Dropia (OTIS TARDA L.) În Fauna Judeţului Ialomiţa (ROMÂNIA)
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
cercetări ştiinţifice DROPIA (OTIS TARDA L.) îN fauna jUDEŢULUI IALOMIŢA (ROMÂNIA) Sorin GEACU, doctor în geografie şi biologie Academia Română, Institutul de Geografie, Bucureşti Prezentat la 17 octombrie 2013 Abstract. The Great Bustard was present in the Ialomiţa County fauna until some three decades ago. While seen throughout the Bărăgan Plain as far back as the 1940-1950s, its area would subsequently shrink because agricultural lands kept expanding as did poaching, transport routes were being modernised, and the circulation of people intensified. The last specimens were observed in the south of Sudiţi Commune. In remembrance of this beautiful bird species, the present logo of the Ialomiţa County Association of Sporting Hunters and Fishernen is a Great Bustard. Key words: Great Bustard, Ialomiţa County, Romania INTRODUCERE Vegetaţia de stepă caracteriza determinat de „lăcomia unora dintre Situat în sud-estul româniei, 70% din teritoriul judeţului. Stepele locuitorii satelor din regiune” 1. judeţul ialomiţa, are o suprafaţă de primare azi nu mai există datorită În luna aprilie 1943 s-au cerut 4453 km2 (1,9% din teritoriul ţării) şi extinderii agriculturii. În unele locuri aprobări pentru vânarea a doi mas- 140 de localităţi, având actuala al- apar numai mici fragmente stepice culi pe câmpul dintre satele colelia, cătuire din anul 1982. cu caracter secundar, pe terenuri- cocora, reviga şi căzăneşti, iar în relieful este dominat de câm- le improprii agriculturii. terenurile luna următoare alte autorizaţii pen- puri tabulare întinse şi lunci. circa agricole deţin 84% din suprafaţa tru vânarea a patru dropioi pe tere- 65% din suprafaţă aparţine câmpi- judeţului. nurile de la nord de satele Bucu şi ei Bărăganului, 15% luncii Dunării, Dropia a fost podoaba stepelor Mihail Kogălniceanu2. 11% luncii ialomiţei şi 9% câmpiei româneşti. Pe teritoriul ialomiţean, inspecţiile realizate de inspec- Vlăsiei (Geacu, 1997). Altitudinea ele se întâlneau până la cel de-al toratul judeţean de Vânătoare, la variază între 3 m, la confluenţai alo- Doilea război Mondial atât în Bă- 27 ianuarie 1944, concluzionaseră miţei cu Dunărea, şi 93 m pe malul răganul central, cât şi în cel Sudic, că „numărul dropiilor a scăzut simţi- drept al ialomiţei, lângă satul Pla- cele două areale având atunci circa tor”, dar şi că se impunea realizarea toneşti. 100 km de la vest la est şi 10-20 km de afişe pentru anunţarea premiilor climatul se caracterizează prin de la nord către sud, fiind despărţite în bani pentru cei care semnalau medii termice anuale care variază de lunca ialomiţei. braconajul la dropii. 3 între 10,4°c la Armăşeşti, în nord- Pe teritoriul fostei plase admi- vestul judeţului, şi 11,1°c, în sud- Date ASUPRA PREZENŢEI SPE- nistrative Slobozia (figura 1), con- estul acestuia, la feteşti. Durata CIEI ÎN PERIOADA 1930-1960 form unui raport din 14 martie 1944, medie de strălucire a soarelui este În Bărăganul central arealul elaborat de inspectorul de vânătoa- cuprinsă între 2166 ore/an în vest speciei s-a restrâns de la vest către re al acesteia, situaţia dropiilor era (Urziceni) şi 2304 ore/an în sud-est est. Astfel, pe teritoriul de la nord următoarea: „din anul 