Poli ţia, romii şi sinti: bune practici în consolidarea încrederii şi în ţelegerii
Seria Publica ţiilor SPMU, Vol. 9
■ Organiza ţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) lucreaz ă pentru stabilitate, prosperitate şi democra ţie în 56 de state, prin dialog politic privind valorile comune şi prin munc ă practic ă care are un impact de durat ă.
Viena, aprilie 2010 © OSCE 2010 Toate drepturile sunt rezervate. Con ţinutul acestei publica ţii poate fi utilizat şi copiat f ără restric ţii, în scopuri educa ţionale şi alte scopuri necomerciale, cu condi ţia ca orice astfel de reproducere s ă fie înso ţit ă de men ţionarea OSCE ca surs ă. ISBN 978-92-9234-509-9
Strategic Police Matters [Unitatea pentru Probleme Strategice ale Poli ţiei] Office of the Secretary General OSCE Secretariat Wallnerstrasse 6, 1010 Viena, Austria
Tel: +43-1 514 36 6942 Fax: +43-1 514 36 6266 E-mail: [email protected] http://www.osce.org/policing http://polis.osce.org
Contact Point for Roma and Sinti Issues [Punctul de Contact pentru Romi şi Sinti] OSCE ODIHR Al. Ujazdowskie 19 00-557 Var şovia, Polonia Tel: +48-22 5200 798 Fax: +48-22 5200 605 E-mail: [email protected] http://www.osce.org/odihr/18148.html
Cuprins
Abrevieri şi acronime
Glosar/explicarea termenilor
Prefa ţă
Mul ţumiri
Rezumat executiv
I. Introducere
II. Situa ţia siguran ţei şi securit ăţ ii romilor şi sintilor în spa ţiul OSCE
II.1 Discriminarea rasial ă, incidentele şi crimele motivate de ur ă
II.2 Rela ţiile dificile dintre poli ţie, romi şi sinti
II.2.1 Exemple ale activit ăţ ii insuficiente a poli ţiei
II.2.2 Exemple ale supraactivit ăţ ii poli ţiei
II.3 Misiunea de a îmbun ătăţ i activitatea poli ţiei privind comunit ăţ ile de romi şi sinti
III. Bune practici în consolidarea încrederii şi înţelegerii între poli ţie, pe de-o parte şi romi şi sinti, pe de alt ă parte
III.1 Evaluarea sistematic ă a politicii şi practicii activit ăţ ii poli ţiei privind romii şi sinti
III.1.1 Stabilirea cadrului politicii III.1.2 Identificarea ariei evalu ării III.1.3 Identificarea standardelor III.1.4 Ob ţinerea probelor III.1.5 Evaluarea discrepan ţelor III.1.6 Elaborarea unui plan de ac ţiune
III.2. Elaborarea legisla ţiei, a politicilor, a codurilor de etic ă şi conduit ă şi a procedurilor standard de operare
III.2.1 Elaborarea legisla ţiei III.2.2 Elaborarea politicilor III.2.3 Elaborarea codurilor de etic ă şi conduit ă şi a procedurilor standard de operare III.2.4 Implementarea politicilor, a codurilor de conduit ă şi a procedurilor standard de operare
III.3 Managementul resurselor umane III.3.1 Recrutarea III.3.2 Păstrarea III.3.3 Promovarea şi dezvoltarea carierei
III.4 Preg ătirea şi dezvoltarea profesională III.4.1 Scopul şi obiectivele preg ătirii profesionale III.4.2 Con ţinutul preg ătirii profesionale (instructajului) privind comunităţ ile de romi şi sinti III.4.3 Metode de instructaj III.4.4 Cerin ţele implement ării
III.5 Implicarea în rela ţia cu comunit ăţ ile de romi şi sinti III.5.1 Înfiin ţarea de parteneriate III.5.2 Desf ăş urarea opera ţiunilor de poli ţie III.5.3 Garantarea r ăspunderii privind ac ţiunile poli ţiei
IV. Concluzii şi recomand ări
V. Referin ţe
V.1 Documente interna ţionale
V.2 Bibliografie
VI. Apendice
Apendicele 1: Exemple de ini ţiative şi instrumente interna ţionale pentru abordarea situa ţiei siguran ţei romilor şi sintilor
Apendicele 2: Evaluarea sistematic ă a politicii şi practicii activit ăţ ii de poli ţie privind romii: îndrum ări pentru utilizare în statele participante din cadrul OSCE
Apendicele 3: Cadrul generic de selec ţie a politicii
Apendicele 4: Formularul pentru opriri utilizat în Fuenlabrada, Spania
Abrevieri şi acronime
CAG Citizens Advisory Group [Comitet Consultativ Cet ăţ enesc] CPRSI Contact Point for Roma and Sinti Issues [Punctul de Contact pentru Romi şi Sinti] CSAT Community Safety Action Team [Echipa de Ac ţiune pentru Siguran ţa Comunit ăţ ii] CSCE Conference for Security and Co-operation in Europe [Conferin ţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa] ECHR European Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms [Conven ţia European ă pentru Ap ărarea Drepturilor Omului şi Libert ăţ ilor Fundamentale] ECRI European Commission against Racism and Intolerance [Comisia European ă împotriva Rasismului şi Intoleran ţei] ECHR European Convention on Human Rights [Conven ţia European ă a Drepturilor Omului] CEDO Curtea European ă a Drepturilor Omului EPPHR European Platform for Policing and Human Rights [Platforma European ă privind Activitatea Poli ţiei şi Drepturile Omului] ERPC European Roma Policy Coalition [Coali ţia European ă pentru Politica privind Romii] ERRC European Roma Rights Centre [Centrul European pentru Drepturile Romilor] UE Uniunea European ă EU-MIDIS European Union Minorities and Discrimination Survey [Sondajul Uniunii Europene privind minorit ăţ ile şi discriminarea] FAERLEO Fraternal Association of European Roma Law Enforcement Officers [Asocia ţia Fratern ă a Poli ţiştilor Romi din Europa din Domeniul Aplic ării Legii] FRA Fundamental Rights Agency [Agen ţia pentru Drepturi Fundamentale] HCNM High Commissioner on National Minorities [ICMN Înaltul Comisar pentru Minorit ăţ ile Na ţionale] ICITAP International Criminal Investigations Assistance Training Program [Programul interna ţional de asisten ţă şi instruire în materie de anchete penale] IDP Internally Displaced Person [Persoan ă str ămutat ă intern] MAI Ministerul Administraţiei şi Internelor MI Ministerul de Interne MoU Memorandum of Understanding [Memorandum de în ţelegere] ONG Organiza ţie Non-Guvernamental ă ODIHR Office for Democratic Institutions and Human Rights [Biroul pentru Institu ţii Democratice şi Drepturile Omului] OSCE Organization for Security and Co-operation in Europe [Organiza ţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa] PER Project on Ethnic Relations [Proiectul pentru Rela ţii Etnice] SARA Scanning, Analysis, Response, Assessment [Examinare, Analiz ă, R ăspuns, Evaluare] SPMU Strategic Police Matters Unit [Unitatea pentru Probleme Strategice ale Poli ţiei] STEPSS Strategies for Effective Police Stop and Search [Strategii pentru opriri şi perchezi ţii eficace efectuate de poli ţie] ONU Organiza ţia Na ţiunilor Unite
Gloasar/explicarea termenilor
Romii şi sinti: În conformitate cu practicile OSCE, aceast ă carte utilizeaz ă termenul “romi şi sinti”. Consiliul Europei utilizeaz ă termenul “romi şi travellers””, în timp ce Uniunea European ă folose şte termenul “romi”. Ace şti termeni sunt atotcuprinz ători şi în cazul altor termeni generici cu care romii sau sinti sunt adesea asocia ţi, cum ar fi “gypsy” sau deriva ţi ai termenului “ ţigan”. Acolo unde sunt date exemple specifice unei anumite ţă ri, termenii folosi ţi sunt cei prefera ţi de c ătre acest grup în ţara respectiv ă.
Profiling-ul etnic: “Profiling-ul etnic” este definit ca fiind situa ţia în care poli ţiştii, f ără vreo justificare obiectiv ă sau rezonabil ă, se bazeaz ă pe caracteristicile rasei, etniei, religiei sau originii na ţionale, şi nu pe comportament, în luarea deciziilor în leg ătur ă cu cine a fost sau ar putea fi implicat într-o activitate infrac ţional ă, atunci când ace ştia desf ăş oar ă activit ăţ i de perchezi ţie şi control, supraveghere sau anchetare. (Cf. Open Society Institute, Addressing Ethnic Profiling by Police [Institutul pentru o Societate Deshis ă, Abordarea profiling-ului etnic de c ătre poli ţie ]. Raport asupra Proiectului privind Strategiile pentru opriri şi perchezi ţii eficace efectuate de poli ţie, New York 2009, p. 9; şi European Commission against Racism and Intolerance (ECRI), ECRI General Policy Recommendation No. 11 on Combating Racism and Racial Discrimination in Policing, CRI(2007)39 [Comisia European ă împotriva Rasismului şi Intoleran ţei, Recomandarea de politic ă general ă nr. 11 a ECRI privind Combaterea rasismului şi discrimin ării rasiale în activit ăţ ile poli ţiei, CRI(2007)39], Strasbourg 2007, Para. 1).
Crima motivat ă de ur ă: Aceasta este o infrac ţiune comis ă cu o motiva ţie p ărtinitoare. Asta înseamn ă c ă făpta şul a ales în mod inten ţionat ţinta crimei, în baza unei caracteristici protejate. Ţinta poate fi una sau mai multe persoane sau poate fi o proprietate asociat ă cu un grup care are în comun o anumit ă caracteristic ă. O caracteristic ă protejat ă este o caracteristic ă comun ă unui grup, precum “rasa”, limba, religia, etnia, na ţionalitatea sau orice alt factor comun similar. (Surs ă: OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights, Hate Crime Laws: A Practical Guide [Biroul OSCE pentru Institu ţii Democratice şi Drepturile Omului, Legisla ţia privind crimele motivate de ur ă: ghid practic], Var şovia 2009, p. 16).
Incidente motivate de ur ă: Acestea sunt definite ca fiind “incidente, acte sau manifest ări de intoleran ţă comise cu o motiva ţie p ărtinitoare şi care pot s ă nu se ridice la nivelul crimelor motivate de ur ă, fie pentru c ă infrac ţiunea nu a fost dovedit ă, fie pentru c ă actul nu s-a încadrat în categoria infrac ţiunilor conform legisla ţiei unui anumit stat”. (Surs ă: OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights, Hate Crime Report 2008 [Biroul OSCE pentru Institu ţii Democratice şi Drepturile Omului, Raportul 2008 asupra crimelor motivate de ur ă], Var şovia 2009, p. 11).
Supraactivitate a poli ţiei : Situa ţiile de “supraactivitate a poli ţiei” sunt acelea în care se acord ă o aten ţie mai mare infrac ţiunilor ce se presupune c ă au fost comise de c ătre membri ai unor anumite comunit ăţ i minoritare sau ai unor grupuri etnice, sau atunci când prerogativele de exercitare a puterii sunt utilizate cu mai mult ă duritate împotriva unor astfel de persoane. (Cf. Oakley, Robin, “Police Training Concerning Migrants and National Minorities” [“Instruirea poli ţiei cu privire la migran ţi şi minorit ăţ ile na ţionale”], în: Council of Europe, Human Rights and the Police [Consiliul Europei, Drepturile omului şi poli ţia], Strasbourg 1997, pp. 74f).
Activitate insuficient ă a poli ţiei : “Activitatea insuficient ă a poli ţiei” este definit ă ca fiind situa ţia în care poli ţia este mai pu ţin dispus ă s ă ofere servicii suficiente pentru a ajuta membrii comunit ăţ ilor minoritare, atunci când ace ştia sunt victime ale activit ăţ ilor infrac ţionale”. (Cf . Oakley, Robin, “Police Training Concerning Migrants and National Minorities” [“Instruirea poli ţiei cu privire la migran ţi şi minorit ăţ ile na ţionale”], în: Council of Europe, Human Rights and the Police [Consiliul Europei, Drepturile omului şi poli ţia], Strasbourg, 1997, pp. 74f.).
Prefa ţă
Rela ţia dintre poli ţie şi comunit ăţ ile de romi şi sinti este esen ţial ă din mai multe puncte de vedere. Romii şi sinti sunt adesea ţintele discrimin ării şi violen ţei motivate rasial. Ace ştia trebuie s ă se poat ă baza în totalitate pe poli ţie pentru a fi proteja ţi împotriva crimelor motivate de ur ă, precum şi pentru anchetarea complet ă a acestor infrac ţiuni. În acela şi timp, poli ţia se confrunt ă cu provocarea de a-şi oferi serviciile în mod efectiv comunit ăţ ilor de romi şi sinti, care adesea privesc astfel de eforturi cu suspiciune şi neîncredere, alimentate de perioade indelungate de abuz şi discriminare la care aceste comunit ăţ i au fost supuse din partea diferitelor autorit ăţ i ale statului.
În Planul de Acţiune al OSCE din 2003 privind îmbun ătăţ irea situa ţiei romilor şi sintilor din spa ţiul OSCE, statele participante au recunoscut importan ţa bunelor rela ţii dintre poli ţie şi comunit ăţ ile de romi şi sinti în ceea ce prive şte scopul general de combatere a discrimin ării şi violen ţei rasiale, precum şi pentru a se garanta c ă indivizii romi şi sinti pot juca un rol deplin şi egal în societate. Statele participante s-au angajat s ă ia un num ăr de m ăsuri al c ăror scop este eliminarea decalajelor dintre standardele interna ţionale în ceea ce prive şte poli ţia şi practicile na ţionale existente.
La şapte ani dup ă adoptarea Planului de Acţiune, s-a elaborat un num ăr de ini ţiative privind bunele practici cu privire la activitatea poli ţiei fa ţă de romi şi sinti. În acela şi timp, r ămân multe de f ăcut pentru deplina implementare a angajamentelor cuprinse în Planul de Ac ţiune. Din p ăcate, cazuri de comportament neadecvat al poli ţiei şi tensiuni între institu ţiile de aplicare a legii şi comunit ăţ ile de romi şi sinti continu ă s ă fie raportate în num ăr mare din multe state participante.
Scopul prezentei publica ţii este de a asista statele participante în implementarea angajamentelor lor asumate in cadrul Planului de Acţiune, prin identificarea principiilor şi bunelor practici ce pot fi utilizate în cadrul eforturilor de îmbun ătăţ ire a rela ţiilor dintre poli ţie şi comunit ăţ ile de romi şi sinti.
O mai bun ă cooperare şi o încredere sporit ă acordat ă de comunit ăţ ile de romi şi sinti poli ţiei pot conduce, pe de o parte, la o cre şterea a eficien ţei activit ăţ ilor, iar pe de alt ă parte, la o cre ştere a sentimentului de siguran ţă pentru aceste comunit ăţ i. O bun ă activitate a poli ţiei se caracterizeaz ă prin prevenirea şi anchetarea eficient ă a crimelor motivate de ur ă, iar rata mai mare a succesului în acest sens se va răsfrânge pozitiv asupra performan ţei generale a poli ţiei. Conduita profesional ă în conformitate cu standardele existente va rezulta într-un sprijin sporit din partea comunit ăţ ilor locale, precum şi într-un mai bun acces la acestea. Mai mult, rela ţiile mai bune cu comunit ăţ ile de romi şi sinti vor îmbun ătăţ i nivelul de siguran ţă chiar şi pentru poli ţişti.
Sper ăm c ă exemplele de bune practici pentru îmbun ătăţ irea rela ţiilor dintre poli ţie şi comunit ăţ ile de romi şi sinti cuprinse în cartea de fa ţă vor fi diseminate pe o arie larg ă şi folosite pe scar ă mare de c ătre factorii de decizie în elaborarea politicilor, reprezentan ţii ministerelor administra ţiei şi internelor, de c ătre autorit ăţ ile şi poli ţiştii de la toate nivelurile, precum şi de reprezentan ţii societăţ ii civile.
Kevin Carty Andrzej Mirga Senior Police Adviser to the Senior Adviser on OSCE Secretary General Roma and Sinti Issues, OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights (ODIHR)
[Consilier Superior al Poli ţiei [Consilier Superior pentru pe lâng ă Secretarul General al OSCE] Problematica Romilor şi Sintilor, OSCE Biroul pentru Institu ţii Democratice şi Drepturile Omului (ODIHR)]
Mul ţumiri
În timp ce concluziile din acesat ă carte se bazeaz ă în mare parte pe rezultatele proiectului ODIHR “Poli ţia şi romii: calea spre siguran ţă pentru comunit ăţ ile multietnice”, ele au fost analizate, actualizate şi îmbog ăţ ite în 2009 în strâns ă colaborare cu un grup de distin şi exper ţi în rela ţiile dintre romi şi poli ţie, care ne-au furnizat contribu ţiile lor în cadrul mai multor runde de discu ţii prin intermediul po ştei electronice, precum şi în cadrul a două ateliere ce au avut loc la Viena, în septembrie şi octombrie 2009, organizate de c ătre Strategic Police Matters Unit [Unitatea pentru Probleme Strategice ale Poli ţiei] şi ODIHR Contact Point for Roma and Sinti Issues [Punctul de Contact pentru Romi şi Sinti al ODIHR].
Ace şti exper ţi sunt: D-l Yahya Çolak, Inspector Şef, Turcia; D-l John Coxhead, Gypsy and Traveller Liaison Officer, Community Safety Police Headquarters [Ofi ţer de Legătur ă cu “Gypsy” şi “Travellers”, Sediul Poli ţiei pentru Siguran ţa Comunit ăţ ii], Ripley, Regatul Unit; D-na Anita Danka, Officer on Roma and Sinti Issues, ODIHR Contact Point for Roma and Sinti Issues [Ofi ţer pe Problematica Romilor şi Sintilor, Punctul de Contact pentru Romi şi Sinti al ODIHR]; D-l Dan Pavel Doghi, Officer on Roma and Sinti Issues, ODIHR Contact Point for Roma and Sinti Issues [Ofi ţer pe Problematica Romilor şi Sintilor, Punctul de Contact pentru Romi şi Sinti al ODIHR]; D-l Tim Del Vecchio, Police Affairs Officer, OSCE Strategic Police Matters Unit [Ofi ţer pe Problematica Poli ţiei, Unitatea pentru Probleme Strategice ale Poli ţiei a OSCE]; D-l Samuel Dubuis, Gendarmerie National Headquarters, Office for Public Security, Regulation and Commitment Section [Sediul Jandarmeriei Na ţionale, Biroul pentru Siguran ţă Public ă, Reglement ări şi Re ţineri], Fran ţa; D-na Judith Gimenez, Legal Officer, OSCE High Commissioner on National Minorities [Ofi ţer Juridic, Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ i Na ţionale]; D-na Joanna Goodey, Head of Department Freedoms and Justice, European Union Agency for Fundamental Rights (FRA) [ Şeful Departamentului Libert ăţ ilor şi Justi ţiei, Agen ţia Uniunii Europene pentru Drepturile Fundamentale (FRA)]; D-na Janette Grönfors, National Advisory Board on Romani Affairs of Finland, Ministry of Social Affairs and Health [Consiliul Consultativ Na ţional pentru Problematica Romilor din Finlanda, Ministerul Problemelor Sociale şi S ănătăţ ii]; D-na Patricie Hanzlova, DROM, Republica Ceh ă; D-na Ulrika Herbst, Police Commissioner, National Police Board [Comisar de Poli ţie, Consiliul Na ţional al Poli ţiei], Suedia; D-l Stoyan Panayotov Imandiev, Police Inspector, Plovdiv Regional Directorate [Inspector de Poli ţie, Directoratul Regional Plovdiv], Bulgaria; D-l Edward Kabina, Senior Adviser on Community Policing, OSCE Mission to Serbia [Consilier Superior pentru Activitatea Poli ţiei Comunitare, Misiunea OSCE în Serbia]; D-na Heidi Kankainen, Criminal Inspector, Ministry of the Interior [Inspector Criminalistic ă, Ministerul de Interne], Finlanda; D-na Milena Klajner, Head of Office for National Minorities [ Şeful Biroului pentru Minorit ăţ i Na ţionale], Croa ţia; D-l Carlo Landi, Senior Military Advisor, Permanent Mission of Italy to the OSCE [Cosultant Militar Superior, Misiunea Permanent ă a Italiei la OSCE]; D-l György Makula, Spokesman [Purt ător de Cuvânt], Sediul Poli ţiei Na ţionale Maghiare, Ungaria; D-l David Martin, Sergeant, Minority Relations Representative [Sergent, Reprezentant pentru Rela ţiile cu Minorit ăţ iile], Poli ţia local ă din Fuenlabrada (Madrid), Spania; D-l Manuel Marion, Deputy Head, OSCE Strategic Police Matters Unit [ Şef Adjunct, Unitatea pentru Probleme Strategice ale Poli ţiei a OSCE]; D-na Isabela Mihalache, Deputy Director, European Roma Rights Centre [Director Adjunct, Centrul European pentru Drepturile Romilor]; D-na Zsófia Moldova, Lawyer, Hungarian Helsinki Committee [Avocat, Comitetul Helsinki din Ungaria]; D-l Denis Nauret, Major, Gendarmerie National Headquarters, Office for Public Security, Regulation and Commitment Section [Maior, Sediul Jandarmeriei Na ţionale, Biroul pentru Siguran ţă Public ă, Reglement ări şi Re ţineri], Fran ţa; D-l Branko Novak, Senior Police Inspector, Police Academy – Training Centre [Inspector Principal de Poli ţie, Academia de Poli ţie – Centrul de Preg ătire], Slovenia; D-l Robin Oakley, Consultant, European Dialogue [Consultant, Dialog European], Regatul Unit; D-l Janez Ogulin, Police Superintendent, Head of General Policing, Division of the Uniformed Police Directorate [Comisar de Poli ţie, Şeful Activit ăţ ii Generale de Poli ţie, Divizia Directoratului Poli ţiei în Uniform ă], Slovenia; D-na Milena Petrovic, Project Assistant, OSCE Mission to Serbia [Asistent de Proiect, Misiunea OSCE în Serbia]; D-l Alexandros Sigkos, Police First Lieutenant [Prim-Locotenent de Poli ţie], Grecia; D-l Thorsten Stodiek, Adviser on Research and Analysis, OSCE Strategic Police Matters Unit [Consilier pe Probleme de Cercetare şi Analiz ă, Unitatea pentru Probleme Strategice ale Poli ţiei a OSCE]; D-na Simona Ioana Stoica, Inspector principal de poli ţie, Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalit ăţ ii, Inspectoratul General al Poli ţiei Române; D-na Sonja Stojanovic, Director of the Centre for Civil-Military Relations [Director al Centrului pentru Rela ţiile Civile-Militare], Serbia; D-l Stanislav Teofilov, Acting Director of Uniformed and Traffic Police Directorate [Director Supleant al Directotarului Poli ţiei în Uniform ă şi Rutiere], Bulgaria; D-na Renata Tlensheva, Counter-Extremism Department, Ministry of the Interior [Departamentul Anti-Extremism, Ministerul de Interne], Federa ţia Rus ă; D-l Petr Torak, Police Officer, Cambridgeshire Constabulary [Ofi ţer de Poli ţie, Poli ţia din Cambridgeshire], Regatul Unit; D-l Aleksandar Vasilijevic, Deputy Head of Community Policing Unit, Ministry of Interior [ Şef Adjunct al Unit ăţ ii Poli ţiei Comunitare, Ministerul de Interne], Serbia; D-na Viktória Vegh, Counsellor, Ministry of Justice and Law Enforcement [Consilier, Ministerul Justi ţiei şi Aplic ării Legii], Ungaria; D-l István Vincze, Police Officer, Ministry of Justice and Law Enforcement [Ofi ţer de Poli ţie, Ministerul Justi ţiei şi Aplic ării Legii], Ungaria; D-l Predrag Vujicic, Expert on Justice and Home Affairs, Regional Cooperation Council (RCC) [Expert pe Probleme de Justi ţie şi Afaceri Interne, Consiliul Regional de Cooperare]; D-na Simona Wachsbergerova, DROM, Republica Ceh ă; D-na Katarina Zakova, Second Secretary, Permanent Mission of the Slovak Republic to the OSCE [Secretar II, Misiunea Permanent ă a Republicii Slovacia la OSCE].
Consilierul Superior al Poli ţiei şi Consilierul Superior pe Problematica Romilor şi Sintilor sunt profound recunosc ători pentru contribu ţia cuprinz ătoare şi mult apreciat ă pe care au pus-o la dispozi ţie exper ţii în scopul redact ării prezentului document.
Consilierul Superior al Poli ţiei şi Consilierul Superior pe Problematica Romilor şi Sintilor ai OSCE sunt de asemenea recunosc ători urm ătoarelor organiza ţii interna ţionale şi regionale, guvernamentale, non-guvernamentale şi urm ătorilor autori care şi-au pus la dispozi ţie drepturile de autor cu scopul includerii documentelor lor pe CD-ul de referin ţă :
Association of Chief Police Officers of England, Wales & Northern Ireland (APCO) [Asocia ţia Şefilor de Poli ţie din Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord]; Consiliul Europei; Consiliul Uniuniii Europene; Coxhead, John; European Commission against Racism and Intolerance (ECRI) [Comisia European ă împotriva Rasismului şi Intoleran ţei (ECRI)]; European Dialogue [Dialog European]; Hungarian Helsinki Committee [Comitetul Helsinki din Ungaria]; Institute for Crime Research and Prevention [Institutul pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalităţ ii], Inspectoratul General al Poli ţiei Române; Merseyside Police [Poli ţia din Merseyside]; Ministry of Interior of the Slovak Republic/Presidium of the Police Force/Public Order Department [Ministerul de Interne al Republicii Slovacia/Prezidiul For ţelor de Poli ţie/Departamentul Ordinii Publice]; National Board of Education /Roma Population Education Team/Ministry of Interior, Police Department [Consiliul Na ţional al Educa ţiei/Echipa de Educa ţie a Popula ţiei Rome/Ministerul de Interne, Departamentul Poli ţiei], Finlanda; Na ţiunile Unite; Open Society Justice Initiative [Ini ţiativa pentru Justi ţie a Societ ăţ ii Deschise]; Project on Ethnic Relations [Proiectul pentru Rela ţii Etnice]; Richardson, Joanna; United Kingdom Home Office [Home Office, Regatul Unit].
Rezumat Executiv
Comunit ăţ ile de romi şi sinti tr ăiesc pe întreg cuprinsul regiunii OSCE şi constituie cea mai mare minoritate etnic ă din Europa. În ciuda bogatei lor diversit ăţ i culturale, lingvistice şi istorice, un mare num ăr dintre aceste grupuri de romi şi sinti au o problem ă în comun: ele sunt supuse uneori unei discrimin ări şi marginaliz ări cople şitoare în multe din sferele vie ţii publice, cum ar fi accesul la serviciile publice, locuin ţe, servicii de sănătate, educa ţie şi munc ă. Romii şi sinti sunt de asemenea vulnerabili la violen ţa motivat ă rasial, care uneori rezult ă în v ătămări severe şi chiar moarte.
Provoc ările cu care se confrunt ă romii şi sinti în rela ţiile lor cu poli ţia merg de la profiling-ul etnic, utilizarea for ţei în mod dispropor ţionat sau excesiv de c ătre poli ţie împotriva romilor, pân ă la lipsa interven ţiei efective a poli ţiei în cazul romilor deveni ţi victime ale crimei şi violen ţei rasiste. Mai mult, romii şi sinti se confrunt ă adesea cu lipsa mijloacelor şi cuno ştin ţelor necesare care s ă le permit ă s ă reclame şi să ob ţin ă desp ăgubiri pentru conduita necorespunz ătoare a poli ţiei.
Cu toate c ă multe dintre statele participante şi-au elaborat propriile lor politici împotriva discrimin ării şi în favoarea integr ării în ceea ce prive şte comunit ăţ ile de romi şi sinti, acestea sunt rareori implementate în practic ă şi, mai mult, ele adesea neglijeaz ă aspectul activit ăţ ii poli ţiei sau nu reu şesc s ă identifice chestiunile specifice legate de activitatea poli ţiei vis-à-vis de romi şi sinti.
Publica ţia de fa ţă beneficiaz ă de pe urma unor proiecte şi ini ţiative OSCE anterioare, realizate cu scopul îmbun ătăţ irii rela ţiilor dintre poli ţie, romi şi sinti în câteva din statele participante. Aceste activit ăţ i corespund îndeaproape recomand ărilor privind activitatea poli ţiei din Planul de Ac ţiune OSCE privind îmbun ătăţ irea situa ţiei romilor şi sintilor din spa ţiul OSCE precum şi Recomand ărilor de politic ă general ă nr. 3 şi nr. 11 ale ECRI; Recomand ărilor ICMN privind activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice, şi principiilor generale ale activit ăţ ii poli ţiene şti democratice, identificate în publica ţiile SPMU Guidebook on Democratic Policing [Îndrumar privind activitatea poli ţienească democratic ă] şi Good Practices in Building Police-Public Partnerships [Bune practici în înfiin ţarea de parteneriate între poli ţie şi public].
Publica ţia va fi structurat ă pe anumite chestiuni majore relevante pentru îmbunătăţ irea rela ţiilor dintre poli ţie, romi şi sinti:
• evaluarea politicii şi practicii activit ăţ ii poli ţiei în privin ţa romilor şi sintilor; • elaborarea legisla ţiei, politicilor, codurilor de etic ă şi conduit ă şi a procedurilor standard de operare; • managementul resurselor umane; • preg ătirea şi dezvoltarea profesional ă; • implicarea in rela ţia cu comunit ăţ ile de romi şi sinti: infiin ţarea de parteneriate şi desf ăş urarea opera ţiunilor.
Evaluarea sistematic ă a politicii şi practicilor activit ăţ ii poli ţiei cu privire la romi şi sinti
Luând ca punct de referin ţă standardele interna ţionale ale activit ăţ ii poli ţiene şti democratice, evaluarea î şi propune s ă identifice neajunsurile atât în legisla ţia şi politicile na ţionale specifice unei ţă ri anume, cât şi în aplicarea efectiv ă a acestor politici.
Evaluarea sistematic ă a practicilor poli ţiei privind romii şi sinti trebuie efectuat ă în interiorul unui cadru de politic ă limpede şi cu măsuri organiza ţionale corespunz ătoare pentru îndeplinirea acestei sarcini.
Acest lucru ar permite stabilirea punctelor forte precum şi a celor slabe ale performan ţei organiza ţionale curente şi ar rezulta în elaborarea unui plan de ac ţiune strategic pentru remedierea discrepan ţelor identificate. Mai mult, trebuie înfiin ţate mecanisme institu ţionale pentru a se garanta c ă aceste standarde vor fi sus ţinute şi pe viitor.
Diferi ţii paşi ai evalu ării privesc stabilirea cadrului, identificarea ariei evalu ării, identificarea standardelor activit ăţ ii poli ţiei, ob ţinerea probelor, evaluarea discrepan ţelor şi elaborarea planurilor de ac ţiune.
Elaborarea legisla ţiei, politicilor, codurilor de etic ă şi conduit ă şi a procedurilor standard de operare
O revizuire şi elaborare cuprinz ătoare a legisla ţiei na ţionale, a politicilor, codurilor şi procedurilor trebuie să urmeze stadiului de evaluare şi s ă aib ă ca scop eliminarea discrepan ţelor identificate. Aceste deficien ţe trebuie s ă fie recunoscute de c ătre conducerea politic ă şi cea a poli ţiei şi s ă duc ă la o angajare ferm ă în sensul lu ării măsurilor corespunz ătoare pentru abordarea acestor probleme, prin consult ări strânse cu reprezentan ţi ai comunit ăţ ilor de romi şi sinti.
Legisla ţia na ţional ă anti-discriminare trebuie s ă se alinieze standardelor interna ţionale, în situa ţiile în care acest lucru nu s-a înf ăptuit înc ă şi trebuie înfiin ţate organisme de combatere a discrimin ării care s ă investigheze înc ălc ările legisla ţiei existente, inclusiv înc ălc ările comise de lucr ători din domeniul aplic ării legii în ceea ce prive şte comunit ăţ ile de romi şi sinti.
Trebuie instaurate politici ce recunosc importanţa activit ăţ ii poli ţiei în societ ăţ ile multietnice. Pentru ca politicile s ă aib ă un impact maxim, problematica activit ăţ ii poli ţiei nu trebuie abordat ă în mod izolat, ci ca element integrant al politicilor pentru integrarea romilor în general, ca parte dintr-o strategie mai ampl ă pentru combaterea discrimin ării sistematice şi promovarea incluziunii comunit ăţ ilor de romi şi sinti.
În plus, acolo unde este necesar, problematica romilor trebuie legat ă de strategii pentru o reform ă mai general ă a poli ţiei, pentru a se asigura faptul c ă activitatea poli ţiei se bazeaz ă pe drepturile omului şi c ă abordarea sa este orientat ă spre furnizarea de servicii, precum şi c ă aceasta r ăspunde cerin ţelor unei societ ăţ i multietnice.
Codurile de etic ă şi conduit ă precum şi procedurile standard de operare trebuie revizuite sau elaborate pe baza politicilor. Acestea pot formula principiile generale de etic ă privind activitatea poli ţieneasc ă democratic ă precum şi ac ţiunile specifice care trebuie întreprinse când se execut ă sarcini poli ţiene şti specifice, cum ar fi evacu ările, anchetarea crimelor motivate rasial sau verific ările şi opririle.
Mai mult, trebuie puse la dispozi ţie structuri organiza ţionale eficiente şi resurse adecvate pentru implementarea politicilor, iar eficacitatea implement ării trebuie monitorizat ă şi evaluată periodic pentru a se identifica oportunit ăţ ile pentru îmbun ătăţ irea performan ţei poli ţiei.
Managementul resurselor umane
Poli ţia trebuie s ă fie corect ă, impar ţial ă şi s ă reprezinte societatea ca întreg pentru a se bucura de încrederea diferitelor comunit ăţ i dintr-o ţar ă, în special de cea a acelor comunit ăţ i care au fost supuse unor atitudini prejudicioase şi represive din partea poli ţiei.
La fel ca şi alte comunit ăţ i, romii şi sinti trebuie s ă fie reprezenta ţi în mod just în structurile statului. Romii şi sinti sunt în mod tradi ţional subreprezenta ţi în structurile statale, inclusiv în poli ţie, în principal datorit ă unui trecut îndelungat caracterizat prin discriminare şi o reticen ţă din partea romilor şi sintilor mai tradi ţionali şti de a se al ătura poli ţiei sau altor agen ţii statale.
În timp ce procesul de aplicare, selec ţie şi dezvoltarea pe mai departe a carierei trebuie s ă fie transparente, deschise tuturor p ărţilor societ ăţ ii şi nu să vizeze doar comunit ăţ ile minoritare, se pot institui anumite ini ţiative specifice, cu scopul de a încuraja romii şi sinti să intre în poli ţie, cum ar fi campaniile de informare şi sensibilizare sau m ăsurile ce se adreseaz ă neajunsurilor educa ţionale. Cooperarea şcolilor şi invitarea elevilor de c ătre poli ţie de a veni la unit ăţ ile acestora de instructaj s-au dovedit a avea un succes deosebit în a-i sensibiliza pe elevi cu privire la carierele din cadrul poli ţiei. M ăsurile pentru abordarea neajunsurilor educa ţionale pot cuprinde, de exemplu, instruire înaintea aplic ării şi considerarea unor aptitudini specifice, cum ar fi cuno ştin ţele despre limba şi cultura romilor, ca fiind un plus. Se pot stabili anumite ţinte pentru cre şterea gradului de reprezentare a romilor şi sintilor, iar în împrejur ări extraordinare şi doar pentru o durat ă de timp limitat ă, se poate lua în considerare adoptarea unor m ăsuri speciale de recrutare, cu scopul redres ării rapide a oric ărui dezechilibru.
Pentru a încuraja romii şi sinti s ă r ămân ă în cadrul poli ţiei, trebuie stabilit un mediu de muncă neutru, multietnic şi nediscriminatoriu, în care romii şi sinti s ă se simt ă confortabil, având oportunit ăţ i egale de promovare.
Preg ătirea şi dezvoltarea profesional ă
Poli ţiştilor trebuie s ă li se pun ă la dispozi ţie cuno ştin ţele de baz ă, con ştientizarea, inclusiv con ştiin ţa de sine, precum şi aptitudinile necesare, pentru a-şi îndeplini rolurile în diversele societ ăţ i. Acest lucru ar trebui s ă asigure faptul c ă, pe lâng ă faptul c ă li se pun la dispozi ţie cuno ştin ţele şi deprinderile de baz ă privind abord ările pentru rezolvarea problemelor, abord ări bazate pe comunitate şi parteneriate, ace ştia sunt de asemenea sensibiliza ţi cu privire la vulnerabilitatea specific ă a romilor şi sintilor fa ţă de violen ţa motivat ă rasial şi discriminarea rasial ă. De asemenea, acest lucru ar trebui s ă asigure capacitatea lor de a trata membrii comunit ăţ ilor de romi şi sinti într-un mod adecvat şi just şi de a r ăspunde în mod sensibil la diferen ţele culturale privind chestiuni precum structurile familiale, rolul sexelor, îngrijirea copiilor şi stilurile generale de via ţă ale romilor şi sintilor.
Este esen ţial ca formarea profesional ă s ă abordeze problema prejudec ăţ ii şi stereotipiz ării grupurilor etnice ca pe un obstacol poten ţial în calea trat ării corecte şi profesionale a romilor şi sintilor. Accentul cel mai mare în preg ătirea şi dezvoltarea profesional ă trebuie să cad ă pe ajutarea într-un mod practic a poli ţiştilor să-şi îndeplineasc ă activitatea zilnic ă în comunit ăţ ile de romi şi sinti, într-o manier ă conform ă cu standardele profesionale ale activit ăţ ii de poli ţie şi cu angajamentele interna ţionale din domeniul drepturilor omului. Mai mult, poli ţiştii trebuie s ă devin ă con ştien ţi de beneficiile ce rezult ă din rela ţii îmbun ătăţ ite cu romii şi sinti, pentru eficacitatea muncii lor.
Chestiunile ce privesc comunit ăţ ile de romi şi sinti trebuie abordate atât în timpul preg ătirii de baz ă a poli ţiei precum şi în timpul preg ătirii ciclice din timpul serviciului, ca parte a procesului continuu de studiu al poli ţiştilor. Poli ţiştii din prima linie dar şi managerii din cadrul poli ţiei trebuie s ă beneficieze de un instructaj privind romii şi sinti, dar cu accente diferite, în func ţie de respectivele chestiuni opera ţionale şi manageriale relevante.
De asemenea, managerii din cadrul poli ţiei trebuie s ă ţin ă cont de faptul c ă doar preg ătirea profesional ă nu va fi suficient ă pentru a schimba atitudinile şi c ă aceasta nu poate înlocui m ăsurile structurale, organiza ţionale şi manageriale pentru facilitarea dezvolt ării schimb ărilor. Formarea profesional ă trebuie prin urmare s ă fie completat ă la locul de munc ă cu ajutorul unor instrumente de dezvoltare profesional ă cum ar fi îndrumarea, încurajarea şi recompensele pozitive pentru comportament adecvat precum şi sanc ţiuni disciplinare în cazurile de conduit ă neadecvat ă. Mai mult, managerii din cadrul poli ţiei trebuie s ă exercite o conducere etic ă care impune – şi ader ă la – standarde profesionale.
Eficacitatea form ării şi dezvolt ării profesionale trebuie s ă fie evaluat ă periodic pentru a se asigura atingerea obiectivelor.
Implicarea in rela ţia cu comunit ăţ ile de romi şi sinti: câ ştigarea încrederii şi înfiin ţarea de parteneriate
Pentru a-şi îndeplini obliga ţiile de a-şi oferi serviciile cu promptitudine, în mod egal şi impar ţial fa ţă de to ţi membrii societ ăţ ii, poli ţia trebuie de asemenea s ă r ăspund ă nevoilor comunit ăţ ilor de romi şi sinti. Pentru a afla care sunt nevoile şi problemele comunit ăţ ilor de romi şi sinti şi pentru a avea sprijinul acestora în prevenirea infrac ţionalit ăţ ii, poliţia trebuie s ă depun ă eforturi pentru a le câ ştiga încrederea şi pentru a stabili parteneriate cu aceste comunităţ i, bazate pe r ăspundere, respect reciproc şi comunicare bazate pe principiul egalit ăţ ii.
De aceea, atât poli ţia cât şi comunit ăţ ile de romi şi sinti, precum şi al ţi reprezentan ţi ai societ ăţ ii civile, trebuie s ă fie instrui ţi în ceea ce prive şte comunicarea şi în ţelegerea propriilor lor roluri, drepturi şi obliga ţii în privin ţa abord ării parteneriatului. Exemple de forumuri interactive pentru comunicare, formale sau informale, sunt comitetele comunitare consultative, ateliere mixte ale poli ţiei şi comunit ăţ ii, întâlnirile publice sau “zilele por ţilor deschise” ale poli ţiei. Pentru a ob ţine o gam ă larg ă de puncte de vedere şi a contacta un num ăr cât mai mare de membri ai comunit ăţ ii, aceste forumuri publice trebuie s ă fie deschise tuturor segmentelor societ ăţ ii. Membrii comunit ăţ ilor de romi şi sinti ar trebui s ă fie împuternici ţi s ă foloseasc ă în modul cel mai util şi eficient aceste forumuri pentru identificarea şi rezolvarea în comun a problemelor.
Deoarece între romi şi sinti, pe de-o parte, şi poli ţie, pe de alt ă parte, au existat ciocniri în multe p ărţi din spa ţiul OSCE, s-ar putea s ă fie nevoie ca poli ţia s ă investeasc ă eforturi speciale în consolidarea rela ţiilor de încredere şi parteneriat cu comunit ăţ ile de romi şi sinti. Pentru a câ ştiga şi p ăstra sprijinul comunit ăţ ilor de romi şi sinti în cadrul structurilor de parteneriat, proiectele eleborate de structurile forumurilor publice trebuie să aib ă un impact pozitiv real şi sustenabil asupra situa ţiei romilor şi sintilor. Mai mult, poli ţia şi alte agen ţii guvernamentale implicate trebuie s ă urm ăreasc ă institu ţionalizarea unor astfel de structuri şi parteneriate pe termen lung cu comunit ăţ ile de romi şi sinti.
În cele din urm ă, îns ă, comunit ăţ ile de romi şi sinti vor dobândi încredere în poli ţie doar dac ă poli ţia demonstreaz ă zilnic c ă e dispus ă – şi c ă are capacitatea – s ă ofere servicii profesionale de calitate, bazate pe drepturile omului, în special în acele domenii de activitate unde exist ă poten ţial pentru conflicte şi tensiuni între poli ţie şi romi şi sinti. Aceste domenii includ perchezi ţiile, raziile, opririle şi evacu ările efectuate de poli ţie, gestionarea tensiunilor şi conflictului dintre diferite comunit ăţ i şi lupta împotriva incidentelor şi infrac ţionalit ăţ ii motivate rasial.
În cadrul acestor activit ăţ i, poli ţia trebuie s ă demonstreze angajamentul şi capacitatea sa de a trata romii şi sinti în mod just, de a media cu impar ţialitate între interesele diferitelor comunit ăţ i şi de a interveni într-un mod rapid şi serios în cazurile de violen ţă motivat ă rasial.
Îns ă, acest lucru necesit ă ca poli ţiei s ă-i fie puse la dispozi ţie politicile şi codurile de conduit ă adecvate, precum şi preg ătirea şi dotarea necesare pentru implementarea într-o manier ă profesional ă a acestor politici şi coduri de conduit ă.
În fine, nivelul încrederii romilor şi sintilor în poli ţie va depinde, de asemenea, în mare măsur ă, de gradul de r ăspundere a poli ţiei pentru ac ţiunile sale. Prin urmare, trebuie s ă fie instituite mecanisme interne şi externe privind plângerile şi supravegherea, care s ă fie capabile de a se ocupa într-un mod eficient şi transparent de plângerile împotriva conduitei neadecvate a poli ţiei în timpul opera ţiunilor acesteia şi s ă aib ă capacitatea şi autoritatea de a analiza şi evalua ac ţiunile poli ţiei, cu scopul de a identifica tipare sau tendin ţe ale conduitei neadecvate a poli ţiei şi de a elabora strategii pentru a aborda aceste neajunsuri.
Recomand ări generale
Deoarece activitatea poli ţiei este atât de esen ţial ă în asigurarea siguran ţei şi stabilit ăţ ii tuturor segmentelor societ ăţ ilor, aceasta trebuie s ă fie o preocupare major ă a politicilor privind comunit ăţ ile de romi şi sinti, împreun ă cu alte domenii asupra c ărora se insist ă în mod obi şnuit. Totu şi, problematica activit ăţ ii poli ţiei nu trebuie abordat ă în mod izolat, ci ca element integrant al politicilor pentru integrarea romilor, care necesit ă şi implicarea altor agen ţii publice şi private.
To ţi pa şii strategici pentru îmbun ătăţ irea rela ţiilor dintre poli ţie şi comunit ăţ ile de romi şi sinti, de la nivelul legislativ şi al politicii pân ă la nivelul managerial şi opera ţional, trebuie efectua ţi într-o strâns ă colaborare cu toate p ărţile interesate, inclusiv, în mod deosebit, cu reprezentan ţii comunit ăţ ilor de romi şi sinti, dar şi cu alte organisme guvernamentale relevante (cum ar fi cele din domeniul educa ţiei, locativ şi al sănătăţ ii), reprezentan ţi ai societ ăţ ii civile şi ai sectorului privat.
În urma cuno ştin ţelor lor nemijlocite despre cultura, obiceiurile, nevoile şi preocup ările comunit ăţ ilor de romi şi sinti, reprezentan ţii acestora trebuie s ă participle în mod activ la elaborarea politicilor, la recrutarea poli ţiştilor romi şi sinti, la elaborarea şi furnizarea instructajului poli ţiei privind romii şi sinti, la înfiin ţarea parteneriatelor între poli ţie şi comunit ăţ ile de romi şi sinti şi facilitarea responsabiliz ării poli ţiei. Mai mult, reprezentarea comunit ăţ ilor de romi şi sinti în aceste structuri şi activit ăţ i ar spori în mod semnificativ legitimitatea acestor structuri şi a activit ăţ ilor desf ăş urate în cadrul comunit ăţ ilor.
Conducerea politic ă şi cea a poli ţiei trebuie s ă fie angajate şi s ă comunice declara ţii clare cu privire la nevoia de îmbun ătăţ ire a situa ţiei activit ăţ ii poli ţiei fa ţă de comunit ăţ ile de romi şi sinti şi s ă implementeze schimb ările necesare la nivel organiza ţional, managerial şi opera ţional în cadrul structurilor de poli ţie. Aceste declara ţii trebuie să fie comunicate tuturor p ărţilor relevante interesate, din cadrul şi din afara poli ţiei, inclusiv comunit ăţ ilor de romi şi sinti.
Angajamentul pentru schimbare trebuie s ă fie exprimat în practic ă prin înfiin ţarea şi men ţinerea parteneriatelor pe termen lung între poli ţie şi comunit ăţ ile de romi şi sinti. Exemplele de succes ale ini ţiativelor bazate pe parteneriate trebuie s ă fie diseminate de către autorit ăţ i, cu titlul de bune practici. Deoarece comunit ăţ ile de romi şi sinti tr ăiesc în multe ţă ri din spa ţiul OSCE, dar se confrunt ă cu probleme similare într-un num ăr de state participante, ar fi util ă o abordare transna ţional ă a guvernelor, structurilor de poli ţie şi societ ăţ ii civile, pentru împ ărt ăş irea bunelor practici în implementarea Planului de Ac ţiune al OSCE pentru îmbun ătăţ irea situa ţiei romilor şi sintilor în spa ţiul OSCE.
Institu ţiile, opera ţiunile de teren şi unit ăţ ile tematice ale OSCE, cu competen ţele şi resursele lor unice, sunt preg ătite s ă sprijine statele participante în implementarea tuturor etapelor strategice pentru îmbun ătăţ irea rela ţiei dintre poli ţie şi comunit ăţ ile de romi şi sinti, a şa cum se arat ă în cartea de fa ţă .
I. Introducere
Romii şi sinti 1 tr ăiesc pe întreg teritoriul OSCE şi, cu o popula ţie de circa 10-12 milioane 2, constituie cea mai mare minoritate etnic ă din Europa. În ciuda bogatei diversit ăţ i culturale, lingvistice şi istorice a diferitelor grupuri ce tr ăiesc în diferite regiuni geografice ale spa ţiului OSCE, un mare num ăr al acestor grupuri de romi au o problem ă comun ă: ele sunt supuse discrimin ării şi marginaliz ării în toate sferele vie ţii publice, cum ar fi accesul la serviciile publice, locuin ţe, servicii de s ănătate, educa ţie şi munc ă. Romii sunt în special vulnerabili fa ţă de violen ţa motivat ă rasial iar, în acela şi timp, în multe situa ţii, posibila motiva ţie prejudicioas ă a atacurilor nu este anchetat ă.3
Înc ă din 1990, OSCE (pe atunci Conferin ţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa) recunoştea provoc ările specifice din sfera dimensiunii umane cu care se confruntau comunit ăţ ile de romi şi sinti pe întreg cuprinsul regiunii. 4 De atunci, problematica romilor şi sintilor a continuat s ă figureze în mod proeminent pe agenda OSCE, fapt exemplificat prin înfiin ţarea Punctului de Contact pentru Romi si Sinti (CPRSI) în cadrul Biroului pentru Institu ţii Democratice şi Drepturile Omului (ODIHR) în 1994 şi înfiin ţarea, în 1998, a postului de Consilier pe Problematica Romilor şi Sintilor.
1 A se vedea Glosarul/explicarea termenilor. 2 Cf. Council of Europe, Roma and Travellers Division [Consiliul Europei, Divizia pentru Romi şi “travellers”], la: http://www.coe.int/t/dg3/romatravellers/documentation/default_en.asp . 3. Biroul OSCE pentru Institu ţii Democratice şi Drepturile Omului, Implementation of the Action Plan on Improving the Situation of Roma and Sinti within the OSCE Area . Status Report 2008. [Implementarea Planului de Ac ţiune privind îmbun ăţ irea situa ţiei romilor şi sintilor din spa ţiul OSCE . Raport de Stare 2008], Var şovia 2008. 4 Conference on Security and Co-operation in Europe, Document of the Copenhagen Meeting of the Conference on the Human Dimension of the CSCE [Conferin ţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Documentul Reuniunii de la Copenhaga pe problema dimensiunii umane a CSCE ], Copenhaga 1990. La Summit-ul de la Istanbul din 1999, statele participante au declarat c ă “deploră violen ţa şi alte manifest ări ale rasismului şi discrimin ării împotriva minorit ăţ ilor, inclusiv împotriva minorit ăţ ilor rome şi sinti” şi c ă s-au angajat să “garanteze ca legile şi politicile respect ă în totalitate drepturile romilor si sintilor şi, acolo unde este cazul, vor promova o legisla ţie anti-discriminatorie în acest sens”. 5
În Carta pentru Securitate European ă adoptat ă cu aceea şi ocazie, statele participante “recunosc dificult ăţ ile particulare cu care se confrunt ă romii şi sinti şi nevoia de a se lua măsuri concrete în scopul realiz ării unei egalit ăţ i depline de şanse, în conformitate cu angajamentele OSCE, în cazul persoanelor apar ţinând comunit ăţ ilor de romi şi sinti”. Statele participante au declarat în continuare c ă “ne vom înt ări eforturile pentru a garanta că romii şi sinti pot juca un rol deplin şi egal în societ ăţ ile noastre şi pentru a eradica discriminarea împotriva acestora.” 6
Rapoartele Înaltului Comisar pentru Minorit ăţ i Na ţionale (ICMN) din 1993 şi 2000 au jucat un rol important în punerea pe agenda OSCE a chestiunii activit ăţ ii poli ţiei cu privire la romi şi sinti. Raportul din 1993 a scos în eviden ţă discriminarea şi rasismul persistente împotriva romilor şi sintilor. 7 Ulterior, în 1993, ICMN a emis recomand ări către OSCE şi statele sale participante, care se adresau implement ării de c ătre statele participante a angajamentelor OSCE relevante pentru situa ţia romilor şi sporirea resurselor OSCE pentru problematica aferent ă romilor. Înaltul Comisar a continuat s ă urm ăreasc ă problematica romilor în mai multe ţări în care acesta era activ. În 2000, ICMN a emis un nou raport privind Situa ţia romilor în spa ţiul OSCE , care acorda o aten ţie deosebit ă problemei discrimin ării şi violen ţei rasiale împotriva comunit ăţ ilor de romi şi sinti şi care includea recomand ări pentru combaterea discrimin ării şi violen ţei rasiale. 8
La Consiliul Ministerial de la Maastricht din 2003, statele participante au adoptat Planul de Ac ţiune pentru îmbun ătăţ irea situa ţiei romilor şi sintilor în spa ţiul OSCE (numit în continuare Planul de Ac ţiune ).9 Decizia de a se adopta Planul de Ac ţiune a fost luat ă în contextul unei con ştientiz ări sporite printre statele OSCE participante a disparit ăţ ilor semnificative dintre majoritate şi popula ţiile de romi şi sinti în toate aspectele vie ţii. Planul de Ac ţiune prevede recomand ări specifice privind modalit ăţ ilor în care statele participante pot îmbun ătăţ i situa ţia romilor şi sintilor cu scopul de a garanta c ă ace ştia pot
5 OSCE, “Istanbul Summit Declaration” [Declara ţia Summit-ului de la Istanbul], în: Documentul de la Istanbul, Istanbul 1999, p. 52. 6 OSCE, “Charter for European Security” [Carta pentru Securitate European ă], în: Documentul de la Istanbul, Istanbul 1999, p. 6.
