Stenograma) Sumar 1

DEZBATERI PARLAMENTARE Parlamentul Republicii Moldova de legislatura a XIX-a SESIUNEA a V-a ORDINARĂ – NOIEMBRIE 2012 Ședința din ziua de 1 noiembrie 2012 (STENOGRAMA) SUMAR 1. Declararea ședinței ca fiind deliberativă. 2. Dezbateri asupra ordinii de zi și aprobarea ei. 3. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1833 din 6 august 2012 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Codul de procedură civilă al Republicii Moldova – art.286, 287, 288 ș.a.; Legea privind regimul juridic al adopției – art.2, 5, 61 ș.a.). 4. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.2434 din 24 octombrie 2012 pentru aprobarea bugetului Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal pe anul 2013. 5. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.1548 din 4 iulie 2012 privind modificarea și completarea Legii nr.182 din 15 iulie 2010 cu privire la parcurile industriale (art.5, 8, 17 ș.a.). 6. Dezbaterea în lectura a doua a proiectului de Lege nr.1351 din 18 iunie 2012 pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi – art.10; Legea privind sistemul bugetar și procesul bugetar – art.55 ș.a.). Procedura de votare a proiectului de Lege nr.1351 va avea loc într-o ședință ulterioară. 7. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Hotărîre nr.2172 din 2 octombrie 2012 privind modificarea componenței numerice și nominale a Biroului permanent al Parlamentului (art.1, 3). 8. Dezbaterea și aprobarea în primă lectură a proiectului de Lege nr.2329 din 16 octombrie 2012 privind importul a trei autospeciale cu destinație specială, de către primăria orașului Șoldănești, primite cu titlu gratuit (donație). 9. Răspunsul domnului viceministru al sănătății Gheorghe Țurcanu la interpelarea domnului deputat Grigore Petrenco referitor la desfășurarea studiilor clinice în Spitalul Clinic de Psihiatrie al Ministerului Sănătății. 10. Întrebări.

Ședința începe la ora 10.02. Lucrările sînt prezidate de domnul Marian Lupu, Președintele Parlamentului, asistat de domnul Vladimir Plahotniuc, prim-vicepreședinte al Parlamentului, și de doamna Liliana Palihovici, vicepreședinte al Parlamentului.

Domnul Marian Lupu: Rog să vă ocupați locurile dumneavoastră, pentru a începe ședința plenului Parlamentului. Secretariatul, Rog să anunțați prezența în sală.

Domnul Maxim Ganaciuc – șeful Direcției generale documentare parlamentară: Doamnelor și domnilor deputați, Bună dimineața. Vă anunț că la lucrările ședinței de astăzi a plenului Parlamentului, din totalul celor 101 de deputați, și-au înregistrat prezența 94 de deputați. Nu s-au înregistrat deputații: Stoianoglo Alexandru – în delegație; Mocanu Gheorghe – la cerere; Frumosu Elena, Nasu Maria, Țap Iurie, Vieru Boris, Vlah Petru.

Domnul Marian Lupu: Au mai venit între timp. Rog să faceți precizările necesare pentru pregătirea stenogramei. Stimați colegi, Ședința este deliberativă. Rog să onorăm Drapelul Țării. (Se onorează Drapelul de Stat al Republicii Moldova.) Mulțumesc. Stimați colegi, La ordinea de zi avem un șir de subiecte aprobate anterior, săpătmîna trecută, le aveți. Între timp, comisiile parlamentare au venit cu propuneri adiționale pentru perioada 1 – 2 noiembrie, le aveți, la fel, distribuite. Dacă mai sînt și alte propuneri, ținînd cont de faptul că sîntem ziua de joi. Bine. S-o începem în ordinea stabilită. Microfonul nr.5.

Domnul Gheorghe Brega – Fracțiunea PL: Mulțumesc. Domnule Președinte, Eu n-am nimic la ordinea de zi. Dar vă reamintesc că, pe data de 25 octombrie, de la acest microfon am invitat oficial în ședința de plen ministrul sănătății, directorul Agenției Medicamentului, reprezentanții Vamei, Ministerul Finanțelor, pentru marțea trecută, la ora 9.00, la ședința comisiei. Cu părere de rău, nu s-a prezentat nimeni. Deci noi am crezut că avem de furcă cu oameni serioși, cu oameni de stat, dar, ieri, ministrul sănătății mi-a invocat faptul că el nu urmărește ședințele plenului. De aceea, rog ca, prin secretariatul comisiei, să fie anunțați că marțea viitoare, în data de 6 noiembrie, o să aibă loc ședința comisiei la ora 10.00.

Domnul Marian Lupu: Stimate coleg, Da, vă rog să conturăm cumva această idee. Eu, iată, ce vreau să vă rog, stimați colegi. Da, este și această cale, microfoanele din Sala Parlamentului o tribună inclusiv pentru transmiterea de informații, însă nu mizați doar pe acest lucru, interveniți cu invitațiile în scris ca deputat, ca fracțiuni, sînt diferite metode în acest sens. Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Streleț – Fracțiunea PLDM: Mulțumesc, domnule Președinte. Cu referință la activitatea Comisiei privind situația pe piața farmaceutică. Avem și noi un mesaj, rugăm și noi ca președintele comisiei să aibă în vedere maniera sa de conduită, să aibă în vedere maniera de organizare a activității comisiei și să nu prezinte activitatea comisiei drept activitatea sa proprie.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Serghei Sîrbu – Fracțiunea PCRM: Domnule Președinte, Noi, constat, săptămîna trecută, am făcut un șir de propuneri în ceea ce privește audierea Procurorului General și nu numai. Recent, am înregistrat pe numele dumneavoastră, pe numele Biroului permanent, din numele Fracțiunii, o interpelare în scris cu privire la desfășurarea audierilor parlamentare a Procurorului General pe diverse probleme, inclusiv începînd cu elucidarea evenimentelor din 7 aprilie 2009, pentru a afla adevărul cine sînt organizatorii acelei tentative de lovitură de stat. Și eu vreau să vă menționez, domnule Președinte, că, potrivit articolului 126 al Regulamentului Parlamentului, alineatul (2): la propunerea Biroului permanent, a comisiilor sau a fracțiunilor parlamentare, Parlamentul inițiază audieri în alte domenii de interes public major. Data și procedura de desfășurare a audierilor sînt stabilite și aduse la cunoștința deputaților de către Parlament. În acest context, domnule Președinte, dumneavoastră nici nu trebuie să puneți la vot această chestiune. Este o chestie de procedură obligatorie, trebuie doar să stabiliți concret data cînd vor avea loc aceste audieri. Și rugăm să fie respectat întocmai Regulamentul Parlamentului și dreptul deputaților. De aceea, încă o dată insistăm: audieri parlamentare a Procurorului General și a tuturor factorilor de decizie, care stau în spatele Procurorului General, pentru a elucida toate aceste probleme, inclusiv începînd cu evenimentele din 7 aprilie 2009. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Artur Reșetnicov – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc. Domnule Președinte al Parlamentului, Săptămîna trecută, noi am solicitat să fie inclusă de zi audierea rapoartelor anuale, așa cum prevede legislația, ale mai multor autorități, ceea ce ține de competența Parlamentului. Este obligația lor să prezinte aceste rapoarte anuale și am spus că, trei ani de zile, noi nu am văzut aceste rapoarte, poate ele sînt undeva la conducerea Parlamentului. Dar Curtea de Conturi, Consiliul Coordonator al Audiovizualului, Serviciul de Informații și Securitate, Agenția de Reglementare în Energetică, în Telecomunicație, Agenția Antimonopol, trei ani de zile, activează și noi nu cunoaștem care este rezultatul, ceva parțial aflăm din presă. Dar este obligația Parlamentului să se ocupe cu controlul asupra respectării legislației. Cu regret, domnule Președinte al Parlamentului, noi nu vedem nici în ziua de astăzi, joi, nici pentru ziua de mîine, vineri, includerea în ședința Parlamentului a audierii acestor rapoarte. Noi înțelegem, Partidul Comuniștilor înțelege frica Alianței de guvernare de a nu asculta aceste rapoarte. Noi înțelegem încercarea de a ascunde unele informații, care ar putea să fie făcute publice, inclusiv în raportul Curții de Conturi. Dar, domnule Președinte, stimați deputați din Alianța de guvernare, există Constituția, există Regulamentul Parlamentului, legislația și actele normative. Noi insistăm, fără sau cu, sau fără, la dorința dumneavoastră, votarea în Parlament în plen, prezentarea astăzi, pînă la sfîrșitul ședinței sau cel tîrziu mîine, în ziua de vineri, 2 noiembrie, a rapoartelor, care, conform legislației, obligatoriu trebuie să fie prezentate în fața plenului Parlamentului. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Da. Microfonul nr.5.

Domnul Ion Hadârcă – Fracțiunea PL: La ordinea de zi, domnule Președinte. Punctul 5, proiectul Legii înregistrat cu nr.537. Noi am convenit, ieri, la Biroul permanent, că acest subiect este transferat pentru un alt ciclu bisăptămînal. Acum noi nu înțelegem: prin ce magice manipulări o serie de subiecte sensibile așa, le șutezi cît mai departe și ele sar înapoi ca mingea, cît mai aproape. E o nedumerire. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Eu, da, stimate coleg, am să simplific neînțelegerea aceasta, explicația este extrem de simplă. Ceea ce aveți dumneavoastră ca listă de bază este lista votată de plenul Parlamentului anterior, pe care motiv discuțiile de ieri, la Biroul permanent, le țin minte foarte bine, dar finalitatea acestor discuții este votul plenului Parlamentului. Fiindcă Biroul nu este în drept să excludă ceva de pe ordinea de zi odată ce acest subiect a fost votat de plen.

Informația a fost înregistrată și de ieri, informația ați repetat-o și astăzi. Dacă nu vor fi alte propuneri pe marginea acestui proiect nr.537, tradițional, cum procedăm în plenul Parlamentului, acest proiect va fi mișcat pentru următoarea bisăptămînală. Microfonul nr.4.

Domnul Igor Dodon: Vă mulțumesc, domnule Președinte. Stimați colegi, La ordinea de zi. Proiectul nr.537, despre care au vorbit și colegii de la microfonul nr.5, ieri, în Comisia economie, buget și finanțe, de asemenea, s-a luat decizia să fie transferat. Și o solicitare. În luna iunie, majoritatea parlamentară a stabilit un termen pentru înregistrarea autoturismelor cu numere de înmatriculare străine, acest termen a expirat ieri, 31 octombrie. Vreau să vă amintesc că atunci Ministerul Finanțelor spunea, și a venit cu modificări în buget, că vor fi încasate peste 120 milioane de lei. Opoziția parlamentară spunea că nu vor fi încasați acești bani. De aceea, venim cu o solicitare, ca Ministerul Finanțelor să vină în plenul Parlamentului să ne informeze: cîte autoturisme au fost înregistrate și care sînt încasările la buget? Cît nu am încasat din cauza greșelii comise de Ministerul Finanțelor în anul 2010? Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Da. Mulțumesc. Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc. Vreau să-i aduc aminte domnului Dodon, că el, după 16 martie anul curent, nu mai este opoziția parlamentară. Și acum la ordinea de zi. Stimați colegi, Propunem includerea în ordinea de zi a proiectului de Hotărîre nr.2011 din 14 septembrie anul curent cu privire la Pachetul energetic 3 al Tratatului de constituire a Comunității Energetice. Acest proiect prevede retragerea semnăturii Guvernului Republicii Moldova de pe decizia Consiliului Interministerial al Comunității Energetice. Decizia și acest Pachet energetic 3, care prejudiciază interesele Republicii Moldova și a tuturor consumatorilor de gaze naturale. Și a doua propunere la ordinea de zi. Repetat, îl invităm pe domnul Procuror General al Republicii Moldova Zubco la ședința de astăzi la audieri parlamentare. Audieri ca un punct aparte în ordinea de zi. Deci invităm din partea Fracțiunii. În special, ne interesează cazul atacurilor raider din vara anului trecut. Ce a întreprins Procuratura Generală în urma publicațiilor din presa străină a

5 documentelor privind implicarea domnului Plahotniuc (Ulinici), prim- vicepreședinte al Parlamentului Republicii Moldova în aceste scheme frauduloase? Ne bucurăm că domnul Plahotniuc s-a întors din Estonia și din Letonia. Credem că ar fi mai bine să viziteze și Cipru, și Marea Britanie, să se întîlnească cu anchetatorii, să dea depoziții. De aceea, ar fi corect, domnule Plahotniuc, ca dumneavoastră singur, benevol să vă suspendați din funcția de prim-vicepreședinte al Parlamentului, ca să nu fiți atît de ocupat cu activitatea parlamentară și să aveți timp să vizitați aceste două țări: Cipru și Marea Britanie. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Gheorghe Anghel – Fracțiunea PCRM: Pe data de 2 octombrie, Guvernul, prin hotărîrea sa, a hotărît să finanțeze construcția așa-numitului Monument al Libertății. Eu solicit ca, astăzi, la Ora Guvernului să fie invitat domnul Vlad Filat, Prim-ministru al Republicii Moldova, cu explicații: de ce se cheltuie bani publici pentru edificarea monumentului dedicat persoanelor care au vandalizat și incendiat clădirile Parlamentului și Președinției la 7 aprilie 2009? Totodată, ar fi cazul ca Procuratura Generală să se autosesizeze și să acumuleze o probă în plus cine sînt organizatorii evenimentelor din 7 aprilie. Și a doua propunere la ordinea de zi. Domnule Președinte, Am solicitat și data trecută ca Procurorul General să pregătească un raport, o informație pentru parlamentari despre măsurile întreprinse de Procuratura Generală pentru combaterea criminalității. Deoarece cunoașteți că în republică se atestă o creștere considerabilă a criminalități, inclusiv a criminalității grave, trei ani la rînd, rog foarte mult să fie inclus în ordinea de zi. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Ioniță – Fracțiunea PLDM: Comisia economie, buget și finanțe. Domnule Președinte, În primul rînd, mă bucur că toată lumea se concentrează pe Comisia economie, buget și finanțe. În calitate de președinte, vreau să rog ca nr.537 să fie transferat. Dar deja toți au vorbit la tema aceasta. Totodată, nr.1258 tot de transferat pentru următorul ciclu pentru data de 8 – 9. Și vreau să fac un apel către dreptul dumneavoastră pe care îl aveți de a veni cu propuneri pentru ordinea de zi. Noi sperăm că, astăzi, vom examina toate amendamentele la bugetul de stat, sperăm că vom reuși să împachetăm, au venit foarte multe propuneri de la deputați și acei care mai au propuneri, vă rugăm, să le

6 faceți. Și dacă reușim să finalizăm, atunci de astăzi vă anunț pentru ziua de mîine să faceți uz de dreptul dumneavoastră ca să propuneți în ordinea de zi pentru ziua de mîine, dar vă voi anunța mîine dimineață dacă s-a reușit…

Domnul Marian Lupu: Exact asta și eu am vrut să …

Domnul Veaceslav Ioniță: … finalizarea bugetului.

Domnul Marian Lupu: Vă rog să mă informați în termen … mîine dimineață.

Domnul Veaceslav Ioniță: De azi anunț deputații ca toți să vină cu amendamente. Noi am primit de la… m-am uitat cam toate fracțiunile deja au dat amendamente. Cine mai are, vă rog, să le propuneți.

Domnul Marian Lupu: Mersi. Am înregistrat. Microfonul nr.3.