1929 şi până (feteşti), iar cantitatea medie anu- de oraşul Urziceni, dropii au existat azi (1944 n.n), adică după 14 ani, ală de precipitaţii atmosferice vari- până prin anul 1930 (Matei şi co- am constatat o diferenţă în minus ază între 402 mm la feteşti şi 518 lab., 1996), iar pe cel aflat la nord catastrofală; sigur din numărul de mm la Griviţa. de satele Armăşeşti şi Malu roşu, dropii ce am văzut în 1929 şi până în În Bărăganul central sunt doar acestea s-au observat până în anii anul 1943, nici 20% nu cred că am trei văi: cotorca, reviga-fundata şi 1937-1940 (Geacu şi colab., 1998). 1 Arhivele naţionale ale româniei (Anr) Lata-Sărata (Strachina) şi câteva Multe dropii au fost braconate în – Direcţia Arhivelor centrale Bucureşti, lacuri (cotorca, Amara, Strachina, zilele cu polei din iarna anilor 1938- fond Ministerul Învăţământului (Mi), Sărăţuica, fundata, Perieţi, iezer), 1939. Oficial, atunci s-a raportat în Dos. 489/1946, f. 139. iar în Bărăganul Sudic este numai judeţ prinderea a 32 de dropii de 2 Anr – Direcţia Judeţeană ialomiţa, valea colceag-Bisericii. Pentru dro- către 20 de persoane, care au fost fond inspectoratul de Vânătoare al pii, surse de apă pe câmpuri erau trimise în judecată (nedici, 1940). Judeţului ialomiţa (iVJi), Dos. 7/1942, şi micile adâncituri numite „padine”, În regiunea colilia, diminuarea po- nepag. unde se păstra apa chiar şi în unele pulaţiilor de dropii s-a datorat atât 3 Anr – Direcţia Judeţeană ialomiţa, veri. poleiului amintit, cât şi braconajului fond iVJi, Dos. 28/1946, f. 15, 16. 8 NR. 1(73) FEBRUARIE, 2014 cercetări ştiinţifice n.n.]. Au migrat în mare parte” făcută în perioada 25-29 iulie 1947 9. că în judeţul ialomiţa, comparativ În anul 1946 specia fuse- cu situaţia din 1946, dropiile erau se semalată pe teritoriile loca- „în mare scădere” numerică 16. lităţilor: Bucu, ferdinand i (azi Acelaşi inspector recomanda la in- Movila), Ograda, cocora, Grin- specţia făcută în judeţ, în perioada du, Miloşeşti, Gura ialomiţei, 31 octombrie-4 noiembrie 1947, să ţăndărei10. Din acel an, despre „se examineze în mod serios ma- vânătoarea acestei păsări în rea scădere a (numărului n.n.) ie- comuna Sudiţi, am identificat purilor, potârnichilor şi dropiilor”, iar următoarea consemnare: „vâ- inspectoratul de vânătoare ialomiţa natul dropiilor, cel mai plăcut să hotărască reducerea numărului dar şi cel mai greu, se face din de autorizaţii eliberate pentru vâ- căruţe acoperite cu coviltire. narea dropiilor pentru anul 1948. În Pasărea aceasta, fiind foarte anul 1947 s-au împuşcat 10 dropioi simţitoare, îşi ia zborul îndată în acest judeţ17. ce căruţa s-a apropiat la o bă- Din raportul pentru anul 1948 al taie de puşcă. Meşteşugul este Societăţii de vânătoare din comuna în a se apropia vânătorul fără Sfântu Gheorghe, aflăm că în zone- a fi observat.i arna dropiile sunt le de câmp de la nord de aliniamen- vânate cu uşurinţă pe vreme tul satelor Malu-Sfântu Gheorghe- de polei, când se aşază cu faţa Balaciu-Sărăţeni-Muntenii Buzău, în bătaia vântului. Poleiul se specia dispăruse18. aşează pe ele şi nu mai sunt în Pe terenul comunei colilia, So- stare să zboare. Atunci sunt că- cietatea de Vânătoare „Vulpea” din utate şi prinse. Pe aşa vremuri oraşul Urziceni, până în 1948, or- Figura 1. Vânător de dropii în regiunea sunt vânători care adună câte ganiza anual câteva vânători la dro- Sloboziei în jurul anului 1936 (după Stoian, 20-30 de bucăţi” 11. Tot atunci, pii, recoltându-se de fiecare dată în 2007, pag. 94). locuitorii satului Hagieni vânau medie câte 10 exemplare. 