7 Cf. OSCE High Commissioner on National Minorities, Roma (Gypsies) in the CSCE Region. Report of the High Commissioner on National Minorities [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ i Na ţionale, Romii( “gypsy”) în spa ţiul CSCE. Raport al Înaltului Comisar pentru Minorit ăţ i Na ţionale ], Viena 1993. 8 Cf. OSCE High Commissioner on National Minorities, Report on the Situation of Roma and Sinti in the OSCE Area [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ i Na ţionale, Raport asupra situa ţiei romilor şi sintilor din spa ţiul OSCE ], Haga 2000, în special pag. 25-62. 9 Cf. OSCE, Decizia nr. 3/03, Action Plan on Improving the Situation of Roma and Sinti within the OSCE Area [Planul de Ac ţiune privind îmbun ătăţ irea situa ţiei romilor şi sintilor din spa ţiul OSCE] , MC.DEC/3/03, Maastricht 2003. juca un rol deplin şi egal în societ ăţ ile statelor participante. Drept urmare, acesta nu se concentreaz ă doar asupra aspectelor socio-economice precum locuin ţele, s ănătatea, locurile de munc ă şi educa ţia, ci şi asupra rela ţiilor dintre poli ţie şi comunit ăţ ile de romi şi sinti, recunoscând importan ţa general ă a acestor rela ţii particulare pentru bun ăstarea socio-economic ă a comunit ăţ ilor de romi şi sinti.
Scopul celor şapte recomand ări ale Planului de Ac ţiune cu privire la activitatea poli ţiei, enumerate în chenarul de mai jos, era acela de a se identifica un set integral de ac ţiuni pe care statele trebuie s ă le întreprind ă pentru a garanta c ă activitatea poli ţiei joac ă un rol în integrarea romilor şi sintilor pe întreg cuprinsul spa ţiului OSCE.
Recomand ările Planului de Ac ţiune cu privire la activitatea poli ţiei Recomandarea 26 – “Dezvoltarea de politici care promoveaz ă con ştientizarea în rândul institu ţiilor de aplicare a legii a situa ţiei romilor şi sintilor şi care combat prejudec ăţ ile şi stereotipurile negative”.
Recomandarea 27 – “Elaborarea unor programe de instructaj pentru prevenirea utiliz ării excesive a for ţei şi pentru promovarea cunoa şterii şi respect ării drepturilor omului.”
Recomandarea 28 – “Elaborarea de politici pentru îmbun ătăţ irea rela ţiilor dintre comunit ăţ ile de romi şi sinti şi poli ţie, astfel încât s ă se previn ă abuzul şi violen ţa poli ţiei împotriva popula ţiilor de romi şi sinti; şi pentru îmbun ătăţ irea încrederii în poli ţie în rândurile romilor şi sintilor”.
Recomandarea 29 – “Elaborarea de politici şi proceduri pentru garantarea unei interven ţii de efect a poli ţiei împotriva romilor şi sintilor în cazurile de violen ţă motivat ă rasial”.
Recomandarea 30 – “Evaluarea discrepan ţelor dintre standardele interna ţionale privitoare la poli ţie şi practicile na ţionale existente în momentul de fa ţă , prin consultarea for ţelor na ţionale de poli ţie, a ONG-urilor şi a reprezentan ţilor comunit ăţ ilor de romi şi sinti”.
Recomandarea 31 – “Elaborarea, acolo unde este cazul, în cadrul unui parteneriat strâns cu organizaţii interna ţionale şi ONG-uri ale romilor, de declara ţii privitoare la politic ă, coduri de conduit ă, manuale de îndrum ări practice şi programe de preg ătire profesional ă”.
Recomandarea 32 – “Încurajarea romilor şi sintilor s ă lucreze în institu ţii de aplicare a legii, ca mijloc sustenabil al promov ării toleran ţei şi diversit ăţ ii”.
Din 2003, structurile executive ale OSCE au ini ţiat un num ăr de activit ăţ i cu scopul de a promova implementarea acestor recomand ări. Acestea sunt prezentate pe scurt în Apendicele 1 al acestei c ărţi, împreun ă cu ini ţiative relevante ale altor organiza ţii guvernamentale şi non-guvernamentale interna ţionale şi na ţionale.
Insistând din nou asupra nevoii de îmbun ătăţ ire a situa ţiei comunit ăţ ilor de romi şi sinti, statele participante, la Consiliul Ministerial de la Helsinki din 2008, au adoptat o decizie cu privire la Intensificarea eforturilor OSCE de a implementa Planul de Ac ţiune pentru îmbun ătăţ irea situa ţiei romilor şi sintilor din spa ţiul OSCE. 10 Un an mai târziu, Consiliul Ministerial de la Atena a adoptat o alt ă decizie, cu privire la intensificarea eforturilor OSCE pentru asigurarea unei integr ări durabile a romilor şi sintilor. 11
Cu toate c ă multe din statele participante au elaborat în ultima vreme strategii şi politici na ţionale pentru prevenirea discrimin ării şi promovarea integr ării romilor şi sintilor, progresul înregistrat în implementarea lor este doar unul limitat. Mai mult, politicile adesea se concentreaz ă asupra problemelor legate de s ănătate, locuin ţe, locuri de munc ă şi educa ţie, neglijând aspectul activit ăţ ii poli ţiei. Deoarece romii şi sinti sunt expu şi în mod particular la crimele motivate de ur ă precum şi la un tratament dicriminatoriu din partea poli ţiei, exist ă o nevoie major ă pentru politici specifice care s ă se adreseze rela ţiilor dintre poli ţie şi romi. Provocarea este de a ac ţiona pe baza recomand ărilor şi bunelor practici şi de a le implementa în activitatea poli ţieneasc ă opera ţional ă de rutin ă, la toate nivelurile.
În strâns ă conformitate cu recomand ările relevante ale Planului de Ac ţiune al OSCE, prezenta publica ţie î şi propune s ă ofere referin ţe privind bunele practici în elaborarea şi implementarea de politici, strategii şi proiecte vizând îmbun ătăţ irea rela ţiilor dintre poli ţie şi comunit ăţ ile de romi şi sinti, precum şi abordarea criminalit ăţ ii motivat ă rasial împotriva romilor. Cartea se adreseaz ă factorilor de decizie în elaborarea politicilor, reprezentan ţilor ministerelor administra ţiei şi internelor, autorit ăţ ilor şi poli ţiştilor de la toate nivelurile, precum şi reprezentan ţilor societ ăţ ii civile implica ţi în întregul proces, de la elaborarea de politici pân ă la implementarea propriu-zis ă a acestora.
Dup ă capitolul introductiv, Capitolul II descrie situa ţia dificil ă privind siguran ţa romilor şi sintilor în regiunea OSCE, aducând argumente în favoarea unei activit ăţ i poli ţiene şti îmbun ătăţ ite în cazul comunit ăţ ilor de romi şi sinti.
Capitolul III, capitolul de baz ă al acestei c ărţi, ia în discu ţie o varietate de ini ţiative şi bune practici specifice privitoare la îmbun ătăţ irea rela ţiilor dintre poli ţie şi comunit ăţ ile de romi şi sinti. Referindu-se la recomand ările respective men ţionate în Planul de
10 Cf. OSCE 2008, MC.DEC/6/08, Enhancing OSCE Efforts to Implement the Action Plan on Improving the Situation of Roma and Sinti within the OSCE Area [Sporirea eforturilor OSCE de implementare a Planului de Ac ţiune privind îmbun ătăţ irea situa ţiei romilor şi sintilor din spa ţiul OSCE] , Helsinki 2008. 11 OSCE, MC. DEC/8/09, Enhancing OSCE efforts to ensure Roma and Sinti sustainable Integration [Sporirea eforturilor OSCE pentru asigurarea integrar ării sustenabile a romilor şi sintilor], Atena 2009.
Ac ţiune al OSCE precum şi în alte documente de politic ă relevante, Capitolul III se axeaz ă pe urm ătoarele domenii de interes:
- starea rela ţiei dintre poli ţie şi romi şi sinti în statele participante în OSCE; - aspecte relevante legate de romi şi sinti cuprinse în: • legisla ţie; • codurile de etic ă şi conduit ă; • problematica managementului resurselor umane; • preg ătirea şi dezvoltarea profesional ă; - interac ţiunea adecvat ă a poli ţiei cu comunit ăţ ile de romi şi sinti.
Capitolul IV trage o serie de concluzii cu privire la provoc ările cheie şi la alte recomand ări pentru îmbun ătăţ irea rela ţiilor dintre poli ţie şi comunit ăţ ile de romi şi sinti. Toate documentele la care se face trimitere sunt disponibile pe un CD-ROM, care este furnizat împreun ă cu aceast ă carte. În ceea ce prive şte articolele academice, CD-ROM-ul le include doar pe acelea pentru care editurile şi-au dat acordul privind drepturile de autor.
II. Situa ţia siguran ţei şi securit ăţ ii romilor şi sintilor în spa ţiul OSCE
Acest capitol descrie situa ţia dificil ă cu care se confrunt ă romii şi sinti în multe p ărţi ale regiunii OSCE în ceea ce prive şte securitatea lor. El pune în eviden ţă tiparele semnificative ale discrimin ării, h ărţuirii şi crimelor motivate de ur ă la care sunt expu şi romii şi sinti, precum şi lipsa de sprijin din partea poli ţiei cu care ace ştia adesea se confrunt ă. Capitolul de fa ţă aduce argumente în favoarea unei activit ăţ ii poli ţiene şti îmbun ătăţ ite fa ţă de comunit ăţ ile de romi şi sinti.
II.1 Discriminarea rasial ă, incidentele şi crimele motivate de ur ă
Comunit ăţ ile minoritare sunt adesea supuse în mod dispropor ţionat la crime motivate de ur ă şi discriminare, din motive rasiale şi etnice. Lipsa reac ţiilor adecvate din partea autorit ăţ ilor poate crea un climat de impunitate, care, la rândul s ău, poate contribui la adâncirea percep ţiei de marginalizare şi excludere social ă în rândul acestor minorit ăţ i.
Romii şi sinti se num ără printre acele grupuri minoritare care au suferit un lung trecut caracterizat prin prejudec ăţ i şi chiar persecu ţii sistematice. Începând cu anii 1990, ace ştia au devenit din nou ţinta violen ţei motivate rasial într-un num ăr de state europene, în special în ţă rile din Europa Central ă şi de Est, care, dup ă c ăderea comunismului, trec printr-un proces de tranzi ţie. Lucrul acesta a fost documentat pe larg de c ătre organiza ţii pentru drepturile omului precum şi de organiza ţii interguvernamentale. 12 Mai multe
12 Cf. Amnesty International, Europe : Discrimination against Roma [Discriminarea împotriva romilor] , Briefing Media, Serviciul de Ştiri nr. 205, 25 octombrie 2007; European Roma Rights Centre, Police Violence against Roma [Centrul European pentru Drepturile Romilor, Violen ţa poli ţiei împotriva romilor ], Seria Rapoarte de Ţar ă, nr. 12/2003; rapoarte ale ICMN despre romi şi sinti precum şi rapoartele ODIHR asupra crimelor motivate de ur ă au abordat în mod direct faptul c ă romii şi sinti sunt ţinte ale crimelor motivate de ur ă.13
European Roma Rights Centre [Centrul European pentru Drepturile Romilor], Rezumatul preocup ărilor ERRC privind violen ţa împotriva romilor în Ungaria (2009) ; Anti-Roma Racism in Former Czechoslovakia [Rasismul împotriva romilor în fosta Cehoslovacie] (2009); Divide and Deport: Roma and Sinti in Austria [Divide şi deporteaz ă: romii şi sinti din Austria] (1996) ; Sudden Rage and Dawn: Violence Against Roma in Romania [Furia brusc ă şi zorii: violen ţa împotriva romilor în România] (1996) ; şi Time of Skinheads: Denial and Exclusion of Roma in Slovakia [Vremea Skinheads: negarea şi excluderea romilor în Slovacia] (1997) ; European Roma Rights Centre/Hungarian Civil Liberties Union [Centrul European pentru Drepturile Romilor/Uniunea Libert ăţ ilor Civile din Ungaria], Raport asupra circumstan ţelor asasinatului dublu comis la Tatárszentgyörg la 23 februarie 2009 şi conduita autorit ăţ ilor implicate (poli ţia, serviciile de ambulan ţă şi pompieri), Budapesta, 7 mai 2009; Halász, Katalin, The Situation of Roma in Europe [Situa ţia romilor în Europa] , Raportul din umbr ă 2007 al European Network Against Racism (ENAR) [Re ţeaua European ă Împotriva Rasismului]; Human Rights First, Violence Against Roma [Violen ţa împotriva romilor] . Sondaj asupra crimelor motivate de ur ă, 2008. New York 2008; Human Rights Watch, Kosovo: Investigate Attacks on Roma, [Kosovo: Investigarea atacurilor asupra romilor], Ştiri, Bruxelles, 7 septembrie, 2007; Human Rights Watch/Helsinki Watch, The Persecution of Roma in Romania [Persecutarea romilor în România] , 1991; Destoying Ethnic Identity: The Gypsies of Bulgaria [Distrugerea identit ăţ ii etnice: romii din Bulgaria] 1991; Struggling for Ethnic Identity: Czechoslovakia’s Endangered Gypsies [ Lupta pentru identitate etnic ă: romii periclita ţi din Cehoslovacia] 1992; şi Struggling for Ethnic Identity: The Gypsies of Hungary [Lupta pentru identitate etnic ă: romii din Ungaria], 1993 ; Na ţiunile Unite, Adunarea General ă, Report of the Committee on the Elimination of Racial Discrimination [Raport al Comitetului pentru Eliminarea Discrimin ării Rasiale], sesiunea nr. 72 (18 februarie – 7 martie 2008), sesiunea nr. 73 (28 iulie – 15 august 2008), şi Oakley, Robin, “Practical Measures for Improving Relations between Ethnic Minorities and the Police” [M ăsuri practice pentru îmbun ătăţ irea rela ţiilor dintre minorit ăţ ile etnice şi poli ţie] în: OSCE ODIHR/European Dialogue, Policing and Roma: A Resource Manual. A Compilation of Documents to Support Implementation of the OSCE Action Plan for Roma and Sinti [OSCE ODIHR/Dialog European, Activitatea poli ţiei şi romii. Manual practic. O compila ţie de documente în sprijinul implement ării Planului de Ac ţiune al OSCE pentru romi şi sinti ]. Document provizoriu nepublicat, produs pentru CPRSI al ODIHR, pag. 85-96, aici p. 89; Project on Ethnic Relations (PER), The Romanies in Central and Eastern Europe: Illusions and Reality; Countering Anti-Roma Violence in Eastern Europe: The Snagov Conference and Related Efforts [Proiectul pentru Rela ţii Etnice, Romii din Europa Central ă şi de Est: iluzii şi realitate (1992); Opozi ţia fa ţă de violen ţa împotriva romilor în Europa de Est: Conferin ţa de la Snagov şi alte eforturi înrudite (1994)]. 13 OSCE High Commissioner on National Minorities, Roma (Gypsies) in the CSCE Region. Report of the High Commissioner on National Minorities [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ i Na ţionale, Romii( “gypsy”) în spa ţiul CSCE. Raport al Înaltului Comisar pentru Minorit ăţ ile Na ţionale ] (op. cit. nota 7); OSCE High Commissioner on National Minorities, Report on the Situation of Roma and Sinti in the OSCE Area [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Raport asupra situa ţiei romilor şi sintilor din spa ţiul OSCE ] (op. cit. nota 8); OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights, Challenges and Responses to Hate-Motivated Incidents in the OSCE Region [Biroul OSCE pentru Institu ţii Democratice şi Drepturile Omului, Provoc ări şi reac ţii cu privire la incidentele motivate de ur ă din regiunea OSCE ], Var şovia 2006; OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights, Status Report [Biroul OSCE pentru Institu ţii Democratice şi Drepturile Omului , Raport de Stare], (op. cit. nota 3); OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights, Hate Crimes in the OSCE Region – Incidents and Responses. Annual Report 2007 [Biroul OSCE pentru Institu ţii Democratice şi Drepturile Omului,
În ultimii ani, un num ăr de cazuri de nivel înalt ale unor incidente violente, motivate de ur ă, îndreptate împotriva romilor şi sintilor, au fost raportate într-un num ăr de state participante. În mass-media de larg ă circula ţie şi în anumite discursuri publice au ap ărut exemple de discursuri ce incit ă la ur ă, focalizate pe “infrac ţionalitatea romilor”. Grup ări populiste, de extrem ă dreapt ă sau neonaziste sunt în mod special susceptibile de a exploata prejudecata împotriva romilor şi de a instiga uneori la ostilitate sau violen ţă împotriva romilor şi sintilor. 14
Într-un num ăr de state participante, comunit ăţ ile de romi şi sinti au fost supuse unor pedepse colective ca represalii pentru presupuse delincven ţe comise de anumi ţi indivizi. Grupuri apar ţinând popula ţiei majoritare au evacuat uneori cu for ţa (sau au încercat s ă o fac ă) familii întregi sau comunit ăţ i de romi din loca ţiile lor de re şedin ţă , împiedicând revenirea acestora. Uneori, tensiunile dintre romi şi popula ţiile majoritare locale au escaladat, ajungându-se la violen ţă sau atacuri colective, inclusiv la cazuri de ucideri. 15
În 2008, 18 % dintre to ţi romii intervieva ţi în cadrul Sondajului Uniunii Europene privind minorit ăţ ile şi discriminarea (EU-MIDIS) de c ătre Agen ţia Uniunii Europene pentru Drepturile Fundamentale au sus ţinut c ă, în ultimele 12 luni, fuseser ă victime ale unor atacuri, amenin ţă ri sau hărţuiri grave, motivate rasial.16 “Dat fiind faptul c ă majoritatea covâr şitoare a reponden ţilor romi au indicat c ă nu au raportat faptul c ă au fost victimiza ţi,
Crime motivate de ur ă în regiunea OSCE – incidente şi reac ţii, Raportul anual 2007], Var şovia 2008; OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights, Hate Crimes in the OSCE Region – Incidents and Responses. Annual Report 2008 [Biroul OSCE pentru Institu ţii Democratice şi Drepturile Omului, Crime motivate de ur ă în regiunea OSCE – Incidente şi reac ţii, Raportul anual 2008 ], Var şovia 2009; OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights /High Commissioner in National Minorities, Assessment of the Human Rights Situation of Roma and Sinti in Italy. [Biroul OSCE pentru Institu ţii Democratice şi Drepturile Omului/Înaltul Comisar pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Evaluarea situa ţiei drepturilor omului privind romii şi sinti din Italia ]. Raportul misiunii de investigare efectuate la Milano, Napoli şi Roma între 20-26 iulie 2008. 14 OSCE High Commissioner on National Minorities, Report on the Situation of Roma and Sinti in the OSCE Area [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ i Na ţionale, Raport asupra situa ţiei romilor şi sintilor din spa ţiul OSCE ] (op. cit. nota 8), pag. 43ff; OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights, Status Report [Biroul OSCE pentru Institu ţii Democratice şi Drepturile Omului , Raport de Stare ] (op. cit. nota 3), pag. 27-28 ; Halász, Katalin, The Situation of Roma in Europe [Situa ţia romilor în Europa] (op. cit. nota 12), p. 24; şi Human Rights First 2008 , Violence Against Roma [Violen ţa împotriva romilor] , Sondaj asupra crimei din ur ă, 2008] (op. cit. nota 12) , p. 2f.
15 Cf. OSCE High Commissioner on National Minorities, Report on the Situation of Roma and Sinti in the OSCE Area [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Raport asupra situa ţiei romilor şi sintilor din spa ţiul OSCE ] (op. cit. nota 8), p. 42; şi Human Rights First, Violence Against Roma [Violen ţa împotriva romilor] (op. cit. nota 12), p. 1 şi 5f. 16 Cf. European Union Agency for Fundamental Rights, The Roma. Data in Focus Report. European Union Minorities and Discrimination Survey (EU-MIDIS) [Agen ţia Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale, Romii. Raportul Data in Focus. Sondajul Uniunii Europene privind minorit ăţ ile şi discriminarea], 2009, p. 9. se poate presupune c ă nivelul criminalit ăţ ii motivate rasial înregistrat oficial este cu mult mai sc ăzut decât dimensiunea reala a problemei”. 17
Mai mult, victimele s-au confruntat adesea cu obstacole importante în a-şi asigura dreptatea şi desp ăgubirile legale pentru aceste atacuri. Multora li s-a refuzat o protec ţie adecvat ă.18 Problema cea mai urgent ă pentru mul ţi romi şi sinti este, prin urmare, lipsa de securitate personal ă şi accesul deplin şi corect la justi ţie.
II.2 Rela ţiile dificile dintre poli ţie, romi şi sinti
De-a lungul istoriei, poli ţia a fost primul organ al statului responsabil de rela ţionarea cu romii şi sinti, atât datorit ă statutului lor – str ăini migran ţi sau venetici – cât şi datorit ă stilului lor de via ţă – itinerant sau nomad. De-a lungul istoriei lor în Europa, popula ţiile majoritare i-au perceput adesea ca grupuri infrac ţionale, iar poli ţia i-a tratat ca atare. Percep ţia conform c ăreia membrii comunit ăţ ii rome sunt în mod inerent infractori s-a materializat în timpul regimului nazist când romii şi sinti au fost declara ţi “asociali”, astfel fiind supu şi extermin ării rasiale. 19 Datorit ă acestei îndelungate experien ţe de oprimare şi abuz de for ţă din partea poli ţiei, romii şi sinti au dobândit o atitudine de profund ă suspiciune fa ţă de poli ţie. Astfel, cooperarea acestora cu poli ţia precum şi încerc ările unora dintre ei de a intra în poli ţie au fost adesea respinse, în special de c ătre grupurile tradi ţionaliste.
Poli ţiştii, la fel ca societatea în general, nu sunt lipsiţi de opinii şi prejudec ăţ i rasiste. 20 Astfel de atitudini şi percep ţii se manifest ă uneori printr-o activitate insuficient ă a poli ţiei, cum ar fi neasigurarea unui sprijin şi a unei protec ţii suficiente; sau printr-o supraactivitate a poli ţiei, cum ar fi acordarea unei aten ţii excesive infrac ţiunilor presupuse a fi comise de c ătre membri ai comunit ăţ ilor de romi şi sinti sau prin utilizarea for ţei excesive împotriva acestor persoane. În ultimul exemplu, supraactivitatea poli ţiei poate rezulta nu numai în abuz de putere, dar şi în moarte. 21
17 European Union Agency for Fundamental Rights, The Roma. Data in Focus Report [Agen ţia Uniunii Europene pentru Drepturile Fundamentale, Romii. Raportul Data in Focus ] (op. cit. nota 16), p. 9. 18 Cf. OSCE High Commissioner on National Minorities, Report on the Situation of Roma and Sinti in the OSCE Area [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Raport asupra situa ţiei romilor şi sintilor din spa ţiul OSCE ] (op. cit. nota 8), p. 38; şi OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights, Status Report [Biroul OSCE pentru Institu ţii Democratice şi Drepturile Omului, Raport de Stare ] (op. cit. nota 3), pag. 24-25. 19 Kenrick, Donald/Paxon, Grattan, Destiny of Europe’s Gypsies [Soarta romilor (“gypsy”) din Europa], Basic Books, New York, 1972. Link-uri utile pentru genocidul împotriva romilor şi sintilor: www.geocities.com/~Patrin/genocide.htm ; www.sintiundroma.de ; www.rommuz.cz ; www.ushmm.org . 20 Cf. OSCE High Commissioner on National Minorities, Report on the Situation of Roma and Sinti in the OSCE Area [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Raport asupra situa ţiei romilor şi sintilor din spa ţiul OSCE ] (op. cit. nota 8), p. 38; şi Coxhead, John. D., The Last Bastion of Racism? Gypsies, Travellers and Policing [Ultimul bastion al rasismului? “Gypsy”, “travellers” şi poli ţia], Trentham 2007. 21 Cf. Curtea European ă a Drepturilor Omului, Cauza Velikova împotriva Bulgaria, Cererea nr. 41488/98, Hot ărâre, Strasbourg, 18 mai 2000 şi Curtea European ă a Drepturilor Omului, Cauza Anguelova împotriva Bulgariei, Cererea nr. 38361/97, Hot ărâre, Strasbourg, 13 iunie 2002.
II.2.1 Exemple de activitate insuficientă a poli ţiei
Exist ă dovezi ample din întreaga Europ ă conform c ărora romii şi sinti nu au beneficiat de protec ţie suficient ă din partea poli ţiei în ceea ce prive şte criminalitatea şi violen ţa îndreptate împotriva acestora.22
Mai mult, crimele violente comise împotriva romilor adesea nu au fost anchetate prompt şi într-un mod adecvat. 23 Victimele de etnie rom ă continu ă s ă fie afectate de o lips ă de acces efectiv la justi ţie şi mijloace de a reclama şi ob ţine desp ăgubiri pentru conduita necorespunz ătoare a poli ţiei. 24
II.2.2 Exemple de supraactivitate a poli ţiei
În multe state participante, romii şi sinti au fost supu şi la profiling şi incriminare pe criterii etnice/rasiale. “Profiling-ul etnic” este definit ca fiind utilizarea de c ătre poli ţişti, în timpul efectu ării opera ţiunilor de perchezi ţie şi control, supraveghere sau anchetare, a caracteristicilor rasei, etniei, religiei sau originii na ţionale, f ără vreo justificare obiectiv ă şi rezonabil ă, în locul comportamentului propriu-zis, ca baz ă în luarea deciziilor în leg ătur ă cu cine a fost sau ar putea fi implicat într-o activitate infrac ţional ă.25 Profiling-ul
22 Cf. OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights, Status Report [Biroul OSCE pentru Institu ţii Democratice şi Drepturile Omului, Raport de Stare ] (op. cit. nota 3), p. 24; şi Human Rights First, Violence against Roma [Violen ţa împotriva romilor] (op. cit. nota 12), p. 5ff. 23 Cf. Curtea European ă a Drepturilor Omului, Cauza Nachova şi al ţii împotriva Bulgariei, Cererile nr. 43577/98 şi 43579/98, Hot ărâre, Strasbourg, 6 iulie 2005; Cauza Secic împotriva Croa ţiei , Cererea nr. 40116/02, Hot ărâre, Strasbourg, 22 iunie 2000 ; Cauza Cobzaru împotriva României , Cererea nr. 48254/99; şi Cauza Angelov şi Iliev împotriva Bulgariei, Cererea nr. 55523/00, Hot ărâri, Strasbourg, 26 iulie 2007. European Roma Rights Centre/Hungarian Civil Liberties Union [Centrul European pentru Drepturile Romilor/Uniunea Libert ăţ ilor Civile din Ungaria], Raport asupra circumstan ţelor dublului asasinat comis la Tatárszentgyörgy la 23 februarie 2009 şi conduita autorit ăţ ilor implicate (poli ţia, ambulan ţa şi pompierii), Budapesta, 7 mai 2009, pag. 7-9 şi 10f. 24 Cf. OSCE, Contact Point for Roma and Sinti Issues/European Dialogue, Policing and Roma: A Resource Manual. A Compilation of Documents to Support Implementation of the OSCE Action Plan for Roma and Sinti. [Punctul de Contact pentru Romi şi Sinti/Dialog European, Activitatea poli ţiei şi romii. Manual practic. O compila ţie de documente în sprijinul implement ării Planului de Ac ţiune al OSCE pentru romi şi sinti ]. Document provizoriu nepublicat, produs pentru CPRSI al ODIHR, p. 297.
25 Cf. Open Society Institute, Addressing Ethnic Profiling by Police. A Report on the Strategies for Effective Police Stop and Search Project [ Institutul pentru o Societate Deschis ă, Abordarea profiling-ului etnic de c ătre poli ţie. Raport asupra Proiectului Strategii pentru opriri şi perchezi ţii eficace efectuate de poli ţie] , New York 2009, p. 9; a se vedea de asemenea European Commission against Racism and Intolerance (ECRI), Combating Racism and Racial Discrimination in Policing [Comisia European ă împotriva Rasismului şi Intoleran ţei], Recomandarea de politic ă general ă nr. 11 a ECRI [Combaterea rasismului şi discrimin ării rasiale în activit ăţ ile poli ţiei], CRI(2007)39, adoptat ă la 29 iunie 2007, Strasbourg 2007, para 1. etnic se poate baza pe rasismul inten ţionat al unor poli ţişti individuali, dar “este frecvent rezultatul cumulat al stereotipurilor etnice incon ştiente şi necontrolate”. 26
Profiling-ul etnic se manifest ă cel mai frecvent când poli ţiştii decid pe cine s ă opreasc ă şi să legitimeze, pe cine s ă interogheze, perchezi ţioneze şi chiar s ă aresteze. 27 Acest lucru constituie în mod clar un comportament discriminatoriu. Practica discriminatorie a “profiling-ului grupurilor de romi şi “travellers” tinde s ă se manifeste la scar ă european ă”. 28
Conform sondajului EU-MIDI, în medie, unul din doi romi chestiona ţi în şapte state membre ale UE considera că a fost oprit de poli ţie datorita etniei sale.29
În plus, romii şi sinti nu numai c ă sunt supu şi unei utiliz ări dispropor ţionate a procedurilor de oprire şi perchezi ţie, ci sunt supu şi şi utiliz ării excesive a for ţei în timpul acestor proceduri. Raziile desf ăşurate în a şez ările de romi şi sinti, execut ările mandatelor şi evacu ările for ţate în baza ordinelor judec ătore şti au fost adesea efectuate într-un mod exagerat şi dispropor ţionat, conducând la amenin ţă ri la adresa locuitorilor, în special la adresa femeilor şi copiilor, distrugerea propriet ăţ ii, chiar şi incendierea caselor şi atacuri fizice. 30
Romii şi sinti aresta ţi au fost de asemenea supu şi în repetate rânduri unui tratament umilitor şi abuzului fizic, fiindu-le frecvent negate drepturile fundamentale în urma arest ării şi custodiei. Abuzurile personale au inclus exploatarea romilor şi sintilor de c ătre poli ţişti, de exemplu, prin solicitarea de mit ă.
Ca şi în cazul atacurilor din partea persoanelor fizice, presupusele cazuri de abuz din partea poli ţiei au trecut deseori nepedepsite, nefiind nici m ăcar anchetate cu seriozitate.31
Dovezile de asemenea sugereaz ă faptul c ă “[…] în mai multe ţă ri, este mai probabil ca romii şi sinti care sunt suspecta ţi de comiterea unei crime s ă fie aresta ţi, re ţinu ţi, urm ări ţi
26 Open Society Institute, Addressing Ethnic Profiling by Police [Institutul pentru o Societate Deschis ă, Abordarea profiling-ului etnic de c ătre poli ţie ] (op. cit. nota 25), p. 9. 27 Cf. Open Society Institute, Addressing Ethnic Profiling by Police [Institutul pentru o Societate Deschis ă, Abordarea profiling-ului etnic de c ătre poli ţie ] (op. cit. nota 25), p. 9. 28 OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi- Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ i Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ], Haga, 2006, Rec. 16, p. 24; şi OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights, Challenges and Responses to Hate-Motivated Incidents in the OSCE Region [Biroul OSCE pentru Institu ţii Democratice şi Drepturile Omului, Provoc ări şi reac ţii cu privire la incidentele motivate de ur ă din regiunea OSCE ] (op. cit. nota 13), p. 14. 29 Cf. European Union Agency for Fundamental Rights, The Roma. Data in Focus Report [Agen ţia Uniunii Europene pentru Drepturile Fundamentale, Romii. Raportul Data in Focus ] (op. cit. nota 16), p. 10. 30 Cf. OSCE High Commissioner on National Minorities, Report on the Situation of Roma and Sinti in the OSCE Area [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Raport asupra situa ţiei romilor şi sintilor din spa ţiul OSCE ] (op. cit. nota 8), p. 44. 31 OSCE High Commissioner on National Minorities, Report on the Situation of Roma and Sinti in the OSCE Area [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Raport asupra situa ţiei romilor şi sintilor din spa ţiul OSCE] (op. cit. nota 8), p. 38. în justi ţie şi, în cazul în care sunt condamna ţi, s ă li se aplice o sentin ţă sever ă, decât membrii apar ţinând popula ţiei majoritare, suspecta ţi c ă ar fi comis crime similare”. 32 Acest tratament prejudicios din partea sistemului justi ţiei penale precum şi violen ţa din partea cet ăţ enilor individuali şi a poli ţiştilor, la acestea adaugandu-se şi reac ţiile neadecvate ale agen ţiilor guvernamentale, sunt manifest ări ale unui cadru mai larg de discriminare împotriva romilor.33
II.3 Misiunea de a îmbun ătăţ i activitatea poli ţiei privind comunit ăţ ile de romi şi sinti
Într-o democra ţie, activitatea poli ţiei este un serviciu public furnizat în mod egal tuturor membrilor societ ăţ ii, în baza unor standarde profesionale clare, care la rândul lor se bazeaz ă pe principiul statului de drept, pe standarde interna ţionale şi pe principii ale drepturilor omului. Rolul poli ţiei este esen ţial pentru protejarea drepturilor şi libert ăţ ilor tuturor indivizilor şi pentru asigurarea protec ţiei şi accesului la justi ţie pentru minorităţ i, contribuind în acest fel la integrarea cu success a acestora din urm ă în societate ca întreg. În Carta pentru Securitate European ă, statele OSCE participante au declarat fără echivoc că “protejarea şi promovarea drepturilor persoanelor apar ţinând minorit ăţ ilor na ţionale sunt factori esen ţiali pentru democra ţie, pace, dreptate şi stabilitate în cadrul statelor participante, precum şi între acestea. 34
Poli ţia “poate fi considerat ă ca fiind garantul egalităţ ii, integr ării şi coeziunii într-o societate aflat ă într-un proces de schimbare rapid ă. În special în situa ţiile în care este necesar ă utilizarea for ţei fizice, poli ţia este un instrument pentru control şi represiune. De aceea este necesar ca poli ţia s ă fie activ ă şi de încredere în îndeplinirea rolului ei de ap ărător al legisla ţiei împotriva discrimin ării. 35 Poli ţia are obliga ţia s ă protejeze to ţi cet ăţ enii în mod egal, f ără discriminare şi f ără a face distinc ţii în func ţie de sex, ras ă, culoare, limb ă, religie, opinii, origine social ă, na ţional ă sau etnic ă, proprietate, na ştere sau orice alt statut. 36 În acela şi timp, poli ţiei îi este interzis s ă discrimineze orice
32 OSCE High Commissioner on National Minorities 2000, Report on the Situation of Roma and Sinti in the OSCE Area [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale 2000 , Raport asupra situa ţiei romilor şi sintilor din spa ţiul OSCE ] (op. cit. nota 8) p. 37. 33 Cf. Human Rights First, Violence against Roma [Violen ţa împotriva romilor] (op. cit. nota 12), p. 1. 34 OSCE, Guidebook on Democratic Policing by the Senior Police Adviser to the OSCE Secretary General [Îndrumar privind activitatea poli ţieneas ă democratic ă de Consilierul Superior al Poli ţiei de pe lâng ă Secretarul General OSCE] , , Seria Publica ţiilor SPMU Vol. 1, Edi ţia a 2-a, Viena, mai 2008, p. 26; OSCE, Charter for European Security [Carta pentru Securitate European ă] (op. cit. nota 6), Art. 19. 35 Foundation ‘Policing for a Multi-Ethnic Society’ 1996, Rotterdam Charter: Policing for a Multi-Ethnic Society , Rotterdam 1996. [Funda ţia ‘Activitatea poli ţiei pentru o societate multietnic ă’ 1996, Carta de la Rotterdam : Activitatea poli ţiei pentru o societate multietnic ă], Rotterdam, 1996. 36 OSCE, Guidebook on Democratic Policing [Îndrumar privind activitatea poli ţieneas ă democratic ă] (op. cit. nota 34), p. 25; şi United Nations General Assembly, Res. 2106(XX), International Convention on the Elimination of All Forms of Racial Discrimination [Adunarea General ă a Na ţiunilor Unite, Rez. 2106(XX), Conven ţia interna ţional ă privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasial ă] (1965), Art. 5(b). persoan ă pe baza rasei, sexului, religiei, limbii, culorii, opiniilor politice, originii na ţionale, propriet ăţ ii, na şterii sau vreunui alt statut. 37
Rela ţiile dintre poli ţie şi comunit ăţ ile de romi şi sinti au fost deseori constrânse de faptul că poli ţia poate fi responsabil ă pentru implementarea legilor care afecteaz ă minorit ăţ ile în moduri specifice, cum ar fi legile ce ţin de imigrare sau drepturile de reziden ţă ale grupurilor de nomazi.38 Frecvent apar conflicte din cauza lipsei documentelor de proprietate asupra terenurilor sau caselor precum şi datorit ă statutului nereglementat al aşez ărilor locuite de romi. În special în cazurile a şez ărilor şi/sau taberelor neautorizate, poli ţia este adesea solicitat ă de c ătre autorit ăţ ile competente s ă aplice ordinele şi poate fi prins ă în mijlocul unor rela ţii tensionate dintre proprietarii terenurilor (aparţinând popula ţiei majoritare) şi grupurile de romi şi sinti care au vrut s ă se stabileasc ă temporar sau permanent pe propriet ăţ i private sau publice ce nu le apar ţin.
În aceste cazuri, un rol crucial al poli ţiei este acela de a media între interesele autorit ăţ ilor locale, popula ţia majoritar ă şi romi şi de a pune în balan ţă drepturile indivizilor şi grupurilor, ale minorit ăţ ilor şi majorit ăţ ilor. Când intervine în conflicte, poli ţia trebuie s ă se ghideze dup ă principiul conform c ăruia “toat ă lumea se va supune unor limit ări determinate de lege cu unicul scop de a se asigura recunoa şterea şi respectul cuvenite pentru dreptul şi libertatea celorlal ţi şi pentru a se îndeplini cerin ţele juste ale moralit ăţ ii, ordinii publice şi ale bun ăst ării generale într-o societate democratic ă”. 39
Deoarece ac ţiunile poli ţiei “nu sunt separate de dinamica rela ţiilor interetnice sau nu se afl ă ‘în afara’ acesteia: ele sunt o parte integrant ă a unui proces social şi politic în desf ăş urare într-un stat democratic, […], aceste ac ţiuni pot avea – cel pu ţin pe termen scurt sau mediu – un efect esen ţial asupra dezvolt ării rela ţiilor interetnice şi asupra viitorului statului în general. Pentru aceste motive, capacitatea poli ţiei de a men ţine încrederea tuturor grupurilor etnice în timp ce gestioneaz ă conflictele şi restabile şte ordinea public ă are o importan ţă fundamental ă”. 40 În timp ce se confrunt ă cu aceste conflicte de interes, poli ţia, în general, poate evita acuza ţiile din partea grupurilor de interese privind atitudinile p ărtinitoare sau discriminatorii doar dac ă aceasta ac ţioneaz ă în mod profesionist, în conformitate cu legea şi cu standardele interna ţionale ale activit ăţ ii poli ţiene şti democratice.
Deoarece activitatea poli ţiei este atât de important ă în asigurarea siguran ţei şi stabilit ăţ ii tuturor segmentelor societ ăţ ii, ea trebuie s ă fie o preocupare major ă în cadrul politicilor
37 OSCE, Guidebook on Democratic Policing [Îndrumar privind activitatea poli ţieneas ă democratic ă] (op. cit. nota 34), p. 26. 38 Oakley, "Practical Measures for Improving Relations between Ethnic Minorities and the Police" [M ăsuri practice pentru îmbun ătăţ irea rela ţiilor dintre minorit ăţ ile etnice şi poli ţie] (op. cit. nota 12), p. 87. 39 United Nations General Assembly, Res. 217 A(111), Universal Declaration of Human Rights (1948) [Adunarea General ă a na ţiunilor Unite, Rez. 217 A(111), Declara ţia Universal ă a Drepturilor Omului ] (1948), Art. 29 (2) 40 OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi-Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ] (op. cit. nota 28) Rec. 22, p. 41. privitoare la romi, împreun ă cu alte domenii pe care se insist ă în mod obi şnuit. Totu şi, problematica activit ăţ ii poli ţiei nu trebuie abordat ă în mod izolat, ci ca element integrant al politicilor pentru integrarea romilor. Aceast ă problematic ă necesit ă de asemenea şi implicarea altor agen ţii publice şi private. În unele ţări, discriminarea rasial ă în domenii cum ar fi angaj ările sau furnizarea serviciilor publice este o contraven ţie, nefiind, prin urmare, responsabilitatea poli ţiei. Cu toate astea, în situa ţiile în care poli ţia are prerogative ce-i permit s ă abordeze discriminarea, acestea trebuie folosite în mod sistematic şi la capacitate maxim ă. Înregistrarea şi monitorizarea incidentelor este esen ţial ă, atât pentru analizarea tiparelor şi cauzelor, precum şi pentru a se garanta c ă aceste incidente sunt tratate în mod corespunz ător. Dac ă poli ţia nu-şi îndepline şte acest rol, discriminarea va fi perpetuat ă.41
Pentru elaborarea politicilor, trebuie identificate nevoile, preocup ările şi nedrept ăţ ile specifice legate de activitatea poli ţiei în privin ţa romilor. În plus, trebuie înfiin ţate structuri organiza ţionale eficiente şi trebuie furnizate resurse advecvate pentru implementare. Eficacitatea implement ării trebuie s ă fie monitorizat ă şi evaluat ă în mod regulat.
Mai mult, comunit ăţ ile de romi şi sinti şi societatea civil ă trebuie s ă se implice ca parteneri în toate etapele, de la elaborarea de politici şi pân ă la implementarea acestora.
Corespunzând îndeaproape standardelor şi conven ţiilor interna ţionale cu privire la activitatea poli ţieneasc ă democratic ă, mai multe publica ţii cheie ale SPMU a OSCE şi ale Înaltului Comisar OSCE pentru Minorit ăţ i Na ţionale au identificat principiile cheie ale activităţ ii poli ţiene şti democratice ce trebuie urm ărite prin reforma poli ţiei. Aceste principii sunt extrem de relevante pentru rela ţia dintre poli ţie şi comunit ăţ ile de romi şi sinti. Un rezumat al acestor principii este oferit în urm ătorul chenar. 42
Principiile cheie ale activit ăţ ii poli ţiene şti democratice
I. Obiectivele activit ăţ ii poli ţiene şti democratice
Poli ţia este cea mai vizibil ă manifestare a autorit ăţ ii guvernului. Principalele sale atribu ţii sunt: • men ţinerea st ării de calm, a legalit ăţ ii şi ordinii publice; • protejarea şi respectarea drepturilor şi libert ăţ ilor fundamentale ale individului; • prevenirea şi combaterea criminalit ăţ ii; şi • furnizarea de asisten ţă şi servicii către public.
41 Cf. Oakley, “Practical Measures for Improving Relations between Ethnic Minorities and the Police” [M ăsuri practice pentru îmbun ătăţ irea rela ţiilor dintre minorit ăţ ile etnice şi poli ţie] (op. cit. nota 12), p. 89; şi OSCE, Office for Democratic Institutions and Human Rights, Status Report. [Biroul OSCE pentru Institu ţii Democratice şi Drepturile Omului, Raport de Stare ] (op. cit. nota 3), pp. 26f. 42 Pentru o prezentare detaliat ă a acestor principii, a se vedea Îndrumarul privind activitatea poli ţieneas ă democratic ă al OSCE (op. cit. nota 34), pp. 12f.
Poli ţiştii vor consolida legitimitatea statului şi încrederea popula ţiei în poli ţie dac ă demonstreaz ă în activitatea lor de zi cu zi faptul c ă: • răspund nevoilor şi a ştept ărilor publicului; şi • utilizeaz ă autoritatea statului în interesul popula ţiei.
II. Sus ţinerea principiilor statului de drept
În procesul urm ăririi acestor obiective, poli ţia trebuie s ă: • opereze în conformitate cu legisla ţia na ţional ă şi cu standardele şi angajamentele interna ţionale pentru aplicarea legii acceptate de c ătre statele participante din cadrul OSCE; şi s ă • demonstreze c ă este dedicat ă principiilor statului de drept în vigoare.
Legisla ţia şi politicile scrise, ce guverneaz ă poli ţia, trebuie s ă fie: • clare şi precise; • bazate pe principiile drepturilor omului; şi • accesibile publicului.
III. Etica poli ţiei şi drepturile omului
Pentru a se ridica la nivelul a ştept ărilor publicului în cea ce prive şte încrederea acestuia, poli ţia trebuie s ă adere la un cod de conduit ă profesional ă şi s ă dea dovad ă de: • profesionalism; şi • integritate.
Acest cod trebuie s ă reflecte cele mai înalte valori etice, exprimate prin: • interdic ţii; şi • imperative ale muncii de poli ţie.
Poli ţia are puteri speciale ce-i permit s ă: • priveze indivizii temporar de libertate; • limiteze capacitatea indivizilor de a beneficia pe deplin de drepturile lor; şi, în circumstan ţe extreme, • să utilizeze chiar şi for ţa letal ă.
De aceea, poli ţiştii trebuie s ă î şi exercite sarcinile în conformitate cu: • standardele universal acceptate ale drepturilor omului; şi • cu drepturile civile şi politice.
Protec ţia şi p ăstrarea vie ţii trebuie s ă fie cea mai mare prioritate a lor.
IV. R ăspunderea şi transparen ţa poli ţiei
Activitatea poli ţieneasc ă democratic ă cere ca poli ţia s ă fie şi s ă se considere răspunz ătoare fa ţă de: • cet ăţ eni; • reprezentan ţii acestora; • stat; şi • lege.
Prin urmare, activit ăţ ile poli ţiei – ce merg de la • comportamentul individual al poli ţiştilor, la • strategiile pentru opera ţiunile poli ţiei, la • proceduri de numire sau la • gestionarea bugetului trebuie s ă fie deschise inspect ării de c ătre o gam ă larg ă de institu ţii de supraveghere.
Mai mult, o tr ăsătur ă central ă a activit ăţ ii poli ţiene şti democratice este în ţelegerea faptului c ă e nevoie de consensul popula ţiei pentru munca de poli ţie. Premisele câ ştig ării sprijinului publicului sunt: • asigurarea transparen ţei în opera ţiunile poli ţiei; şi • cultivarea comunic ării şi în ţelegerii reciproce cu publicul, pe care poli ţia îl serve şte şi protejeaz ă.
V. Problematica organiz ării şi managementului poli ţiei
Statele sunt obligate s ă creeze un mediu structural şi managerial care s ă permit ă poli ţiei să implementeze în mod concret şi eficient prevederile principiilor statului de drept, cele ale legisla ţiei na ţionale şi interna ţionale, precum şi cele ale standardelor acceptate din domeniul drepturilor omului.
Acest mediu include chestiuni precum: • ierarhia; • reglement ările şi supervizarea; • componen ţa poli ţiei • drepturile personalului din cadrul poli ţiei; • asigurarea resurselor, preg ătirii şi dezvolt ării profesionale adecvate.
III. Bune practici în consolidarea încrederii şi în ţelegerii între poli ţie, pe de-o parte şi romi şi sinti, pe de alt ă parte
Bunele practici enumerate în acest capitol au fost identificate în cursul activit ăţ ilor desf ăş urate intre 1999 şi 2009 de c ătre ODIHR şi SPMU precum şi în urma unei analize cuprinz ătoare a materialelor scrise disponibile.
Abordând provoc ările specifice ale activit ăţ ii poli ţiei cu care se confrunt ă romii şi sinti, aceste bune practici corespund principiilor de baz ă ale activit ăţ ii poli ţiene şti democratice descrise în Capitolul II.3, f ăcându-se referire la recomand ările respective în ceea ce prive şte activitatea poli ţiei, cuprinse în:
• Planul de Ac ţiune al OSCE pentru îmbun ătăţ irea situa ţiei romilor şi sintilor din spa ţiul OSCE (Recomand ările 26-32); • Recomand ările de politic ă general ă nr. 3 şi nr. 11 ale ECRI; şi • Recomand ările ICMN cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice.
În conformitate cu abordarea strategic ă a îmbun ătăţ irii rela ţiilor dintre poli ţie şi comunit ăţ ile de romi şi sinti, ordinea exemplelor de bune practici este structurat ă dup ă cum urmeaz ă:
1. Evaluarea sistematic ă a politicilor şi practicilor activit ăţ ii poli ţiei cu privire la romi şi sinti 2. Elaborarea legisla ţiei, politicilor, coduri de etic ă şi conduit ă, precum şi a procedurilor standard de operare 3. Managementul resurselor umane, inclusiv recrutarea şi promovarea poli ţiştilor 4. Instruirea lucr ătorilor de poli ţie 5. Înfiin ţarea unor parteneriate de tipul poli ţie-public cu comunit ăţ ile de romi şi sinti şi desf ăş urarea opera ţiunilor de poli ţie în aceste comunit ăţ i.
III.1 Evaluarea sistematic ă a politicii şi practicii activit ăţ ii poli ţiei privind romii şi sinti
Planul de Ac ţiune al OSCE cere statelor participante s ă “evalueze discrepan ţa dintre standardele interna ţionale privind poli ţia şi practicile na ţionale existente în momentul de fa ţă , în urma unor consult ări în acest scop cu for ţele na ţionale de poli ţie, ONG-urile şi reprezentan ţii comunit ăţ ilor de romi şi sinti. 43
În general, o “evaluare sistematic ă” este o investiga ţie care permite identificarea punctelor forte şi a punctelor slabe ale performan ţei organiza ţionale curente raportat la un
43 OSCE, Action Plan on Improving the Situation of Roma and Sinti within the OSCE Area [Planul de Ac ţiune al OSCE privind îmbun ătăţ irea situa ţiei romilor şi sintilor din spa ţiul OSCE] (op. cit. nota 9), Rec. 30. set de standarde m ăsurabile în baza dovezilor, astfel încât, ulterior, s ă se poat ă lua măsurile necesare pentru atingerea acestor standarde.44
Evaluarea trebuie efectuat ă în cadrul unor politici clare şi în baza unor m ăsuri organiza ţionale adecvate pentru îndeplinirea acestei sarcini. Aceasta trebuie s ă aib ă ca rezultat elaborarea unui plan strategic de ac ţiune pentru eliminarea discrepan ţelor identificate şi pentru înfiin ţarea unor mecanisme institu ţionale care s ă asigure posibilitatea men ţinerii acestor standarde în viitor.
Pa şii evalu ării trebuie s ă se concentreze asupra:45
1. Stabilirea cadrului 2. Identificarea ariei 3. Identificarea standardelor 4. Ob ţinerea probelor 5. Evaluarea discrepan ţelor 6. Elaborarea planului de ac ţiune
Cei şase pa şi sunt descri şi foarte pe scurt mai jos. 46 III.1.1 Stabilirea cadrului politicii
Acest cadru trebuie s ă includ ă prevederi pentru urm ătoarele:
• o declara ţie clar ă a angajamentului din partea conducerii politice şi a poli ţiei, care să fie comunicat ă pe o scar ă cât mai larg ă pesonalului din poli ţie, în special sindicatelor din poli ţie, activi ştilor romi şi sinti şi ONG-urilor acestor minorit ăţ i, precum şi altor ONG-uri şi organisme specializate ce se ocup ă de problematica minorit ăţ ilor/drepturilor omului. O astfel de declara ţie clar ă este necesar ă pentru ob ţinerea sprijinului pentru evaluare din partea întregii structuri de poli ţie precum şi din partea ONG-urilor şi activi ştilor;
44 Oakley, Robin/Slater, John/Taylor,Chris, Systematic Assessment of Policing Policy and Practice relating to Roma: Guidance for Use in OSCE Participating States [Evaluarea sistematic ă a politicii şi practicii activit ăţ ii poli ţiei cu privire la romi: îndrum ări pentru utilizare în statele OSCE participante], Îndrumar practic pentru sprijinul implement ării recomand ărilor cu privire la activitatea poli ţiei din Planul de Ac ţiune al OSCE pentru romi şi sinti, Produs pentru OSCE/ODIHR de c ătre European Dialogue [Dialog European], Londra, 2007, p.9. 45 Oakley/Slater/Taylor, Systematic Assessment of Policing Policy and Practice relating to Roma [Evaluarea sistematic ă a politicii şi practicii activit ăţ ii poli ţiei cu privire la romi] (op. cit. nota 44), p. 9. 46 Informa ţii mai detaliate pot fi ob ţinute din: Oakley/Slater/Taylor, Systematic Assessment of Policing Policy and Practice relating to Roma [Evaluarea sistematic ă a politicii şi practicii activităţ ii poli ţiei cu privire la romi] (op. cit. nota 44) pp. 11-31. În plus, o unealt ă excelent ă pentru evaluarea poli ţiei în general este Criminal Justice Assessment Toolkit [Trusa pentru Evaluarea Justi ţiei Penale] a UNODC, New York 2006. OSCE, Good Practices in Building Police-Public Partnerships by the Senior Police Adviser to the OSCE Secretary General [Bune practici în înfiin ţarea de parteneriate între poli ţie şi public, de Consilierul Superior al Poli ţiei de pe lâng ă Secretarul General al OSCE] , Seria de Publica ţii SPMU, Vol. 4, Viena, mai 2008, pag. 36-39; şi OSCE, Implementation of Police-Related Programmes. Lessons Learned in South-Eastern Europe [Implementarea programelor legate de poli ţie. Lec ţiile înv ăţ ate în Europa de Sud-Est] , Seria de Publica ţii SPMU Vol. 7, Viena, decembrie 2008, pag. 18-20.