Doamna Zinaida Chistruga – Fracțiunea PCRM: Din partea Fracțiunii PCRM avem două propuneri. Prima. Solicităm ca joia viitoare să vină în Parlament Președintele Curții de Conturi cu informația și rezultatele investigării deplasărilor de serviciu din bugetul de stat, achitate din bugetul de stat, a Prim-ministrului Republicii Moldova Vladimir Filat. Din informația din mass-media, aceste deplasări se efectuează inclusiv în zilele de lucru și din bugetul de stat, deplasări prin care Prim-ministrul participă la diverse întruniri politice de partid, iar banii sînt achitați din bugetul de stat. Întrebare: de ce cetățeanul Republicii Moldova trebuie să satisfacă poftele politice ale Prim-ministrului din buzunarul său? Doi. Ieri, în ședința Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe a fost admisă o gravă încălcare a Legii privind distincțiile de stat. La cerința, doar la cerința deputaților Mișin și Babenco, domnul președinte Ioniță a inclus suplimentar în ordinea de zi problema oferirii unei distincții de stat Directorului general al Societății „Codru”, domnului Furculiță, informînd membrii comisiei că toate actele sînt în regulă. Eu, în prezența președintelui comisiei și a altor membri ai comisiei, am făcut copia întregului pachet de documente, pot să vă ofer, domnule Președinte. Nici un act, prevăzut de Legea privind distincțiile de stat, nu există în acest dosar, nici fișa completată conform formei stabilite în lege, nici părerea colectivului de muncă, nici avizul Sindicatelor, atît al organizației primare, cît al Comitetului republican, nici al ministrului de resort. Cum se poate… Doresc ca domnul Ioniță să dea

7 explicații: cum e posibil să fie îndeplinite poftele unor deputați din Alianță Mișin și Babenco, fără a îndeplini rigorile legale? Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Ghenadie Morcov – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc, domnule Președinte. Privitor la Comisia pentru examinarea situației pe piața farmaceutică, vreau să informez colegii deputați și conducerea Parlamentului că, pe parcurs de mai mult de o lună de zile, această comisie nu se poate întruni și, în special, nu se poate întruni din motivul că deputații PLDM ignorează totalmente să se prezinte. Și ministerele, și departamentele, conduse de această formațiune. Domnul Brega a spus foarte corect, totalmente ignorează prezența și, cu atît mai mult, face imposibilă activitatea acestei comisii. Această comisie urmează să prezinte un raport pînă la data de 1 decembrie. Deci mai avem încă o lună de zile. Eu aș solicita ca să fie prezentată o informație cum derulează activitatea acestei comisii, la ce etapă sînt? Și care este situația de care dispune comisia la moment? Ca onoratul plen să dispună de această situație despre activitatea acestei comisii, inclusiv toți agenții economici din această ramură. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Iurie Chiorescu – Fracțiunea PLDM: Eu, domnule Președinte, reiterez solicitarea mea, interpelarea de vinerea trecută ca, în cazul în care Procurorul General vine în ședința Parlamentului, să ne explice, să ne elucideze asupra cazului dispariției misterioase a cetățeanului Artur Reșetnicov.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Eduard Mușuc – Fracțiunea PCRM: Domnule Președinte, Reiterez solicitarea mea, care a fost aici, în cadrul uneia dintre ședințele trecute ale Parlamentului, anunțată, privind organizarea audierilor Procurorului General și, în speță, solicit ca Procurorul General să ne informeze și să ne răspundă la următoarea întrebare: de ce, pînă în ziua de astăzi, drept urmare a rapoartelor Curții de Conturi, nu au fost pornite proceduri penale, dosare penale în ceea ce privește încălcări comise în cadrul mai multor întreprinderi de stat: „Termocom”, „Moldtelecom”, inclusiv Serviciul Fiscal, Departamentul Vamal, Banca de

Economii. În ceea ce privește dosarul „Banca de Economii”, să ne informeze care este situația în momentul de față. Cine sînt figuranții acestui dosar penal? Inclusiv în alte întreprinderi de stat, servicii de stat, care figurează în rapoartele Curții de Conturi. Și solicit ca aceste audieri să fie organizate săptămîna viitoare.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Igor Vremea – Fracțiunea PCRM: Solicit din partea Fracțiunii, repetat, să fie incluse pe ordinea de zi proiectele cu nr.2109 și nr.2110. Amintesc că unul din ele vizează abrogarea Hotărîrii Parlamentului nr.191 din 12 iulie 2012, prin care s-a pus interdicție asupra utilizării în scopuri politice a simbolurilor secerii și ciocanului. Și al doilea vizează aplicarea sancțiunilor pentru promovarea acestor simboluri. Și mai amintesc că aceste două proiecte au fost incluse anterior pe ordinea de zi a plenului Parlamentului, însă au fost amînate, ca, ulterior, să fie, în general, excluse și respinsă includerea spre examinare.

Domnul Marian Lupu: Da. Microfonul nr.2.

Domnul Artur Reșetnicov: Mulțumesc. În calitate de replică, pentru că este un cetățean aici, în Parlament, care deja a doua ședință iese la un microfon și-i zice lui Chiorescu, deputatul, deocamdată, și solicită unele intervenții. Chiorescu, la circ deseori există cîinișori care, de fiecare dată ies pe arenă și îndeplinesc anumite exerciții. Și apoi ei sînt stimulați, remunerați, cu bomboane, cu zăhărel și cu alte dulciuri. Am auzit foarte mult timp în urmă despre existența unei autorități criminale, care, nu știu, din coincidență, sau din întîmplare, dar are nume Chiorescu. Și oamenii din anumit raion din Moldova, spun că este fratele deputatului PLDM Chiorescu. Aș vrea să explice ce are această autoritate criminală cu deputatul respectiv și are vreo legătură această intervenție a deputatului Chiorescu cu apărarea lui, a Procurorului General. Pentru că liderul de partid al dumnealui, un an în urmă, a solicitat demiterea Procurorului General și, subit, a încetat această încercare de a demite.

Domnul Marian Lupu: Timpul, domnule Reșetnicov.

Domnul Artur Reșetnicov: Nu.

Domnul Marian Lupu: Nu vă supărați, replica-i replică. V-am dat timpul pentru replică. Un minut.

Domnul Artur Reșetnicov: Ca să nu... Să finalizăm această discuție. Aș vrea să aflu biografia fratelui domului Chiorescu. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Vasili Șova – Fracțiunea PCRM: Спасибо. Уважаемый господин Председатель, Уважаемые коллеги, Хочу еще раз обратиться к вам с таким призывом о том, что последние несколько месяцев появились новые вызовы и угрозы, о которых сегодня, и неоднократно, в этом зале говорилось, с точки зрения конституционного статуса нейтралитета Молдовы. Поэтому, прошу вас поставить на голосование вопрос включения в повестку дня рассмотрениe проекта №1002 от 19 апреля 2011 года. Проект Закона о постоянном статусе нейтралитета Республики Молдова. Тем более, что в Парламенте уже в комиссиях обсуждается проект соглашения, который напрямую затрагивает статус постоянного нейтралитета страны, касающегося участия Молдовы в операциях по управлению кризисами. Я думаю, уважаемый господин Председатель, что руководству Парламента вообще пора задуматься и обсудить вопрос о возможном проведении парламентских слушаний по вопросам и факторам, вызовам, касающихся национальной безопасности, и в контексте, в том числе, касающегося приднестровской проблемы. За последние несколько месяцев в этом направлении прозвучало целый ряд угроз и вызовов, по которым Парламент остается в стороне. Прошу поставить вопрос на голосование по проекту Закона, либо обсудить в Бюро Парламента вопрос, касающийся возможных будущих открытых парламентских слушаний. Спасибо.

Domnul Marian Lupu: Am înregistrat. Stimați colegi, Eu vă atrag atenția. Rog propunerile dumneavoastră la ordinea de zi. Fiindcă noi, tradițional… Foarte bine au fost făcute propunerile la microfonul nr.5. Eu vorbesc deja pentru colegii care urmează. La ordinea de zi. Fiindcă avem mai multe lucruri de discutat. Microfonul nr.4.

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule Președinte, În calitate de președinte al Comisiei economie, buget și finanțe vreau să informez plenul Parlamentului că Președintele Curții de Conturi nu poate fi invitat în plen, deoarece el se bucură de independență, Curtea de Conturi. Iar dacă cineva, în cazul dat opoziția, dorește să afle anumite lucruri, legislația prevede o procedură foarte simplă. Este suficient să scrieți la Curtea de Conturi, o dată la 3 luni fiecare fracțiune parlamentară are dreptul, orice întrebare de care aveți nevoie, și veți primi, conform Legii, răspunsul. Mie îmi pare rău de informația, pe care o am eu, în 3 ani de zile opoziția nu a făcut uz de acest drept și e ușor să te dai în spectacol în plen, să vorbești multe lucruri. E suficient să scrii conform procedurilor legale, să primești răspunsul conform procedurilor legale și nu este greu să trăim după lege, dar nu după aceea cum ne place nouă.

Domnul Marian Lupu: La ordinea de zi. Microfonul nr.3.

Doamna Zinaida Chistruga: O scurtă replică. Noi știm legea, spre deosebire de dumneavoastră, domnule Ioniță. Noi am „oformat” acest document. Și l-am remis. Am spus de microfon, ca să știe și mass- media și să știe și societatea civilă.

Domnul Marian Lupu: Foarte bine.

Doamna Zinaida Chistruga: Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Bine. Continuăm aici. Microfonul nr.3. Ordinea de zi.

Domnul Veaceslav Bondari – Fracțiunea PCRM: В контексте будущих слушаний Генпрокурора, еще раз обращаюсь с вопросом. Прокуратура предприняла какие-то действия для расследования незаконных действий госпредприятия Радиокоммуникаций при прекращении вещания телеканала НИТ?

Domnul Marian Lupu: Am înregistrat. Microfonul nr.2.

Domnul Alexandr Petkov – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc, domnule Președinte. La ordinea de zi. Am fost informat despre cazuri multiple de acordare a frecvențelor, fie în rețele de cablu, fie a frecvențelor terestre, pe care a avut loc emisia postului TV NIT, unui alt post TV Canal 3, despre care cunoaște că ar aparține prim- vicepreședintelui Parlamentului. Solicit, în cadrul audierii Procurorului General, să fiu informat privind legalitatea acordării acestor frecvențe unui alt post TV în momentul în care încă este proces judiciar. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Iurie Chiorescu: Indiferent de culoarea politică, stimați colegi deputați, noi trebuie să avem și dimensiunea morală. Dar, totuși, eu reiterez, că domnul Procuror General să elucideze cazul dispariției cetățeanului respectiv. Mulțumim.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.3.

Domnul Oleg Reidman – Fracțiunea PCRM: Спасибо. Господин Председатель, в последнее время, в средствах массовой информации появились выступления чиновников, правительственных, высокого уровня, относительно убыточности предприятий с государственным капиталом. Целая, прошла целая серия печатных материалов от имени чиновников Министерства Экономики, вплоть до самых высших. Следом за этим, начались разговоры о приватизации, так сказать. Деэтатизации этих предприятий на сумму более миллиарда лей. Я прошу пригласить в пленарноe заседание, на Ора Гувернулуй, Министра Экономики с отчетом об участии правительства, то есть государства, в этих предприятиях, по каждому из них в отдельности: Аэропорт кишиневский, «Франзелуца», Железная дорога, Телеком, и т.д. С отчетом детальным. Спасибо.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Doamna Oxana Domenti – Fracțiunea PCRM: Stimați colegi, Un caz fără precedent a avut loc săptămîna trecută în raionul Dondușeni, față de care trebuie să luăm cu dumneavoastră o atitudine. În acest caz, unui cetățean al Republicii Moldova i s-a refuzat asistență medicală pe motiv politic. Este vorba de cazul lui Stepan Tkaciuk de 54 de ani, care a decedat în urma faptului că acestuia nu i s-a acordat asistență medicală pe motiv că ar fi fost rudă cu deputatul din opoziție Mark Tkaciuk. Strigător la cer este și comportamentul Ministrului Sănătății, care, în loc să se clarifice în această situație, a invitat personal acest pacient, care era în stare gravă, să vină la Ministerul Sănătății să dea explicațiile de rigoare. Deci acest pacient a decedat. Era tată a 4 copii. Noi credem că această situație trebuie discutată aici, în Parlament și invităm Ministrul Sănătății să vină astăzi în Parlament să ne dea explicații cu privire la acest caz. Nouă și întregii societăți.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu – Fracțiunea PL: În mod repetat, solicităm Fracțiunii Partidului Comuniștilor să delege 4 membri în Comisia pentru verificarea arhivelor KGB al RSSM. Încercarea voastră de a tergiversa acțiunile noastre în acest sens ne duce la gîndul că fie nu doriți să participați, fie noi trebuie să începem activitățile Comisiei în lipsa voastră. Și ar trebui să ne spuneți. Doi. Miră intervenția domnului Reșetnicov. Într-o situație cere intervenția Procurorului General, atunci cînd vine vorba despre dumnealui, este vorba despre dumnealui, îl sperie această intervenție. Deși toată lumea trebuie să cunoască adevărul și în acest sens. Iar doamna profesoară de limbă română, de la microfonul nr.3, trebuie să știe: cuvîntul „a oforma” nu există, este o traducere calchiată din limba rusă de la cuvîntul „оформить”. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: A fost primul. Colegii dumneavoastră de la microfon. (Rumoare în sală.) Știu, nu vă supărați. Eu iau conform ordinii colegilor care stau la microfon. Vă pare, ce, ați sărit la microfon și ați dat replica? N-ați fost vizat, în general. E colegul dumneavoastră, domnul Gorilă. Dar eu spun microfonul nr.3.

Domnul Anatolie Gorilă – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc, domnule Președinte. (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu: Colegi, La ordinea de zi.

Domnul Anatolie Gorilă: Da. Domnule Președinte, Ca fost președinte al Comisiei parlamentare de anchetă privind realizarea armamentului, a 10-a oară mă tem că ies la microfon și rog audierea Procurorului General cu o singură întrebare: să ne raporteze cum se îndeplinește Hotărîrea Parlamentului nr.71 din 5 aprilie, la care, pînă în ziua de azi, noi n-am primit nici un răspuns.

Domnul Marian Lupu: Nu este adevărat, domnule Gorilă. Există cel puțin 2 răspunsuri în scris. Distingeți lucrurile. Că vreți să auziți aceeași informație verbală, este una.

Domnul Anatolie Gorilă: Nu. Nu vreau s-o aud pe aceea.

Domnul Marian Lupu: Dacă scrisori, au fost prezentate, dacă n-au ajuns la dumneavoastră, straniu. Vă rog Secretariatul, Cancelaria, să prezentați copiile.

Domnul Anatolie Gorilă: Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Alexandr Bannicov – Fracțiunea PCRM: Спасибо. В рамках слушаний Генерального прокурора, хотелось бы задать ему вопрос, чтобы он подготовился. В стране на сегодняшний момент существует схема легализации угнанных за рубежом автотранспортных средств. Мной был отправлен запрос в отношении мотоцикла BMV, конкретно, госномер CPR 777, который был конкретно продан начальником МРУ №12, господином Владимиром Гарштя. Хотелось бы, чтобы Генеральный прокурор в рамках слушаний в Парламенте, рассказал депутатам, каким образом угнанное транспортное средство за границей, легализуется в Молдове? И почему чиновники, ответственные за правовую регистрацию данных автотранспортных средств, продают угнанное авто? Спасибо.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Doamna Maria Ciobanu – Fracțiunea PLDM: Stimați colegi, Ieri, a fost petrecut în ultimul drum corifeul limbii române din Republica Moldova, Valentin Mîndîcanu. Acel care întreaga viață și-a pus-o în slujba cuvîntului potrivit la locul potrivit. Eu rog să păstrăm un moment de reculegere în memoria autorului „Veșmîntului ființei noastre”.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, De fapt, aceste lucruri, și-i etic, e normal să fie făcute la începutul ședinței.

Doamna Maria Ciobanu: Păi, dacă au ocupat microfoanele.

Domnul Marian Lupu: Fiindcă, iată, cum încurcăm lucrurile cu interpelări, cu…

Doamna Maria Ciobanu: E mai bine așa.