4 dropii „mai ales iarna”, lângă În intervalul 1 aprilie 1948 – mai văzut pe raza întregei plăşi” . comuna Marsilieni dropiile „se îm- 31 martie 1949, în judeţul ialomiţa În august 1944 dropia se vâna puţinaseră cu totul”, iar pe teritoriul s-au vânat 35 dropioi19. pe teritoriile localităţilor eliza Stoe- 5 oraşului feteşti ele apăreau „foarte În 1949, la sud de satul ivă- neşti (azi Bărcăneşti) şi Platoneşti . rar” 12. neşti, dropiile deveniseră foarte inspectoratul de Vânătoare ia- Specia era dispărută în extre- rare, iar exemplarele vânate pe lomiţa a cerut la 24 mai 1945 Direcţi- mitatea sud-vestică a judeţului în câmpul aflat la sud de satele Bora ei Vânătoarei din Bucureşti aproba- 6 1946, ultima pereche fiind văzută şi cosâmbeşti cântăreau 7-8 kg. re pentre recoltarea a 10 masculi . cu câţiva ani înainte în apropierea În anii `40, pe teritoriile comunelor La 13 martie 1946 inspectoratul satului Hagieşti13. În 1946 dispăru- Bărcăneşti şi Drăgoeşti, dropii se hotărâse ca, pentru fiecare locuitor se şi de pe teritoriul comunei Peri- vânau în zona movilei Sion şi a văii care denunţa „delictele de vânătoa- eţi, cauza fiind „prea multa mişcare Bisericii. re” la această specie, să se acorde 14 7 [a locuitorilor n.n.] pe câmp” . Pe câmpul dintre satele ion suma de 100.000 lei . În ansamblu, pe întregul terito- roată şi Grindu a vânat dropii şi În adresa cu nr. 200 din 8 oc- riu al judeţului, în anul 1946, s-au marele scriitor Mihail Sadoveanu. tombrie 1946 a inspectoratului de vânat numai două dropii15. Acesta avea în satul ion roată un Vânătoare Judeţean ialomiţa, îna- inspectorul general al vânătoa- bun prieten - învăţătorul Dumitru intată la Direcţia Vânătoarei din Mi- rei din minister constata la inspecţia Popovici, cu care fusese coleg de nisterul Agriculturii şi Domeniilor, se 9 Anr – Direcţia Judeţeană ialomiţa, liceu la iaşi. Acesta angaja hăitaşi arăta că datorită înmulţirii număru- fond iVJi, Dos. 36/1947, f. 6v. din sat pentru ca Sadoveanu să lui câinilor vagabonzi „dropiile sunt 10 Anr – Direcţia Arhivelor centrale vâneze dropii. Ultimele exemplare stârnite de pe terenuri” 8. Bucureşti, fond Mi, Dos. 487/1946, f. 2, s-au văzut până prin 1950, pentru Situaţia în judeţ la 22 septem- 115; 490/1946, f. 156, 250; 495/1946, f. că „au fost nimicite de către tracto- brie 1946 era următoarea: „dropii 171, 250; 496/1946, f. 35, 66. rişti şi alţi braconieri (…); tractoriştii mai puţine ca anul trecut [1945 11 Anr – Direcţia Arhivelor centrale le vânau noaptea la lumina faruri- Bucureşti, fond Mi, Dos. 492/1946, f. lor” (Man, 2005, pag. 23-24). 4 Anr – Direcţia Judeţeană ialomiţa, 116. În toamna anului 1951 exista o fond iVJi, Dos. 3/1942, nepag. 12 Anr – Direcţia Arhivelor centrale 5 Anr – Direcţia Judeţeană ialomiţa, Bucureşti, fond Mi, Dos. 492/1946, f. 16 Anr – Direcţia Judeţeană ialomiţa, fond iVJi, Dos. 14/1944, f. 15, 17. 196; 495/1946, f. 272, 308. fond iVJi, Dos. 36/1947, f. 8v. 6 Anr – Direcţia Judeţeană ialomiţa, 13 Anr – Direcţia Arhivelor centrale 17 Anr – Direcţia Judeţeană ialomiţa, fond iVJi, Dos.