• un acord formal cu ONG-urile şi al ţi parteneri implica ţi în ini ţiativ ă, în care s ă se specifice: voin ţa tuturor p ărţilor de a coopera; scopul, activit ăţ ile, rezultatele, realiz ările şi activit ăţ ile ulterioare de tip follow-up prev ăzute şi asupra c ărora s-a convenit; rolurile şi responsabilit ăţ ile fiec ăruia dintre parteneri; şi m ăsurile pentru administrarea proiectului. ONG-urile care au o atitudine critic ă fa ţă de activitatea poli ţiei nu trebuie evitate, ci trebuie considerate a fi “prieteni critici”. Pentru a ob ţine o varietate de viziuni relevante, invita ţiile c ătre ONG-uri trebuie s ă fie diseminate pe o scar ă ampl ă, într-un mod transparent. Trebuie avut grij ă s ă fie selectate ONG-urile care au o agend ă şi un istoric clar democratice, legate de drepturile omului. Provocarea alegerii celor mai potrivite ONG-uri poate fi dep ăş it ă prin folosirea criteriilor de selec ţie precum statutele ONG-urilor, rapoartele de activitate ale acestora, stabilitatea, responsabilitatea şi o reprezentare autentic ă a celor pe care îi deservesc;47
• înfiin ţarea unui grup de coordonare pentru a supraveghea exerci ţiul, având sarcini precum: c ăderea de acord asupra metodologiei exacte ce urmează a fi utilizat ă; facilitarea implement ării metodologiei; c ăderea de acord asupra unui plan de ac ţiune pentru îndeplinirea muncii la termen şi monitorizarea acestuia; asigurarea disponibilit ăţ ii unor resurse suficiente pentru îndeplinirea sarcinii; aprobarea raportului asupra rezultatelor evalu ării; şi acordarea de asisten ţă în formularea şi implementarea unui plan de ac ţiune ca r ăspuns la rezultatele evalu ării;
• un grup de coordonare constând din reprezentan ţi ai tuturor departamentelor relevante ale poli ţiei; ai ONG-urilor romilor şi sintilor; şi exper ţi independen ţi angaja ţi pe post de consultan ţi pentru evaluarea sistematic ă. Grupul trebuie de asemenea s ă fac ă schimburi de experien ţă şi cuno ştin ţe cu organisme din alte ţă ri ce au experien ţă în efectuarea evalu ărilor într-o manier ă profesionist ă;
• selectarea şi alocarea de sarcini personalului responsabil cu efectuarea evalu ării. Rolul evaluatorilor ar fi: de a identifica standardele na ţionale şi interna ţionale relevante care s ă fie luate ca repere în evaluarea politicii şi practicii; de a compila toat ă documenta ţia relevant ă şi alte probe legate de politicile şi practicile activit ăţ ii poli ţiene şti curente; de a verifica dac ă politica scris ă este conform ă cu deciziile şi jurispruden ţa Conven ţiei Europene a Drepturilor Omului (ECHR) şi ale Cur ţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), precum şi cu alte standarde relevante; de a evalua toate celelalte probe în legătur ă cu politica şi practica prin compara ţie cu standardele ECHR şi alte standarde relevante; şi de a preg ăti o evaluare în scris care s ă identifice orice discrepan ţă între politicile şi practicile curente şi standardele relevante, inclusiv, în m ăsura în care este posibil, motivele care stau la baza acestor discrepan ţe. Evaluarea nu va trebui s ă fie efectuat ă în mod necesar de c ătre grupul de dirijare, ci ar putea fi încredin ţat ă unei institu ţii de cercetare calificate;
47 Cf. OSCE, Good Practices in Building Police-Public Partnerships [Bune practici în înfiin ţarea de parteneriate între poli ţie şi public] (op. cit. nota 46), p. 50.
• asigurarea preg ătirii de specialitatea cu scopul de a înzestra personalul cu aptitudinile necesare, inclusiv cu cuno ştin ţe despre standardele na ţionale şi interna ţionale relevante; cu o în ţelegere general ă a practicii activit ăţ ii poli ţiei în zona specific ă ce urmeaz ă a fi investigat ă; cu sensibilizarea fa ţă de problematica specific ă privind romii şi sinti şi preocup ările acestora; cu luarea la cuno ştin ţă a documenta ţiei, respectiv a altor probe relevante necesare şi a modalit ăţ ilor de a ob ţine aceast ă documenta ţie/aceste probe; precum şi cu abilitatea de a face o evaluare obiectiv ă a politicii/practicii în raport cu standardele, pe baza probelor ob ţinute;
• un mecanism pentru asigurarea consilierii de specialitate externe, dac ă este nevoie;
• un plan de ac ţiune cu grafice orare pentru întreprinderea exerci ţiului; şi
• alocarea resurselor umane şi administrative necesare întreprinderii exerci ţiului.
Exemplu de acord formal În perioada 2004-2006, Poli ţia Român ă a întreprins o evaluare sistematic ă a politicii şi practicii activit ăţ ii poli ţiei cu privire la romi, cu asisten ţa OSCE/ODIHR. A fost redactat un Memorandum de în ţelegere oficial pentru a reflecta acordul dintre Ministerul Administra ţiei şi Internelor (MAI) şi Romani CRISS (Centrul Romilor pentru Interven ţie Social ă şi Studii) şi Punctul de Contact pentru Romi şi Sinti al OSCE/ODIHR de a colabora pe acest proiect. Memorandumul s-a bazat pe un protocol provizoriu care fusese preg ătit în urma unui atelier preliminar, la care s-au întrunit reprezentan ţi ai partenerilor pentru a stabili ce ar implica efectuarea unei evalu ări sistematice şi cum ar putea ei colabora în acest scop. În Memorandum este prezentat ă responsabilitatea principl ă ce revine MAI, rolul Romani CRISS în coordonarea contribu ţiei romilor, precum şi rolul OSCE/ODIHR în a furniza consiliere din partea experţilor externi pentru proiect. Memorandumul prevedea, de asemenea, că, pe lâng ă exerci ţiul de evaluare propriu-zis, trebuie s ă existe un program de formare a capacit ăţ ilor pentru ONG-urile romilor, precum şi un program de preg ătire profesional ă, la nivel local, pentru poli ţie, cu privire la problematica legat ă de romi. În final, Memorandumul prezint ă prevederile pentru un grup de coordonare care s ă supravegheze progresul înregistrat de proiect.48
III.1.2 Identificarea ariei evalu ării
Evaluarea trebuie s ă acopere toate aspectele activit ăţ ii poli ţiei care au un impact semnificativ asupra comunit ăţ ilor de romi şi sinti precum şi asupra rela ţiilor acestora cu
48 Cf. Oakley/Slater/Taylor, Systematic Assessment of Policing Policy and Practice relating to Roma [Evaluarea sistematic ă a politicii şi practicii activit ăţ ii poli ţiei cu privire la romi] (op. cit. nota 44) p. 12; şi Institute for Crime Research and Prevention, Review of the Police Policies and Practices towards Roma in Romania [Institutul pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalit ăţ ii, Revizuirea politicilor şi practicilor poli ţiei cu privire la romii din România ], Bucure şti 2007, p. 5. poli ţia şi care au fost identificate în recomand ările Planului de Ac ţiune al OSCE privind activitatea poli ţiei. Un model pentru evaluarea acestor aspecte este inclus în Apendicele 2.
Aria evalu ării ar putea include de exemplu:
• conformitatea legisla ţiei na ţionale cu privire la drepturile omului cu legisla ţia interna ţional ă, în special cu Conven ţia European ă a Drepturilor Omului; • conformitatea procedurilor opera ţionale şi practicii poli ţiei cu standardele interna ţionale ale drepturilor omului precum şi cu angajamentele cu privire la activitatea poli ţieneasc ă democratic ă şi activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice; • conformitatea procedurilor opera ţionale şi practicii poli ţiei cu conven ţiile şi standardele interna ţionale privind uzul armelor de foc de c ătre poli ţie; • parteneriatele cu agen ţiile guvernamentale şi non-guvernamentale; • politici de resurse umane cu privire la participarea şi includerea membrilor minorit ăţ ilor etnice în structurile poli ţiei. 49
III.1.3 Identificarea standardelor
Evaluarea instrumentelor legale şi a standardelor profesionale la nivel na ţional trebuie realizat ă în lumina standardelor şi recomand ărilor relevante la nivel interna ţional, inclusiv a documentelor cheie asupra problematicii drepturilor omului şi a liniilor directoare în privin ţa activit ăţ ii poli ţiene şti democratice. Astfel de standarde au fost definite, de exemplu, în diverse conven ţii şi coduri de conduit ă ale Na ţiunilor Unite, documente ale Consiliului Europei şi OSCE, cuprinzând linii directoare în privin ţa activit ăţ ii poli ţiei, precum şi în decizii ale CEDO. 50 Unele principii cheie ale activit ăţ ii poli ţiene şti democratice au fost puse în eviden ţă în Capitolul II.3.
III.1.4 Ob ţinerea Probelor
Validitatea şi credibilitatea rezultatelor unei evalu ări sistematice vor depinde de calitatea probelor pe care se bazeaz ă.
Probele trebuie s ă fie: • relevante politicilor şi practicilor activit ăţ ii poli ţiene şti care sunt evaluate; • bazate pe cercetarea tuturor surselor de documentare disponibile; • completate de probe (neînregistrate) suplimentare acolo unde este necesar şi fezabil; • colectate, în m ăsura în care se poate, în conformitate cu principiile ştiin ţifice;
49 Cf. Scope of assessment in Romania [Aria evalu ării în România], în: Oakley/Slater/Taylor, Systematic Assessment of Policing Policy and Practice relating to Roma [Evaluarea sistematic ă a politicii şi practicii activit ăţ ii poli ţiei cu privire la romi] (op. cit. nota 44) p. 17. 50 Pentru o selec ţie de astfel de documente, a se vedea Apendicele 1. • colectate prin utilizarea unor metode variate care sunt adecvate pentru acest scop; şi • date publicit ăţ ii în timp util, dac ă este necesar în form ă agregat ă sau dezagregat ă sau anonim ă.
Metodele şi instrumentele ce pot fi utilizate în colectarea datelor includ urm ătoarele: • analiza documentelor (cum ar fi codurile na ţionale de etic ă şi conduit ă, curriculum-ul preg ătirii profesionale, rapoartele anuale ale poli ţiei, rapoartele de monitorizare ale mass-media sau cele publice, studiile cazurilor de victimizare etc.); • studiile de observare (cum ar fi monitorizarea poliţiştilor în timpul patrul ării sau în cazul opririlor efectuate de c ătre ace ştia); • interogări personale; • sondajele pe baz ă de chestionar; • grupuri focalizate pe anumite probleme; şi • jurispruden ţa şi materialele legate de cauze (din cauzele ce au avut loc în fa ţa cur ţilor na ţionale şi a CEDO, deoarece acestea includ probe documentate cu privire la incidente şi informa ţii despre percep ţiile şi experien ţele participan ţilor şi observatorilor incidentelor, atât din cadrul poli ţiei, cât şi din cadrul comunit ăţ ilor de romi şi sinti).
Membrii forumurilor comunitare publice precum “Grupurile Consultative Cet ăţ ene şti” (a se vedea de asemenea Capitolul III.5.1), în care este reprezentat ă o gam ă larg ă de organiza ţii şi indivizi, ar putea constitui surse excelente pentru interviuri şi sondaje.
Exemple de politici şi practici asupra c ărora se concentreaz ă evaluarea Bazându-se pe interog ările şi analizele de caz din evaluarea Poli ţiei Române, echipa de evaluare a putut identifica situa ţii în care cel mai des s-au pus întreb ări privind comportamentul poli ţiştilor fa ţă de romi. Aceste situa ţii au fost: - interven ţia poli ţiei în timpul arest ării suspec ţilor; - interven ţia poli ţiei în urma unei cereri legale din partea autorit ăţ ilor publice sau pentru executarea mandatelor emise de c ătre magistra ţi (procurori sau judec ători); - comportamentul poli ţiei fa ţă de suspec ţi în timpul cercet ărilor; - comunicarea rezultatelor investiga ţiilor efectuate în urma unor plângeri formulate de romi. 51
Probele cu privire la politici şi legisla ţie vor trebui extrase în primul rând din documentele relevante de politic ă sau juridice. Prima sarcin ă a echipei de evaluare ar fi prin urmare aceea de a compila şi completa un set de documente ce ţin de legisla ţie, politic ă şi alte documente, relevante pentru domeniul sau aspectul particular al activit ăţ ii poli ţiei care este supus evalu ării.
51 Institute for Crime Research and Prevention, Review of the Police Policies and Practices towards Roma in Romania [Institutul pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalit ăţ ii, Revizuirea politicilor şi practicilor poli ţiei cu privire la romii din România ] (op. cit. nota 48), p. 10.
Cu toate astea, politicile ar putea s ă nu fie întotdeauna exprimate în documente scrise: acestea ar putea fi formulate verbal de c ătre conduc ători sau manageri ai poli ţiei, sau s ă fie implicite (subîn ţelese) în în ţelegerea colectiv ă în cadrul poli ţiei asupra modului “cum se procedeaz ă în anumite situa ţii.” S-ar putea prin urmare s ă fie necesar ca interviurile personale (sau alte metode adecvate) s ă fie utilizate pentru ob ţinerea unei politici, atunci când aceasta nu este formulat ă oficial în scris.
Probe despre practicile concrete vor trebui extrase dintr-o varietate de surse. În statele în care adunarea şi procesarea datelor etnice în leg ătur ă cu anumite ac ţiuni ale poli ţiei (de exemplu, opriri şi perchezi ţion ări, arest ări) se face în mod regulat şi în mod oficial şi unde categoria de “rom” (sau un termen asem ănător) este folosit ă în clasificarea informa ţiilor, o surs ă de date poten ţial importante va fi deja disponibil ă. De asemenea, în anumite circumstan ţe, este posibil ca informa ţii relevante s ă fi fost deja colectate de c ătre alte organiza ţii, cum ar fi ONG-urile, sau pentru munca de cercetare academic ă. Adunarea şi procesarea datelor etnice este un subiect sensibil care necesit ă un studiu am ănun ţit al cadrului legal relevant, al procesului de colectare a informa ţiilor, precum şi al practicii de protec ţie şi acces pentru a se preveni orice posibil ă utilizare neadecvat ă.52 Datele personale ce dezv ăluie originea etnic ă trebuie s ă fie “[…] colectate într-o form ă în care subiec ţii acestor date nu sunt identificabili”. 53
III.1.5 Evaluarea discrepan ţelor
Odat ă colectate, informa ţiile trebuie analizate şi evaluate pentru a se stabili conformitatea lor cu standardele interna ţionale, expuse în conven ţii şi ghiduri interna ţionale (a se vedea de asemenea Capitolul III.1.3). Dup ă aceea, trebuie preg ătit un raport care prezint ă rezultatele acestei analize împreun ă cu recomand ările în baza aceleia şi analize. Analiza trebuie s ă fie efectuat ă în conformitate cu urm ătoarele principii: • Toate domeniile de activitate a poli ţiei cuprinse în evaluare trebuie incluse. • Standardele de referin ţă trebuie identificate în mod clar. • Probele referitoare la fiecare domeniu de activitate trebuie s ă fie clar prezentate. • Orice puncte forte, respectiv slabe, din cadrul probelor, trebuie indicate. • Discrepan ţele dintre standarde şi practica curent ă trebuie identificate în mod clar. • Motivele pentru discrepan ţele identificate trebuie s ă fie cercetate şi stabilite acolo unde este posibil. Acest lucru este deosebit de important pentru a se determina
52 Cf. Open Society Institute, Ethnic Profiling in the European Union: Pervasive, Ineffective, and Discriminatory [Institutul pentru o Societate Deschis ă, Profiling-ul etnic în Uniunea European ă: Răspândit, ineficient şi discriminator ], New York 2009, pp. 120f; a se vedea de asemenea Barton, Sasha, “Ethnic Monitoring, Gypsies and Travellers” [Monitorizarea etnic ă, “gypsy” şi “travellers”], în: Roma Rights Quarterly, nr. 1 / 2004, pag. 24-29, aici 28 şi 29. 53 Council of Europe Committee of Ministers, Recommendation No. R (97) 18 of the Committee of Ministers to Member States concerning the Protection of Personal Data Collected and Processed for Statistical Purposes [Comitetul Mini ştrilor Consiliului Europei, Recomandarea nr. R (97) 18 a Comitetului Mini ştrilor pentru Statele Membre cu privire la Protec ţia datelor personale colectate şi procesate în scopuri statistice ] (1997), para 4.8, p. 4.
remedierile adecvate. In acest context, este esen ţial a se analiza dac ă cauzele problemelor sunt legate în mod individual de poli ţişti, de structura şi managementul organiza ţiei de poli ţie, sau de lipsa de claritate a regulilor relevante. Întreb ările pentru evaluare ar încerca prin urmare s ă identifice lipsa îndrum ărilor sau codurilor de conduit ă clare; lipsa unei preg ătiri profesionale şi a unei dot ări adecvate; neimpunerea standardelor de c ătre managerii din poli ţie; sau lipsa ac ţiunii profesionale, în mod individual, a poli ţiştilor.
Pentru evaluarea politicilor, cadrul generic pentru testarea politicii, ata şat în Apendicele 3, poate fi folosit ca instrument.
Odat ă ce au fost identificate discrepan ţele dintre standarde şi politica şi practica existente şi, acolo unde e posibil, cauzele lor, trebuie trase concluzii clare şi logice, în baza probelor, asupra m ăsurii conformit ăţ ii politicii şi practicii precum şi a riscului lipsei de conformitate. Trebuie redactate recomand ări pentru ac ţiune adecvat ă, care să se adreseze problemelor în cauz ă. Acest lucru trebuie f ăcut pentru fiecare din aspectele activit ăţ ii poli ţiei supuse evalu ării.
III.1.6 Elaborarea unui plan de ac ţiune
Angajamentul de principiu de a reveni cu ac ţiuni ulterioare (de tip follow-up) pentru abordarea discrepan ţelor dintre practica real ă şi standardele interna ţionale trebuie agreat şi declarat public înc ă de la începutul ini ţiativei. Acolo unde exerci ţiul de evaluare face parte dintr-o strategie existent ă al c ărei scop este abordarea problematicii romilor sau activit ăţ ii poli ţiei, un cadru strategic pentru implementarea recomand ărilor trebuie s ă fie deja opera ţional.
Modul în care trebuie să se procedeze în practic ă va trebui s ă fie decis de c ătre autorit ăţ ile relevante în lumina concluziilor şi recomand ărilor precise ce decurg din exerci ţiul de evaluare, precum şi din politica general ă şi contextul organiza ţional. Reac ţia acestor autorit ăţ i trebuie s ă se bazeze îns ă pe urm ătoarele considera ţii:
• Un plan de ac ţiune va trebui formulat pentru a r ăspunde discrepan ţelor identificate între legisla ţia, politicile şi practicile na ţionale existente şi standardele interna ţionale identificate în evaluare. • Acest plan de ac ţiune trebuie s ă fie de natur ă strategic ă, cu obiective, grupuri ţint ă şi termene clare. • Obiectivele trebuie s ă fie direct legate de concluziile şi recomand ările evalu ării strategice. • Cei ce r ăspund de atingerea obiectivelor vor trebui s ă fie identifica ţi în mod clar, trebuind s ă li se acorde suficient ă autoritate şi resurse pentru îndeplinirea sarcinilor necesare. • Un organism de supervizare va trebui înfiin ţat pentru supravegherea implement ării planului de ac ţiune şi pentru evaluarea eficacit ăţ ii m ăsurilor introduse. • Comunit ăţ ile de romi şi sinti trebuie s ă fie direct implicate în preg ătirea, implementarea şi monitorizarea planului de ac ţiune.
III.2. Elaborarea legisla ţiei, a politicilor, a codurilor de etic ă şi conduit ă şi a procedurilor standard de operare
În baza evalu ărilor discrepan ţelor dintre standardele interna ţionale (a se vedea Capitolul III.1.3) şi legisla ţia, politicile, codurile de etic ă şi conduit ă şi procedurile standard de operare na ţionale cu privire la tratarea comunit ăţ ilor de romi şi sinti de c ătre institu ţiile na ţionale de aplicare a legii, aceste discrepan ţe trebuie eliminate prin revizuirea şi elaborarea cuprinz ătoare a legisla ţiei, politicilor, codurilor şi procedurilor na ţionale. Acolo unde exist ă un astfel de cadru la nivel na ţional, dar evaluarea indic ă faptul c ă exist ă o lips ă de implementare în ceea ce-i prive şte pe romi, organismele competente ale poli ţiei trebuie s ă aplice m ăsuri corespunz ătoare.
Înainte de revizuirea sau elaborarea legisla ţiei şi politicilor, conducerea politic ă şi a poli ţiei trebuie s ă recunoasc ă existen ţa discrepan ţelor identificate, şi anume c ă sunt probleme, de exemplu, de discriminare în privin ţa romilor şi sintilor în interiorul poli ţiei. Aceast ă recunoa ştere trebuie cuplat ă cu un angajament ferm pentru luarea m ăsurilor corespunz ătoare ce vizeaz ă aceste probleme şi eliminarea discrepan ţelor.
Procesul de revizuire şi elaborare a legisla ţiei şi politicilor privitoare la rela ţiile dintre poli ţie şi romi şi sinti trebuie întreprins printr-o strâns ă consultare cu reprezentan ţii acestor comunit ăţ i.
III.2.1 Elaborarea legisla ţiei
Legisla ţia na ţional ă împotriva discrimin ării trebuie s ă fie aliniat ă standardelor interna ţionale, acolo unde acest lucru nu s-a f ăcut deja, şi trebuie înfiin ţate organisme împotriva discrimin ării pentru a investiga înc ălc ările acestei legisla ţii, inclusiv încălc ările cu privire la romi şi sinti şi în special acelea comise de c ătre lucr ătorii din domeniul aplic ării legii.54 Orice fel de discriminare din partea autorit ăţ ilor publice în exerci ţiul func ţiunii trebuie în mod explicit s ă fie declarat ă ilegal ă.55 “Pe lîng ă acordarea compensa ţiilor civile pe care le pot invoca victimele discrimin ării, legea trebuie s ă stabileasc ă proceduri în baza c ărora autorit ăţ ile statului s ă poat ă ac ţiona pentru a eradica
54 Cf. Council of the European Union, Council Directive 2000/43/EC of 29 June 2000 implementing the principle of equal treatment between persons irrespective of racial or ethnic origin [Consiliul Uniunii Europene, Directiva Consiliului 2000/43/EC din 29 iunie 2000 privind implementarea principiului tratamentului egal între persoane, indiferent de originea etnic ă sau rasial ă], Jurnalul Oficial L 180, 19/07/2000 P. 0022 – 0026, Art. 13 şi 14. 55 Cf. Cf. European Commission against Racism and Intolerance (ECRI), ECRI General Policy Recommendation No. 3 on Combating Racism and Intolerance against Roma/Gypsies , CRI(98)29 [Comisia European ă împotriva Rasismului şi Intoleran ţei, Recomandarea de politic ă general ă nr. 3 a ECRI privind Combaterea rasismului şi intoleran ţei împotriva romilor/”gypsy” ], CRI(98)29 rev., adoptat ă la 6 martie 1998, Strasbourg 1998, p. 4. practicile discriminatorii din partea oficialilor guvernamentali şi a func ţionarilor la toate nivelurile. […] este de asemenea important ca legile împotriva discrimin ării s ă prevad ă defini ţii clare pentru conduita interzis ă.56
În Documentul de la Copenhaga din 1990, statele participante în OSCE “condamn ă în mod clar şi inechivoc […] ura rasial ă şi etnic ă, antisemitismul, xenofobia şi discriminarea împotriva oric ărei persoane […]. De asemenea, în acest context, acestea recunosc problemele specifice romilor. Statele î şi declar ă inten ţia ferm ă de a-şi intensifica eforturile pentru combaterea acestor fenomene în toate formele lor şi prin urmare vor lua măsuri efective, inclusiv adoptarea, în conformitate cu sistemele lor constitu ţionale şi cu obliga ţiile lor interna ţionale, legilor necesare, cu scopul de a asigura protec ţia împotriva actelor de orice fel care constituie instigare la violen ţă împotriva persoanelor sau grupurilor, pe baza discrimin ării na ţionale, rasiale, etnice sau religioase, a ostilit ăţ ii sau urii […].” 57
De asemenea, statele trebuie s ă pun ă în aplicare o legisla ţie care să mandateze aplicarea de circumstan ţe agravante în sentin ţele ce vizeaz ă delictele motivate rasial. 58
III.2.2 Elaborarea politicilor
Statele participante în OSCE “[…] trebuie s ă adopte politici care recunosc în mod clar importan ţa activit ăţ ii poli ţiei pentru rela ţiile interetnice”. 59 Aceste politici trebuie s ă fac ă parte dintr-o politic ă mai ampl ă pentru promovarea integr ării romilor şi sintilor la nivel na ţional şi local.
În conformitate cu legisla ţia corespunz ătoare, statele participante trebuie:
• “S ă elaboreze politici care s ă promoveze sensibilizarea institu ţiilor de aplicare a legii fa ţă de situa ţia romilor şi sintilor şi care s ă combat ă prejudec ăţ ile şi stereotipurile negative” (Rec. nr. 26 a Planului de Ac ţiune al OSCE).
La fel ca membrii oric ărui alt grup profesional, poli ţiştii “aduc în munca lor cuno ştin ţe şi atitudini bazate pe educa ţia şi experien ţele lor în societate în general. Acolo unde exist ă
56 OSCE High Commissioner on National Minorities, Report on the Situation of Roma and Sinti in the OSCE Area [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ i Na ţionale, Raport asupra situa ţiei romilor şi sintilor în spa ţiul OSCE ] (op. cit. nota 8) p. 55. 57 CSCE, Document of the Copenhagen Meeting [Documentul Reuniunii de la Copenhaga] (op. cit. nota 4), para (40.1), p. 21. 58 OSCE High Commissioner on National Minorities, Report on the Situation of Roma and Sinti in the OSCE Area [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ i Na ţionale, Raport asupra situa ţiei romilor şi sintilor în spa ţiul OSCE ] (op. cit. nota 8), p. 55; şi OSCE, Action Plan on Improving the Situation of Roma and Sinti within the OSCE Area [Planul de Ac ţiune al OSCE privind îmbun ătăţ irea situa ţiei romilor şi sintilor din spa ţiul OSCE] , (op. cit. nota 9), Art. 9, p. 4. 59 OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi- Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ i Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ] (op. cit. nota 28), Rec. 1, p. 5. diversitate etnic ă în societate, se poate observa tendin ţa unei lipse de cunoa ştere fa ţă de celelalte grupuri etnice, precum şi o anumit ă atitudine negativ ă împotriva acestora. Este perfect normal s ă ne a ştept ăm la faptul c ă poli ţiştii ar putea să reflecte aceast ă tendin ţă general ă spre ‘etnocentrism’, în special când doar o mic ă parte din ei provin din grupuri ale minorit ăţ ilor etnice”. 60
De aceea, politicile trebuie s ă solicite ca poli ţiştii şi personalul administrativ din cadrul poli ţiei s ă beneficieze de o instruire de baz ă, în timpul serviciului, care s ă le ofere cuno ştin ţele de baz ă, con ştientizarea (precum şi con ştiin ţa de sine) şi aptitudinile necesare îndeplinirii rolurilor lor în societ ăţ ile diverse. “În mod ideal, lucrul acesta ar trebui s ă garanteze c ă ace ştia sunt capabili de a trata membrii tuturor grupurilor etnice în mod adecvat şi corect şi de a răspunde în mod sensibil la diferen ţele culturale din domenii precum religia, tradi ţiile, structura familial ă, rolul sexelor, îngrijirea copiilor şi stilurile de via ţă în general”. 61 (Pentru mai multe detalii, a se vedea Capitolul III.4).
Mai mult, politicile trebuie s ă solicite ca superiorii ierarhici din cadrul de poli ţie, prin îndrumare, încurajare, recompense şi ac ţiuni disciplinare, s ă sporeasc ă şi s ă sus ţin ă o asemenea sensibilizare în rândul personalului din cadrul poli ţiei şi s ă asigure un comportament adecvat.
• “A se elabora politici pentru îmbun ătăţ irea rela ţiilor dintre comunit ăţ ile de romi şi sinti şi poli ţie în a şa fel încât s ă se previn ă abuzul şi violen ţa din partea poli ţiei împotriva indivizilor romi şi sinti; şi pentru îmbun ătăţ irea încrederii în poli ţie în rândurile romilor şi sintilor”. (Rec. 28 a Planului de Ac ţiune al OSCE). De asemenea, aceste politici trebuie s ă încurajeze dezvoltarea unui mediu adecvat pentru dialog între poli ţie, autorit ăţ ile locale şi comunit ăţ ile de romi” (Recomandarea de politic ă nr. 3 a ECRI).62
Fără o abordare bazat ă pe parteneriat şi orientat ă spre rezolvarea problemelor, poli ţia va întâmpina dificult ăţ i în legitimizarea monopolului statului asupra for ţei şi în câ ştigarea încrederii comunit ăţ ilor în care lucreaz ă. De asemenea, acesteia îi va fi dificil s ă
60 Oakley, Robin, “Police Training Concerning Migrants and National Minorities” [Instruirea poli ţiei cu privire la migran ţi şi minorit ăţ ile na ţionale], în: Consiliul Europei, Human Rights and the Police [Drepturile omului şi poli ţia] , Strasbourg, 1997, pp. 74f. 61 Oakley, “Police Training Concerning Migrants and National Minorities” [Instruirea poli ţiei cu privire la migran ţi şi minorit ăţ ile na ţionale] (op. cit. nota 60), p. 75; a se vedea de asemenea: OSCE, Guidebook on Democratic Policing [Îndrumar privind activitatea poli ţieneasc ă democratic ă] (op. cit. nota 34), p. 5; OSCE, Good Practices in Basic Police Training – Curricula Aspects by the Senior Police Adviser to the OSCE Secretary General [Bunele practici în preg ătirea de baz ă a poli ţiei - aspecte curriculare, de Consilierul Superior al Poli ţiei de pe lâng ă Secretarul General OSCE] , Seria Publica ţiilor SPMU Vol. 5, mai 2009, p. 17f; şi OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi-Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice (op. cit. nota 28), Rec. 8, p. 19. 62 OSCE, Action Plan on Improving the Situation of Roma and Sinti within the OSCE Area [Planul de Ac ţiune al OSCE privind îmbun ătăţ irea situa ţiei romilor şi sintilor din spa ţiul OSCE] (op. cit. nota 9). ECRI, Recomandarea de politic ă general ă nr. 3 (op. cit. nota 55), p. 5. primeasc ă sprijin din partea publicului în combaterea eficace a criminalit ăţ ii (a se vedea Capitolul III.5.1).
Având în vedere rela ţiile adesea dificile dintre poli ţie şi comunit ăţ ile de romi şi sinti, politicile trebuie s ă recunoasc ă faptul c ă activit ăţ ile în scopul înt ăririi încrederii vor necesita un angajament şi o implicare ferm ă, transparen ţă , timp, creativitate şi resurse adecvate.
• “A se elabora politici şi proceduri pentru a se asigura o reac ţie efectiv ă din partea poli ţiei la violen ţa motivat ă rasial împotriva romilor şi sintilor” (Rec. 29 a Planului de Ac ţiune al OSCE şi Recomandarea de politic ă nr. 11 a ECRI).
“Actele de violen ţă fizic ă motivate de ura etnic ă sunt cele mai grave forme ale criminalit ăţ ii şi cea mai grav ă amenin ţare la stabilitatea şi bun ăstarea democra ţiilor multietnice în general. Astfel de acte nu numai c ă provoac ă vat ămări grave indivizilor, dar – deoarece sunt îndreptate împotriva indivizilor ca membri ai grupurilor etnice – ele de asemenea amenin ţă întregi comunit ăţ i şi, prin urmare, îns ăş i structura societ ăţ ii în general. Este esen ţial ca poli ţia s ă în ţeleag ă importan ţa rolului s ău în abordarea acestui tip de criminalitate […] şi s ă aprecieze cu acurate ţe dependen ţa întregii societ ăţ i de abordarea sa efectiv ă a criminalit ăţ ii de acest fel”. 63
Într-o serie de pronun ţă ri, CEDO a declarat c ă atunci când investigheaz ă crimele violente, autorit ăţ ile trebuie s ă ia toate m ăsurile rezonabile pentru a identifica motivele poten ţial rasiste şi a determina dac ă ura sau prejudecata bazat ă pe discriminare etnic ă a jucat un rol în comiterea crimei. 64 În Decizia 4/03 a Consiliului Ministerial de la Maastricht, Decizia 12/04 a Consiliului Ministerial de la Sofia şi Declara ţia de la Cordoba din 2005, statele OSCE participante au subliniat de asemenea obliga ţia lor de a a preg ăti şi implementa metodologii şi sisteme de colectare de date şi monitorizare care sunt conforme cu standardele interna ţionale, pentru a investiga în mod efectiv crimele motivate de ur ă.65
Deoarece întregi comunit ăţ i, şi nu numai indivizi, pot fi victimizate când au loc crime motivate de ur ă etnic ă, politicile trebuie să includ ă furnizarea sprijinului poli ţiei pentru întregile comunit ăţ i afectate de crima respectiv ă.
• A se elabora proceduri şi mecanisme de r ăspundere şi a se înfiin ţa un organism independent de monitorizare şi revizuire a politicilor şi practicilor poli ţiei, precum
63 OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi- Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ] (op. cit. nota 28), Rec. 19, p. 36. 64 Cf. Curtea European ă a Drepturilor Omului, Nachova şi al ţii împotriva Bulgariei, nr. 43577/98; Secic împotriva Croa ţiei , nr. 40116/02; şi Cobzaru împotriva României , Nr. 48254/99 (op. cit. nota 23). 65 Cf. OSCE, Decizia nr. 4/03, Tolerance and Non-Discrimination [Toleran ţa şi nediscriminarea] , MC.DEC/4/03, Maastricht 2003, p. 2; OSCE, Decizia nr. 12/04, Tolerance and Non-Discrimination [Toleran ţa şi nediscriminarea] , MC.DEC/12/04, Anex ă, Sofia 2004, p.1; şi OSCE, Declara ţia de la Cordoba a pre şedintelui în func ţiune , FINAL CIO.GAL/76/05/Rev.2, Cordoba 2005, pp. 2f. şi a conformit ăţ ii cu standardele interna ţionale privind activitatea poli ţiei (conform Recomand ărilor 26 şi 28 ale Planului de Ac ţiune al OSCE).
Poli ţiştii şi structurile de poli ţie trebuie s ă r ăspund ă pentru ac ţiunile lor cu privire la comunit ăţ ile de romi şi sinti (a se vedea de asemenea Capitolul II.3). Unul din modurile de a r ăspunde percep ţiilor din rândul romilor şi sintilor conform c ărora în cazul acestora s-ar aplica o supraactivitate poli ţieneasc ă şi c ă ace ştia ar fi în acela şi timp insuficient proteja ţi, ar fi publicarea statisticilor despre num ărul, natura şi rezultatele interac ţiunilor dintre poli ţie şi aceste grupuri minoritare. Cu toate astea, datorit ă unei lipse de gestionare a datelor etnice prin care poli ţia ţine eviden ţa etniei/na ţionalit ăţ ii indivizilor cu care au de-a face, precum şi motivele pentru aceste interac ţiuni şi rezultatele lor, num ărul statisticilor disponibile e foarte restrâns.
Răspunderea poate prin urmare s ă fie atins ă şi demonstrat ă cel mai bine dac ă sunt înfiin ţate mecanisme interne şi externe pentru plângeri, supraveghere şi cercetare, care să fie eficiente în investigarea pretinsului comportament abuziv al poli ţiei împotriva romilor şi sintilor. De asemenea, aceste organisme de supraveghere trebuie s ă aib ă capacitatea de a analiza cauzele care au dus la comportamentul abuziv, în vederea elabor ării unor strategii de abordare.
Unul din rezultatele introducerii mecanismelor efective pentru plângeri şi supraveghere va fi c ă romii şi sinti vor dobândi mai mult ă încredere în poli ţie. Mai mult, performan ţa poli ţiei în general se va îmbun ătăţ i, ceea ce ar trebui s ă fie în interesul tuturor managerilor din cadrul poli ţiei. Pentru o descriere detaliat ă a mecanismelor pentru plângeri şi a structurilor interne şi externe de supraveghere, a se vedea Îndrumarul privind activitatea poli ţieneas ă democratic ă.66
Mai mult, guvernele trebuie s ă promulge şi s ă impun ă standarde disciplinare interne pentru a garanta faptul c ă oficialii publici care discrimineaz ă şi se fac vinova ţi de conduit ă abuziv ă, inclusiv poli ţiştii, sunt sanc ţiona ţi în mod corespunz ător. 67
66 OSCE, Guidebook on Democratic Policing [Îndrumar privind activitatea poli ţieneas ă democratic ă] (op. cit. nota 34), pag. 39-42; a se vedea de asemenea Council of Europe/Commissioner for Human Rights, Opinion of the Commissioner for Human Rights Concerning Independent and Effective Determination of Complaints Against the Police [Consiliul Europei/Comisarul pentru Drepturile Omului, Opinia Comisarului pentru Drepturile Omului privind determinarea independent ă şi eficace a plângerilor împotriva poli ţiei ], CommDH(2009)4, 12 martie 2009. 67 Cf. OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi-Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ] (op. cit. nota 28), Rec. 10, p. 22; European Commission against Racism and Intolerance (ECRI) 2001, Practical Examples on Combating Racism and Intolerance against Roma/Gypsies , [Comisia European ă împotriva Rasismului şi Intoleran ţei 2001, Exemple practice cu privire la combaterea rasismului şi intoleran ţei împotriva romilor/”gypsy”] CRI (2001) 28, Strasbourg 2001, p. 63; şi OSCE, Guidebook on Democratic Policing [Îndrumar privind activitatea poli ţieneas ă democratic ă] (op. cit. nota 34), p. 21. III.2.3 Elaborarea codurilor de etic ă şi conduit ă şi a procedurilor standard de operare
Pentru transpunerea legisla ţiei si politicilor în ac ţiune/munc ă practic ă, statele participante trebuie de asemenea s ă:
• “elaboreze, acolo unde este cazul şi în strâns parteneriat cu organiza ţiile interna ţionale şi ONG-urile romilor […], coduri de conduit ă, manuale de îndum ări practice şi programe de preg ătire profesional ă”. (Rec. 31 a Planului de Ac ţiune al OSCE).
Codurile de etic ă şi conduit ă, precum şi procedurile standard de operare, trebuie s ă includ ă standarde profesionale pentru activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice. Acestea pot prezenta principiile etice generale ale activit ăţ ii poli ţiene şti democratice precum şi m ăsurile specifice care trebuie luate în timpul îndeplinirii unor sarcini poli ţiene şti specifice. Exemple de sarcini poli ţiene şti poten ţial dificile cu privire la romi şi sinti, care ar necesita coduri specifice de conduit ă, ar fi, de exemplu: filtrele şi opririle, interog ările, perchezi ţiile, raziile, evacu ările for ţate, gestionarea tensiunilor interetnice şi anchetarea crimelor motivate rasial. 68
În Capitolul III.4. sunt descrise programe de preg ătire profesional ă adecvate, concepute pentru a sprijini implementarea acestor coduri de conduit ă şi proceduri standard de operare. Exemple de linii directoare/proceduri standard de operare
Linii directoare pentru abordarea taberelor neautorizate
În Regatul Unit, Asocia ţia Şefilor de Poli ţie din Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord (ACPO) a elaborat îndrum ări specifice pentru abordarea taberelor neautorizate. 69 Scopul îndrum ărilor este de a ajuta poli ţiştii s ă intervin ă în cazul taberelor neautorizate într-un mod consecvent, punând în balan ţă drepturile omului privind romii şi sinti pe de-o parte şi drepturile proprietarilor de terenuri şi cele ale publicului în general, pe de alt ă parte.
Îndrum ările insist ă pe faptul c ă utilizarea puterilor poli ţiei pentru a eradica taberele neautorizate r ămâne la latitudinea poli ţiştilor prezen ţi. Mai mult, reac ţia poli ţiei trebuie s ă ţin ă cont de problemele comportamentale, fie c ă sunt criminale sau antisociale, cuplate cu impactul asupra proprietarilor de terenuri şi asupra comunit ăţ ilor sedentare, în loc s ă ia măsuri doar pentru c ă taberele sunt prezente într-o loca ţie anume. În plus, îndrum ările spun c ă decizia de a efectua sau nu o evacuare trebuie s ă fie pus ă în balan ţă şi conform ă cu termenii legisla ţiei drepturilor omului şi să demonstreze legalitate, necesitate şi propor ţionalitate, precum şi că e conform ă cu principiile umanit ăţ ii în general. Prin
68 OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi-Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice] (op. cit. nota 28), Rec. 10, p. 22. 69 Cf. Association of Chief Police Officers of England, Wales and Northern Ireland, Guidance on Unauthorized Encampments [Asocia ţia Şefilor de Poli ţie din Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord, Îndrum ări privind taberele neautorizate ], Londra 2008. descrierea explicit ă a taberelor neautorizate care nu vor fi tolerate, un cod de conduit ă ar putea presupune c ă anumite situa ţii pot fi tolerate, permi ţând tratarea acestora cu indulgen ţă . Poli ţiştii sunt de asemenea încuraja ţi s ă fie sensibili fa ţă de o posibil ă lips ă de loca ţii autorizate alternative, ceea ce face dificil sau chiar imposibil pentru indivizii respectivi s ă evite instalarea taberelor neautorizate.
Îndrum ările descriu pa şii specifici ce trebuie urma ţi de c ătre poli ţie în gestionarea taberelor neautorizate, inclusiv:
• contactul ini ţial cu popula ţia implicat ă; • evaluarea situa ţiilor; • cooperarea cu alte agen ţii (guvernamentale); şi • procesul de evacuare propriu-zis.
(Pentru pa şii specifici ai “bunei practici de evacuare”, care trebuie elaborat ă în Codurile de conduit ă, a se vedea Capitolul III.5.2)
Îndrum ări cu privire la interzicerea profiling-ului etnic
Pe lâng ă faptul că este inacceptabil datorit ă caracterului s ău discriminatoriu, profiling-ul etnic este de asemenea contraproductiv deoarece nu conduce la mai multe reu şite în detectarea criminalilor 70 , ci alieneaz ă întregi comunit ăţ i ale c ăror cooperare este necesară pentru detectarea şi prevenirea efectiv ă a criminalit ăţ ii.
Codurile de conduit ă trebuie s ă “stabileasc ă standarde clare şi precise pentru ini ţierea şi efectuarea opririlor, verificarea identit ăţ ii şi efectuarea perchezi ţiilor, inclusiv func ţia acestora şi motivele pentru care ele sunt efectuate […]. Aceste coduri trebuie s ă clarifice natura “suspiciunii” şi s ă declare categoric c ă etnia şi alte caracteristici personale nu pot să constituie motivul opririi în lipsa unei descrieri specifice a unui suspect”. 71
Deoarece legisla ţia şi reglement ările cu privire la puterile poli ţiei si motivele acesteia pentru ac ţiuni de oprire şi perchezi ţie difer ă în mod semnificativ de la un Stat participant la altul, un instrument general pentru combaterea profiling-ului etnic ar fi introducerea codurilor de conduit ă, ceea ce ar obliga poli ţiştii s ă adune datele referitoare la opriri şi s ă înregistreze motivele acestora. Acest lucru ar reduce discre ţia poli ţiştilor, dar ar spori eficacitatea utiliz ării opririlor. Studiile arat ă c ă atunci când poli ţiştii se concentreaz ă pe elaborarea unor motive clare şi individualizate pentru opriri şi trebuie s ă r ăspund ă în fa ţa
70 A se vedea un num ăr de studii ce arat ă c ă romii şi sinti nu au înc ălcat legea într-o mai mare m ăsur ă decât poupla ţia majoritar ă, în: Open Society Institute, Addressing Ethnic Profiling by Police [Institutul Pentru o Societate Deschis ă, Abordarea profiling-ului etnic de c ătre poli ţie ] (op. cit. nota 25), pp. 27 and 51f. 71 Open Society Institute, Addressing Ethnic Profiling by Police [Institutul pentru o Societate Deschis ă, Abordarea profiling-ului etnic de c ătre poli ţie ] (op. cit. nota 25), p. 14. şefilor lor, ei sunt mai eficien ţi. Aceast ă abordare a fost implementat ă cu succes în cadrul unor proiecte pilot din Ungaria şi Spania. 72
Mai mult, îmbun ătăţ irea culegerii de informa ţii bazat ă pe o rela ţie de încredere între poli ţie şi comunitate trebuie s ă fie promovat ă ca o practic ă alternativ ă a activit ăţ ii de poli ţie.
(Pentru pa şii specifici ai “bunelor practic de oprire şi perchezi ţie”, care trebuie elabora ţi în Codurile de conduit ă, a se vedea Capitolul III.5.2)
Linii directoare pentru investigarea crimelor motivate rasial
În primul rând, liniile directoare pentru investigarea crimelor motivate rasial trebuie s ă corespund ă defini ţiilor acestor crime, defini ţii ce trebuie furnizate de c ătre legea na ţional ă. Exemple de defini ţii care ar putea fi folosite în legea na ţional ă sunt:
ODIHR: O infrac ţiune comis ă din motive p ărtinitoare. Aceasta înseamn ă c ă autorul a ales inten ţionat ţinta crimei pe baza unor caracteristici protejate. Ţinta poate fi unul sau mai multe persoane, sau poate fi proprietatea asociat ă cu un grup care are în comun o anumit ă tr ăsătur ă. O caracteristic ă protejat ă este o caracteristic ă comun ă unui grup, cum ar fi “rasa”, limba, religia, etnia, na ţionalitatea sau orice alt factor comun similar. 73
ECRI: “Orice incident care este perceput ca fiind rasist de c ătre victim ă sau oricare alt ă persoan ă”. 74
Procedurile pentru investigarea criminalit ăţ ii motivate etnic trebuie s ă garanteze c ă probele elementului de motiva ţie etnic ă sunt colectate în mod corespunz ător, astfel încât să poat ă fi prezentate şi admise la tribunal. În timp ce to ţi poli ţiştii din linia întâi trebuie să fie capabili s ă desf ăş oare anchete ini ţiale, liniile directoare pot s ă prevad ă ca ace ştia s ă predea cazurile către personalul specializat în anchete speciale, în func ţie de amploarea sau gravitatea crimei.
Deoarece percep ţia unei motova ţii rasiale în cazul unui incident poate duce la o anchet ă specific ă crimelor motivate de ur ă, procedurile opera ţionale pentru astfel de anchete trebuie de asemenea s ă asigure faptul c ă percep ţia unei motiova ţii rasiale este bine fondat ă, pentru a se evita acuza ţii nejustificate împotriva presupu şilor infractori.
72 Cf. Open Society Institute, Addressing Ethnic Profiling by Police [Institutul Pentru o Societate Deschis ă, Abordarea profiling-ului etnic de c ătre poli ţie ] (op. cit. nota 25), pag. 11 şi 34. 73 OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights, Hate Crime Laws: A Practical Guide [Biroul OSCE pentru Institu ţii Democratice şi Drepturile Omului, Crimele motivate de ur ă: ghid practic ], Var şovia 2009, p.16. Defini ţia utilizat ă recunoa şte diferen ţele în ceea ce prive şte legisla ţia şi datele colectate din spa ţiul OSCE, ceea ce îi permite fiec ărui stat s ă o amendeze dup ă cum consider ă necesar. 74 ECRI, Recomandarea de polic ă general ă nr. 11 (op. cit. nota 25), p. 5.
Procedurile trebuie de asemenea s ă descrie metodologia pentru agregarea informa ţiilor statistice anonimizate despre crimele motivate rasial, necesare pentru analiza tendin ţelor criminalit ăţ ii şi evaluarea eficien ţei reac ţiei poli ţiei.
Liniile directoare pentru anchetarea crimelor motivate rasial trebuie de asemenea s ă acopere acordarea de sprijin victimelor acestui tip de crime, inclusiv unor comunit ăţ i întregi. De asemenea, acest sprijin include şi furnizarea la timp a informa ţiilor privitoare la progresul investiga ţiilor.
III.2.4 Implementarea politicilor, a codurilor de conduit ă şi a procedurilor standard de operare
Statele participante trebuie s ă garanteze c ă legisla ţia, politicile şi codurile de conduit ă şi etic ă nu sunt formulate într-un vacuum, ci sunt privite ca elemente integrante ale strategiilor na ţionale pentru integrarea romilor şi sintilor şi, acolo unde este posibil, c ă sunt legate de strategii pentru reforme cu caracter mai general ale poli ţiei.
Mai mult, “[…] politicile şi m ăsurile necesare pentru implementarea lor trebuie s ă fie exprimate în “declara ţii de politic ă” clare şi formale, care s ă fie sprijinite public de liderii politici [...]” 75 şi conducerea poli ţiei. De asemenea, astfel de declara ţii trebuie s ă includ ă o viziune şi o declara ţie a misiunii, care s ă explice, succint, obiectivul pe care statul şi poliţia încearc ă s ă-l ating ă prin introducerea politicilor referitoare la romi.76 În plus, conduc ătorii poli ţiei trebuie s ă-i încurajeze pe to ţi angaja ţii poli ţiei s ă implementeze politicile şi trebuie s ă-i asigure pe ace ştia de sprijinul lor. 77
Planurile de ac ţiune pentru implementarea acestor politici, regulile şi reglement ările corespunz ătoare, precum şi cele pentru monitorizarea implement ării lor, trebuie elaborate de c ătre autorit ăţ ile statului şi poli ţie într-o strâns ă colaborare cu reprezentan ţi ai minorit ăţ ilor (a se vedea Capitolul III.1.6). 78
Implementarea politicilor poate fi cel mai bine supravegheat ă şi coordonat ă de un Grup- Nucleu de Implementare care ar creea mecanisme pentru comunicare, supraveghere şi
75 OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi- Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ] (op. cit. nota 28), Rec. 1, p. 10. 76 Cf. OSCE, Good Practices in Building Police-Public Partnerships [Bune practici în înfiin ţarea de parteneriate între poli ţie şi public] (op. cit. nota 46), pag. 36 and 38. 77 CF OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi-Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ] (op. cit. nota 28), Rec. 2, p. 11. 78 CF OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi-Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ] (op. cit. nota 28), Rec. 2, p. 12; şi OSCE, Good Practices in Building Police-Public Partnerships [Bune practici în înfiin ţarea de parteneriate între poli ţie şi public] (op. cit. nota 46) , p.38f. evaluare şi care ar purta întreaga responsabilitate pentru implementare. Acest grup-nucleu trebuie s ă cuprind ă reprezentan ţi ai poli ţiei şi ai comunit ăţ ilor de romi şi sinti. El trebuie să fie condus de un ofi ţer de poli ţie superior care s ă fie mandatat cu suficient ă autoritate pentru a ini ţia, concepe şi îndeplini schimb ările institu ţionale necesare, în ciuda unei inevitabile opozi ţii. De asemenea, acest grup ar evalua, periodic, aplicarea practic ă a con ţinutului politicilor de c ătre poli ţie, în vederea identific ării posibilit ăţ ilor de îmbun ătăţ ire a performan ţei poli ţiei. 79
III.3 Managementul resurselor umane
“Într-o lume în care atât diversitatea etnic ă şi cultural ă, cât şi tensiunile dintre diferite grupuri sunt în cre ştere în cadrul statelor, rolul poli ţiei este esen ţial în men ţinerea structurii societ ăţ ilor noastre. Poli ţia trebuie prin urmare s ă ac ţioneze cu corectitudine irepro şabil ă fa ţă de toate grupurile”. 80 “În plus, pentru a se bucura de încrederea întregii popula ţii, poli ţia trebuie s ă reprezinte societatea în totalitatea ei”. 81 Fără o astfel de reprezentare, exist ă posibilitatea ca romii şi sinti să nu se identifice cu u şurin ţă cu poli ţia.