Domnul Marian Lupu: Dar, odată ce s-a întîmplat așa, eu propun să susținem această propunere. (Rumoare în sală.) (Se păstrează un minut de reculegere.) Mulțumesc. De ce am făcut această remarcă? Fiți de acord că, pe fondul subiectelor menționate pînă acum de la microfoanele din sală, chiar într-un fel se pierde simțul uman, cu care trebuie să venim pentru acest, pentru această personalitate. Este a 3-a ieșire a dumneavoastră. Scurt. Aveți o jumătate de minut. Microfonul nr.3.

Doamna Zinaida Chistruga: O replică scurtă pentru domnul Munteanu. Stimate domnule deputat. Trebuie să depășiți nivelul de gîndire, pe care l-ați avut la Fabrica Avicolă din Floreni. Dați-vă seama că sînteți în Parlamentul Republicii Moldova. Și trebuie să vorbiți despre probleme de stat, despre problemele organizării statului, despre probleme serioase. Pentru aceasta ați venit în Parlament. Iar dumneavoastră continuați să vorbiți lucruri absurde. Alte griji nu aveți. Iată, cetățeanul simplu trebuie să-și tragă concluzia ce să aștepte de la o astfel de majoritate, care se ocupă cu probleme de ne… însemnătatea a 15-a. Gîndiți-vă la oameni, la alegători, dar nu la prostii.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Anatolie Zagorodnîi – Fracțiunea PCRM: Mulțumesc. Domnule Președinte Lupu, Sperăm că astăzi dumneavoastră veți da dovadă de respect față de opoziție, așa cum tot timpul ne faceți complimente, cît de ingenios sînteți față de noi și, totuși, îți pune în ordinea de zi audierile Procurorului General, fiindcă este o problemă foarte stringentă și foarte periculoasă pentru societatea noastră, care s-a acumulat de mai mult timp. Și, în acest context, în urma audierilor care urmează să fie, sperăm noi, în sfîrșit, în bun sfîrșit, efectuate în Parlament, aș întreba pe domnul Procuror General referitor la problema, expusă de domnul Ghimpu, în una din emisiunile televizate cu denumirea „Replica” din 28 octombrie 2012. Citez: „Aceste 3 partide au creat Alianța și au semnat Acordul. Credeți că cu cine a purtat discuție pînă la alegeri Europa? Dumneavoastră credeți că tot ce stă astăzi în… a apărut după victorie? Nu, aceste lucruri le-am discutat cu Europa și americanii pînă la alegeri.” În acest context, vreau să întreb Procurorul General: cum pot fi calificate și înțelese aceste declarații în contextul evenimentelor din 7 aprilie 2009, care, timp de trei ani și jumătate, așa și n-au fost elucidate? Și, totodată, să ne spună cu ce se ocupă organele competente care urmează să examineze acest caz? Spre exemplu, SIS-ul, Procuratura Generală, Ministerul de Interne și alte structuri, pentru a acorda societății aceste clarități? Aceasta este prima propunere. Și a doua propunere. Totuși aș dori să aud de la Procurorul General, de la tribuna Parlamentului, care sînt acele dosare de rezonanță, unde sînt implicați deputații, miniștrii și alte persoane cu funcții de răspundere, care dumnealui… de la tribuna Parlamentului, a venit în urma Hotărîrii Parlamentului, în care urma să fie demisionat, ca să spună că în Procuratura Generală sînt dosare în care sînt implicați un șir de demnitari de stat? Ori, Procuratura Generală s-a transformat într-o bîtă de șantaj în rîndul Alianței, ori Procuratura Generală a indus în eroare sau tăinuiește aceste persoane. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.5.

Domnul Boris Vieru – Fracțiunea PL: Mulțumesc, domnule Președinte. La ordinea de zi am o propunere. Vreau să includeți în ordinea de zi proiectul de Lege privind importul a trei autospeciale cu destinație specială pentru Primăria orașului Șoldănești, nr.2329. Raportul Comisiei economie, buget și finanțe este.

Domnul Marian Lupu: Aceasta și a fost întrebarea: dacă acest proiect dispune de raport?

Domnul Boris Vieru: Este.

Domnul Marian Lupu: Informația este primită. Mulțumesc. Microfonul nr.3.

Doamna Inna Șupac – Fracțiunea PCRM: Stimați colegi, Vreau să vă informez că, pe data de 29 octombrie, a avut loc ședința Comitetului de Cooperare „Republica Moldova – Uniunea Europeană.” Conform practicii stabilite, ca să știți dumneavoastră, ședința a fost condusă de către doi copreședinți: doamna Macovei și doamna Fusu, în mod autoritar. Pentru prima dată în istoria Comitetului nouă, membrilor acestui for, ne-a fost încercat să se limiteze posibilitatea de a expune poziția asupra chestiunilor discutate pînă la un minut. Constatăm cu regret că membrii Alianței, împreună cu deputații Parlamentului European din partea României, nu au acceptat nici o propunere a Fracțiunii PCRM din cele 30, pentru Rezoluția finală a Comitetului. Accentuez asupra faptului, stimați colegi, că Alianța nu a acceptat așa propunere ca, spre exemplu, aducerea în fața legii a organizatorilor devastărilor în masă și distrugerii sediilor Președinției și Parlamentului în data de 7 aprilie. O altă propunere, care nu a fost acceptată de către Alianță, a fost de a renunța la Istoria românilor și glorificarea mareșalului Antonescu. Totodată, stimate domnule Marian Lupu și membrii Biroului permanent al Parlamentului, eu mă adresez cu privire la un fapt, că majoritatea…

Domnul Marian Lupu: Stimată colegă, Vă rog frumos, la ordinea de zi.

Doamna Inna Șupac: Domnule Marian Lupu, Ține de competența Biroului permanent.

Domnul Marian Lupu: Stimată colegă, Păi, dacă-i…

Doamna Inna Șupac: Acest…

Domnul Marian Lupu: La ordinea de zi. Doar am avut rugămintea, care sînt propunerile. Dacă sînt alte informații, solicitări, așteptați, vă rog, sfîrșitul ședinței. Este Ora întrebărilor. În momentul de față lucrăm la ordinea de zi. (Rumoare în sală.) Nu vă supărați, deja au expirat, mult stimată colegă… Microfonul nr.2.

Domnul Oleg Garizan: У меня вопрос. Я хотел бы пригласить на заседание Парламента министра внутренних дел, и вопрос у меня возник после случая, который произошел в городе Вулканешты, повлекший смертельный исход одного из водителей. В рамках проведения этих операций „Белые ночи”, когда автоматчики– полицейские с Кишинева устраивают облавы в населенных пунктах, даже начальник ОВД Гагаузии об этом не имеет никакого понятия и даже не проинформирован об этом. Есть человеческие жертвы. Я не отрицаю, что надо проводить профилактику правонарушения за рулем, но это не стоит ни одной человеческой жизни. Поэтому я хотел бы просить министра внутренних дел, чтобы он дал объяснение, как происходит, что он борется с преступностью, профилактика, а это влечет человеческие жизни наших граждан. Это первое. И второе. В контексте нашего сегодняшнего заседания, я все-таки хочу повторить свой вопрос, касаемый предприятия „Нипон” и дел, которые были прокуратурой приостановлены. Я просил, если прокурор не может ответить, может быть может ответить кто-то с Президиума.

Domnul Marian Lupu: Или в микрофон номер 2.

Domnul Oleg Garizan: Но Президиум тоже молчит. А?

Domnul Marian Lupu: Может быть вы ответите? Тоже вариант.

Domnul Oleg Garizan: Я думаю, что вы владеете большей информации.

Domnul Marian Lupu: Deconectați microfonul… că sînt aberații. Microfonul nr.5.

Doamna Corina Fusu – Fracțiunea PL:

O scrută replică doamnei Șupac. Comitetul de Cooperare Parlamentară „Uniunea Europeană – Republica Moldova” își are un Regulament, care este în conformitate și cu Regulamentul de funcționare a Uniunii Europene. Atît în Parlamentul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, cît și în Parlamentul Uniunii Europene există reglementări stricte: cît timp durează o întrebare, cît timp ai drept să faci un comentariu, să separi întrebarea de comentariu. Pînă la 3 minute ți se dă cînd ai un discurs referitor la o rezoluție sau un proiect. Deci noi încercăm cu doamna Macovei, cel puțin în cadrul Comitetului de Cooperare, să existe niște reguli clare de activitate. Deci s-a propus ca întrebarea să fie 30 de secunde, un minut. Comentariul de la un minut și 30 la două minute, mai mult decît în Parlamentul Uniunii Europene.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Eu am o rugăminte.

Doamna Corina Fusu: Iar rezoluția și recomandările le puteți citi pe site-ul Parlamentului în zilele apropiate.

Domnul Marian Lupu: Nu vă supărați, vă rog, stimați colegi. Tot ce ține de aspecte de procedură: jumătate de minut, un minut, dacă există divergențe, dacă doriți să informați opinia publică, este și tribuna de pe hol, însemnele Parlamentului. Vă rog să uzăm de aceste lucruri, să nu discutăm despre aspecte procedurale în ședința plenului, fiindcă noi nici n-am început examinarea proiectelor pe ordinea de zi. Rog propunerea la ordinea de zi, mult stimată colegă. Microfonul nr.3.

Doamna Inna Șupac: Eu vă mulțumesc, domnule Marian Lupu. Eu am propunere către Biroul permanent al Parlamentului Republicii Moldova, fiindcă în curînd dumneavoastră, domnule Lupu și stimați președinți ai fracțiunilor, o să primiți Regulament de procedură al Comitetului de Cooperare, despre care a vorbit doamna Fusu și dumneavoastră, ca Birou permanent, trebuie să-l aprobați. Iată, noi vă adresăm o propunere, ca să nu aprobați în așa mod care a fost votat de către majoritatea acestui Comitet, fiindcă articolul 14 prevede că limba de lucru a acestui Comitet este una engleză și română, ceea ce contravine articolului 13 din Constituția Republicii Moldova. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Și pentru acest for, care se numește Comitetul de Colaborare Interparlamentară, cît și pentru toate celelalte comisii și comitete, vreau să vă anunț, nu are în competența sa Biroul permanent funcția de a adopta regulamentele delegațiilor, regulamentele forurilor interparlamentare bilaterale sau multilaterale, pe care motiv această informație chiar mă miră și vreau să vă zic că, neavînd în această… în pachetul său de atribuții, Biroul permanent nici nu poate să facă asemenea lucruri. Mulțumesc pentru propuneri. Pauză? Microfonul nr.3.

Doamna Maria Postoico: Da, mulțumesc. Referitor la Hotărîrea nr.1845, Fracțiunea PCRM înaintează următoarele candidaturi: Igor Vremea, Zinaida Chistruga, Alexandr Petkov și Artur Reșetnicov. Aceasta este pentru stenogramă, ca domnul Munteanu…

Domnul Marian Lupu: Noi trebuie să mai votăm.

Doamna Maria Postoico: Da, puțin să se liniștească, că la noi totul este în ordine.

Domnul Marian Lupu: Deci vom… Trebuie să supunem votului, stimați colegi, aceste propuneri. O vom face. Scurt. Microfonul nr.5.

Domnul Valeriu Munteanu: Avînd în vedere mandatul acestei comisii, care trebuie să verifice inclusiv activitatea pe dimensiunea pe care o prevede comisia a Serviciului de Informare și Securitate, cred că nu este oportună delegarea domnului Artur Reșetnicov, avînd în vedere că dumnealui a condus această instituție și, respectiv, o să fie o problemă în acest sens. Noi trebuie să verificăm activitatea lui și dumnealui merge să verifice activitatea pe care a făcut-o.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi...

Domnul Valeriu Munteanu: Eu cred că este…

Domnul Marian Lupu: Eu am prins ideea, dar aceasta rămîne a fi opinia deputaților, opinia fracțiunilor. S-a înregistrat această informație a dumneavoastră, stimate coleg. Pe de altă parte, să nu uităm că sînt fracțiunile, cele care decid pe cine deleagă, dar este plenul care decide cum aprobă. Eu gîndesc că aici s-a epuizat subiectul, nu? Microfonul nr.3. Eu așa și am înțeles.

Doamna Maria Postoico: Da, Fracțiunea PCRM.

Domnul Marian Lupu: Este dreptul fracțiunii.

Doamna Maria Postoico: Da. Da, exact. Pe aceste candidaturi pe care le-am…

Domnul Marian Lupu: Eu am înțeles.

Doamna Maria Postoico: … înaintat.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.2.

Domnul Iurie Muntean – Fracțiunea PCRM: În calitate de replică pentru domnul Valeriu Munteanu. Deci, pînă un minut în urmă, eu credeam că cel puțin 12, cel puțin 11 deputați din Fracțiunea Partidului Liberal, din cei 12, trebuie să se teamă, cu adevărat, de rezultatele investigării în arhivele fostului KGB. Acum am înțeles că toți trebuie să se teamă, deoarece respectivul a dat dovadă că, cu adevărat, colegii se tem de prezența din partea noastră a unui profesionist care, clar, o să spună ce și unde se află și cum trebuie de căutat. Aceasta e prima. A doua. Domnule Munteanu, Dintîi raportați despre mijloacele financiare cheltuite pentru construirea drumurilor către casa dumneavoastră, în loc să fie construite drumuri către obiectele de menire socială în satul Floreni, și apoi puneți întrebări. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Așa, bine, este.

Microfonul nr.5 și aici am terminat încălzirea.

Domnul Valeriu Munteanu: Mă bucur că cel puțin un obiect din toate care a fost, casa, nu mai vorbește, nu s-a mai construit etaj, asta deja-i bine. Lumea se documentează încetul cu încetul și lasă anumite argumente pe care, renunță la anumite argumente care sînt de-a dreptul aberante. În primul rînd, noi trebuie să verificăm încă odată, vă spuneam, activitatea, inclusiv a acestor instituții, pentru că este evident faptul că s-au întreprins niște acțiuni în acești ani. Dacă cineva crede că cineva a lucrat, a instrumentat, dacă vreți, a administrat această instituție și după aia o să meargă să verifice, eu cred că este contraproductiv acest lucru. Asta, în primul rînd. În al doilea rînd, noi considerăm că trebuie să fie pusă la vot, în această situație, nominal, fiecare candidatură propusă și noi o să le susținem așa cum o să considerăm noi. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Păi, exact ceea ce am menționat și eu. Microfonul nr.3.

Domnul Eduard Mușuc: Da, am încercat să dau o replică domnului Munteanu, dar nu mi-ați oferit cuvîntul atunci. Eu cred că acum chiar trebuie. Eu nu înțeleg ce are domnul Reșetnicov cu proiectul acesta de Lege privind constituirea unei Comisii de anchetă pentru examinarea situației arhivelor Comitetului Securității de Stat (KGB) al RSSM. Ce vă temeți, de ce vă temeți dumneavoastră de prezența domnului Reșetnicov care cred că va ajuta. (Rumoare în sală.) Dar eu vreau să vă spun că noi înțelegem foarte bine, dar vă zic că cu Reșetnicov sau fără Reșetnicov noi vom scoate toate dosarele, cu toți „stukacii” din Fracțiunea dumneavoastră. Toți o să iasă la iveală. (Rumoare în sală.)

Domnul Marian Lupu: Așa. Stimați colegi, Am acumulat propunerile care vor fi supuse votului. Începem cu proiectele care nu au înregistrat poziții contradictorii și anume propunerea înaintată din Sala plenului Parlamentului, cu referință la proiectul nr.537, mișcarea acestuia pentru următoarea bisăptămînală și, respectiv, propunerea, la fel, privind proiectul nr.1258 pentru mișcarea pe următoarea bisăptămînală. Acest lucru îl constatăm. Proiectele menționate rog Secretariatul să le includeți în proiectul ordinii de zi pentru următoarea bisăptămînală, care va fi supus votului plenului Parlamentului mîine, la sfîrșitul ședinței.

