, de asemenea, că „Sta­ au demonstrat în fața palatului pre­ lui au vizitat regiunea minieră о tele Unite nu au considerat nici­ zidențial împotriva reluării rela­ Hong Quang din provincia mai odată că relațiile lor cu Panama țiilor diplomatice cu Statele Unite. Senatorul american Mansfield propune au fost rupte deoarece Panama nu Demonstrația a decurs fără inci­ sus-amintită, unde au fost primiți a desemnat o terță putere care dente. cu căldură de populație. construirea unui nou canal să-i reprezinte interesele în Statele între Atlantic și Pacific Unite și nu a cerut plecarea per­ OOOO 00 OO OO OO OOOO OO OCrOO CO CO OO OO OO 00 oooo ooooooooooooooooooocoooo co sonalului diplomatic american în­ WASHINGTON 16 (Agerpres). sfield, a propus ca Statele Unite tr-un termen precis". După cum relatează agenția As­ și alte țări să finanțeze construi­ - = © = - sociated Press, într-un discurs ți­ rea unui nou canal interamerican nut în senatul american, liderul de-a curmezișul istmului mexican 8 GENEVA. La Geneva s-a a- blicii Tanganica. Declarafia ministrului nunțat oficial că Republica Ke­ port a fostului sultan, localnicii majorității democrate Mike Man- Tehuantepec. 8 de externe indonezian o nya a fost primită ca membru al au organizat o demonstrație de —=©=.— El a declarat că canalul Panama o Organizației Internaționale a protest. Primirea ostilă care i nu mai corespunde necesităților și TOKIO 16 (Agerpres). g Muncii (OIM) de pe lingă O.N.U. s-a făcut a determinat autorită­ Ministrul de externe al Indone­ R» F. 6- = Judecarea că construirea unui nou canal „ar 8 țile din Dar Es Salam să pună ziei, Subandrio, a făcut presei o RECIFE. O violentă ciocnire sub pază casa în care locuiesc ajuta la diminuarea încordării în 8 criminalului nazist declarație în care s-a referit la o între țărani și poliție a avut loc fostul sultan și familia sa. Wilhelm Doering Panama", relațiile dintre Indonezia și Ma­ o miercuri în localitatea Sape, din Deși traseul prin Mexic ar fi laya după proclamarea Federației nord-estul Braziliei. Ciocnirea s-a CAIRO. Delegația Republicii BONN 16 (Agerpres). 8 Malayeze. El a respins condițiile produs în momentul cînd țăranii Arabe Unite la conferința de Ia După cum anunță agenția France mult mai lung, a spus Mansfield, 8 formulate de guvernul Malayei pen­ au trecut Ia ocuparea unui do­ Geneva a Comitetului celor 18 Presse, fostul șef al poliției judi­ „din punct de vedere tehnic și fi- 8 tru a acepta să participe împreună meniu agricol și ea s-a soldat state pentru dezarmare va fi con­ ciare din Siegburg, Wilhelm Doe­ nanciar planurile de construire a 8 cu Indonezia și Filipine la o nouă cu 12 morți și 25 de răniți. dusă de Ahmed Osman, consi­ ring, este judecat în prezent în 8 noului canal par pe de-a-ntregul conferință tripartită la nivel înalt. 8 lierul R.A.U. pe lingă Comisia R.F.G. pentru crime comise pe te- NEW YORK. La O.N.U. s-a realizabile". Subandrio a declarat că accepta­ 8 economică a O.N.U. pentru Eu­ ritoriul sovietic vremelnic o- dat publicității scrisoarea adre­ Mexicul dis- rea acestor condiții ar echivala cu 8 ropa, anunță agenția MEN. După cupat între anii 1941 . și El a precizat că Q sată la 13 ianuarie de reprezen- o capitulare totală a Filipinelor și O cum se știe, Comitetul celor 18 1942. Wilhelm Deering, care este pune de mîna de lucru necesară, tantul permanent al Ciprului la Indoneziei. Modul în care Malaya 6 Rossides, secretarului ge- state pentru dezarmare iși va re­ acuzat de a fi ucis cu mîna sa 669 iar capitalul ar putea fi pus la dis­ O O.N.U. abordează problema, a spus el, O lua lucrările, după o întrerupere de persoane, a recunoscut doar în O neral al O.N.U., U Thant. In poziție de un consorțiu compus din „este destul de bizar și nu înles- Q de 5 luni, la 21 ianuarie. parte crimele făptuite. O scrisoare se reafirmă cererea principalele țări maritime. nește o soluționare a conflictului". o guvernului cipriot de a se tri­ -----©:----- 8 DELHI. După сцт anunță a- g 6 mite neîntîrziat în această insu­ 8 lă un reprezentant permanent genția Reuter, situația-din regiu- g in 1963 : Producția de cărbune oO al secretarului general al O.N.U jjnea orașului Calcutta, unde, du- g a Franței a scăzut o pă cum s-a mai anunțat, în ultl- g mele zile au avut Ioc grave tul- 8 LONDRA 16 (Agerpres).; nunțat că participants la dezbateri 8 CIUDAD DE MEXICO. Guver- cu 10 la sută O burări religioase, s-a îmbunătă­ La 16 ianuarie au continuat la au căzut de acord ca să se formeze Q nul mexican a dat publicității un amplu plan de dezvoltare a in­ țit considerabil. Ministrul de in­ PARIS 16 (Agerpres). Londra lucrările Conferinței în pro­ un comitet de lucru compus din 8 că O terne indian, Nanda, a declarat Ziarul „Combat" relatează blema Ciprului. Agențiile de presă reprezentanți ai celor două comu­ o dustriei chimice. Planul stabileș­ producția de cărbune a Franței din 8 te crearea de combinate petro- că guvernul este holărît să la relevă că dezbaterile de miercuri nități din Cipru și prezidat de re­ măsurile necesare pentru resta­ cursul anului 1963 a înregistrat o n-au dus la nici un rezultat con­ prezentantul britanic la tratative, 8 chimice în orașele Raynosa, Ciu- bilirea deplină a ordinei. scădere de 10 la sută în compara­ cret. Atît delegații comunității gre­ Duncan Sandys, ministrul de stat 8 dad Maero, Camargo, Chihuahua, ție cu cea din anul precedent. cești cît și ai celor turcești au con­ pentru problemele Commonwealth- 8 Salamanca, Veracruz, Guanajuato Potrivit ziarului, nevoile interne 8 și alte localități. PARIS. După cum anunță agen­ tinuat să-și apere fiecare pozițiile ului și pentru colonii. Potrivit a- о ția France Presse, pînă în pre­ de cărbune ale Franței în cursul a- de pînă acum. Ciprioții greci au genției France Presse, noul comi­ о DAR ES SALAM. Fostul sultan zent bilanțul oficial al victimelor nului trecut, în special la consu­ declarat că dorința lor este ca tet de lucru urmează să examine­ 8 mul pentru încălzitul locuințelor, 8 al Zanzibarului, exilat pe viață provocate de prăbușirea clădirii Cipru să fie debarasat de orice ze probleme care stau în fața ce­ о aflate în construcție pe un bule­ au fost acoperite din stocuri și din tutelă străină, iar reprezentanții de noul guvern, a sosit la Dar lor două comunități și să găsească 8 vard parizian se ridică la importurile care au crescut în mod comunității turce au cerut noi ga­ o soluție pentru rezolvarea dificul­ Es Salam, unde i s-a acordat azil considerabil. 3 politic de către guvernul Repu- morți și 16 răniți ranții suplimentare pentru minori­ tăților actuale. Comitetul va infor­ 8 - = ©=- tatea turcă. Dezbaterile de joi au ma conferința asupra rezultatelor ooco^cocccoooaoocooooo oooo oooo oooo oooo c șoooo oooooooooooooo ooooOO fost consacrate discursurilor șefi­ sale. PARIS: „SăptămHfâ lor delegațiilor participante la con­ Viitoarea ședință plenară va a- gândirii marxiste" ferință. Primul vorbitor a fost mi­ vea loc la mijlocul săptămînii vi­ I nistrul afacerilor externe al Tur­ itoare. Pînă la reluarea conferinței, PARIS 16 (Agerpres). ciei, F. C. Erkin, urmat de minis­ reprezentanții celor două comuni­ ♦ I In sala „Mutualite", una dintre trul afacerilor externe al Greciei, tăți din Cipru vor avea întrevederi cele mai mari din Paris, s-a des­ X. Palamas. Au rostit, de aseme­ separate cu primul ministru brita­ z / chis „Săptămîna gîndirii marxiste", nea, cuvîntări Rauf Denktash, pre­ nic Home la reședința particulară и / la ale cărei dezbateri vor participa ședintele Camerei Comunității tur­ a acestuia, la care va participa D. 18 ianuarie oameni de știință și specialiști mar­ ce din Cipru, și Glafkos Cleridis, Sandys. PROGRAMUL I. 7,30 Sfatul me- dure" de Boiko, 14,30 Cîntece are xiști, cît și dintre cei care nu îm­ președintele Camerei Reprezentanți­ dicului, 8,00 Sumarul presei cen­ dragoste de Sabin Drăgoi pe ver­ părtășesc ideile marxiste. Tema lor — în numele comunităților ci­ — — Q = trale, 8,06 Estrada melodiilor, 9,00 suri de Heine, 15,00 Din folclorul principală, care va fi dezbătută în priote respective — precum și mi­ Muzică din operete, 10,10 Muzică muzical al popoarelor, 16,12 For­ cadrul „Săptămînii gîndirii marxis­ nistrul afacerilor externe al Repu­ Robert Kennedy ușoară romînească, 11,05 Din crea­ mații romînești de muzică ușoară, te" din anul acesta va fi „Mate­ blicii Cipru, Spiros Kyprianu. 16,30 Știința în slujba păcii, - 16,40 a sosit la Tokio ția de operă a lui Albert Lortzing, rialismul". Tot în cursul zilei de joi s-a a- 11,35 Piese de estradă interpretate Muzică corală de Paul Constanti-