Încrederea în poli ţie poate fi foarte sc ăzut ă în rândul comunit ăţ ilor de romi şi sinti care au fost supuse în trecut unui tratament prejudicios şi posibil represiv din partea poli ţiei. Pentru a nu încorda ( şi mai mult) rela ţiile dintre majoritate şi minorit ăţ i, 82 precum şi pentru a se evita crearea unor structuri de securitate paralele în societate, ceea ce ar putea creea viduri de securitate în comunit ăţ ile de romi şi sinti, poli ţia trebuie s ă abordeze în mod ferm şi consecvent criminalitatea motivat ă de ura rasial ă/etnic ă. Rela ţiile dintre
79 Cf. OSCE, Good Practices in Building Police-Public Partnerships [Bune practici în înfiin ţarea de parteneriate între poli ţie şi public] (op. cit. nota 46), p. 39. 80 Foundation ‘Policing for a Multi-Ethnic Society’, Rotterdam Charter [Funda ţia ‘Activitatea poli ţiei pentru o societate multietnic ă’, Carta de la Rotterdam ] (op. cit. nota 35), Introducere; a se vedea de asemenea: OSCE, Guidebook on Democratic Policing [Îndrumar privind activitatea poli ţieneas ă democratic ă] (op. cit. nota 34), p. 51; şi Council of Europe, Recommendation Rec(2001) 10 of the Committee of Ministers to Member States on the European Code of Police Ethics [Consiliul Europei, Recomandarea Rec(2001) 10 a Comitetului de Mini ştri către statele memembre cu privire la Codul european de etic ă al poli ţiei [European Code of Police Ethics] (2001), § 18. United Nations General Assembly, Res. A/Res/34/169, Code of Conduct for Law Enforcement Officials (1979) [Marea Adunare a Na ţiunilor Unite, Rez. A/Rez/34/169, Codul de conduit ă pentru oficialii din domeniul aplic ării legii ] (1979), Preambul para. 8(a); a se vedea de asemenea: OSCE, Guidebook on Democratic Policing [Îndrumar privind activitatea poli ţieneas ă democratic ă] (op. cit. nota 34), pp. 51f; OSCE, Charter for European Security [Carta pentru securitate european ă] (op. cit. nota 6), Art. 44; şi Council of Europe, European Code of Police Ethics [Consiliul Europei, Codul european de etic ă al poli ţiei ] (op. cit. nota 80), § 25. 82 Cf. OSCE, Guidebook on Democratic Policing [Îndrumar privind activitatea poli ţieneas ă democratic ă] (op. cit. nota 34), p. 52; a se vedea de asemenea: Foundation ‘Policing for a Multi-Ethnic Society’, Rotterdam Charter [Funda ţia ‘Activitatea poli ţiei pentru o societate multietnic ă’, Carta de la Rotterdam ] (op. cit. nota 35), Introducere; şi Council of Europe, European Code of Police Ethics [Consiliul Europei, Codul european de etic ă al poli ţiei ] (op. cit. nota 80), § 18. poli ţie şi comunit ăţ ile de romi şi sinti trebuie cultivate, iar cooperarea şi în ţelegerarea reciproc ă înt ărite (a se vedea de asemenea Capitolul III.5).83
Un pas important spre câ ştigarea încrederii comunit ăţ ilor de romi şi sinti este integrarea acestora în poli ţie în toate gradele şi func ţiile. Recomandarea 32 a Planului de Ac ţiune pentru romi şi sinti, prin urmare, solicit ă statelor participante s ă “[…] încurajeze indivizii romi şi sinti s ă lucreze în institu ţiile de aplicare a legii, ca mijloc durabil de promovare a toleran ţei şi diversit ăţ ii”.
În plus, integrarea acestora serve şte nu doar ca o m ăsur ă pentru consolidarea încrederii, ci de asemenea furnizeaz ă poli ţiei o gam ă larg ă de cuno ştin ţe şi aptitudini necesare pentru munca într-un mediu multicultural. 84
III.3.1 Recrutarea
Politicile de recrutare trebuie s ă asigure includerea într-un mod adecvat a femeilor şi minorit ăţ ilor na ţionale precum cele rome şi sinti în cadrul poli ţiei 85 , iar conducerea poli ţiei trebuie s ă fie angajat ă în cre şterea sensibiliz ării cu privire la valoarea recrut ării femeilor şi minorit ăţ ilor na ţionale la toate nivelurile organiza ţiei. În timp ce orice campanie de recrutare trebuie s ă fie îndreptat ă spre societate în general, sunt necesare anumite m ăsuri specifice pentru cre şterea procentajului femeilor şi minorit ăţ ilor în poli ţie.
Trebuie stabilite „target-uri” statistice pentru cre şterea gradului de reprezentare a romilor şi sintilor, iar în situa ţii extraordinare şi doar pentru o perioad ă limitat ă de timp, se pot eventual lua în calcul măsuri speciale de recrutare pentru remedierea rapid ă a dezechilibrului. Totu şi, “target-urile” trebuie clar diferen ţiate de “cote”. Target-urile sunt ţinte sau obiective pentru un grad sporit de reprezentare a anumitor grupuri, care pot fi atinse pe mai multe c ăi. “[…] Utilizarea target-urilor pentru a se asigura faptul c ă personalul este reprezentativ în raport cu diversitatea etnic ă a popula ţiei constituie o bun ă
83 Cf. OSCE, Guidebook on Democratic Policing [Îndrumar privind activitatea poli ţieneas ă democratic ă] (op. cit. nota 34), p. 52; a se vedea de asemenea United Nations General Assembly, Code of Conduct for Law Enforcement Officials [Adunarea Generală a Na ţiunilor Unite, Codul de conduit ă pentru oficialii din domeniul aplic ării legii ] (op. cit. nota 84), Preambul para. 8(a); OSCE, Charter for European Security [Carta pentru securitate european ă] (op. cit. nota 6), Art. 44; şi Council of Europe, European Code of Police Ethics [Consiliul Europei, Codul european de etic ă al poli ţiei ] (op. cit. nota 80), §§ 25 şi 30. 84 Cf. OSCE, Guidebook on Democratic Policing [Îndrumar privind activitatea poli ţieneas ă democratic ă] (op. cit. nota 34), p. 52; a se vedea de asemenea: Foundation ‘Policing for a Multi-Ethnic Society’ ,Rotterdam Charter [Funda ţia ‘Activitatea poli ţiei pentru o societate multietnic ă’, Carta de la Rotterdam ] (op. cit. nota 35), Art. 3.7; Council of Europe, European Code of Police Ethics [Consiliul Europei, Codul european de etic ă al poli ţiei ] (op. cit. nota 80), § 25; şi OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi-Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ] (op. cit. nota 28), Rec. 4, pp. 10f. 85 Cf. OSCE, Guidebook on Democratic Policing [Îndrumar privind activitatea poli ţieneas ă democratic ă] (op. cit. nota 34), p. 53. practic ă. Cotele sunt aloc ări de locuri pentru membrii anumitor grupuri, care vor fi ocupate în urma a unui proces de selec ţie. Utilizarea cotelor ca mijloc pentru atingerea target-urilor pentru recrutarea minorit ăţ ilor deseori provoac ă reclama ţii, conform c ărora astfel de m ăsuri sunt incorecte şi ar putea creea riscul coborârii standadelor, şi c ă, prin urmare, dac ă este posibil, ar trebui evitate. Cu toate astea, utilizarea cotelor poate fi un procedeu potrivit şi justificat în circumstan ţe speciale. Acolo unde, de exemplu, ca parte a unui program de reform ă a poli ţiei într-un stat multietnic se înfiin ţeaz ă un cadru complet – sau în mare parte – nou, de personal de poli ţie, poate fi esen ţial pentru legitimitate şi eficien ţă ca acest cadru s ă fie de la bun început reprezentativ pentru întreaga popula ţie din punct de vedere etnic. În astfel de circumstan ţe, stabilirea şi ocuparea cotelor etnice poate fi justificat ă, în special în faza ini ţial ă a selecţiei şi preg ătirii profesionale, cu condi ţia ca standardele profesionale minime corespunz ătoare s ă fie obligatorii pentru membrii tuturor grupurilor, în faza în care ace ştia sunt confirma ţi ca poli ţişti. Cu toate astea, utilizarea cotelor etnice trebuie luat ă în considerare doar pentru o perioad ă de tranzi ţie, dup ă care scopul trebuie s ă fie atingerea target-urilor prin alte mijloace […]”. 86 Pentru a verifica dac ă target-urile statistice sunt atinse, trebuie adunate datele referitoare la etnia poli ţiştilor. Datorit ă sensibilit ăţ ii lor, aceste date “[…] trebuie anonimizate şi convertite în date statistice, astfel încât s ă se evite orice posibilitate de a se putea merge înapoi pe firul acestor date, pân ă la bazele de date personale […]”. 87 Deoarece aplican ţii pentru posturi în cadrul poli ţiei care apar ţin comunităţ ilor de romi şi sinti ar putea s ă nu doreasc ă s ă se identifice oficial ca romi, de fric ă c ă ar putea fi discrimina ţi, poli ţia trebuie s ă asigure un mediu cultural neutru şi nediscriminator în cadrul poli ţiei (a se vedea de asemenea Capitolul III.3.2) şi trebuie s ă sprijine înfiin ţarea de grupuri auto-consolidante de reprezentan ţi ai romilor la e şaloanele superioare, în cursurile de preg ătire profesional ă, în deta şarea lor pe teren şi în programele de lucru.
Fi şa postului şi criteriile de selec ţie, îns ă, nu trebuie s ă-i vizeze pe romi şi sinti, ci trebuie să fie aplicabile tuturor segmentelor şi comunit ăţ ilor societ ăţ ii. Selec ţia şi promovarea poli ţiştilor trebuie s ă fie transparente şi bazate pe cuno ştinţele, aptitudinile, atitudinea şi bunul caracter ale acestora (s ă nu aib ă condamn ări pentru infrac ţiuni grave), şi nu pe originea lor etnic ă sau apartenen ţa la anumite grupuri (politice). Coborârea standardelor pentru romi şi sinti sau preferarea unor aplican ţi propu şi de anumite grupuri (politice) va d ăuna doar credibilit ăţ ii acestora. Dezavantajele educa ţionale ale romilor şi sintilor, cum ar fi problemele de limb ă sau nivelul educa ţiei,
86 OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi-Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ], (op. cit. nota 28), Rec. 5, p. 14f; a se vedea de asemenea: OSCE, Guidebook on Democratic Policing [Îndrumar privind activitatea poli ţieneas ă democratic ă] (op. cit. nota 34), p. 53; şi European Platform for Policing and Human Rights (EPPHR), The Recruitment and Retention of Police Officers from Minority Communities: Points to Consider [Platforma European ă pentru Activitatea Poli ţiei şi Drepturile Omului, Recrutarea şi p ăstrarea poli ţiştilor din unit ăţ ile minoritare: aspecte ce trebuie luate în calcul ], (2004), p. 5. 87 OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi-Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ] (op. cit. nota 28), Rec. 5, p. 15. pot fi compensate printr-o preg ătire profesional ă înaintea începerii serviciului în cadrul poli ţiei. 88
Exemple de m ăsuri speciale ce au ca scop cre şterea nivelului de recrutare a romilor şi sintilor:
Ini ţiative pentru sporirea inform ării în comunit ăţ ile de romi şi sinti privind oportunit ăţ ile de angajare în cadrul poli ţiei şi pentru încurajarea pozitiv ă a celor interesa ţi s ă aplice
Ini ţiative de informare ce descriu oportunit ăţ ile de carier ă pentru romi şi sinti precum şi importan ţa integr ării lor pentru abordarea pe baz ă de parteneriat a activit ăţ ii poli ţiei ar putea include “zile ale por ţilor deschise” ale poli ţiei, distribuirea de flutura şi, utilizarea radioului şi televiziunii, vizitarea şcolilor şi centrelor comunitare de c ătre poli ţişti, precum şi oportunit ăţ i pentru tineri de a vizita sec ţiile de poli ţie şi unităţ ile de instructaj. Trebuie avut grij ă ca informa ţiile s ă fie oferite şi în limba romani. În plus, şcolile trebuie încurajate puternic s ă faciliteze furnizarea unor astfel de informa ţii. Activit ăţ ile trebuie coordonate cu asocia ţii ale poli ţiştilor romi, conduc ători ai comunit ăţ ii şi ONG-uri ale romilor şi sintilor.89 Cooperarea cu poli ţiştii romi şi cu ONG-uri ale romilor şi sintilor ar facilita de asemenea identificarea comunit ăţ ilor de romi şi sinti ce sprijin ă intergrarea membrilor lor în poli ţie.
În Republica Ceh ă, Poli ţia Municipiului Brno, în colaborare cu ONG-ul DROM Romani Centre, a stabilit un “Proiect de Misiune” cu scopul de a promova încrederea în poli ţie în rândul romilor de la o vârst ă fraged ă şi de a preveni criminalitatea în rândul popula ţiei rome tinere. Reprezentanţi ai poli ţiei au participat la activit ăţi cu copii cu vârsta cuprins ă între şapte şi zece ani, de la şcoli diferite, cu scopul de a le trezi interesul în munca de poli ţie. Poli ţiştii au încercat de asemenea s ă motiveze copiii s ă urmeze calea educa ţiei şi respectului pentru lege. 90
88 Cf. OSCE, Guidebook on Democratic Policing [Îndrumar privind activitatea poli ţieneas ă democratic ă] (op. cit. nota 34), p. 53; a se vedea de asemenea: Foundation ‘Policing for a Multi-Ethnic Society’, Rotterdam Charter [Funda ţia ‘Activitatea poli ţiei pentru o societate multietnic ă’, Carta de la Rotterdam ] (op. cit. nota 35), Art. 2.5 şi 2.6; Council of Europe, Recommendation No. R(2000) 10 of the Committee of Ministers to Member States on Codes of Conduct for Public Officials (2000) [Consiliul Europei, Recomandarea nr. R(2000) 10 a Comitetului Mini ştrilor c ătre Statele Membre cu privire la Codurile de conduit ă pentru oficialii publici (2000)], Art. 24; Council of Europe, European Code of Police Ethics [Consiliul Europei, Codul european de etic ă al poli ţiei ] (op. cit. nota 80), §§ 22 and 24; EPPHR, The Recruitment and Retention of Police Officers from Minority Communities [Recrutarea şi păstrarea poli ţiştilor din comunit ăţ ile minoritare] (op. cit. nota 86), p. 5; şi OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi-Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ] (op. cit. nota 28), Rec. 6, pp. 16f. 89 Cf. OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi-Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ] (op. cit. nota 28), Rec. 6, p. 16. 90 Cf. European Commission against Racism and Intolerance (ECRI) 2001, Practical Examples on Combating Racism and Intolerance against Roma/Gypsies [Comisia European ă împotriva Rasismului şi
În Ungaria, Ministerul de Interne organizeaz ă “tabere de orientare în domeniul aplic ării legii” pentru elevii de liceu romi. În timpul taberelor cu durata de cinci zile, elevii sunt faimiliariza ţi cu cerin ţele pentru aplicare şi cu munca institu ţiilor secundare şi ter ţiare de educa ţie în domeniul aplic ării legii, precum şi cu experien ţele personale ale poli ţiştilor romi. 91 De asemenea, pe perioada taberei, elevii sunt instrui ţi pentru a fi preg ăti ţi s ă fie admi şi cu succes la şcolile de poli ţie.
În Serbia, Ministerul de Interne organizeaz ă campanii publice ce vizeaz ă recrutarea minorit ăţ ilor na ţionale şi grupurilor marginalizate, inclusiv a romilor şi sintilor, în serviciul de poli ţie. În octombrie 2009, 30 de tineri romi au fost invita ţi la Centrul Elementar de Preg ătire a Poli ţiei din Semska Kamenica, unde au fost informa ţi cu privire la activitatea şi sediul Centrului.
În Regatul Unit, Poli ţia din Cambridgeshire a realizat un CD în limba romani local ă, Del gavvers pukker-cheerus [“Acorda ţi poli ţiei o şans ă”], cu scopul de a promova eforturile sale de a se adresa comunit ăţ ilor de romi, pentru a spori încrederea acestora din urm ă în poli ţie şi pentru a-i încuraja s ă intre în poli ţie. Un ofi ţer superior vorbe şte despre nevoia de a dep ăş i neîncrederea, dar subliniaz ă faptul c ă poli ţia trebuie s ă reflecte comunitatea pe care o serve şte şi î şi ia angajamentul c ă romii care vor intra în poli ţie vor fi bineveni ţi. 92
Sprijinul financiar pentru elevii romi
În Ungaria, Ministerul de Interne a înfiin ţat un program de burse pentru elevii de liceu romi talenta ţi, care îşi exprimau dorin ţa de a urma o carier ă în cadrul poli ţiei, pentru a garanta c ă dificult ăţ ile financiare nu-i vor împiedica pe ace ştia să intre în poli ţie. Beneficiarii burselor au primit granturi pentru manuale şi rechizite şcolare, granturi pentru cazare şi mas ă şi granturi pentru performan ţă .93
Măsuri pentru abordarea neajunsurilor educa ţionale
O m ăsur ă general ă ar fi revizuirea nivelului curent al calific ărilor educa ţionale care ar putea s ă aib ă un efect de excludere şi stabilirea faptului dac ă acest nivel al calific ărilor
Intoleran ţei 2001, Exemple practice cu privire la combaterea rasismului şi intoleran ţei împotriva romilor/”gypsy” ] (op. cit. nota 67), p. 59. 91 Consiliul Europei, Al treilea raport depus de Ungaria în baza articolului 25, paragraful 1 al Conven ţiei Cadru pentru Protec ţia Minorit ăţ ilor Na ţionale, ACFC/SR/III(2009)007, Strasbourg, 4 iunie 2009, p. 46. 92 Coxhead, John/Home Office, Moving Forward. How the Gypsy and Traveller Communities Can Be More Engaged to Improve Policing Performance [Mergând înainte. Felul în care comunit ăţ ile “gypsy” şi “travellers” pot fi mai angajate pentru îmbun ătăţ irea performan ţei activit ăţ ii poli ţiei] , Premiul Reginei [Queens Award] pentru Inova ţie în preg ătirea şi dezvoltarea profesional ă a poli ţiei 2003, Derbyshire 2005, p. 25. 93 Cf. European Commission against Racism and Intolerance (ECRI), Report on Hungary [Comisia European ă împotriva Rasismului şi Intoleran ţei, Raport asupra Ungariei ] 2009, (al patrulea ciclu de monitorizare), CRI(2009)3, Strasbourg 2009, p. 47. este de fapt necesar pentru identificarea persoanelor cu poten ţial corespunz ător. 94 Pentru mul ţi aplican ţi romi, necunoa şterea limbii engleze pote constitui un obstacol major în îndeplinirea cerin ţelor de calificare. Trebuie prin urmare luat ă în calcul ideea consider ării cunoa şterii limbii locale a romilor ca fiind un avantaj, care s ă compenseze lipsa de aptitudini în privin ţa limbii engleze.
În România, spre exemplu, aplican ţilor romi li s-a oferit oportunitatea de a sus ţine un examen în limba romani în locul unei limbi interna ţionale. 95
Alte m ăsuri care se adreseaz ă neajunsurilor educa ţionale ar fi furnizarea unei preg ătiri preparatorii pentru procesul de aplicare în scopul familiariz ării aplican ţilor cu acest proces şi cu criteriile ce trebuie întrunite.
În ora şul Razgrad din Bulgaria, Centrul ONG Razgrad în colaborare cu Directoratul Regional al Ministerului de Interne a organizat un instructaj preparator pe o perioad ă de dou ă zile pentru poten ţialii aplican ţi pentru posturile din cadrul poli ţiei, apar ţinând comunit ăţ ilor minorit ăţ ilor etnice, inclusiv pentru membrii comunit ăţ ii de romi. 96
În Republica Ceh ă au fost furnizate “cursuri de acces” speciale, cu scopul de a sprijini aplican ţii romi în atingerea standardelor necesare pentru a intra în poli ţie. 97
În Serbia, examenele de admitere şi procedurile de selec ţie sunt oferite atât în limba romilor, cât şi în limbile altor minorit ăţ i na ţionale. Examenele sunt traduse în nou ă limbi.
94 Cf. Oakley, “Practical Measures for Improving Relations between Ethnic Minorities and the Police” [M ăsuri practice pentru îmbun ătăţ irea rela ţiilor dintre minorit ăţ ile etnice şi poli ţie] (op. cit. nota 12), p. 95. 95 Cf. Institute for Crime Research and Prevention, Review of the Police Policies and Practices towards Roma in Romania [Institutul pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalit ăţ ii, Revizuirea politicilor şi practicilor poli ţiei cu privire la romii din România ] (op. cit. nota 48), p. 82f. 96 Danish Center for Conflict Resolution/Danish Institute for Human Rights/Regional Facilitation and Negotiation Center/Romani CRISS/Roma Center for Social Intervention and Studies/Ministry of Administration and Interior of Romania [Centrul Danez pentru Rezolvarea Conflictelor/Institutul Danez pentru Drepturile Omului/Centrul Regional pentru Facilitare şi Negociere/Romani CRISS/Centrul Romilor pentru Interven ţie Social ă şi Studii/Ministerul Administra ţie şi Internelor din România], Raport asupra Atelierului Regional cu privire la Activitatea poli ţiei în cazul minorit ăţ ilor, drepturile omului şi gestionarea conflictelor, pentru poli ţiştii de leg ătur ă cu popula ţia rom ă din cadrul poli ţiei, Sinaia, 12-15 septembrie 2005, p. 29. 97 Cf. European Commission against Racism and Intolerance (ECRI) 2001, Practical Examples on Combating Racism and Intolerance against Roma/Gypsies [Comisia European ă împotriva Rasismului şi Intoleran ţei (ECRI) 2001, Exemple practice cu privire la combaterea rasismului şi intoleran ţei împotriva romilor/”gypsy” ] (op. cit. nota 67), p. 55f. Măsuri pentru îndep ărtarea obstacolelor discriminatorii din procesul de recrutare şi selectare
Politicile managementului resurselor umane trebuie s ă interzic ă toate practicile de recrutare discriminatorii. Personalul de recrutare trebuie s ă beneficieze de un instructaj privind recrutarea corect ă. Procedurile şi criteriile de recrutare trebuie s ă fie verificate s ă nu aib ă un eventual caracter prejudicios, respectiv s ă nu prezinte dificult ăţ i inutile care s ă dezavantajeze în mod indirect romii şi sinti. 98 Verific ările de securitate privind trecutului unui individ trebuie s ă vizeze doar aplicantul şi nu familia acestuia.
În România, poli ţia a mers chiar mai departe şi a introdus pa şi de ac ţiune afirmativ ă pentru recrutarea romilor. În 2005, poli ţia a început s ă rezerve locuri speciale pentru romi, în cadrul Academiei de Poli ţie şi în şcolile de poli ţie. Pân ă în 2007 se alocaser ă aproximativ 58 de locuri. Locurile ce nu au putut fi ocupate datorit ă faptului c ă aplican ţii nu au fost admi şi în urma examenului de admitere s-au reportat tot pentru romi. 99
În Regatul Unit, Guvernul, cu sprijinul Asocia ţiei Autorit ăţ ilor Poli ţiene şti (APA) şi al Asocia ţiei Şefilor de Poli ţie (ACPO), a lansat în 1999 o strategie de “desfiinţare a obstacolelor”, denumit ă mai târziu “Breaking Through”, ce includea target-uri pentru recrutarea angaja ţilor poli ţiei proveni ţi din comunit ăţ ile minorit ăţ ilor şi pentru păstrarea şi avansarea acestora în cadrul poli ţiei, target-uri ce urmau s ă fie atinse în 2009. Un Plan de Ac ţiune redactat sub forma unui manual a fost produs pentru a îmbun ătăţ i recrutarea, păstrarea pe post şi avansarea. Acesta descrie pa şii specifici ce trebuie urma ţi pentru: analizarea percep ţiei poli ţiei ca prestator de servicii şi angajator; identificarea obstacolelor şi motiva ţia poten ţialilor aplican ţi; facilitarea complet ării formularelor de aplicare; pentru identificarea motivelor pentru nereu şit ă în stadiul de selec ţie; şi pentru îmbun ătăţ irea performan ţei centrelor de evaluare. 100
98 OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi-Ethnic Societies [Cf. Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ] (op. cit. nota 28), Rec. 6, p. 16; a se vedea de asemenea: Council of Europe, Police Training Concerning Migrants and Ethnic Relations. Practical Guidelines [Consiliul Europei, Instruirea poli ţiei cu privire la migran ţi şi rela ţii etnice. Îndrum ări practice ], Rela ţii Comunitare, MG-EO (94) 3 E, Strasbourg 1993, p. 39. 99 Cf. Institute for Crime Research and Prevention, Review of the Police Policies and Practices towards Roma in Romania [Institutul pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalit ăţ ii, Revizuirea politicilor şi practicilor poli ţiei cu privire la romii din România ] (op. cit. nota 48), p. 83; OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights, Field Visit on Police and Roma Relations [Biroul OSCE pentru Institu ţii Democratice şi Drepturile Omului, Vizit ă de lucru cu privire la rela ţiile dintre poli ţie şi romi ], România 12-15 noiembrie 2007, Var şovia 2008, p. 7; şi Ethnocultural Diversity Resource Center, A Possible Mission – Information Campaign on the Policeman Carreer Belonging to National Minorities [Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnocultural ă, Misiune posibil ă – campania de informare asupra carierei poli ţiene şti apar ţinând minorit ăţ ilor na ţionale]. 100 Home Office Communication Directorate, Breaking Through Action Plan: Promoting Minority Ethnic Employment in the Police Service [Home Office, Directoratul pentru Comunicare, Planul de ac ţiune “Breaking Though”: Promovarea angaj ării minorit ăţ ilor etnice în poli ţie ], Londra 2004, pag. 11-21.
III.3.2 Păstrarea pe post
Recrutarea şi integrarea romilor şi sintilor contribuie la promovarea diversit ăţ ii culturale în poli ţie. Trebuie creat un mediu neutru din punct de vedere cultural, în care femeile, bărba ţii şi toate comunit ăţ ile s ă se simtă confortabil şi, de asemenea, trebuie introduse măsuri pentru a se asigura faptul c ă to ţi poli ţiştii sunt accepta ţi şi trata ţi în mod egal în cadrul organiza ţiei de poli ţie. De aceea, orice simboluri sau publica ţii ofensatoare din punct de vedere sexual, precum şi referirile la simboluri religioase sau na ţionale specifice, legate de un anumit grup etnic, trebuie îndep ărtate din unit ăţ ile de poli ţie. 101
Aplican ţii pentru posturi din cadrul poli ţiei, care sunt identifica ţi ca având atitudini rasiste, nu trebuie accepta ţi în poli ţie. Mai mult, personalului, precum şi noilor poli ţişti trebuie s ă li se aduc ă la cuno ştin ţă standardele comportamentului acceptabil într-un serviciu multicultural, de egalitate a sexelor. Trebuie instituite mecanisme interne eficiente pentru plângeri, iar romii şi sinti trebuie încuraja ţi de c ătre superiorii lor s ă depun ă plângeri atunci când sunt supu şi discrimin ării sau h ărţuirii. 102 În plus, trebuie înfiin ţate posturi de confiden ţi în unit ăţ ile de poli ţie. Ace ştia ar urma să fie colegi din cadrul poli ţiei, ale şi de colegii lor şi preg ăti ţi, printre altele , în gestionarea stresului şi problematica diversit ăţ ii. Poli ţiştii îi pot contacta pe ace ştia dac ă se simt discrimina ţi, iar confidenţii î şi pot oferi ajutorul ascultându-i, facilitându-le accesul la ajutor psihologic profesional şi depunând plângeri.
Dup ă recrutare şi preg ătirea profesional ă ini ţial ă, poli ţiştii trebuie s ă fie încuraja ţi s ă rămân ă în poli ţie. Chestiunile importante care le vor afecta decizia de a r ămâne vor fi mediul de la locul de munc ă, misiunile şi oportunit ăţ ile de carier ă.103
101 Cf. OSCE, Guidebook on Democratic Policing [Îndrumar privind activitatea poli ţieneas ă democratic ă] (op. cit. nota 34), p. 53; a se vedea de asemenea: EPPHR, The Recruitment and Retention of Police Officers from Minority Communities [Recrutarea şi păstrarea poli ţiştilor din comunit ăţ ile minoritare] (op. cit. nota 86), p. 3; şi OSCE High Commissioner on National Minorities , Recommendations on Policing in Multi-Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ] (op. cit. nota 28), Rec. 7, p. 17. 102 Cf. OSCE, Guidebook on Democratic Policing [Îndrumar privind activitatea poli ţieneasă democratic ă] (op. cit. nota 34), p. 54; a se vedea de asemenea: Foundation ‘Policing for a Multi-Ethnic Society’, Rotterdam Charter [Funda ţia ‘Activitatea poli ţiei pentru o societate multietnic ă’, Carta de la Rotterdam ] (op. cit. nota 35), Art. 2.13; şi OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi-Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale , Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ] (op. cit. nota 28), Rec. 7, p. 17. 103 OSCE, Guidebook on Democratic Policing [Îndrumar privind activitatea poli ţieneas ă democratic ă] (op. cit. nota 34), p. 54; a se vedea de asemenea: Council of Europe Parliamentary Assembly Resolution 690 on the Declaration on the Police (1979) [Adunarea Parlamentar ă a Consiliului Europei, Rezolu ţia 690 cu privire la Declara ţia asupra poli ţiei (1979)], Partea B, § 4. Cu privire la misiuni, izolarea poli ţiştilor romi şi sinti (de exemplu, deta şarea lor în zone izolate de romi) trebuie evitat ă, iar poli ţiştii romi şi sinti trebuie s ă r ămân ă integra ţi pe mai departe în structurile de dezvoltare şi promovare ale poli ţiei (a se vedea de asemenea Capitolul III.3.3).
Deoarece poli ţia are şi sarcina de a fi un exemplu demn de urmat pentru societate, caracterul ei multicultural trebuie s ă fie vizibil în toate unit ăţ ile şi regiunile, nu numai în cele preponderent multiculturale. 104 “Poli ţiştii trebuie s ă fie încuraja ţi s ă câ ştige experien ţă prin munca în comunit ăţ ile mixte, altele decât cele din care provin, şi trebuie recompensa ţi pentru asta”. 105
Cu toate astea, este nevoie de poli ţiştii romi şi sinti în munca poli ţiei cu comunit ăţ ile de romi şi sinti pentru a facilita o interac ţiune de încredere, zi de zi. Ini ţial, aceste comunit ăţ i ar putea avea suspiciuni cu privire la membrii propriilor lor etnii care lucreaz ă în poli ţie. Totu şi, datorit ă abilit ăţ ii lor de a comunica cu membrii propriei lor etnii, poli ţiştii romi şi sinti pot fi avea şanse mai mari decât colegii lor din alte comunit ăţ i de a câ ştiga încrederea comunit ăţ ilor (a se vedea de asemenea Capitolul III.5). În cele din urm ă, îns ă, poli ţiştii romi şi sinti “[…] trebuie întotdeauna s ă fie privi ţi în primul şi în primul rând ca poli ţişti generici, iar doar în al doilea rând ca poli ţişti care, datorit ă provenien ţei lor minoritare, sunt califica ţi s ă î şi asume anumite roluri sau s ă contribuie cu anumite aptitudini […]”. 106
III.3.3 Promovarea şi dezvoltarea carierei
În ceea ce prive şte promov ările, poli ţiştilor romi şi sinti trebuie s ă li se acorde acelea şi oportunit ăţ i ca şi poli ţiştilor din alte comunit ăţ i etnice, pentru un continuu proces de educa ţie, care s ă-i fac ă eligibili pentru pozi ţii de rang mai înalt. Acest lucru “[…] ar putea include programe specifice de preg ătire profesional ă pentru dezvoltarea carierei sau programe de îndrumare pentru cei cu poten ţial de avansare […]”. 107 Experien ţa şi
104 Cf. OSCE, Guidebook on Democratic Policing [Îndrumar privind activitatea poli ţieneas ă democratic ă] (op. cit. nota 34), p. 54; a se vedea de asemenea: OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi-Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ] (op. cit. nota 28), Rec. 4, p. 10. 105 OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi-Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ] (op. cit. nota 28), Rec. 7, p. 17; a se vedea de asemenea: OSCE, Guidebook on Democratic Policing, [Îndrumar privind activitatea poli ţieneas ă democratic ă] (op. cit. nota 34), p. 54. 106 OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi-Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ] (op. cit. nota 28), Rec. 7, p. 18. 107 OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi-Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ] (op. cit. nota 28), Rec. 7, p. 17. 107 OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi- Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ] (op. cit. nota 28), Rec. 7, p. 17. evalu ările bune din trecut privind activitatea poli ţieneasc ă în diverse comunit ăţ i trebuie considerate plusuri pentru promovare.
Procesul de promovare trebuie s ă fie transparent şi s ă se bazeze exclusiv pe experien ţa şi meritele poli ţiştilor (evaluate fie prin utilizarea testelor scrise şi interviurilor orale, fie de către centre de evaluare) şi nu pe apartenen ţa lor la anumite comunit ăţ i sau grupuri politice. 108
Trebuie s ă existe politici şi sprijin politic clare şi (din partea conducerii guvernamentale, politice şi a poli ţiei) cu privire la promovarea şi dezvoltarea carierei romilor şi sintilor, inclusiv standarde profesionale pentru tratarea minorit ăţ ilor,109 precum şi disponibilitatea comunit ăţ ilor de romi şi sinti de a se integra în cadrul autorit ăţ ilor statului. În timp ce direc ţia de sus în jos pentru integrarea romilor şi sintilor e important ă, implementarea real ă trebuie s ă aib ă loc la nivel local. 110 Pot fi de mare folos parteneriatele la nivel local cu organiza ţiile romilor şi sintilor.111
Având în vedere problematica specific ă ce-i afecteaz ă, poli ţiştii apar ţinând comunit ăţ ilor de romi şi sinti s-ar putea s ă doreasc ă s ă-şi înfiiin ţeze asocia ţii profesionale proprii. “Autorit ăţ ile din cadrul poli ţiei trebuie în principiu s ă sprijine astfel de ini ţiative şi s ă doreasc ă s ă faciliteze înfiin ţarea lor. Formarea unor astfel de asocia ţii este un drept al cet ăţ enilor precum şi un drept al omului, iar acestea pot oferi sprijin reciproc personal pentru poli ţiştii minoritari, mai ales când ace ştia sunt puţini, fiind şi izola ţi geografic. Acestea pot de asemenea oferi un canal de comunicare între autorit ăţ ile poli ţiene şti şi poli ţiştii apar ţinând minorit ăţ ilor, precum şi o surs ă de consiliere pentru autorit ăţ i asupra problematicii minorit ăţ ilor”. 112
Exemplu de asocia ţie de romi în cadrul poli ţiei
108 Cf. OSCE, Guidebook on Democratic Policing [Îndrumar privind activitatea poli ţieneas ă democratic ă] (op. cit. nota 34), p. 54f; a se vedea de asemenea: EPPHR, The Recruitment and Retention of Police Officers from Minority Communities [Recrutarea şi păstrarea poli ţiştilor din comunit ăţ ile minoritare] (op. cit. nota 86), p. 7. 109 Cf. OSCE, Guidebook on Democratic Policing [Îndrumar privind activitatea poli ţieneas ă democratic ă] (op. cit. nota 34), p. 55. 110 Cf. OSCE, Guidebook on Democratic Policing [Îndrumar privind activitatea poli ţieneas ă democratic ă] (op. cit. nota 34), p. 55. 111 Cf. OSCE, Guidebook on Democratic Policing [Îndrumar privind activitatea poli ţieneas ă democratic ă] (op. cit. nota 34), p. 55; a se vedea de asemenea: Foundation ‘Policing for a Multi-Ethnic Society’, Rotterdam Charter [Funda ţia ‘Activitatea poli ţiei pentru o societate multietnic ă’, Carta de la Rotterdam ] (op. cit. nota 35), Introducere. 112 OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi-Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ] (op. cit. nota 28), Rec. 7, p. 18. Cel mai elocvent exemplu al unei astfel de asocia ţii este Asocia ţia Fratern ă a Poli ţiştilor Romi din Europa din Domeniul Aplic ării Legii.
Înfiin ţat ă în Ungaria în 2006 de c ătre poli ţiştii maghiari de origine rom ă şi non-rom ă, asocia ţia are membri în Bulgaria, Republica Ceh ă, România, Slovacia şi Regatul Unit. Prin activit ăţ ile sale, asocia ţia î şi propune, printre altele: - să sprijine realizarea egalit ăţ ii în cadrul organiza ţiilor europene de aplicare a legii; - să reduc ă prejudecata în rândul organiza ţiilor de aplicare a legii şi al comunit ăţ ilor de romi şi sinti; - să sporeasc ă num ărul romilor şi sintilor în organiza ţiile de aplicare a legii; - să îmbun ătăţ easc ă condi ţiile de munc ă şi via ţă ale poli ţiştilor romi din cadrul poli ţiei; - să func ţioneze ca mediator în conflictele dintre poli ţie şi romi şi sinti; şi - să participe şi s ă coopereze în preg ătirea profesional ă a poli ţiştilor privind diversitatea, egalitatea şi reducerea prejudec ăţ ilor. 113
III.4 Preg ătirea şi dezvoltarea profesional ă
Aşa cum s-a ar ătat mai sus, poli ţiştii au nevoie de o preg ătire profesional ă care s ă le asigure cuno ştin ţele, sensibilizarea (inclusiv con ştiin ţa de sine) şi aptitudinile de baz ă necesare pentru a-şi îndeplini rolurile în diverse societ ăţ i. Aceast ă preg ătire profesional ă trebuie s ă garanteze c ă ei trateaz ă membrii comunit ăţ ilor de romi şi sinti în mod corespunz ător şi corect şi c ă reac ţioneaz ă în mod sensibil fa ţă de diferen ţele culturale cu privire la chestiuni precum structurile familiale, rolul sexelor, îngrijirea copiilor şi stilurile generale de via ţă ale acestora. 114 O posibil ă cauz ă pentru comportamentul discriminatoriu al poli ţiştilor se poate “datora nu atât tr ăsăturilor lor personale, cât influen ţei ‘culturii’ organiza ţiei de poli ţie şi a presiunilor ce decurg din natura muncii de poli ţie. De exemplu, activitatea de poli ţie din ‘prima linie’ aduce poli ţiştii în contact cu elementul ‘infrac ţional’ din toate grupurile sociale. Dac ă poliţiştii nu au cuno ştin ţe personale despre anumite comunit ăţ i etnice, ace ştia î şi vor creea în curând ni şte stereotipuri negative despre cum sunt oamenii care apar ţin unor astfel de comunit ăţ i. Acest lucru, la rândul s ău, poate duce la p ărerea c ă este posibil ca to ţi membrii unor astfel de comunit ăţ i s ă fie infractori. Astfel de p ăreri, împ ărt ăş ite în cadrul ‘grupurilor de colegi’ sub forma unor pove şti sau ‘anecdote’ bazate
113 Cf. http://faerleo.com/en. 114 Cf. OSCE, Good Practices in Basic Police Training – Curricula Aspects [Bune practici în pregătirea de baz ă a poli ţiei - aspecte curriculare] (op. cit. nota 61), pag. 17-19; Oakley 1997, “Police Training Concerning Migrants and National Minorities” [Instruirea poli ţiei cu privire la migran ţi şi minorit ăţ ile na ţionale] (op. cit. nota 60), p. 75; OSCE, Guidebook on Democratic Policing [Îndrumar privind activitatea poli ţieneas ă democratic ă] (op. cit. nota 34), p. 57; şi OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi-Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ] (op. cit. nota 28), Recomand ările 8-11. pe experien ţă , devin apoi parte din fondul de cuno ştin ţe sau ‘cultura de lucru’ care influen ţeaz ă modul în care poli ţiştii şi noii recru ţi se comport ă”. 115
“Influen ţele negative de acest fel pot afecta în mod advers comportamentul poli ţiştilor care pot fi capabili de a trata membrii tuturor grupurilor etnice în mod egal şi corect. Preg ătirea şi dezvoltarea profesional ă, concepute corespunz ător, cu privire la aceste chestiuni, îi va ajuta s ă ating ă standardele comportamentului profesional la care aspir ă. O astfel de preg ătire profesional ă nu trebuie privit ă ca o activitate reparatorie pentru comportamentul necorespunz ător din trecut. Mai degrab ă, este de datoria tuturor organiza ţiilor de poli ţie de a furniza întregului lor personal, anticipat, cuno ştin ţele, sensibilizarea şi aptitudinile necesare pentru a-i trata în mod corect pe membrii tuturor grupurilor etnice şi de a-i ajuta pe poli ţişti s ă fie con ştien ţi de presiunile contrare şi s ă le dep ăş easc ă”. 116 De asemenea, astfel de presiuni pot fi reduse de c ătre managerii din cadrul poli ţiei dac ă ace ştia previn r ăspândirea prejudec ăţ ilor şi atitudinilor rasiale în cadrul poli ţiei prin îndrumarea şi supravegherea atent ă a comportamentului poli ţiştilor.
Planul de Ac ţiune al OSCE cu privire la romi şi sinti solicit ă în mod explicit statelor participante s ă:
• “elaboreze programe de preg ătire profesional ă pentru prevenirea utiliz ării excesive a for ţei şi pentru promovarea con ştientiz ării şi respectului pentru drepturile omului” (Rec. 27); • “promoveze sensibilizarea fa ţă de situa ţia romilor şi sintilor”; • “asigure o interven ţie efectiv ă din partea poli ţiei în cazurile de violen ţă motivat ă rasial împotriva romilor şi sintilor” (Rec. 29; şi Recomandarea de politic ă nr. 3 a ECRI, p. 5); • “sporeasc ă încrederea în poli ţie în rândurile romilor şi sintilor” (Rec. 28); • “previn ă abuzul şi violen ţa poli ţiei împotriva romilor şi sintilor” (Rec. 28); şi s ă: • elaboreze programe de preg ătire profesional ă corespunz ătoare, în urma consult ării comunit ăţ ilor romilor şi sintilor (Rec. 30).
Aceste recomand ări sunt reflectate în urm ătoarele subcapitole cu privire la scopul, obiectivele şi con ţinutul programelor de preg ătire profesional ă precum şi la metodele de preg ătire şi alte cerin ţe organiza ţionale pentru atingerea scopului preg ătirii profesionale şi a obiectivelor. 117
III.4.1 Scopul şi obiectivele preg ătirii profesionale
115 Oakley 1997, “Police Training Concerning Migrants and National Minorities” [Instruirea poli ţiei cu privire la migran ţi şi minorit ăţ ile na ţionale] (op. cit. nota 60), p. 75. 116 Oakley 1997, “Police Training Concerning Migrants and National Minorities” [Instruirea poli ţiei cu privire la migran ţi şi minorit ăţ ile na ţionale] (op. cit. nota 60), p. 75. 117 O descriere mai detaliat ă a liniilor directoare referitoare la instruirea poli ţiştilor este disponibil ă într-o Publica ţie a Consiliului Europei, care cuprinde exemple de instruire a poli ţiştilor din nou ă ţări europene: a se vedea Council of Europe, Police Training Concerning Migrants and Ethnic Relations [Consiliul Europei, Instruirea poli ţiei cu privire la migran ţi şi rela ţii etnice ] (op. cit. nota 98).
Scopul preg ătirii profesionale trebuie s ă fie asigurarea unui tratament egal al membrilor tuturor grupurilor etnice, în func ţie de nevoile personale, precum şi combaterea discrimin ării. 118
Obiectivele generale ale preg ătirii profesionale trebuie s ă fie:
• dezvoltarea cuno ştin ţelor şi în ţelegerii poli ţiştilor în domeniul rela ţiilor interumane; • dezvoltarea unor aptitudini de comunicare mai bune, în special într-un context multicultural; • sporirea capacit ăţ ii poli ţiei de a oferi publicului servicii de înalt ă calitate; • respectarea tuturor indivizilor, indiferent de originea acestora; • înt ărirea încrederii poli ţiei în capacitatea sa de a-şi îndeplini func ţiile într-o societate multicultural ă; • îmbun ătăţ irea cuno ştin ţelor poli ţiştilor cu privire la legisla ţia şi reglementările ce se adreseaz ă discrimin ării rasiale 119 precum şi cu privire la anumite tr ăsături specifice ale culturii şi stilului de via ţă al romilor şi sintilor, în special aspectul nomad.
III.4.2 Con ţinutul preg ătirii profesionale (instructajului) privind comunităţ ile de romi şi sinti
În ceea ce prive şte dezvoltarea cuno ştin ţelor şi în ţelegerii poli ţiştilor privind buna activitate poli ţieneasc ă în comunit ăţ ile de romi şi sinti, trebuie abordate urm ătoarele aspecte în cadrul preg ătirii profesionale generale a poli ţiştilor:
• Drepturile omului; • Situa ţia din trecut şi cea din prezent a comunit ăţ ilor de romi şi sinti; • Cultura, tradi ţiile şi stilurile de via ţă ale romilor şi sintilor; • Nevoia de respect pentru sistemele de valori ale diferitelor grupuri culturale; • Dificult ăţ ile în rela ţia poli ţiei cu romii şi sinti; • Con ştientizarea prezum ţiilor culturii dominante şi a etnocentrismului; • Concepte de prejudecat ă şi discriminare (personal ă şi institu ţional ă); • Conceptul profiling-ului etnic; îndrum ări practice privind motivele de suspiciune care nu se bazeaz ă pe etnie şi cum s ă se sporeasc ă eficacitatea f ără a se apela la profiling-ul etnic; • Natura şi manifest ările rasismului şi xenofobiei;
118 Oakley 1997, “Police Training Concerning Migrants and National Minorities” [Instruirea poli ţiei cu privire la migran ţi şi minorit ăţ ile na ţionale] (op. cit. nota 60), p. 77. 119 Oakley, “Police Training Concerning Migrants and National Minorities” [Instruirea poli ţiei cu privire la migran ţi şi minorit ăţ ile na ţionale] (op. cit. nota 60), p. 77; a se vedea de asemenea OSCE, Good Practices in Basic Police Training – Curricula Aspects [Bune practici în preg ătirea de baz ă a poli ţiei - aspecte curriculare] (op. cit. nota 61), p. 19. • Măsuri pentru combaterea crimelor motivate de ur ă; • Aptitudini lingvistice; • Măsuri pentru înfiin ţarea parteneriatelor cu romii şi sinti şi introducerea unei abord ări orientate spre rezolvarea problemelor; • Aptitudini pentru gestionarea proiectelor; • Rolul supervizorilor.120
Cu privire la comportamentul adecvat al poli ţiştilor fa ţă de romi şi sinti, aptitudinile şi abilit ăţ ile necesare pentru abordarea chestiunilor legate de grupurile minoritare sunt, în cea mai mare parte, acelea şi ca şi în cazul bunei practici a activit ăţ ii poli ţiene şti în general. Totu şi, unele aspecte sunt relevante în mod particular când avem de-a face cu romii şi sinti:
• comunicarea eficient ă în situa ţii transculturale; • respectarea obiceiurilor romilor şi sintilor (de exemplu, vizitele la domiciliu, comunicarea cu femeile); • abordarea comportamentului discriminator; • gestionarea violen ţei şi conflictelor (utilzarea for ţei, abordarea victimelor/persoanelor v ătămate, medierea între grupuri adverse); • confruntarea cu frica şi stresul în situa ţii dificile. 121
Lista con ţinutului preg ătirii profesionale pentru dezvoltarea cuno ştin ţelor, aptitudinilor şi comportamentului poli ţiştilor pentru abordarea comunit ăţ ilor de romi şi sinti nu este, desigur, exhaustiv ă, iar curriculum-urile specifice pentru preg ătirea profesional ă precum şi planurile de lec ţie trebuie întotdeauna s ă se bazeze pe o analiz ă a nevoilor preg ătirii profesionale, al c ărei scop este identificarea nevoilor specifice în contextul specific al împrejur ărilor locale.
Exemple de preg ătire profesional ă (instructaj)
120 Cf. OSCE, Good Practices in Basic Police Training – Curricula Aspects [Bune practici în preg ătirea de baz ă a poli ţiei - aspecte curriculare] (op. cit. nota 61), p. 19; Open Society Institute, Addressing Ethnic Profiling by Police [Institutul pentru o Societate Deschis ă, Abordarea profiling-ului etnic de c ătre poli ţie ] (op. cit. nota 25), pag. 67 şi 72; OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi-Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ] (op. cit. nota 28), p. 19; şi Oakley, “Police Training Concerning Migrants and National Minorities” [Instruirea poli ţiei cu privire la migran ţi şi minorit ăţ ile na ţionale] (op. cit. nota 60), p. 78. 121 Cf. Oakley, “Police Training Concerning Migrants and National Minorities” [Instruirea poli ţiei cu privire la migran ţi şi minorit ăţ ile na ţionale] (op. cit. nota 60), p. 78.
Preg ătirea profesional ă a instructorilor
Pentru a r ăspândi într-o manier ă corespunz ătoare sensibilizarea fa ţă de diversitatea etnic ă, instructorii din cadrul poli ţiei au nevoie de o solid ă în ţelegere a: naturii generale a prejudec ăţ ii şi discrimin ării; istoriei şi manifest ărilor rasismului; modului în care minorit ăţ ile reac ţioneaz ă fa ţă de dominan ţă ; şi problemelor din cadrul comunic ării transculturale. 122 Cu privire la problemele specifice comunit ăţ ilor de romi şi sinti, instructorii au nevoie de o profund ă cunoa ştere a istoriei şi culturii locale ale romilor şi sintilor.
Mai mult, instructorii necesit ă aptitudinile necesare pentru a combate în mod eficient prejudec ăţ i, stereotipuri şi atitudini motivate pe baz ă etnic ă, cu privire la romi şi sinti, fără a deveni defensivi sau a-i înstr ăina pe studen ţi. 123
În plus, preg ătirea profesional ă a instructorilor poate s ă includ ă vizite de studii peste hotare, pentru ca ace ştia s ă se obi şnuiasc ă cu bunele practici din alte ţă ri şi pentru ca ei sa-şi împ ărt ăş easc ă experien ţele. 124
Diversitatea etnic ă
Un num ăr de institu ţii pentru instruirea poli ţiştilor din mai multe state participante au elaborat un program de preg ătire profesional ă de baz ă, la locul de munc ă, pe problematica divesit ăţ ii etnice. În colaborare cu ONG-uri ale romilor şi sintilor, acestea au identificat subiectele, concep ţia şi modul de predare a programului. Reprezentan ţi ai ONG-urilor servesc ca instructori şi î şi predau lec ţiile împreun ă cu personalul institu ţiilor pentru preg ătire profesional ă. Subiectele pot viza:
- aptitudinile de a recunoa şte comportamentul motivat rasial, de a dezvolta abilitatea şi motiva ţia de a aborda incidentele rasiale reclamate; - aptitudinile de recunoa ştere a discrimin ării şi uneltele necesare poli ţiştilor pentru rezolvarea acestor cazuri; - cuno ştin ţele legisla ţiei împotriva discrimin ării.
122 Cf. Mercer, Peter/Oakley, Robin, Police Training on Gypsy/Traveller Issues in Britain [Preg ătirea poli ţiei cu privire la problematica “gypsy”/”travellers” din Marea Britanie], prezentare la Atelierul European cu privire la rela ţiile dintre romi şi poli ţie, Sondaj 1999, în: OSCE Contact Point for Roma and Sinti Issues/European Dialogue 2006, Policing and Roma: A Resource Manual. A Compilation of Documents to Support Implementation of the OSCE Action Plan for Roma and Sinti. [Punctul de Contact pentru Romi şi Sinti al OSCE/Dialog European 2006, Activitatea poli ţiei şi romii. Manual practic. O compila ţie de documente în sprijinul implement ării Planului de Ac ţiune al OSCE pentru romi şi sinti ]. Document provizoriu nepublicat, realizat pentru CPRSI al ODIHR, p. 170. 123 Cf. Mercer/Oakley , Police Training on Gypsy/Traveller Issues in Britain [Preg ătirea poli ţiei cu privire la problematica “gypsy”/”travellers” din Marea Britanie] (op. cit. nota 122), p. 172. 124 OSCE, Good Practices in Building Police-Public Partnerships [Bune practici în înfiin ţarea de parteneriate între poli ţie şi public] (op. cit. nota 46), p. 47.
(Directivele Europene 2000/43/EC şi 2000/78/EC). 125
Acest instructaj pe probleme de divesitate etnic ă trebuie de asemenea s ă includ ă sesiuni de sensibilizare cu privire la cultura, tradi ţiile şi obiceiurile romilor si sintilor şi s ă ofere o îndrumare practic ă în ceea ce prive şte evaluarea situa ţiilor specifice de interac ţiune opera ţional ă cu aceste comunit ăţ i şi modul de ac ţiune adecvat în aceste situa ţii. Subiectele pot acoperi situa ţii specifice de interac ţiune, precum: p ătrunderea în case fixe sau mobile; abordarea obiceiurilor tradi ţionale, inclusiv a sensibilit ăţ ilor legate de sexe; gestionarea unor adun ări la scar ă mare; efectuarea de opriri şi perchezi ţii; şi abordarea taberelor neautorizate.