În continuare, începem de la capăt. Propunerea înaintată de doamna Postoico referitor la 3 candidaturi, 3 deputați propuși de… patru, propuși de către Fracțiunea PCRM în componența nominală a Comisiei instituite prin Hotărîrea Parlamentului nr.1845. Deci propunerea a fost… Microfonul nr.3.

Doamna Maria Postoico: Domnule Președinte, De procedură.

Domnul Marian Lupu: Păi, dar cum să nu pun la vot dacă…

Doamna Maria Postoico: Deci după cîte cunosc…

Domnul Marian Lupu: Stați puțin, o clipă.

Doamna Maria Postoico: Da.

Domnul Marian Lupu: Colegi, Da unde-i gîndirea și cunoașterea de procedură? Noi am votat nr.1845, inclusiv componența nominală. Ia, rog să puneți mîna pe carte și să citiți atent.

Doamna Maria Postoico: Eu…

Domnul Marian Lupu: Membrii comisiei trebuie să fie aprobați prin votul plenului Parlamentului.

Doamna Maria Postoico: Da, și dumneavoastră în pachet pe toți i-ați citit și i-ați votat. N-a fost pe fiecare aparte.

Domnul Marian Lupu: Sînt de acord.

Doamna Maria Postoico: Păi, iată, așa.

Domnul Marian Lupu: Iată așa.

Doamna Maria Postoico: Din care considerente atunci Fracțiunea PCRM trebuie să fie pe fiecare candidatură aparte?

Domnul Marian Lupu: Nu vă supărați, orice deputat este în drept și ați făcut-o și dumneavoastră.

Doamna Maria Postoico: E dreptul dumnealor.

Domnul Marian Lupu: De nenumărate ori.

Doamna Maria Postoico: Dar dacă nu le place, asta-i treaba lor…

Domnul Marian Lupu: Este o propunere.

Doamna Maria Postoico: E problema lor.

Domnul Marian Lupu: De acord. Este o propunere evocată de la microfonul nr.5, ca votul să fie unul individual. Asemenea practici noi…

Doamna Maria Postoico: Atunci reveniți, anulați votarea hotărîrii care a fost data trecută și luăm pe fiecare aparte, și nominal îl votăm, dar atunci. În cazul dat, încălcați, atunci de ce pentru Fracțiunea… pentru opoziție – nominal, pe fiecare aparte, iar pentru majoritari – toți în pachet.

Domnul Marian Lupu: Fiindcă atunci nu a fost o asemenea propunere, să fie vot individual.

Doamna Maria Postoico: Păi, vă zic încă o dată.

Domnul Marian Lupu: Acum ea este.

Doamna Maria Postoico: Atunci, în acest caz…

Domnul Marian Lupu: Maria Sevastianovna.

Doamna Maria Postoico: Dacă sînt aceste divergențe…

Domnul Marian Lupu: Așa.

Doamna Maria Postoico: Este posibil de anulat acel vot și revenim la votare nominală.

Domnul Marian Lupu: Eu am o singură posibilitate, ca Președinte al ședinței. Avînd această propunere din sală, să o supun votului. Votăm sau nu votăm nominal.

Doamna Maria Postoico: Domnule Președinte, Acesta-i dreptul fracțiunii.

Domnul Marian Lupu: După care…

Doamna Maria Postoico: Cine pe cine a înaintat. Nu trebuie un deputat.

Domnul Marian Lupu: Știu, de asta…

Doamna Maria Postoico: Să spună că nu-i place forma mea sau, nu știu, culoarea mea.

Domnul Marian Lupu: De asta…

Doamna Maria Postoico: Aceasta-i problema lui.

Domnul Marian Lupu: … și am menționat.

Doamna Maria Postoico: … și nu este a fracțiunii.

Domnul Marian Lupu: Doamnă președinte al Fracțiunii, De aceasta și am menționat, că nu e nevoie de comentat, că e bună propunerea, că nu e bună propunerea... Acum să vedem ce facem cu propunerea dată. Ori, în acest caz, Fracțiunea are o altă posibilă poziție: își retrage cu insistență și zice nu, că vrem doar așa. Poftim, este dreptul dumneavoastră. Microfonul nr.3.

Domnul Eduard Mușuc: Domnule Președinte, Pentru acest proiect de lege deja s-a votat. Nu se votează a doua sau a treia oară pentru același proiect de lege. S-a votat, s-a format comisia, fracțiunile și-au propus candidaturile respective. Atît. Și eu vă rog frumos, procedați corect, nu doar față de fiecare fracțiune, dar, în primul rînd, față de opoziție. Este dreptul nostru de a înainta acele candidaturi pe care le considerăm noi drept…

Domnul Marian Lupu: Eu am înțeles lucrul acesta.

Domnul Eduard Mușuc: … oportune pentru activitatea acestei comisii.

Domnul Marian Lupu: Eu am să rog. Mulțumesc. Eu am să rog, subiectul acesta îl lăsăm puțin la o parte, fiindcă eu o să rog Comisia juridică, numiri și imunități să ne clarificați pe dimensiunea procedurală, fiindcă colegul are dreptate, așa simt eu. Nr.1845 este deja un proiect votat, mă înțelegeți? Și atunci noi ce facem? Cum „oformăm” votul pentru aceste patru… 4 deputați, prin ce? Prin hotărîre separată, da, nu. Eu nu rog acum un răspuns, dar vă rog frumos să vedem care este temeiul juridic și să ne informați, ca să știm cum abordăm acest subiect. Iată de ce lucrul e lăsat pentru clarificare pe dimensiunea procedurilor juridice. În continuare… (Rumoare în sală.) Păi, dumneavoastră aveți asemenea lucruri, trebuie să fie discutate și văzute în comisie. Maria Sevastianovna, Aveți membrii, dumneavoastră, probabil, da, chiar sînteți membră a comisiei respective și rog frumos să participați la aceste discuții și la identificarea de soluții.

Propunerea domnului Vieru privind includerea pe ordinea de zi a proiectului nr.2329, care vizează importul unor autovehicule speciale. Raportul comisiei este prezent. Cine este pentru a accepta această propunere rog să voteze. Majoritatea. Vă mulțumesc. Propunerea este acceptată. Propunerea domnului deputat Șova: de a include pe ordinea de zi proiectul cu nr.1002. Cine este pentru rog să voteze. Rog rezultatele, în acest caz.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 31.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Sectorul nr.2, sectorul nr.3. (Rumoare în sală.) Microfonul nr.4.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – zero.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.2 – 11.

Domnul Marian Lupu: – 11. 42 de voturi „pro”. Noi cîți avem în sală? Cît? 97. Deci nu adună numărul necesar de voturi această propunere, ca să fie acceptată. Continuăm. Propunerea domnului deputat Vremea privind includerea pe ordinea de zi a proiectului nr.2109. Cine este pentru rog să voteze.

N u m ă r ă t o r i i: – 31. Sectorul nr.3 – zero. (Rumoare în sală.) Sectorul nr.2 – 11.

Domnul Marian Lupu: 42 de voturi. Situație similară. Propunerea nu întrunește numărul necesar de voturi ca să fie acceptată. Includerea proiectului nr.2110. Cine este pentru? Aceeași propunere, a domnului Vremea.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 31.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Sectorul nr.2 – 11. Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. 42 de voturi. La fel, propunerea nu este susținută de plen. Propunerea domnului deputat Petrenco privind includerea pe ordinea de zi a proiectului nr.2011. Cine este pentru rog să voteze.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 31. Sectorul nr.2 – 7. Sectorul nr.3 – 0.

Domnul Marian Lupu: 38 de voturi. Propunerea nu a întrunit numărul necesar de voturi ca să fie acceptată. Și propunerea înaintată de mai mulți deputați în sală, privind organizarea audierilor Procurorului General. Cine este pentru rog să voteze. Rog rezultatele.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.1 – 31.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc.

N u m ă r ă t o r i i: Sectorul nr.3 – 0. Sectorul nr.2 – 7.

Domnul Marian Lupu: Treizeci și…

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule Președinte, De procedură.

Domnul Marian Lupu: Închideți, vă rog, microfonul, cît eu n-am anunțat rezultatul. Eu am să-l includ cînd trebuie. 38 de voturi „pro”. Această propunere nu este acceptată de plen. Acum, nici un subiect, care formează ordinea de zi a plenului Parlamentului, de la sine nu…

28 automat nu trece, fiindcă este plenul Parlamentului, care decide propria sa ordine de zi pentru ședințele plenului. Este alfa și omega în activitatea noastră. Tot. Asta este. Vă rog frumos, ați luat Regulamentul, ați citit de sus pînă jos, din scoarță în scoarță și ajungem la această concluzie. Acum, stimați colegi, ca să încheiem acest exercițiu, avînd nr.537 și avînd nr.1258 mișcate pentru următoarele două săptămîni și transferate pe proiect, vreau să supun votului dumneavoastră aprobarea ordinii de zi, a suplimentului, deci per ansamblu, ținînd cont și de propunerile înaintate de către comisiile parlamentare. Cine este pentru aprobarea per ansamblu a ordinii de zi, la capitolul „Supliment”, rog să voteze. Majoritatea. Propunerea este acceptată. Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco: Mulțumesc. De procedură. Stimați colegi, Stimate Președinte al ședinței, Noi am propus, am propus personal, ca, pe durata anchetei prim- vicepreședinte al Parlamentului, domnul Plahotniuc, benevol, să ia decizia privind suspendarea din funcția de prim-vicepreședinte al Parlamentului.

Domnul Marian Lupu: Noi am auzit lucrul acesta, ceva nou.

Domnul Grigore Petrenco: Nu înțeleg funcția lui în Prezidiu.

Domnul Marian Lupu: Nu înțelegeți.

Domnul Grigore Petrenco: Actualmente în Prezidiu.

Domnul Marian Lupu: Duceți-vă și gîndiți-vă. Închideți microfonul nr.3. Eu deja am o oră cu toate aceste aiureli. Eu am dat ceasul necesar. Liniștit, calm. E timpul să terminăm cu aiurelile, să ne apucăm de lucru, pe care motiv începem examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi. Toate chestiunile importante au fost discutate timp de 59 de minute. Aici începem examinarea subiectelor de pe agendă. Proiectul de Lege nr.1833 pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Guvernul.

Doamna Valentina Buliga – ministrul muncii, protecției sociale și familiei: Stimate domnule Președinte al Parlamentului, Stimați deputați, Onorată asistență, În anul 2010, Parlamentul Republicii Moldova și-a exprimat voința pentru realizarea unor schimbări cardinale în domeniul protecției drepturilor copilului orfani și rămași fără ocrotire părintească prin procedura de adopție, adoptînd Legea nr.99 privind regimul juridic al adopției, inclusiv racordînd-o la prevederile Convenției de la Haga asupra copiilor și cooperării în materia adopției internaționale. Legea privind regimul juridic al adopției depășește deja contradicțiile anterioare și a înlăturat, în general, lacunele existente în domeniu. Atît în cazul adopției naționale, cît și al adopției internaționale pot fi deja urmărite cu claritate etapele procedurale care urmează a fi respectate atît de către autoritățile și instituțiile responsabile, cît și de către adoptatori. Adoptarea acestei legi a fost doar un prim-pas care, însă, a deschis posibilitățile pentru realizarea reformei în domeniu. Pe lîngă o lege cadru a fost nevoie de un set întreg de acte normative secundare care să permită, la nivel administrativ și instituțional, aplicarea normelor juridice ale acestei legi. În acest context, pe parcursul timpului, au fost depuse eforturi sporite pentru elaborarea treptată și consecventă a cadrului normativ în domeniu, punînd accent deosebit pe eliminarea formalismului din prevederile normelor și asigurarea calității comprehensivități, transparenței și valorii practice a documentelor, implicînd în acest proces atît expertiza internațională, cît și consultarea cu profesioniștii din domeniu din cadrul organizației societății civile. Astfel, au fost realizate următoarele activități. A fost aprobat Regulamentul privind procedura de acreditare și modul de funcționare a organizațiilor străine cu atribuții în domeniul adopției internaționale. Astfel, actualmente în Republica Moldova sînt acreditate 25 de organizații străine cu atribuții în domeniul adopției internaționale. A fost instituit Consiliul Consultativ pentru Adopții Internaționale, al cărui Regulament de activitate a fost aprobat de către Guvern. La fel, a fost determinată procedura de evaluare a garanțiilor morale și a condițiilor materiale ale solicitanților pentru adopție, a fost aprobată grila și fișa de evaluare a dosarului adoptatorului, pentru realizarea procedurilor de potrivire prealabilă a adoptatorilor în cadrul procedurii de adopție internațională. Actualmente, sînt luați în evidență 242 de copii adoptabili și 147 de adoptatori naționali, 29 de adoptatori internaționali. Cu toate că au fost realizate un șir de activități complexe în domeniul adopției, este necesar de operat modificări și completări în Legea privind regimul juridic al adopției din următoarele considerente. În procesul examinării proiectului de Hotărîre a Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind procedura de acreditare și modul de funcționare a organizațiilor străine cu atribuții în domeniul adopției internaționale și a listei serviciilor și activităților, pe care le pot desfășura în domeniul adopției internaționale, Ministerul Justiției, în avizul său, a indicat necesitatea reglementării

30 prin lege a procesului de acreditare a organizațiilor străine, suspendarea și retragerea acreditării, deoarece acestea constituie norme primare, care, în temeiul articolului 102 din Constituție, nu țin de domeniul de reglementare prin hotărîre de Guvern. Potrivit articolului 5 din Legea nr.451 privind reglementarea prin licențiere a activității de întreprinzător, autoritățile de licențiere participă la promovarea politicii statului și îndeplinesc atribuțiile respective în domeniul reglementării prin licențiere a activității în limitele prevederilor prezentei legi, precum și ale legilor care reglementează expres activitățile licențiate. Prin urmare, reglementarea aspectelor legate de acreditarea organizațiilor străine cu atribuții în domeniul adopției internaționale în Republica Moldova și anume: termenul de acreditare și de prelungire a acreditării, criteriile de acreditare a organizațiilor străine, suspendarea acreditării organizațiilor străine, precum și anularea acreditării, a fost prevăzută prin modificările și completările propuse în Legea privind regimul juridic al adopției. Ghidul de bune practici nr.1 privind implementarea și aplicarea Convenției de la Haga din 29 mai 1993 asupra protecției copilului și cooperării în materia adopției internaționale conține un capitol separat 7.3 cu referire la adopția copiilor cu necesități speciale. Astfel, se accentuează necesitatea de a avea o abordare specială față de acest grup de copii, motivată, inclusiv, prin faptul că este nevoie de asigurarea unor condiții în baza cărora și copiilor cu necesități speciale să le fie facilitat accesul la protecție prin adopție internațională. Fără o astfel de abordare specială, majoritatea copiilor cu necesități speciale riscă să nu fie adoptați niciodată, rămînînd adesea în îngrijirea sistemului rezidențial. Totodată, se cere să se țină cont și de faptul că, spre deosebire de copiii sănătoși de vîrstă preșcolară, pentru copiii cu necesități speciale durata menținerii în îngrijirea statului adesea constituie un element defavorabil. Deoarece, pe de-o parte, vîrsta lor se majorează, iar starea sănătății, dizabilitatea, se poate agrava, inclusiv datorită, de multe ori, calității educației și îngrijirii, de care beneficiază în afara unui mediu familial. Astfel, proiectul de lege prevede divizarea copiilor adoptabili în două categorii: copii fără necesități speciale și copii cu necesități speciale, cărora li s-a stabilit statut de copil cu dizabilități, inclusiv care prezintă risc sporit de dezvoltare ulterioară a maladiilor ereditare și/sau anamneza ereditară, care a împlinit vîrsta de 7 ani, care are unul sau mai mulți frați, surori, care au împlini vîrsta de 7 ani. De asemenea, se propune, prin proiectul de lege, micșorarea termenului, după care copiii cu necesități speciale pot fi adoptați prin adopție internațională. Pentru asigurarea complexității și uniformității informațiilor despre copiii adoptabili se prevede obligarea autorităților teritoriale de a elabora și prezenta autorității centrale rapoarte standardizate privind situația fiecărui copil, iar în ce privește adoptatorii, care doresc să adopte un copil cu necesități speciale, proiectul prevede o procedură specială de potrivire prealabilă a acestora cu copilul adoptabil pînă la depunerea cererii de adopție internațională și a actelor care se anexează la aceasta.