------' = . ■■ =------TOKIO 16 (Agerpres). la diferite instrumente, 12,00 Mu­ nescu, 17,00 Melodii populare in­ Robert Kennedy, ministrul Justi­ zică populară interpretată de Fe- terpretate de Emil Gavriș și Iliuță DECLARAȚIILE AVOCATULUI ției al S.U.A. a sosit la 16 ianua­ lician Fărcașu și Costel Moisă, Rudăreanu, 18,05 Muzică din ope­ rie la Tokio. După cum a subliniat 13,10 Album de operetă Johann rete cerută de ascultători, 18,30 LUI LEE OSWALD în declarația făcută cu acest prilej Strauss, 14,00 Cîntece din folclo­ Melodii populare, 19,00 Muzică de el se va întîlni cu președintele rul nou și jocuri populare, 15,00 dans, 19,30 Capodopere ale litera­ NEW YORK 16 (Agerpres). președinte Kennedy „de un glonț Sukarno pentru a discuta „noua Medalion „Traian Grozăvescu", turii universale — „Ana Karenina" Mark Lane, avocatul care a ac­ care l-a lovit la gît prin față în situație care s-a creat în prezent 16,15 Vorbește Moscova, 17,30 Mu­ de Lev Tolstoi. Prezentare de conf. ceptat să susțină apărarea lui Lee timp ce Oswald se afla în spatele în relațiile dintre Indonezia și Fe­ zică de estradă, 18,40 Muzică u- univ. Tatiana Nicolescu, 20,00 Pro­ Harvey Oswald în fața comisiei lui". derația Malayeză". In declarația sa, șoară de Vasile Veselovski, 19,00 gram de romanțe, 20,40 Muzică de federale însărcinată cu anchetarea Mark Lane a declarat, de ase- Robert Kennedy și-a exprimat spe­ Almanah științific, 19,25 Muzică dans, 21,20 Personaje din operele asasinării fostului președinte Ken­ menea, că numeroși martori ocu- ranța că Indonezia, Federația Ma­ de dans, 20,30 Pe teme internațio­ lui Mozart și interpreții lor, 21,45 nedy, a declarat presei că a hotă- lari ai dramei din Dallas sînt gata layeză și celelalte țări interesate nale, 20,40 Program pentru iubi­ Emisiune literară. rît acest lucru întrucît „poporul să afirme eă focurile de armă pă­ vor rezolva divergențele dintre ele torii muzicii populare, 21,30 Mu­ american are dreptul să ceară răs­ reau să se audă nu de la clădirea pe cale pașnică. Criza malayeză, zică de dans. PROGRAMUL II. - = © = - punsuri la numeroasele probleme" „Texas Book Depository" unde se a arătat el, va putea fi cel mai 8.30 Sumarul presei centrale, 8,40 în legătură cu acest asasinat. „In afla Oswald ci de pe marginea su­ bine rezolvată de către țările a- Cîntece și jocuri populare, 9,00 ce mă privește, a spus el, am multe perioară a tunelului în care urma siatice și nu prin intervenții din Roza vînturilor (reluare), 10,05 dubii serioase în legătură cu rolul să pătrundă cortegiul prezidențial. afară. Cîntă soprana Ana Tălmăceanu, I jucat de Oswald în acest asasinat, „Este important ca toate probele R. Kennedy va discuta, de ase­ 10.30 Muzică de estradă, 12,30 Lec­ dacă se poate spune că el a jucat să fie trecute printr-un al doilea menea, cu Sukarno unele proble- ția de limba engleză. Ciclul II (re­ 18 ianuarie vreun rol". examen critic" a spus Lane, care a me privind relațiile dintre cele luare), 12,45 Muzică ușoară de PETROȘANI — 7 NOIEMBRIE: In declarația sa, Mark Lane a afirmat, totodată, că este gata să ia două țări. Prima sa întîlnire cu compozitori romîni, 13,32 Melodii La . răspîntie; REPUBLICA : Cînd arătat că ar vrea să afle, de exem­ asupra sa apărarea lui Oswald, președintele Sukarno urmează să populare din Muntenia, 14,10 O- vine pisica; LONEA : Herakifi; plu, cum a putut fi atins fostul chiar fără a primi onorariu. aibă loc în cursul zilei de vineri. pera pentru copii „Cîntec în pă- ISCRONI : Un erou fh p»|KWi.

.REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: Petroșani, Str. Republicii nr. 56. TeL interurban 322, automat 269. Tiparul: întreprinderea poligrafică Hunedoara — Petroșani