125 Valles, Lola, Education Programs on Diversity and Minority Issues, including Roma Issues, for Police Services in Catalonia (Spain) [Programe educa ţionale privind problematica diversit ăţ ii şi minorit ăţ ilor, inclusiv problematica romilor, pentru serviciile de poli ţie din Catalunia (Spania)] , prezentare la Atelierul Interna ţional dedicat rela ţiilor dintre poli ţie şi romi/”travellers”, Derbyshire, 27-28 noiembrie 2006, pag. 290-292; Exemple suplimentare de instruire pe probleme de diversitate etnic ă, cu privire la romi, se g ăsesc, intre altele, în: Bulgaria, cf. European Commission against Racism and Intolerance (ECRI), Practical Examples on Combating Racism and Intolerance against Roma/Gypsies [Comisia European ă împotriva Rasismului şi Intoleran ţei, Exemple practice cu privire la combaterea rasismului şi intoleran ţei împotriva romilor/”gypsy” ] (op. cit. nota 67), p. 57; Republica Ceh ă, cf. ECRI, Practical Examples on Combating Racism and Intolerance against Roma/Gypsies [Exemple practice cu privire la combaterea rasismului şi intoleran ţei împotriva romilor/”gypsy”] (op. cit. nota 67), pag. 58-60; Ungaria, cf. ECRI, Practical Examples on Combating Racism and Intolerance against Roma/Gypsies [Exemple practice cu privire la combaterea rasismului şi intoleran ţei împotriva romilor/”gypsy”] (op. cit. nota 67), p. 53, şi Project on Ethnic Relations, Toward Community Policing: The Police and Ethnic Minorities in Hungary [Proiectul pentru Rela ţii Etnice, Spre activitatea poli ţieneasc ă comunitar ă: poli ţia şi minorit ăţ ile etnice în Ungaria ], Budapesta/Princeton 2000, pp. 16f; Polonia, Lesinska, Magdalena/Rozycka, Malgorzata, “Improving Relations between Roma and the Police: Practical Examples for Poland” [Îmbun ătăţ irea rela ţiilor dintre romi şi poli ţie: exemple practice pentru Polonia], Asocia ţia Thesaurus, Wroclaw, Polonia, 2005, în: OSCE ODIHR Contact Point for Roma and Sinti Issues/European Dialogue, Policing and Roma: A Resource Manual. A Compilation of Documents to Support Implementation of the OSCE Action Plan for Roma & Sinti [OSCE ODIHR Punctul de Contact pentru Romi şi Sinti/Dialog European, Activitatea poli ţiei şi romii. Manual practic. O compila ţie de documente în sprijinul implement ării Planului de Ac ţiune al OSCE pentru romi şi sinti ]. Document provizoriu nepublicat realizat pentru CPRSI al ODIHR, pag. 180-187; România, cf. Institute for Crime Research and Prevention, Review of the Policies and Practices towards Roma in Romania [Instititutul pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalit ăţ ii, Revizuirea politicilor şi practicilor poli ţiei cu privire la romii din România ] (op. cit. nota 48), pag. 63-75; Serbia, cf. Contribu ţie scris ă la aceast ă publica ţie, din partea Ministerului de Interne al Republicii Serbia; Slovacia, cf. Ministry of Interior of the Slovak Republic/Presidium of the Police Force/Public Order Department, The Project of the Police Specialists for the Work with Communities , [Ministerul de Interne al Republicii Slovacia/Prezidiul For ţelor de Poli ţie/Departamentul Ordinii Publice, Proiectul speciali ştilor din cadrul poli ţiei pentru munca cu comunit ăţ ile ], Bratislava, octombrie 2009, pp. 15f; iar în Regatul Unit, cf. Danflous, Romy, Policing in Relation to Roma, Gypsy and Traveller Communities [Activitatea poli ţiei privind comunit ăţ ile de romi, “gypsy” şi “travellers”], Raportul Atelierului, European Dialogue [Dialog European], Londra 2006, pp. 235f, 266, 271, şi Coxhead, John , Moving Forward [Mergând înainte] (op. cit. nota 92), pp. 21ff.
Înfiin ţarea parteneriatelor cu romii şi sinti
Strâns legat ă de cre şterea nivelului de sensibilizare fa ţă de diversitatea etnic ă, pregătirea profesional ă cu privire la activitatea poli ţieneasc ă comunitar ă trebuie de asemenea s ă acopere bunele practici în stabilirea unei abord ări a comunit ăţilor de romi şi sinti bazate pe parteneriate şi orientate spre rezolvarea problemelor.126
Acest lucru ar include dezvoltarea unor aptitudini specifice ale poli ţiştilor pentru: - a comunica (inclusiv în limbile comunit ăţ ilor locale de romi şi sinti); - a asculta opinii diferite; - a consolida încrederea şi a media în cazul conflictelor; - a dezvolta abord ări creative ale preocup ărilor comunit ăţ ii, inclusiv organizarea de grupuri comunitare; - a efectua activit ăţ i pentru rezolvarea problemelor utilizând “SARA” (Studiu, Analiz ă, Reac ţie, Evaluare);127 - a transpune în realitate mandate ce ţin de activitatea poli ţieneasc ă general ă, precum şi de a transmite conducerii poli ţiei şi celorlalte p ărţi interesate problemele comunit ăţ ii.128
Reprezentan ţii romilor şi sintilor trebuie invita ţi la aceste sesiuni ca prezentatori, pentru a descrie ini ţiativele care au avut succes, dar şi ca elevi, pentru a înv ăţ a despre conceptul de activitate poli ţieneasc ă comunitar ă şi despre responsabilit ăţ i şi beneficii comune.
Anchetarea crimelor motivate de ur ă
Aceast ă preg ătire profesional ă trebuie s ă aib ă ca ţel garantarea faptului c ă politicile şi procedurile poli ţiei na ţionale pentru abordarea violen ţei rasiste şi xenofobe sunt implementate efectiv. To ţi poli ţiştii, în special cei din linia întâi şi supervizorii acestora vor necesita, într-o anumit ă m ăsur ă, instructaj pe aceast ă tem ă, deoarece orice poli ţist, din orice zon ă, poate fi chemat la locuri unde au avut loc crime motivate de ur ă, iar ace ştia trebuie s ă ac ţioneze competent în abordarea unor astfel de incidente în faza ini ţial ă.
126 Konrad, Oto/Šúryová, Eva, The Pilot Project of the Police Specialists for the Work with Communities in Slovakia [Proiectul pilot al speciali ştilor din cadrul poli ţiei privind munca cu comunit ăţ ile din Slovacia] , prezentare la Conferin ţa de la Bucure şti cu privire la Implementarea şi armonizarea politicilor na ţionale cu privire la romi, sinti şi “travellers”, Bucure şti, 4-5 mai 2006, p. 310f. 127 Informa ţii despre diferitele modele se g ăsesc la urm ătoarele linkuri pe internet: pentru SARA, a se vedea: www.crimereduction.homeoffice.gov.uk/learningzone/sara.htm, sau www.popcenter.org/about-SARA.htm; iar pentru “Modulul pentru analiza problemelor” a se vedea www.popcenter.org/learning/pam. 128 Cf. OSCE, Good Practices in Building Police-Public Partnerships [Bune practici în înfiin ţarea de parteneriate între poli ţie şi public] (op. cit. nota 46), p. 27f. şi 32; a se vedea de asemenea Danish Center for Conflict Resolution et.al, Report on Regional Workshop on Policing Minorities. Human Rights and Conflict Management for Roma Liaison Police Officers [Centrul Danez pentru Rezolvarea Conflictelor et al, Raport asupra Atelierului Regional cu privire la Activitatea poli ţiei în cazul minorit ăţ ilor, drepturile omului şi gestionarea onflictelor, pentru poli ţiştii de leg ătur ă cu popula ţia rom ă din cadrul poli ţiei], (op. cit. nota 96), pp. 17f. Aceast ă preg ătire general ă este de obicei cel mai bine furnizat ă ca parte a preg ătirii de rutin ă ini ţiale şi a preg ătirii de dezvoltare. Acei poli ţişti cu responsabilit ăţ i speciale privind abordarea problemei (sau care lucreaz ă în zone unde ea este mai frecvent ă) vor necesita o preg ătire suplimentar ă, care probabil va lua forma unor seminarii speciale sau ateliere pe tema respectiv ă.
ODIHR a preg ătit îndrum ări asupra modalit ăţ ii în care aceast ă preg ătire poate fi efectuat ă la modul cel mai eficient. 129
Subiectele trebuie s ă acopere: - istoria şi semnifica ţia crimelor motivate de ur ă; - tipologia crimelor motivate de ur ă; - simbolurile ce prezint ă interes în cazul crimelor motivate de ur ă; - proliferarea crimelor motivate de ur ă; - impactul crimelor motivate de ur ă asupra victimelor individuale şi asupra unor comunit ăţ i întregi; - detectarea şi identificarea crimelor motivate de ur ă, inclusiv: • prima interven ţie la locul unei poten ţiale crime motivate de ură; • interogarea victimelor; • interogarea suspec ţilor; • anchetarea crimelor motivate de ur ă; • prezervarea şi prelevarea probelor criminalistice; • colectarea şi împ ărt ăş irea informa ţiilor privind crimele motivate de ur ă şi infractorii; - abordarea victimelor: acordarea de sprijin şi informa ţii; - cooperarea cu comunit ăţ ile în cadrul activit ăţ ii de prevenire a crimelor motivate de ur ă130 .
Condi ţiile pentru instructajul privind investigarea efectiv ă a crimelor motivate de ur ă sunt urm ătoarele: - Instructajul respectiv să fie precedat de o preg ătire cu un caracter mai general, asupra situa ţiei grupurilor de migran ţi sau a celor etnice minoritare, precum şi asupra naturii stereotipurilor şi prejudec ăţ ilor şi să includ ă exemple practice pentru combaterea lor. - Instructajul s ă aib ă o orientare practic ă şi să î şi propun ă s ă le permit ă poli ţiştilor s ă se ocupe în mod efectiv de incidentele de violen ţă rasist ă şi xenofob ă şi s ă urmeze toate procedurile speciale ce se impun (cum ar fi ţinerea eviden ţelor). - Instructajul să utilizeze studii de caz bazate pe incidente reale, el trebuind s ă identifice bunele practici în abordarea lor. Acesat ă parte practic ă trebuie s ă fie adaptat ă situa ţiilor
129 Cf. OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights, Law Enforcement Officer Programme on Combating Hate Crime [Biroul pentru Institu ţii Democratice şi Drepturile Omului, Programul ofi ţerilor din domeniul aplic ării legii pentru combaterea crimelor motivate de ură], Fi şă , Var şovia 2006. 130 Cf. OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights, Law Enforcement OfficerProgramme on Combating Hate Crime [Biroul OSCE pentru Institu ţii Democratice şi Drepturile Omului, Programul ofi ţerilor din domeniul aplic ării legii pentru combaterea crimelor din ur ă] (op. cit. nota 129), pp. 3f; a se vedea de asemenea OSCE, Good Practices in Basic Police Training – Curricula Aspects [Bune practici în preg ătirea de baz ă a poli ţiei - aspecte curriculare] (op. cit. nota 61), pp. 29f. specifice existente în fiecare ţar ă. De aceea, utilizarea exemplelor şi studiilor de caz locale este esen ţial ă. - Instructorii în şişi s ă fie instrui ţi pentru a avea o în ţelegere deplin ă a unor astfel de incidente precum şi aptitudinile şi încrederea necesare pentru a putea furniza instructaj pe aceast ă tem ă în sala de clas ă. - Membrii comunit ăţ ilor de romi şi sinti trebuie s ă fie implica ţi ca instructori pentru a le permite poli ţiştilor s ă înve ţe în mod nemijlocit despre percep ţiile şi experien ţele acestora cu privire la astfel de incidente.
III.4.3 Metode de instructaj
Instructajul trebuie s ă fie practic şi legat de munc ă, demonstrând în acest fel poli ţiştilor faptul c ă noile cuno ştin ţe şi aptitudini le vor fi un sprijin în îndeplinirea sarcinilor lor într- un mod mai eficace şi mai eficient.131 Metodele din sala de clas ă trebuie s ă fie variate şi să includ ă nu numai discursuri, ci şi jocuri de rol, exerci ţii, discu ţii şi prezent ări video. Trebuie abordate cazuri specifice dintr-o varietate de situa ţii pentru a se facilita în ţelegerea în rîndul p ărţilor interesate. Utilizarea unor cazuri specifice va func ţiona, firesc, cel mai bine, dac ă acestea sunt prezentate de către poli ţişti care au fost direct implica ţi. Materialul didactic trebuie adaptat la societ ăţ ile multietnice şi trebuie avut grij ă ca acesta s ă nu înt ăreasc ă prejudec ăţ ile.132
Membri ai comunit ăţ ilor de romi şi sinti trebuie implica ţi direct atât în planificarea, cât şi în furnizarea de instructaj pe probleme etnice. Poli ţia trebuie prin urmare s ă dezvolte parteneriate cu o diversitate de asocia ţii de romi şi sinti pentru a identifica reprezentan ţi ai comunit ăţ ilor, de vârste şi sexe diferite, apar ţinând diferitelor sectoare ale comunit ăţ ii, care ar putea transmite puncte de vedere diferite existente în cadrul comunit ăţ ilor. Acest lucru le-ar permite poli ţiştilor s ă înve ţe nemijlocit despre tradi ţiile şi obiceiurile relevante ale romilor şi sintilor precum şi despre percep ţiile acestora cu privire la poli ţie. 133 Contactul regulat cu romi şi sinti (în afara contextului de controlare a criminalit ăţ ii) poate servi la desfiin ţarea stereotipurilor pe care aceste comunit ăţ i le au privitor la poli ţie. 134 Recrutarea poli ţiştilor din rândul comunit ăţ ilor de romi şi sinti (a se vedea Capitolul III.3.1) ar permite în mod firesc poli ţiei s ă aduc ă instructajului un volum mai mare de informa ţii nemijlocite.
131 Cf. OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi-Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale , Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ] (op. cit. nota 28), Rec. 8, p. 19. 132 Cf. Council of Europe, Police Training Concerning Migrants and Ethnic Relation [Consiliul Europei, Instruirea poli ţiei cu privire la migran ţi şi rela ţii etnice] (op. cit. nota 98); pag. 33-37 şi 92. 133 Pentru contextul general al dezvolt ării parteneriatelor poli ţiei cu comunit ăţ ile minoritare, a se vedea OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi- Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ] (op. cit. nota 28), Rec. 9, pp. 21f. 134 Cf. Hungarian Helsinki Committee, Control(led) Group, Final Report on the Strategies for Effective Police Stop and Search (STEPSS) Project [Comitetul Helsinki din Ungaria, Grupul de control (controlat), Raport final asupra Proiectului Strategii pentru opriri şi perchezi ţii efective efectuate de poli ţie ], Budapesta 2008, p. 62.
Trebuie elaborate materiale con ţinând îndrum ări cu privire la tradi ţiile şi cultura specifice romilor şi sintilor, cu scopul de a fi utilizate în timpul desf ăş ur ării instructajelor, dar şi ca material de referin ţă pentru poli ţişti în munca lor de zi cu zi.
Materiale cuprinzând îndrum ări pentru interac ţiunea cu romii şi sinti
În Finlanda şi în Regatul Unit au fost elaborate materiale speciale cuprinzând îndrum ări pentru interac ţiunea poli ţiei cu romii şi sinti, ceea ce faciliteaz ă sensibilizarea fa ţă de cultura, tradi ţiile şi obiceiurile romilor şi sintilor şi ofer ă îndrum ări practice pentru evaluarea şi ac ţionarea în mod corespunz ător în situa ţii specifice de interacţiuni opera ţionale cu aceste comunit ăţ i. 135 Astfel de îndrum ări trebuie utilizate pe perioada desf ăş ur ării instructajului (a se vedea mai sus), dar ele trebuie de asemenea distribuite tuturor poli ţiştilor ca document de referin ţă pentru interacţiunile lor opera ţionale zilnice cu membri ai comunit ăţ ilor de romi şi sinti. Pe lâng ă faptul c ă ofer ă poli ţiştilor îndum ări opera ţionale practice, publica ţiile se pot de asemenea adresa direct comunit ăţ ilor de romi şi sinti, pentru a le explica acestora rolurile şi ac ţiunile poli ţiei în cadrul comunit ăţ ilor, precum şi drepturile şi obliga ţiile cet ăţ enilor/indivizilor. 136
Trebuie alocat ă o perioad ă de timp adecvat ă pentru examinarea problemelor care pot fi sensibile şi controversate, cum ar fi prejudec ăţ ile din rândul poli ţiştilor împotriva comunit ăţ ilor de romi şi sinti şi originile acestor prejudec ăţ i.
Cu toate astea, deoarece este foarte greu s ă schimbi atitudinile bine înr ădăcinate ale adul ţilor într-o perioad ă limitat ă de preg ătire profesional ă, orice încercare de a face acest lucru poate s ă fie întâmpinat ă cu opozi ţie sau poate fi chiar contraproductiv ă. “Este esenţial, îns ă, ca preg ătirea profesional ă s ă abordeze subiectul prejudec ăţ ii şi stereotipizării cu privire la grupurile etnice ca un poten ţial obstacol în calea unui tratament corect şi profesional al minorit ăţ ilor. O astfel de preg ătire profesional ă trebuie să ofere poli ţiştilor oportunitatea de a reflecta asupra propriilor lor atitudini şi prejudec ăţ i şi asupra modalit ăţ ii de a se asigura faptul că acestea nu vor avea un impact negativ asupra muncii lor”. 137
135 Cf. United Kingdom Home Office, Romany Gypsies and Irish Travellers: Practical advice for police and other agencies in England and Wales [Regatul Unit, Home Office, “Gypsy” şi“travellers” irlandezi: sfaturi practice pentru poli ţie şi alte agen ţii din Anglia şi Ţara Galilor ]. Document provizoriu al National Police Improvement Agency (NPIA) [Agen ţia Na ţional ă pentru Îmbun ătăţ irea Poli ţiei], Londra 2010; şi National Board of Education/Roma Population Education Team/Ministry of Interior, Police Department, Romanin ja poliisin kohdatessa [Consiliul Na ţional al Educa ţiei/Echipa de Educa ţie pentru Popula ţia Rom ă/ Ministerul de Interne, Departamentul de Poli ţie, Contacte între romi şi poli ţie ], Helsinki 2007. 136 Cf. National Board of Education et.al, Romanin ja poliisin kohdatessa [Consiliul Na ţional al Educa ţiei et al, Contacte între romi şi poli ţie ] (op. cit. nota 135).
137 OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi-Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ] (op. cit. nota 28), Rec. 8, p. 20. De aceea, accentul principal în preg ătirea profesional ă şi alte activit ăţ i de dezvoltare “[…] nu trebuie s ă cad ă nici pe simpla prezentare de informa ţii şi nici pe schimbarea atitudinilor, ci mai degrab ă pe sprijinirea poli ţiei într-un mod practic de a-şi desf ăş ura munca de zi cu zi în contexte multietnice, într-o manier ă conform ă cu standardele profesionale şi drepturile interna ţionale ale omului”. 138
În plus, preg ătirea profesional ă trebuie de asemenea s ă insiste şi asupra beneficiilor de care se vor bucura poli ţiştii în urma unor rela ţii îmbun ătăţ ite cu romii şi sinti. Conducerea poli ţiei şi instructorii trebuie s ă prezinte preg ătirea şi dezvoltarea profesional ă ca pe o cale de îmbun ătăţ ire a serviciilor poli ţiei şi a eficien ţei acestora. 139
III.4.4 Cerin ţele implement ării
O cerin ţă de baz ă pentru asigurarea succesului preg ătirii profesionale pentru sensibilizarea cu privire la problematica romilor şi sintilor este sprijinul şi angajamentul organiza ţional, atât la nivelul politicii, cât şi la nivelul supervizoral şi managerial. Structurile de poli ţie trebuie s ă recunoasc ă nevoia pentru o preg ătire profesional ă specific ă cu privire la rela ţiile cu romii şi sinti, trebuie s ă identifice nevoile specifice referitoare la preg ătirea profesional ă şi s ă elaboreze strategii clare de preg ătire profesional ă, concepute s ă se adreseze nevoilor pentru instructaj identificate. În cadrul acestui proces, poli ţia tebuie să se consulte cu ONG-uri ale romilor şi sintilor relevante asupra nevoilor pe care le presupune preg ătirea profesional ă pe aceste probleme şi s ă implice ONG-urile ca parteneri în elaborarea programelor de preg ătire profesional ă.
Mai mult, persoanele responsabile cu instructajul poli ţiştilor pe aceste probleme vor avea ele însele nevoie de un instructaj specializat (a se vedea de asemenea Capitolul III.4.2). în cazul în care capacit ăţ ile pentru preg ătirea profesional ă lipsesc într-un anumit Stat participant, OSCE poate furniza experien ţă profesional ă în acest sens.
Problematica cu privire la comunit ăţ ile de romi şi sinti trebuie abordat ă atât în cadrul preg ătirii profesionale de baz ă/ini ţiale a poli ţiei, cât şi în cadrul preg ătirii profesionale la locul de munc ă şi în alte activit ăţ i de dezvoltare profesional ă pentru poli ţiştii cu experien ţă . Preg ătirea profesional ă la locul de munc ă trebuie s ă aib ă un caracter regulat şi ciclic, f ăcând parte din procesul continuu de înv ăţ are al poli ţiştilor. În general, atât preg ătirea profesional ă ini ţial ă cât şi cea de la locul de munc ă trebuie abordate în contextul general al drepturilor omului, al activităţ ii poli ţiene şti comunitare şi activit ăţ ii poli ţiene şti orientat ă spre servicii şi nu s ă fie separate de restul preg ătirii profesionale de baz ă a poli ţiei. Cu toate acestea, anumite lec ţii trebuie s ă fie dedicate în mod special
138 OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi- Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ] (op. cit. nota 28), Rec. 8, p. 20. 139 Cf. Open Society Institute, Addressing Ethnic Profiling by Police [Institutul pentru o Societate Deschis ă, Abordarea profiling-ului etnic de c ătre poli ţie ] (op. cit. nota 25), p. 69. problematicii romilor şi sintilor pentru a se aborda problemele şi nevoile specifice ale acestor comunit ăţ i. 140
Mai mult, diferite subiecte ale preg ătirii profesionale pot fi adecvate pentru poli ţiştii din linia întâi, supervizorii şi managerii cu experien ţă şi ofi ţerii superiori cu r ăspundere în ceea ce prive şte politica. În timp ce preg ătirea profesional ă pentru poli ţiştii din linia întâi trebuie s ă se concentreze în special asupra sarcinilor opera ţionale precum patrularea, anchetele, verific ările şi opririle, evacu ările, perchezi ţiile şi arest ările, combaterea criminalit ăţ ii motivate etnic şi înfiin ţarea de parteneriate între poli ţie şi public, personalul superior din cadrul poli ţiei trebuie de asemenea s ă beneficieze de instructaj cu privire la implementarea politicilor, stabilirea standardelor şi gestionarea schimb ării organiza ţionale şi culturale, împreun ă cu lec ţii legate de responsabilităţ ile de comand ă privind identificarea şi gestionarea discrimin ării, tensiunilor şi conflictelor etnice din comunitatea ca întreg. 141
Eficacitatea preg ătiri profesionale trebuie s ă fie evaluat ă periodic pentru a se asigura atingerea obiectivelor. 142 Metodele de evaluare pot include: teste şi chestionare la încheierea cursurilor de preg ătire profesional ă pentru a se identifica schimb ările în ceea ce prive şte cuno ştin ţele şi atitudinile legate de romi şi sinti; chestionare ulterioare pentru poli ţiştii din linia întâi precum şi pentru supervizorii acestora pentru a se evalua relevan ţa şi sustenabilitatea noilor cuno ştin ţe şi aptitudini în raport cu experien ţa de lucru curent ă; sondaje asupra romilor şi sintilor pentru a se studia dac ă au beneficiat de un comportament îmbun ătăţ it din partea poli ţiei şi dac ă şi-au schimbat percep ţia asupra activit ăţ ii poli ţiei; evaluarea datelor legate de plângeri cu privire la comportament neadecvat al poli ţiei împotriva romilor şi sintilor; şi analize ale datelor statistice cu caracter “etnic” pentru a se identifica dac ă a avut loc o reducere a profiling-ului etnic.
În cele din urm ă, pentru a se asigura schimbarea comportamental ă a poli ţiştilor, preg ătirea profesional ă trebuie complementat ă cu instrumentele de dezvoltare profesional ă precum îndrumarea, încurajarea şi recompensarea pozitiv ă pentru un comportament adecvat, din partea conducerii poli ţie, precum şi ac ţiuni/sanc ţiuni disciplinare în cazurile de comportament neadecvat.143 Un accent pus doar pe preg ătirea profesional ă nu numai c ă ar subestima aplicabilitatea de care e nevoie dincolo de sala de clas ă, în activitatea poli ţieneasc ă de strad ă, dar ar comporta şi riscul ca unele aspecte ale diversit ăţ ii care sunt consolidate prin preg ătirea profesional ă să fie considerate idealiste şi
140 See also OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi-Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ] (op. cit. nota 28), Rec. 9, p. 21. 141 Cf. Hungarian Helsinki Committee 2008, Control(led) Group [Comitetul Helsinki din Ungaria 2008, Grupul de control (controlat) ] (op. cit. nota 134), p. 62; şi OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi- Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ] (op. cit. nota 28), Rec. 9, p. 21. 142 Cf. Oakley, “Police Training Concerning Migrants and National Minorities [Instruirea poli ţiei cu privire la migran ţi şi minorit ăţ ile na ţionale] (op. cit. nota 60) pag. 77 şi and 79. 143 Cf. Oakley, “Practical Measures for Improving Relations between Ethnic Minorities and the Police” [M ăsuri practice pentru îmbun ătăţ irea rela ţiilor dintre minorit ăţ ile etnice şi poli ţie] (op. cit. nota 12), p. 92. prin urmare respinse de c ătre cultura opera ţional ă. Pentru a atinge o schimbare de durat ă în activitatea poli ţieneasc ă opera ţional ă, este nevoie de o strategie cultural ă. Concentrarea asupra comportamentului la locul de munc ă şi nu pe comportamentul în sala de clas ă face posibil ă influen ţarea comportamentului poli ţiştilor în situa ţii de via ţă reale. Problematica romilor trebuie s ă fie încorporat ă în cadrul acestei “abord ări comportamentale”, care poate fi observat ă şi gestionat ă de supervizori prin utilizarea standardelor de competen ţă pentru obiective definite. Este important, îns ă, de a se ţine cont de faptul c ă abordarea comportamental ă poate fi efectiv ă în mod real doar când devine o realitate zilnic ă şi e recunoscut ă drept o valoare de baz ă pentru întreaga organiza ţie. Pentru a realiza acest lucru, managerii trebuie s ă conduc ă prin propriul exemplu: abordarea comportamental ă în acest context trebuie s ă se refere la ceea ce fac oamenii, nu la ce spun ca ar putea s ă fac ă.144
În fine, doar preg ătirea profesional ă nu va fi suficient ă pentru schimbarea atitudinilor şi nu poate înlocui m ăsurile structurale şi organiza ţionale pentru facilitarea dezvolt ării schimb ării. “Având în vedere natura ierarhic ă general ă a organiza ţiilor de poli ţie, procesul schimb ării va trebui s ă înceap ă ‘de sus’” pentru a permite managementului superior şi factorilor de decizie în elaborarea politicilor să identifice provoc ările cu care se confrunt ă organiza ţia datorit ă problemelor cu privire la rela ţiile cu romii şi sinti. 145
III.5 Angajarea comunit ăţ ilor de romi şi sinti: înfiin ţarea de parteneriate şi desf ăş urarea opera ţiunilor
Poli ţia este cea mai vizibil ă manifestare a autorit ăţ ii guvernului, care efectueaz ă cele mai evidente, imediate şi intruzive sarcini pentru a asigura bun ăstarea indivizilor şi a comunit ăţ ilor în egal ă m ăsur ă. Institu ţiile de poli ţie democratice î şi elaboreaz ă şi implementeaz ă activit ăţ ile în func ţie de nevoile publicului şi statului şi pun accent pe acordarea de asisten ţă acelor membri ai comunit ăţ ii care au nevoie de ajutor imediat. Poli ţia trebuie s ă r ăspund ă comunit ăţ ii ca întreg şi s ă se str ăduiasc ă s ă î şi ofere serviciile prompt şi într-un mod egal şi nep ărtinitor. Prin activit ăţ ile sale, poli ţia trebuie s ă fac ă parte din eforturile comune ale societ ăţ ii de a promova protec ţia legal ă şi un sentiment de securitate. 146
Fiind institu ţia cu o responsabilitate special ă pentru men ţinerea legii şi ordinii în societate, poli ţia este gardianul cadrului social. În societ ăţ ile democratice multiculturale, aceasta nu trebuie doar s ă ac ţioneze cu corectitudine şi respect egal fa ţă de membrii tuturor grupurilor etnice, ci trebuie s ă î şi utilizeze puterile legale şi constitu ţionale într-un mod cât mai eficient cu putin ţă , pentru a combate manifest ările de discriminare, rasism şi xenofobie care amenin ţă bun ăstarea societ ăţ ilor multietnice. 147
144 Cf. Coxhead, John, Improving Performance in Race and Diversity [Îmbun ătăţ irea performan ţei privind rasa şi diversitatea] , Editura Lambard Academic Publishing, 2009, Capitolul 6. 145 Council of Europe, Police Training Concerning Migrants and Ethnic Relations [Consiliul Europei, Instruirea poli ţiei cu privire la migran ţi şi rela ţii etnice ] (op. cit. nota 98), p. 17. 146 OSCE, Guidebook on Democratic Policing [Îndrumar privind activitatea poli ţieneas ă democratic ă] (op. cit. nota 34), pp. 15f. 147 Cf. Oakley, “Practical Measures for Improving Relations between Ethnic Minorities and the
În ciuda puterilor sale unice, poli ţia nu poate sa-şi îndeplineasc ă eficient aceste sarcini de una singur ă, ci are nevoie de cooperarea practic ă a publicului. Poli ţia va beneficia îns ă de aceast ă cooperare doar dac ă ac ţioneaz ă cu acordul comunit ăţ ii. O premis ă pentru câ ştigarea sprijinului din partea publicului este asigurarea transparen ţei opera ţiunilor poli ţiei şi cultivarea comunic ării şi în ţelegerii reciproce intre public şi poli ţie. F ără consultarea publicului, poli ţia mai degrab ă şi-ar impune serviciile în loc s ă serveasc ă într- o manier ă sensibilă. M ăsurile pentru realizarea transparen ţei şi comunic ării includ: diseminarea public ă a rapoartelor asupra criminalit ăţ ii şi opera ţiunilor poli ţiei; înfiin ţarea unor mecanisme în baza c ărora publicul să poat ă solicita serviciile poli ţiei; crearea de forumuri pentru discutarea deschis ă a problemelor legate de criminalitate şi siguran ţă ; şi introducerea activit ăţ ii poli ţiene şti bazat ă pe comunitate.148
Comunicarea cu publicul şi consolidarea încrederii în rândul acestuia pot fi provoc ări foarte mari în cazul comunit ăţ ilor minoritare, dac ă acestea din urm ă au fost supuse discrimin ării sau altor forme de oprimare din partea poliţiei în trecut şi este posibil prin urmare ca acestea s ă aib ă un puternic sentiment de neîncredere fa ţă de poli ţie. Deoarece romii şi sinti au avut confrunt ări negative cu poli ţia în multe p ărţi ale spa ţiului OSCE (a se vedea Capitolul II.), s-ar putea să fie necesar ca poli ţia s ă investeasc ă eforturi deosebite în consolidarea rela ţiilor de încredere şi parteneriat cu comunit ăţ ile sale de romi şi sinti.
O cooperare îmbun ătăţ it ă şi o abordare bazat ă pe parteneriat şi orientat ă spre rezolvarea problemelor vor îmbun ătăţ i de asemenea performan ţa poli ţiei şi vor reduce tensiunile şi conflictele cu privire la anumite opera ţiuni ale poli ţiei cu poten ţial deosebit pentru cauzarea unor tensiuni şi conflicte între poli ţie şi comunit ăţ ile de romi şi sinti, cum ar fi aplicarea legilor ce afecteaz ă romii şi sinti în moduri specifice, ca de exemplu drepturile de reziden ţă ale grupurilor de nomazi.149
Urm ătoarele subcapitole vor descrie, prin urmare, principiile şi bunele practici în înfiin ţarea de parteneriate între poli ţie şi comunit ăţ ile de romi şi sinti iar apoi procedurile pentru desf ăş urarea în mod corespunz ător a opera ţiunilor poli ţiene şti, în conformitate cu principiile activit ăţ ii poli ţiene şti democratice.
Police [M ăsuri practice pentru îmbun ătăţ irea rela ţiilor dintre minorit ăţ ile etnice şi poli ţie] (op. cit. nota 12), p. 85; şi Oakley, Robin, “Building Partnerships Between Police and Minorities” [Înfiin ţarea de parteneriate între poli ţie şi minorit ăţ i], în: OSCE ODIHR, Policing and Roma: A Resource Manual. A Compilation of Documents to Support Implementation of the OSCE Action Plan for Roma and Sinti [Activitatea poli ţiei şi romii. Manual practic. O compila ţie de documente în sprijinul implement ării Planului de Ac ţiune al OSCE pentru romi şi sinti]. Document provizoriu nepublicat realizat pentru CPRSI al ODIHR, pag. 117-123, aici p. 118. 148 OSCE, Guidebook on Democratic Policing [Îndrumar privind activitatea poli ţieneas ă democratic ă] (op. cit. nota 34), pp. 42f. 149 Cf. Oakley, “Practical Measures for Improving Relations Between Police and Minorities” [M ăsuri practice pentru îmbun ătăţ irea rela ţiilor dintre minorit ăţ ile etnice şi poli ţie] (op. cit. nota 12), p. 87. Trebuie deci s ă se ţin ă cont de faptul c ă implementarea concret ă a activit ăţ ilor şi opera ţiunilor de poli ţie ce au ca scop consolidarea încrederii, descrise mai jos, trebuie întotdeauna s ă se bazeze pe nevoile şi pe politicile şi codurile de conduit ă relevante, care au fost evaluate şi elaborate în avans; de faptul c ă aptitudinile şi cuno ştinţele poli ţiştilor ar trebui s ă fi fost dezvoltate pentru a urm ări în mod efectiv codurile de conduit ă în activit ăţ ile acestora; şi de faptul c ă poli ţiştii sunt dota ţi în mod corespunz ător pentru a-şi efectua activit ăţ ile cu profesionalism.
III.5.1 Înfiin ţarea de parteneriate
Cea mai elementar ă cerin ţă pentru înfiin ţarea de parteneriate este oportunitatea de a comunica unii cu ceilalţi. Este de asemenea necesar ca poli ţia s ă fie accesibil ă publicului acolo unde este nevoie, atunci când este nevoie. Mai mult, poli ţia trebuie s ă aib ă un anumit nivel de disponibilitate şi suficiente resurse pentru a r ăspunde în mod adecvat nevoilor publicului în caz de accidente, criminalitate şi alte urgen ţe. Mijloacele de comunicare cele mai la îndemân ă pentru asigurarea protec ţiei vie ţii şi propriet ăţ ii sunt liniile telefonice de urgen ţă pe care oamenii le pot folosi pentru a solicita asisten ţă , precum şi patrulele, în special patrulele pedestre ale poliţiştilor de proximitate; şi punctele de contact din (sub-)sec ţiile de poli ţie, inclusiv poli ţiştii de leg ătur ă cu popula ţia rom ă şi sinti. Structurile de poli ţie trebuie s ă se asigure c ă poli ţiştii de proximitate şi poli ţiştii de leg ătur ă cu popula ţia rom ă şi sinti r ămân pe posturile lor pentru o perioad ă rezonabil ă de timp, care s ă le permit ă s ă ajung ă s ă-şi cunoasc ă “propriile” comunit ăţ i şi invers şi s ă câ ştige şi s ă men ţină încrederea comunit ăţ ilor şi disponibilitatea acestora de a coopera. 150
Deoarece a şez ările de romi sunt adesea situate la periferia ora şelor, autorit ăţ ile publice trebuie s ă asigure faptul c ă cerin ţele logistice sunt îndeplinite pentru a permite poli ţiei s ă aib ă acces imediat la aceste comunit ăţ i. Acest lucru ar include crearea de posturi de poli ţie în zone izolate, construirea unor drumuri asfaltate pân ă la a şez ările de romi şi sinti care s ă permit ă accesul facil al poli ţiei, indiferent de condi ţiile meteo, precum şi furnizarea autovehiculelor cu care poli ţia s ă poat ă ajunge rapid la a şez ările izolate.
O alt ă cerin ţă de baz ă pentru accesibilitatea poli ţiei este ca publicul s ă în ţeleag ă rolul şi sarcinile ce-i revin poli ţiei şi s ă fie informat în leg ătur ă cu serviciile pe care poliţia este obligat ă s ă le acorde. Acest lucru ar spori încrederea popula ţiei în a aborda poli ţia atunci când este nevoie de serviciile sale.
O alt ă cerin ţă fundamental ă în ceea ce prive şte comunicarea este abilitatea poli ţiei de a vorbi cu indivizi apar ţinând comunit ăţ ilor de romi şi sinti şi de a-i în ţelege, în situa ţia în care ace ştia nu pot vorbi decât limbile locale ale romilor. Cele mai bune strategii de abordare a acestui aspect al comunic ării sunt punerea la dispozi ţia poli ţiştilor a cursurilor
150 Cf. OSCE, Guidebook on Democratic Policing [Îndrumar privind activitatea poli ţieneas ă democratic ă] (op. cit. nota 34), p. 43. de limb ă şi recrutarea de poli ţişti din rândul comunit ăţ ilor de romi şi sinti. O solu ţie mai pu ţin ideal ă, dar totu şi aplicabil ă, este utilizarea interpre ţilor califica ţi şi cu experien ţă .151
În plus, exist ă o multitudine de metode prin intermediul c ărora poli ţiştii pot dezvolta comunicarea cu comunit ăţ ile de romi şi sinti. Flutura şii, ziarele şi emisiunile radio şi TV sunt utile în transmiterea de informa ţii. Totu şi, trebuie elaborate politici care guverneaz ă alegerea informa ţiilor ce vor fi diseminate, de exemplu, informa ţii ce sporesc încrederea publicului sau ofer ă un sentiment de siguran ţă , sau date generale despre obiectivele poli ţiei şi despre modul s ău de operare. Nu trebuie făcute publice informa ţiile care ar compromite anchetele poli ţiei sau informa ţiile cu caracter confiden ţial cu privire la menţinerea siguran ţei publice sau prezum ţia de nevinov ăţ ie. Organiza ţiile de poli ţie trebuie s ă î şi revizuiasc ă comunicatele de pres ă pentru a se evita orice asocieri discriminatorii între etniile rome şi sinti şi criminalitate. Poli ţia trebuie de asemenea s ă solicite mass-media s ă nu r ăst ălm ăceasc ă statisticile şi datele legate de criminalitate, ce au poten ţial de a promova prejudec ăţ ile şi stereotipurile negative împotriva romilor şi sintilor, stigmatizând în acest fel comunit ăţ i întregi.152
În pofida importan ţei mass-media în facilitarea transparen ţei şi comunic ării, utilizarea mass-media publice implic ă de obicei o comunicare într-o singur ă direc ţie, ce nu permite un schimb reciproc de informa ţii, care ar fi mai util în consolidarea în ţelegerii şi încrederii reciproce. 153
Structurile pentru facilitarea schimbului reciproc de informa ţii şi opinii personale includ zile ale “por ţilor deschise” ale poli ţiei, şedin ţele publice, forumurile comunitare, comitetele consultative comunitare şi atelierele realizate de poli ţie împreun ă cu comunitatea. Ideea cre ării unor astfel de forumuri pentru discu ţii deschise deriv ă din abordarea bazat ă pe comunitate a activit ăţ ii poli ţiene şti, care are ca scop cooperarea dintre poli ţie şi popula ţie în identificarea şi rezolvarea problemelor cet ăţ enilor, cum ar fi de exemplu problemele legate de criminalitate, dezordine public ă şi calitatea per ansamblu a vie ţii în comunitate. 154
151 Cf. OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi-Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ] (op. cit. nota 28), pp. 27f. 152 Cf. ECRI, Recomandarea de politic ă general ă nr. 3 a ECRI (op. cit. nota 55), p. 5. 153 Cf. OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi-Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ] (op. cit. nota 28), p. 25. 154 Cf. OSCE, Guidebook on Democratic Policing [Îndrumar privind activitatea poli ţieneas ă democratic ă] (op. cit. nota 34), p. 45; OSCE, Good Practices in Building Police-Public Partnerships [Bune practici în înfiin ţarea de parteneriate între poli ţie şi public] (op. cit. nota 46), pag. 26-28 şi 44; şi OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi-Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ] (op. cit. nota 28), pp. 25f. Forumurile publice, cum ar fi comitetele consultative comunitare,155 sunt institu ţiile cele mai structurate pentru dialog (comunicare în ambele sensuri) şi care permit participarea activ ă a comunit ăţ ii în rezolvarea problemelor. Pentru a putea acoperi problemele întregului cartier şi pentru a oferi resurse pentru rezolvarea acestora, compozi ţia lor trebuie s ă reprezinte toate comunit ăţ ile şi agen ţiile care au re şedin ţa sau lucreaz ă în cartierul respectiv. Ele trebuie prin urmare s ă fie compuse din reprezentan ţi ai agen ţiilor administrative locale, ai tribunalelor, procuraturii şi poli ţiei locale, reprezentan ţi din sfera serviciilor sociale, de s ănătate şi de mediu, dar şi reprezentan ţi ai comitetelor locative, organiza ţiilor educa ţionale şi religioase, ai asocia ţiilor de afaceri, ai companiilor private de securitate, ai grupurilor minoritare, ai ONG-urilor din sfera drepturilor omului şi alte domenii, din organiza ţii media şi sportive etc. Acestea trebuie de asemenea s ă fie deschise fiec ărui membru individual al comunit ăţ ii interesat de activit ăţ ile lor. 156
Mobilizarea comunit ăţ ilor de romi şi sinti poate fi o sarcin ă dificil ă din mai multe motive. Acestea ar putea avea reticen ţe în ceea ce prive şte cooperarea cu poli ţia datorit ă:
• experien ţelor anterioare negative cu poli ţia, de exemplu, fie c ă au fost tratate abuziv, fie nu li s-a asigurat protec ţia; • unei lipse de autoorganizare; • lipsei de familiaritate cu astfel de tipuri de adunări publice; • barierelor ideologice în calea cooper ării cu poli ţia, din partea anumitor segmente ale comunit ăţ ii; • fricii de r ăzbunare din partea anumitor membri ai comunit ăţ ii, dac ă participan ţii activi sunt considera ţi colaboratori ai poli ţiei; sau pur şi simplu datorit ă • lipsei întrez ăririi oric ărui câ ştig personal imediat de pe urma particip ării lor voluntare.157
În cazurile în care comunit ăţ ile de romi şi sinti au rezerve în a se aduna la un loc cu alte grupuri comunitare, se pot înfiin ţa forumuri tematice, cel pu ţin într-o faz ă de început, care s ă includ ă doar membrii comunit ăţ ii de romi şi sinti şi reprezentan ţii organiza ţiilor guvernamentale, care s ă se ocupe doar de nevoile şi solicit ările acestei comunit ăţ i anume. O alt ă op ţiune ar fi purtarea unor discu ţii cu aceste grupuri şi includerea rezultatelor acestor întâlniri în discu ţiile de pe forumul public general.158
În toate aceste situa ţii, poli ţia trebuie s ă asculte plângerile şi problemele comunit ăţ ilor şi să le educe pe acestea din urm ă în privin ţa politicilor şi sarcinilor poli ţiei legate de
155 În spa ţiul OSCE, astfel de forumuri publice au denumiri diferite. Pe lâng ă “Comitete Consultative Comunitare” se pot g ăsi de exemplu şi urm ătoarele denumiri: “Comitete Consultative Cet ăţ ene şti”, “Comitete Consultative Comunitare”, “Echipe de Ac ţiune pentru Siguran ţa Comunit ăţ ii”, sau “Comitete Locale pentru Siguran ţa Public ă”. În ciuda denumirilor lor diferite, toate au în comun caracteristici conceptuale similare cu privire la structur ă, func ţionare şi sarcini. 156 OSCE, Good Practices in Building Police-Public Partnerships [Bune practici în înfiin ţarea de parteneriate între poli ţie şi public] (op. cit. nota 46), pp. 50f. 157 Cf. OSCE, Good Practices in Building Police-Public Partnerships [Bune practici în înfiinţarea de parteneriate între poli ţie şi public] (op. cit. nota 46), pp. 48f. 158 Cf. OSCE, Good Practices in Building Police-Public Partnerships [Bune practici în înfiin ţarea de parteneriate între poli ţie şi public] (op. cit. nota 46), pp. 52. rezolvarea problemelor. Mai mult, poli ţia trebuie s ă comunice în mod clar şi efectiv motivele pentru ac ţiunile sale. 159
Membrii comunit ăţ ilor de romi şi sinti trebuie s ă fie împuternici ţi s ă foloseasc ă la modul cel mai eficace şi eficient aceste structuri. 160 Lucrul acesta ar putea include formarea capacit ăţ ilor sub forma unor ateliere şi altor formate de preg ătire profesional ă (inclusiv preg ătirea împreun ă cu poli ţia şi al ţi oficiali ai guvernului). Conform Recomand ării de politic ă nr. 3 a ECRI, preg ătirea trebuie de asemenea s ă le asigure romilor şi sintilor cunoa şterea propriilor lor drepturi şi a modului de func ţionare a sistemului legal. 161 O alt ă component ă ar fi campaniile de sensibilizare a comunit ăţ ii în cadrul c ărora participan ţii afl ă despre scopul general şi modul corespunz ător de func ţionare a forumurilor şi despre rolurile, drepturile şi îndatoririle participan ţilor în rezolvarea problemelor. Astfel de evenimente ar oferi participan ţilor o şans ă de a-şi dezvolta propriile aptitudini în ceea ce prive şte identificarea problemelor, stabilirea priorit ăţ ilor şi elaborarea propunerilor pentru proiecte, precum şi implementarea şi evaluarea proiectelor.
Împuternicirea înseamn ă de asemenea c ă poli ţia este de acord cu un dialog (în ambele sensuri) pe picior de egalitate, bazat pe cuno ştin ţe comune şi pe drepturi egale în ceea ce prive şte luarea deciziilor şi stabilirea priorit ăţ ilor. Pentru a men ţine o baz ă de cuno ştin ţe comune, comunit ăţ ile trebuie s ă fie informate încontinuu cu privire la progresul activit ăţ ii poli ţiene şti comunitare, precum şi la succesul şi neajunsurile acesteia. Informa ţiile inexacte şi zvonurile trebuie întotdeauna corectate rapid; în caz contrar, acestea pot duce la percep ţii gre şite, frustrare şi pierderea interesului. Trebuie înfiin ţat ă o re ţea de informa ţii care s ă asigure transmiterea corect ă şi sigur ă a informa ţiei. În acest context, mass-media joac ă un rol important (a se vedea de asemenea p. 85). 162
Deoarece ONG-urile pot juca un rol esen ţial ca parte a re ţelelor de împ ărt ăş ire a informa ţiilor, acestea ar trebui s ă fie implicate în crearea unor structuri de cooperare, chiar dac ă în trecut au existat tensiuni intre poli ţie şi ONG-uri. Poli ţia trebuie s ă accepte ONG-urile drept “prietenii s ăi critici”. A şa cum s-a ar ătat mai sus (Capitolul III.1.1), ONG-urile trebuie s ă fie selectate în baza unor criterii precum stabilitatea, responsabilitatea şi reprezentarea autentic ă a grupului ţint ă pe care îl deservesc. Recomandarea de politic ă nr. 3 a ECRI recomand ă în mod explicit “[…] încurajarea organiza ţiilor romilor s ă joace un rol activ”. Protocoalele de cooperare, descriind în mod limpede ţelurile comune, precum şi sarcinile, drepturile şi obliga ţiile tuturor partenerilor implica ţi, ar fi utile în înfiin ţarea unor parteneriate durabile.163
159 Cf. OSCE, Good Practices in Building Police-Public Partnerships [Bune practici în înfiin ţarea de parteneriate între poli ţie şi public] (op. cit. nota 46), pp. 5 160 Cf. ECRI, Recomandarea de politic ă general ă nr. 3 a ECRI (op. cit. nota 55), p. 5. 161 Cf. ECRI, Recomandarea de politic ă general ă nr. 3 a ECRI (op. cit. nota 55), p. 5. 162 Cf. OSCE, Good Practices in Building Police-Public Partnerships [Bune practici în înfiin ţarea de parteneriate între poli ţie şi public] (op. cit. nota 46), pag. 57-58. 163 ECRI, Recomandarea de politic ă general ă nr. 3 a ECRI (op. cit. nota 55), p. 5; şi Institute for Crime Research and Prevention, Review of the Police Policies and Practices towards Roma in Romania [Institutul pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalit ăţ ii, Revizuirea politicilor şi practicilor poli ţiei cu privire la romii din România ] (op. cit. nota 48), p. 67. Deciziile forumurilor trebuie s ă aib ă un impact asupra muncii poli ţiei şi a altor agen ţii din cadrul administra ţiei publice. Oficialii publici trebuie prin urmare s ă aib ă competen ţele şi puterea de a transpune nevoile şi solicit ările în politici şi ac ţiuni adaptate situa ţiei. În caz contrar, comunit ăţ ile î şi vor pierde în curând interesul de a participa la rezolvarea problemelor şi ar putea s ă utilizeze forumurile publice doar ca un instrument pentru a formula plângeri, asta în situa ţia în care mai particip ă la întâlniri.164
În plus, ini ţiativele comune de rezolvare a problemelor trebuie s ă fie sus ţinute pe termen lung cu o anumit ă consecven ţă în rela ţiile de lucru, pentru a demonstra seriozitatea abord ării din partea poli ţiei şi promovarea parteneriatelor pe termen lung.
Pentru o descriere detaliat ă a organiz ării şi administr ării forumurilor publice, vezi Good Practices in Building Police-Public Partnerships [Bune practici în înfiin ţarea de parteneriate între poli ţie şi public].165
În societ ăţ ile f ără o tradi ţie în ceea ce prive şte adun ările publice comunitare, de exemplu, acolo unde familiile extinse sunt structura predominant ă a controlului social şi a schimbului dintre grupurile comunitare, aceste contacte pot fi unicul mod de a implica aceste grupuri în rezolvarea problemelor. Poli ţia ar putea de asemenea s ă serveasc ă drept mediator sau facilitator în cooperarea cu mecanismele tradi ţionale şi informale pentru rezolvarea conflictelor, cu scopul de a rezolva conflictele dintre familii. Poli ţia ar trebui îns ă s ă aib ă grij ă s ă nu coopereze cu grupuri şi institu ţii care se opun drepturilor omului şi principiilor statului de drept. În timp ce recunoa şte structurile familiale tradi ţionale, poli ţia trebuie de asemenea s ă asigure faptul c ă este capabil ă s ă promoveze oportunit ăţ ile pentru o participare democratic ă în cazul acelora care poate în mod tradi ţional au pozi ţii de subordonare în cadrul structurilor familiale. Strâns legat de acest lucru este nevoia de a se adresa femeilor în mod special şi de a le împuternici pe acestea, femei care în anumite culturi au fost adesea excluse de la participare şi c ărora le pot lipsi încrederea şi aptitudinile. 166
Un alt instrument adecvat pentru implicarea activ ă a locuitorilor dintr-un anumit cartier în rezolvarea problemelor ar putea fi programele de paz ă de cartier, deoarece acestea ar putea contribui la sprijinirea poli ţiei, la promovarea comunic ării de rutin ă între public şi poli ţie şi la sporirea spiritului de responsabilitate al comunit ăţ ii cu privire la propria sa siguran ţă . Pentru a se evita riscul ca membrii unui program de paz ă de cartier să î şi fac ă singuri dreptate şi s ă se transforme în justi ţiari, sau să fie exploata ţi de c ătre grup ări influente ale comunit ăţ ii în scopurile acestora din urm ă, trebuie întotdeauna s ă fie limpede faptul că ei au de jucat doar un rol de raportare şi c ă monopolul utiliz ării for ţei rămâne în mâinile poli ţiei. Ar fi prin urmare de dorit s ă existe reglement ări clare şi stricte privitor la programele de paz ă de cartier şi s ă fie desemnat un poli ţist care s ă ac ţioneze
164 OSCE, Good Practices in Building Police-Public Partnerships [Bune practici în înfiin ţarea de parteneriate între poli ţie şi public] (op. cit. nota 46), p. 54. 165 Cf. OSCE, Good Practices in Building Police-Public Partnerships [Bune practici în înfiin ţarea de parteneriate între poli ţie şi public] (op. cit. nota 46), pag. 48-57. 166 OSCE, Good Practices in Building Police-Public Partnerships [Bune practici în înfiin ţarea de parteneriate între poli ţie şi public] (op. cit. nota 46), p. 56. drept supraveghetorul şi coordonatorul lor, asumându-şi r ăspunderea pentru ac ţiunile acestora. Astfel de grupuri din cadrul programelor de paz ă de cartier nu trebuie s ă aib ă o compozi ţie monoetnic ă, deoarece acest lucru ar putea duce la segregarea fa ţă de alte grupuri etnice. 167
Exemple de ini ţiative pentru înfiin ţarea parteneriatelor
Introducerea poli ţiştilor de leg ătur ă
În cadrul strategiilor lor de activitate poli ţieneasc ă comunitar ă, un num ăr de state participante au introdus posturi specifice de leg ătur ă pentru poli ţiştii care lucreaz ă în comunit ăţ ile de romi şi sinti şi care au beneficiat de un instructaj suplimentar cu privire la activitatea poli ţieneasc ă comunitar ă, cu accent pe nevoile specifice ale acestor comunit ăţ i, beneficiind inclusiv de preg ătire în domeniul lingvistic.