În scopul asigurării calității procedurilor de adopție internațională, se propune excluderea posibilității de depunere a cererilor de adopție internațională de către cetățenii străini sau apatrizi prin intermediul autorităților centrale din statele primitoare, păstrîndu-se doar posibilitatea de a realiza adopția internațională a copiilor domiciliați pe teritoriul Republicii Moldova numai prin intermediul și cu suportul profesionist al organizațiilor străine cu atribuții în domeniul adopției, acreditate și înregistrate în Republica Moldova. Totodată, prin proiectul de lege se propune de a nu aplica această prevedere pentru cetățenii Republicii Moldova domiciliați peste hotarele țării, care, însă, doresc să adopte un copil din Republica Moldova. Ținînd cont atît de faptul că proiectul de lege prevede o procedură specială pentru adopția copiilor cu necesități speciale, precum și de faptul că, actualmente, în evidența ministerului nu sînt copii fără necesități speciale, care pot fi adoptați prin procedura de adopție internațională, și, prin urmare, pe viitor numărul acestor copii va fi extrem de redus, Ministerul propune în proiectul de lege limitarea la două a numărului de cereri de adopție internațională, depuse de către organizația străină și aflate simultan în evidență, în scopul asigurării calității procesului de potrivire a adoptatorilor cu copiii adoptabili și evitării stocării dosarelor adoptatorilor. Dacă e să operăm cu date statistice privind adopția internațională a copiilor, menționăm că, în rezultatul analizei, pentru anii 2009 – 2011, s-a constatat că au fost încuviințate în total 88 de adopții internaționale, dintre care doar trei copii au fost mai mici de 6 ani, restul încadrîndu-se în grupul copiilor cu necesități speciale, deținînd una sau mai multe din următoarele caracteristici: 14 copii aveau vîrsta mai mare de 6 ani, 17 cupluri de frați, 57 de copii cu dizabilități, 27 de copii ai căror părinți biologici sufereau de maladii psihice și ereditare cu grad înalt de transmitere prin ereditare. Din dinamica adopțiilor rezultă clar că și 50 de dosare pentru adopția copiilor fără necesități speciale este un număr foarte mare, astfel încît, pur statistic, cererile respective vor putea fi satisfăcute în decurs de 5 ani. Menționăm că proiectul de lege propune și includerea unor reglementări specifice în procedura luării deciziilor de separare a fraților prin adopție, astfel încît separarea fraților, atît în cazul adopției naționale, cînd și în cazul adopțiilor internaționale, să fie decisă în baza unei evaluări complexe, bazate pe fiecare caz în parte, reieșind din interesul superior al copilului și drepturile fiecărui copil, și nu doar în baza corespunderii unor condiții formale pentru separare, cum ar fi prezența unor maladii incurabile sau faptul că frații nu se cunosc între ei. De asemenea, în scopul îmbunătățirii din perspectiva nondiscriminării a prevederilor Legii nr.99 din 2010 privind regimul juridic al adopției, proiectul conține prevederi prin care au fost excluse o serie de reglementări discriminatorii referitor la contraindicațiile medicale ale adoptatorilor și lista maladiilor grave, care permit adopția internațională imediată a copiilor adoptabili, avînd în vedere cerințele internaționale în domeniul nondiscriminării și, totodată, ținînd cont de capacitățile administrative și instituționale reale ale sistemului de protecție a copilului din Republica Moldova.

Totodată, menționăm că procesul de elaborare și de definitivare a proiectului legii a fost unul participativ și transparent, inclusiv audieri publice în cazul a două comisii de specialitate din cadrul Parlamentului. Proiectul a fost, la fel, expertizat de experți internaționali în domeniu, susținut de către majoritatea autorităților și organizațiilor specializate în protecția drepturilor copilului. Rog, stimați deputați, să susțineți acest proiect de lege.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc, doamnă ministru. Întrebări? Microfonul nr.5.

Doamna Maria Ciobanu: Doamnă ministră, Orice cetățean adoptat de către o familie de peste hotarele Republicii Moldova, de fapt, este un cetățean pierdut pentru Republica Moldova. Eu am două întrebări. Prima întrebare e că în actuala Lege cu privire la adopție, articolul 10, de fapt, este stipulat următoarele: separarea fraților prin adopție, precum și adopția acestora de către persoane sau familii diferite sînt interzise, cu excepția cazurilor cînd această cerință contravine interesului ș.a.m.d. În actuala variantă, pe care o propuneți dumneavoastră, mie mi se creează impresia că se lasă o portiță mult mai deschisă pentru separarea fraților la adopție. Lucru regretabil. Aceasta este prima întrebare. Și a doua întrebare: de ce Regulamentul cu privire la adopție nu devine parte a legii? De ce pe urmă mai este necesar încă un Regulament, în care o să fie detaliată modalitatea de adopție? Vă mulțumesc.

Doamna Valentina Buliga: Mulțumesc mult, doamnă deputat, pentru întrebare. Dimpotrivă, propunerile, care au venit pentru completarea articolului 10, ne permit să protejăm mai mult interesul acestor frați, să nu admitem interpretări diferite și să nu admitem separarea cazurilor de frați sau separarea fraților în cazuri în care doar frații nu se cunosc, pentru că au fost plasați în instituții sau nu si-au știut părinții. De aceea, eu cred că dumneavoastră, dacă aveți o propunere concretă pentru lectura a doua. Dar interesul nostru este să nu admitem separarea fraților, așa cum am avut pînă în prezent cazuri în care frații au fost separați doar din simplul motiv că ei nu au fost cunoscuți sau nu și-au știut părinții. De aceea, fiecare caz în parte, prin lege, noi oferim ca fiecare caz în parte să fie examinat în interesul superior al copilului și al fraților.

Doamna Maria Ciobanu: Regulamentul…

Doamna Valentina Buliga: Referitor la Regulament. Noi nu avem un Regulament privind procedura de adopție, avem doar un Regulament al Consiliului Consultativ, care este creat pentru anumite activități, care, la fel, sînt specificate în lege.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Valeriu Ghilețchi – Fracțiunea PLDM: Stimată doamnă ministru, Vă mulțumim pentru prezentarea acestui proiect de lege. Cred că este un proiect necesar și bine venit, dar evident că s-ar putea să avem și anumite amendamente pentru lectura a doua. În acest context, vreau să vă adresez două întrebări. Prima întrebare. La articolul 288 și la articolul 289, legate de starea familială, se face referință la faptul că este necesar să fie prezentat fie certificatul de căsătorie, fie certificatul de divorț. Am vrut să precizez, conform legislației, noi oferim posibilitatea unui cuplu divorțat sau unei persoane să adopte un copil? Deci adopția este dată familiei sau poate fi dată unei persoane individuale, inclusiv unei persoane divorțate?

Doamna Valentina Buliga: Noi, în aceste cazuri, clar că ne dorim ca adopția să fie efectuată de către o familie, dar avem situații cînd poate… Pentru că sînt diferite situații și de aceea, în fiecare caz în parte, și se solicită aceste certificate, care confirmă starea familială.

Domnul Valeriu Ghilețchi: Vedeți, aici merg cu a doua întrebare un pic mai departe. Dumneavoastră ați făcut referință la normele nondiscriminare. Dacă vorbim despre o adopție internațională și avem o familie de altă orientare sexuală sau o persoană cu o altă orientare sexuală, cum vom putea ști lucrul acesta? Deoarece în Legea privind egalitatea noi am stipulat foarte clar că adopția va fi permisă doar familiilor care corespund Constituției Republicii Moldova. Cum am putea elimina asemenea situații? Pentru că din acest proiect de lege nu este clar dacă noi eliminăm posibilitatea unor asemenea adopții.

Doamna Valentina Buliga: Constituția Republicii Moldova prevede foarte clar ce înseamnă familie. Și atunci cînd solicităm certificate despre componența familiei, despre structura ei, ea trebuie să corespundă cerințelor statului în care noi activăm – Republica Moldova. Și are o definiție foarte clară în Constituție.

Domnul Valeriu Ghilețchi: De aici rezultă că ar fi bine ca adopția să fie oferită, adică dreptul de adopție, doar familiei, unei familii, așa cum noi o cunoaștem, dintre un bărbat și o femeie.

Vă mulțumesc. Dar cred că va fi nevoie, poate, de anumite amendamente, ca să excludem asemenea situații.

Doamna Valentina Buliga: Poate ceva de clarificat.

Domnul Marian Lupu: Da, vă rog, pentru lectura a doua precizări. Microfonul nr.2.

Domnul Oleg Reidman: Спасибо. Госпожа министр, Вы, в своем сообщении сказали о достаточно широком процессе партичипативности при обсуждении проекта, однако в этом процессе слышались голоса, например, парламентского адвоката по делам ребенка, который указал на несколько, если не сказать значительное, количество моментов в этом законе, которые являются коррупционными или могут быть такими. Была ли проведена экспертиза антикоррупционности этого закона? И если нет, то не считайте ли вы нужным ее провести, все-таки?

Doamna Valentina Buliga: Domnule Reidman, Vreau să vă spun că, inclusiv în cadrul dezbaterilor publice, care au avut loc în cadrul Comisiei juridice, numiri și imunități, unde au participat și deputații din Comisia protecție socială, sănătate și familie și alți deputați, și societatea civilă, și reprezentanții organizațiilor specializate în domeniul protecției drepturilor copilului, a participat inclusiv doamna avocat parlamentar, care a avut anumite păreri ale dumneaei. Referitor la expertiza anticorupție vreau să vă spun că în pachetul de documente, prezentat Guvernului, este inclusiv avizul fostului Centru, actualmente Centrul Național Anticorupție și legea a fost expertizată ca una necoruptibilă.

Domnul Oleg Reidman: Nu, nu. Госпожа министр, Părerea Centrului asta-i una. Dar expertiza anticorupție asta e alta.

Doamna Valentina Buliga: Atunci această structură a fost abilitată cu această funcție, care a fost realizată. Se poate în procesul de examinare să mai solicitați încă o expertiză.

Domnul Oleg Reidman: Părerea Centrului și cea a avocatului parlamentar nu coincid, da?

Doamna Valentina Buliga: Desigur că nu.

Domnul Oleg Reidman: Desigur nu. Avocatul parlamentar crede că sînt anumite momente corupționale, dar Centrul nu crede așa. И они к общему мнению не пришли.

Domnul Marian Lupu: Ну, сядут до второго чтения проработают все эти вопросы, времени будет.

Doamna Valentina Buliga: Inclusiv în cadrul audierilor i s-a solicitat doamnei avocat parlamentar să mai aducă argumente. Ceea ce dumneaei nu a făcut.

Domnul Marian Lupu: Da. Alte întrebări? Microfonul nr.3.

Doamna Inna Șupac: Mulțumesc. Asta nu-i întrebare, ci de procedură, ceea ce nu ați vrut să-mi dați …

Domnul Marian Lupu: Păi, de procedură. Dați măcar atunci noi cu doamna ministru terminăm cu această rundă și o să spuneți ce-i de procedură. Dacă nu sînt alte întrebări. Doamnă ministru, Rog să luai loc. Ce-i de procedură? Vă rog, pînă invit comisia.

Doamna Inna Șupac: Domnule Lupu, Am o rugăminte față de dumneavoastră, ca manager al ședințelor plenare ale Parlamentului, eu vă rog foarte mult pe dumneavoastră: cînd noi discutăm ordinea de zi și dăm propuneri concrete, să ne acordați atenție nouă, deputaților, ci nu rețelelor de socializare. Fiindcă, conform rețelei Facebook, dumneavoastră jumătate de oră, taman atunci cînd noi discutam chestiunile legate de Procurorul General, se pare că dumneavoastră, Marian Lupu, ați adăugat niște fotografii ale dumneavoastră personale pe profilul dumneavoastră. (Rumoare în sală.) Eu rog să ne acordați atenția nouă, dar nu jucărilor cu Facebook.

Domnul Marian Lupu: Mult stimată doamnă...

Doamna Inna Șupac: Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: ... Vedeți undeva pe aici la mine un iPad sau Notebook? Păi, eu vă rog foarte mult. Așa simpatică cum sînteți, mai fiți, vă rog, și deșteaptă. (Rîsete în sală.) Și mai gîndiți-vă, bine? (Aplauze.) Mulțumesc. Rog comisia. A pus ochiul, da?

Voce din sală: Da.

Domnul Marian Lupu: Bine, mersi. (Rumoare în sală.)

Domnule Victor Popa – Fracțiunea PL: Domnule Președinte, Stimați colegi, Comisia juridică, numiri și imunități a examinat proiectul de Lege nr.1833 din 6 august curent pentru modificarea și completarea unor acte legislative. Inițiativa legislativă a Guvernului Republicii Moldova, în care se prevăd modificări și completări la Codul de procedură civilă și Legea privind regimul juridic al adopției. Scopul proiectului de lege propus constă în armonizarea prevederilor Legii privind regimul juridic al adopției cu normele și standardele internaționale, printre care Ghidul de bune practici în domeniul implementării Convenției de la Haga asupra protecției copiilor și cooperării în materia adopției internaționale din 29 mai 1993. În proiectul de Lege nr.1833 se propune, de asemenea, armonizarea unor norme din Codul de procedură civilă cu modificările și completările la Legea privind regimul juridic al adopției. Comisia juridică, numiri și imunități a organizat, în acest sens, dezbateri publice ale proiectului de lege, la care au participat reprezentanții autorităților publice și ai societății civile, în cadrul cărora au fost formulate unele obiecții și propuneri. Totodată, la proiectul menționat au fost prezentate avizele comisiilor permanente și a Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului. Obiecțiile, propunerile și amendamentele formulate au fost examinate în prealabil de către comisie și vor fi luate în considerare în cadrul dezbaterii proiectului de lege în lectura a doua. În contextul celor expuse, Comisia juridică, numiri și imunități propune Parlamentului examinarea proiectului de Lege nr.1833 în primă lectură. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Întrebări pentru comisie, stimați colegi? Nu sînt. Mulțumesc. Luări... a, coraportul. Coraportul comisiei. Domnul Hotineanu, Vă rog, domnule președinte.

Domnul Vladimir Hotineanu – Fracțiunea PLDM: Stimate domnule Președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Comisia protecție socială, sănătate și familie a examinat proiectul de Lege nr.1833 privind adopția și expune în proiect… Propunerile expuse în proiect, care au drept scop îmbunătățirea cadrului legal în domeniul adopției, îndeosebi în domeniul adopțiilor internaționale, armonizate la prevederile tratatelor internaționale, la care Republica Moldova este parte. Modificările și completările propuse la Legea privind regimul juridic al adopției, în special articolul 9, au drept scop reglementarea modalităților de acreditare a organizațiilor străine cu atribuții în domeniul adopției internaționale în Republica Moldova. Determinarea termenelor de acreditare și de prelungire a acreditărilor organizațiilor străine de a… și aspectelor ce țin de criteriile de acreditare a organizațiilor străine. Suspendarea acreditărilor organizațiilor străine, cît și anularea acreditării organizațiilor străine. În scopul asigurării calității procedurilor de adopție internațională, se propune modificarea articolului 34, care prevede excluderea posibilității de depunere a cererilor de adopție internațională de către cetățeni străini sau apatrizi, prin intermediul autorităților centrale din statele primitoare, păstrîndu-se doar posibilitatea de a realiza adopția internațională a copiilor domiciliați pe teritoriul Republicii Moldova numai prin intermediul și cu suportul profesionist al organizațiilor străine cu atribuții în domeniul adopției acreditate și înregistrate în Republica Moldova. Totodată, se propune de a nu aplica această restricție pentru cetățenii Republicii Moldova domiciliați peste hotare, care, însă, doresc să adopte un copil din Republica Moldova. Prin modificarea articolului 10 din lege, se propune includerea unor reglementări în procedura de separare a fraților prin adopție, astfel încît separarea fraților atît în cazul adopției naționale, cît și în cazul adopției internaționale, să fie decisă în baza unei evaluări complexe pe fiecare caz aparte, reieșind din interesul superior al copilului și drepturile fiecărui copil. De asemenea, în proiect se conțin unele prevederi referitor la adopția internațională a copiilor cu necesități speciale, care se întemeiază pe o serie de factori obiectivi, pe bunele practici și experiența internațională, care urmează să asigure o mai bună corelare a legii cu principiul respectării interesului superior al copilului și să asigure accesul mai echitabil al tuturor copiilor adaptabili la adopție, ca formă specială și durabilă de protecție.