În Slovacia, în urma unui proiect pilot, au fost introdu şi ‘Poli ţişti Speciali şti’ în toate regiunile pentru munca cu comunit ăţ ile de romi. Pe lâng ă men ţinerea contactelor apropiate cu comunit ăţ ile de romi şi sinti şi cu alte agen ţii guvernamentale şi non- guvernamentale relevante, ei servesc drept poli ţişti de legătur ă între comunit ăţ ile de romi şi sinti şi al ţi poli ţişti. Ei sunt prezen ţi în cazul execut ărilor ordinelor judec ătore şti şi iau parte în mod regulat la interogarea suspec ţilor romi. Pe lâng ă activit ăţ ile lor de prevenire a criminalit ăţ ii, ei dedic ă o perioad ă de timp semnificativ ă acord ării de îndrumare şi asisten ţă juridic ă în cazul problemelor administrative (ca de exemplu aplicarea pentru documente de identitate şi c ălătorie, permise de conducere şi asisten ţă social ă). Experien ţa arat ă c ă comunit ăţ ile de romi şi sinti au dobândit foarte mult ă încredere fa ţă de ace şti poli ţişti.168
Introducerea asisten ţilor de poli ţie în comunit ăţ ile de romi
În 2006, în Republica Ceh ă, Ministerul de Interne a introdus ‘Asisten ţii de Poli ţie’, care ac ţionau în zone excluse din punct de vedere social; iar în ora şul Brno a fost ini ţiat un program de “Asisten ţă a poli ţiei pentru romi”. Scopul proiectului a fost introducerea Asisten ţilor de Poli ţie, selecta ţi din comunitatea de romi şi preg ăti ţi în domeniul medierii şi facilit ării comunic ării şi contactului dintre comunitatea de romi şi poli ţie.
Finan ţaţi în parte de c ătre poli ţie şi din Fondurile Structurale Europene, sprijini ţi de ONG-urile Life Together [Via ţa Împreun ă] şi DROM şi în colaborare cu poli ţia, alte autorit ăţi guvernamentale, şcoli şi servicii sociale, trei Asisten ţi de Poli ţie ofer ă servicii pentru comunitate prin stabilirea contactului cu poli ţia şi prin îmbun ătăţ irea rela ţiilor
167 Cf. OSCE, Good Practices in Building Police-Public Partnerships [Bune practici în înfiin ţarea de parteneriate între poli ţie şi public] (op. cit. nota 46), pp. 56f. 168 Cf. Ministry of Interior of the Slovak Republic/Presidium of the Police Force/Public Order Department, The Project of the Police Specialists for the Work with Communities [Ministerul de Interne al Republicii Slovacia/Prezidiul For ţelor de Poli ţie/Departamentul Ordinii Publice, Proiectul speciali ştilor din cadrul poli ţiei pentru munca cu comunit ăţ ile ] (op. cit. nota 125), pp. 15ff. dintre poli ţie şi comunit ăţ i, oferind îndrum ări poli ţiei referitor la comunit ăţ i şi oferind comunit ăţ ilor informa ţii cu privire la poten ţialele riscuri ce rezult ă din stilurile lor de via ţă , concentrându-se în primul rând asupra tineretului şi copiilor, victimelor şi delincven ţilor, precum şi asupra problemelor legate de infrac ţionalitatea minor ă, abuzul de droguri şi violen ţa în familie. 169
Eliberarea de c ărţi de identitate şi certificate de na ştere pentru romi şi sinti
Lipsa unei identit ăţ i oficiale este o cauz ă serioas ă a excluderii sociale a romilor şi sintilor. Un num ăr de state participante, în colaborare cu anumite ONG-uri, au introdus drept urmare proiecte pentru eliberarea c ărţilor de identitate şi certificatelor de na ştere pentru romii şi sinti care nu au mai de ţinut în trecut aceste documente esen ţiale.
Pa şii pentru implementarea acestor proiecte au inclus: - campanii de sensibilizare în rândul romilor şi sintilor cu privire la importan ţa legal ă şi social ă a acestor documente; - identificarea şi stabilirea legalit ăţ ii romilor şi sintilor care nu aveau c ărţi de identitate sau c ărţi de identitate valabile; - consultan ţă juridic ă la tribunal cu scopul ob ţinerii certificatelor de na ştere; - vizitarea romilor pentru a fi fotografia ţi şi pentru a li se lua datele personale; - strângerea de fonduri (din surse externe) pentru ob ţinerea c ărţilor de identitate. 170
Exemple de forumuri publice cu reprezentare a romilor
Într-un num ăr de state participante, exist ă consilii ale romilor la nivel municipal şi na ţional, care reprezint ă problemele şi interesele comunit ăţ ilor de romi în forumurile publice şi în care poli ţia, alte agen ţii guvernamentale, societatea civil ă şi sectorul privat sunt de asemenea reprezentate.
În Ungaria, în jude ţul Nograd, poli ţia a înfiin ţat un “Comitet Consultativ Cet ăţ enesc”, format din reprezentan ţi ai tuturor comunit ăţ ilor din jude ţ, inclusiv reprezentan ţi ai romilor. Comitetul a asistat poli ţia jude ţean ă în dezvoltarea diferitelor programe şi strategii pentru promovarea unei imagini îmbun ătăţ ite a poli ţiei, pentru a-şi spori credibilitatea în cadrul jude ţului şi pentru a dezvolta o cultur ă pentru rezolvarea problemelor cu scopul de a promova ordinea şi siguran ţa public ă în jude ţ. În mod regulat
169 Cf. DROM Romany Centre, Assistance of Criminality Prevention [Centrul Romilor DROM, Asisten ţă privind prevenirea criminalit ăţ ii ], lucrare prezentat ă la atelierul Exper ţilor OSCE cu privire la Ini ţiativele şi bunele practici în consolidarea încrederii şi în ţelegerii între poli ţie şi comunit ăţ ile de romi şi sinti, Viena, 28/29 octombrie 2009. 170 Cf. Institute for Crime Research and Prevention, Review of the Police Policies and Practices towards Roma in Romania [Institutul pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalit ăţ ii, Revizuirea politicilor şi practicilor poli ţiei cu privire la romii din România ] (op. cit. nota 48), pp. 77f; şi Danish Center for Conflict Resolution et.al., Report on Regional Workshop on Policing Minorities [Centrul Danez pentru Rezolvarea Conflictelor et al, Raport asupra Atelierului Regional cu privire la Activitatea poli ţiei în cazul minorit ăţ ilor ] (op. cit. nota 96), pag. 9, 14, 16 şi 35. au loc instructaje în comun şi discu ţii, între to ţi reprezentan ţii comunit ăţ ii, în cadrul unor mese rotunde.171
În Fosta Republic ă Iugoslav ă a Macedoniei, Ministerul de Interne a înfiin ţat, în mai multe municipii, “Grupuri Consultative Cet ăţ ene şti”, special pentru romi. În baza propunerilor formulate de c ătre acestea, poli ţia local ă şi-a înt ărit prezen ţa şi a organizat evenimente de sensibilizare, pentru minori şi p ărin ţii acestora, cu privire la poten ţialele riscuri pe care le presupune ie şitul în ora ş noaptea; a sporit nivelul cuno ştin ţelor copiilor romi cu privire la problemele legate de siguran ţa în trafic; şi a m ărit gradul de sensibilizare a comunit ăţ ii de romi şi a tuturor p ărţilor interesate fa ţă de siguran ţa şi prevenirea criminalit ăţ ii, inclusiv fa ţă de probleme precum violen ţa în familie şi abuzul de droguri.
În Serbia, poli ţia şi reprezentan ţi ai romilor au implementat proiectul “Dezvoltarea cooper ării cu comunitatea rom ă în domeniul înt ăririi protec ţiei, siguran ţei şi pozi ţiei romilor în Municipiul Grocka”. Proiectul î şi propunea s ă realizeze o comunicare mai bun ă şi o disponibilitate mai mare din partea poli ţiei, ceea ce ar contribui la o mai bun ă protejare a romilor, la eliberarea mai facil ă a c ărţilor de identitate şi la integrarea social ă.172
În Finlanda au fost înfiin ţate la nivel na ţional, provincial, regional şi municipal Comitete Consultative cu privire la Problemele Romilor, cuprinzând reprezentan ţi din poli ţie, alte agen ţii guvernamentale şi ONG-uri ale romilor, comitete ce monitorizeaz ă şi lucreaz ă, printre altele , cu scopul de a pune cap ăt tuturor formelor de discriminare, de a promova cultura şi de a dezvolta condi ţiile de trai şi oportunit ăţ ile romilor de a participa în societate. În timp ce comitetele de la nivel provincial, regional şi municipal se ocup ă în primul rând cu rezolvarea unor probleme concrete la nivel local, comitetul naţional influen ţează dezvoltarea legisla ţiei, administra ţiei şi altor ini ţiative finlandeze în domenii care-i afecteaz ă pe romi. 173
III.5.2 Desf ăş urarea opera ţiunilor de poli ţie
În pofida importan ţei ini ţiativelor de consolidare a încrederii, comunit ăţ ile de romi şi sinti vor dobândi în cele din urm ă încrederea în poli ţie doar dac ă poli ţia î şi demonstreaz ă zilnic disponibilitatea şi competen ţa de a furniza servicii profesioniste, bazate pe calitate, tuturor membrilor comunit ăţ ii, inclusiv membrilor romi şi sinti, în special în activit ăţ i ce au un mare potenţial pentru conflict şi tensiuni. Modul adecvat de a desf ăş ura astfel de opera ţiuni va fi descris în acest subcapitol.
171 Project on Ethnic Relations, Toward Community Policing: The Police and Ethnic Minorities in Hungary [Proiectul pentru Rela ţii Etnice, Spre activitatea poli ţieneasc ă comunitar ă: poli ţia şi minorit ăţ ile etnice în Ungaria ] (op. cit. nota 125), p. 11; şi Geskó, Sándor, Rendörök es romák: konfliktusok, vagy párbeszéd? [ Poli ţiştii şi romii: conflicte sau dialog? ], Mediátor Tanácsadó Iroda, 2000, p. 42. 172 Cf. contribu ţie scris ă la aceast ă publica ţie din partea Ministerului de Interne al Republicii Serbia. 173 Grönfors, Janette/Kankainen, Heidi, Buidling Trust and Understanding among the Police and Roma in Finland [Consolidarea încrederii şi în ţelegerii între poli ţie şi romii din Finlanda], prezentare la atelierul exper ţilor din cadrul poli ţiei, pe tema “Poli ţia, romii şi sinti. Bune practici în consolidarea încrederii şi în ţelegerii”, Viena, 28 septembrie 2009.
Fiind unul din cele mai vizibile elemente ale autorit ăţ ii publice, este important pentru stabilitatea structurii sociale a statului ca poli ţia s ă fie v ăzut ă c ă î şi exercit ă puterile într- un mod exemplar, ac ţionând întotdeauna cu profesionalism, în conformitate cu drepturile omului şi c ă aplic ă legea într-un mod impar ţial şi nediscriminator. Romii şi sinti trebuie prin urmare s ă fie trata ţi în mod corect, egal şi cu acela şi respect ca şi în cazul celorlalte comunit ăţ i.
Mai mult, datorit ă rolului şi puterilor sale unice men ţionate mai sus, poli ţia, în cadrul legal, trebuie s ă ţin ă cont de vulnerabilitatea specific ă a comunit ăţ ilor de romi şi sinti la discriminarea şi violen ţa motivate rasial. În m ăsura în care poli ţia are puteri de a aborda astfel de ac ţiuni nelegale, trebuie adoptate prevederi speciale pentru protejarea comunit ăţ ilor de romi şi sinti.
În fine, în timpul lucrului cu comunit ăţ ile de romi şi sinti, poli ţia trebuie s ă fie con ştient ă de diversitatea cultural ă relevant ă şi s ă ţin ă cont de aceasta.
Aceste principii vor fi transpuse mai jos în îndrumări practice cu privire la opera ţiuni specifice ale poli ţiei.
Patrularea în zonele de romi şi sinti
Trebuie evitate nivelele ridicate şi inadecvate de aplicare a legii în comunit ăţ ile de romi şi sinti sub forma, spre exemplu, a unui num ăr dispropor ţionat de patrule în aceste comunit ăţ i sau a unui comportament amenin ţă tor fa ţă de aceste comunit ăţ i, din partea unor unit ăţ i deseori armate pân ă-n din ţi.174
Patrulele de poli ţie trebuie întotdeauna s ă demonstreze c ă sunt accesibile tuturor şi c ă răspund nevoilor comunit ăţ ilor. Tacticile şi înf ăţ işarea acestora (de exemplu, vizibilitatea şi tipul armelor, alegerea uniformelor) trebuie s ă se potriveasc ă cu sarcinile lor şi s ă nu provoace fric ă şi tensiuni inutile. 175
Dac ă este posibil, în zone reziden ţiale cu locuitori romi trebuie s ă patruleze unit ăţ i de poli ţie multietnice, care includ membri ai comunit ăţ ilor de romi şi sinti. O condi ţie minim ă ar fi ca membrii unit ăţ ilor de patrulare s ă poat ă comunica cu romii şi sinti în limba acestora.
Ca parte a ini ţiativelor de activitate poli ţieneasc ă comunitar ă, poli ţiştii “de cartier” trebuie s ă aib ă o func ţie de leg ătur ă, ac ţionând ca persoan ă de contact pentru locuitorii cartierului respectiv.
174 OSCE, Guidebook on Democratic Policing [Îndrumar privind activitatea poli ţieneas ă democratic ă] (op. cit. nota 34), p. 27. 175 OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi-Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ] (op. cit. nota 28), Rec. 18, p. 35. Când intr ă în casele romilor şi sintilor, poli ţiştii trebuie s ă respecte cu stricte ţe obiceiurile specifice ale romilor. Poli ţiştilor trebuie s ă le fie furnizate informa ţii relevante atât în timpul instructajului, cât şi prin bro şuri informative (a se vedea Capitolul III.4.3, p. 79).
Se pot înfiin ţa parteneriate cu grupurile de supraveghere de cartier (a se vedea Capitolul III.5.1, p. 89) şi cu alte programe de prevenirea criminalit ăţ ii, elaborate în colaborare cu comunit ăţ ile.
Opririle şi perchezi ţiile
Fiind con ştient ă de ineficien ţa profiling-ului etnic şi de impactul acestei proceduri, ce are ca rezultat deteriorarea relaţiilor, poli ţia trebuie în mod con ştient s ă pun ă cap ăt practicii profiling-ului etnic când efectueaz ă opriri şi perchezi ţii.
Poli ţiştii trebuie întotdeauna s ă se comporte politicos şi profesional. Lucrul acesta face situa ţia mai confortabil ă pentru persoana oprit ă şi perchezi ţionat ă, ceea ce înt ăre şte rela ţia dintre poli ţie şi public. Dac ă e necesar ă utilizarea for ţei în timpul acestor ac ţiuni, poli ţia trebuie întotdeauna s ă adere la principiul utiliz ării de for ţă minim ă şi al propor ţionalit ăţ ii dintre nivelul for ţei şi amenin ţarea în cauz ă, minimalizând pagubele şi v ătămările.176 Acest lucru este deosebit de important în contextul raziilor efectuate de c ătre poli ţie, unde frecven ţa şi nivelul dispropor ţionat al utiliz ării for ţei precum şi nivelul inutil al distrugerii propriet ăţ ii şi al amenin ţă rilor împotriva persoanelor duc la înstr ăinarea şi mai accentuat ă a romilor şi sintilor fa ţă de poli ţie.
Exemple de promovare a procedurilor netensionate de oprire şi perchezi ţie
În 2007, Poli ţia Na ţional ă din Ungaria a publicat o bro şur ă informativ ă despre drepturile şi obliga ţiile cet ăţ enilor în ceea ce prive şte opririle şi perchezi ţile efectuate de c ătre poli ţie. Motiva ţia din spatele acestui proiect de sensibilizare a fost promovarea unei cooper ări mai strânse a cet ăţ enilor cu institu ţiile de aplicare a legii, precum şi reducerea maltrat ării şi profiling-ului minorit ăţilor, în special a celei rome, de către poli ţie. Îndrum ările au fost elaborate în colaborare cu ONG-uri ale drepturilor omului, ca de exemplu Comitetul Helsinki din Ungaria. 177
În Spania, poli ţia local ă din Fuenlabrada, în colaborare cu Institutul pentru o Societate Deschis ă, a preg ătit un flutura ş informativ în patru limbi (arab ă, englez ă, român ă şi spaniol ă). Flutura şul este distribuit persoanelor oprite de c ătre poli ţie, explicându-le c ă au obliga ţia de a coopera cu poli ţia, precum şi dreptul:
176 OSCE, Guidebook on Democratic Policing [Îndrumar privind activitatea poli ţieneas ă democratic ă] (op. cit. nota 34), p. 34-36. 177 ORSZÁGOS REND_R-F_KAPITÁNYSÁG, TÁJÉKOZTATÓ az állampolgárok részére a rend_ri igazoltatásról [Sediul Poli ţiei Na ţionale, Informa ţii pentru cet ăţ eni despre opririle şi perchezi ţiile efectuate de poli ţie ], Budapesta 2007. - de a fi saluta ţi politicos şi trata ţi într-un mod corect şi amabil; - de a li se explica pe scurt motivul pentru care li s-a cerut s ă se legitimeze; - de a fi îndrept ăţ iţi s ă ştie num ărul de identificare al poli ţiştilor care efectueaz ă oprirea; - de a primi un exemplar al formularului de oprire/identificare; - de a depune un formular de reclama ţie dac ă consider ă c ă nu sunt trata ţi corect. 178
Exemple de monitorizare şi colectare a datelor privind practicile poli ţiei în opera ţiunile de oprire şi perchezi ţie
În Spania, o ini ţiativ ă a poli ţiei locale din Fuenlabrada, în colaborare cu Institutul pentru o Societate Deschis ă, s-a ocupat de sporirea nivelului de r ăspundere a poli ţiei privind activit ăţ ile de oprire şi perchezi ţie. A fost introdus un sistem de monitorizare, inclusiv formulare ce trebuie completate de c ătre poli ţişti pentru a descrie:
- etnia şi/sau na ţionalitatea persoanei care a fost oprit ă; - numele ofi ţerului de poli ţie care efectueaz ă oprirea; - ora, data şi locul opririi; - motivele legale în baza c ărora s-a efectuat oprirea; - motivele suspiciunii; - rezultatul (nu s-a întreprins nimic, amend ă, arestare, avertisment); şi care s ă includ ă - spa ţii suplimentare pentru descrierea situa ţiei de oprire în detaliu, pentru serviciile de informa ţii.179
Un exemplar al formularului trebuie dat persoanei care a fost oprit ă. De asemenea, formularele includ informa ţii cu privire la dreptul individului de a face o reclama ţie precum şi asupra modului cum trebuie facut ă, în cazul în care persoana oprit ă nu a fost mul ţumit ă de felul în care a fost tratat ă de poli ţie.
Aceast ă practic ă a f ăcut ca poli ţiştii s ă se concentreze asupra modului în care trateaz ă indivizii în timpul opririlor. Formularele au fost de asemenea revizuite de supervizori pentru a se stabili nivelul profiling-ului etnic.
Pe lâng ă aceast ă modalitate intern ă de monitorizare, au fost inclu şi şi monitori externi, din societatea civil ă, pentru a monitoriza performan ţa poli ţiei şi a discuta observa ţiile lor cu supervizorii din cadrul poli ţiei. 180
178 Ayuntamiento de Fuenlabrada, Derechos ciudadanos ante identificaciones y registros policiales [Drepturile cet ăţ enilor cu privire la identific ările şi perchezi ţiile efectuate de poli ţie], Fuenlabrada. 179 Cf. Open Society Institute, Addressing Ethnic Profiling by Police [Institutul pentru o Societate Deschis ă, Abordarea profiling-ului etnic de c ătre poli ţie ] (op. cit. nota 25), p. 64. O copie a acestui formular este ata şat ă în Apendicele 4. 180 Cf. Open Society Institute, Addressing Ethnic Profiling by Police [Institutul pentru o Societate Deschis ă, Abordarea profiling-ului etnic de c ătre poli ţie ] (op. cit. nota 25), p. 61; şi Hungarian Helsinki Committee, Control(led) Group [Comitetul Helsinki din Ungaria, Grupul de control (controlat) ] (op. cit. nota 134), p. 63. Colectarea datelor etnice este necesar ă pentru a se determina nivelul profiling-ului etnic. De asemenea, datele ar putea fi folosite în discu ţiile cu comunit ăţ ile referitoare la motivele disparit ăţ ilor din practicile de oprire, ajutându-se astfel la elaborarea unor politici ca răspuns la aceste disparit ăţ i. 181 În cazurile în care opririle sunt percepute doar de comunit ăţ ile de romi şi sinti ca fiind discriminatorii, poli ţia poate justifica un num ăr dispropor ţionat de opriri ale romilor şi sintilor, iar comunit ăţ ile pot accepta dispropor ţionalit ăţ i ocazionale îns ă necesare activit ăţ ilor poli ţiei.182 Având în vedere sensibilitatea datelor cu caracter etnic (a se vedea de asemenea Capitolul III.1.4), statele participante trebuie s ă asigure faptul c ă sunt respectate recomand ările Consiliului Europei cu privire la Protejarea datelor personale colectate şi procesate în scopuri statistice. 183
Evacu ările şi executarea ordinelor judec ătore şti
În eventualitatea în care poli ţiei i se solicit ă s ă sprijine alte autorit ăţ i în executarea unui ordin judec ătoresc privind evacuarea familiilor de romi şi sinti dintr-o tab ără neautorizat ă sau din case/apartamente ocupate în mod ilegal, poli ţia trebuie în primul rand s ă ţin ă cont de urm ătorii pa şi cu privire la ini ţierea contactului cu persoanele implicate:
În timpul abord ării romilor şi sintilor, poli ţiştii trebuie întotdeauna s ă le respecte acestora obiceiurile.
Când viziteaz ă loca ţia taberei sau casa/apartamentul, poli ţia trebuie de asemenea s ă-i implice pe proprietarii terenului, respectiv ai casei/apartamentului, de la bun început, pentru a asigura transparen ţa.
Dac ă este disponibil, un poli ţist de leg ătur ă cu popula ţia rom ă şi sinti trebuie s ă fie prezent în fiecare tab ără, respectiv în fiecare cas ă, cât mai curând cu putin ţă , împreun ă cu poli ţiştii de serviciu, deoarece poli ţistul de leg ătur ă poate fi mai bine preg ătit s ă medieze între proprietarii de terenuri şi romi şi sinti. 184
În al doilea rând, poli ţiştii trebuie s ă evalueze situa ţia de la loca ţia taberei, respectiv din casa/apartament în cauz ă şi s ă urm ăreasc ă, printre altele, urm ătoarele aspecte: dac ă comportamentul afi şat de c ătre ocupan ţi e acceptabil sau criminal; ce impact are acesta asupra comunit ăţ ii locale; vederile ocupan ţilor cu privire la durata şederii lor şi la nevoile de bun ăstare; situa ţia s ănătăţ ii şi educa ţiei; nivelul tensiunii dintre comunitatea sedentar ă/proprietarii terenului sau casei/apartamentului şi romi şi sinti; op ţiunile locative etc.
181 Cf. Open Society Institute, Addressing Ethnic Profiling by Police [Institutul pentru o Societate Deschis ă, Abordarea profiling-ului etnic de c ătre poli ţie ] (op. cit. nota 25), p. 19. 182 Cf. Hungarian Helsinki Committee, Control(led) Group [Comitetul Helsinki din Ungaria, Grupul de control (controlat) ] (op. cit. nota 134), p. 61. 183 Cf. Council of Europe Committee of Ministers [Comitetul de Mini ştri al Consiliului Europei, Recomandarea nr. R (97) 18 (op. cit. nota 55). 184 În Regatul Unit, poli ţia se confrunt ă în acest context în primul rând cu comunit ăţ i de “gypsy” şi “travellers” irlandezi”. Un al treilea aspect important este cooperarea cu alte agen ţii guvernamentale şi non- guvernamentale cu privire la mediere, c ăutarea de compromisuri, punerea la dispozi ţie a unor loca ţii alternative adecvate pentru tabere sau locuin ţe şi luarea în considerare a nevoilor ce ţin de educa ţie şi s ănătate.185 Poli ţia nu trebuie îns ă s ă preia conducerea în privin ţa acestor chestiuni, cu atât mai pu ţin s ă se î şi asume rolul de administrator al loca ţiilor respective. 186
Exemplu de furnizare a unor loca ţii adecvate pentru tabere
În Fran ţa, ora şele cu peste 5.000 locuitori sunt obligate s ă asigure loca ţii pentru tabere pentru un anumit num ăr de comunit ăţ i itinerante de romi şi sinti (de exemplu, 50 de persoane). Aceast ă reglementare s-a dovedit a fi util ă pentru dezamorsarea situa ţiei taberelor din ţar ă.187
În al patrulea rand, în ceea ce prive şte procesul de evacuare, poli ţiştii trebuie s ă se asigure de faptul c ă evacu ările sunt f ăcute în condi ţii de decen ţă uman ă (nu în timpul nop ţii şi asigurând suficient timp pentru hr ănirea copiilor etc), iar ei trebuie s ă adere la principiul propor ţionalit ăţ ii atunci când trebuie s ă utilizeze for ţa şi s ă ţin ă cont de asemenea de pericolele pe care le presupune utilizarea echipamentului greu şi incendierea cl ădirilor. Astfel ar fi asigurat ă şi transparen ţa evacu ării şi legalitatea procesului, documentat prin înregistrarea interven ţiei pe film. 188
185 Cf. Council of Europe, Recommendation Rec(2005) 4 of the Committee of Ministers to Member States on Improving the Housing Conditions of Roma and Travellers in Europe [Consiliul Europei, Recomandarea Rec(2005) 4 a Comitetului de Mini ştri c ătre Statele Membre privind Ameliorarea condi ţiilor de locuit pentru romii şi “travellers” din Europa ], Strasbourg, para. 26; a se vedea de asemenea United Nations Committee on Economic, Social and Cultural Rights, General Comment No. 7. The right to adequate housing (Art. 11.1 of the Covenant): Forced Evictions [Na ţiunile Unite, Comitetul pentru Drepturi Economice, Sociale şi Culturale, Observa ţia General ă nr. 7. Dreptul la locuin ţe adecvate (Art. 11.1 al Pactului): Evacuarea for ţat ă], sesiunea a 16-a 1997, para.16. 186 A se vedea, de exemplu: Association of Chief Police Officers of England, Wales & Northern Ireland 2008, Guidance on Unauthorized Encampemts [Asocia ţia Şefilor de Poli ţie din Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord, Îndrum ări privind taberele neautorizate ] (op. cit. nota 69), pag. 3-9; a se vedea de asemenea South Norfolk Council, A Startegy for Gypsies and Travellers in Norfolk [O strategie pentru ”gypsy” şi “travellers” din Norfolk] , aprilie 2005-martie 2008, p. 15; şi Richardson, Joanna, Policing Gypsies and Travellers [Activitatea poli ţiei privind ”gypsy” şi “travellers”], Leicester 2005, pag. 24-31; şi Merseyside Police 2009, Gypsy & Traveller (Policy & Procedure), [Poli ţia din Merseyside , “Gypsy” şi “travellers” (politic ă şi procedur ă)], Versiunea V1. 3-4 martie 2009, pag. 8-10. 187 Dubuis, Samuel, Etat des relations entre la police et les Roms, Sinti et voyageurs: des contacts locaux établis autour des aires d’accueil , prezentare în cadrul atelierului exper ţilor din poli ţie privind “Poli ţia, romii şi sinti. Bune practici în consolidarea încrederii şi în ţelegerii”, Viena, 28 septembrie 2009, p. 1. 188 Cf. United Nations Committee on Economic, Social and Cultural Rights, General Comment No. 7. The right to adequate housing (Art. 11.1 of the Covenant): Forced Evictions [Na ţiunile Unite, Comitetul pentru Drepturi Economice, Sociale şi Culturale, Observa ţia General ă nr. 7. Dreptul la locuin ţe adecvate (Art. 11.1 al Pactului): Evacuarea for ţat ă], (op. cit. nota 185), para. 15; Coxhead, Moving Forward. How the Gypsy and Traveller Communities can be more engaged to improve policing performance [Mergând înainte. Felul în care comunit ăţ ile “gypsy” şi “travellers” pot fi mai angajate pentru îmbun ătăţ irea performan ţei activit ăţ ii poli ţiei] (op. cit. nota 95), p. 27; şi
În mod firesc, cantitatea de resurse logistice şi proceduri de planificare/opera ţionale tactice necesare pentru “evacu ările în mas ă” sunt diferite fa ţă de acelea necesare pentru evacuarea grupurilor mici. Poli ţia şi alte agen ţii guvernamentale trebuie prin urmare s ă fie preg ătite s ă ofere resurse adecvate pentru abordarea într-o manier ă profesionist ă a unor astfel de opera ţiuni.
Exemplu de linii directoare pentru desf ăş urarea opera ţiunilor în comunit ăţ ile de romi
În România, Ministerul de Interne a realizat un manual de proceduri opera ţionale standardizate pentru for ţele speciale de interven ţie, ce include un capitol cu privire la “Interven ţii în cazul evenimentelor din cadrul comunit ăţ ilor marginalizate cu un grad ridicat de solidaritate”, capitol ce trateaz ă caracteristicile comportamentale şi m ăsurile ce trebuie luate de c ătre organele legii în timpul interven ţiilor, astfel încât drepturile omului să nu fie înc ălcate. Manualul descrie pa şii preparatori, precum documentarea cu privire la structura popula ţiei, tr ăsăturile caracteristice ale obiceiurilor şi atitudinilor popula ţiei, identificarea poten ţialilor colaboratori şi configura ţia terenului.
De asemenea, manualul ofer ă strategii pentru garantarea siguran ţei poli ţiei în timpul opera ţiunii şi dezamorsarea poten ţialelor tensiuni, între altele , prin implicarea poli ţiştilor locali, a autorit ăţ ilor locale şi a conduc ătorilor comunit ăţ ii locale în procesul de informare public ă şi mediere, oferind şi m ăsuri pentru evaluarea opera ţiunilor poli ţiei, inclusiv înregistrarea video a opera ţiunilor. 189
Prevenirea şi gestionarea conflictelor dintre comunit ăţ i diferite
O contribu ţie de baz ă a poli ţiei la prevenirea şi gestionarea conflictelor şi tensiunilor dintre comunit ăţ ile de romi şi sinti şi alte comunit ăţ i este monitorizarea nivelelor de tensiune dintre comunit ăţ i, pe baza probelor şi a indicatorilor sistematici. “Probele trebuie să consiste din: (a) num ărul şi gravitatea incidentelor specifice (de exemplu, afirma ţii publice, afi şarea de mesaje ofensatoare, amenin ţări sau violen ţă interpersonal ă) dintre persoane sau grupuri apr ţinând unor comunit ăţ i etnice diferite care au poten ţial pentru escaladare şi (b) informa ţiile ob ţinute de la surse din cadrul comunit ăţ ii cu privire la
Merseyside Police 2009, Gypsy & Traveller (Policy & Procedure) [Poli ţia din Merseyside, “Gypsy” şi “travellers” (politic ă şi procedur ă)] (op. cit. nota 119), p. 11-12; şi Institute for Crime Research and Prevention, Review of the Police Policies and Practices towards Roma in Romania [Institutul pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalit ăţ ii , Revizuirea politicilor şi practicilor poli ţiei cu privire la romii din România ] (op. cit. nota 48), pag. 54, 57 şi 88. 189 Cf. Romanian Police General Inspectorate/Prevention and Psycho-sociology Institute, Assessment report on Policing and Roma Communities [Inspectoratul General al Poli ţiei Române/Institutul de Prevenire şi Psihosociologie, Raport de evaluare asupra activit ăţ ii poli ţiei şi comunit ăţ ile de romi ], Bucure şti 2009, p. 4; şi Ministry of the Interior, Intervention in Events within Marginalized Communities with a high Degree of Solidarization. Particularities and Recommendations [Ministerul de Interne, Interven ţia în evenimentele din cadrul comunit ăţ ilor marginalizate, cu un grad ridicat de solidaritate. Particularit ăţ i şi recomand ări ], Bucure şti 2007. nivelele generale ale conflictelor de interese interetnice şi nivelele animozit ăţ ii dintre grupuri, sau cu privire la planurile care se fac pentru ac ţiuni ostile specifice”. 190 Poli ţia va primi astfel de informa ţii doar dac ă comunit ăţ ile au încredere în poli ţie şi în abilitatea acesteia de a preveni o viitoare escaladare a tensiunilor. Credibilitatea informa ţiei depinde de asemenea de încrederea reciproc ă.
Consult ările cu comunit ăţ ile, implicând şi alte agen ţii ale statului, trebuie de asemenea s ă rezulte în ini ţiative de prevenire a criminalit ăţ ii elaborate în comun. Acest lucru ar putea include eforturi de mediere între diferitele grupuri şi de integrare a grupurilor în societate. În cazul tensiunilor în curs de desf ăş urare, trebuie s ă se fac ă eforturi pentru a se spori patrulele vizibile ale poli ţiei şi cele ale programelor de supraveghere de cartier, precum şi pentru sporirea m ăsurilor ce ţin de infrastructur ă (în colaborare cu municipalit ăţ ile). Scopul ar fi acela de a îmbun ătăţ i capacit ăţ ile de supraveghere ale poli ţiei prin instalarea camerelor de luat vederi sau de a îmbun ătăţ i nivelul siguran ţei, în general prin furnizarea unui iluminat îmbun ătăţ it zonelor locale dezavantajate şi a unor drumuri asfaltate care s ă permit ă accesul facil c ătre poli ţie şi invers.
Exemplu de ini ţiativ ă pentru rezolvarea conflictelor
În România, ONG-ul Centrul Romilor pentru Interven ţie Social ă şi Studii (Romani CRISS) a lansat un proiect denumit “Seria de mese rotunde ale romilor pentru promovarea încrederii şi comunic ării în comunit ăţ i şi pentru prevenirea criminalit ăţ ii”. Printre participan ţii la aceste mese rotunde s-au num ărat localnici romi, poli ţia, precum şi al ţi actori administrativi şi guvernamentali, organiza ţii religioase, ONG-uri şi al ţii. Aceste evenimente au creat condi ţiile pentru discu ţii deschise şi dialog cu privire la rela ţiile dintre diferite comunit ăţ i şi poli ţie şi au promovat modalit ăţ i de a preveni şi r ăspunde la situa ţiile de criz ă.191
În cazul escalad ării violen ţei între grupurile etnice, poli ţia trebuie s ă intervin ă într-un mod care s ă îi men ţin ă legitimitatea în ochii tuturor grupurilor. Acest lucru necesit ă, pe de-o parte, un comportament nep ărtinitor şi pedepsirea înc ălc ărilor legii de c ătre toate părţile dintr-un conflict – şi nu favorizarea uneia dintre p ărţi. Pe de alt ă parte, trebuie s ă se recug ă la for ţă , în special la utilizarea armelor de foc, doar când nu exist ă o alt ă alternativ ă, iar lucrul acesta trebuie s ă se fac ă întotdeauna la un nivel minim, propor ţional cu amenin ţarea în cauz ă, minimalizându-se în acela şi timp pagubele şi v ătămările. Atunci când poli ţia recurge la utilizarea for ţei, poli ţiştii trebuie s ă urmeze cu stricte ţe coduri de conduit ă clare. Fiecare foc de arm ă tras trebuie raportat prompt şi detaliat autorit ăţ ilor respective. 192
190 OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi- Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ] (op. cit. nota 28), Rec. 21, pp. 39f. 191 Cf. European Commission against Racism and Intolerance (ECRI) 2001, Practical Examples on Combating Racism and Intolerance against Roma/Gypsies [Comisia European ă împotriva Rasismului şi Intoleran ţei 2001, Exemple practice cu privire la combaterea rasismului şi intoleran ţei împotriva romilor/”gypsy” ] (op. cit. nota 67), pp. 61f. 192 Pentru o elaborare cuprinz ătoare privind utilizarea for ţei, a se vedea OSCE, Guidebook on Democratic Policing [Îndrumar privind activitatea poli ţieneas ă democratic ă] (op. cit. nota 34), pag. 34-36.
Ca institu ţie ce reprezint ă statul, toate activit ăţ ile efectuate de c ătre poli ţie şi alte institu ţii ale statului vor fi urm ărite îndeaproape de c ătre toate comunit ăţ ile implicate, iar ac ţiunile acestora pot avea un efect crucial asupra rela ţiei diferitelor comunit ăţ i cu statul. Prin ac ţionarea într-un mod neprejudicios şi profesionist în gestionarea conflictelor dintre diferite comunit ăţ i etnice, poli ţia şi celelalte institu ţii trebuie s ă încerce s ă câ ştige şi s ă men ţin ă încrederea în stat a tuturor comunit ăţ ilor.
Combaterea incidentelor şi criminalit ăţ ii motivate de ur ă
Lupta împotriva crimelor motivate de ur ă nu începe cu anchetarea lor. Guvernele trebuie să ia m ăsuri efective, inclusiv adoptarea unor legi – în conformitate cu sistemele lor constitu ţionale şi obliga ţiile lor interna ţionale – necesare pentru asigurarea protec ţiei împotriva oric ăror acte ce constituie incitare la violen ţă împotriva persoanelor sau grupurilor, bazate pe discriminare na ţional ă, rasial ă sau etnic ă, sau pe ostilitate sau ur ă.193 În cadrul legisla ţiei na ţionale, cu respectarea libert ăţ ii de exprimare, guvernele sunt obligate s ă combat ă incitarea la violen ţă iminent ă şi crimele motivate de ur ă.194 Mai mult, ele trebuie s ă combat ă crimele motivate de ur ă care sunt adesea alimentate de propaganda rasist ă din mass-media sau de pe internet şi trebuie s ă denun ţe public, în mod corespunz ător, crimele motivate de ur ă, ori de câte ori acestea au loc. 195 În baza obliga ţiilor interna ţionale, guvernele trebuie de asemenea s ă interzic ă organiza ţiile precum şi toate formele de activit ăţ i propagandiste care promoveaz ă discriminarea rasial ă şi incit ă la aceasta.196 Pentru a câ ştiga încrederea comunit ăţ ilor de romi şi sinti, poli ţia trebuie s ă dea dovad ă de o abordare proactiv ă şi de disponibilitatea de a-şi folosi puterile cu scopul de a ac ţiona împotriva rasismului, explicând în acela şi timp comunit ăţ ilor de romi şi sinti obliga ţiile constitu ţionale pe care le presupune rolul de poli ţist.197 Tipurile de forumuri publice descrise în Capitolul III.2.1 ar fi locurile potrivite pentru discutarea acestor chestiuni.
193 Conference on Security and Co-operation in Europe, Document of the Copenhagen Meeting of the Conference on the Human Dimension of the CSCE [Conferin ţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Documentul Reuniunii de la Copenhaga a Conferin ţei asupra Dimensinii Umane a CSCE ] Copenhaga 1990. 194 OSCE, Decizia nr. 10/07, Tolerance and Non-Discrimination: Promoting Mutual Respect and Understanding [Toleran ţa şi nediscriminarea: promovarea respectului şi în ţelegerii reciproce] ; MC.DEC/10/07, Madrid 2007. 195 OSCE, Decizia nr. 12/04, Tolerance and Non-Discrimination [Toleran ţa şi nediscriminarea] , MC.DEC/12/04, Anex ă, Sofia 2004. 196 United Nations General Assembly, Res. 2106(XX), International Convention on the Elimination of All Forms of Racial Discrimination [Adunarea General ă a Na ţiunilor Unite, Rez. 2106(XX), Conven ţia interna ţional ă privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasial ă] (1965), Articolul 4(b). 197 Cf. Oakley, Robin, “Tackling Racist & Xenophobic Violence in Europe: The Role of Police”, in: OSCE ODIHR, Policing and Roma: A Resource Manual. A Compilation of Documents to Support Implementation of the OSCE Action Plan for Roma and Sinti. [“Abordarea violen ţei rasiste şi xenofobe în Europa: rolul poli ţiei” în OSCE ODIHR, Activitatea poli ţiei şi romii. Manual practic. O compila ţie de documente în sprijinul implement ării Planului de Ac ţiune al OSCE pentru romi şi sinti ]. Document provizoriu nepublicat produs pentru CPRSI al ODIHR, pag. 107-116, aici pp. 114f; a se vedea de asemenea Oakley, Tackling Racist and Xenophobic Violence in Europe [Abordarea violen ţei rasiste şi xenofobe în Europa] , Editura Consiliului Europei, 1996, pag. 59-75. În ceea ce prive şte lupta împotriva crimelor motivate de ur ă, “elementul rasist, respectiv al urii rasiale, […] este adesea explicit, cu toate c ă uneori acesta poate fi subtil sau ascuns. În contexte multietnice, poli ţia trebuie întotdeauna s ă ia în calcul posibilitatea unei astfel de motiv ări în cazul criminalit ăţ ii şi (indiferent de punctul s ău de vedere ini ţial cu privire la aceast ă chestiune) trebuie s ă accepte întotdeauna pentru anchet ă afirma ţia victimei sau a oric ărei alte persoane, conform c ăreia a fost implicat un element de motiva ţie rasial ă”.198 Pentru combaterea criminalit ăţ ii motivate etnic, poli ţia trebuie s ă înregistreze (dac ă au fost furnizate procedurile pentru înregistrare) şi s ă ancheteze astfel de crime (a se vedea Politici (Capitolul III.2.2) şi Îndrum ări (Capitolul III.2.3)). Probe ale elementelor de motiva ţie etnic ă trebuie s ă fie colectate în mod corespunz ător, astfel încât acestea s ă poat ă fi prezentate în instan ţă .199 Acest lucru îi va permite instan ţei de judecat ă să ia în calcul o posibil ă motiva ţie p ărtinitoare atunci când se decide asupra sentin ţei.
“Poli ţia trebuie s ă asigure faptul c ă nu numai majorit ăţ ile, ci şi minorit ăţ ile, care sunt victime ale unor astfel de crime în mod dispropor ţionat, au încrederea necesar ă pentru a raporta astfel de crime, iar poli ţia trebuie s ă coopereze cu ONG-uri şi grupuri comunitare în acest scop”. 200 Un prim pas în direc ţia sporirii încrederii comunit ăţ ilor de romi şi sinti esta consultarea de c ătre poli ţie a victimelor şi reprezentan ţilor comunit ăţ ii pentru a le asculta problemele; poli ţia de asemenea trebuie s ă demonstreze public faptul c ă în ţelege natura şi efectele unor astfel de crime. Aceste consult ări vor trebui s ă fie urmate de declara ţii publice conform c ărora poli ţia este angajat ă în combaterea criminalit ăţ ii motivate rasial şi c ă nu se va tolera nici un nivel de impunitate în ceea ce prive şte crimele comise împotriva romilor 201 , inclusiv de c ătre organele legii. (Pentru alte m ăsuri corespunz ătoare de comunicare cu comunit ăţ ile, a se vedea Capitolul III.5.1)
Poli ţia poate de asemenea s ă introduc ă mecanisme pentru raport ări anonime ale crimelor motivate de ur ă în situa ţiile în care membrii comunit ăţ ii au reticen ţe în ceea ce prive şte raportarea unor astfel de incidente. 202
198 OSCE High Commissioner on National Minorities , Recommendations on Policing in Multi-Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ] (op. cit. nota 28), Rec. 19, p. 36. 199 Cf. OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi-Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ] (op. cit. nota 28), Rec. 19, p. 37. 200 OSCE High Commissioner on National Minorities , Recommendations on Policing in Multi-Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ] (op. cit. nota 28), Rec. 19, p. 37; a se vedea de asemenea OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights, Preventing and Responding to Hate Crimes. A Resource Guide or NGOs in the OSCE Region [Biroul OSCE pentru Institu ţii Democratice şi Drepturile Omului, Prevenirea şi reac ţia la crimele motivate de ur ă. Ghid practic pentru ONG-urile din spa ţiul OSCE ] (op. cit. nota 12), p. 19ff. 201 ECRI, Recomandarea de politic ă general ă nr. 3 a ECRI (op. cit. nota 55), p. 5. 202 Cf. Danflous, Romy, Policing in Relation to Roma, Gypsy and Traveller Communities [Activitatea poli ţiei privind comunit ăţ ile de romi, “gypsy” şi “travellers”] (op. cit. nota 128), p. 268. Exemple de ini ţiative pentru sporirea raport ării crimelor bazate pe ur ă
În Finlanda, Guvernul a înfiin ţat un program axat pe sporirea num ărului de raportări în cazul crimelor motivate de ur ă şi pe consolidarea încrederii comunit ăţ ii. Prin intermediul unor campanii de vizibilitate, seminarii de preg ătire profesional ă şi distribuirea materialelor informative, ini ţiativa şi-a propus împuternicirea ONG-urilor relevante şi încurajarea victimelor – inclusiv a romilor – s ă raporteze crimele motivate de ur ă.203
În Suedia, Romska Riksförbundet (Federa ţia Na ţional ă a Romilor) a demarat o ini ţiativ ă pe o perioad ă de doi ani pentru prevenirea crimelor motivate de ur ă, în colaborare cu alte asocia ţii, precum şi cu Guvernul. Proiectul î şi propune s ă îmbun ătăţ easc ă cuno ştin ţele şi capacitatea romilor în ceea ce prive şte raportarea crimelor motivate de ur ă, sporind încrederea în sistemul judiciar şi îmbun ătăţ ind colectarea de date, informând în acela şi timp autorit ăţ ile şi publicul larg asupra problemelor romilor. 204
În Regatul Unit, CD-ul Del gavvers pukker-cheerus [“Da ţi poli ţiei o şans ă”], care a fost realizat de c ătre Poli ţia din Cambridgeshire (a se vedea Capitolul III.3.1), de asemenea încurajeaz ă comunitatea de romi s ă raporteze crimele motivate de ur ă.205
În conformitate cu Recomand ările Consiliului Europei cu privire la Protejarea datelor personale adunate şi procesate în scopuri statistice (a se vedea de asemenea Capitolele III.1.4 şi III.5.2), poli ţia trebuie de asemenea s ă “compileze informa ţii statistice agregate, anonimizate, cu privire la astfel de crime şi s ă le analizeze, astfel încât s ă poat ă monitoriza inciden ţa acestui tip de crim ă, precum şi propria sa eficien ţă în a reac ţiona la astfel de crime. Astfel de date trebuie s ă fie puse şi la dispozi ţia altor autorit ăţ i publice şi ONG-uri, astfel încât acestea s ă poat ă coopera cu poli ţia în derularea acţiunilor preventive”. 206 Datele oficiale trebuie de asemenea s ă fie completate cu date colectate de ONG-uri, pentru a oferi cel mai cuprinz ător tablou al situa ţiei cu putin ţă .207
203 OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights, Hate Crimes in the OSCE Region – Incidents and Responses. Annual Report 2008 [Biroul OSCE pentru Institu ţii Democratice şi Drepturile Omului, Crime motivate de ur ă în regiunea OSCE – incidente şi reac ţii, Raportul anual 2008 ] (op. cit. nota 12), p. 39. 204 OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights, Hate Crimes in the OSCE Region – Incidents and Responses. Annual Report 2008 2008 [Biroul OSCE pentru Institu ţii Democratice şi Drepturile Omului, Crime motivate de ur ă în regiunea OSCE – incidente şi reac ţii, Raportul anual 2008 ] (op. cit. nota 12), p. 39. 205 Coxhead, John/Home Office 2005, Moving Forward. How the Gypsy and Traveller Communities can be more engaged to improve policing performance [Mergând înainte. Felul în care comunit ăţ ile “gypsy” şi “travellers” pot fi mai angajate pentru îmbun ătăţ irea performan ţei activit ăţ ii poli ţiei] (op. cit. nota 92), p. 25. 206 OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi- Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ] (op. cit. nota 28), Rec. 19, p. 37. 207 Cf. OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights, Preventing and Responding to Hate Crimes [Biroul OSCE pentru Institu ţii Democratice şi Drepturile Omului, Prevenirea şi reac ţia la crimele motivate de ur ă] (op. cit. nota 12), p. 27. Mai mult, poli ţia trebuie s ă ia toate m ăsurile ce se impun pentru a furniza, în colaborare cu alte agen ţii guvernamentale şi ONG-uri, sprijin şi protec ţie victimelor unor astfel de crime şi pentru a ţine victimele informate în leg ătur ă cu progresul investiga ţiilor. Aici, din nou, poli ţia – adesea primul punct de contact pentru victimele criminalit ăţ ii – are obliga ţia de a informa victimele cu privire la drepturile lor şi de a le asigura accesul la justi ţie. 208
Pe lâng ă o comunicare strâns ă cu comunit ăţ ile pentru evaluarea nivelului tensiunilor, precum în cazul prevenirii şi gestion ării conflictelor etnice în general, m ăsurile specifice pentru prevenirea crimelor motivate de ur ă ar include, de asemenea, monitorizarea grup ărilor de extrem ă dreapt ă sau neonaziste, cu sprijinul serviciilor de informa ţii. ONG- urile pot juca un rol activ în monitorizarea mass-media şi internetului pentru discursuri care incit ă la ur ă.209
Principala m ăsur ă preventiv ă a poli ţiei r ămâne, îns ă, o reac ţie rapid ă şi efectiv ă a poli ţiei fa ţă de discursuri care incit ă la ur ă şi crime motivate de ur ă, având un efect de descurajare a poten ţialilor delincven ţi.
III.5.3 Garantarea r ăspunderii privind ac ţiunile poli ţiei
Agen ţiile de aplicare a legii, ca parte a unei activit ăţ i poli ţiene şti democratice, sunt supuse controlului, supravegherii şi verific ărilor pentru a se asigura integritatea şi func ţionarea corespunz ătoare a acestora. 210
Mecanisme interne şi externe pentru plângeri şi supraveghere trebuie s ă fie instaurate pentru a se ocupa de plângerile împotriva conduitei abuzive a poli ţiştilor în timpul opera ţiunilor de poli ţie. Reprezentarea romilor şi sintilor în aceste structuri ar spori în mod semnificativ legitimitatea poli ţiei în rândul comunit ăţ ilor de romi şi sinti.
208 OSCE, Guidebook on Democratic Policing [Îndrumar privind activitatea poli ţieneas ă democratic ă] (op. cit. nota 34), p. 30; Council of Europe, Recommendation No. R (85) 11 of the Committee of Ministers to Member States on the Position of the Victim in the Framework of Criminal Law and Procedure [Consiliul Europei, Recomandarea nr. R (85) 11 a Comitetului de Mini ştri c ătre Statele Membre cu privire la Pozi ţia victimei în cadrul dreptului penal şi al procedurii penale ] (1985), Art. 1-4. OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi-Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale , Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ] (op. cit. nota 28), Rec. 20, p. 37; a se vedea de asemenea ECRI, Recomandarea de politic ă general ă nr. 3 a ECRI (op. cit. nota 55), p. 4 şi OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights, Preventing and Responding to Hate Crimes [Biroul OSCE pentru Institu ţii Democratice şi Drepturile Omului, Prevenirea şi reac ţia la crimele motivate de ur ă] (op. cit. nota 12), pag. 21 şi 33-41. 209 OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights, Preventing and Responding to Hate Crimes [Biroul OSCE pentru Institu ţii Democratice şi Drepturile Omului, Prevenirea şi reac ţia la crimele motivate de ur ă] (op. cit. nota 12), pag. 43-45. 210 OSCE, Guidebook on Democratic Policing [Îndrumar privind activitatea poli ţieneas ă democratic ă] (op. cit. nota 34), p. 39.
Înregistrarea video de rutin ă a opera ţiunilor de poli ţie precum opririle, perchezi ţiile, raziile, evacu ările şi gestionarea ordinii publice, ar facilita în mod semnificativ anchetarea plângerilor şi ar permite anchetatorilor s ă confirme sau să infirme acuza ţiile.
Rezultatele anchetelor şi sanc ţiunilor aferente trebuie f ăcute publice; în caz contrar, publicul nu va câ ştiga încredere în mecanismele de supraveghere. Mai mult, recunoa şterea şi condamnarea public ă a cazurilor de comportament rasist sau neprofesionist al poli ţiştilor împotriva romilor şi sintilor, cuplate cu ac ţiuni disciplinare corespunz ătoare împotriva infractorilor şi compensa ţiile pentru victimele infrac ţiunii, ar spori în mod semnificativ încrederea romilor şi sintilor în poli ţie, îmbun ătăţ ind rela ţiile reciproce.
Institu ţiile îns ărcinate cu mecanismul de supraveghere trebuie de asemenea s ă aib ă capacitatea de a analiza şi evalua ac ţiunile poli ţiei pentru a identifica tendin ţele în ceea ce prive şte conduita abuziv ă a poli ţiei precum şi nevoile în privin ţa preg ătirii profesionale, cu scopul de lua m ăsuri împotriva neajunsurilor.
Exemplu de institu ţie de supraveghere dedicat ă rela ţiilor dintre poli ţie şi romi
În România a fost înfiin ţat un Comitet Consultativ în cadrul Inspectoratului General al Poli ţiei, compus din manageri ai principalelor direc ţii a c ăror responsabilit ăţ i sunt men ţinerea ordinii publice, resursele umane, precum şi organizarea şi dezvoltarea institu ţional ă din cadrul poli ţiei. Acesta are sarcina de a analiza cazuri extraordinare de interven ţii în for ţă în comunit ăţ ile de romi şi de a formula recomand ări sau prevederi cu privire la modurile adecvate de efectuare a interven ţiilor de acest gen. 211
IV. Concluzii şi recomand ări
Având în vedere tiparele existente în ceea ce priveşte discriminarea şi violen ţa motivat ă rasial împotriva comunit ăţ ilor de romi şi sinti într-un num ăr de state participante din cadrul OSCE, reac ţia poli ţiei fa ţă de aceste chestiuni trebuie sporit ă în mod semnificativ. Poli ţia trebuie s ă-şi îmbun ătăţ easc ă rela ţia cu comunit ăţ ile de romi şi sinti, deoarece doar o abordare bazat ă pe parteneriat şi pe rezolvarea problemelor în comun este singura cale promi ţă toare prin care poli ţia s ă previn ă şi s ă ancheteze în mod efectiv infrac ţionalitatea şi discriminarea şi s ă serveasc ă şi s ă apere nevoile şi drepturile celui mai mare grup minoritar din spa ţiul OSCE.
Prezenta carte ofer ă o compila ţie de informa ţii de fond relevante şi bune practici cu privire la îmbun ătăţ irea strategic ă a activit ăţ ii poli ţiei în ceea ce prive şte comunit ăţ ile de romi şi sinti, acoperind domenii precum:
211 Cf. Institute for Crime Research and Prevention, Review of the Police Policies and Practices towards Roma in Romania [Institutul pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalit ăţ ii, Revizuirea politicilor şi practicilor poli ţiei fa ţă de romii din România ] (op. cit. nota 48), p. 89.
• evaluarea sistematic ă a politicilor şi practicilor activit ăţ ii poli ţiei cu privire la romi şi sinti; • elaborarea legisla ţiei, politicilor, codurilor de etic ă şi conduit ă precum şi a procedurilor standard de operare; • managementul resurselor umane; • instruirea şi dezvoltarea profesional ă; şi • angajarea comunit ăţ ilor de romi şi sinti: înfiin ţarea de parteneriate şi desf ăş urarea opera ţiunilor.
Pentru a implementa ace şti pa şi strategici într-un mod eficient şi a-i face sustenabili, trebuie avut în vedere un num ăr de probleme cheie. Pentru a avea un impact maxim, politicile privitoare la activitatea poli ţiei nu trebuie abordate în mod izolat, ci mai degrab ă ca element integrant al politicilor pentru integrarea romilor în general şi ca parte a unei strategii mai ample pentru combaterea discrimin ării sistematice şi pentru promovarea incluziunii romilor şi sintilor. Mai mult, acolo unde este necesar, problematica romilor trebuie legat ă de strategii pentru o reform ă a poli ţiei cu caracter mai general, pentru a se asigura faptul c ă activitatea poli ţiei este bazat ă pe drepturile omului şi orientat ă spre furnizarea de servicii în abordarea sa şi c ă este sensibil ă la cerin ţele unei societ ăţ i multietnice.
În plus, to ţi pa şii strategici pentru îmbun ătăţ irea rela ţiei dintre poli ţie şi comunit ăţ ile de romi şi sinti, de la nivelul legislativ şi cel al politicii şi pân ă la nivelul managerial şi opera ţional, trebuie lua ţi în strâns ă cooperare cu toate p ărţile interesate, inclusiv, în mod special, cu reprezentan ţi ai comunit ăţ ilor de romi şi sinti, dar şi alte organiza ţii guvernamentale relevante (cum ar fi din domeniul educa ţiei, locuin ţelor şi s ănătăţ ii), reprezentan ţi ai bisericilor, societ ăţ ii civile şi ai sectorului privat.
Datorit ă cuno ştin ţelor lor nemijlocite privind cultura, obiceiurile, nevoile şi problemele comunit ăţ ilor de romi şi sinti, membrii acestor comunit ăţ i trebuie s ă participe în mod activ la dezvoltarea politicilor, la recrutarea poli ţiştilor romi şi sinti, la dezvoltarea şi furnizarea de preg ătire profesional ă pentru poli ţişti, referitoare la romi, la înfiin ţarea de parteneriate între poli ţie şi comunit ăţ ile de romi şi sinti şi facilitarea r ăspunderii poli ţiei. Reprezentarea comunit ăţ ilor de romi şi sinti în aceste structuri şi activit ăţ i nu numai c ă spore şte competen ţa poli ţiei, ci şi cre şte în mod semnificativ legitimitatea acestor structuri şi activit ăţ i în cadrul comunit ăţ ilor.
A convinge comunit ăţ ile de romi şi sinti s ă coopereze activ poate fi îns ă uneori dificil, datorit ă lipsei de încredere a acestora în poli ţie, fapt datorat unui trecut caracterizat printr- un tratament prejudicios şi represiv din partea poli ţiei şi/sau datorit ă unei lipse tradi ţionale de interes în a colabora cu ace ştia. De aceea este important ca poli ţia s ă contacteze o gam ă cât mai variat ă de grupuri de romi şi sinti pentru a le identifica pe acelea care sunt mai deschise pentru colaborare. Asisten ţa sociat ăţ ii civile poate fi foarte util ă la identificarea acestor grupuri şi la încurajarea lor de a se angaja în aceast ă activitate.
Pentru a câ ştiga sprijinul pentru schimbare în rândul tuturor părţilor interesate, conducerea politic ă şi a poli ţiei trebuie s ă fie angajate şi s ă formuleze declara ţii clare cu privire la angajamentul lor de a îmbun ătăţ i situa ţia activit ăţ ii poli ţiei cu privire la romi şi sinti şi de a implementa schimb ările care se impun la nivel organiza ţional, managerial şi opera ţional în cadrul întregii structuri de poli ţie. Aceste declara ţii trebuie s ă fie comunicate tuturor părţilor interesate relevante, atât din cadrul cât şi din afara poli ţiei, inclusiv comunit ăţ ilor de romi şi sinti.
Angajamentul pentru schimbare trebuie s ă fie exprimat în practic ă prin înfiin ţarea şi men ţinerea parteneriatelor pe termen lung intre poli ţie şi comunit ăţ ile de romi şi sinti precum şi prin împ ărt ăş irea exemplelor de succes ale ini ţiativelor bazate pe parteneriate, cu alte regiuni ale respectivelor state participante.
Ini ţiativele bazate pe parteneriate vor fi sustenabile doar dac ă poli ţia î şi demonstreaz ă zi de zi disponibilitatea şi competen ţa de a furniza servicii profesioniste bazate pe calitate tuturor membrilor comunit ăţ ilor, inclusiv romilor şi sintilor, în special în desf ăşurarea activit ăţ ii poli ţiei în zone în care exist ă poten ţial pentru conflicte şi tensiuni. Un exemplu de practic ă negativ ă din partea unui singur poli ţist poate distruge realiz ările la care s-a ajuns prin munca pozitiv ă prestat ă de colegii s ăi.
Deoarece romii şi sinti tr ăiesc în multe ţă ri diferite din spa ţiul OSCE dar se confrunt ă cu probleme similare într-un num ăr de state participante, ar fi util ă o abordare transna ţional ă a guvernelor, agen ţiilor de poli ţie şi societ ăţ ii civile, pentru împ ărt ăş irea bunelor practici şi implementarea Planului de Ac ţiune al OSCE cu privire la îmbun ătăţ irea situa ţiei romilor şi sintilor în cadrul spa ţiului OSCE.
Institu ţiile, opera ţiunile de teren şi unit ăţ ile tematice ale OSCE, cu competen ţele şi resursele lor unice, sunt preg ătite s ă sprijine statele participante în implementarea pa şilor strategici descri şi în prezenta carte, care au ca scop îmbun ătăţ irea relaţiei dintre poli ţie şi comunit ăţ ile de romi şi sinti.
V. Referin ţe
V.1 Documente interna ţionale
Conference on Security and Co-operation in Europe, Document of the Copenhagen Meeting of the Conference on the Human Dimension of the CSCE [Conferin ţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Documentul Reuniunii de la Copenhaga a Conferin ţei asupra Dimensinii Umane a CSCE ], Copenhaga 1990, la: http://www.osce.org/documents/odihr/1990/06/13992_en.pdf (17 august 2009).
Conference for Security and Co-operation in Europe, Helsinki Document 1992. The Challenges of Change [Conferin ţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Documentul de la Helsinki, 1992. Provoc ările schimb ării ], Helsinki 1992, la: http://www.osce.org/documents/mcs/1992/07/4048_en.pdf (12 maI 2009).
Council of Europe Committee of Ministers, Recommendation No. R (97) 18 of the Committee of Ministers to Member States concerning the Protection of Personal Data Collected and Processed for Statistical Purposes (1997) [Comitetul de Mini ştri al Consiliului Europei, Recomandarea nr. R (97) 18 a Comitetului de Mini ştri c ătre statele membre cu privire la Protec ţia datelor personale colectate şi procesate în scopuri statistice (1997)], la: https://wcd.coe.int/com.instranet.InstraServlet?command=com.instranet. CmdBlobGet&InstranetImage=567406&SecMode=1&DocId=578856&Usage=2 (1 Mai 2009).
Council of Europe Parliamentary Assembly, Resolution 690 (1979) on the Declaration on the Police (1979) [Adunarea Parlamentar ă a Consiliului Europei, Rezoluţia 690 (1979) cu privire la Declara ţia privind poli ţia (1979)], la: http://www.legislationline.org/documents/action/popup/id/8011 (5 aprilie 2009).
Council of Europe, Recommendation No. R (85) 11 of the Committee of Ministers to Member States on the Position of the Victim in the Framework of Criminal Law and Procedure (1985) [Consiliul Europei, Recomandarea nr. R (85) 11 a Comitetului de Mini ştri c ătre statele membre cu privire la Pozi ţia victimei în cadrul dreptului penal şi al procedurii penale (1985)], la: https://wcd.coe.int/com.instranet.InstraServlet?command=com.instranet. CmdBlobGet&InstranetImage=605227&SecMode=1&DocId=686736&U sage=2 (3 aprilie 2009).
Council of Europe, Recommendation No. R (2000) 10 of the Committee of Ministers to Member States on Codes of Conduct for Public Officials (2000) [Consiliul Europei, Recomandarea nr. R (2000) 10 a Comitetului de Mini ştri c ătre statele membre cu privire la Codurile de conduit ă ale oficialilor publici (2000)], la: https://wcd.coe.int/ViewDoc.jsp?id=353945&Site=CM (2 martie 2009).
Council of Europe, Recommendation Rec(2001) 10 of the Committee of Ministers to Member States on the European Code of Police Ethics (2001) [Consiliul Europei, Recomandarea Rec(2001) 10 a Comitetului de Mini ştri c ătre statele membre cu privire la Codul european de etic ă al poli ţiei (2001)], la: http://www.coe.int/t/e/legal_affairs/legal_cooperation/police_and_internal_security/confe rences/2002_vilnius/Rec(2001)10%20European%20Code%20of%20Police%20Ethics.as p (1 aprilie 2009).
Council of Europe, Recommendation Rec(2005) 4 of the Committee of Ministers to Member States on Improving the Housing Conditions of Roma and Travellers in Europe [Consiliul Europei, Recomandarea Rec(2005) 4 a Comitetului de Mini ştri c ătre statele membre cu privire la Ameliorarea condi ţiilor de locuit pentru romii şi “travellers” din Europa ] la: https://wcd.coe.int/ViewDoc.jsp?id=825545&Site=CM (25 aprilie 2009).
Council of Europe, Vienna Declaration [Consiliul Europei, Declara ţia de la Viena ], Summit-ul Consiliului Europei, Viena, 9 octombrie 1993, la: https://wcd.coe.int/ViewDoc.jsp?id=621771&BackColorInternet=9999CC &BackColorIntranet=FFBB55&BackColorLogged=FFAC75 (11 mai 2009).
Council of Europe/Commissioner for Human Rights, Opinion of the Commissioner for Human Rights Concerning Independent and EffectiveDetermination of Complaints Against the Police , CommDH(2009)4 [Consiliul Europei/Comisarul pentru Drepturile Omului, Opinia Comisarului pentru Drepturile Omului cu privire la determinarea independent ă şi efectiv ă a plângerilor împotriva poli ţiei , CommDH(2009)4], 12 martie 2009, la: https://wcd.coe.int/com.instranet.InstraServlet?Index=no&command=co m.instranet.CmdBlobGet&InstranetImage=1374133&SecMode=1&DocId=1376740&Us age=2 (11 mai 2009).
Council of the European Union, Council Directive 2000/43/EC of 29 June 2000 implementing the principle of equal treatment between persons irrespective of racial or ethnic origin [Consiliul Uniunii Europene, Directiva Consiliului 2000/43/Ec din 29 iunie 2000 implementarea principiului tratamentului egal între persoane, indiferent de originea rasial ă sau etnic ă] Jurnalul Oficial L 180 , 19/07/2000 P. 0022 – 0026, la : http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32000L0043:en:HTML (12 august 2009).
Curtea European ă a Drepturilor Omului, Cauza Velikova împotriva Bulgariei , Cererea nr. 41488/98, Hot ărâre, Strasbourg, 18 mai 2000, la: http://www.coe.int/t/dg3/romatravellers/jurisprudence/caselaw/VELIKOVA_en.asp (21 septembrie 2009).
Curtea European ă a Drepturilor Omului, Cauza Anguelova împotriva Bulgariei , Cererea nr. 38361/97, Hot ărâre, Strasbourg, 13 iunie 2002, la: http://www.coe.int/t/dg3/romatravellers/jurisprudence/caselaw/ANGUELOVA_en.asp (21 septembrie 2009).
Curtea European ă a Drepturilor Omului, Cauza Secic împotriva Croa ţiei , Cererea nr. 40116/02, Hot ărâre, Strasbourg, 22 iunie 2000, la: http://www.coe.int/t/dg3/romatravellers/jurisprudence/Pressreleasesecic_en.asp (21 septembrie 2009).
Curtea European ă a Drepturilor Omului, Cauza Nachova şi al ţii împotriva Bulgariei , Cererile nr. 43577/98 şi 43579/98, Hot ărâre, Strasbourg, 6 iulie 2005, la: http://www.coe.int/t/dg3/romatravellers/jurisprudence/caselaw/NACHOVAfinal_en.asp (21 septembrie 2009).
Curtea European ă a Drepturilor Omului, Cauza Cobzaru împotriva României , Cererea nr. 48254/99, Hot ărâre, Strasbourg, 26 iulie 2007, la: http://www.ius.info/EUII/EUCHR/dokumenti/2007/07/CASE_OF_COBZARU_v._ROM ANIA_26_07_2007.html (21 septembrie 2009).
Curtea European ă a Drepturilor Omului, Cauza Angelova şi Iliev împotriva Bulgariei , Cererea nr. 55523/00, Hot ărâre, Strasbourg, 26 iulie 2007, la: http://www.ius.info/EUII/EUCHR/dokumenti/2007/07/CASE_OF_ANGELOVA_AND_ ILIEV_v._BULGARIA_26_07_2007.html (21 septembrie 2009).
European Commission against Racism and Intolerance (ECRI), ECRI General Policy Recommendation No. 3 on Combating Racism and Intolerance against Roma/Gypsies , CRI(98)29 rev [Comisia European ă împotriva Rasismului şi Intoleran ţei (ECRI), Recomandarea de politic ă general ă nr. 3 a ECRI cu privire la Combaterea rasismului şi intoleran ţei împotriva romilor/“gypsy” , CRI(98)29 rev.], adoptat ă la 6 martie 1998, Strasbourg 1998, la: http://www.ihop.org.tr/dosya/coe/ecri/ECRI_3.pdf (10 martie 2009).
European Commission against Racism and Intolerance (ECRI), ECRI General Policy Recommendation No. 11 on Combating Racism and Racial Discrimination in Policing , CRI(2007)39 [Comisia European ă împotriva Rasismului şi Intoleran ţei (ECRI), Recomandarea de politic ă general ă nr.11 a ECRI cu privire la Combaterea rasismului şi discrimin ării rasiale în activit ăţ ile poli ţiei , CRI(2007)39], adoptat ă la 29 iunie 2007, Strasbourg 2007, la: http://www.coe.int/t/dghl/monitoring/ecri/activities/GPR/EN/Recommendation_N11/e- RPG%2011%20-%20A4.pdf (10 aprilie 2009).
European Commission against Racism and Intolerance (ECRI), Statement of the European Commission against Racism and Intolerance on recent events affecting Roma and immigrants in Italy [Comisia European ă împotriva Rasismului şi Intoleran ţei (ECRI), Declara ţia Comisiei Europene împotriva Rasismului şi Intoleran ţei cu privire la evenimentele recente care-i afecteaz ă pe romii şi imigran ţii din Italia ], adoptat ă la 20 iunie 2008 la a 46-a plenar ă a ECRI, la: http://www.coe.int/t/dghl/monitoring/ecri/library/PressReleases/53-20_06_2008_en.asp (5 aprilie 2009).
OSCE, Declara ţia Summit-ului de la Istanbul, 1999 . Documentul de la Istanbul, Istanbul 1999, la: http://www.osce.org/documents/mcs/1999/11/4050_en.pdf (10 iulie 2006).
OSCE, Charter for European Security [Carta pentru Securitate European ă] , Istanbul 1999, la: http://www.osce.org/documents/mcs/1999/11/17497_en.pdf (20 octombrie 2009).
OSCE, Decizia nr. 3/03, Action Plan on Improving the Situation of Roma and Sinti within the OSCE Area , MC.DEC/3/03 [Planul de ac ţiune pentru îmbun ătăţ irea situa ţiei romilor şi sintilor din spa ţiul OSCE , MC.DEC/3/03], Maastricht 2003, la: http://www.osce.org/documents/odihr/2003/11/1751_en.pdf (20 februarie 2009).
OSCE, Decizia nr. 4/03, Tolerance and Non-Discrimination , MC.DEC/4/03 [Toleran ţa şi nediscriminarea , MC.DEC/4/03], Maastricht 2003, la: http://www.osce.org/documents/mcs/2006/06/19330_en.pdf (15 august 2009).
OSCE, Decizia nr. 12/04, Tolerance and Non-Discrimination MC.DEC/12/04 [Toleran ţa şi nediscriminarea , MC.DEC/12/04], Anex ă, Sofia 2004, la: http://www.osce.si/docs/mcdec_12-04.pdf (15 august 2009).
OSCE, Cordoba Declaration by the Chairman-in-Office [Declara ţia de la Cordoba a pre şedintelui în func ţiune] , FINAL CIO.GAL/76/05/Rev.2, Cordoba 2005, la: http://www.osce.org/documents/cio/2005/06/15109_en.pdf (15 august 2009).
OSCE, Decizia nr. 10/05, Tolerance and Non-Discrimination: Promoting Mutual Respect and Understanding , MC.DEC/10/05 [ Toleran ţa şi nediscriminarea: promovarea respectului şi în ţelegerii reciproce, MC.DEC/10/05], Ljubljana 2005, la : http://www.osce.org/documents/mcs/2005/12/17441_en.pdf (15 august 2009).
OSCE, Decizia nr. 13/06, Combating Intolerance and Discrimination and Promoting Mutual Respect and Understanding , MC.DEC/13/06 [ Combaterea intoleran ţei şi discrimin ării şi promovarea respectului şi în ţelegerii reciproce , MC.DEC/13/06], Bruxelles, la: http://www.osce.org/documents/mcs/2006/12/22565_en.pdf (15 august 2009).
OSCE, Decizia nr. 10/07, Tolerance and Non-Discrimination: Promoting Mutual Respect and Understanding ; MC.DEC/10/07 [ Toleran ţa şi nediscriminarea: promovarea respectului şi în ţelegerii reciproce ; MC.DEC/10/07], Madrid 2007, la: http://www.osce.org/documents/mcs/2007/12/28629_en.pdf (15 august 2009).
OSCE, Decision No. 6/08 on Enhancing OSCE Efforts to Implement the Action Plan on Improving the Situation of Roma and Sinti within the OSCE Area , MC.DEC/6/08 [Decizia nr. 6/08 privind Sporirea eforturilor OSCE de a implementa Planul de Acţiune pentru îmbun ătăţ irea situa ţiei romilor şi sintilor din spaţiul OSCE , MC.DEC/6/08], Helsinki 2008, la: http://www.osce.org/documents/mcs/2008/12/35585_en.pdf (1 martie 2009).
OSCE, Decision No. 8/09 on Enhancing OSCE Efforts to Ensure Roma and Sinti Sustainable Integration, MC. DEC/8/09 [Decizia nr. 8/09 privind Sporirea eforturilor OSCE pentru garantarea integr ării sustenabile a romilor şi sintilor , MC. DEC/8/09], Atena 2009, la: http://www.osce.org/documents/cio/2009/12/41862_en.pdf (6 decembrie 2009.
United Nations Committee on Economic, Social and Cultural Rights, General Comment No. 7. The right to adequate housing (art. 11.1 of the Covenant): Forced Evictions [Na ţiunile Unite, Comitetul pentru Drepturi Economice, Sociale şi Culturale, Observa ţia General ă nr. 7. Dreptul la locuin ţe adecvate (art. 11.1 al Pactului): Evacuarea for ţat ă], sesiunea a 16-a, 1997, la: http://www.unhchr.ch/tbs/doc.nsf/(symbol)/CESCR+General+Comment+7.En?OpenDoc ument (11 august 2009).
United Nations General Assembly, Res. 217 A(111), Universal Declaration of Human Rights (1948) [Adunarea General ă a Na ţiunilor Unite, Rez. 217 A(111), Declara ţia Universal ă a Drepturilor Omului (1948)], http://www.un.org/en/documents/udhr/ (12 septembrie 2009).
United Nations General Assembly, Res. 2106(XX), International Convention on the Elimination of All Forms of Racial Discrimination (1965) [Adunarea General ă a Na ţiunilor Unite, Rez. 2106(XX), Conven ţia interna ţional ă privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasial ă (1965)], http://www2.ohchr.org/english/law/pdf/cerd.pdf (12 septembrie 2009).
United Nations General Assembly, Res. 2200 A(XXI), International Covenant on Civil and Political Rights (1966) [Adunarea General ă a Na ţiunilor Unite, Rez. 2200 A(XXI), Pactul interna ţional cu privire la drepturile civile şi politice (1966)].
United Nations General Assembly, Res. 2200A (XXI), International Covenant on Economic, Social and Cultural Rights (1966) [Adunarea General ă a Na ţiunilor Unite, Rez. 2200A (XXI), Pactul interna ţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale (1966)], la: http://www2.ohchr.org/english/law/pdf/ccpr.pdf (15 septembrie 2009).
United Nations General Assembly, Res. A/Res/34/180, Convention on the Elimination of All Forms of Discrimination against Women (1979) [Adunarea General ă a Na ţiunilor Unite, Rez. A/Res/34/180, Conven ţia prvind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (1979)], la: http://www2.ohchr.org/english/law/cedaw.htm (15 septembrie 2009).
United Nations General Assembly, Res. A/Res/34/169, Code of Conduct for Law Enforcement Officials (1979) [Adunarea General ă a Na ţiunilor Unite, Rez. A/Res/34/169, Codul de conduit ă al oficialilor îns ărcina ţi cu aplicarea legii (1979)], la : http://www2.ohchr.org/english/law/pdf/codeofconduct.pdf (15 septembrie 2009).
United Nations General Assembly, Res. A/Res/39/46, Convention against Torture and other Cruel, Inhuman or Degrading Treatment or Punishment (1984) [Adunarea General ă a Na ţiunilor Unite, Rez. A/Res/39/46, Conven ţia împotriva torturii şi a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante (1984)], la: http://www.un.org/documents/ga/res/39/a39r046.htm (15 septembrie 2009).
United Nations General Assembly, Res. A/Res/43/173, Body of Principles for the Protection of All Persons under Any Form of Detention or Imprisonment (1988) [Adunarea General ă a Na ţiunilor Unite, Rez. A/Res/43/173, Set de principii pentru protec ţia tuturor persoanelor aflate sub orice form ă de deten ţie sau încarcerare (1988)], la: http://www.un.org/documents/ga/res/43/a43r173.htm (15 septembrie 2009).
United Nations General Assembly, Res. A/Res/44/25, Convention on the Rights of the Child (1989) [Adunarea General ă a Na ţiunilor Unite, Rez. A/Res/44/25, Conven ţia cu privire la drepturile copilului (1989)], la: http://www.un.org/documents/ga/res/44/a44r025.htm (15 septembrie 2009).
United Nations General Assembly, Res. A/Res/45/107, International Cooperation for Crime Prevention and Criminal Justice in the Context of Development (1990) [Adunarea General ă a Na ţiunilor Unite, Rez. A/Res/45/107, Cooperarea interna ţional ă privind prevenirea infrac ţionalit ăţ ii şi dreptul penal în contextul dezvolt ării (1990)], la: http://www.un.org/documents/ga/res/45/a45r107.htm (15 septembrie 2009).
United Nations General Assembly, Res. A/Res/45/113, Guidelines for the Protection of Juveniles Deprived of their Liberty (1990) [Adunarea General ă a Na ţiunilor Unite, Rez. A/Res/45/113, Linii directoare pentru protec ţia minorilor priva ţi de libertate (1990)], la: http://www.un.org/documents/ga/res/45/a45r113.htm (15 septembrie 2009).
United Nations General Assembly, Res. A/Res 47/135, Declaration on the Rights of Persons Belonging to National or Ethnic, Religious and Linguistic Minorities (1993) [Adunarea General ă a Na ţiunilor Unite, Rez. A/Res 47/135, Declara ţia cu privire la drepturile persoanelor apar ţinând minorit ăţ ilor na ţionale, etnice, religioase şi lingvistice (1993)], la: http://www.un.org/documents/ga/res/47/a47r135.htm (15 septembrie 2009).
United Nations General Assembly, Res. A/Res/48/134, National Institutions for the Promotion and Protection of Human Rights (1993) [Adunarea General ă a Na ţiunilor Unite, Rez. A/Res/48/134, Institu ţiile na ţionale pentru promovarea şi protec ţia drepturilor omului (1993)], la: http://www.un.org/documents/ga/res/48/a48r134.htm (15 septembrie 2009).
United Nations Human Rights Council, Res. A/HRC/1/L.2, International Convention for the Protection of All Persons from Enforced Disappearance (2006) [Consiliul Na ţiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Rez. A/HRC/1/L.2, Conven ţia interna ţională pentru protec ţia tuturor persoanelor împotriva dispari ţiei for ţate (2006)], la: http://www2.ohchr.org/english/law/pdf/disappearance-convention.pdf (15 septembrie 2009).
V.2 Bibliografie
Amnesty International, Europe: Discrimination against Roma [Europa: discriminarea romilor] , briefing media, Serviciul de ştiri nr. 205, 25 octombrie 2007, la: http://www.amnesty.org/en/library/asset/EUR01/012/2007/en/52f9fe6ed35c-11dd-a329- 2f46302a8cc6/eur010122007en.pdf (11 martie 2009).
Association of Chief Police Officers of England, Wales & Northern Ireland, Guidance on Unauthorized Encampments [Asocia ţia Şefilor de Poli ţie din Anglia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord, Îndrum ări privind taberele neautorizate ], Londra 2008, la: http://www.acpo.police.uk/policies.asp (10 iulie 2009).
Ayuntamiento de Fuenlabrada, Derechos ciudadanos ante identificaciones y registros policiales [Drepturile cet ăţ enilor cu privire la identific ările şi perchezi ţiile efectuate de poli ţie] , Fuenlabrada.
Barton, Sasha, “Ethnic Monitoring, Gypsies and Travellers” [Monitorizarea etnic ă, “gypsy” şi “travellers”], în: Roma Rights Quarterly, num ărul: 1 / 2004, pag. 24-29.
Bowling, Ben/Phillips, Coretta, “Policing Ethnic Minority Communities” [Activitatea poli ţiei privind comunit ăţ ile minorit ăţ ilor etnice], în : Tim Newburn, Handbook of Policing [Ghidul activit ăţ ii poli ţiei] , Portland 2005, pag. 528-555.
Community Policy Development Group, Developing the Social Inclusion Policy – Gypsies and Travellers Provision [Grupul pentru Dezvoltarea Politicii Comunitare, Elaborarea politicii de incluziune social ă – prevederi privind “gypsy” şi “travellers” ], Raport al directorului strategic (comunitate), la: http://www.docstoc.com/docs/5760919/ITEMCommunity-Policy-Development-Group- May-ITEM-DEVELOPING-THE (18 mai 2009).
Council of Europe, Police Training Concerning Migrants and Ethnic Relations. Practical Guidelines [Consiliul Europei, Instruirea poli ţiei cu privire la migran ţi şi rela ţii etnice. Îndrum ări practice ], Rela ţii Comunitare, MG-EO (94) 3 E, Strasbourg 1993, la: http://www.coe.int/t/dg3/migration/Documentation/Series_Community_Relations/Police_ training_concerning_migrants_and_ethnic_relations_e%E2%80%A6.pdf (1 iunie 2009).
Council of Europe, Third Report Submitted by Hungary Pursuant to Article 25, Paragraph 1 of the Framework Convention for the Protection of National Minorities [Consiliul Europei, Al treilea raport depus de Ungaria în baza Articolului 25, Paragraful 1 al conven ţiei-cadru pentru protec ţia minorit ăţ ilor na ţionale ], ACFC/SR/III(2009)007, Strasbourg, 4 iunie 2009, p. 46, la: http://www.unhcr.org/refworld/publisher,COESFCPNM,COUNTRYREP, HUN,4a72da312,0.html (5 noiembrie 2009).
Council of the European Union; Council Directive 2000/43/EC of 29 June 2000 implementing the principle of equal treatment between persons irrespective of racial or ethnic origin [Consiliul Uniunii Europene; Directiva Consiliului 2000/43/EC din 29 iunie 2000 implementarea principiului tratamentului egal între persoane, indiferent de originea rasial ă sau etnic ă], Jurnalul Oficial L 180 , 19/07/2000 P. 0022 – 0026, la: http://eurlex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32000L0043:en:HTML (12 august 2009).
Coxhead, John/Home Office, Moving Forward. How the Gypsy and Traveller Communities can be more engaged to improve policing performance[Mergând înainte. Felul în care comunit ăţ ile “gypsy” şi “travellers” pot fi mai implicate în îmbun ătăţ irea performan ţei activit ăţ ii poli ţiei] , Premiul Reginei pentru Inova ţie în preg ătirea şi dezvoltarea poli ţiei 2003, Derbyshire 2005, la: http://police.homeoffice.gov.uk/publications/equality diversity/travellersmovingforward?view=Binary (20 aprilie 2009).
Coxhead, John, The Last Bastion of Racism? Gypsies, Travellers and Policing [Ultimul bastion al rasismului? “Gypsy”, “travellers” şi activitatea poli ţiei], Trentham 2007.
Coxhead, John, Improving Performance in Race and Diversity [Îmbun ătăţ irea performan ţei privind rasa şi diversitatea], Lambard Academic Publishing, 2009.
Danflous, Romy, Policing in Relation to Roma, Gypsy and Traveller Communities. [Activitatea poli ţiei privind comunit ăţ ile de romi, “gypsy” şi “travellers”]. Raport asupra atelierului, Dialog European, Londra 2006, la: http://www.europeandialogue.org/ED_PAGES/programmes_roma_police_more.html (10 martie 2009).
Danish Center for Conflict Resolution Centrul /Danish Institute for Human Rights /Regional Facilitation and Negotiation Center /Romani CRISS/Roma Center for Social Intervention and Studies /Ministry of Administration and Interior of Romania, Report on Regional Workshop on Policing Minorities . Human Rights and Conflict Management for Roma Liaison Police Officers [Centrul Danez pentru Rezolvarea Conflictelor/Institutul Danez pentru Drepturile Omului/Centrul Regional de Facilitare şi Negociere/Romani CRISS/Centrul Romilor pentru Interven ţie Social ă şi Studii/Ministerul Administra ţiei şi Internelor din România, Raport asupra atelierului regional cu privire la activitatea poli ţiei privind minorit ăţ ile. Depturile omului şi gestionarea conflictelor pentru poli ţiştii de leg ătur ă cu popula ţia rom ă], Sinaia, 12-15 septembrie 2005, la: http://pm.regionalnet.org/up/programs/Conference%20Policing%20Minorities%20Report %202005.pdf (10 august 2009).
Decade of Roma Inclusion Secretariat Foundation, Decade Declaration [Funda ţia Secretariatului Deceniul de Incluziune a Romilor, Declara ţia Deceniului ], la: http://www.romadecade.org/decade_declaration (25 aprilie 2009).
Dimovné, Eve Keresztes, The Hungarian Police Reform [Reforma poli ţiei maghiare], Centrul din Geneva pentru Controlul Democratic al For ţelor Armate, lucrare prezentat ă la conferin ţă , Geneva, la: http://www.dcaf.ch/dcois/ev_prague_021108_hung.pdf (15 martie 2009).
DROM Romany Centre, Assistance of Criminality Prevention [Centrul Romilor DROM, Asisten ţă privind prevenirea criminalit ăţ ii ], informa ţii furnizate în cadrul atelierului exper ţilor OSCE cu privire la Ini ţiativele şi bunele practici în consolidarea încrederii şi în ţelegerii între poli ţie şi comunit ăţ ile de romi şi sinti, Viena, 28/29 octombrie 2009.
Dubuis, Samuel, Etat des relations entre la police et les Roms, Sinti et voyageurs: des contacts locaux établis autour des aires d’accueil , prezentare în cadrul atelierului privind “Poli ţia, romii şi sinti. Bunele practici în consolidarea încrederii şi în ţelegerii”, Viena, 28 septembrie 2009.
Ethnocultural Diversity Resource Center, A Possible Mission – InformationCampaign on the Policeman Career Belonging to National Minorities [Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnocultural ă, Misiune posibil ă – campanie de informare în rândul minorit ăţ ilor na ţionale cu privire la cariera de poli ţist ], la: http://www.edrc.ro/projects.jsp?program_id=1&project_id=58 (20 noiembrie 2009).
European Commission against Racism and Intolerance (ECRI), Practical Examples on Combating Racism and Intolerance against Roma/Gypsies [Comisia European ă împotriva Rasismului şi Intoleran ţei, Exemple practice cu privire la combaterea rasismului şi intoleran ţei împotriva romilor/“gypsy” ], CRI (2001) 28, Strasbourg 2001, la: http://www.coe.int/t/dghl/monitoring/ecri/Good_practices/3- Roma_Gypsies/CRI(2001)28.pdf (5 aprilie 2009).
European Commission against Racism and Intolerance (ECRI), ECRI Report on Hungary [Comisia European ă împotriva Rasismului şi Intoleran ţei, Raportul ECRI asupra Ungariei], (al patrulea ciclu de monitorizare), CRI(2009)3, Strasbourg 2009, la: http://www.coe.int/t/dghl/monitoring/ecri/Country-bycountry/Hungary/HUN-CbC-IV- 2009-003-ENG.pdf (10 iunie 2009).
European Platform for Policing and Human Rights (EPPHR), The Recruitment and Retention of Police Officers from Minority Communities: Points to Consider [Platforma European ă pentru Activitatea Poli ţiei şi Drepturile Omului, Recrutarea şi p ăstrarea poli ţiştilor din comunit ăţ ile minoritare: aspecte ce trebuie luate în calcul ] (2004), la: http://www.epphr.dk/download/platform/HR%20%20Minority%20Officers.pdf (10 august 2006).
European Roma Policy Coalition, About [Coali ţia European ă pentru Politica privind Romii, Despre ], la: http://roma.wieni.be/about (25 aprilie 2009).
European Roma Rights Centre, Police Violence against Roma [Centrul European pentru Drepturile Romilor, Violen ţa poli ţiei împotriva romilor ], Seria Rapoarte de Ţar ă, edi ţia nr. 12 / 2003.
European Roma Rights Centre, Summary of ERRC concerns related to violence against Roma in Hungary [Centrul European pentru Drepturile Romilor, Rezumat al preocup ărilor ERRC cu privire la violen ţa împotriva romilor în Ungaria ], Budapesta 2009.
European Roma Rights Centre/Hungarian Civil Liberties Union [Centrul European pentru Drepturile Romilor/Uniunea Libert ăţ ilor Civile din Ungaria] , Raport asupra circumstan ţelor asasinatului dublu comis la Tatárszentgyörgy la 23 februarie 2009 şi conduita autorit ăţ ilor implicate (poli ţia, serviciul de ambulan ţă , pompierii) Budapesta, 7 mai 2009, la: http://www.eumap.org/library/static/libr2/2/h/x17lw9s2.pdf (20 august 2009).
European Union Agency for Fundamental Rights, The Roma. Data in Focus Report. European Union Minorities and Discrimination Survey (EU-MIDIS) [Agen ţia Uniunii Europene pentru Drepturile Fundamentale, Romii. Raportul Data in Focus . Sondajul Uniunii Europene asupra minorit ăţ ilor şi discrimin ării (EU-MIDIS)], 2009, la: http://fra.europa.eu/fraWebsite/attachments/EUMIDIS_ROMA_EN.pdf (5 mai 2009).
Foundation 'Policing for a Multi-Ethnic Society', Rotterdam Charter: Policing for a Multi-Ethnic Society [Funda ţia ‘Activitatea poli ţiei pentru o societate multietnic ă’, Carta de la Rotterdam: Activitatea poli ţiei pentru o societate multietnic ă] (Rotterdam, 1996), la: http://www.rotterdamcharter.nl/files/site49_20050603092740_Rotterdam_Charter_%28e nglish%29.pdf (10 iunie 2006).
Fraternal Association of European Roma Law Enforcement Officers, Introduction [Asocia ţia Fratern ă a Poli ţiştilor Romi din Europa din Domeniul Aplic ării Legii, Introducere], Budapesta 2006, la: http://faerleo.com/en (10 mai 2009).
Geskó, Sándor, Rendörök es romák: konfliktusok, vagy párbeszéd? [Poli ţiştii şi romii: conflicte sau dialog?] , Mediátor Tanácsadó Iroda, 2000.
Gimes, Gergely/Juhász, Attila/Kiss, Kálmán/Krekó, Péter/Somogyi, Zoltán, Prejudices and the Extreme Right in Hungary , 2008. A Situation Report , with Recommendations [Prejudec ăţ i şi extrema dreapt ă în Ungaria, 2008. Un raport de situa ţie cu recomand ări], Comandat de Funda ţia Anti-Rasist ă din Ungaria, Budapesta 2008, la: http://www.maraalapitvany.hu/upload/Policies_and_Prejudices_2008.pdf (20 august 2009).
Grönfors, Janette/Kankainen, Heidi, Building Trust and Understanding among the Police and Roma in Finland [Consolidarea încrederii şi în ţelegerii intre poli ţie şi romii din Finlanda] , prezentare la atelierul exper ţilor din cadrul poli ţiei, pe tema “Poli ţia, romii şi sinti. Bunele practici în consolidarea încrederii şi în ţelegerii”, Viena, 28 septembrie 2009.
Halász, Katalin, The Situation of Roma in Europe. European Network Against Racism (ENAR) Shadow Report 2007 [Situa ţia romilor în Europa. Raportul din umbr ă al Re ţelei Europene Împotriva Rasismului 2007], la: http://cms.horus.be/files/99935/MediaArchive/pdf/The%20situation%20of%20Roma%20 in%20Europe%202007.pdf (11 martie 2009).
Home Office Communication Directorate, Breaking Through Action Plan: Promoting Minority Ethnic Employment in the Police Service [Directoratul de Comunicare al Home Office, Planul de ac ţiune “Breaking Through”: promovarea angaj ării minorit ăţ ilor etnice în poli ţie ], Londra 2004, la: http://www.apa.police.uk/NR/rdonlyres/51FBDAC3- C72E-4DD5-B5A05C91190D5E84/0/BreakingThroughActionPlan.pdf (20 mai 2009).
Human Rights First, Violence Against Roma. 2008 Hate Crime Survey [Violen ţa împotriva romilor. Sondaj asupra crimei din ur ă], 2008 , New York 2008, la: http://www.humanrightsfirst.org/pdf/fd/08/fd-080924-roma-web.pdf (24 aprilie 2009).
Human Rights Watch, Kosovo: Investigate Attacks on Roma [Investigarea atacurilor asupra romilor], ştiri, Bruxelles, 7 septembrie 2007, la: http://www.hrw.org/en/news/2009/09/07/kosovoinvestigate-attacks-roma (16 august 2009).
Hungarian Helsinki Committee, Control(led) Group , Final Report on the Strategies for Effective Police Stop and Search (STEPPS) Project, [Comitetul Helsinki din Ungaria, Grupul de control (controlat), Raport final asupra Proiectului Strategii pentru opriri şi perchezi ţii efective efectuate de poli ţie], Budapesta 2008, la: http://helsinki.hu/dokumentum/MHB_STEPSS_US.pdf (15 aprilie 2009).
Institute for Crime Research and Prevention, Romanian Police General Inspectorate, Review of the Policies and Practices towards Roma in Romania [Institutul pentru Cercetarea şi Prevenirea Criminalit ăţ ii, Inspectoratul General al Poli ţiei Române, Revizuirea politicilor şi practicilor cu privire la romii din România], Bucure şti 2007.
Isern, Imogen, A Strategy for Gypsies and Travellers in Norfolk [O strategie pentru “gypsy” şi “travellers” din Norfolk]. Aprilie 2005 – martie 2008, South Norfolk 2004, la: http://www.south119norfolk.gov.uk/CARMS/meetings/cab2005-01-04ag07_appA.pdf (10 aprilie 2009).
Kenrick, Donald/Paxon, Grattan, Destiny of Europe’s Gypsies [Soarta romilor ( “gypsy”) din Europa], Basic Books, New York, 1972.
Konrad, Oto/Šúryová, Eva, The Pilot Project of the Police Specialists for the Work with Communities in Slovakia [Proiectul pilot al speciali ştilor din cadrul poli ţiei privind munca cu comunit ăţ ile din Slovacia], Prezentare la Conferin ţa de la Bucure şti cu privire la “Implementarea şi armonizarea politicilor na ţionale privind romii, sinti şi “travellers””, Bucure şti, 4-5 mai 2006, în: OSCE ODIHR Contact Point for Roma and Sinti Issues/ European Dialogue, Policing and Roma: A Resource Manual. A Compilation of Documents to Support Implementation of the OSCE Action Plan for Roma & Sinti [Punctul de Contact pentru Romi şi Sinti OSCE ODIHR/Dialog European, Activitatea poli ţiei şi romii. Manual practic. O compila ţie de documente în sprijinul implement ării Planului de Ac ţiune al OSCE pentru romi şi sinti ]. Document provizoriu nepublicat, realizat pentru CPRSI al ODIHR, la: http://www.osce.org/documents/odihr/2006/10/21483_en.pdf (10 februarie 2009).
Lesinska, Magdalena/Rozycka, Malgorzata, “Improving Relations between Roma and the Polcie: Practical Examples for Poland” [Îmbun ătăţ irea rela ţiilor dintre romi şi poli ţie: exemple practice pentru Polonia], Asocia ţia Thesaurus, Wroclaw, Polonia 2005, în: OSCE ODIHR Contact Point for Roma and Sinti Issues/European Dialogue, Policing and Roma: A Resource Manual. A Compilation of Documents to Support Implementation of the OSCE Action Plan for Roma & Sinti [OSCE ODIHR Punctul de Contact pentru Romi şi Sinti/Dialog European, Activitatea poli ţiei şi romii. Manual practic. O compila ţie de documente în sprijinul implement ării Planului de Ac ţiune al OSCE pentru romi şi sinti ]. Document provizoriu nepublicat, realizat pentru CPRSI al ODIHR, la: http://www.osce.org/documents/odihr/2006/10/21483_en.pdf (10 februarie 2009).
Liégeois, Jean-Pierre, Roma in Europe [Romii din Europa], Editura Consiliului Europei, Strasbourg Cedex, 2007.
Mercer, Peter/Oakley, Robin, “Police Training on Gypsy/Traveller Issues in Britain” [Preg ătirea poli ţiei cu privire la problematica “gypsy”/”travellers” din Marea Britanie], Sondaj 1999, Prezentare în cadrul Atelierului European pe tema rela ţiilor dintre romi şi poli ţie, în: OSCE ODIHR Contact Point for Roma and Sinti Issues/European Dialogue, Policing and Roma: A Resource Manual. A Compilation of Documents to Support Implementation of the OSCE Action Plan for Roma & Sinti [OSCE ODIHR Punctul de Contact pentru Romi şi Sinti/Dialog European, Activitatea poli ţiei şi romii. Manual practic. O compila ţie de documente în sprijinul implement ării Planului de Ac ţiune al OSCE pentru romi şi sinti ]. Document provizoriu nepublicat, realizat pentru CPRSI al ODIHR, la: http://www.osce.org/documents/odihr/2006/10/21483_en.pdf (10 februarie 2009), pag. 167-172.
Merseyside Police, Gypsy & Traveller (Policy & Procedure) [Poli ţia din Merseyside, “Gypsy” şi “travellers” (politic ă şi procedur ă)], versiunea V1. 3-4 martie 2009, la: http://www.merseyside.police.uk/CHttpHandler.ashx?id=1050&p=0 (10 august 2009).
Ministry of Interior of the Slovak Republic/Presidium of the Police Force Public Order Department, The Project of the Police Specialists for the Work with Communities [Ministerul de Interne al Republicii Slovacia/Prezidiul For ţelor de Poli ţie/Departamentul Ordinii Publice, Proiectul speciali ştilor din cadrul poli ţiei pentru munca cu comunit ăţ ile], Bratislava, octombrie 2009.
Ministry of Administration and Interior, Romanian Police General Inspectorate, Intervention in Events within Marginalized Communities with a high Degree of Solidarity. Particularities and Recommendations [Ministerul Administra ţiei şi Internelor, Inspectoratul General al Poli ţiei Române, Interven ţia în evenimentele din cadrul comunit ăţ ilor marginalizate, cu un grad ridicat de solidaritate. Particularit ăţ i şi recomand ări ], Bucure şti 2007.
Mulcahy, Aogán/O’Mahony, Eoin, Policing and Social Marginalisation in Ireland [Activitatea poli ţiei şi marginalizarea social ă în Irlanda], Lucrare func ţional ă a Combat Power Agency 05/02, la: http://www.cpa.ie/publications/workingpapers/200502_WP_Policing&SocialMarginalisat ion.pdf (5 mai 2009).
National Board of Education/Roma Population Education Team/Ministry of Interior, Police Department, Romanin ja poliisin kohdatessa [Consiuliul Na ţional al Educa ţiei/Echipa pentru Educa ţia Popula ţiei Rome/Ministerul de Interne, Departamentul de Poli ţie, Contacte între romi şi poli ţie ], Helsinki 2007.
Oakley, Robin, “Police Training Concerning Migrants and National Minorities” [Instruirea poli ţiei cu privire la migran ţi şi minorit ăţ ile na ţionale], în: Council of Europe, Human Rights and the Police [Consiliul Europei, Drepturile omului şi poli ţia ], Strasbourg, 1997.
Oakley, Robin, “Practical Measures for Improving Relations between Ethnic Minorities and the Police” [Măsuri practice pentru îmbun ătăţ irea rela ţiilor dintre minorit ăţ ile etnice şi poli ţie], în: OSCE ODIHR Contact Point for Roma and Sinti Issues/European Dialogue, Policing and Roma: A Resource Manual. A Compilation of Documents to Support Implementation of the OSCE Action Plan for Roma & Sinti [OSCE ODIHR Punctul de Contact pentru Romi şi Sinti/Dialog European, Activitatea poli ţiei şi romii. Manual practic. O compila ţie de documente în sprijinul implement ării Planului de Ac ţiune al OSCE pentru romi şi sinti ]. Document provizoriu nepublicat, realizat pentru CPRSI al ODIHR, la: http://www.osce.org/documents/odihr/2006/10/21483_en.pdf (10 februarie 2009), pag. 85-96.
Oakley, Robin, “Tackling Racist & Xenophobic Violence in Europe: The Role of Police” [Abordarea violen ţei rasiste şi xenofobe în Europa: rolul poli ţiei], în: OSCE ODIHR Contact Point for Roma and SintiIssues/European Dialogue, Policing and Roma: A Resource Manual. A Compilation of Documents to Support Implementation of the OSCE Action Plan for Roma & Sinti [OSCE ODIHR Punctul de Contact pentru Romi şi Sinti/Dialog European, Activitatea poli ţiei şi romii. Manual practic. O compila ţie de documente în sprijinul implement ării Planului de Ac ţiune al OSCE pentru romi şi sinti ]. Document provizoriu nepublicat, realizat pentru CPRSI al ODIHR, la: http://www.osce.org/documents/odihr/2006/10/21483_en.pdf (10 februarie 2009), pag. 107-116.
Oakley, Robin, “Building Partnerships Between Police and Minorities” [Înfiin ţarea de parteneriate între poli ţie şi minorit ăţ i], în: OSCE ODIHR Contact Point for Roma and Sinti Issues/European Dialogue, Policing and Roma: A Resource Manual. A Compilation of Documents to Support Implementation of the OSCE Action Plan for Roma & Sinti [OSCE ODIHR Punctul de Contact pentru Romi şi Sinti, Activitatea poli ţiei şi romii. Manual practic. O compila ţie de documente în sprijinul implement ării Planului de Ac ţiune al OSCE pentru romi şi sinti ]. Document provizoriu nepublicat, realizat pentru CPRSI al ODIHR, la : http://www.osce.org/documents/odihr/2006/10/21483_en.pdf (10 februarie 2009), pag. 117-123.
Oakley, Robin, “Overall Framework on Relations Between Police and Roma, Sinti & Travellers” [Cadru general cu privire la rela ţiile dintre poli ţie şi romi, sinti şi “travellers”], în: OSCE ODIHR Contact Point for Roma and Sinti Issues/European Dialogue, Policing and Roma: A Resource Manual. A Compilation of Documents to Support Implementation of the OSCE Action Plan for Roma & Sinti [OSCE ODIHR Punctul de Contact pentru Romi şi Sinti, Activitatea poli ţiei şi romii. Manual practic. O compila ţie de documente în sprijinul implement ării Planului de Ac ţiune al OSCE pentru romi şi sinti ]. Document provizoriu nepublicat, realizat pentru CPRSI al ODIHR, la: http://www.europeandialogue.org/ED_PAGES/programmes_roma_police_more.html (1 martie 2009), pag. 297-303.
Oakley, Robin/Slater, John/Taylor, Chris, Systematic Assessment of Policing Police and Practice Relating to Roma: Guidance for Use in OSCE Participating States [Evaluarea sistematic ă a politicii şi practicii activit ăţ ii poli ţiei cu privire la romi: îndrum ări pentru utilizare în statele OSCE participante], Îndrumar practic pentru sprijinul implement ării Recomand ărilor asupra activit ăţ ii poli ţiei din Planul de Acţiune al OSCE pentru romi şi sinti, realizat pentru OSCE/ODIHR de c ătre European Dialogue [Dialog European], Londra 2007, la: http://www.europeandialogue.org/ED_PAGES/programmes_roma_police_more.html (1 martie 2009).
Open Society Institute, Addressing Ethnic Profiling by Police. A Report on the Strategies for Effective Police Stop and Search Project [Institutul pentru o Societate Deschis ă, Abordarea profiling-ului etnic de c ătre poli ţie. Raport asupra Proiectului Strategii pentru opriri şi perchezi ţii efective efectuate de poli ţie ], New York 2009.
Open Society Institute, Ethnic Profiling in the European Union: Pervasive, Ineffective, and Discriminatory [Institutul pentru o Societate Deschis ă, Profiling-ul etnic în Uniunea European ă: invaziv, ineficient şi discriminatoriu ], New York 2009.