Proiectul de lege a fost examinat de majoritatea comisiilor permanente, fapt confirmat prin avizele prezentate. Obiecții și propuneri pe marginea proiectului nu au fost expuse. În contextul celor menționate, Comisia protecție socială, sănătate și familie propune proiectul de Lege nr.1833 pentru examinare și aprobare în primă lectură în ședința în plen a Parlamentului. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Întrebări? Nu sînt. Mulțumesc, domnule președinte. Domnule Reidman, Microfonul nr.3.

Domnul Oleg Reidman: Domnule Președinte. Replica. В отношении Вашего замечания нашей коллеге, Шупак. Все женщины нашей фракции не только красивые, но и умные. Что, в общем-то, оценивается практически всем обществом. И полностью отвечают тем требованиям, которыe Вы высказали: что надо и кем надо быть, поэтому дополнительных требований к ним предъявлять не следует.

Domnul Marian Lupu: Я с вами полностью согласен, что эти качества нужно подтверждать действиями. (Rumoare în sală.) Действиями. Continuăm. Luări de cuvînt pe marginea proiectului nr.1833. Doamna Palihovici, Vă rog.

Doamna Liliana Palihovici: Stimați colegi, Onorată asistență, În momentul în care Republica Moldova a semnat și a ratificat Convenția ONU cu privire la drepturile copilului fără nici un fel de rezerve, precum și atunci cînd a semnat și Convenția de la Haga asupra protecției copiilor și cooperării în materie de adopție internațională, țara noastră și-a asumat și obligația să asigure dreptul fiecărui copil de a crește într-o familie sănătoasă. Din punctul meu de vedere, ceea ce putem face noi astăzi pentru copiii care nu au această familie este să dezvoltăm politicile corect, să avem legi bune, care ar facilita procesul de adopție. Consider că adopția trebuie să fie ultima acțiune în șirul măsurilor întreprinse de protecție aplicate pentru copil, iar statul trebuie să depună toate eforturile și să susțină familiile să depășească situațiile de dificultate, să nu se

39 dezică de la copiii care-i au și să creeze toate condițiile ca copiii abandonați să fie reintegrați în familiile lor biologice. Apreciez efortul Guvernului de a veni cu modificări la Legea cu privire la statutul adopției. Aceasta este o lege foarte importantă și consider că modificări la această lege vor urma încă în viitor. Fiindcă fiecare istorie a fiecărui copil este un caz separat. Nu putem să prevedem de acum în această lege puncte sau articole pentru fiecare caz. Deci este o lege la care permanent va trebui să venim, permanent va trebui să o îmbunătățim și de aceea astăzi vreau să menționez că susțin acest proiect de lege. Dar pe marginea lui încă rămîne să mai lucrăm și să venim cu un șir de modificări. Spre exemplu, prin Legea nr.155, pe care Parlamentul Republicii Moldova a votat-o în 2012, pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă au fost amendate normele de procedură civilă la capitolul „Competențele instanțelor judecătorești”. Potrivit acestor modificări, judecarea pricinilor în fond este trecută în competența exclusivă a judecătoriilor. Curților de Apel le-a revenit competența de examinare a cazurilor civile doar în apel. În această condiție este necesar de a aduce în concordanță cu reglementările menționate articolul 1 punctul (1) al prezentului proiect de lege pe care îl discutăm astăzi, în care se propune examinarea încuviințării adopției internaționale la Curtea de Apel. Iar în contextul Legii nr.780, votată încă în 2001, privind actele legislative, înaintarea propunerilor de inițiative legislative nu poate fi făcută decît de subiecții stabiliți clar de lege. Astfel, prevederea din articolul 2 punctul (3), care stabilește în competența Consiliului Consultativ pentru adopții înaintarea propunerilor de amendare a legislației, urmează să o modificăm sau chiar să o excludem, deoarece acest exercițiu este de ordin facultativ. Respectiv, nu poate fi impus printr-o normă imperativă. Conținutul prevederilor ce reglementează termenele de acreditare din articolele 9², punctul (3) al articolului 2 din proiect urmează de sistematizat și de reformulat. Este oportun ca data de 20 ianuarie care apare în acest proiect de lege să constituie termenul limită de acreditare pentru toate organizațiile străine acreditate, indiferent dacă au prezentat sau nu au prezentat raportul pînă la data stabilită. Eu consider că fiecare organizație acreditată trebuie să prezinte raportul la data stabilită și să nu fie excepții pentru faptul că ele nu respectă legislația Republicii Moldova. Cu referire la alineatul (2) din articolul 9² este necesar să concretizăm și costurile pentru procedura de adopție, deoarece din norma respectivă cum este astăzi scrisă în proiectul de lege rezultă, spre exemplu, că reprezentantul organizației străine pentru fiecare proces de adopție va primi mai multe plăți: sume achitate și taxe pentru achitarea serviciilor reprezentanților. Totodată, în articolul 9³ din capitolul 2 al proiectului se prevede ca temei pentru suspendarea activității organizațiilor străine în domeniul adopției pornirea urmăririi penale în privința reprezentantului acesteia sau organizației respective. Vizavi de această propunere este de relatat faptul că nu poate fi considerat ca un temei de suspendare a activității unei organizații pornirea urmăririi penale

40 asupra unui angajat al acestei organizații. De aceea, pentru lectura a doua, la acest articol trebuie de venit cu modificări. La articolul 94 este prevăzut pentru înaintare, se prevede ca temei pentru înaintarea solicitării de anulare a acreditării identificarea situațiilor de trafic de influență sau constrîngere a angajaților autorităților publice. Norma respectivă este una deficientă, deoarece nu precizează de către cine și în ce mod va fi identificat acest fapt. Totodată, traficul de influență, potrivit articolului 326 din Codul penal, este pasibil de pedeapsă penală. Respectiv, pînă cînd nu va fi dovedită vinovăția, funcționează principiul prezumției nevinovăției. Aceste acțiuni urmează a fi identificate doar în baza sentinței emise de instanța judecătorească. Din punctul meu de vedere, în acest proiect de lege încă nu se vine cu o concretizare clară la capitolul și la posibilitatea simplificării procedurii de adopție a copiilor de către cetățenii Republicii Moldova cu domiciliul în străinătate. Eu consider că este inoportun ca cetățenii moldoveni cu domiciliul în străinătate să fie supuși aceleiași proceduri de adopție a copiilor cum sînt cetățenii străini sau apatrizii. Stimați colegi, Totodată, consider că procedura de adopție trebuie să dea dovadă de maturitate și consider că Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei trebuie să continue și să dezvolte mecanismele de monitorizare a implementării acestei legi. Iar într-un an să vină cu un raport în Parlament, să zică: ce nu merge bine, ce trebuie de schimbat. În felul acesta, Parlamentul va putea urmări asupra calității acestui act legislativ și-l va îmbunătăți. La un an de implementare a legii pe care Parlamentul a votat-o cu privire la statutul juridic al adopției în Republica Moldova, această lege rămîne încă un act legislativ nou pentru mulți dintre funcționarii din administrația publică, care sînt implicați în acest proces de adopție. De aceea, recomand Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei să dezvolte programe de instruire pentru acești specialiști. Aceasta ne-ar asigura o mai mare calitate a procesului de adopție.

Domnul Marian Lupu: Mai aveți, da.

Doamna Liliana Palihovici: Stimați colegi, Vă îndemn să susțineți acest proiect de lege și cu cea mai mare seriozitate să examinăm toate propunerile de îmbunătățire a proiectului de lege pentru lectura a doua. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Și a doua. A doua și ultima luare de cuvînt, doamna Maria Nasu.

Doamna Maria Nasu – Fracțiunea PLDM: Onorat Parlament, Stimate domule Președinte, Stimată doamnă Președinte, Necesitatea din partea copilului la dragoste și căldură părintească se asociază cu dreptul la familie. E unul din drepturile fundamentale stipulat în Convenția cu privire la drepturile copilului. Or, familia este partea mică care ne definește ca identitate. Anume ea, familia, este considerată element natural și fundamental al societății prin Declarația universală a drepturilor omului. Sentimentul de căldură și afecțiune urmează a fi conjugat cu cel de responsabilitate în asigurarea unui mediu sănătos de formare și dezvoltare a copilului. Ce se întîmplă cînd e lipsă mediul sănătos de formare? A recupera absența familiei intervine statul prin protejarea dreptului la viață, demnitate, libertate și justiția copilului, a instituției familiei expuse provocărilor economice și tulburărilor sociale. Se remarcă în ultimii ani că în Republica Moldova s-au făcut mici progrese în domeniul protecției copilului și a familiei prin crearea serviciului de asistență socială comunitară, dezvoltarea serviciilor pentru copii cu îngrijire specială, adoptarea modificărilor la Legea cu privire la statutul juridic al adopției. Constatăm, în pofida micilor realizări din Republica Moldova, că mediul nostru se confruntă în continuare cu problema abandonului copiilor. Cel puțin un copil de vîrstă preșcolară este abandonat în fiecare zi. Datele de la Biroul Național de Statistică anunță creșterea considerabilă a numărului copiilor rămași fără îngrijire părintească, luați la evidență de către organele tutelare în fiecare an. De exemplu, în anul 2011 numărul acestor copii a constituit 2722 față de 2111 copii în anul 2005. Din numărul total de copii luați la evidență de către organele tutelare, 339 sînt declarați copii orfani, 146 – copii abandonați, 453 sînt copii cu părinți decăzuți din drepturi părintești, iar 791 de copii au rămas fără tutelă părintească din alte motive. Stimați colegi, Efectele fenomenului de abandon le cunoaștem cu toții, însă marea dramă rămîne a fi sufletul neîncălzit al acestor copii, care cresc fără afecțiune și dragoste părintească. Din acest moment, intervine statul cu responsabilitate de a proteja copilul rămas fără ocrotire părintească. Un prim pas în această direcție este adoptarea Legii nr.99 privind statutul juridic al adopției, care a intrat în vigoare la 30 ianuarie 2011. Legea privind regimul juridic al adopției este bazată pe prevederile Convenției de la Haga asupra protecției copiilor și cooperării în materia adopției internaționale, prin reglementările acesteia fiind depășite contradicțiile anterioare și înlăturate unele lacune existente în domeniu. Adoptarea legii a fost doar un prim pas care a stimulat posibilitatea inițierii unei reforme în domeniul adopției. Pe lîngă această lege-cadru, mai este nevoie și de un set întreg de acte normative secundare care să permită înlăturarea oricăror lacune în interpretarea legii și întru armonizarea cadrului legal.

Anume în acest context, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei vine cu modificări și completări la legea-cadru. Proiectul de Lege nr.1833 din 06.08.2012, care-și propune obiectiv major reglementarea aspectelor legate de acreditarea organizațiilor străine cu atribuții în domeniul adopției internaționale în Republica Moldova. Proiectul de lege creează un aspect pozitiv pentru adopția internațională, care va oferi drept temei de prevenire a adopției în scopul traficului de copii și astfel autoritățile statului iau toate măsurile corespunzătoare pentru a se asigura ca, în cazul adopției în străinătate, copilul să beneficieze de garanțiile și standardele echivalente celor existente în cazul adopției naționale. Sînt importante amendamentele în ceea ce privește separarea copiilor: copii fără necesități speciale și copii cu necesități speciale. La fel, se introduc în legislație prevederi privind adopția internațională și a copiilor cu necesități speciale care, de cele mai multe ori, riscă să nu fie adoptați niciodată. Consider că prevederea asigură echitabil numărul tuturor copiilor adoptabili, indiferent de statutul lor la adopție ca formă de protecție a statului. Unul din principiile de bază ale adopției, potrivit legislației Republicii Moldova, este principiul interesului superior al copilului. Astfel, pentru o mai bună corelare a legislației în acest domeniu cu principiul enunțat, proiectul prevede determinarea compatibilității adoptatorului internațional cu copilul adoptabil cu necesități speciale și prezentarea unor rapoarte standardizate privind situația fiecărui copil adoptabil, pentru a asigura încă o dată grija statului față de copiii adoptați peste hotarele lui. Totuși important este ca, în cadrul procesului adopției, să se ia măsurile necesare pentru ca frații să fie încredințați împreună. Întrucît proiectul de lege este evaziv din acest punct de vedere. Cu toate acestea, stimați colegi, consider că proiectul de lege urmează să contribuie la înlăturarea discrepanțelor dintre reglementările actuale ale Codului de procedură civilă și prevederile Legii privind regimul juridic al adopției. Prin adoptarea acestei legi sperăm că se va înlătura birocratismul în procedura de înfiere a unui copil, se va îmbunătăți baza legală privind realizarea procedurilor de adopție de către autoritatea centrală în domeniul adopției din Republica Moldova. Se va asigura realizarea procedurilor de acreditare a organizațiilor străine. Astfel, se va asigura securitatea copilului înfiat de adoptatorii străini și vom închide porțile pentru crearea unor rețele de adopție în scopul traficului de copii. Adopția este un lucru divin, susțin experții de adopție. Noi astăzi prin susținerea acestui proiect, la care vă îndemn să vă alăturați, am putea oferi șansa acestor copii de a fi integrați într-o familie și de a susține acest act divin printr-un act legal. Mulțumesc. (Aplauze.)

Doamna Liliana Palihovici: Stimați colegi, Lista vorbitorilor a fost încheiată.

Supun votului aprobarea proiectului nr.1833 în primă lectură în temeiul rapoartelor prezentate de către Comisia juridică, numiri și imunități și Comisia protecție socială, sănătate și familie. Cine este pentru susținerea acestui proiect în primă lectură rog să voteze. Mulțumesc. Cu majoritatea voturilor, proiectul a fost votat. Înainte de a trece la următorul proiect de lege din ordinea de zi, vreau să menționez că, în perioada premergătoare ședințelor de astăzi, și-au sărbătorit ziua de naștere colegii noștri Valeriu Guma și Tudor Deliu. Le urăm multă sănătate și succese în activitatea lor. (Aplauze.) Următorul proiect este proiectul nr.2434. Proiectul de Hotărîre pentru aprobarea bugetului Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal pentru anul 2013. Prezintă deputatul Ioniță.

Domnul Veaceslav Ioniță: Stimați colegi, Acest proiect de Hotărîre de Parlament vine în contextul legislației care prevede că bugetele instituțiilor subordonate Parlamentului sînt aprobate de către plenul Parlamentului în mod separat și apoi sînt integrate în bugetul de stat. În acest context, în calitate de președinte de comisie, am semnat proiectul de hotărîre prin care Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, conform… aveți și dumneavoastră acest proiect, îi este oferit un buget în mărime de 2 milioane 975 mii virgulă 3… 2 milioane 975 mii lei. Această sumă este una suficientă pentru activitatea curentă a Centrului. Cheltuielile sînt repartizate conform notei informative: – 1 milion 900 lei pentru cheltuieli de personal, – 817 mii cheltuieli curente și – 250 de mii cheltuieli capitale. Vreau să menționez că această sumă de bani este complet acoperită în bugetul de stat. Comisia economie, buget și finanțe a examinat acest proiect de lege (șase voturi „pro” și patru „abțineri”) și propune plenului Parlamentului examinarea, aprobarea și includerea lui ulterioară în bugetul de stat.