OSCE, Final Report, Supplementary Human Dimension Meeting, “The Role of National Institutions against Discrimination in Combating Racism and Xenophobia with a Special Focus on Persons belonging to National Minorities and Migrants” [Raport final, Şedin ţă suplimentar ă pe tema dimensiunii umane, “Rolul institu ţiilor na ţionale împotriva discrimin ării şi combaterii rasismului şi a xenofobiei, cu accent special pe persoanele apar ţinând minorit ăţ ilor na ţionale şi pe migran ţi”], Viena 29–30 mai 2008, la: http://www.osce.org/documents/odihr/2008/10/33849_en.pdf (11 martie 2009).
OSCE, Final Report , Supplementary Human Dimension Meeting, “Sustainable Policies for Roma and Sinti Integration [ Raport final, Şedin ţă suplimentar ă pe tema dimensiunii umane, “Politici sustenabile pentru integrarea romilor şi sintilor”], Viena 10- 11 iulie 2008, la: http://www.osce.org/documents/odihr/2008/10/33484_en.pdf (11 martie 2009).
OSCE, Guidebook on Democratic Policing by the Senior Police Adviser to the OSCE Secretary General [Îndrumar privind activitatea poli ţieneasc ă democratic ă de Consilierul Superior al Poliţiei pe lâng ă Secretarul General OSCE], Seria Publica ţiilor SPMU Vol. 1, Edi ţia a 2-a, Viena, mai 2008, la: http://www.osce.org/publications/spmu/2007/01/23086_795_en.pdf (20 octombrie 2009)
OSCE, Good Practices in Building Police-Public Partnerships by the Senior Police Adviser to the OSCE Secretary General [Bunele practici în înfiin ţarea de parteneriate între poli ţie şi public de Consilierul Superior al Poli ţiei pe lâng ă Secretarul General OSCE], Seria Publica ţiilor SPMU Vol. 4, Viena, mai 2008, la: http://polis.osce.org/library/f/3335/2299/OSCE-AUS-RPT-3335-ENGood% 20Practices%20in%20Building%20Police-Public%20Partnerships.pdf (20 octombrie 2009).
OSCE, Good Practices in Basic Police Training – Curricula Aspects by the Senior Police Adviser to the OSCE Secretary General [Bunele practici în preg ătirea de baz ă a poli ţiei - aspecte curriculare, de Consilierul Superior al Poli ţiei pe lâng ă Secretarul General OSCE], Seria Publica ţiilor SPMU Vol. 5, Viena, octombrie 2008, la: http://polis.osce.org/library/f/3555/2732/OSCE-AUS-RPT-3555-ENGood% 20Practices%20in%20Basic%20Police%20Training%20–%20Curricula%20Aspects.pd f (20 octombrie 2009).
OSCE High Commissioner on National Minorities, Roma (Gypsies) in the CSCE Region. Report of the High Commissioner on National Minorities [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Romii (“gypsy”) în regiunea CSCE. Raport al Înaltului Comisar pentru Minorit ăţ ile Na ţionale ],Viena 1993, la: http://www.osce.org/documents/hcnm/1993/09/3473_en.pdf (10 martie 2009).
OSCE High Commissioner on National Minorities, Report on the Situation of Roma and Sinti in the OSCE Area [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Raport asupra situa ţiei romilor şi sintilor din spa ţiul OSCE ], Haga 2000, la: http://www.osce.org/documents/hcnm/2000/03/241_en.pdf (20 octombrie 2009).
OSCE High Commissioner on National Minorities, Recommendations on Policing in Multi-Ethnic Societies [Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice ], Haga 2006, la: http://www.osce.org/publications/hcnm/2006/02/31534_1150_en.pdf (20 octombrie 2009).
OSCE, Implementation of Police-Related Programmes. Lessons Learned in South- Eastern Europe [Implementarea programelor legate de poli ţie. Lec ţiile înv ăţ ate în Europa de Sud-Est], Seria Publica ţiilor SPMU Vol. 7, Viena, decembrie 2008, la: http://www.osce.org/publications/spmu/2008/12/35735_1218_en.pdf (20 octombrie 2009).
OSCE ODIHR Contact Point for Roma and Sinti Issues/European Dialogue, Policing and Roma: A Resource Manual. A Compilation of Documents to Support Implementation of the OSCE Action Plan for Roma & Sinti [OSCE ODIHR Punctul de Contact pentru Romi şi Sinti/Dialog European, Activitatea poli ţiei şi romii. Manual practic. O compila ţie de documente în sprijinul implement ării Planului de Ac ţiune al OSCE pentru romi şi sinti ]. Document provizoriu nepublicat, realizat pentru CPRSI al ODIHR, la: http://www.osce.org/documents/odihr/2006/10/21483_en.pdf (10 februarie 2009).
OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights, Law Enforcement Officer Programme on Combating Hate Crime [Biroul OSCE pentru Institu ţii Democratice şi Drepturile Omului, Programul ofi ţerilor din domeniul aplic ării legii pentru combaterea crimelor din ur ă], Fi şă , Var şovia 2006, la: http://www.osce.org/publications/odihr/2006/09/20673_676_en.pdf (12 septembrie 2008).
OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights, Challenges and Responses to Hate-Motivated Incidents in the OSCE Region [Biroul OSCE pentru Institu ţii Democratice şi Drepturile Omului, Provoc ări şi reac ţii privind incidentele motivate de ur ă în regiunea OSCE ], Var şovia 2006, la: http://www.osce.org/documents/odihr/2006/10/21496_en.pdf (11 martie 2009).
OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights, Field Visit on Police and Roma Relations [Biroul OSCE pentru Institu ţii Democratice şi Drepturile Omului, Vizit ă de teren cu privire la rela ţiile dintre romi şi poli ţie ], România, 12-15 noiembrie 2007, Var şovia 2008, la: http://www.osce.org/documents/odihr/2008/02/29832_en.pdf (7 iulie 2009).
OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights, Implementation of the Action Plan on Improving the Situation of Roma and Sinti within the OSCE Area. Status Report 2008 [Biroul OSCE pentru Institu ţii Democratice şi Drepturile Omului, Implementarea Planului de ac ţiune privind îmbun ătăţ irea situa ţiei romilor şi sintilor în cadrul spa ţiului OSCE. Raport de Stare 2008 ], Var şovia 2008, la: http://www.osce.org/publications/odihr/2008/09/33130_1186_en.pdf (2 aprilie 2009).
OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights, Hate Crimes in the OSCE Region – Incidents and Responses. Annual Report 2007 [Biroul OSCE pentru Institu ţii Democratice şi Drepturile Omului, Crimele motivate de ur ă în regiunea OSCE - incidente şi reac ţii. Raport anual 2007 ], Var şovia 2008, la: http://www.osce.org/publications/odihr/2008/10/33850_1196_en.pdf (11 martie 2009).
OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights, Hate Crime Laws. A Practical Guide [Biroul OSCE pentru Institu ţii Democratice şi Drepturile Omului, Legisla ţia în domeniul crimelor motivate de ur ă. Ghid practic ], Var şovia 2009, la: http://www.osce.org/publications/odihr/2009/03/36671_1263_en.pdf (1 iunie 2009).
OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights, Hate Crimes in the OSCE Region – Incidents and Responses. Annual Report 2008 [Biroul OSCE pentru Institu ţii Democratice şi Drepturile Omului, Crimele din ur ă în regiunea OSCE - incidente şi reac ţii. Raport anual 2008], Var şovia 2009, la: http://www.osce.org/publications/odihr/2009/11/41314_1386_en.pdf (26 noiembrie 2009).
OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights, Preventing and Responding to Hate Crimes. A Resource Guide or NGOs in the OSCE Region [Biroul OSCE pentru Institu ţii Democratice şi Drepturile Omului, Prevenirea şi reac ţia la crimele motivate de ur ă. Ghid practic pentru ONG-urile din spa ţiul OSCE ], Var şovia 2009, la: http://www.osce.org/publications/odihr/2009/10/40781_1382_en.pdf (10 octombrie 2009).
OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights/High Commissioner in National Minorities, Assessment of the Human Rights Situation of Roma and Sinti in Italy [Biroul OSCE pentru Institu ţii Democratice şi Drepturile Omului/Înaltul Comisar OSCE pentru Minorit ăţ ile Na ţionale 2008, Evaluarea situa ţiei drepturilor omului în privin ţa romilor şi sintilor din Italia ]. Raport al unei misiuni de investigare efectuate la Milano, între 20-26 iulie 2008, la: http://www.osce.org/documents/odihr/2009/03/36620_en.pdf (20 iulie 2009).
ORSZÁGOS REND_R-F_KAPITÁNYSÁG, TÁJÉKOZTATÓ az állampolgárok részére a rend _ri igazoltatásról [Sediul Poli ţiei Na ţionale, Informa ţii pentru cet ăţ eni despre opririle şi perchezi ţiile efectuate de poli ţie ], Budapesta 2007; disponibil în maghiar ă la: http://www.euroastra.info/files/Igazoltatasi_kezikonyv.pdf (20 noiembrie 2009).
Project on Ethnic Relationsm, Toward Community Policing: The Police and Ethnic Minorities in Hungary [Proiectul pentru Rela ţii Etnice, Spre activitatea poli ţieneasc ă comunitar ă: poli ţia şi minorit ăţ ile etnice în Ungaria ], Budapesta/Princeton 2000.
Race Equality West Midlands, Gypsies and Travellers: Disadvantage and Discrimination. How race equality councils and other voluntary bodies can help , [“Gypsy” şi “travellers”: dezavantaj şi discriminare. Modul în care consiliile pentru egalitate rasial ă şi alte organisme voluntare pot ajuta], Birmingham 2005, la: http://www.rewm.org/RED15.pdf (20 mai 2009).
Richardson, Joanna, Policing Gypsies and Travellers [Activitatea poli ţiei privind “gypsy” şi “travellers”], Leicester 2005, la: www.york.ac.uk/inst/chp/hsa/autumn05/papers/Richardson.doc (18 mai 2009).
Romanian Police General Inspectorate/Prevention and Psycho-sociology Institute, Assessment report on Policing and Roma Communities [Inspectoratul General al Poli ţiei Române/Institutul de Prevenire şi Psihosociologie, Raport de evaluare asupra activit ăţ ii poli ţiei şi comunit ăţ ile de romi ], Bucure şti 2009.
South Norfolk Council, A Strategy for Gypsies and Travellers in Norfolk [O strategie pentru “gypsy” şi “travellers” din Norfolk], aprilie 2005–martie 2008.
United Kingdom Home Office, Romany Gypsies and Irish Travellers: Practical advice for police and other agencies in England and Wales [Regatul Unit, Home Office, “Gypsy” şi “travellers” irlandezi: sfaturi practice pentru poli ţie şi alte agen ţii din Anglia şi Ţara Galilor ], document provizoriu al NPIA, Londra 2009.
United Nations Commission on Human Rights, Guiding Principles on Internal Displacement. Addendum to Report of the Representative of the Secretary General, Mr. Francis M. Deng, submitted pursuant to Commission resolution 1997/39 [Comisia Na ţiunilor Unite pentru Drepturile Omului, Principii directoare asupra dizlocării interne. Apendice la Raportul reprezentantului Secretarului General, Dl. Francis M. Deng, depus în baza rezolu ţiei Comisiei 1997/39 ] , E/CN.4/1998/53/Add.2, 11 februarie 1998, New York, la: http://daccessdds.un.org/doc/UNDOC/GEN/G98/104/93/PDF/G9810493.pdf?OpenEleme nt ( 11 martie 2009).
United Nations, General Assembly, Report of the Committee on the Elimination of Racial Discrimination [Na ţiunile Unite, Adunarea General ă, Raport al Comitetului pentru Eliminarea Discrimin ării Rasiale ], sesiunea a 72-a (18 februarie–7 martie 2008), sesiunea a 73-a (28 iulie-15 august 2008), Eviden ţele Oficiale ale Adun ării Generale, sesiunea a 63-a, Suplimentul nr. 18 (A/63/18),la: http://www.unhcr.org/refworld/docid/496485482.html (16 august 2009).
United Nations Office on Drugs and Crime, Criminal Justice Assessment Toolkit [Biroul Na ţiunilor Unite pentru Droguri şi Crim ă, Trus ă pentru evaluarea justi ţiei în domeniul criminalit ăţ ii], New York 2006.
United States Commission on Security and Cooperation in Europe, The Challenges to Minority Communities in Kosovo [Comisia SUA pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Provoc ările cu care se confrunt ă comunit ăţ ile minoritare din Kosovo ], Audien ţă , Washington D.C. 2008, la: http://www.csce.gov/index.cfm?FuseAction=ContentRecords.ViewTrans cript&ContentRecord_id=427&ContentType=H,B&ContentRecordType= H&CFID=18849146&CFTOKEN=53 (4 iunie 2009).
Valles, Lola, “Education Programs on Diversity and Minority Issues, Including Roma Issues, for Police Services in Catalonia (Spain)” [Programe educa ţionale privind problematica diversit ăţ ii şi minorit ăţ ilor, inclusiv problematica romilor, pentru Serviciile de Poli ţie din Catalunia (Spania)], Prezentare la Atelierul interna ţional pe tema rela ţiilor dintre poli ţie şi romi/“travellers”, Derbyshire, 27-28 noiembrie 2006, în: OSCE ODIHR Contact Point for Roma and Sinti Issues/European Dialogue, Policing and Roma: A Resource Manual. A Compilation of Documents to Support Implementation of the OSCE Action Plan for Roma & Sinti Activitatea poli ţiei şi romii. [Punctul de Contact pentru Romi şi Sinti OSCE ODIHR/Dialog European, Activitatea poli ţiei şi romii. Manual practic. O compila ţie de documente în sprijinul implement ării Planului de Ac ţiune al OSCE pentru romi şi sinti ], Document provizoriu nepublicat, realizat pentru CPRSI al ODIHR, pag. 288-292, la: http://www.europeandialogue.org/ED_PAGES/programmes_roma_police_more.html (10 februarie 2009).
VI. Apendice
Apendicele 1: Exemple de ini ţiative şi instrumente interna ţionale pentru abordarea situa ţiei siguran ţei romilor şi sintilor
OSCE
Mai multe Summit-uri, Consilii Ministeriale şi Permanente CSCE/OSCE au abordat provoc ările specifice ce ţin de dimensiunea uman ă, inclusiv ura rasial ă şi etnic ă cu care se confrunt ă comunit ăţ ile de romi şi sinti din întreaga regiune şi au f ăcut un apel c ătre statele participante s ă îmbun ătăţ easc ă situa ţia romilor şi sintilor:
CSCE, Document of the Copenhagen Meeting of the Conference on the Human Dimension of the CSCE [Documentul Întrunirii de la Copenhaga a Conferin ţei privind Dimensiunea Uman ă a CSCE], Copenhaga 1990; CSCE, Helsinki Document 1992. The Challenges of Change [Documentul de la Helsinki 1992. Provoc ările schimb ării], Helsinki 1992; OSCE, Istanbul Summit Declaration 1999 [Declara ţia Summit-ului de la Istanbul, 1999]. Documentul de la Istanbul, Istanbul 1999; OSCE, Charter for European Security [Carta pentru Securitate European ă], Istanbul 1999; OSCE, Decizia nr. 3/03, Action Plan on Improving the Situation of Roma and Sinti within the OSCE Area [Planul de ac ţiune privind îmbun ătăţ irea situa ţiei romilor şi sintilor din spa ţiul OSCE] , MC.DEC/3/03, Maastricht 2003; OSCE, Cordoba Declaration by the Chairman-in-Office [Declara ţia de la Cordoba a pre şedintelui în func ţiune], FINAL CIO.GAL/76/05/Rev.2, Cordoba 2005; OSCE, Decizia nr. 10/05, Tolerance and Non-Discrimination: Promoting Mutual Respect and Understanding [Toleran ţa şi nediscriminarea: promovarea respectului şi în ţelegerii reciproce], MC.DEC/10/05, Ljubljana 2005; OSCE, Decizia nr. 13/06, Combating Intolerance and Discrimination and Promoting Mutual Respect and Understanding [Combaterea intoleran ţei şi discrimin ării şi promovarea respectului şi în ţelegerii reciproce], MC.DEC/13/06, Bruxelles; OSCE, Decizia nr. 10/07, Tolerance and Non-Discrimination: Promoting Mutual Respect and Understanding [Toleran ţa şi nediscriminarea: promovarea respectului şi în ţelegerii reciproce]; MC.DEC/10/07, Madrid 2007; şi OSCE, Decizia nr. 6/08, Enhancing OSCE Efforts to Implement the Action Plan on Improving the Situation of Roma and Sinti within the OSCE Area [Sporirea eforturilor OSCE de implementare a Planul de Acţiune privind îmbun ătăţ irea situa ţiei romilor şi sintilor din spa ţiul OSCE], MC.DEC/6/08, Helsinki 2008.
High Commissioner on National Minorities [Înaltul Comisar pentru Minorit ăţ ile Na ţionale]
În 1993, ICMN a publicat raportul Roma (Gypsies) in the CSCE Region [Romii (“gypsy”) din regiunea CSCE], care scotea în eviden ţă discriminarea şi rasismul persistente împotriva romilor şi sintilor. Mai mult, ICMN a emis recomand ări către OSCE şi statele sale participante care abordau implementarea de c ătre statele participante a angajamentelor OSCE relevante pentru situa ţia romilor şi sporirea resurselor OSCE pentru problematica minorit ăţ ii rome.
În anul 2000, ICMN a publicat Report on the Situation of Roma and Sinti in the OSCE Area [Raport asupra situa ţiei romilor şi sintilor din spa ţiul OSCE], care acord ă o aten ţie special ă problematicii discrimin ării şi violen ţei rasiale împotriva comunit ăţ ilor de romi şi sinti, incluzând de asemenea recomand ări pentru combaterea discrimin ării şi violen ţei rasiale.
În anul 2006, ICMN a publicat Recommendations on Policing in Multi -Ethnic Societies [Recomand ări cu privire la activitatea poli ţiei în societ ăţ ile multietnice], care sunt deosebit de relevante pentru toate ini ţiativele privind îmbun ătăţ irea rela ţiilor dintre poli ţie şi comunit ăţ ile de romi şi sinti. Temele principale includ recrutarea şi reprezentarea, preg ătirea şi sprijinul profesional, angajarea comunit ăţ ilor etnice, practicile opera ţionale şi prevenirea şi gestionarea conflictelor.
Mai mult, ICMN a sprijinit şi sprijin ă autorit ăţ ile poli ţiene şti dintr-un num ăr de state participante în elaborarea unor coduri interne de conduit ă şi proceduri standard de operare cu privire la comunicarea şi cooperarea cu minorit ăţ ile na ţionale, inclusiv cu cea rom ă şi cea sinti.
ODIHR Contact Point for Roma and Sinti Issues [Punctul de Contact pentru Romi şi Sinti al ODIHR] Ca r ăspuns la Planul de Acţiune al OSCE pentru romi şi sinti, în 2003, CPRSI al ODIHR a ini ţiat programul “Poli ţia şi romii: spre siguran ţă în comunit ăţ ile multietnice”. Programul a fost conceput s ă promoveze implementarea într-un mod strategic a recomand ărilor cu privire la activitatea poli ţiei, cuprinse în Planul de Acţiune, şi a fost coordonat din partea CPRSI de c ătre ONG-ul ‘Dialog European’, cu sediul la Londra. Activit ăţ ile incluse sunt: - organizarea de ateliere regionale şi na ţionale pe întreg cuprinsul spa ţiului OSCE, cu scopul de a scoate în eviden ţă anumite aspecte şi de a identifica exemple de bune practici; - elaborarea unui model pentru bunele practici pentru efectuarea unei ‘evalu ări sistematice’ a politicii şi practicii curente din cadrul activit ăţ ii poli ţiei cu privire la romi, activitate întreprins ă în parteneriat cu Guvernul României; şi - realizarea unui “Manual practic asupra activit ăţ ii poli ţiei privind romii”, care este o colec ţie de standarde interna ţionale relevante, documente ce con ţin îndrum ări practice şi exemple ale bunelor practici.
În 2008, CPRSI al ODIHR a publicat un Raport de Stare despre Implementarea Planului de Acţiune privind îmbun ătăţ irea situa ţiei romilor şi sintilor în cadrul spa ţiului OSCE, care de asemenea trateaz ă unele aspecte cu privire la poli ţie.
Între 2007 şi 2009, ODIHR, în strânsă cooperare cu statele gazd ă, a condus un num ăr de vizite de teren într-un num ăr de state participante. Delega ţiile aflate în vizit ă au inclus reprezentan ţi ai Pre şedin ţiilor în func ţiune, ai ICMN şi ai SPMU, cu scopul de a evalua situa ţia socio-economic ă şi a siguran ţei comunit ăţ ilor de romi şi sinti în urma unor serii de atacuri violente, motivate rasial, împotriva acestora. În urma acestor vizite de evaluare, ODIHR a publicat rapoarte de evaluare, inclusiv recomand ări pentru îmbun ătăţ irea situa ţiei siguran ţei comunit ăţ ilor de romi şi sinti şi pentru sporirea reac ţiei agen ţiilor de stat în cazul actelor de criminalitate motivat ă rasial: OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights/High Commissioner in National Minorities, Assessment of the Human Rights Situation of Roma and Sinti in Italy [Biroul OSCE pentru Institu ţii Democratice şi Drepturile Omului/Înaltul Comisar pentru Minorit ăţ ile Na ţionale, Evaluarea situa ţiei depturilor omului în privin ţa romilor şi sintilor din Italia]. Raport al unei misiuni de investigare efectuate la Milano, Napoli şi Roma, între 20–26 iulie 2008; OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights, Field Visit on Police and Roma Relations [Biroul OSCE pentru Institu ţii Democratice şi Drepturile Omului, Vizit ă de teren cu privire la rela ţiile dintre romi şi poli ţie ], România, 12-15 noiembrie 2007, Var şovia 2008; şi OSCE Office for Democratic Institutions and Human Rights, Report on the Field Assessment Visit to Hungary, 25th June-3rd July 2009 [Biroul OSCE pentru Institu ţii Democratice şi Drepturile Omului, Raport asupra vizitei de teren pentru evaluare din Ungaria, 25 iulie-3 iulie 2009 ], Var şovia 2010 (În curs de apari ţie).
ODIHR Tolerance and Non-Discrimination Department [Departamentul ODIHR pentru Toleranţă şi Nediscriminare] În anul 2009, Departamentul a publicat un “Ghid practic” cu privire la Legisla ţia din domeniul crimelor motivate de ur ă pentru a fi utilizat de c ătre statele participante cu scopul de a combate crimele motivate de ur ă împotriva romilor şi sintilor. În plus, din 2005, Departamentul desf ăş oar ă Programul poli ţiştilor pentru combaterea crimelor motivate de ur ă, care const ă în urm ătoarele activit ăţ i: - preg ătirea poli ţiştilor cu privire la toate aspectele crimelor motivate de ur ă: intervenţia, anchetarea, prelevarea probelor, împ ărt ăş irea informa ţiilor şi munca cu procurorii; - elaborarea strategiilor pentru combaterea crimelor motivate de ur ă, strategii bazate pe o conducere proactiv ă a poli ţiei şi pe parteneriate cu comunitatea; - elaborarea unui proces eficace pentru colectarea şi diseminarea informa ţiilor cu privire la crimele motivate de ur ă; şi - preg ătirea procurorilor cu privire la modul de utilizare a probelor cu scopul de a se stabili dac ă a fost comis ă o crim ă.
Mai mult, Departamentul a dezvoltat o gam ă de unelte şi re ţele de exper ţi cu scopul de a sprijini statele participante în implementarea angajamentelor lor privind toleran ţa şi nediscriminarea. Trusa ODIHR pentru combaterea crimelor motivate de ur ă include programe de preg ătire profesional ă, publica ţii con ţinând îndrum ări şi un Sistem pentru Toleran ţă şi Nediscriminare (TANDIS) ce ofer ă acces printr-un singur punct la o colec ţie ampl ă de informa ţii în domeniu, de la statele participante, ONG-uri şi alte organiza ţii.
Strategic Police Matters Unit [Unitatea pentru Probleme Strategice ale Poli ţiei] În 2006, SPMU a publicat Guidebook on Democratic Policing [Îndrumarul privind activitatea poli ţieneas ă democratic ă] iar în 2008, Good Practices in Building Police- Public Partnerships [Bunele practici în înfiin ţarea de parteneriate între poli ţie şi public] şi Good Practices in Basic Police Training – Curricula Aspects [Bunele practici în preg ătirea de baz ă a poli ţiei - aspecte curriculare], împreun ă cu alte materiale relevante pentru romi şi sinti şi care s-au dovedit a fi unelte utile în abordarea rela ţiilor dintre poli ţie şi romi. De asemenea, SPMU a asistat opera ţiunile de teren în Europa de Sud-Est în implementarea activit ăţ ilor privind romii şi sinti, asistând în special Misiunea OSCE de Monitorizare a R ăspândirii din Skopje, în organizarea Atelierului Regional pe tema Activit ăţ ii poli ţiei în comunit ăţ ile de romi şi sinti în 2006 (vezi mai jos). În 2007, SPMU a organizat la Skopje o întrunire regional ă a exper ţilor din cadrul poliţiei pe tema activit ăţ ii poli ţiene şti comunitare, în cursul c ăreia au fost discutate chestiuni legate de romi.
SPMU a participat la vizitele de teren pentru evaluare ale ODIHR privind romii, efectuate în mai multe state participante.
Opera ţiuni de teren În Europa de Sud-Est, Departamentele Misiunii din Kosovo, ale Misiunii din Serbia şi ale Misiunii de Monitorizare a R ăspândirii din Skopje îns ărcinate cu aplicarea legii au sprijinit statele gazd ă în implementarea recomand ărilor privind poli ţia din cadrul Planului de Acţiune, printre altele, prin - încurajarea romilor de a se înscrie în serviciile de poli ţie; - furnizarea c ătre poli ţişti a unui instructaj pentru a-i sensibiliza fa ţă de diversitatea specific ă romilor; - crearea unor forumuri comune ale poli ţiei şi publicului, incluzând comunit ăţ ile rome şi îmbun ătăţ ind rela ţiile dintre poli ţie şi romi; - stabilirea unor poli ţişti de leg ătur ă cu comunitatea rom ă; - sporirea prezen ţei poli ţiei comunitare în comunit ăţ ile de romi; şi - înt ărirea mecanismelor pentru investigarea şi sanc ţionarea abuzurilor şi conduitei neadecvate ale poli ţiei fa ţă de romi.
Na ţiunile Unite
Adunarea General ă, prin adoptarea unor tratate şi conven ţii diferite privind drepturile omului, a furnizat cadrul legal pentru asigurarea unei activit ăţ i poli ţiene şti corespunz ătoare în ceea ce prive şte comunit ăţ ile de romi şi sinti: United Nations General Assembly, Res. 2106(XX) International Convention on the Elimination of All Forms of RacialDiscrimination [Adunarea General ă a Na ţiunilor Unite, Rez. 2106(XX), Conven ţia interna ţional ă privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasial ă] (1965); United Nations General Assembly, Res. 2200 A(XXI), International Covenant on Civil and Political Rights [Adunarea General ă a Na ţiunilor Unite, Rez. 2200 A(XXI), Pactul interna ţional cu privire la drepturile civile şi politice] (1966); United Nations General Assembly, Res.2200A (XXI), International Covenant on Economic, Social and Cultural Rights [Adunarea General ă a Na ţiunilor Unite, Rez.2200A (XXI), Pactul interna ţional cu privire la drepturile economice, sociale şi culturale] (1966); United Nations General Assembly, Res. A/Res/34/180, Convention on the Elimination of All Forms of Discrimination against Women [Adunarea General ă a Na ţiunilor Unite, Rez. A/Res/34/180, Conven ţia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor] (1979); United Nations General Assembly, Res. A/Res/39/46, Convention against Torture and other Cruel, Inhuman or Degrading Treatment or Punishment [Adunarea General ă a Na ţiunilor Unite, Rez. A/Res/39/46, Conven ţia împotriva torturii şi a altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante] (1984); şi United Nations General Assembly, Res. A/Res/44/25, Convention on the Rights of the Child [Adunarea General ă a Na ţiunilor Unite, Rez. A/Res/44/25, Conven ţia cu privire la drepturile copilului] (1989); UN Doc. A/CONF/611, Standard Minimum Rules for the Treatment of Prisoners [Doc. ONU A/CONF/611, Regulile standard mimime pentru tratamentul prizonierilor] (1955); Rez. A/Res/34/169, Code of Conduct for Law Enforcement Officials [Codul de conduit ă pentru oficialii din domeniul aplic ării legii] (1979); Rez. A/Res/40/34, Declaration on Basic Principles of Justice for Victims of Crime and Abuse of Power [Declara ţia principiilor fundamentale ale justi ţiei privind victimele criminalit ăţ ii şi abuzului de putere] (1985); Rez. A/Res/43/173, Body of Principles for the Protection of All Persons under Any Form of Detention or Imprisonment [Set de principii pentru protec ţia tuturor persoanelor aflate sub orice form ă de deten ţie sau încarcerare] (1988); Rez. A/Res/44/25, Convention on the Rights of the Child [Conven ţia cu privire la drepturile copilului] (1989); Rez. A/Res/45/107, International Co-operation for Crime Prevention and Criminal Justice in the Context of Development [Cooperarea interna ţional ă pentru prevenirea infrac ţionalit ăţ ii şi justi ţia penal ă în contextul dezvolt ării] (1990); Rez. A/Res/45/113, Guidelines for the Protection of Juveniles Deprived of their Liberty [Linii directoare privind protec ţia minorilor priva ţi de libertate] (1990); Rez. A/Res 47/135, Declaration on the Rights of Persons Belonging to National or Ethnic, Religious and Linguistic Minorities [Declara ţia cu privire la drepturile persoanelor apar ţinând minorit ăţ ilor na ţionale, etnice, religioase şi lingvistice] (1993); Rez. A/Res/48/134, National Institutions for the Promotion and Protection of Human Rights [Institu ţiile na ţionale pentru promovarea şi protec ţia drepturilor omului] (1993) .
În plus, în 2006, Human Rights Council , a adoptat Rez. A/HRC/1/L.2, International Convention for the Protection of All Persons from Enforced Disappearance [Consiliul Drepturilor Omului, Rez. A/HRC/1/L.2, Conven ţia interna ţional ă pentru protec ţia tuturor persoanelor împotriva dispari ţiei for ţate].
The Committee on the Elimination of Racial Discrimination [Comitetul pentru Eliminarea Discrimin ării Rasiale]; the Committee against Torture [Comitetul împotriva Torturii]; the Independent Expert on Minority Issues [Expertul Independent pe Problemele Minorit ăţ ilor]; the Human Rights Committee [Comitetul pentru Drepturile Omului]; şi the United Nations Special Rapporteur on Contemporary Forms of Racism, Racial Discrimination, Xenophobia and Related Intolerance [Raportorul Special al Na ţiunilor Unite pe Probleme de Forme Contemporane de Rasism, Discriminare Rasial ă, Xenofobie şi Intoleran ţă ], prin revizuiri periodice ale conform ării statelor cu obliga ţiile lor conform tratatului drepturilor omului sau – acolo unde este posibil – prin luarea în considerare a plângerilor individuale sau colective, abordeaz ă probleme din domeniul drepturilor omului ce decurg din rela ţiile dintre poli ţie şi romi.
În plus, Biroul Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului a realizat, pentru poli ţie, un num ăr de manuale pentru instruirea în domeniul drepturilor omului.
Consiliul Europei
În octombrie 1993, Şefii de Stat au emis Declara ţia de la Viena, înso ţit ă de Planul de Ac ţiune privind Combaterea Rasismului, Xenofobiei, Antisemitismului şi Intoleran ţei.
În septembrie 2001, Comitetul de Mini ştri a adoptat o recomandare c ătre statele membre, privind European Code of Police Ethics [Codul European de Etic ă al Poli ţiei].
The Roma and Traveller Division [Divizia pentru Romi şi “travellers”] şi al s ău Grup de Exper ţi; the Commissioner for Human Rights [Comisarul pentru Drepturile Omului]; şi the Advisory Committee on the Framework Convention for the Protection of National Minorities [Comitetul Consultativ al Conven ţiei-Cadru pentru Protec ţia Minorit ăţ ilor Naţionale] abordeaz ă şi ele situa ţia siguran ţei comunit ăţ ilor de romi şi sinti în rapoartele lor. Mai mult, Programul Consiliului Europei privind Poli ţia şi drepturile omului a publicat un num ăr de materiale pentru preg ătire profesional ă privind activitatea poli ţiei în ceea ce prive şte comunit ăţ ile minoritare.
Comisia European ă împotriva Rasismului şi Intoleran ţei (ECRI) se ocup ă regulat de probleme privind activitatea poli ţiei şi justi ţiei care-i afecteaz ă pe romi în seria sa de rapoarte de ţar ă. ECRI a emis, de asemenea, recomand ări de politic ă general ă cu privire la mai multe domenii tematice, cum ar fi: Recomandarea de politic ă general ă nr. 3 a ECRI Combating Racism and Intolerance against Roma/Gypsies [Combaterea rasismului şi intoleran ţei împotriva romilor/ “gypsy”], CRI(98)29 rev.; şi Recomandarea de politic ă general ă nr. 11 a ECRI Combating Racism and Racial Discrimination in Policing [Combaterea rasismului şi discrimin ării rasiale în activit ăţ ile poli ţiei].
Curtea European ă a Drepturilor Omului (CEDO) şi pronun ţă rile sale reprezint ă un alt important mecanism pentru a se asigura faptul că statele se conformeaz ă cu prevederile legale ale Conven ţiei Europene pentru Ap ărarea Drepturilor Omului şi Libert ăţ ilor Fundamentale. În ultimii ani, s-au luat câteva hot ărâri judec ătore şti cu privire la înc ălc ări ale Conven ţiei, acestea rezultând din reac ţiile ineficiente ale justi ţiei penale fa ţă de crimele motivate de ur ă comise împotriva romilor: - Nachova şi al ţii împotriva Bulgariei, nr. 43577/98, Nota Informativ ă nr. 28 privind jurispruden ţa Curţii, martie 2001; - Secic împotriva Croa ţiei, nr. 40116/02, Nota Informativ ă nr. 97 privind jurispruden ţa Cur ţii, mai 2007; şi - Cobzaru împotriva României, nr. 48254/99, Nota Informativ ă nr. 99 privind jurispruden ţa Cur ţii, iulie 2007.
European Committee for the Prevention of Torture and Inhuman or Degrading Treatment or Punishment [Comitetul European pentru Prevenirea Torturii şi Tratamentelor sau Pedepselor Inumane sau Degradante] (CPT) prin intermediul vizitelor sale, examineaz ă tratamentul persoanelor private de libertate, cu inten ţia de a înt ări, dac ă este necesar, protec ţia acestor persoane împotriva torturii şi a tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante.
Uniunea European ă
Fundamental Rights Agency (FRA) [Agen ţia pentru Drepturi Fundamentale] evalueaz ă în mod regulat situa ţia romilor şi sintilor. În 2009, aceasta a publicat The Roma. Data in Focus Report , European Union Minorities and Discrimination Survey (EU-MIDIS). [Romii. Raportul Data in Focus, Sondajul Uniunii Europene privind minorit ăţ ile şi discriminarea].
Comisia European ă, prin intermediul propriului s ău Fond Structural European, a sprijinit un num ăr de proiecte pentru formarea de parteneriate, ale agen ţiilor na ţionale de poli ţie, ONG-urilor şi comunit ăţ ilor de romi dintr-un num ăr de ţă ri europene.
ONG-uri interna ţionale şi na ţionale
Amnesty International (AI), Human Rights Watch, şi International Helsinki Federation for Human Rights [Federa ţia Interna ţional ă Helsinki pentru Drepturile Omului] (IHF) furnizeaz ă în mod regulat rapoarte de ţar ă privind situa ţia siguran ţei romilor şi sintilor. Comitetele na ţionale Helsinki ale Federa ţiei Interna ţionale Helsinki pentru Drepturile Omului au lansat, într-un num ăr de state participante, numeroase proiecte pentru consolidarea încrederii între poli ţie şi comunit ăţ ile de romi şi sinti.
European Dialogue [Dialog European], din partea CPRSI al ODIHR, a coordonat un num ăr de activit ăţ i în cadrul proiectului ODIHR-CPRSI “Police and Roma: Towards Safety for Multi-Ethnic Communities” [Poli ţia şi romii: spre siguran ţă pentru comunit ăţ ile multietnice], îndeosebi mai multe ateliere regionale pe tema rela ţiilor dintre poli ţie şi romi, precum şi realizarea unui Resource Manual on Policing and Roma [Manual practic privind activitatea poli ţiei fa ţă de romi] . .
European Roma Rights Centre (ERRC) [Centrul European pentru Drepturile Romilor], atât prin activit ăţ ile sale de cercetare şi documentare în domeniul drepturilor omului, cât şi prin munca sa din domeniul juridic şi avoca ţial, a facilitat un num ăr de hot ărâri judec ătore şti de referin ţă cu privire la activitatea poli ţiei în cur ţile na ţionale şi interna ţionale.
Fraternal Association of European Roma Law Enforcement Officers (FAERLEO) [Asocia ţia Fratern ă a Poli ţiştilor Romi din Europa din Domeniul Aplic ării Legii] îşi propune, printre altele, s ă promoveze egalitatea de şanse pentru romii din agen ţiile europene de aplicare a legii, să reduc ă prejudecăţ ile reciproce, să medieze între agen ţiile de aplicare a legii şi comunit ăţ ile de romi şi să îmbun ătăţ easc ă condi ţiile de trai şi serviciu pentru angaja ţii romi din poli ţie.
Project on Ethnic Relations (PER) [Proiectul pentru Rela ţii Etnice], cu sediul în SUA, a fost şi este activ în promovarea dezbaterilor şi în întreprinderea proiectelor de consolidare a rela ţiilor dintre poli ţie şi romi în mai multe ţă ri din Europa Central ă şi de Est.
Apendicele 2: Evaluarea sistematic ă a politicii şi practicii activit ăţ ii de poli ţie privind romii: îndrum ări pentru utilizare în statele participante din cadrul OSCE
Model pentru evaluarea conformit ăţ ii politicilor şi practicilor na ţionale privind activitatea poliţieneasc ă, cu Recomand ările privind Activitatea Poli ţieneasc ă ale Planului de Ac ţiune al OSCE 212
Acest model este conceput pentru a fi utilizat de către statele OSCE participante drept unealt ă pentru evaluarea conformit ăţ ii cu cele şapte recomand ări specifice cu privire la activitatea poli ţieneasc ă, cuprinse în Planul de Acţiune al OSCE privind îmbun ătăţ irea situa ţiei romilor şi sintilor din spa ţiul OSCE. Modelul va asista statele participante în: a) identificarea propriilor lor politici şi practici cu privire la activitatea poli ţieneasc ă în ceea ce prive şte problematica legat ă de romi; b) evaluarea propriilor lor puncte forte şi puncte slabe raportate la recomand ările OSCE; c) identificarea domeniilor specifice ale politicii şi practicii în care ar putea fi necesar s ă se ia m ăsuri; şi d) stabilirea unui etalon cu care progresul să poat ă fi m ăsurat ulterior.
RECOMANDARE TEST PROBE 1. Evaluarea discrepan ţelor (a) A stabilit poli ţia un dintre standardele parteneriat cu ONG-uri ale interna ţionale cu privire la romilor în acest scop? poli ţie şi practicile na ţionale (b) Au fost identificate existente în momentul de problemele cheie în rela ţiile fa ţă , prin consult ări cu dintre poli ţie, pe de o parte, for ţele na ţionale de poli ţie, şi romi şi sinti, pe de alt ă ONG-urile şi reprezentan ţii parte? comunit ăţ ilor de romi şi (c) Au fost identificate sinti. standardele interna ţionale (Recomandarea 30) relevante? (d) A fost stabilit ă o viziune pozitiv ă, bazat ă pe aceste standarde, în ceea ce prive şte rela ţiile dintre poli ţie, pe de o parte, şi romi şi sinti, pe de alt ă parte? (e) Au fost identificate
212 Formatul pentru model se bazeaz ă pe acela utilizat în bro şura Policing in a Democratic Society: Is your Police Service a Human Rights Champion? [Activitatea poli ţiei într-o societate democratic ă: este serviciul dumneavoastr ă de poli ţie un sus ţin ător al drepturilor omului?], publicat ă pentru Consiliul Programului European privind Poli ţia şi Drepturile Omului, de Dr Robin Oakley, în cadrul activit ăţ ilor programului cu privire la romi şi activitatea poli ţiei, ini ţiat de CPRSI al ODIHR în 2004-2006.
discrepan ţele dintre aceast ă viziune şi politica şi practica curente din cadrul activit ăţ ii de poli ţie în ceea ce prive şte problematica legat ă de romi? (f) A fost elaborat şi implemetat un plan de ac ţiune pentru a se elimina aceste discrepan ţe?
RECOMANDARE TEST PROBE 2. Elaborarea, acolo unde (a) Au fost emise declara ţii este cazul, şi în strâns clare asupra politicii privind parteneriat cu organiza ţiile rela ţiile dintre romi şi interna ţionale şi ONG-uri poli ţie? ale romilor, a declara ţiilor (b) Au fost elaborate coduri cu privire la politic ă, a de conduit ă profesional ă, în codurilor de conduit ă, a leg ătur ă cu – sau care s ă manualelor cu îndrum ări acopere – rela ţiile dintre practice şi a programelor de romi şi poli ţie? preg ătire profesional ă. (c) Au fost elaborate (Recomandarea 31) manuale cu îndrum ări practice, în leg ătur ă cu – sau care s ă acopere – rela ţiile dintre romi şi poli ţie, în sprijinul acestor politici şi coduri? (d) Au fost elaborate programe de preg ătire profesional ă care s ă includ ă şi aspecte specifice romilor, în sprijinul celor men ţionate mai sus? (e) Elaborarea celor men ţionate mai sus s-a bazat pe experien ţa şi sprijinul organiza ţiilor interna ţionale ce lucreaz ă pe problematica romilor şi sintilor? (f) Au fost implicate ONG- uri ale romilor în activit ăţ ile de mai sus precum şi în implementarea lor?
RECOMANDARE TEST PROBE 3. Elaborarea politicilor (a) Au recunoscut care promoveaz ă institu ţiile de aplicare a legii sensibilizarea în rândul necesitatea de a promova institu ţiilor de aplicare a sensibilizarea şi de a legii cu privire la situa ţia combate stereotipizarea? popula ţiilor de romi şi sinti (b) Au fost elaborate politici şi care s ă combat ă detaliate cu scopul de a prejudecata şi stereotipurile promova sensibilizarea şi de negative. a combate stereotipizarea? (Recomandarea 26) (c) Au fost implica ţi în acest proces ONG-uri ale romilor şi sintilor şi reprezentan ţi ai acestor comunit ăţ i? (d) A fost evaluat ă eficacitatea acestor politici?
RECOMANDARE TEST PROBE 4. Elaborarea politicilor: (a) Au fost recunoscute (1) pentru îmbun ătăţ irea problemele curente în rela ţiilor dintre comunit ăţ ile rela ţiile dintre romi şi sinti, de romi şi sinti şi poli ţie cu pe de o parte, şi poli ţie, pe scopul de a preveni abuzul de alt ă parte, şi s-au şi violen ţa din partea identificat cauzele lor? poli ţiei împotriva popula ţiei (b) Au fost elaborate politici de romi şi sinti; şi (2) pentru explicite cu scopul abord ării sporirea încrederii în poli ţie acestor probleme şi în rândul popula ţiei rome şi îmbun ătăţ irii rela ţiilor? sinti. (c) Au fost elaborate şi (Recomandarea 28) implementate politici în mod expres pentru prevenirea abuzului şi violen ţei din partea poli ţiei împotriva romilor şi sintilor? (d) Au fost elaborate şi implementate politici în mod expres pentru îmbun ătăţ irea încrederii în poli ţie în rândul romilor şi sintilor?
RECOMANDARE TEST PROBE 5. Elaborarea programelor (a) Au fost identificate de instruire pentru standardele profesionale prevenirea uzului excesiv legate de drepturile omului de for ţă şi pentru precum şi de utilizarea unui promovarea con ştientiz ării grad de for ţă drepturilor omului şi corespunz ător? respectul fa ţă de acestea. (b) Explic ă programele de (Recomandarea 27) preg ătire destinate tuturor poli ţiştilor aceste standarde şi demonstreaz ă implica ţiile practice ale acestora în munca lucr ătorului de poli ţie? (c) Beneficiaz ă programul de preg ătire profesional ă de sprijinul necesar şi de ac ţiuni ulterioare de tip follow-up? (d) Este monitorizat ă şi evaluat ă implementarea acestor standarde cu privire la utilizarea for ţei şi drepturile omului?
RECOMANDARE TEST PROBE 6. Elaborarea unor politici (a) Recunoa şte legea şi şi proceduri care s ă asigure pedepse şte în mod explicit o interven ţie efectiv ă a motivarea rasial ă în cazul poli ţiei în cazul violen ţei criminalit ăţ ii violente? motivate rasial împotriva (b) Are poli ţia politici şi romilor şi sintilor. proceduri clare pentru a (Recomandarea 29) răspunde motiv ării rasiale ca factor agravant în cazul criminalit ăţ ii? (c) Se colecteaz ă în mod regulat informa ţii cu privire la incidente de violen ţă motivat ă rasial, inclusiv identificarea incidentelor împotriva romilor? (d) Se asigur ă instruirea poli ţiei privind abordarea incidentelor de violen ţă motivat ă rasial? (e) Este reac ţia poli ţiei eficace?
RECOMANDARE TEST PROBE 7. Încurajarea romilor şi (a) Au fost identificatele sintilor de a lucra în motivele subreprezent ării institu ţii de aplicare a legii romilor şi sintilor? ca mijloc sustenabil pentru (b) Au fost introduse promovarea toleran ţei şi politici specifice pentru diversit ăţ ii. încurajarea/sprijinirea (Recomandarea 32) romilor şi sintilor în ob ţinerea locurilor de munc ă? (c) Sunt monitorizate în mod regulat recrutarea/evolu ţia romilor şi sintilor în institu ţiile de aplicare a legii?
(d) Au fost eficiente politicile şi ini ţiativele?
Apendicele 3: Cadrul generic de selec ţie a politicii 213
CHESTIUNE ÎNTREB ĂRI Depistarea În cadrul cuprinsului prezentului document care conţine poten ţialelor politici/îndrum ări (puterile, autorit ăţ ile sau direc ţiile sale asociate), amestecuri şi exist ă poten ţial pentru amestec în drepturile individului conform discrimin ări Conven ţiei?
În cadrul cuprinsului prezentului document care conţine politici/îndrum ări (puterile, autorit ăţ ile sau direc ţiile sale asociate), exist ă poten ţialul ca acesta s ă fie discriminator în aplicare sa sau în prevederile drepturilor conform Conven ţiei? Principiile Con ţin politica/îndrum ările vreo afirma ţie care s ă defineasc ă care este drepturilor baza legal ă pentru politica respectiv ă şi oricare din puterile, autorit ăţ ile omului sau direc ţiile asociate?
213 Un comentariu asupra principiilor ce stau la baza cadrului generic de selec ţie a politicii poate fi g ăsit în: Oakley/Slater/Taylor (op. cit. nota 44) pag. 49-50. Cadrul de testare a fost elaborat de fostul Inspector Şef Chris Taylor de la Poli ţia Metropolitan ă din Londra, pentru uzul în cadrul evalu ării sistematice a activit ăţ ii poli ţiei fa ţă de romi.
Furnizeaz ă politica detalii cu privire la ce s-ar putea deduce c ă ar fi ţelul ( ţelurile) legitime pentru orice amestec poten ţial în drepturile individului în virtutea exercit ării politicii, a puterilor, autorităţ ilor sau direc ţiilor sale asociate?
Prevede politica nevoia de a urma un proces de luare a deciziilor bine definit în luarea în considerare a motivelor, impacturilor şi a altor informa ţii relevante, atunci când se decide cursul adecvat pe care trebuie s ă-l urmeze o ac ţiune?
Se arat ă în mod explicit în cadrul politicii care sunt standardele minime raportat la documentarea şi eviden ţierea unor astfel de lu ări de decizii?
Le ofer ă politica îndrum ări clare celor care practic ă aceast ă meserie, pentru a stabili: • Legalitatea ac ţiunilor lor? • Un ţel legitim pentru ac ţiunile lor (excep ţii sau derog ări)? • Justificarea propor ţionalit ăţ ii ac ţiunilor lor în atingerea ţelului lor? • Documentarea deciziilor luate, a proceselor de consult ări şi a rezlutatelor? Delimitarea Include politica tactici ale poli ţiei care ar face neviabil ă plasarea ei într- între politici şi un domeniu public? (Este recomandat ca informa ţiile tactice s ă fie tactici excluse, din motive de securitate, cu scopul de a păstra integritatea metodologiei opera ţionale.) Prezum ţii, Con ţine aceast ă politic ă o prezum ţie cu privire la facerea ei public ă sau, publicare, din motive de interes public, o justificare pentru orice rezerv ă fa ţă de evaluare şi aceast ă regul ă? inspectare Con ţine acesat ă politic ă o prezum ţie cum că, atunci când se exercit ă o putere, autoritate sau direc ţie, indivizii au dreptul la reprezentare, la asisten ţă juridic ă, proceduri de apel etc?
Con ţine politica o prezum ţie despre men ţinerea sistemelor de monitorizare, a evalu ărilor preg ătirii profesionale şi a responsabilit ăţ ilor pentru inspec ţie?
Con ţine politica prezum ţii despre nivelul examin ării independente a procesului de luare a deciziilor şi a plângerilor? Conformitate Con ţine politica o certificare a faptului c ă a fost elaborat ă în conformitate cu valorile şi principiile pe care se bazeaz ă Conven ţia? Verificare A fost politica verificat ă din punct de vedere legal pentru a se vedea legal ă dac ă e conform ă cu drepturile omului? Revizuirea S-a stabilit o dat ă pentru revizuirea politicii, pentru a se asigura în politicii continuare conformitatea acesteia cu ECHR? Apendicele 4: Formularul pentru opriri utilizat în Fuenlabrada, Spania.
Seria Publica ţiilor SPMU
Vol. 1 Guidebook on Democratic Policing by the Senior Police Adviser to the OSCE Secretary General [Ghid privind activitatea poli ţieneasc ă democratic ă de Consilierul Superior al Poli ţiei de pe lâng ă Secretarul General OSCE], Seria Publica ţiilor SPMU Vol. 1, Edi ţia a 2-a, Viena, mai 2008.
Vol. 2 Reference Guide to Criminal Procedure [Ghid de referin ţă privind procedura din domeniul criminalisticii], Seria Publica ţiilor SPMU Vol. 2, Viena, decembrie 2006.
Vol. 3 Enhancing cooperation among police, prosecutors and judges in the fight against transnational organized crime. Project Report [Sporirea cooper ării dintre poli ţie, procurori şi judec ători în lupta împotriva crimei organizate transfrontaliere. Raport de proiect], Seria Publica ţiilor SPMU Vol. 3, Viena, decembrie 2007.
Vol. 4 Good Practice in Building Police-Public Partnerships by the Senior Police Adviser to the OSCE Secretary General [Bunele practici în înfiin ţarea de parteneriate între poli ţie şi public, de Consilierul Superior al Poli ţiei de pe lâng ă Secretarul General OSCE], Seria Publica ţiilor SPMU Vol. 4, Viena, mai 2008.
Vol. 5 Good Practices in Basic Police Training – Curricula Aspects by the Senior Police Adviser to the OSCE Secretary General [Bunele practici în preg ătirea de baz ă a poli ţiei - aspecte curriculare, de Consilierul Superior al Poli ţiei de pe lâng ă Secretarul General OSCE], Seria Publica ţiilor SPMU Vol. 5, Viena, octombrie 2008.
Vol. 6 [Precursors Handbook] [Îndrumarul precursor], Seria Publica ţiilor SPMU Vol. 6, Viena, noiembrie 2008.
Vol. 7 Implementation of Police-Related Programmes. Lessons Learned in South- Eastern Europe, [Implementarea programelor legate de poli ţie. Lec ţiile înv ăţ ate în Europa de Sud-Est], Seria Publica ţiilor SPMU Vol. 7, Viena, decembrie 2008.
Vol. 8 Controlled Delivery Guidebook for South-East European Countries, [Ghidul pred ării controlate pentru ţă rile din Europa de Sud-Est], Seria Publica ţiilor SPMU Vol. 8, Viena, ianuarie 2009.
Vol. 9 Police and Roma and Sinti: Good Practices in Building Trust and Understanding [Poli ţia, romii şi sinti: bunele practici în consolidarea încrederii şi în ţelegerii], Seria Publica ţiilor SPMU Vol. 9, Viena, aprilie 2010.
Publica ţiile pot fi comandate direct de la SPMU ([email protected]) sau desc ărcate de pe website-ul Sistemul Informa ţional Online SPMU cu privire la Activitatea Poli ţiei (POLIS) la http://polis.osce.org/library