Doamna Liliana Palihovici: Întrebări? Microfonul nr.2.

Domnul Gheorghe Popa – Fracțiunea PCRM: Domnule președinte al comisiei, Spuneți, vă rog, cum aveți de gînd să includeți această sumă în bugetul de stat pentru anul 2013 dacă el a fost votat în ambele lecturi și cifrele, practic, nu pot fi modificate.

Domnul Veaceslav Ioniță: În bugetul de stat în primă lectură și în a doua lectură se votează doar 3 cifre care se publică printr-o Hotărîre a Parlamentului: veniturile, cheltuielile și deficitul. În rest, absolut toate sumele pot fi modificate în lectura a treia. Însă am menționat că această sumă este deja planificată în bugetul de stat, exact în mărimea pe care o aveți dumneavoastră în Hotărîre.

Domnul Gheorghe Popa: Păi, din ce surse?

Domnul Veaceslav Ioniță: Poftim?

Domnul Gheorghe Popa: Din ce surse?

Domnul Veaceslav Ioniță: Ea este din veniturile bugetului de stat.

Domnul Gheorghe Popa: Nu este normal că atunci cînd votăm bugetul în ambele lecturi și pe urmă mai votăm și mai prezentăm proiecte…

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule…

Domnul Gheorghe Popa: … de lege cu aprobarea altor bugete…

Domnul Veaceslav Ioniță: Domnule deputat, Bugetul în primă lectură și a doua lectură se ține doar de venituri, cheltuieli și deficit. Restul, totul poate fi modificat în lectura a treia.

Doamna Liliana Palihovici: Domnule Ioniță, Și raportul comisiei, vă rog.

Domnul Veaceslav Ioniță: Aceasta și a fost.

Doamna Liliana Palihovici: Aceasta a fost și prezentarea, și raportul comisiei. Am înțeles. Stimați colegi, Comisia propune examinarea și aprobarea proiectului în primă lectură.

Domnul Veaceslav Ioniță: El e hotărîre…

Doamna Liliana Palihovici: E hotărîre.

Domnul Veaceslav Ioniță: E hotărîre de Parlament, o singură lectură.

Doamna Liliana Palihovici: Da. Da. Cine este pentru susținerea proiectului nr.2434 rog să voteze. Mulțumesc. Proiectul de Hotărîre nr.2434 a fost adoptat. Vă mulțumesc. Următorul proiect de Lege este proiectul nr.1548. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.182 din 15 iulie 2010 cu privire la parcurile industriale. Prezintă deputatul Bolboceanu.

Domnul Iurie Bolboceanu – Fracțiunea PDM: Stimați colegi, Se propune spre examinare proiectul de Lege nr.1548 cu privire la modificarea Legii nr.182 cu privire la parcurile industriale. Vreau aici să menționez că Legea nr.182 din 15 iulie 2010 cu privire la parcurile industriale reglementează procesul de creare a parcurilor industriale, precum și funcționarea acestora în condițiile de facilitate oferite de stat și are drept scop crearea premiselor necesare pentru dezvoltarea social-economică a regiunilor țării. Aici aș vrea să mai adaug. Legea, în principiu, este una funcțională. Dar sînt necesare niște modificări pentru… care și le propunem în atenția dumneavoastră pentru a concretiza unele articole din lege și a face această lege să fie și mai lucrativă, și mai funcțională. Potrivit articolului 19 alineatul (1), selectarea rezidenților din zone și a proiectelor investiționale pentru parcurile industriale create în baza bunurilor proprietate publică sau pe principii de parteneriat public privat, se efectuează pe bază de concurs, conform Regulamentului care este aprobat de guvern. Totodată, articolul 18 alineatul (2) litera b) prevede că întreprinderea administratoare are ca atribuție și obligațiune organizarea unui astfel de concurs. Însă legea nu prevede organul care va desfășura concursul respectiv în vederea respectării principiilor legalității, transparenței, confidențialității și accesibilității la informație. O altă problemă constă în faptul că atît în articolul 19 alineatul (2) cît și în articolul 20 alineatul (2) ale legii, în vederea obținerii titlului de rezident al parcului industrial, agentul economic selectat prin concurs urmează să încheie cu

întreprinderea administratoare un contract de desfășurare a activității în cadrul parcului industrial, dar în lege nu este specificat pe ce perioadă se încheie acest contract. Proiectul vine ca să completeze acest gol din Legea nr.182 din 15 iulie 2010. Următoarea problemă abordată în acest proiect de lege constă în aceea că Legea cu privire la parcurile industriale nu prevede careva prevederi ce țin de vînzarea sau darea în locațiune a activelor întreprinderilor de stat municipale sau al societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public din cadrul parcurilor industriale. Pentru înlăturarea acestui gol a și fost propus în proiectul de lege un capitol nou, capitolul IV¹ „Administrarea proprietății publice în cadrul parcurilor industriale”, care este completat cu 2 articole noi: „Vînzarea activelor din cadrul parcurilor industriale” și „Locațiunea activelor din cadrul parcurilor industriale”. Avînd în vedere cele expuse mai sus, propun susținerea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc mult.

Doamna Liliana Palihovici: Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. Întrebări? Microfonul nr.3.

Domnul Oleg Reidman: Спасибо. Господин Болбочяну, Вот относительно нового капитола о распоряжении имуществом, находящимся на территории парка, индустриальных и принадлежащих государству или муниципальным образованиям. Насколько я помню, в порядке обсуждения в комиссии, предприятию- администратору индустриального парка мы, по крайней мере на комиссии, отказали в праве распоряжаться, вплоть до продажи, публичным имуществом. Учтено ли это в…?

Domnul Iurie Bolboceanu: Да, это учтено и мы говорили и на комиссии и ко второму чтению это будет…

Domnul Oleg Reidman: Ко второму чтению. Bine.

Domnul Iurie Bolboceanu: Форму более конкретную.

Doamna Liliana Palihovici: Vă mulțumesc. Alte întrebări nu sînt. Vă mulțumesc, domnule deputat. Invit comisia să prezinte raportul.

Domnul Veaceslav Ioniță: Stimați colegi, Comisia economie, buget și finanțe a examinat proiectul de Lege nr.1548. Acest proiect de lege vine să aducă mai multe concretizări și soluționarea unor neclarități în ceea ce ține de parcurile industriale. Comisia a examinat acest proiect de lege. Pe parcursul examinării au intervenit mai multe propuneri, sugestii. Toate ele vor face parte din amendamentele pentru lectura a doua. Totodată, în avizul Guvernului se menționează că conceptual Guvernul susține acest proiect de lege. Însă am fost informați de către Guvern că, în cel mai scurt timp, va veni și Guvernul cu alte modificări la Legea cu privire la parcurile industriale. Autorul a acceptat și comisia i-a sugerat ca acest proiect de lege să fie aprobat în primă lectură. Iar pentru lectura a doua, atunci cînd va veni și proiectul Guvernului, vor fi comasate astfel ca să avem o lege care să ne permită să îmbunătățim cadrul legislativ în domeniul parcurilor industriale. În contextul celor expuse, comisia propune Parlamentului spre examinare și aprobare în primă lectură a proiectului mai sus menționat.

Domnul Marian Lupu: Întrebări pentru comisie, stimați colegi. Microfonul nr.4.

Domnul Igor Dodon: Mulțumesc, domnule Președinte. Domnule Ioniță, Faptul că a venit acest proiect acum confirmă încă o dată că noi am avut dreptate atunci cînd ați anulat legea aprobată încă în 2008. Eu, în calitate de autor al Legii cu privire la parcurile industriale din 2008, vreau să vă spun că atunci cînd am introdus termenul în Legea cu privire la parcurile industriale, nu întîmplător am introdus. Și mă bucur că acum și acei din majoritatea parlamentară înțeleg că au făcut o greșeală un an jumătate în urmă, cînd au anulat această prevedere. Vin cu acest mesaj doar să fiți foarte atenți atunci cînd venim cu unele opinii, fiindcă propunerile noastre sînt bazate pe experiența care a fost destul de bună. De aceea, noi vom susține acest proiect, deoarece vine să repare o greșeală pe care a făcut-o majoritatea parlamentară în 2010. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Alte…

Domnul Veaceslav Ioniță: Indiferent de motivație, ne bucurăm că susțineți inițiativele noastre.

Domnul Marian Lupu: Alte întrebări nu sînt. Domnule președinte al comisiei, Vă mulțumesc. Stimați colegi, Proiectul nr.1548. Supun votului dumneavoastră, în condițiile prezentării autorului și a raportului comisiei de profil, aprobarea în primă lectură a acestui proiect de lege. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea. Vă mulțumesc. Proiectul este aprobat în primă lectură. Proiectul nr.1351. Proiectul de Lege privind modificarea și completarea unor acte legislative. Lectura a doua. Rog comisia.

Domnul Veaceslav Ioniță: Stimați colegi, Comisia economie, buget și finanțe a examinat proiectul de Lege nr.1351. Doar vreau să reamintesc plenului Parlamentului că acest proiect de lege vine să ajusteze legislația în vigoare, în urma modificărilor legii prin care a fost instituit Serviciul control financiar și revizie. Comisia a examinat toate propunerile. Vreau să reamintesc că au fost solicitări din partea unei fracțiuni parlamentare. Toate lucrurile au fost dezbătute în comisie. Obiecții nu sînt. Aveți în fața dumneavoastră raportul. Și, pornind de la cele menționate mai sus, comisia propune proiectul de lege Parlamentului pentru a fi adoptat în lectura a doua.

Domnul Marian Lupu: Întrebări? De fapt, nu întrebări. Alte propuneri? Nu sînt. Mulțumesc, domnule președinte al comisiei. Vreau să atrag atenția dumneavoastră ca proiectul nr.1664 să-l examinăm mîine. Pot să rog, stimați colegi, mobilizarea întregii prezențe pentru continuarea de mai departe a muncii noastre în ședința plenului. Vom continua cu proiectul de Hotărîre a Parlamentului nr.2172 privind modificarea componenței numerice și nominale a Biroului permanent. Domnule Munteanu, Vă rog.

Domnul Valeriu Munteanu: Domnule Președinte, Stimați colegi, Conform articolului 12 din Regulamentul Parlamentului, Biroul permanent al Parlamentului se formează ținîndu-se cont de reprezentarea proporțională a fracțiunilor în Parlament. Avînd în vedere că atît Președintele Parlamentului, cît și prim- vicepreședintele și vicepreședinții acestuia sînt deputați și reprezintă fracțiunile parlamentare proprii, sîntem în prezența unei disproporții evidente a reprezentării fracțiunilor parlamentare în structura Biroului permanent al Parlamentului. Astfel Fracțiunea parlamentară a Partidului Liberal Democrat, care numără 31 de deputați, și Fracțiunea parlamentară a Partidului Democrat din Republica Moldova cu 15 deputați au 4 și, respectiv, 3 reprezentanți în Biroul permanent al Parlamentului. Iar Fracțiunea parlamentară a Partidului Liberal avînd 12 deputați are un singur reprezentant în cadrul Biroului permanent. Această inechitate vădită urmează a fi corectată prin includerea unui deputat din cadrul Fracțiunii parlamentare a Partidului Liberal în structura Biroului permanent.

Domnul Marian Lupu: Întrebări? Microfonul nr.3.

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule Munteanu, În argumentarea dumneavoastră a acestui proiect menționați, de fapt, un singur motiv. Inechitatea. Și faptul că Partidul Liberal este discriminat în Biroul permanent. Eu am o propunere, domnule Munteanu, ca să nu existe o inechitate și ca Partidul Liberal să nu fie discriminat, poate facem altă propunere. Ca să nu extindem la nesfîrșit componența Biroului permanent. Deoarece am putea ajunge pînă la absurd: de fiecare dată cînd se schimbă unele structuri ale componenței fracțiunilor, să majorăm pînă la nesfîrșit acest Birou. Eu propun ca… și poate dumneavoastră acceptați, nu să adăugăm un membru pentru Partidul Liberal, dar să excludem cîte un membru. De exemplu, de la PLDM și de la PD. Și atunci și Biroul permanent se va micșora și proporțional. Va fi absolut echitabil pentru toți. Care este opinia dumneavoastră? Și optimizări de cheltuieli vor fi.

Domnul Valeriu Munteanu: Eu vreau să vă spun că propunerea este la fel de slăbuță, precum a fost și argumentarea. Așteptam o altă intervenție din partea dumneavoastră.

Domnul Serghei Sîrbu: Nu, domnule Munteanu. Stați puțin. Eu am avut un argument destul de fundamentat.

Încă o dată repet, dumneavoastră ați spus: inechitate, Partidul Liberal discriminat, deoarece PLDM are 4, PD – 3 și PL – 1.

Domnul Valeriu Munteanu: Atunci o să …

Domnul Serghei Sîrbu: Domnule Munteanu, Dacă noi excludem cîte un reprezentant al PLDM și PD, echitatea este absolut justificată și, în plus, facem optimizări de cheltuieli. Eu nu văd aici absolut nici o contradicție și eu cred că argumentul acesta e destul de plauzibil. Or, dacă așa de mult doriți ca domnul Ghimpu să facă parte din Biroul permanent, înlocuiți-l cu un alt reprezentant al Partidului Liberal.

Domnul Marian Lupu. Domnule Munteanu, Doar o clipă…

Domnul Valeriu Munteanu: Răspund…

Domnul Marian Lupu: … Că aici mi s-a atras atenția…

Domnul Valeriu Munteanu: Răspunsul o să fie…

Domnul Marian Lupu: Domnule Valeriu, O clipă. Eu aș vrea să știu ce subînțelege prin optimizarea cheltuielilor domnul Sîrbu? Care economii de cheltuieli? Microfonul nr.3. Ca să văd și eu mai bine situația.

Domnul Serghei Sîrbu: Da foarte simplu, Domnule, domnule Președinte, Membrul Biroului permanent are un salariu mai semnificativ, adaos la salariu (rîsete în sală), decît ceilalți deputați. De aceea, eu oricum cred că vor fi optimizări. Și plus mai puțină hîrtie se va cheltui pentru aceste proiecte pe care dumneavoastră…

Domnul Marian Lupu: Dar PCRM nu vrea să contribuie la optimizare?

Domnul Serghei Sîrbu: Din punct de vedere proporțional…

Domnul Marian Lupu: Minus un membru.

Domnul Serghei Sîrbu: … PCRM nu are cum să contribuie. (Rîsete în sală.) Dar PLDM-ul și PD-ul, din punct de vedere proporțional, are cum să contribuie la această echitate.

Domnul Marian Lupu: Da. Vă rog, domnule Munteanu.

Domnul Valeriu Munteanu: Vizavi de optimizare și vizavi de calcule, eu cred că comuniștii cînd mai pierd cîte doi, doi și după aia… Sau, de fapt, trei, trei și încă un membru. Ei ar trebui să mai ia pixul în mînă și să vadă că calculele făcute la începutul Parlamentului nu mai sînt valabile pentru noiembrie 2012 și, sper, vor arăta altfel, de exemplu, în martie 2013.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Vadim Mișin: Спасибо, господин Председатель. Уважаемый докладчик, Кроме всего прочего, существует общепринятая европейская и мировая парламентская практика. И нигде, ни в одной стране, нет ни одного руководящего органа с четным количеством членов. Так принято. Это не написано ни в одном законе. Поэтому я не настаиваю, скажем, на определенной цифре, но если вы ведете речь об изменении состава бюро, то надо говорить или 13, или 15, но никак не 14. Поэтому, господин Председатель, я вношу предложение: если исходить из предложенного проекта, то голосовать не цифру 14, а цифру 15 членов бюро. Так принято во всем мире. Я понимаю, что мы любим отличаться. Но отличаться надо какой-то логикой, а не… чуть не сказал, простите, пожалуйста.

Domnul Valeriu Munteanu: Mulțumesc foarte mult. Eu vreau să vă spun că principiul pe care l-ați enunțat dumneavoastră nu este tocmai așa. Există suficiente argumente sau suficiente exemple cînd există și instituții care au un număr par.

De exemplu Parlamentul, Seimul Letoniei are 100 de membri și nu 101 cum este în Republica Moldova. Există și alte organe colegiale. Și nu se întîmplă absolut nici un… nici o problemă în acest sens.

Domnul Marian Lupu: Important este, da, să urmăm buchea legii. Și atunci asta-i situația. Alte întrebări nu sînt. Domnule Munteanu, Vă mulțumesc. Rog comisia.

Domnul Victor Popa: Domnule Președinte, Stimați colegi, Comisia juridică, numiri și imunități a examinat proiectul de Hotărîre nr.2172 din 2 octombrie curent privind modificarea componenței numerice și nominale a Biroului Permanent al Parlamentului, inițiativă legislativă a deputatului Valeriu Munteanu. În conformitate cu articolul 12 din Legea pentru adoptarea Regulamentului Parlamentului, Biroul permanent se formează ținîndu-se seama de reprezentarea proporțională a fracțiunilor în Parlament. Avînd în vedere că atît Președintele Parlamentului, cît și prim- vicepreședintele și vicepreședintele acestuia sînt deputați și reprezintă fracțiunile parlamentare proprii, autorul inițiativei legislative invocă prezența unei disproporții a reprezentativității fracțiunilor parlamentare în structura Biroului permanent. În procesul dezbaterilor în ședința comisiei, domnul deputat Mihai Ghimpu a înaintat propunerea privind excluderea din proiect a articolului 2 și, respectiv, renumerarea articolelor ulterioare. Comisia juridică, numiri și imunități a acceptat această modificare propusă de domnul deputat Mihai Ghimpu, însă autorul nu este de acord cu modificarea, schimbarea proiectului pe care el l-a înaintat. În scopul respectării normelor legislative privind asigurarea egalității proporționale tuturor fracțiunilor parlamentare în exercitarea dreptului de a face propuneri pentru numirea și alegerea reprezentanților lor în organele de lucru ale Parlamentului, membrii Comisiei juridice, numiri și imunități, cu majoritatea voturilor, au decis propunerea spre examinare și adoptare de către Parlament a proiectului de Hotărîre nr.2172. Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Întrebări? Nu sînt. Stimați colegi, Procedura de vot.

La microfonul nr.4 a fost înaintată o propunere pe care trebuie s-o supun regulamentar votului. Este vorba de o altă propunere în comparație cu cea din proiect. Referitor la componența numerică. Deci nu 14, ci 15. Cine este pentru a susține această propunere rog să voteze. Unu, doi, trei, patru, cinci, șase voturi am numărat eu. Deci această propunere nu întrunește numărul necesar de voturi pentru a fi acceptată. Acum, per ansamblu. Altceva nu aveți, stimate autor? Microfonul nr.5. Mai aveți propuneri ori nu?

Domnul Valeriu Munteanu: Precizare. Domnule Președinte, Stimați colegi, Vreau să fie foarte clar textul pe care-l vom supune votului, avînd în vedere insistențele mele ca articolul 2 să rămînă în textul pe care îl votăm, în textul Hotărîrii. Hotărîrea va avea 3 articole, așa cum le-am propus eu: articolul 1, 2 și 3.

Domnul Marian Lupu: Nu trebuie de citit. Deputații au la mînă acest document. Lucrul acesta a fost confirmat de către comisia de profil. În această ordine de idei, supun votului dumneavoastră proiectul nr.2172. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea. Vă mulțumesc. Proiectul este aprobat. Și proiectul de Lege nr.2329 privind importul a 3 autospeciale cu destinație specială de către primăria orașului Șoldănești, primite cu titlu gratuit (donație). Domnule Vieru. Sau… direct comisia? Păi, și autorul văd că iese. A, dumneavoastră. Vă rog.

Domnul Veaceslav Ioniță: Stimați colegi, Proiectul de Lege… (defecțiune tehnică).

Domnul Marian Lupu: Nu, se mai întîmplă. Te rog.

Domnul Veaceslav Ioniță: Tot este o donație, dar cred că o vom examina zilele următoare.

Stimați colegi, Colegul m-a rugat să prezint eu proiectul de lege. Este un proiect relativ simplu. Toate comisiile au susținut acest proiect de lege. Vorbim despre o donație pe care o oferă primăria din orașul Graz din Austria. Două autospeciale pentru transportarea deșeurilor. Și o donație a reprezentanților oficiali Volvo din România pentru primăria orașului Șoldănești. Vrem să spunem că acest lucru va permite ca să fie îmbunătățit sistemul de colectare a deșeurilor din orașul Șoldănești. Vor fi extinse asupra altor 7 localități. Totodată, menționez că autoturismele sînt într-o stare bună. Mai mult ca atît, unul dintre ele chiar este din anul 2010. Mai rar se întîmplă cînd aprobăm astfel de… Deci comisia a examinat proiectul de lege. Reieșind din avizele Direcției generale juridice a Secretariatului Parlamentului, comisia propune ca acest proiect de lege să fie examinat și aprobat de către Parlament în primă lectură și adoptat în a doua lectură, dacă nu sînt obiecții.

Domnul Marian Lupu: Mulțumesc. Întrebări? Nu sînt. Mulțumesc, domnule președinte al comisiei. Stimați colegi, În condițiile raportului comisiei de profil, supun votului dumneavoastră aprobarea în primă lectură a proiectului nr.2329. Cine este pentru rog să voteze. Majoritatea. Vă mulțumesc. Proiectele nr.1531 și nr.2339. Vom finaliza procedura de examinare, prin votul în a doua lectură, a acestor proiecte de lege mîine dimineață. Suntem ajunși la Ora întrebărilor. 12.09. Deci vreau să vă spun, stimați colegi, că astăzi va fi prezent reprezentantul conducerii Ministerului Sănătății la întrebarea care a fost anterior înaintată de către autor. Toți ceilalți invitați, fiindcă au fost mai mulți din mai multe ministere, noi am primit informația despre aflarea acestora în delegații pe internul sau pe externul țării. Respectiv, acești colegi din structurile Executivului vor fi prezenți săptămîna viitoare în ziua de joi. În așa mod, îl invit la tribuna centrală pe domnul Țurcanu? Da. Domnul viceministru al sănătății. Vă rog.

Domnul Gheorghe Țurcanu – viceministru al sănătății: Mult stimate domnule Președinte, Onorat Parlament, Referitor la interpelarea domnului deputat Grigore Petrenco cu privire la desfășurarea studiilor clinice în Spitalul Clinic de Psihiatrie al Ministerului Sănătății.

La această interpelare Ministerul Sănătății a prezentat o notă informativă domnului deputat. Aș menționa suplimentar că toate studiile clinice sînt efectuate în corespundere cu legislația în vigoare. Sînt efectuate studiile respective conform Legii nr.1409 din 17.12.1997 – Legea cu privire la medicamente. Acest document a fost suplimentat cu ordinul Ministerului Sănătății nr.10 din 14.01.2002 cu privire la desfășurarea studiilor clinice ale medicamentelor în Republica Moldova, ulterior modificat prin ordinul nr.22 din 12.01.2012. În conformitate cu acest document, responsabil de studiile clinice este Agenția Medicamentului. Și în sală este doamna vicedirector, doamna Bumacov, care va răspunde suplimentar la întrebările respective. Studiile clinice au fost efectuate în număr de trei în Spitalul de Psihiatrie, au fost examinate trei medicamente. Coordonator al acestui studiu a fost directorul Spitalului, domnul Hotineanu, care ne-ar putea răspunde suplimentar, dacă vor fi careva precizări. Eu vă mulțumesc, domnule Președinte.

Domnul Marian Lupu: Da, și eu vă mulțumesc. Potrivit Regulamentului, deputatul are un minut pentru o replică sau pentru un comentariu la această informație. Microfonul nr.3.

Domnul Grigore Petrenco: Mulțumesc. Stimate domnule raportor, Într-adevăr, ieri, am primit un răspuns din partea… semnat de domnul ministru al sănătății Usatîi, răspuns la această întrebare. Și îmi pare rău că nu vreți să dați citire acestui răspuns, deoarece răspunde la o parte din întrebări, pe care le-am adresat la acest subiect. Într-adevăr, Republica Moldova a devenit un fel de poligon pentru testarea medicamentelor. Și, din păcate, sînt implicate spitalele de stat: Spitalul de Psihiatrie, Spitalul Clinic Republican. Am și cîteva întrebări de precizare.

Domnul Marian Lupu: Nu vă supărați.

Domnul Grigore Petrenco: Cîteva întrebări de precizare.

Domnul Marian Lupu: Conform Regulamentului, aveți un minut pentru a da un comentariu.

Domnul Grigore Petrenco: Bine.

Domnul Marian Lupu: Și-i tot. Dacă sînt alte întrebări…

Domnul Grigore Petrenco: În acest răspuns al ministrului sănătății se menționează că există un contract între investigatorul principal Hotineanu Mihail și Compania de Cercetare prin Contract „Tangent Data” – SRL din România. Care este suma acestui contract între această Companie de Cercetare din România și investigatorul principal domnul Hotineanu Mihail, care este în același timp și directorul Spitalului de Psihiatrie? Și nu vi se pare că există un conflict de interese? Ordinul a fost semnat de ministrul sănătății domnul Hotineanu, directorul Spitalului este ruda lui, domnul Hotineanu, și investigatorul principal este domnul Hotineanu. Vă rog să răspundeți la această întrebare. Și, domnule Hotinenau, vă rog să ne spuneți și care este suma contractului cu firma română, care a venit în Republica Moldova să organizeze acest poligon de testări?

Domnul Marian Lupu: Sînt întrebări suplimentare. Pregătiți răspunsurile pentru joia viitoare, așa cum v-a solicitat deputatul ori în scris…

Domnul Grigore Petrenco: Dar nu sînt întrebări suplimentare.

Domnul Marian Lupu: Rog să deschideți Regulamentul Parlamentului la articolul respectiv, eu m-am săturat să repet de fiecare dată. Noi organizăm Ora întrebărilor potrivit prevederilor regulamentare. Și citiți ce este scris concret. Pînă în 3 minute, responsabilul instituției vine și dă răspunsul. Deputatul, dacă nu este satisfăcut de răspuns, are un minut pentru a oferi anumite comentarii. Întrebări suplimentare le adresați, astăzi, în cadrul Orei Guvernului, ori invitați reprezentanții, ori solicitați informația în scris și ei se prezintă joia viitoare. Aceasta scrie legea. Microfonul nr. 4. Domnule ministru, Vă mulțumesc. Stimați colegi, Rog să adresați întrebările dumneavoastră, fiindcă sîntem pe faza Ora întrebărilor. Vă rog, microfonul nr.4.

Domnul Igor Dodon: Domnule Președinte, Vreau să repet ceea ce am spus la începutul ședinței Parlamentului. Conform normei regulamentare, să-l invit pe ministrul finanțelor cu o informație detaliată referitor la cît a fost încasat de la înregistrarea autoturismelor cu numere de înmatriculare străine în perioada dată de Parlament? Vă mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: S-a înregistrat. Microfonul nr.3.

Doamna Zinaida Chistruga: Întrebare către Procurorul General. În raionul Căușeni, satul Sălcuța, primarul Ion Novac, primar din partea PLDM, și-a eliberat el însuși sie, Întreprinderii Individuale „Ion Novac”, autorizație de amplasare a unui bar în imediata apropiere de școală, ceea ce contravine articolului 8 din Regulamentul privind amplasarea unităților de comerț. Șapte luni de zile deja, și colectivul pedagogic, și locuitorii satului, și conducerea raionului sesizează procurorul raionului Căușeni Ion Oboroceanu, iar acest procuror nu întreprinde nici o acțiune pentru a înlătura această încălcare flagrantă a Regulamentului și admite în continuare… barul primarului funcționează aproape pe teritoriul liceului. Întrebare către Procurorul General: de ce procurorul raionului Căușeni Ion Oboroceanu nu-și îndeplinește funcțiile de serviciu? De ce tolerează încălcarea flagrantă a legislației? Și de ce nu apără interesele copiilor și ale locuitorilor satului Sălcuța, raionul Căușeni? Rog să mi se răspundă în ședința următoare, în ședință de Parlament.

Domnul Marian Lupu: Microfonul nr.4.

Domnul Simion Grișciuc – Fracțiunea PLDM: Mulțumesc, domnule Președinte. Stimate domnule Președinte, Eu am invitat, în repetate rînduri: domnul ministrul al mediului să ne vină la Ora Guvernului. Din varii motive așa și nu s-a prezentat. Am răspunsul la interpelarea mea în formă scrisă. Totuși solicit să fie Măria sa prezent aici doar cu o condiție: ca să am un alt răspuns, mai bine structurat și argumentat decît cel care mi-a fost prezentat în scris. Mulțumesc.

Domnul Marian Lupu: Stimați colegi, Acestea au fost solicitările înregistrate. Vreau să vă… Mai este, da? Microfonul nr.4, vă rog.

Doamna Tatiana Botnariuc: Solicit informație de la doamna Buliga: verificarea repetată a demersului parvenit la adresa mea din partea unui colectiv de muncitori „Magt-Vest” – SRL din orașul Dondușeni. Problema invocată de către petiționari, pînă la moment, nu a fost soluționată și ei nu au primit vreun răspuns. Nimeni din cadrul ministerului nu a intervenit. Rog implicarea doamnei Buliga la soluționarea acestei probleme prin crearea unei comisii din cadrul ministerului, care ar rezolva situația creată la fața locului. Despre rezultatele examinării solicit informarea mea, în calitate de deputat, precum și a petiționarilor. Și a doua interpelare, domnului Oleg Budza. Prin prezenta, solicit intervenirea Domniei voastre asupra problemei create la „Magt-Vest” – SRL din orașul Dondușeni. Problema constă în aceea că muncitorii nu sînt membri ai Sindicatelor, adică, în cadrul întreprinderilor nu este organizația primară a Sindicatelor, care le-ar apăra drepturile lor. Rog implicarea dumneavoastră la soluționarea problemei abordate, cu deplasare la fața locului. Despre rezultatele examinării solicit informarea mea, în calitate de deputat, în scris.

Domnul Marian Lupu: Stimate colegă, Doar o remarcă la cea de a doua intervenție a dumneavoastră. Eu nu sînt atît de sigur că unor asemenea instituții, precum sînt Sindicatele, care au statut de organizație neguvernamentală, noi sîntem în drept să venim cu anume aceste întrebări în cadrul Orei întrebărilor. Eu am să rog să fie verificat de către Secretariat. În acest caz, dacă contravine legislației, aveți posibilitatea, ca deputat, să adresați o scrisoare cu solicitarea respectuoasă pentru intervenție. Microfonul nr.3.

Doamna Inna Șupac: Luînd în considerare declarațiile tot mai frecvente, apărute în presa din Republica Moldova, că domnul Vlad Plahotniuc este proprietar al celor cinci posturi de televiziune, practic toate cu acoperire națională, pe cînd legea interzice acest lucru, rog să se autosesizeze CCA și Procuratura Generală, pentru a prezenta o informație amplă la acest subiect în una din următoarele ședințe ale Paramentului, inclusiv despre dreptul exclusiv al postului Canal 3 de a emite în direct meciurile Champions League, preluat de la Moldova 1.

Domnul Marian Lupu: Alte întrebări? Nu sînt. Stimați colegi, Aici declar ședința plenului de astăzi închisă. Următoarea ședință va avea loc mîine la ora 10.00. Vă doresc o zi bună în continuare!

Ședința s-a încheiat la ora 12.21.

Stenograma a fost pregătită spre publicare în Direcția generală documentare parlamentară a Secretariatului Parlamentului.